M.T.B.

___________________________________________________ Impozitele directe

Cuprins:
1.CONSIDERATII GENERALE....................................................................4
1.1.CONTINUTUL SI ROLUL IMPOZITELOR...........................................................4 1.2.ELEMENTELE IMPOZITULUI...............................................................................5 1.3.PRINCIPIILE IMPUNERII.......................................................................................6

2.CLASIFICAREA IMPOZITELOR.............................................................8 3.CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR DIRECTE........11

3.1.IMPOZITELE REALE............................................................................................12 3.1.1.Impozitul funciar...............................................................................................12 3.1.2.Impozitul pe capitalurile banesti ......................................................................13 3.1.3.Impozitul pe cladiri...........................................................................................13 3.2.IMPOZITE PERSONALE.......................................................................................14 3.2.1.Impozitul pe profit ...........................................................................................15 3.2.1.1.Impozitele pe profitul persoanelor fizice...................................................16 3.2.1.2.Impozitul pe profitul persoanelor juridice.................................................17 3.2.1.3.Baza de calcul a impozitului pe profit.......................................................25 3.2.1.4.Cotele de impunere i facilitile fiscale acordate contribuabililor...........29 3.2.1.5.Determinarea, plata i controlul impozitului pe profit...............................30 3.2.1.6.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor............................................32 3.2.1.7.Impozitul pe venitul global........................................................................33

Deducerea de baz : cuantumul lunar al deducerii personale de baz este de 250 lei............................................................................................................36 Deduceri suplimentare .................................................................................36 Cine determin coeficienii ..........................................................................36 Condiii pentru acordarea deducerilor personale..........................................37 Acordarea deducerilor pentru persoanele ntreinute....................................37 Nu sunt considerate persoane aflate n ntreinere:.......................................37 Perioada.........................................................................................................37 Elevi, studeni, militari..................................................................................38 Deinui..........................................................................................................38 Pensionari n ntreinere................................................................................38 Copii..............................................................................................................38 Cum se stabilesc deducerile personale?........................................................39 Documente pentru acordarea deducerilor suplimentare:...............................40
3.2.1.8.Determinarea venitului din salarii si impozitarea lunara...........................41

Determinarea impozitului lunar....................................................................41 Venitul brut...................................................................................................41 Venitul net.....................................................................................................42 .......................................................................................................................42

_____________________________________________________________________ 1

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

Impozitul lunar se determin prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul:............................................................................................................42 Baza de calcul se determin astfel:...............................................................42 Reguli de baz privind calculul i reinerea impozitului aferent veniturilor salariale :.......................................................................................................43 Avans i lichidare..........................................................................................43 Pli intermediare..........................................................................................43 FISELE FISCALE........................................................................................44 Obligaiile angajatorilor................................................................................44 Regularizarea efectuat de angajator...........................................................44 Modele de formulare FF................................................................................45 Cum se distribuie fiele fiscale.....................................................................45 Cnd se solicit formularele fielor fiscale..................................................45 Cum se solicit fiele fiscale.........................................................................45 Cum se depun fiele fiscale...........................................................................46 Unde se depun fiele fiscale?........................................................................46 Data limit de depunere a fielor fiscale.......................................................46 Depunerea n format electronic a fielor fiscale...........................................46 Documente care nsoesc discheta depusa la unitatea fiscal........................46 Termenele de transmitere a fielor fiscale n format electronic....................47 Definiii i aspecte teoretice..........................................................................47 Mod de calcul................................................................................................47 Exemplu practic............................................................................................48
3.2.1.9.Stabilirea i plata impozitului pe venitul anual global ..........................52 3.2.1.10.APLICATIE ............................................................................................53 3.2.1.11.CONCLUZII............................................................................................53 3.2.2.Impozitul pe avere.............................................................................................55 3.3.Cota unica de 16%...................................................................................................57

4.CONCLUZII FINALE...............................................................................60 Bibliografie:..................................................................................................61

_____________________________________________________________________ 2

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

IMPOZITELE DIRECTE

Ne-am ales aceasta tema deoarece noi consideram ca impozitele sunt cea mai importanta resursa financiara a statului si cea mai veche, in ordinea aparitiei veniturilor publice . In decursul timpului impozitele directe au fost asezate si incasate in functie de nivelul de dezvoltare economica, fiind stabilite pe diferite bunuri materiale, diverse activitati, pe venituri sau pe avere. Impozitele stabilite pe bunurile materiale sip e diverse activitati au fost treptat inlocuite cu impozitele pe venituri: salarii, renta si profit, si cu cele pe avere mobiliara sau imobiliara. Intrucat impozitele directe sunt nominative, reglementate in functie de natura venitului sau a averii si au termene de plata stabilite si cunoscute in prealabil, ele sunt preferabile fata de impozitele indirecte. Putem aprecia ca impozitele directe prezinta urmatoarele avantaje: constituie un venit sigur pentru stat; implinesc deziderate de justitie fiscala, deoarece sunt exonerate veniturile necesare minimului de existenta; au in vedere natura si marimea venitului impozabil; sunt usor de calculat si de perceput; reducerea impozitelor directe incurajeaza productia etc. Ele prezinta insa si urmatoarele dezavantaje: nu sunt agreabile platitorilor; se considera ca nu ar fi productive; conducerea statului nu are interes sa devina nepopulara prin marirea acestor impozite; pot conduce la abuzuri in ceea ce priveste asezarea si incasarea impozitelor.

_____________________________________________________________________ 3

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

1.CONSIDERATII GENERALE
1.1.CONTINUTUL SI ROLUL IMPOZITELOR

Definitia clasica a impozitului spune ca acesta este o contributie obligatorie, neconditionata si fara contraprestatie la suportarea sarcinii publice. In legatura cu impozitul sunt de remarcat urmatoarele lucruri: impozitul nu este un scop in sine ci urmareste asigurarea satisfacerii sarcinii publice, adica participarea tuturor cetatenilor la cheltuielile publice; prin impozite se realizeaza si o redistribuire a veniturilor cetatenilor intre diferitele paturi ale populatiei; scopul initial al impozitului il reprezinta procurarea de resurse pentru autoritatea publica, dar de regula, lui i se asociaza si unul aflat dincolo de sfera financiara, anume faptul ca este folosit de stat pentru a-si asigura interventia in viata social-economica; ca regula generala, impozitul este o contributie obligatorie , neconditionata adica, contribuabilul nu poate pretinde prestarea unui serviciu de catre autoritatea publica; impozitul nu are o destinatie speciala. Asociat impozitelor exista si categoria de taxe. Si taxele sunt instituite prin lege si au un caracter obligatoriu, dar au obiective precizate colectandu-se in anumite scopuri precise. In cadrul taxelor exista si taxe care sunt obligatorii numai daca populatia solicita un serviciu si presupun o contraprestatie, adica sunt conditionate. Putem exemplifica in acest sens cu unele taxe administrative de genul taxelor notariale sau a taxelor de pasaport. Impozitele reprezinta o forma de prelevare a unei parti din veniturile si/sau averea persoanelor fizice si juridice la dispozitia statului in vederea acoperirii cheltuielilor publice. Aceasta prelevare se face in mod obligatoriu, cu titlu nerambursabil si fara contraprestatie directa din partea statului. Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stat este o sarcina impusa tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit. Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Rolul impozitelor de stat se manifesta pe plan financiar, economic si social, cel mai important fiind rolul impozitelor care se manifesta pe plan financar, deoarece acesta constituie mijlocul principal de procurare a resurselor financiare necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice. Pe plan social, rolul impozitelor se concretizeaza in faptul ca prin intermediul lor, statul procedeaza la redistrubuirea unei parti importante din produsul intern brut intre grupuri sociale si indivizi, intre persoanele fizice si cele juridice.

_____________________________________________________________________ 4

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Impozitul poate reprezenta o parghie financiara deosebit de importanta prin intermediul careia statul poate interveni in economie. De altfel, reprezinta cea mai eficienta cale prin care statul poate incuraja anumite tipuri de activitati sau de a determina restrangerea altora. Prezentam, succint, cateva din modalitatile tehnice de tranformare a impozitului intr-un instrument al politicii economice si sociale: adaptarea bazei de asezare (de calcul) a impozitelor; instituirea de monopoluri; instituirea unui sistem de scutiri si inlesniri; supradimensionarea impozitelor; sisteme de restituire fiscala.

1.2.ELEMENTELE IMPOZITULUI
Pentru ca prin impozite sa se poata realiza obiectivele financiare, economice si sociale urmarite de catre stat la introducerea lor, este necesar ca reglementarile fiscale sa fie cunoscute si respectate atat de organele fiscale, cat si de contribuabili. Printre elementele impozitului se numara: subiectul (platitorul), suportatorul, obiectul impunerii, sursa impozitului, unitatea de impunere, cota (cotele) impozitului, asieta, termenele de plata, etc. a) Subiectul impozabil numit adesea platitor sau contribuabil este persoana fizica sau juridica obligata la plata unui impozit catre stat. Totodata, in afara obligatiei de plata a impozitelor datorate, contribuabililor le mai revin si alte obligatii ce se refera la : declararea obiectelor impozabile si a marimii acestora, intocmirea anumitor evidente specifice scrise, depunerea la fisc a unor deconturi periodice. Deasemenea, subiectii de impozite au dreptul de a beneficia de facilitati fiscale legale si de a contesta operatiile considerate ilegale . b) Suportatorul impozitului este persoana care suporta efectiv impozitul din veniturile sale. Ca regula absoluta, la impozitele indirecte (TVA, accize) suportatorul difera de platitor si, acesta din urma transmite presiunea fiscala, iar acest fenomen este cunoscut sub denumirea de repercursiunea impozitelor. La impozitele directe, de regula, platitorul si suportatorul sunt aceeasi persoana. Acest element este important in legatura cu distinctia fundamentala dintre impozitele directe si indirecte . Astfel in cazul impozitelor indirecte potrivit intentiei legii, suportatorul coincide cu subiectul impozitului, pe cand in cazul impozitelor indirecte subiectul imopozitului ii revine o indatorire formala de a plati impozitul, caci suportarea efectiva se realizeza de catre persoana care cumpara produsele sau serviciilor carora tanzarea este supusa impozitelor . In acest cadru, se manifesta fenomenul financiar de repercursiune a impozitelor adica de transmiterea obligatiilor fiscale efective in sarcina altei persoane, diferita de cea care o plateste initial la buget . c) Obiectul impozabil reprezinta materia supusa impozitarii, care poate fi: veniturile, averea, suma vanzarilor etc. Evaluarea materiei impozabile poate fi destul de dificila. De regula, aceasta se face pe baza declaratiei contribuabilului. In alte cazuri, ea se evalueaza conform unor norme fixate de catre autoritatea publica sau se face o expertiza fiscala.

_____________________________________________________________________ 5

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe d) Sursa impozitului este reprezentata de venit, dar si de avere (sau din venitul procurat de avere). Ca sursa a impozitului, veniturile apar sub forma salariului , a profitului, devidentei sau rentei in timp ce averea se prezinta sub forma de capital (ca expresie a actiunilor emise de societatile de capital sau a altor hartii de valoare tranzactionate prin bursele de valori) sau de bunuri mobile si imobile . La impozitele pe venit, obiectul coincide in toate cazurile cu sursa, lucru ce nu se intampla, de regula, in cele mai multe cazuri, din veniturile realizate de subiectii impozitelor de pe urma averii respective (dividente, diferente de curs in cazul hartiilor de valoare, chirii in cazul bunurilor mobile sau imobile) sau din alte venituri . e) Unitatea de impunere este in fapt unitatea de masura a materiei impozabile exprimata fie in unitati valorice, fie in unitati naturale. Spre exemplu, la venit unitatea de impunere este unitatea monetara (leul), la avere avem m2 pentru terenuri sau capacitatea cilindrica pentru automobile etc. f) Cota de impunere reprezinta impozitul ce revine pe unitatea de masura a materiei impozabile. In toate tarile se practica mai multe feluri de cote, fie exprimate procentual fata de valoarea materiei impozabile, fie in unitate monetara pe unitatea de masura a materiei impozabile. Cotele de impozitare exprimate procentual pot fi: - progresive; - progresive in transe (la salarii); - proportionale (la profit) Cota de impunere poate fi aparenta (cea prevazuta de lege) sau reala (care poate fi mai mica sau mai mare decat cea aparenta, datorita unui sistem de scutiri sau penalizari). g)Termenul de plata este reprezentat de perioada la care este datorat impozitul (la salarii lunar, la venituri din chirii trimestrial etc). h) Asieta (modul de asezare al impozitului) reprezinta un grup de operatiuni prin intermediul carora se defineste in fiecare caz in parte forma concreta a impozitului si modul in care se aseaza. Asezarea unui impozit presupune: - constatarea si evaluarea materiei impozabile; - stabilirea cuantumului impozitului datorat de catre contribuabil; - perceperea/incasarea impozitului.

1.3.PRINCIPIILE IMPUNERII
Impunerea se realizeaza printr-un asamblu de operatii si masuri ce incearca sa asigure eficienta impozitelor si sa tina cont de respectarea unor principii de baza. Astfel, aceste principii fundamentale ale impunerii sunt: - principii de echitate fiscala; - principii de politica financiara; - principii de politica economica.

_____________________________________________________________________ 6

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Echitatea fiscala ar trebui sa semnifice dreptate sociala in materie de impozite. In acest scop impunerea trebuie sa asigure egalitate fiscala in fata legii si acesta inseamna ca impunerea trebuie sa se realizeze diferentiat, in functie de marimea averii si de venitul fiecarui contribuabil. Practica a pus insa in evidenta o contradictie intre egalitatea fiscala in fata legii si randamentul impozitelor. Astfel, din punct de vedere al randamentului, impozitele ar trebui sa produca maximum de venituri pentru stat, iar din punct de vedere al echitatii fiscale repartizarea sarcinii publice intre contribuabili ar trebui sa tina seama de situatia personala a fiecaruia, numai ca, ceea ce este echitabil are randament mic si, de multe ori, ceea ce are randament ridicat nu este echitabil. In ceea ce priveste egalitatea in fata legii apar doua notiuni care se impun a fi corelate: - egalitatea matematica; - egalitatea personala. Egalitatea matematica inseamna impozite egale la venituri egale. Egalitate matematica nu tine cont de situatia personala a contribuabilului si, astfel, doi contribuabili cu aceleasi resurse pot avea situatii personale diferite si ca atare, proportionalitatea platii impozitelor poate sa-l loveasca mai mult pe unul decat pe celalalt. La asezarea impozitelor in toate tarile se porneste de la egalitatea matematica dar, ea se corecteaza prin prisma situatiei personale a platitorului. Pentru a asigura si egalitatea personala se pot introduce un sistem de deduceri din masa impozabila, cote progresive de impunere (mai ales in transa), norme de venit la impozitul pe avere etc. Principiile de politica financiara se refera la randamentul impozitului, la stabilitatea si la elasticitatea acestuia. Randamentul impozitului se masoara prin raportarea sumei globale colectata intr-un interval dat si cheltuielile facute de autoritatea publica in vederea colectarii acesteia. Randamentul impozitului presupune asigurarea urmatoarelor conditii: - universalitatea impozitului - adica toti cei care au un venit trebuie sa plateasca; - economia de cheltuieli - adica constituirea unui sistem institutional cat mai ieftin; - ineluctabilitatea - adica neputinta sustragerii de la plata impozitelor si, astfel, micsorarea - posibilitatilor de evaziune fiscala; - anestezia fiscala - presupune a asigura unui impozit, la introducerea lui, o anumita capacitate de suportabilitate. Stabilitatea si elasticitatea impozitului sunt doua principii simetrice. Un impozit este stabil daca el nu urmeaza intocmai toate variatiile conjuncturale care afecteaza materia impozabila. Elasticitatea semnifica absenta reactiei materiei impozabile la variatia cotei de impunere. Exista in toate economiile un conflict deschis intre randamentul si echitatea impozitului. In teorie nu exista acest conflict, in sensul ca, cu cat mai bine este asezat un impozit si este repartizata sarcina fiscala pe membrii societatii, cu atat mai mare este

_____________________________________________________________________ 7

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe randamentul acestuia. In realitate insa, circula zicala: "impozitele productive nu sunt juste, iar impozitele juste nu sunt productive". Principii de politica economica se refera la modelarea impozitelor astfel incat sa asigure interventia statului in viata economica. Astfel, fie ca se introduc noi impozite, fie ca se redimensioneaza unele din impozitele existente, acest lucru se face nu doar pentru a produce venituri, cat si pentru a asigura interventia statului in economie.

2.CLASIFICAREA IMPOZITELOR
Contributia cetatenilor la suportarea cheltuielilor publice reprezinta o obligatie constitutionala (art 53 (1) din legea fundamentala). Consacrand aceasta obligatie, constitutia a prevazut si limitele sale, care reprezinta garantii constitutionale ale dreptului de propietate, ale averii cetatenilor in general, orice contributie la cheltuielile publice constituind o sarcina ce afecteaza exercitiul acestui drept (Constitutia Romaniei, Monitorul Oficial, Bucuresti 1992 pag 126 127 ). Limitele respective sunt urmatoarele : - contributia cetatenilor la cheltuielile publice poate consta numai din plata impozitelor si taxelor, iar acestea se pot stabili, potrivit art.138, doar prin lege sau in ce priveste impozitele si taxele locale si judetene, in conditiile legii orice prestatii fiind potrivit art.53(3) interzise, in afara celor stabilite prin lege, in situatii exceptionale - sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure ajustarea justa a sarcinilor fiscale, adica sa aiba la baza principiul echitatii, al egalitatii de sanse cu excluderea oricarui privilegiu sau discriminare . In practica financiara se utilizeaza o diversitate de impozite care se deosebesc nu numai ca forma dar si din punct de vedere al continutului . De aceea, clasificarea lor dupa trasaturi comune este absolut necesara . Pentru clasificarea impozitelor se folosesc mai multe criterii deoarece unul si acelasi impozit poate avea diferite implicatii in viata social-economica, in functie de pozitia de pe care a fost apreciat. Asemenea criterii de clasificare sunt: - impactul asupra suportatorului; - neutralitatea fata de contribuabil; - obiectul impozabil; - scopul introducerii impozitului; - frecventa perceperii; - locul in care impozitul se face venit. a) in functie de impactul asupra suportatorului regasim: - impozite directe - se stabilesc in sarcina platitorului fie in functie de venitul pe care il obtine, fie in functie de averea sa. Ca regula generala, la impozitele directe platitorul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.

_____________________________________________________________________ 8

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe - impozitele indirecte - nu se stabilesc in mod direct pe platitor, ci asupra vanzarii de bunuri sau prestarilor de servicii si lucrari. Ele vizeaza cheltuirea veniturilor, motiv pentru care mai sunt denumite impozite pe cheltuieli. La impozitele indirecte suportatorul este cu totul alta persoana decat platitorul, in cele din urma, suportatorul fiind consumatorul final. b) in functie de neutralitatea fata de contribuabil: - impozite reale - se stabilesc in functie de marimea materiei impozabile (imobile, pamant etc) facand abstractie de situatia personala a platitorului; - impozite personale - sunt cele ce tin cont de situatia contribuabilului si sunt reprezentate, in special, de impozitele pe venit; se mai numesc si impozite subiective; c) dupa obiectul impozabil impozitele pot fi: - impozite pe venit; - impozite pe avere; - impozite pe cheltuieli (pe consum). d) dupa scopul introducerii impozitului: - impozite cu caracter fiscal - adica urmaresc sa produca venituri pentru buget si se vizeaza randamentul lor; - impozite cu caracter de ordine - adica cu scopul de a asigura ordine intr-un anumit sector (spre exemplu, taxa pe divort). e) in functie de frecventa perceperii regasim: - impozite permante (marea majoritate); - impozite incidentale (spre exemplu, asupra imbogatitilor de razboi). f) in functie de locul in care impozitul se face venit: - impozite federale; - impozite ale statelor; - impozite ale colectivitatilor locale.

Repercursiunea impozitelor. Rezistenta la impozite si evaziunea fiscala

Repercursiunea fiscala are loc ori de cate ori presiunea fiscala se transmite altei persoane. Ca regula, impozitele directe nu pot fi repercutate asupra altei persoane decat aceea a platitorului. Repercursiunea fiscala apare la impozitele indirecte unde platitorul si suportatorul nu sunt aceeasi persoana. Rezistenta la impozite, indiferent cat de perfectionata ar fi tehnica de colectare a acestora, este un fenomen general in diferite proportii. Impozitele pot fi eludate total sau partial in anumite circumstante. Punctul de plecare in aparitia evaziunii fiscale este presiunea fiscala. _____________________________________________________________________ 9

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Orice contribuabil cauta sa scape mai ales cand el considera ca statul exagereaza. El compara efortul pe care il face cu ceea ce beneficiaza de pe urma autoritatii publice si daca rezultatul este negativ, atunci apare rezistenta la impozite. In literatura economica se face distinctia intre procedeele legale de ocolire a platii impozitelor si evaziunea fiscala propriu-zisa. Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu legea. Acest lucru se poate realiza pe doua cai: - evaziunea permisa in mod voit (adica printr-un sistem de scutiri, exceptii si inlesniri); - evaziunea ce are loc ca rezultat a unor lacune ale legii; nu este provocata voit, ci de neglijenta formularii legii. Evaziunea ilicita (frauda fiscala) are loc atunci cand se comite o incalcare flagranta a legii (varietatea este infinita). Amploarea fraudei variaza de la o tara la alta si chiar in interiorul aceleasi tari. Chiar intre tarile cu economie de piata dezvolatata evazionismul poate fi diferit: in tarile din Nordul Europei, Anglia, SUA proportia fraudei fiscale este mult mai redusa decat in celalte state dezvoltate, precum si in cadrul aceleasi tari pot apare dirente semnificative spre exemplu intre Nordul si Sudul Frantei sau a Italiei. De asemenea, proportiile sunt diferite si pe categorii sociale: evaziunea fiscala in randul salariatilor este mai redusa decat la cei cu profesiuni liberale. Prevenirea evaziunii fiscale este foarte dificila pentru ca presupune instituirea unui sistem costisitor si a unui aparat numeros de supraveghere a colectarii impozitelor.

_____________________________________________________________________ 10

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

3.CARACTERIZAREA GENERALA A IMPOZITELOR DIRECTE

Impozitele directe reprezinta contributii banesti ale celor care realizeaza venituri sau poseda avere si care se particularizeaza prin impactul imediat si direct asupra platitorului. Ca regula generala, impozitele indirecte nu pot fi repercutate asupra altei persoane. O caracteristica importanta a impozitelor directe este aceea ca, de regula, acestea au un cuantum si termen de plata ce pot fi precizate in prealabil si, ca atare, pot fi cunoscute din timp de catre contribuabil. Impozitele directe se manifesta sub doua forme: impozite reale si impozite personale. Impozitul funciar Impozitul pe cladiri Impozitul pe activitati industriale, comerciale si profesii libere Impozitul pe capitalul mobiliar sau banesc Impozite pe veniturile persoanelor fizice Impozite pe veniturile societatilor de capital Impozite pe averea propriuzisa Impozite pe circulatia averii Impozitul pe sporul de avere Impozitele directe reale se caracterizeaza prin aceea ca aici obiectul impunerii se defineste in mod cantitativ. Din categoria acestor impozite fac parte impozitele pe cladiri, pe pamant etc. Astfel de impozite se stabilesc pe baza unor indici exteriori si de aceea, de multe ori, sarcina suportata de platitor nu este echitabila, netinandu-se seama de capacitatea platitorului de a realiza venit si de a plati impozite. Din aceste motive s-a trecut treptat tot mai mult la impozitele personale. Impozitele personale se definesc prin aceea ca, la asezarea lor se tine seama si de situatia personala a platitorului (conteaza nu doar veniturile si averea dar si obligatiile personale etc). _____________________________________________________________________ 11

Impozite reale

IMPOZITE
DIRECTE

Impozite pe venit Impozite personale Impozite pe avere

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

3.1.IMPOZITELE REALE
Impozitele reale (pe obiecte) sunt cele asezate pe obiecte, pe bunuri, pe diferitele elemente ale averii contribuabililor, fara a tine seama de persoana insasi a acestor platitori, de situatia si de sarcinile lor familiale. Impozitele reale fac abstractie de persoana care poseda, care foloseste bunul, considerand bunul (obiectul) ca producator de venit. Intrucat se ia in considerare numai bunul distinct, nu se socoteste situatia personala a subiectului posesor al bunului, acest tip de impozit nu face posibila scaderea datoriilor pe care platitorul le are. Din aceste motive, impozitele reale creeaza stari de inechitati fiscale, prin urmare un proprietar care are foarte multe datorii plateste aceleasi impozite ca si cel liber de orice sarcina. Se constata ca doi contribuabili, cu putere de contributie inegala, platesc un impozit egal. Cele mai raspandite impozite reale pe plan international au fost cele privind impunerea pamantului, cladirilor, diferitelor alte activitati neagricole, precum si circulatia capitalului banesc.

3.1.1.Impozitul funciar
In trecut cand pamantul reprezenta principala forma a bogatiei si cel mai important mijloc de productie, in mai multe tari din Europa a fost instituit impozitul funciar (pe pamant). La inceput, suma impozitului funciar datorat statului se determina in functie de suprafata terenurilor; aceasta era metoda cea mai simpla, care s-a practicat multa vreme in diferite tari. Mai tarziu impozitul funciar s-a calculat in functie de valoarea productive a terenurilor, evaluate in functie de media unui anumit numar de ani. Un progres in asezarea si incasarea impozitului funciar l-a constituit introducerea cadastrului. Cadastrul consta in descrierea si inventarierea bunurilor din fiecare localitate, trecerea lor intr-un registru, precizarea suprafetei de teren, a valorii fiecarei parcele de teren, cu mentionarea veniturilor realizate de pe terenurile respective; pe baza cadastrului se calcula impozitul funciar. Cadastrul a fost folosit nu numai pentru impozitul funciar, ci si pentru alte impozite numite cadastrale. In afara de pamant, impozitul real s-a calculat si pentru cladiri in functie de destinatia lor, utilizate ca locuinte, magazine, birouri etc. Ca urmare a dezvoltarii manufacturilor, a industriei, comertului si a profesiilor libere, a fost instituit impozitul pe veniturile din activitatile industriale numit impozitul pe patenta si stabilit dupa unele criterii exterioare ca, de exemplu: natura intreprinderii (atelier, fabrica, comert etc), marimea capitalului, numarul lucratorilor, capacitatea de productie, forta motrice folosita, marimea localitatii in care se desfasoara activitatea. Se poate constata ca nici acest impozit nu era asezat in functie de capacitatea contributive a platitorului, avea un randament redus, cotele de impozit erau mici, o parte din material impozabila nu era impusa, permitea practicarea evaziunii fiscale, nu asigura echitatea fiscala. Dezvoltarea industriei si comertului au determinat extinderea relatiilor de credit, a activitatii bancare, precum si a comertului cu hartii de valoare. Ca urmare, se constituie o _____________________________________________________________________ 12

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe categorie de oameni care plaseaza capitalurile banesti ce le apartin in operatiuni speculative, care s-au impus cu impozitul pe capitalurile banesti. Impozitul se determina pe baza sumei dobanzilor pe care imprumutatul le platea pentru capitalul luat cu imprumut sau tinand seama de cuantumul dobanzilor pe care creditorul le incasa pentru capitalul acordat cu imprumut.

3.1.2.Impozitul pe capitalurile banesti

A avut un randament scazut, deoarece imprumutatul si imprumutatorul faceau declaratii de impunere nesincere, pentru a se sustrage de la plata impozitului. Unele impozite de tip real se practica si in present in diferite tari in curs de dezvoltare, precum si in tarile dezvoltate.

3.1.3.Impozitul pe cladiri
Acest impozit se plateste annual de catre persoanele fizice si juridice care au cladiri in proprietate, indifferent de locul unde acestea sunt situate si de destinatia ce li se da. Pentru cladirile proprietate de stat care se afla in administrarea sau folosinta contribuabililor, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre cei care le au in administrare sau in folosinta. In cazul cladirilor care constituie fondul locativ de stat, impozitul pe cladiri se datoreaza de catre unitatile care le administreaza. La calcularea impozitului se au in vedere atat cladirile care se afla in functiune, cat si cele care se afla in rezerva sau in conservare. Se impun, de asemenea, cladirile aflate in functiune, chiar daca au fost amortizate integral: in acest caz, impozitul se calculeaza pe baza valorii cu care au fost inscrise in evidenta. Cladirile noi, dobandite in cursul anului, indifferent sub ce forma, se impugn cu inceoere de la data de intai a lunii urmatoare celei in care acestea au fost dobandite. In asemenea cazuri, impozitul se calculeaza pe numele noului contribuabil, proportional cu perioada de timp ramasa pana la sfarsitul anului. In vederea determinarii valorii impozabile a cladirii, se inmulteste numarul de mp ai cladirii cu valoarea impozabila pe mp, care este normata si diferentiata pe mediul urban si rural, precum si in functie de felul materialelor de constructie, instalatii, incalzire etc. Impozitul se calculeaza inmultind cota de impozit cu valoarea cladirii. Cotele de impozit sunt proportionale, differentiate pe categorii de platitori si destinatia cladirilor. Astfel pentru persoanele fizice cota este de 1%, pentru ceilalti platitori de 1,5%. Tot cu cota de 1,5% se impugn si cladirile persoanelor fizice in care sunt inregistrate sedii de societati comerciale sau alte activitati economice. In cazul contribuabililor persoane fizice, impozitul se calculeaza de catre organul fiscal local pe baza declaratiei de impunere depusa de proprietarul cladirii.Ceilalti platitori isi calculeaza singuri impozitul pe baza declaratiei de impunere, care se depune la organelle fiscale teritoriale si se verifica de catre acestea.

_____________________________________________________________________ 13

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Impozitul anual se plateste trimestrial, in rate egale, pana la data de 15 inclusiv a ultimei luni din trimestru. Neplata la timp a impozitului se sanctioneaza pentru inceput cu o majorare de 0,25% pentru fiecare zi de intarziere, care se aplica asupra sumei intarziate in plata. Daca impozitul nu a fost calculate si platit, sau a fost subevaluat, el se poate recalcula retroactive pe doi ani, fata de data constatarii. Contribuabilii nemultumiti de asezarea si incasarea impozitului pot face contestatie, in termen de 30 de zile de la data primirii instiintarii de plata, la Directia generala a finantelor publice si controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului Bucuresti, dupa caz, care este obligate sa o resolve in termen de 30 de zile de la inregistrare. In vederea solutionarii contestatiilor se cere avizul consiliului local. Contribuabilii nemultumiti de solutia primita pot face plangere, in termen de 30 de zile de la primirea deciziei, la Ministerul Finantelor, care o solutioneaza in decurs de 40 de zile. Solutia data de Ministerul Finantelor poate fi atacata cu plangere in termen de 15 zile de la comunicare, la judecatoria teritoriala, ca instanta ultima. Inaintarea contestatiei si a plangerii nu suspenda urmarirea si incasarea impozitului. Platile facute intre timp in plus se compenseaza sau se restituie. Contestatiile se timbreaza cu 2% din suma contestata, iar plangerile cu 1%. Cand contestatiile si plangerile se admit, taxa de timbru platita se restituie. Se considera contraventii urmatoarele fapte: a) depunerea peste termen a declaratiei de impunere; b) nedepunerea declaratiei de impunere; c) sustragerea de la impunere a unor cladiri supuse impozitarii. Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre organele fiscale teritoriale. Incalcarea prevederilor legale atrage raspunderea disciplinara, contraventionala, materiala, civila sau penala, dupa caz.

3.2.IMPOZITE PERSONALE
Cu timpul s-a trecut de la impozitul de tip real la impozitul de tip personal. Impozitele personale privesc in mod direct persoana contribuabilului, care se impune fie pe baza venitului lui global, fie din diferitele sale surse de venituri grupate in clase, cu luarea in considerare a pasivului si a sarcinilor sale familiale. Se presupune ca la impozitele personale se face distinctie intre ceea ce incaseaza persoana si ceea ce are de plata ca subiect impozabil. Cel mai vechi impozit personal a fost capitatia, stability pe cap de locuitor in suma fixa. A doua forma a impozitului personal a constituit-o impozitul pe clase. In perioada concentrarii meseriilor la oras, cand se dezvolta comertul, se instituie impozitul pe clase de venituri. Forma cea mai perfectionata a impozitelor personale este impozitul pe venit.

_____________________________________________________________________ 14

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Trecerea de la impozitele reale la cele personale a fost reclamata de mai multe cause. Astfel, intrucat initial muncitorii nu dispuneau de proprietati funciare, cladiri sau capitaluri mobiliare, ei nu datorau impozite reale. Cresterea cheltuielilor statului necesita noi impozite. De aceea, statul a instituit impunerea directa a muncitorilor si functionarilor care obtineau venituri (salarii) din munca. Intrucat impozitele indirecte erau tot mai apasatoare pentru persoanele cu venituri mici, s-a ivit necesitatea trecerii la impozitele personale. Ca urmare a problemelor sociale aparute in domeniul politicii fiscale, statul a trebuit sa tina seama de situatia materiala si personala a contribuabililor, sa stabileasca un minimum de venit neimpozabil, sa acorde unele inlesniri la plata impozitelor pentru cei cu familii numeroase, sa tina seama de datoriile pe care contribuabilii le aveau fata de institutiile de credit, precum sis a legifereze impunerea in functie de marimea venitului sau averii, cu alte cuvinte sa treaca de la impunerea proportionala la cea progresiva. Toate acestea au insemnat de fapt trecerea la impunerea personala. Formele principale ale impozitelor personale sunt: impozitele pe venit si impozitele pe avere.

3.2.1.Impozitul pe profit
Datorita reorganizarii agentilor economici din tara noastra sub forma regulilor autonome, societatilor comerciale, a fost necesara o adaptare corespunzatoare a instrumentelor financiare si fiscale prin intermediul carora se realizeaza veniturile bugetului statului si ale bugetelor locale. Veniturile bugetare au fost stabilite in mod diferentiat. Astfel, unitatile economice de stat au platit impozit pe beneficiu, stability in cote progresive pe transe de rentabilitate, unitatile mestesugaresti au platit un impozit pe venit stabilit in cote progresive pe trepte de rentabilitate, iar unitatile cooperatiei de consum si de credit au platit un impozit pe venit calculat cu o cota de proportionalitate de 25%. Acest sistem de impunere a determinat ca, la acelasi profit obtinut de agentii economici din diferite domenii de activitate, acestia sa plateasca un impozit diferit. Pentru evitarea acestei situatii, s-a creat un cadru juridic unitary care sa asigure o participare echitabila a agentilor economici la formarea veniturilor statului in functie de marimea si natura profitului obtinut, instituindu-se impozitul pe profit. In cadrul reformei fiscale din Romania, prin legislatia privind impozitul pe profit, s-a urmarit armonizarea acesteia cu cea comunitara. In acest sens, modul de asezare, urmarire si percepere a impozitului pe profit a suferit modificari, indeosebi sub aspectul sferei de cuprindere, al cheltuielilor deductibile si nedeductibile, al cotelor de impunere (care s-au modificat ca numar, dar si ca nivel), al reducerilor si scutirilor, precum si al sanctiunilor aplicate in caz de incalcare a prevederilor legale de catre contribuabili.

_____________________________________________________________________ 15

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

3.2.1.1.Impozitele pe profitul persoanelor fizice

La plata acestui impozit sunt supuse persoanele fizice care au domiciliul sau rezidenta intr-un anumit stat, precum si cele nerezidente, care realizeaza venituri din surse aflate pe teritoriul acelui stat, cu unele exceptii prevazute de lege. De la plata impozitului pe venit se acorda unele scutiri, astfel in mod frecvent sunt scutiti de plata impozitului pe venit suveranii si familiile regale, diplomatii straini acreditati in tara respectiva (cu conditia reciprocitatii), uneori militarii, institutiile publice si persoanele fizice care realizeaza venituri sub nivelul minimului neimpozabil. In practica fiscala se intalnesc doua sisteme de asezare a impozitelor pe veniturile persoanelor fizice. Sistemul impunerii separate poate fi intalnit fie sub forma unui im-pozit unic pe venit, care permite o impunere diferentiata pentru fiecare ca-tegorie de venit in functie de natura acestuia, fie prin instituirea mai multor impozite, care vizeaza fiecare in parte venitul obtinut dintr-o anumita sursa. Sistemul impunerii globale este cel mai frecvent intalnit si presupune cumularea tuturor veniturilor realizate de o persoana fizica, indiferent de sursa de provenienta, si supunerea venitului cumulat unui singur impozit. Din compararea celor doua sisteme de impunere, rezulta ca impunerea separata permite tratarea diferentiata a veniturilor, in ceea ce priveste modul de asezare si nivelul cotelor de impozit, deoarece acestea din urma difera in functie de sursa de provenienta a veniturilor. Persoanele care realizeaza venituri din mai multe surse sunt avantajate, deoarece nu mai sunt afectate de consecintele progresivitatii impunerii, care se fac simtite prin cumularea veniturilor practicata in sistemul impunerii globale. Pentru calcularea impozitului pe veniturile persoanelor fizice pot fi utilizate cote proportionale sau progresive. In unele tari, venitul impozabil este supus mai intai impunerii la cote proportionale si apoi impunerii in cote progresive. Cea mai frecvent utilizata este impunerea in cote progresive pe transe de venit. Impozitul pe veniturile persoanelor fizice se stabileste, de regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de subiectul impozitului. Dupa stabilirea impozitului datorat statului, acesta se inregistreaza in debitul contribuabilului in registrul de rol. Incasarea impozitului stabilit asupra veniturilor din salarii, dobanzi, rente, etc. se realizeaza, de cele mai multe ori, prin stopaj la sursa, iar impozitul asupra celorlalte venituri se incaseaza direct de la contribuabili.

_____________________________________________________________________ 16

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Nu sunt supuse impozitarii: pensiile care nu depasesc 500 de lei pe luna si ajutoarele primite in cadrul sistemului asigurarilor sociale; alocatiile de stat pentru copii; pensiile de intretinere; bursele acordate elevilor, studentilor si doctoranzilor; dobanzile acordate pentru titlurile de stat si cele aferente depunerilor la vedere in conturi la societati bancare; sumele sau bunurile primite ca ajutor; donatiile; sponsorizarile (la persoanele care le primesc); sumele primite de asigurati in baza contractelor de asigurare de bunuri sau persoane; veniturile obtinute din tranzactionarea valorilor mobiliare, etc.

Impunerea are ca obiect venitul efectiv realizat, determinat ca diferenta intre totalul veniturilor incasate din activitatea desfasurata si cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor. Pentru a se determina venitul impozabil, contribuabilii trebuie sa depuna, pana la data de 31 ianuarie a fiecarui an, declaratia de impunere pentru veniturile realizate in anul fiscal precedent. Pentru calcularea impozitului cuvenit statului asupra venitului anual impozabil se aplica cote progresive compuse al caror nivel minim este de 15% pentru veniturile de pana la 300 lei. Cota de impunere maxima este de 35% si se aplica asupra veniturilor care depasesc 1200 lei. Tot pe baza acestor cote se calculeaza si impozitul pe veniturile obtinute din drepturi de autor, din cesionarea, inchirierea si valorificarea unor astfel de drepturi dobandite prin mostenire. Pentru veniturile obtinute din inchirierea, subinchirierea si din constituirea dreptului de uzufruct, impozitul se calculeaza prin aplicarea unei cote de 15% asupra venitului anual impozabil, care se obtine prin deducerea din veniturile incasate la nivelul unui an a impozitului pe cladiri, a primelor de asigurare platite si a impozitului pe teren aferent spatiului inchiriat. Daca este vorba de inchirierea sau subinchirierea de camere mobilate, se mai deduce o cota forfetara de cheltuieli de 20% din venitul rezultat in urma scaderii impozitelor si a primelor de asigurari mentionate.

3.2.1.2.Impozitul pe profitul persoanelor juridice

_____________________________________________________________________ 17

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe 1) Persoanele juridice romane, pentru profitul impozabil obtinut din orice sursa, atat din Romania, cat si din strainatate. In aceasta categorie se includ: regiile autonome indiferent de subordonare, companiile nationale, societatiile nationale, societatile comerciale (indiferent de forma juridica de organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain), societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste, institutiile financiare si de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, trusturile, precum si orice entitate care are satatut legal de persoana juridica romana. n cazul persoanelor juridice romne care dein participaii n capitalul altor societi comerciale i care ntocmesc situaii financiare consolidate, calculul i plata impozitului pe profit se fac la nivelul fiecrei persoane juridice din grup. 2)Persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent in Romania, pentru profitul impozabil atribuibil sediului permanent. Din aceasta grupa fac parte: companiile, fundatiile, asociatiile, organizatiile, trusturile si orice entitati similare, infiintate si organizate in conformitate cu legile unei alte tari. Persoanele juridice straine devin subiect al impunerii, atunci cand isi desfasoara activitatea , integral sau partial prin intermediul unui sediu permanent autorizat sa functioneze in Romania, numai dupa inmatricularea acestuia la Registrul Comertului si dupa inregistrarea la organele fiscale teritoriale. Sediul permanent reprezinta locul prin intermediul caruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice straine este, in intregime sau in parte, condusa direct sau prin intermediul unui agent dependent. Prin agent dependent se intelege persoana fizica, juridica sau alta entitate, care isi desfasoara activitatea in Romania in numele, pe contul si sub controlul unei persoane fizice sau juridice straine, in baza unui inscris intre acestia si incheie contracte in numele acesteia, cu exceptia reprezentantelor autorizate sa functioneze pe teritoriul Romaniei. Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursala, un birou, un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extractie a resurselor naturale. Sediul permanent nu include: folosirea de instalatii in scopul depozitarii, al expunerii de produse ori de marfuri; mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri in scopul depozitarii sau al expunerii, sau numai in scopul prelucrarii de catre o alta persoana juridica; mentinerea unui stoc de produse sau de marfuri pentru expunerea lor in cadrul unui targ comercial sau in cadrul unei expozitii si care pot fi si vandute la incheierea targului sau a expozitiei; nici un loc fix de afaceri destinat cumpararii de produse, de marfuri sau colectarii de informatii; mentinerea unui loc fix de afaceri in scopul desfasurarii de activitati cu caracter pregatitor sau auxiliar, pentru orice combinare a activitatilor mentionate, cu conditia ca intreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezulta din aceasta combinare sa aiba un caracter pregatitor sau auxiliar. Prin exceptie, cand o persoana fizica sau juridica (alta decat un agent cu statut independent) actioneaza in numele unei intreprinderi si are si exercita imputernicirea de a incheia contracte in numele intreprinderii, aceasta intreprindere se considera ca are un sediu permanent in privinta oricaror activitati pe care persoana le exercita pentru

_____________________________________________________________________ 18

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe intreprindere, in afara de cazul in care activitatile acestei persoane sunt limitate la cele mentionate anterior. Un santier de constructii sau un loc in care au fost aduse echipamentele pentru constructii, un proiect de montaj sau de instalare, activitatiile de supraveghere, consultanta si furnizare de servicii, pentru acelasi proiect sau proiecte conexe devine sediu permanent, daca are o durata mai mare de 6 luni. O intreprindere nu se considera ca are sediu permanent numai prin faptul ca acesta isi exercita activitatea de afaceri printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent independent, cu conditia ca aceasta persoana sa actioneze in cadrul activitatii ei obisnuite, inscrisa in documentele de constituire. Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca inainte de inceperea activitatii sa il inregistreze la organul fiscal teritorial in raza caruia urmeaza sa activeze. 3. Persoanele juridice romane si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati in Romania ca beneficiari ori parteneri impreuna cu o persoana juridica romana intr-o asociere sau o alta entitate ce nu da nastere unei persoane juridice, pentru profitul realizat in Romania. Pentru acesti contribuabili impozitul datorat se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica. 4. Persoanele juridice straine si persoanele fizice rezidente , pentru veniturile realizate atat in Romania, cat si in strainatate din asocieri care nu dau nastere unei persoane juridice. In acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica. De mentionat ca in cazurile prezentate la punctele 3 si 4, veniturile si cheltuielile rezultate din asocierile in participatiune se contabilizeaza distinct de catre persoana juridica romana, acesta avand si obligatia de a calcula, de a retine si de a varsa impozitul pe profitul cuvenit persoanelor fizice nerezidente si juridice straine, precum si persoanei fizice romane. Partea din veniturile si cheltuielile rezultate dintr-o astfel de asociere, care se cuvine persoanei juridice romane, se inregistreaza in contabilitatea proprie si se impune la nivelul acesteia. In cazul asocierilor dintre persoanele juridice romane, veniturile si cheltuielile determinate de operatiunile asocierii in partcipatiune se contabilizeaza dinstinct de catre unul din asociati, stabilind conform contractului, urmand ca, lunar, sa se transmita pe baza de decont fiecarui asociat in vederea inregistrarii in contabilitatea proprie si determinarii profitului impozabil. 5. Persoanele juridice straine care realizeaza venituri, pentru profitul aferent acestor venituri. Categoriile de venituri generatoare de profit pentru care persoanele juridice straine datoreaza impozit sunt: a) veniturile obtinute din/sau in legatura cu proprietati imobiliare situate in Romania, inclusiv inchirierea in scopul utilizarii unei asemenea proprietati si castigul obtinut prin instrainarea unui drept asupra unei asfel de proprietati, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile indirect, inclusiv prin instrainarea actiunilor si a altor drepturi similare intr-o societate ale carei active corporale sunt formate in principal direct sau indirect din proprietati imobiliare situate in Romania; _____________________________________________________________________ 19

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe b) veniturile obtinute ca urmare a exploatarii resurselor naturale localizate in Romania, inclusiv castigul obtinut din vanzarea unui drept aferent unor asemenea resuse naturale; c) veniturile obtinute din instrainarea unui drept de proprietate detinut la o persoana juridica romana; d) orice alt venit care nu este mentionat la punctele a c este venit realizat pe teritoriul Romaniei daca este platit de un rezident roman sau este platit prin intermediul unui sediu permanent in Romania. Pentru stabilirea impozitului pe profitul realizat de persoanele juridice (societatile de capital), in unele tari se foloseste acelasi sistem de impunere ca in cazul persoanelor fizice, iar in altele se practica un sistem distinct. Modul in care se realizeaza impunerea profitului realizat de persoanele juridice este determinat de organizarea acestora, ca societati de persoane sau ca societati de capital. In cazul societatilor de persoane, impunerea veniturilor acestora se face frecvent pe baza sistemului aplicat veniturilor persoanelor fizice, deoarece este dificil sa se faca distinctie intre averea fiecareia din persoanele asociate si patrimoniul societatii respective. La societatile de capital, poate fi facuta o demarcatie neta intre averea personala a actionarilor si patrimoniul societatii deoarece actionarii raspund pentru actele si faptele societatii numai in limitele partii de capital pe care o detin. Profitul obtinut de o societate de capital se repartizeaza atat actio-narilor sub forma de dividende (proportional cu participarea lor la capital), cat si la dispozitia societatii pentru constituirea unor fonduri. Aceasta repartizare a profitului permite luarea in considerare a mai multor modalitati de impunere a veniturilor realizate de societatile de capital si anume: a) se impune mai intai profitul total obtinut de societatea de capital si apoi separat profitul repartizat actionarilor sub forma de dividende. In acest caz, considerat clasic, partea din profit repartizata actionarilor este impusa de doua ori impozitarii (o data la societate si a doua oara la actionari sau asociati); b) se impun numai dividendele, iar partea din profit lasata la dispozitia societatii de capital este scutita de impozit. Practicarea acestei metode este avantajoasa pentru societatile de capital si vizeaza simularea acestora in plasarea profitului realizat in noi investitii; c) se impune numai partea din profit care ramane la dispozitia societatii de capital, iar dividendele repartizate actionarilor nu sunt impuse impozi-tarii. In acest caz se incalca principiul echitatii fiscale, deoarece se exone-reaza de la impunere dividendele realizate de actionari; d) impunerea separata, mai intai a dividendelor repartizate actionarilor si apoi a partii din profit ramase la dispozitia societatii de capital. In vederea stabilirii venitului impozabil al societatii de capital, se pleaca de la rezultatele bilantale acesteia, la care se adauga: soldul stocurilor (soldurile de la inceputul anului, plus intrarile din productie, minus iesirile), veniturile din castiguri de capital, dobanzile la conturile curente, veniturile din dobanzi la creditele acordate, veniturile din chirii, etc. Pentru a se stabili venitul impozabil, urmeaza ca din veniturile brute astfel dereminate sa se scada: cheltuielile de productie, dobanzile platite, prele-varile la fondul

_____________________________________________________________________ 20

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe de rezerva si la alte fonduri speciale permise de lege, pier-derile din activitatea anului curent si eventual din anii precedenti, anumite prelevari pentru scopuri social-culturale. Conditiile si limitele in care pot fi facute aceste scazaminte difera de la tara la tara. In ceea ce priveste impozitarea propriu-zisa a profitului net obtinut de societatile de capital, practica internationala permite evidentierea urmatoarelor situatii : a) in unele tari cotele de impunere sunt diferentiate in functie de proprietarul capitalului social ; b) cotele de impunere sunt diferentiate in functie de natura activitatilor din care se obtine profitul; c) nivelul cotelor de impunere este stabilit in functie de cifra de afaceri a societatilor comerciale; d) utilizarea unor cote de impozit diferite, dupa cum impozitul este un venit al bugetului de stat (federal) sau al bugetelor locale; e) utilizarea unei singure cote de impunere. Dupa cum rezulta din cele prezentate, impozitul pe profitul societatilor de capital se calculeaza pe baza unor cote proportionale carora li se pot aplica anumite corective. Impunerea profitului realizat de persoanele juridice se face, de regula, anual, pe baza declaratiei de impunere intocmite de acestea. In Romania in perioada de dupa 1989 sistemul de impozitare a persoanelor juridice care realizeaza profit a cunoscut o evolutie continua in strinsa legatura cu schimbarile intervenite in derularea reformei economice si sociale. Astfel incepind cu 1 inanuarie 1991 pentru determinarea impozitului pe profit s-a inrodus sistemul bazat pe cote progresive compuse. Minimul neimpozabil era de 20.000 lei iar cotele erau cuprinse intre 25%pt profirurile ce depaseau 20.000lei si pana la 57% pentru profiturile de peste 955 mln lei. Acest sistem a inlocuit vechiul mod de calcul care conducea la unele discriminari deoarece la acelasi profit obtinut de agentii economici din diferite domenii de activitate acestia plateau un impozit diferit . Pentru stimularea agentii economici autohtoni si straini si investire de capital in domeniile prioritare ale ec romane se prevedeau ca acestia sa beneficieze de scutirea impozitului pe profit, in mod diferentiat, pt o perioada cuprinsa intre 6 luni si 5 ani in functie de domeniul de activitate. De asemenea tot in scop stimulativ pt profitul utilizat pt realizarea unor investitii cu careacter productiv sau pentru protejarea mediunlui incnjurator ag ec beneficiau de o reducere a impozitului cu 50%. De la 1 ianuarie 1992 in vedera simplificarii si reducerii volumului operatiilor privind calcularea impozitului pe profit, s-a renuntat la cotele progressive petranse, de venit in favoarea a 2 cote. Astfel profitul de pana la 1 mil era impozitat cu 30% iar ce depasea 1 mil se platea un impozit de 45%. Aceste cote au fost utilizate pana la finele anului 1994. Incepand cu 1 ian1995 a fost instituit un nou sistem de impozitare a profitului. Printre trasaturile acestui sistem mentionam : -utilizarea cu unele exceptii a cotei de 38% pt calcularea impozitului, indiferent de forma de propietate a capitalului, nationalitatea firmei ;

_____________________________________________________________________ 21

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe - pt marirea interesului fata de agricultura, profitul obtinut din aceasta ramura este impozitat in baza unei cote de 25% daca profitul provine in proportie de cel putin 80% din acest domeniu - profitul realinat de BNR ramas dupa deducerea ch permisive si a sumelor aferente fondului de rezerva se impune in baza unei cote de 80%; - profitul impozabil aferent ponderii veniturilor realizate din jocuri de noroc, baruri si cluburi de noapte in volumul total al veniturilor se impoziteaza cu o cota aditionala de 22%. In primul trimestru al anului 1998 in sis impozitarii profitului in Romania au intervenit unele elemente noi. Este vorba mai inati de evaluarea reducerii cu 50% a impozitului oferit profitului reinvestit in conditiile mai inainte prezentate si a profitului obtinut din exportul bunurilor realizate din activitate proprii si din prestari de servicii internationale. Un alt element nou intervenit in sistemul de impozitare a profitului este acela ca pirderea anuala declarata de contribuabili si care este specificata in declaratia de impunere, se reporteaza si se scade din profiturile impozabile realizate in urmatorii 5 ani. Recuperarea pierderilor va fi facuta la fiecare termen de plata a impozitului pe profit. Se poate aprecia ca marirea termenului de recuperare a pierderilor de la 36 luni la 5 ani este de natura sa sprijine mai des pe agentii economici care se confunda cu unele dificultati financiare. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit urmatoarele: 1) trezoreria statului; 2) institutiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile proprii si disponibilitatile realizate si utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finantele publice, cu modificarile si completarile ulterioare, si Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2003 privind finantele publice locale, daca legea nu prevede altfel; 3) persoanele juridice romne care pltesc impozitul pe veniturile microntreprinderilor; 4) fundatiile romane constituie ca urmare a unor legate. Fundaia constituit ca urmare a unui legat, n conformitate cu Ordonana Guvernului cu privire la asociaii i fundaii, cu modificrile i completrile ulterioare, este subiectul de drept nfiinat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauz de moarte, constituie un patrimoniu afectat n mod permanent i irevocabil realizrii unui scop de interes general sau, dup caz, comunitar. 5) cultele religioase, pentru veniturile obinute din activiti economice care sunt utilizate pentru susinerea activitilor cu scop caritabil. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cultele religioase pentru profitul impozabil corespunztor veniturilor obinute din activiti economice, in situaia n care sumele respective sunt utilizate n anul curent pentru susinerea activitilor cu scop caritabil, cum ar fi: ajutorarea persoanelor aflate n dificulti materiale, a oamenilor fr adpost, a centrelor de ngrijire a copiilor i btrnilor etc. Justificarea utilizrii veniturilor pentru susinerea activitilor cu scop caritabil se realizeaz n baza documentelor care atest efectuarea cheltuielilor respective.

_____________________________________________________________________ 22

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe 6) cultele religioase, pentru veniturile obtinute din valorificarea obiectelor si produselor necesare activitatii de cult si pentru veniturile obtinute din chirii, cu condiia ca sumele respective s fie utilizate, n anul curent sau n anii urmtori,pentru intretinerea si functionarea unitatilor de cult, pentru lucrarile de construire, de reparatie si de consolidare a lacasurilor de cult si a cladirilor ecleziastice, pentru invatamant si actiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despagubiri sub forma baneasca obtinute ca urmare a masurilor reparatorii prevazute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate. Orice alte categorii de venituri relizate din desfasurarea activitatii sunt impozabile. Se include in aceasta categorie unitatile de cult din cadrul Bisericii Ortodoxe Romane si celelalte culte religioase care au in exclusivitate dreptul de a produce si de valorifica obiecte si vesminte de cult, precum si de a tipari carti de cult, teologice sau cu un continut bisericesc, necesare in practicarea cultului (conform Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult). Nu se include in aceasta categorie persoanele juridice care realizeaza aceste produse pe baza de autorizatie acordata de fiecare cult religios, in conditii specifice. 7) institutiile de invatamant particular acreditate, precum si cele autorizate, pentru veniturile utilizate, n anul curent sau n anii urmtori, potrivit Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare si Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele masuri pentru imbunatatirea finantarii invatamantului superior, cu modificarile ulterioare; Aceste institutii sunt organizate pe principiul nonprofit, al nediscriminarii si cu respectarea satndardelor nationale. In acest context ele trebuie sa aiba in vedere prevederea potrivit careia veniturile obtinute se folosesc pentru largirea bazei materiale, respectiv spatii adecvate, in proprietate sau inchiriate, laboratoare proprii cu dotare corespunzatoare pentru desfasurarea activitatii, biblioteca dotata cu fond de carte adecvat profilului scolii, alte dotari de natura sa realizeze un invatamant de calitate; 8) asociatiile de proprietari, constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, pentru veniturile obtinute din activitatile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru imbunatatirea confortului si a eficientei cladirii, pentru intretinerea si repararea proprietatii comune. Sunt supuse impozitarii veniturile obtinute de asociatiile de proprietari din activitati economice (de exemplu, inchirierea spatiilor comune) care nu sunt utilizate in scopurile expres mentionate mai sus. Totodata, asociatiile de locatari care nu s-au constituit in asociatii de proprietari si care nu beneficiaza de aceste facilitati fiscale, sunt considerate platitoare de impozit pe profit. 9) Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, constituit potrivit legii; 10) Fondul de compensare a investitorilor, nfiinat potrivit legii. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru urmtoarele tipuri de venituri: a) cotizaiile i taxele de nscriere ale membrilor; b) contribuiile bneti sau n natur ale membrilor i simpatizanilor; c) taxele de nregistrare stabilite potrivit legislaiei n vigoare; d) veniturile obinute din vize, taxe i penaliti sportive sau din participarea la competiii i demonstraii sportive; e) donaiile i banii sau bunurile primite prin sponsorizare; _____________________________________________________________________ 23

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe f) dividendele, dobnzile i veniturile realizate din vnzarea-cesionarea titlurilor de participare obinute din plasarea veniturilor scutite; g) veniturile pentru care se datoreaz impozit pe spectacole; h) resursele obinute din fonduri publice sau din finanri nerambursabile; i) veniturile realizate din aciuni ocazionale precum: evenimente de strngere de fonduri cu tax de participare, serbri, tombole, conferine, utilizate n scop social sau profesional, potrivit statutului acestora; j) veniturile excepionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate n proprietatea organizaiilor nonprofit, altele dect cele care sunt sau au fost folosite ntr-o activitate economic; k) veniturile obinute din reclam i publicitate, realizate de organizaiile nonprofit de utilitate public, potrivit legilor de organizare i funcionare, din domeniul culturii, cercetrii tiinifice, nvmntului, sportului, sntii, precum i de camerele de comer i industrie, organizaiile sindicale i organizaiile patronale. Sunt venituri neimpozabile din reclam i publicitate veniturile obinute din nchirieri de spaii publicitare pe: cldiri, terenuri, tricouri, cri, reviste, ziare etc. Nu se includ n veniturile descrise anterior veniturile obinute din prestri de servicii de intermediere n reclam i publicitate. Organizaiile nonprofit, organizaiile sindicale i organizaiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit. Organizaiile care nu se incadreaza in aceste conditii datoreaza impozit pe profit pentru profitul obtinut din activitati economice. Anul fiscal este anul calendaristic. Cnd un contribuabil se nfiineaz sau nceteaz s mai existe n cursul unui an fiscal, perioada impozabil este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat. n cazul nfiinrii unui contribuabil ntr-un an fiscal perioada impozabil ncepe: 1) de la data nregistrrii acestuia la registrul comerului, dac are aceast obligaie; 2) de la data nregistrrii n registrul inut de instanele judectoreti competente, dac are aceast obligaie; 3) de la data ncheierii sau, dup caz, a punerii n aplicare a contractelor de asociere, n cazul asocierilor care nu dau natere unei noi persoane juridice. Perioada impozabil se ncheie, n cazul divizrilor sau fuziunilor care au ca efect juridic ncetarea existenei persoanelor juridice supuse acestor operaiuni, la urmtoarele date: 1) n cazul constituirii uneia sau mai multor societi noi, la data nregistrrii n registrul comerului a noii societi sau a ultimei dintre ele; 2) n celelalte cazuri, la data nscrierii n registrul comerului a meniunii privind majorarea capitalului social al societii absorbante. n cazul lichidrii unui contribuabil ntr-un an fiscal, perioada impozabil nceteaz o dat cu data radierii din registrul unde a fost nregistrat nfiinarea acestuia.

_____________________________________________________________________ 24

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

3.2.1.3.Baza de calcul a impozitului pe profit

Baza de calcul o reprezint profitul impozabil calculat ca diferen ntre veniturile realizte din orice surs i cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile i se adaug cheltuielile nedeductibile. Veniturile reprezint sumele sau valorile ncasate ori de ncasat i includ venituri din exploatare, venituri financiare i venituri excepionale. n cazul bunurilor mobile si imobile produse de ctre contribuabili si valorificate n baza unui contract de vnzare cu plata n rate, contribuabilii pot opta pentru nregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevzute n contract. Cheltuielile corespunztoare sunt deductibile la aceleasi termene scadente prevzute n contractele ncheiate ntre prti, proportional cu valoarea ratei nregistrate n valoarea total a contractului. Optiunea se exercit n momentul livrrii bunurilor si nu se poate reveni asupra ei. Veniturile neimpozabile luate n calculul profitului impozabil sunt: a) dividendele primite de ctre o persoan juridic romn de la o alt persoan juridic romn; b) veniturile rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum i anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau veniturile realizate din stornarea ori recuperarea unor cheltuieli nedeductibile; c) diferenele favorabile de valoare a titlurilor de participare nregistrate ca urmare a ncorporrii rezervelor, a profiturilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creane la societatea la care se dein participaiile. d) alte venituri neimpozabile, prevzute expres n acte normative speciale. Cheltuielile reprezint sumele sau valorile pltite ori de pltit, dup natura lor, care sunt aferente realizrii veniturilor, aa cum sunt nregistrate n contabilitatea contribuabilului pe cele trei domenii de activitate, respectiv exploatare, financiar, excepional. La determinarea profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dac sunt aferente veniturilor impozabile. Sunt deductibile la calculul profitului impozabil: a) cheltuielile de sponsorizare si/sau mecenat, efectuate potrivit legii, n limita de 5% aplicat asupra diferentei dintre totalul veniturilor si totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuiala cu impozitul pe profit si cheltuielile cu sponsorizarea si/sau mecenatul; b) perisabilittile, n limitele prevzute n normele aprobate prin hotrre a Guvernului, care se vor elabora n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentei legi. Cheltuielile nedeductibile ,care nu se iau in calcul la determinarea profitului impozabil sunt:

_____________________________________________________________________ 25

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentnd diferente din anii precedenti sau din anul curent, precum si impozitele pe profit sau venit pltite n strintate; b) amenzile, confiscrile, majorrile de ntrziere si penalittile de ntrziere datorate ctre autorittile romne, potrivit prevederilor legale, altele dect cele prevzute n contractele comerciale. Amenzile, penalittile sau majorrile datorate ctre autoritti strine ori n cadrul contractelor economice ncheiate cu persoane nerezidente n Romnia si/sau autoritti strine sunt cheltuieli nedeductibile, cu exceptia majorrilor, al cror regim este reglementat prin conventiile de evitare a dublei impuneri; c) suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordat salariatilor, pentru deplasri n tar si n strintate, care depseste de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice; d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotrre a Guvernului; e) suma cheltuielilor sociale care depsesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat; f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost ncheiate contracte de asigurare, precum si taxa pe valoarea adugat aferent acestor cheltuieli; g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adugat aferent bunurilor acordate salariatilor sub forma unor avantaje n natur, dac valoarea acestora nu a fost impozitat prin retinere la surs; h) orice cheltuieli fcute n favoarea actionarilor sau a asociatilor, altele dect cele generate de plti pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piat; i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere si de administrare nregistrate de un sediu permanent care apartine unei persoane fizice sau juridice strine, care nu s-au efectuat n Romnia, care depsesc 10% din salariile impozabile ale salariatilor sediului permanent din Romnia; j) cheltuielile nregistrate n contabilitate care nu au la baz un document justificativ, potrivit Legii contabilittii nr. 82/1991, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare, prin care s se fac dovada efecturii operatiunii; k) cheltuielile nregistrate de societtile agricole constituite n baza Legii nr. 36/1991 privind societtile agricole si alte forme de asociere n agricultur, pentru dreptul de folosint al terenului agricol adus de membrii asociati peste cota de distributie din productia realizat din folosinta acestuia, prevzut n contractul de societate sau asociere; l) cheltuielile nregistrate n contabilitate, determinate de diferentele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activittii de portofoliu, cu exceptia celor determinate de vnzarea acestora; m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; n) cheltuielile reprezentnd tichetele de mas acordate de angajatori, dac nu sunt acordate n limita dispozitiilor legii anuale a bugetului de stat; o) cheltuielile privind contributiile pltite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contributiile la fonduri de pensii, altele dect cele obligatorii; _____________________________________________________________________ 26

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe p) cheltuielile cu primele de asigurare pltite de angajator n numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de munc, boli profesionale si risc profesional; q) cheltuielile de protocol care depsesc limita de 2% aplicat asupra diferentei rezultate dintre totalul veniturilor si al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai putin cheltuielile cu impozitul pe profit si cheltuielile de protocol nregistrate n cursul anului; r) alte cheltuieli salariale si/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizic, dac legea nu prevede altfel; s) cheltuielile cu serviciile de management, consultant, prestri de servicii sau asistent, n situatia n care nu sunt ncheiate contracte n form scris si pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizat; t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale si necorporale ale contribuabilului, precum si cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu exceptia celor care privesc bunurilereprezentnd garantie bancar pentru creditele utilizate n desfsurarea activittii pentru care contribuabilul este autorizat. In legatura cu deductibilitatea dobanzilor la credite se fac urmatoarele precizari: 1) Cheltuielile cu dobnzile sunt integral deductibile n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este mai mic dect unu. 2) n cazul n care gradul de ndatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobnzile sunt deductibile pn la nivelul sumei veniturilor din dobnzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobnzile rmase nedeductibile se reporteaz n perioada urmtoare, n aceleasi conditii, pn la deductibilitatea integral a acestora. 3) n cazul n care cheltuielile din diferentele de curs valutar ale contribuabilului depsesc veniturile din diferentele de curs valutar, diferenta va fi tratat ca o cheltuial cu dobnda, n sensul alin. (1) si (2), deductibilitatea acestei diferente fiind supus limitrilor prevzute n aceste alineate. 4) Dobnzile si pierderile din diferente de curs valutar n legtur cu mprumuturile obtinute direct sau indirect de la bnci internationale de dezvoltare si organizatii similare si cele care sunt garantate de stat nu intr sub incidenta prevederilor prezentului articol. 5) n cazul mprumuturilor obtinute de la alte entitti dect institutiile de credit autorizate, dobnda deductibil este limitat la: a) nivelul ratei dobnzii de referint a Bncii Nationale a Romniei, pentru mprumuturile n lei; b) nivelul ratei dobnzii EURIBOR plus dou puncte procentuale, pentru mprumuturile n euro; c) nivelul ratei dobnzii LIBOR plus dou puncte procentuale, pentru mprumuturile n alte devize. 6) Limita prevzut la alin. (5) se aplic pentru fiecare mprumut, nainte de aplicarea prevederilor alin. (1) si (2). 7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplic bncilor, persoane juridice romne, si sucursalelor bncilor strine care si desfsoar activitatea n Romnia, precum si institutiilor de credit.

_____________________________________________________________________ 27

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe In legatura cu deductibilitatea amortizarii sunt precizate o serie de reglementari: 1)Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale si necorporale sunt deductibile n limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat n active corporale si necorporale, republicat, cu modificrile si completrile ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv masini, utilaje si instalatii de lucru, computere si echipamente periferice ale acestora, puse n functiune dup data intrrii n vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerat fr aprobarea organului fiscal teritorial. Acelasi regim de amortizare se poate utiliza si pentru brevetele de inventie, de la data aplicrii acestora de ctre contribuabil. 2) Cheltuielile cu exploatarea zcmintelor naturale, de natura decopertrilor, explorrilor, forrilor, dezvoltrilor, care nu se finalizeaz n obiective economice ce pot fi exploatate, se recupereaz n urmtorii 5 ani, n rate egale, din veniturile realizate din exploatare. 3) Contribuabilii autorizati s desfsoare activitate n domeniul exploatrii zcmintelor naturale sunt obligati s nregistreze n evidenta contabil si s deduc la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate si pentru redarea acestora n circuitul economic, silvic sau agricol, n limita unei cote de pn la 1% din diferenta anual dintre veniturile si cheltuielile din exploatare, nregistrate potrivit reglementrilor contabile, pe toat durata de functionare a exploatrii zcmintelor naturale. 4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfsoar operatiuni petroliere n perimetre marine ce includ zone cu adncime de ap mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalatiilor, a dependintelor si a anexelor, precum si pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toat durata de functionare a exploatrii petroliere. 5) Contribuabilii care investesc n mijloace fixe si/sau n brevete de inventie amortizabile, potrivit legii, destinate activittilor pentru care acestia sunt autorizati, si care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerat pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentnd 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea rmas de recuperat pe durata de viat util se determin dup scderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. 6) Deducerea suplimentar de amortizare se acord la data punerii n functiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt exceptate de la aceast prevedere achizitiile de animale si plantatii, pentru care deducerea se acord astfel: a) pentru animale, la data achizitiei; b) pentru plantatii, la data receptiei finale de nfiintare a plantatiei. 7) Intr sub incidenta alin. (1) sau (5), dup caz, si mijloacele fixe achizitionate n baza unui contract de leasing financiar cu clauz definitiv de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar. 8) Contribuabilii care beneficiaz de facilittile prevzute la alin. (1) si (5) au obligatia s pstreze n patrimoniu aceste mijloace fixe cel putin o perioad egal cu jumtate din durata lor normal de functionare. 9) Persoanele juridice care au beneficiat pn la data intrrii n vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscal prevzut la art. 21 2 din Ordonanta de urgent a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea ntreprinztorilor _____________________________________________________________________ 28

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe privati pentru nfiintarea si dezvoltarea ntreprinderilor mici si mijlocii, aprobat si modificat prin Legea nr. 415/2001, sunt obligati s pstreze n patrimoniu investitiile realizate cel putin o perioad egal cu jumtate din durata normal de functionare a acestora. 10) n cazul n care nu sunt respectate prevederile alin. (8) si (9), impozitul pe profit se recalculeaz, inclusiv pentru perioada n care s-a aplicat deducerea, si se vor calcula majorri si penalitti de ntrziere, conform reglementrilor legale n vigoare. n cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, n timp ce n cazul leasingului operational locatorul/finantatorul are aceast calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de ctre utilizator, n cazul leasingului financiar, si de ctre locator, n cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. n cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobnda, iar n cazul leasingului operational utilizatorul deduce chiria.

3.2.1.4.Cotele de impunere i facilitile fiscale acordate contribuabililor

Impozitul pe profit se calculeaz prin aplicarea unei cote procentuale proporionale de 25% cu unele excepii prevute de lege. Contribuabilii care obin venituri din activitatea barurilor i a cluburilor de noapte, a discotecilor i a cazinourilor pltesc o cot adiional de impozit de 25% pentru prima parte a anului (1 ianuarie 30 iunie). Pentru a doua parte a anului impozitul pe profit datorat nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activiti. Banca Naional a Romniei datoreaz impozit pe profit n cot de 80% i se aplic asupra veniturilor rmase dup scderea cheltuielilor deductibile i a fondului de rezerv, potrivit legii. Contribuabilii care ncaseaz ntr-un cont bancar din Romnia venituri n valut din exportul bunurilor i/sau a prestrilor de servicii realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision pltesc o cot de impozit de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri n volumul total al veniturilor. Suma aferent diferenei de impozit rezultate dintre cota de 25% i 12,5% se evidenieaz separat, extracontabil, iar la sfritul anului aceasta se regularizeaz i se repartizeaz ca surs proprie de finanare, n limita profitului rmas dup nregistrarea cheltuielilor cu impozitul pe profit. Prestrile de servicii pentru care se aplic cota de impozit redus sunt cele pentru care beneficiarul prestrii este n strintate. n anul 2002 cota de impunere a fost de 6%. ncepnd cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit va fi de 25%. Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finanare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotrre a Guvernului. Contribuabilii care obin venituri din activitile desfurate pe baz de licen n zonele libere pltesc o cot de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, pn la data de 31 decembrie 2004. In cazul contribuabililor care i desfoar activitatea n zonele libere pentru veniturile realizate din export se aplic cota cea mai favorabil, respectiv 5% pentru profitul impozabil care corespunde veniturilor din activiti desfurate pe baz licen n zona liber sau 6% pentru partea

_____________________________________________________________________ 29

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor n valut din exportul bunurilor i/sau al prestrilor de servicii n total venituri. n legtur cu contribuabili care i desfoar activitatea pe baz de licen n zonele libere trebuie artat c acetia beneficiaz de o facilitate fiscal pentru investiiile realizate n industria prelucrtoare.acestia sunt scutii de la plata impozitului pe profit pe o perioad de 5 ani ncepnd cu 1 iulie 2002.

3.2.1.5.Determinarea, plata i controlul impozitului pe profit

Determinarea impozitului pe profit Ca regul general, impozitul pe profit se determin prin aplicarea cotei de impunere la baza de calcul (profit impozabil x 25%). Profitul impozabil i impozitul pe profit se calculeaz i se evideniaz trimestrial, cumulat de la nceputul anului sau lunar n cazul bncilor. Anul fiscal al fiecrui contribuabil este anul calendaristic, care ncepe la data de 1 ianuarie a fiecrui an i se ncheie la 31 decembrie a aceluiai an. n situaia n care din declaraia de impunere ntocmit de contribuabil rezultierdere anual, aceasta se recupereaz din profiturile impozabile obinute n urmtorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se efectueaz n ordinea nregistrrii acestora, la fiecare termen de plat a impozitului pe profit, potrivit reglementrilor n vigoare din anul nregistrrii acestora. n cazul n care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea, nu se recupereaz pierderea fiscal nregistrat de persoana juridic ce i nceteaz existena. n situaia lichidrii/dizolvrii unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se include i profiturile ce rezult din lichidarea patrimoniului. Potrivit reglementrilor legale n vigoare, dup valorificarea elementelor patrimoniale de activ i achitarea datoriilor se stabilete rezultatul lichidrii (profit sau pierdere), se calculeaz, se reine i se vars impozitul pe profit. n cazul fuziunii sau al divizrii unui contribuabil care i nceteaz existena sumele rezultate din evalurile generate de aceste operaiuni se reflect n conturile de rezerve ale entitilor rezultate, fr a fi utilizate la majorarea capitalului social. n cazul n care sunt utilizate la majorarea capitalului social sumele respective se supun impozitrii cu o cot de 25%. Plata impozitului pe profit Impozitul pe profit se pltete trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmtor, cu excepia Bncii Nationale a Romniei i a bncilor romne i ale sucursalelor din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine care efectueaz pli lunar, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare celei pentru care se calculeaz impozitul. Pentru luna decembrie a fiecrui an fiscal, Banca Naional a Romniei, bncile romne i sucursalele din Romnia ale bncilor, persoane juridice strine au obligaia s plteasc n contul impozitului pe profit, o sum egal cu impozitul datorat pe luna

_____________________________________________________________________ 30

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe noiembrie a aceluiai an. Termenul de plat este pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmtor, urmnd ca regularizarea pe baza datelor din bilanul contabil s se efectueze pn la termenul prevzut pentru depunerea situaiilor financiare. Ceilali contribuabili au obligaia s plteasc n contul impozitului pe profit pentru trimestrul al IV-lea o sum egal cu impozitul calculat i evidentiat pe trimestrul al IIIlea. Termenul de plat este pn la data de 25 ianuarie inclusiv a anului urmtor, urmnd ca regularizarea pe baza datelor din bilanul contabil s se efectueze pn la termenul prevzut pentru depunerea situaiilor financiare. Termenul de plat difer pentru celelalte categorii de contribuabili astfel: a) persoanele juridice fara scop patrimonial calculeaz i platesc impozitul pe profit anual, pn la data de 25 ianuarie a anului urmator; b) contribuabilii care obtin venituri din cultura cerealelor i a plantelor tehnice, pomicultur si viticultura platesc impozit pe profit anual, pn la data de 25 ianuarie a anului urmator; c) persoanele juridice care nceteaza sa existe au obligatia de a depune declaratia de impunere i de a plati impozitul pe profit cu 10 zile nainte de data nregistrarii ncetarii existentei persoanei juridice la Registrul Comertului. Plata impozitului pe profit se face n lei. Pentru neplata la termen se datoreaz majorari i penalitati de intarziere potrivit reglementrilor fiscale in vigoare. Controlul impozitului pe profit Constatarea, controlul, urmrirea, ncasarea i executarea silit a impozitului pe profit, precum si a majorarilor si a penalitatilor de ntarziere aferente se efectueaz de catre organele fiscale ale Ministerului Finantelor Publice. n vederea determinrii obligatiilor fiscale organele fiscale au dreptul de a controla si de a recalcula adecvat profitul impozabil si impozitul de plata pentru: operatiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plii impozitelor; operatiuni efectuate in numele contribuabilului, dar in favoarea asociatilor, actionarilor sau persoanelor care actioneaza in numele acestora; datoriile asumate de contribuabili in contul unor imprumuturi facute sau garantate de actionari, asociati sau persoanele care actioneaz in numele acestora in vederea reflectrii reale a operatiunii; distribuirea, impartirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile intre doi sau mai multi contribuabili, sau acele operatiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune (intreprinderii asociate), in scopul prevenirii evaziunii fiscale si pentru reflectarea reala a operatiunilor. Rezultatele controlului privind impozitul pe profit sunt consemnate in actele de control sau de impunere intocmite de catre functionarii publici din cadrul unitatiilor fiscale care au efectuat controlul si care sunt obligati sa pastreze secretul asupra informatiilor pe care le detin prin exercitarea atributiilor de serviciu, referitoare la un contribuabil. Divulgarea secretului fiscal se pedepseste potrivit legii penale. Obiectiunile si contestatiile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se solutioneaza conform dispozitiilor legale privind solutionarea _____________________________________________________________________ 31

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe obiectiunilor si contestatiilor asupra sumelor constatate si aplicarea prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finantelor Publice. Obligatiile fiscale reprezentand impozit pe profit, majorari si amenzi datorate de contribuabili constiruie venituri ale bugetului de stat, exceptie facand obligatiile fiscale de aceasta natura datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale si a consiliilor judetene care sunt venituri ale bugetelor locale respective.

3.2.1.6.Impozitul pe veniturile microintreprinderilor

Microintreprinderile sunt persoane juridice care indeplinesc cumulativ, la data de 31 decembrie a anului precedent, urmatoarele conditii: a) sunt producatoare de bunuri materiale, presteaz servicii si/sau desfasoara activitate de comert; b) au pana la 9 salariati; c) au realizat venituri reprezentand echivalentul in lei de pana la 100.000 Euro inclusiv; d) au capital integral privat. Microintreprinderile organizeaza si conduc o evidenta financiar-contabila simplificata si nu calculeaza si nu platesc impozit pe profit. Microintreprinderile care efectueaza livrari de bunuri sau prestari de servicii direct catre populatie, pentru care nu se emit facturi, au obligatia sa utilizeze aparate de marcat electronice fiscale. Nu sunt considerate microintreprinderi si nu sunt supuse impozitului pe venitul microintreprinderilor urmatoarele categorii de persoane juridice: bancile; societatile de asigurare si reasigurare; societatile de investitii; societatile de administrare a investitiilor si societatile de depozitare; societatile de intermediere de valori mobiliare; societatile cu activitate exclusiva de comert exterior. Baza de calcul impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie suma totala a veniturilor trimestriale obtinute din orice sursa, respectiv suma veniturilor inscrisa in contul de profit si pierderi. Veniturile trimestriale asupra carora se aplica cota de impozit sunt cele evidentiate in creditul conturilor de venituri, cu exceptia celor inregistrate in conturile de venituri din productia stocata, veniturile din productia de imobilizari corporale si venituri din provizioane privind activitatea de exploatare, deoarece acestea nu reprezinta venituri efective si au doar rolul de echilibrare a unor cheltuieli efectuate. Cota de impunere procentuala proportionala de 1,5% are aplicabilitate generala. Impozitul pe venit se calculeaza prin aplicarea cotei de 1,5% asupra bazei impozabile. In cazul in care se achizitioneaza case de marcat, cota de impozit se aplica

_____________________________________________________________________ 32

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe asupra veniturilor totale din care se scade valoarea acestora( pe baza documentelor justificative), in luna inregistrarii achizitiei. Plata impozitului se face in lei, trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul urmator. Pentru neplata la termen a impozitului se datoreaza majorari si penalitati de intarziere potrivit reglementarilor fiscale in vigoare. Contribuabilii au obligatia de a intocmi si de a depune la organul fiscal Declaratia privind obligatiile de plata la bugetul de stat in care va inscrie trimestrial pe un rand distinct impozitul pe veniturile microintreprinderilor. Constatarea, controlul, urmrirea si ncasarea impozitului, precum si a majorarilor si a penalitatilor de ntarziere aferente se efectueaz de catre organele fiscale din subordinea directiilor generale ale finantelor publice judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti. Controlul fiscal se efectueaza in conformitate cu procedura generala de control fiscal si nu poate fi efectuat mai devreme de 2 ani de la data controlului fiscal anterior sau de la data instituirii impozitului pe venitul microintreprinderilor, cu exceptia cazurilor de evaziune fiscala. Contestatiile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se solutioneaza conform prevederilor legale in materie. Obligatiile fiscale reprezentand impozit pe veniturile microintreprinderilor, majorari si penalitati datorate de acestea constituie venituri la bugetul de stat.

3.2.1.7.Impozitul pe venitul global

Definitii si sfera de cuprindere ncepnd cu data de 1 ianuarie 2000 a intrat n vigoare un nou sistem de impunere, impozitul pe venit. Acest sistem de impunere se adreseaz contribuabililor persoane fizice i const n aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil. Impozitul pe venitul anual global reprezint suma datorat de o persoan fizic pentru toate veniturile realizate ntr-un an fiscal. Ea este determinat prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil. Actul care reglementeaz n prezent impozitarea n funcie de venitul anual global este Codul Civil, aprobat prin Legea nr. 571/2003, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004. CONTRIBUABILI Sunt persoane fizice care datoreaza plata impozitului pe venit astfel: - persoanele fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, pentru veniturile obinute din orice surs, att din Romnia, ct i din afara Romniei; - persoanelor fizice nerezidente, care desfoar activitate independent prin intermediul unui sediu permanent n Romnia, pentu venitul net atribuibil sediului permanent;

_____________________________________________________________________ 33

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe - persoanele fizice nerezidente, care desfoar activiti dependente n Romnia, sunt impozitate, dac se ndeplinete cel puin una dintre urmtoarele condiii: a) persoana nerezident este prezent n Romnia timp de una sau mai multe perioade de timp care, n total, depesc 183 de zile din oricare perioad de 12 luni consecutive, care se ncheie n anul calendaristic n cauz; b) veniturile salariale sunt pltite de ctre sau n numele unui angajator care este rezident; c) veniturile salariale reprezint cheltuiala deductibil a unui sediu permanent n Romnia. Copilul minor care obine venituri este contribuabil. In tara noastra s-a trecut la impozitarea globala incepand de la 1 ianuarie 2000. Prezentam in continuare impozitul pe venitul global (pe cazul Romaniei). Acest sistem de impunere se adreseaz contribuabililor persoane fizice i const n aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil. Impozitul pe venitul anual global reprezint suma datorat de o persoan fizic pentru toate veniturile realizate ntr-un an fiscal. Ea este determinat prin aplicarea cotelor de impunere asupra venitului anual global impozabil. Actul care reglementeaz n prezent impozitarea n funcie de venitul anual global este Codul Civil, aprobat prin Legea nr. 571/2003, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2004.

VENITUL BRUT reprezint sumele ncasate i echivalentul n lei al veniturilor n natur. VENITUL ANUAL GLOBAL IMPOZABIL reprezint suma veniturilor nete, realizate din activiti independente, din salarii, din cedarea folosinei bunurilor, precum i a veniturilor de aceeai natur obinute din strintate de persoane fizice romne, diminuat cu pierderile fiscale reportate i cu deducerile personale. VENITUL NET/PIERDERE reprezint diferena dintre venitul brut i cheltuielile aferente deductibile. CHELTUIELILE AFERENTE DEDUCTIBILE sunt cheltuielile efectuate n cadrul activitilor desfurate n scopul realizrii venitului, n condiiile legii. DEDUCERILE PERSONALE reprezint suma neimpozabil, format din deducerea personal de baz i deducerile personale suplimentare, acordat contribuabilului n funcie de situaia proprie sau a persoanelor aflate n ntreinere. IMPOZIT FINAL este impozitul stabilit asupra veniturilor impuse separat i care nu se includ n venitul anual global impozabil, cum sunt: venituri din dividende, din dobnzi, din jocuri de noroc, din transferul dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare sau a prilor sociale, din premii i prime, precum i din diverse venituri.

_____________________________________________________________________ 34

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe CREDITUL FISCAL EXTERN este suma pltit n strintate cu titlu de impozit i care se deduce din impozitul pe venit datorat n Romnia.

In categoriile de venituri care se supun impozitului pe venit se cuprind i orice avantaje n bani i/sau n natur primite de o persoan fizic, cu titlu gratuit sau cu plat parial, precum i folosirea n scop personal a bunurilor i drepturilor aferente desfurrii activitii. Avantajele n bani i n natur sunt considerate a fi orice foloase primite de contribuabil, ca urmare a unei relaii contractuale ntre pri, sau de la teri. Tratamentul fiscal al avantajului va fi stabilit n aceeai manier ca i pentru categoria de venituri n care este ncadrat . Avantajele n bani i echivalentul n lei al avantajelor n natura sunt impozabile indiferent de forma organizatorica a entitii care le acord. Fac excepie de la aceste precizari veniturile care sunt expres menionate n ordonan ca fiind neimpozabile sau scutite. Avantajele: - utilizarea oricrui bun, inclusiv a unui vehicul de orice tip, din patrimoniul afacerii, n scop personal, cu excepia deplasrii pe distan dus-ntors de la domiciliu la locul de munc; - cazare, hran, mbrcminte, personal pentru munci casnice, precum i alte bunuri sau servicii oferite gratuit sau la un pre mai mic dect preul pieei; - mprumuturi nerambursabile i diferena favorabil dintre dobnda preferenial i dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei, pentru depozite i credite; - anularea unei creane a angajatorului asupra angajatului; -abonamentele i costul convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele telefonice, n scop personal; - permise de cltorie pe orice mijloace de transport, folosite n scopul personal; - primele de asigurare pltite de ctre suportator pentru salariaii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, la momentul plii primei respective, altele dect cele obligatorii. NU sunt considerate avantaje si nu sunt impozabile: - ajutoarele de nmormntare, ajutoarele pentru pierderi produse n gospodriile proprii ca urmare a calamitilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave i incurabile, ajutoarele pentru natere, veniturile reprezentnd cadouri pentru copiii minori ai salariailor, cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la i de la locul de munc al salariatului, costul prestaiilor pentru tratament i odihn, inclusiv transportul pentru salariaii proprii i membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariaii proprii sau alte persoane, astfel cum este prevzut n contractul de munc. Cadourile oferite de angajatori n beneficiul copiilor minori ai angajailor, cu ocazia Patelui, zilei de 1 iunie, Crciunului i a srbtorilor similare ale altor culte religioase, precum i cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, n msura n care valoarea cadoului oferit fiecrei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depete 120 lei. _____________________________________________________________________ 35

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe - tichetele de mas i drepturile de hran acordate de angajatori angajailor, n conformitate cu legislaia n vigoare; - contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecie i de lucru, a alimentaiei de protecie, a medicamentelor i materialelor igienicosanitare, a altor drepturi de protecie a muncii, precum i a uniformelor obligatorii i a drepturilor de echipament Daca avantajele primite n bani i n natur sunt imputate salariatului n cauz atunci acestea nu se impoziteaz.

Deduceri personale Persoanele fizice romne cu domiciliul n Romnia, pentru veniturile obinute att din Romnia, ct i din strintate, au dreptul la scderea din venitul anual global a unor sume sub form de deducere personal de baz i deduceri personale suplimentare, acordate pentru fiecare lun a perioadei impozabile. Deducerile personale nu se acord personalului trimis n misiune permanent n strintate, potrivit legii. Deducerea de baz : cuantumul lunar al deducerii personale de baz este de 250 lei. Deduceri suplimentare Se acord deducerile personale suplimentare: - pentru soia/ soul, copiii sau ali membri de familie, aflai n ntreinere (jumtate din deducerea de baz, coeficient 0,5); - n funcie de situaia de handicap proprie a contribuabilului sau a persoanelor aflate n ntreinere: stare de handicap grav sau invalid de gr.I (deducere suplimentar egal cu deducerea de baz, coeficient 1) handicap accentuat sau invalid de gr. II (deducere suplimentar egal cu jumtate din deducerea de baz, coeficient 0,5). Cine determin coeficienii Determinarea coeficienilor de deduceri personale suplimentare pentru fiecare contribuabil se efectueaz astfel: a) de ctre angajatorii cu sediul sau domiciliul n Romnia, pentru veniturile din salarii realizate pe teritoriul Romniei, la funcia de baz; b) de ctre organul fiscal, pentru contribuabilii care realizeaz venituri din salarii, altele dect cele de la funcia de baz, ptentru veniturile din activiti independente i din cedarea folosinei bunurilor.

_____________________________________________________________________ 36

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Condiii pentru acordarea deducerilor personale. Deducerile personale se nsumeaz. Suma nu poate depi de 3 ori deducerea personal de baz i se acord n limita venitului realizat. Deducerile personale de baz se acord contribuabilului automat pentru fiecare lun a perioadei impozabile. Acordarea deducerilor pentru persoanele ntreinute Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate n ntreinere se acord pentru acele persoane care sunt efectiv n ntreinerea contribuabilului, chiar dac acetia nu au domiciliu comun. Dac venitul unei astfel de persoane depete plafonul deducerii personale suplimentare, ea nu este considerat ntreinut. Veniturile care se iau n calcul sunt att cele impozabile, ct i veniturile care sunt scutite de impozit sau sunt neimpozabile. n cazul n care o persoan este ntreinut de mai muli contribuabili, suma reprezentnd deducerea personal a acesteia se mparte n pri egale ntre contribuabili, exceptnd cazul n care ei se neleg asupra unui alt mod de mprire a sumei. Sunt considerai ali membri de familie, rudele contribuabilului sau ale soului/ soiei acestuia pn la gradul al doilea de rudenie inclusiv. (Rude de gradul nti: prini, copii. Rude de gradul al doilea: bunici, nepoi, frai, surori). Deducerile personale suplimentare pentru persoanele aflate n intretinere se acorda o singur dat (de un singur pltitor). Nu sunt considerate persoane aflate n ntreinere: - persoanele ale cror venituri (impozabile, neimpozabile i scutite) depesc sumele reprezentnd deduceri personale; Exemplu: Pentru un copil student se va lua n considerare i venitul primit sub forma unei burse, chiar dac acesta este un venit neimpozabil. - persoanele fizice care dein terenuri agricole i silvice n suprafa de peste 10.000 m2 n zonele colinare i de es i de peste 20.000 m2 n zonele montane; - persoanele fizice care obin venituri din cultivarea i din valorificarea florilor, a legumelor i a zarzavaturilor n sere, n solarii amenajate n acest scop i n sistem irigat, a arbutilor i plantelor decorative, a ciupercilor i din exploatarea pepinierelor viticole i pomicole, indiferent de suprafa. Perioada Deducerile personale suplimentare pot fi luate n considerare numai pentru perioade n care se ndeplinesc urmtoarele condiii: a) persoana pentru care se acord deducerile suplimentare se afl efectiv n ntreinerea contribuabilului

_____________________________________________________________________ 37

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe b) contribuabilul sau persoana n ntreinere s-a aflat n stare de invaliditate sau de handicap, atestata prin documente justificative. Perioada se rotunjete la luni ntregi n favoarea contribuabilului. Exemplu: Dac un contribuabil are n ntreinere pe tatl su, n perioada cuprins ntre 20 aprilie i 10 august, n cadrul aceluiai an fiscal, deoarece acesta nu are venit propriu, atunci deducerea personal suplimentar se va acorda n sum de 0,50 nmulit cu deducerea personal de baz pentru lunile aprilie - august inclusiv, n sum integral. Elevi, studeni, militari Sunt considerate persoane n intretinere militarii n termen, militarii cu termen redus, studenii i elevii militari ai instituiilor de nvmnt militare i civile, peste vrsta de 18 ani, daca veniturile obtinute sunt sub plafonul stabilit de ordonanta. Deinui Nu sunt considerate persoane n intretinere persoanele majore condamnate care executa pedepse privative de libertate. Pensionari n ntreinere n cazul persoanelor fizice aflate n intretinere care realizeaza venituri din pensii, se va lua n considerare pensia, pentru a se determina dac aceasta nu depete suma reprezentnd deducerea personal suplimentar. Copii Pentru copilul minor aflat n intretinerea parintilor sau a tutorelui , deducerea personala suplimetara se acorda integral unuia dintre parinti, conform intelegerii dintre acestia, respectiv tutorelui. Nu se va fraciona ntre prini deducerea personal suplimentar pentru fiecare copil aflat n ntreinere. Angajaii vor prezenta angajatorilor sau organului fiscal fie o declaraie pe propria rspundere din partea soului/soiei, fie o adeverin emis de angajatorul acestuia/acesteia, dup caz, din care s rezulte numrul i identitatea copiilor pentru care beneficiaz de deduceri personale suplimentare. Copiii minori (n vrst de pn la 18 ani mplinii) ai contribuabilului sunt considerai ntreinui. Copilul minor este considerat intretinut, chiar daca se afla n unitati speciale sanitare sau de protectie speciala i altele asemenea, precum i n unitati de invatamant, inclusiv n situatia n care costul de intretinere este suportat de aceste unitati. n acest caz, eventualele venituri obtinute de copilul minor nu se au n vedere la acordarea deducerii personale suplimentare. Pentru copilul minor provenit din casatorii anterioare, dreptul la coeficientul de

_____________________________________________________________________ 38

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe deducere personala suplimentara pentru copilul aflat n intretinere revine parintelui caruia i-a fost incredintat copilul sau unuia dintre soti care formeaza noua familie, conform intelegerii dintre acestia, indiferent daca s-a facut o adoptie cu efecte restranse i chiar daca parinti firesti ai acestuia contribuie la intretinerea lui prin plata unei pensii de ntreinere. Plata unei pensii de intretinere nu da dreptul la deducere personala suplimentara parintelui obligat la aceasta plata. Pentru copilul minor primit n plasament sau incredintat unei persoane sau unei familii, dreptul la coeficientul de deducere personala suplimentara pentru acest copil se acorda: - persoanei care l-a primit n plasament sau careia i s-a incredintat copilul; - unuia dintre soti care formeaza familia careia i-a fost incredintat sau i-a fost dat n plasament copilul, conform intelegerii dintre acestia. Nu se acorda deducere personala suplimentara urmtorilor: - parintilor ai caror copii sunt dati n plasament sau incredintati unei familii ori persoane; - parintilor copiilor incredintati unui organism privat autorizat sau unui serviciu public autorizat, n cazul n care parintii respectivi sunt pusi sub interdictie sau sunt decazuti din drepturile printeti. Copilul minor cu varsta intre 16 i 18 ani, incadrat n munca n conditiile Codului Muncii, devine contribuabil i beneficiaza de deducerea personala de baza, situatie n care parintii nu mai au dreptul la acordarea deducerii personale suplimentare, intrucat deducerea personala se acorda o singura data. Cum se stabilesc deducerile personale? n cursul anului fiscal, n cazul n care angajatul obtine venituri la functia de baza, pentru a stabili dreptul acestuia la deduceri suplimentare pentru persoane aflate n intretinere, se compara venitul lunar realizat de persoana aflata n intretinere cu plafonul lunar, astfel: a) dac persoana aflata n intretinere realizeaza venituri lunare de natura pensiilor, indemnizatiilor, alocatiilor, i altele asemenea, atunci venitul lunar realizat de persoana intretinuta rezulta din insumarea tuturor drepturilor de aceasta natura realizate intr-o luna; b) dac venitul este realizat sub forma de castiguri la jocuri de noroc, prime i premii la diverse competitii, dividende, dobanzi i altele asemenea, atunci venitul lunar realizat de persoana fizica aflata n intretinere se determina prin impartirea venitului realizat la numarul de luni ramase pana la sfarsitul anului, exclusiv luna de realizare a venitului; c) dac persoana intretinuta realizeaza atat venituri lunare, cat i ntmpltoare, atunci venitul lunar se determina prin insumarea acestor venituri.

_____________________________________________________________________ 39

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe n functie de venitul lunar al persoanei intretinute, angajatorul va proceda dupa cum urmeaza: a) n situatia n care persoana aflata n intretinere pentru care contribuabilul angajatul - beneficiaza de deducerea personala suplimentara, obtine n cursul anului un venit lunar mai mare decat plafonul lunar, angajatorul va inceta acordarea deducerii personale suplimetare pentru persoana n intretinere, incepand cu luna urmatoare celei n care a fost realizat venitul; b) n situatia n care contribuabilul solicita acordarea deducerii personale suplimentare pentru persoana aflata n intretinere ca urmare a situarii venitului lunar al acesteia din urma sub plafonul lunar, angajatorul va incepe acordarea deducerii personale suplimetare pentru persoana n intretinere, odata cu plata drepturilor lunare ale lunii n care angajatul a depus solicitarea. Documente pentru acordarea deducerilor suplimentare: Deducerile personale suplimentare se acorda contribuabilului pe baza declaratiei pe care a depus-o contribuabilul, insotita n mod obligatoriu de declaratia pe proprie raspundere a persoanei aflata n intretinere, cu exceptia copiilor minori. Pentru determinarea coeficienilor de deduceri personale suplimentare, contribuabilul va depune angajatorului o declaratie pe propria rspundere care trebuie s cuprind urmtoarele informaii: - date de identificare ale salariatului (nume, prenume,domiciliul, cod numeric personal); - date de identificare ale fiecrei persoane aflate n ntreinere (nume i prenume, cod numeric personal), precum i situaia invaliditii sau hadicapului, dac este cazul. n ceea ce privete copiii aflai n ntreinere, la aceast declaraie salariatul va anexa i adeverina de la angajatorul celuilalt so sau declaraia pe propria rspundere a acestuia c nu beneficiaz de deducere persoanal suplimentar pentru acel copil. Declaraia persoanei aflate n ntreinere trebuie s cuprind urmtoarele informaii: - date de identificare ale persoanei aflate n ntreinere, cum ar fi: nume, prenume,domiciliul, cod numeric personal; - date de identificare ale contribuabilului care beneficiaz de coeficientul de deducere personal suplimentar, cum ar fi: nume, prenume,domiciliul, cod numeric personal; - acordul persoanei ntreinute ca intretinatorul sa beneficieze de coeficientul de deducere personal suplimentar; - nivelul i natura venitului persoanei aflate n ntreinere, inclusiv mentiunea privind suprafetele de teren agricol i silvic detinute, precum i declaratia afirmativa sau negativa cu privire la desfasurarea de activitati de: cultivare a terenurilor cu flori, legume i zarzavat n sere, n solarii amenajate i n sistem irigat; cultivare a arbustilor i plantelor decorative, ciupercilor; exploatare a pepinierelor viticole i pomicole; - angajarea persoanei ntreinute de a comunica persoanei care contribuie la ntreinerea sa anune orice modificri n situaia venitului realizat. Declaraiile pe propria rspundere depuse n vederea acordrii de deduceri personale suplimentare nu sunt formulare tipizate.

_____________________________________________________________________ 40

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Contribuabilul va prezenta angajatorului sau organului fiscal i documentele justificative care s ateste situaia proprie i a persoanelor aflate n ntreinere, cum sunt: certificatul de cstorie, certificatele de natere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiz medical sau decizia de pensionare pentru cazurile de invaliditate, adeverina de venit a persoanei ntreinute sau declaraia pe propria rspundere i altele. Documentele vor fi prezentate n original i n copie, angajatorul sau organul fiscal, dup caz, pstrnd copia dup ce verific conformitatea cu originalul. Contribuabilii care depun declaraia de venit global prin pot i care solicit acordarea deducerilor de ctre organul fiscal , vor anexa la aceast declaraie copii legalizate de pe documentele justificative care atest dreptul la deduceri personale suplimentare. Daca la un angajat intervine o schimbare care are influenta asupra deducerilor personale suplimentare acordate i aceasta schimbare duce la diminuarea deducerii personale suplimentare, angajatul este obligat sa instiiteze angajatorul n termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care a generat modificarea. n situatia n care solicitarea i/sau depunerea documentelor justificative privind acordarea deducerilor personale suplimentare se face ulterior aparitiei evenimentului care modifica dreptul la deducere, angajatorul va acorda deducerile cuvenite o data cu plata drepturilor salariale aferente lunii n care angajatul a depus toate documentele justificative. Situatia definitiva a deducerilor personale suplimentare se va stabili o data cu determinarea venitului anual impozabil i cu calculul impozitului anual. n situatia n care depunerea documentelor justificative se face dupa calcularea impozitului i regularizarea anuala, corectiile se fac de ctre organul fiscal, pe baza cererii contribuabilului, la care se anexeaz toate documentele justificative care-i atest dreptul la deduceri personale suplimentare. n cerere se va mentiona, obligatoriu, perioada pentru care se solicita acordarea deducerilor, n termenul legal de prescriptie.

3.2.1.8.Determinarea venitului din salarii si impozitarea lunara

Determinarea impozitului lunar Beneficiarii de venituri din salarii datoreaz un impozit lunar, reprezentnd pli anticipate n contul impozitului anual. El se calculeaz i se reine la surs de ctre pltitorii de venituri, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul. Venitul brut Venitul brut din salarii reprezint totalitatea veniturilor de natur salarial, precum i a avantajelor primite de o persoan fizic, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate.

_____________________________________________________________________ 41

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Venitul net Venitul net din salarii se determin prin deducerea (scderea) din venitul brut a urmtoarelor cheltuieli, dup caz: a) contribuiile obligatorii pentru: protecia social a omerilor, asigurrile sociale de sntate, contribuia individual de asigurri sociale, precum i alte contribuii stabilite prin lege, dup caz; b) cheltuielile profesionale, adic o cot de 15% din deducerea personal de baz, acordat o dat cu deducerea personal de baz la acelai loc de munc. Dac salariatul aparine unui sindicat, se acord i deducerea cotizaiei de sindicat, n plafon maxim de 1% din venitul brut. Aadar, formula general de calcul a venitului net este: Venit net = Venit brut (Contribuii + Cheltuieli profesionale)

Prin CODUL FISCAL s-a stabilit urmtorul barem lunar pentru calculul plilor anticipate cu titlu de impozit pentru anul 2007: Transe <400 400 - 1000 1000 - 1800 1800 - 2200 2200 3000 >3000 Cota (%) 0 10 18 25 30 35

Impozitul lunar se determin prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul: Impozit lunar = Baza de calcul lunar x Barem lunar Baza de calcul se determin astfel: Baza de calcul al impozitului pentru veniturile din salarii se determin astfel: a) la locul unde se afl funcia de baz: baza de calcul este diferena ntre venitul net din salarii aferent unei luni i deducerile personale (de baz i suplimentare) acordate pentru luna respectiv, adic: Baza calcul lunar de = Venit net lunar din salarii - Deduceri personale

_____________________________________________________________________ 42

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe b) pentru veniturile din salarii, altele dect cele obinute la funcia de baz: baza de calcul este diferena ntre venitul brut i contribuii obligatorii, pe fiecare loc de realizare a acestuia, adic: Baza calcul lunar De reinut: Aceast regul se aplic pentru: + veniturile sub forma indemnizaiei lunare a asociatului unic, + drepturile de natur salarial acordate de angajator persoanelor fizice ulterior ncetrii raporturilor de munc. + Veniturile din contracte de munc cu timp parial care nu reprezint funcia de baz. Pentru drepturile salariale acordate n natur, precum i pentru avantajele acordate angajailor, evaluarea se face n momentul acordrii i se impoziteaz n luna n care au fost primite. Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor i avantajelor n natur primite de angajat se vor anexa la statul de plat. Reguli de baz privind calculul i reinerea impozitului aferent veniturilor salariale : Avans i lichidare Dac veniturile din salarii se pltesc fie o dat pe lun, fie sub form de avans i lichidare, atunci calculul i reinerea impozitului se fac la data ultimei pli (la lichidare). Pli intermediare Dac n cursul unei luni angajatorii efectueaz pli reprezentnd premii, stimulente de orice fel, sume acordate potrivit legii pentru concediul de odihn neefectuat i altele asemenea, denumite pli intermediare, se procedeaz astfel: 1. Se calculeaz suma tuturor plilor intermediare; la aceasta se aplic baremul de impozitare lunar; se obine impozitul corespunztor pentru toate aceste pli: Impozit calculat la fiecare = plat lunar Suma intermediare plilor x Barem lunar de = Venit brut lunar din salarii - Contribuiile obligattorii retinute

2. Din aceast sum se scade totalul impozitelor reinute la plile intermediare din trecut, obinndu-se impozitul de reinut la prezenta plat intermediar: Impozit de reinut la = Impozit calculat la - Suma impozitelor prezenta plat fiecare plat lunar reinute la plile intermediar intermediare 3. La data ultimei pli a drepturilor salariale aferente unei luni (lichidare),

_____________________________________________________________________ 43

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe impozitul se calculeaz asupra veniturilor totale obinute, prin cumularea drepturilor respective cu plile intermediare: Impozit calculat la = ultima plat lunar Barem lunar x Venituri lunare totale (inclusiv pli intermediare)

4. Impozitul de reinut la ultima plat lunar reprezint diferena dintre impozitul calculat asupra veniturilor totale i suma impozitelor deja reinute la plile intermediare: Impozit de reinut la = Impozit calculat la - Suma impozitelor ultima plat lunar ultima plat lunar reinute la plile intermediare FISELE FISCALE Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaiilor cuprinse n fia fiscal. Obligaiile angajatorilor Angajatorii au urmtoarele obligaii privind fiele fiscale: 1. S completeze, pentru fiecare angajat, Fia fiscal conform modelului i instruciunilor aprobate prin Ordinul menionat. 2. S transmit organului fiscal n raza cruia angajatorul i are sediul, sau unde acesta este luat n evidena fiscal, precum i angajatului, cte o copie a fiei fiscale, pn n ultima zi a lunii februarie. Dac nceteaz salarizarea n cursul anului: Pentru angajatul care nceteaz s obin salarii n timpul anului, pltitorii vor nmna persoanei respective fia fiscal, exemplarul "copie pentru angajat", odat cu definitivarea formelor de lichidare. Dac se modific datele de identificare: n exemplarul care se depune la organul fiscal vor fi nscrise datele de identificare valabile la data de 31 decembrie a anului fiscal pentru care se depune fia fiscal sau, dup caz, la data ncetrii raporturilor de munc cu angajatul respectiv. 3. S calculeze impozitul anual pe veniturile din salarii. Regularizarea efectuat de angajator Angajatorii vor efectua i regularizarea diferenelor dintre acestea i impozitul lunar anticipat reinut n cursul anului 2007, n cazul angajailor care realizeaz venituri salariale n urmtoarele condiii cumulative:

_____________________________________________________________________ 44

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe realizeaz venituri din salarii, n baza unui contract de munc, cu carte de munc, la un singur angajator, pe toat perioada anului fiscal (1 ianuarie - 31 decembrie 2006), i: nu mai realizeaz alte venituri care se globalizeaz (venituri din salarii, venituri din activiti independente, venituri din cedarea folosinei bunurilor). Modele de formulare FF Fiele fiscale folosite la calculul impozitului pe veniturile din salarii sunt urmtoarele : + Fia fiscal 1 (FF1) - pentru venituri din salarii obinute n cadrul funciei de baz; + Fia fiscal 2 (FF2) - pentru venituri din salarii, altele dect cele de la funcia de baz. Cum se distribuie fiele fiscale Pltitorii de salarii care au nregistrat, potrivit Raportrii Contabile din data de 30 iunie a anului precedent, un numr mediu de salariai cu contract de munc mai mic de 10, pot s foloseasc procedura manual (i nu cea electronic) de ntocmire i depunere a fielor fiscale. Fiele fiscale se distribuie de ctre unitile fiscale, n mod gratuit, n trei exemplare. Exemplarul original pentru angajator rmne la angajator, care este obligat s-l pstreze pe ntreaga durat a angajrii. Celelalte exemplare copii se distribuie de ctre pltitor astfel : exemplarul copie pentru unitatea fiscal se depune la unitatea fiscal competent, iar exemplarul copie pentru angajat se transmite angajatului. Fiele fiscale se obin de la unitatea fiscal n a crei raz teritorial i au sediul, sau sunt luai n evidena fiscal, pltitorii de salarii i de venituri asimilate salariilor. Cnd se solicit formularele fielor fiscale Pltitorii de salarii i venituri asimilate salariilor, care nu conduc pe calculator evidena personalului i a retribuiilor, au obligaia s solicite formularele de fie fiscale, pn la data de 30 noiembrie a fiecrui an, pentru anul urmtor. n cursul anului, ori de cte ori este necesar, pltitorul va solicita prin cerere depus la unitate fiscal fie fiscale pentru noii angajai i fie fiscale pentru noile persoane fizice care urmeaz s obin venituri din salarii, altele dect funcia de baz. Cum se solicit fiele fiscale Angajatorii care nu conduc pe calculator evidena activitii vor solicita fiele fiscale pe baza unei cereri, care trebuie s conin, obligatoriu, urmtoarele date : datele de identificare ale pltitorului: nume, prenume/denumire, cod angajator, adresa domiciliului/ sediului social declarat, etc.;

_____________________________________________________________________ 45

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe numrul de angajai care obin venituri din salarii la funcia de baz, pentru care se solicit Fie fiscale 1; numrul persoanelor fizice care obin venituri din salarii, altele dect cele de la funcia de baz, pentru care se solicit Fie fiscale 2. Cum se depun fiele fiscale Fiele fiscale se grupeaz n pachete distincte pe tip de fie , adic pachete cu fie fiscale 1 i pachete cu fie fiscale 2. Pachetele cu fiele fiscale 1 se aranjeaz pe categorii: + fie ale angajailor pentru care s-a efectuat regularizarea anual a impozitului; + fie ale angajailor pentru care nu s-a efectuat regularizarea. Fiecare pachet va fi nsoit de o situaie centralizatoare, n care se vor nscrie codul angajatorului, denumirea sau numele i prenumele angajatorului, numrul i categoria fielor din pachetul respectiv, precum i anul fiscal pentru care sunt ntocmite fiele. Situaia centralizatoare se semneaz de conducerea unitii pltitoare de salarii, n cazul persoanelor juridice, de pltitor, n cazul persoanelor fizice i de asociatul desemnat prin contract, n cazul asociaiilor fr personalitate juridic. Unde se depun fiele fiscale? Exemplarul completat al fiei fiscale cu specificaia "copie pentru unitatea fiscal" se depune de ctre pltitorul de venituri din salarii sau asimilate salariilor la unitatea fiscal n a crei raz teritorial acesta i are sediul, sau unde acesta este luat n eviden fiscal. Data limit de depunere a fielor fiscale Fiele fiscale se depun pn n ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Depunerea n format electronic a fielor fiscale Pltitorii de salarii care au nregistrat, potrivit Raportrii Contabile din data de 30 iunie a anului precedent, un numr mediu de salariai cu contract de munc mai mare de 10, trebuie s depun fiele fiscale pe suport magnetic. Fiierele se pot obine utiliznd fie programul de fie fiscale (FF1- FF2), pus la dispoziie de Ministerul Finanelor Publice, fie prin programe proprii ale angajatorilor. Prin utilizarea formatului electronic se elimin necesitatea solicitrii formularelor de fie fiscale. Documente care nsoesc discheta depusa la unitatea fiscal Discheta care conine fiierele enumerate mai sus trebuie nsoit de un borderou, de fiele fiscale FF1 listate pe hrtie pentru angajaii pentru care nu s-au efectuat operaiunile de regularizare, precum i fiele fiscale FF2.

_____________________________________________________________________ 46

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Termenele de transmitere a fielor fiscale n format electronic Fiele fiscale n format electronic se transmit la aceleai termene ca fiele tiprite pe hrtie. VENITURI DIN CEDAREA FOLOSINTEI BUNURILOR Definiii i aspecte teoretice Veniturile din cedarea folosinei bunurilor sunt veniturile n bani i/sau n natur provenind din cedarea folosinei bunurilor mobile i imobile, obinute de ctre proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal. n aceast categorie de venit se cuprind veniturile din nchirieri i subnchirieri de bunuri mobile i imobile, precum i venituri din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal. Veniturile obinute din nchirieri i subnchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinei locuinei, caselor de vacan, garajelor, terenurilor etc., a cror folosin este cedat n baza unor contracte de nchiriere, inclusiv a unor pri din acestea utilizate n scop de reclam, afiaj i publicitate. Veniturile din cedarea folosinei bunurilor se stabilesc pe baza contractului ncheiat ntre pri, n form scris, i nregistrat la organul fiscal competent n termen de 15 zile de la data ncheierii acestuia. Cedarea folosinei bunurilor oblig la ncheierea ntre pri a unui contract n form scris i la nregistrarea acestuia la organul fiscal n raza cruia este situat bunul generator de venit, n cazul bunurilor imobile sau n raza cruia i are domiciliul contribuabilul, n cazul bunurilor mobile. Obligaia de a nregistra la organul fiscal contractul de cedarea folosinei n form scris revine proprietarului, uzufructuarului sau alt deintor legal, dup caz. VENITU L BRUT: sumele n bani i / sau echivalentul n lei al veniturilor n natur realizate de proprietar, uzufructuar sau alt deintor legal, astfel cum acestea sunt stabilite pe baza chiriei sau a arendei prevzute n contractul ncheiat intre pri pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul plii chiriei sau arendei.

Venitul brut se majoreaz cu valoarea cheltuielilor ce cad, conform dispoziiilor legale, n sarcina proprietarului, uzufructuarului sau altui deintor legal, dac sunt efectuate de cealalt parte contractant. n cazul efecturii de ctre chiria a unor astfel de cheltuieli care cad n sarcina proprietarului i acestea se ncadreaz n cota forfetar de cheltuieli, cu diminuarea corespunztoare a chiriei, impunerea rmne nemodificat. Mod de calcul

_____________________________________________________________________ 47

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe VENITUL NET= VENITUL BRUT(sume reprezentand chiria in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura) 50% din venitul brut (chelt. deductibile n cazul construciilor), sau 30% din venitul brut (chelt. deductibile n celelalte cazuri)

Exemplu practic Venit din nchirierea unui spaiu de locuit Un contribuabil, persoan fizic romn cu domiciliul n Bucureti, sectorul 6, a nchiriat n luna ianuarie 2005 un apartament cu 3 camere, situat n sectorul 1, n baza contractului de nchiriere nr. 405/15.01.2001. Chiria lunar, conform contractului, a fost stabilit la suma de 300 lei. Pe data de 07.01.2006 proprietarul ncheie un act adiional la contractul iniial, prin care majoreaz chiria la 350 lei/lun pentru tot anul 2006. n actul adiional se prevede, de asemenea, c chiriaul va suporta cheltuielile cu ntreinerea i repararea apartamentului, care cad n sarcina proprietarului. Obligaii declarative n anul 2006 Contribuabilul este obligat s depun, n termen de 15 zile, la Administraia finanelor publice a sectorului 1, o Declaraie privind veniturile estimate din cedarea folosinei bunurilor pentru anul 2006. Contribuabilul nu are obligaia de a depune Declaraie special privind veniturile din cedarea folosinei bunurilor pe anul 2006. Obligaii declarative n anul 2007 Pn la data de 15 mai 2007, contribuabilul are obligaia de a depune Declaraie de venit global pentru veniturile obinute n anul 2006, n care va care include veniturile din cedarea folosinei bunurilor. n anul 2007, proprietarul, pentru c a depus la organul fiscal un act adiional prin care se modific nivelul venitului lunar, i care prevede suportarea de ctre chiria a cheltuielilor de ntreinere i reparare a apartamentului, va depune i o Declaraie privind venitul estimat din cedarea folosinei bunurilor. n perioada 1 ianuarie 15 mai 2007, contribuabilul va depune, pe lng Declaraia de venit global, i o Declaraie special privind veniturile din cedarea folosinei bunurilor intruct, conform actului adiional din ianuarie 2007, chiriaul va suporta n cursul anului 2007 cheltuielile de ntreinere i reparaii care, dac nu se ncadreaz n cota forfetar de cheltuieli i dac nu se diminueaz n mod corespunztor chiria, devin venit al proprietarului. Venitul anual global impozabil se stabilete prin deducerea din venitul anual global, n ordine, a urmtoarelor: a) pierderi fiscale reportate;

_____________________________________________________________________ 48

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe b) deduceri personale determinate conform art. 45; c) cheltuieli pentru reabilitarea locuinei de domiciliu , destinate reducerii pierderilor de cldur n scopul mbuntirii confortului termic, n limita sumei de 15.000.000 lei anual, conform procedurii stabilite prin hotrre a Guvernului, la iniiativa Ministerului Transporturilor, Construciilor i Turismului; d) prime de asigurare pentru locuina de domiciliu, n limita echivalentului n lei a 200 euro pe an; e) contribuii la schemele facultative de pensii ocupaionale, n limita echivalentului n lei a 200 euro pe an; f) contribuii pentru asigurrile private de sntate, cu excepia celor ncheiate n scopuri estetice, n limita echivalentului n lei a 200 euro pe an; g) cotizaia de sindicat pltit potrivit legislaiei n materie. Observatie: Limita echivalentului in euro a deducerilor se transforma in lei la cursul mediu anual comunicat de Banca Nationala a Romaniei. Venitul anual global cuprinde, dup cum urmeaz: a) venitul net din activiti independente; b) venitul net din salarii; c) venitul net din cedarea folosinei bunurilor Pentru determinarea venitului anual global impozabil se procedeaza astfel: - se determina venitul net/pierderea fiscala pentru activitatea desfasurata in cadrul fiecarei categorii de venit supuse globalizarii, potrivit regulilor proprii. - se insumeaza veniturile nete, avandu-se in vedere si pierderile admise la compensare pentru anul fiscal de inpunere. Daca pierderile sunt mai mari decat suma veniturilor nete, rezultatul reprezinta pierdere de raportat; - din venitul annual global se scad in ordine deducerile prevazute la art. 86 alin. 1 din Codul Fiscal, rezultand venitul anual impozabil. Pierderea fiscala anuala inregistrata din activitati independente se poate compensa cu rezultatele pozitive ale celorlalte categorii de venituri cuprinse in venitul anual, altele decat cele din salarii si asimilate salariilor, obtinute in cursul aceluias an fiscal. Pierderea anuala care ramane necompensata in cursul aceluias an fiscal devine pierdere raportata. Rezultatul negativ dintre venitul brut si cheltuielile deductibile , inregistrate pentu fiecare loc de realizare la o categorie de venituri, reprezinta pierdere fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a activitatii pentru acea categorie de venit. Compensarea pierderilor anuale fiscale se realizeaza astfel: - pierderea fiscala obtinuta dintr-un loc de desfasurare a unei activitati independente se poate compensa cu venitul net obtinut in alt loc de desfasurare a unei activitati independente. Daca pierderea fiscala se comenseaza numai partial cu venitul net obtinut in alt loc de desfasurare a unei activitati independente se compenseaza numai partial cu venitul net obtinut in alt loc de desfasurare a unei activitati independente, suma ramasa necompensata reprezinta pierdere fiscala anuala din activitati independente.

_____________________________________________________________________ 49

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe - pierderea fiscala anuala din activitate independenta din Romania nu se poate compensa cu veniturile din salarii, dar se poate compensa cu veniturile nete din Romania obtinute din cedarea folosintei bunurilor. Reguli de reportare a pierderilor fiscale: - reportul se efectueaza cronologic, in functie de vechimea pierderii, in urmatorii 5 ani consecutivi; - dreptul la report este personal si netransmisibil; - pierderea raportata, necompensata dupa expirarea perioadei prevazute reprezinta pierdere definitiva a contribuabilului. Declaratii de venit estimat: Contribuabilii, precum i asociaiile fr personalitate juridic, care ncep o activitate n cursul anului fiscal sunt obligai s depun la organul fiscal competent o declaraie referitoare la veniturile i cheltuielile estimate a se realiza pentru anul fiscal, n termen de 15 zile de la data producerii evenimentului. Fac excepie de la prevederile prezentului alineat contribuabilii care realizeaz venituri pentru care impozitul se percepe prin reinere la surs. Contribuabilii care obin venituri din cedarea folosinei bunurilor din patrimoniul personal au obligaia s depun o declaraie privind venitul estimat, n termen de 15 zile de la ncheierea contractului ntre pri. Declaraia privind venitul estimat se depune o dat cu nregistrarea la organul fiscal a contractului ncheiat ntre pri. Organul fiscal competent este: - pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor imobile organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla bunul; - pentru venituri din cedarea folosintei bunurilor mobile organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribulabilului. In termen de 5 zile de la depunerea declaratiei, organul fiscal in raza caruia contribulabilul isi are domiciliul fiscal va emite decizia de impunere si va comunica contribuabilului eventualele sume de plata sau de restituit. Contribuabilii care, n anul anterior, au realizat pierderi i cei care au realizat venituri pe perioade mai mici dect anul fiscal, precum i cei care, din motive obiective, estimeaz c vor realiza venituri care difer cu cel puin 20% fa de anul fiscal anterior depun, o dat cu declaraia special, i declaraia estimativ de venit. Plati anticipate Contribuabilii care realizeaz venituri din activiti independente, din cedarea folosinei bunurilor, cu excepia veniturilor din arendare, precum i venituri din activiti agricole sunt obligai s efectueze n cursul anului pli anticipate cu titlu de impozit, exceptndu-se cazul veniturilor pentru care plile anticipate se stabilesc prin reinere la surs.

_____________________________________________________________________ 50

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Plile anticipate se stabilesc de organul fiscal competent, pe fiecare categorie de venit i loc de realizare, lundu-se ca baz de calcul venitul anual estimat sau venitul net realizat n anul precedent, dup caz. La impunerile efectuate dup expirarea termenelor de plat prevzute la alin. (3) sumele datorate se stabilesc la nivelul sumei datorate pentru ultimul termen de plat al anului precedent. Diferena dintre impozitul anual calculat asupra venitului net realizat n anul precedent i suma reprezentnd pli anticipate la nivelul trimestrului IV din anul anterior se repartizeaz pe termenele de plat urmtoare din cadrul anului fiscal. Pentru declaraiile de venit estimativ, depuse n luna decembrie, nu se mai stabilesc pli anticipate, venitul net aferent perioadei pn la sfritul anului urmnd s fie supus impozitrii, pe baza deciziei emise pentru declaraia de venit global. Plile anticipate pentru veniturile din cedarea folosinei bunurilor, cu excepia veniturilor din arend, se stabilesc de organul fiscal astfel: a) pe baza contractului ncheiat ntre pri; sau b) pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea n partid simpl, potrivit opiunii. n cazul n care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinei bunurilor reprezint echivalentul n lei al unei sume n valut, determinarea venitului anual estimat se efectueaz pe baza cursului de schimb al pieei valutare, comunicat de Banca Naional a Romniei, din ziua precedent celei n care se efectueaz impunerea. Plile anticipate se efectueaz n 4 rate egale, pn la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (15 martie,15 iunie, 15 septembrie, 15 decembrie), cu excepia impozitului pe veniturile din arendare, pentru care plata impozitului se efectueaz potrivit deciziei emise pe baza declaraiei de venit global. Contribuabilii care determin venitul net din activiti agricole, potrivit art. 76 i 77, datoreaz pli anticipate ctre bugetul de stat pentru impozitul aferent acestui venit, n dou rate egale, astfel: 50% din impozit, pn la data de 1 septembrie inclusiv, i 50% din impozit, pn la data de 15 noiembrie inclusiv. Pentru stabilirea plilor anticipate, organul fiscal va lua ca baz de calcul venitul anual estimat, n toate situaiile n care a fost depus o declaraie privind venitul estimat pentru anul curent sau venitul din declaraia special pentru anul fiscal precedent, dup caz. La stabilirea plilor anticipate se utilizeaz baremul anual de impunere, cu excepia impozitului pe venitul din activiti agricole, pentru care plile anticipate se determin prin aplicarea cotei de 15% asupra venitului net estimat. Declaratia de venit global si declaratii speciale Persoanele fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia, au obligaia de a depune o declaraie de venit global la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal. Declaraia de venit global se depune o dat cu declaraiile speciale pentru anul fiscal, pn la data de 15 mai inclusiv a anului urmtor celui de realizare a venitului. Declaratia pe venitul global este documentul prin care contribuabilii declara veniturile obtinute in anul fiscal de raportare in vederea calcularii de catre organul fiscal a venitului global impozabil si a impozitului pe venitul anual global.

_____________________________________________________________________ 51

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Declaraiile speciale se completeaz pentru fiecare categorie i loc de realizare a venitului. Declaraiile speciale se depun de toi contribuabilii care realizeaz, individual sau dintr-o form de asociere, venituri - din activiti independente - venituri din cedarea folosinei bunurilor, inclusiv pentru veniturile din activiti agricole determinate n sistem real Declaratiile speciale sunt documente prin care contribuabilii declara veniturile si cheltuielile , pe fiecare categorie de venit si pe fiecare sursa, in vederea stabilirii de catre organul fiscal a platilor anticipate. Nu se depun declaraii speciale pentru urmtoarele categorii de venituri: a) venituri sub form de salarii i venituri asimilate salariilor, pentru care informaiile sunt cuprinse n fiele fiscale, care au regim de declaraii de impozite i taxe sau declaraii lunare, depuse de contribuabilii prevzui la art. 64; b) venituri din investiii, precum i venituri din premii i din jocuri de noroc, a cror impunere este final; c) venituri din pensii; d) venituri nete determinate pe baz de norme de venit; e) venituri din alte surse. Contribuabilii nu sunt obligai s depun declaraie de venit global la organul fiscal competent, dac: a) obin numai venituri dintr-o singur surs, sub form de salarii de la funcia de baz, pe ntregul an fiscal, pentru activiti desfurate n Romnia, n situaia n care angajatorul a efectuat operaiunea de regularizare prevzut la art. 61; b) obin numai venituri din investiii, pensii, venituri din activiti agricole, venituri din premii i din jocuri de noroc, venituri din alte surse a cror impunere este final; c) obin venituri potrivit art. 40 alin. (1) lit. b)-e) coroborat cu alin. (2).Codul Fiscal.

3.2.1.9.Stabilirea i plata impozitului pe venitul anual global

Impozitul pe venitul anual global datorat este calculat de organul fiscal competent, pe baza declaraiei de venit global, prin aplicarea baremului anual de impunere asupra venitului anual global impozabil din anul fiscal respectiv. In situatia in care angajatorul a efectuat operatiunile de regularizare prevazute, iar la impunerea anuala organul fiscal constata ca salariatul respectiv a mai realizat si alte venituri in afara celor de la functia de baza, se va considera ca plata anticipata impozitul anual calculat si retinut de angajator, inscris in Fisa fiscala 1. Organul fiscal stabilete impozitul anual datorat pentru anul precedent i emite o decizie de impunere, n intervalul i n forma stabilite prin ordin al ministrului finanelor publice. Decizia de impunere anuala se stabileste, in baza documentelor necesare, de catre organul fiscal care va efectua globalizarea, respectiv de organul fiscal in a carui raza teritoriala contribuabilul isi are domiciliul fiscal.

_____________________________________________________________________ 52

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Diferenele de impozit rmase de achitat conform deciziei de impunere anual se pltesc n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicrii deciziei de impunere, perioad pentru care nu se calculeaz i nu se datoreaz sumele stabilite potrivit reglementrilor n materie, privind colectarea creanelor bugetare. Acestea se platesc la organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.

3.2.1.10.APLICATIE
Datele problemei pentru anul 2006: Doamna Popa Maria este contabila, cu studii medii si 5 ani experienta. Este angajata cu contract individual de munca la S.C. X S.R.L si cu contract cu timp partial de munca la S.C. Y S.A. Veniturile realizate pe parcursul anului 2006 sunt prezentate in statul de plata 1 si 2 , respectiv in fisele fiscale 1 si 2. Informatii suplimentare: - angajata este incadrata cu handicap de gradul I, - are in intretinere doi copii minori. Pe langa acestea Popa Maria mai obtine venituri din inchirerea unui apartament cu doua camere, proprietate personala, situat in Bucuresti, sector 1, str. Buzesti, nr. 12, bl. 15, sc. A, ap. 20, et.2 inchirerea s-a facut conform contractului de inchirere nr. 502/ 7.01/2006, chiria fiind stabilita la 350 lei lunar, chiriasul este responsabil cu efectuarea reparatilor de de intretinere, evaluate la 800 lei. Pentru impozitul pe venitul din chirie proprietara a depus la 15. 01. 2006 Declaratia privind veniturile estimate din cedarea folosintei bunurilor. - ANEXE: - stat de plata pentru S.C. X S.R.L. - stat de plata pentru S.C. Y S.A.

3.2.1.11.CONCLUZII
Ne-am dorit sa prezintam in acest articol o situatie particulara, cum stimuleaza statul persoanele care au intr-adevar valoare, care in ciuda unei situatii nefavorabile realizeaza ceva? De ce avantaje beneficiaza o persoana care in ciuda unui handicap de gradul I, lucreaza la doi angajatori? Experienata noastra in domeniul legilor nu e prea vasta dar ne-am gandit sa incepem cu inceputul si am cautat legea care reglementeaza situatia persoanelor cu handicap:102/2006 Ordonanta de urgenta privind protectia speciala si incadrarea in munca a persoanelor cu handicap, articolul 44: _____________________________________________________________________ 53

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Art. 44. - Persoanele cu handicap grav, accentuat sau mediu, incadrate cu contract individual de munca, beneficiaza de urmatoarele drepturi de protectie speciala: a) pot ocupa, in conditiile legii, conform pregatirii si capacitatii fizice si intelectuale, orice functie in cadrul organigramei angajatorilor. Angajatorii au obligatia de a amenaja locul de munca, astfel incat sa fie eliminat orice impediment in desfasurarea activitatii; b) scutire de impozit pe salariu, atat in cazul in care sunt angajate cu contract individual de munca, cat si in cazul in care sunt angajate cu conventie de prestari de servicii; c) o perioada de proba la angajare, platita, de cel putin 45 de zile lucratoare; d) un preaviz platit, de minimum 30 de zile lucratoare, acordat la desfacerea contractului individual de munca din initiativa angajatorului pentru motive neimputabile acestora; e) posibilitatea de a lucra mai putin de 8 ore pe zi, in conditiile legii, in cazul in care beneficiaza de o recomandare medicala in acest sens; f) pensionarea la cerere pentru limita de varsta pentru 1 persoanele cu handicap grav, la o vechime in munca realizata de la data dobandirii handicapului de minimum 15 ani barbatii si de minimum 10 ani femeile; 2. persoanele cu handicap accentuat, la o vechime in munca realizata de la data dobandirii handicapului de minimum 20 de ani barbatii si minimum 15 ani femeile; 3. persoanele cu handicap mediu, la o vechime in munca realizata de la data dobandirii handicapului de minimum 25 de ani barbatii si minimum 20 de ani femeile. Pentru vechimea in munca care depaseste vechimea prevazuta la pct. 1, 2. si 3 se acorda un spor la pensie de 1% pentru fiecare an in plus. Poate pentru ca nu avem experienta in domeniul legislativ, ne-am ingrozit cand am vazut atatea modificari aduse unei ordonante emise de putin timp totusi. Dar doream sa aflam daca persoanele cu handicap platesc sau nu impozit pe venit. Articolul 44 litera b a fost modificat prin O.G.nr.73/2006, care a fost abrogata prin O.G. 7/2007, care a fost abrogata prin Codul Fiscal. Am ajuns la Codul Fiscal, unde ne-am uitat peste veniturile scutite de impozit de cateva ori, crezand ca am scapat ceva, dar despre veniturile din salarii obtinute de persoanele cu handicap nu se pomeneste nimic. Dar probabil romanii sunt mult prea stresati de propria lor situatie, pentru a se gandi si la cei cu nevoi speciale, iar o persoana cu handicap de gradul I, este totusi o persoana cu handicap de gradul I si poate nu toti suntem constienti, dar atunci cand merge pe strada lumea intorce capul dupa ea, cand le vorbeste oamenilor acestia sunt mai concentrati la handicap decat la ceea ce spune, sau daca o privesc, o privesc cu mila si curiozitate. Este greu pentru o astfel de persoana sa munceasca, dar poate mult mai greu este sa se integreze in societate, iar noi credem ca scutirea de impozitul pe venit acordata

_____________________________________________________________________ 54

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe acestor oameni, nu este un bonus sau un stimulent prea mare, nici pentru ei nici pentru firmele care ii angajeaza. Insa undeva la art. 45 pct.4 in Codul Fiscal este mentionat: Contribuabilii mai beneficiaz de deduceri personale suplimentare, n funcie de situaia proprie sau a persoanelor aflate n ntreinere, n afara sumelor rezultate din calculul prevzut la alin. (2) i (3), astfel: a) 1,0 nmulit cu deducerea personal de baz pentru invalizii de gradul I i persoanele cu handicap grav; b) 0,5 nmulit cu deducerea personal de baz pentru invalizii de gradul II i persoanele cu handicap accentuat.

3.2.2.Impozitul pe avere
Impozitul pe avere imbraca trei fome principale: impozit asupra averii propriu zise; impozit asupra circulatiei averii; impozit aspra cresterii averii.

Impozitele asupra averii propriu-zise pot fi intalnite atat ca impozite stabilite asupra averii, dar platite din venitul obtinut de pe urma averii respective, cat si ca impozite instituite pe substanta averii. Impozitele asupra averii propriu-zise care se intalnesc mai frecvent sunt: impozitele pe proprietatile imobiliare; impozitele asupra activului net. Impozitele pe proprietatile imobiliare se intalnesc cel mai adesea sub forma impozitelor asupra terenurilor si cladirilor. Aceste impozite au ca baza de impunere fie valoarea de inlocuire sau valoarea declarata de proprietar, fie veniturile capitalizate privind bunurile respective. Cotele de impunere sunt in general scazute si sunt diferentiate atat in functie de categoria de folosinta a terenului, cat si de amplasamentul acestuia. Impozitele asupra activului net au ca obiect intreaga avere mobila si imobila pe care o detine un contribuabil. La plata acestui impozit in unele tari sunt supuse atat persoanele fizice cat si cele juridice, iar in altele fie numai persoanele fizice, fie numai societatile de capital. _____________________________________________________________________ 55

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe Impozitele pe circulatia averii se instituie in legatura cu trecerea dreptului e proprietate asupra unor bunuri mobile si imobile de la o persoana la alta. In aceasta categorie de impozite, se afla: impozitele pe succesiuni; impozitele pe donatii; impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile; impozitele pe hartiile de valoare (actiuni, obligatiuni, etc.); impozitele pe circulatia capitalurilor si a efectelor comerciale. Impozitele pe succesiuni au ca obiect al impunerii averea primita drept mostenire de o persoana fizica si vizeaza numai circulatia bunurilor intre persoanele fizice. Impozitul poate fi stabilit fie global pentru toata averea lasata mostenire, fie separat pentru partea de avere ce revine fiecarui mostenitor. Calcularea impozitului se face pe baza unor cote progresive, iar nivelul acestora este diferentiat atat in functie de valoarea averii care face obiectul succesiunii, cat si in functie de gradul de rudenie existent intre persoana decedata (decujus) si mostenitorii acesteia (impozitul este mult mai mare cu cat succesorul este ruda mai indepartata cu persoana decedata). Impozitele pe donatii au fost introduse pentru a preveni ocolirea platii impozitului pe succesiuni, in cazul in care are loc efectuarea de donatii de avere in timpul vietii. Impozitul cade in sarcina persoanei care primeste donatia (donatar) si se calculeaza pe baza unor cote progresive. Nivelul progresivitatii este influentat de valoarea averii donate si de gradul de rudenie dintre donator si donatar. Impozitele pe actele de vanzare-cumparare a unor bunuri imobile cad in sarcina cumparatorilor. In unele tari pentru calcularea impozitului se utilizeaza cote proportionale, iar in altele cote progresive. Impozitele pe sporul de avere sau pe cresterea valorii averii au ca obiect sporul de valoare pe care l-au inregstrat unele bunuri in cursul unei perioade de tmp. Ca impozite de acest gen putem mentiona: impozitul pe surplusul de valoare imobiliara; impozitul pe sporul de avere realizat in timp de razboi.. Impozitul pe surplusul de valoare imobiliara a fost introdus pentru impunerea sporului de valoare inregistrat de anumite bunuri imobiliare in intervalul de timp de la cumparare si pana la vanzare, fara ca proprietarul sa fi efectuat o cheltuiala in acest scop. Impozitul pe sporul de avere realizat in timp de razboi are ca obiect averea dobandita in timpul sau ca urmare a razboiului. Cu toate ca impozitul se calcula in cote progresive, el n-a avut un randament _____________________________________________________________________ 56

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe prea ridicat, deoarece existau numeroase cai de sustragere de la impunere si se platea in moneda depreciata in urma inflatiei.

3.3.Cota unica de 16%

O data cu schimbarea puterii la Bucuresti, noua guvernare aduce si ea schimbari in viata romanului.Prima sedinta de guvern a dus la modificarea legislatiei fiscale. De anul acesta, toate veniturile vor fi impozitate cu o cota unica de 16%. Cota unica de impozitare a veniturilor, aprobata in ultima sedinta de guvern de anul trecut, va duce la cresterea deducerilor acordate pentru salarii brute de pana la 10 milioane inclusiv si la scaderea progresiva a deducerilor aferente veniturilor salariale care depasesc acest nivel. Pentru un venit salarial brut cuprins intre 3si 10 milioane lei inclusiv al unei persoane fara copii in intretinere, deducerea personala acordata va fi de 2,5 milioane lei (fata de 2,3 milioane lei pana in prezent). In cazul unui venit brut de 20 milioane lei, deducerea va fi de 1,2 milioane lei (fata de 2,3 milioane lei), iar impozitul va scadea de la 3,9 milioane lei la 2,4 milioane lei, castigul net fiind de 1,5 milioane lei. Veniturile de peste 30 milioane lei nu mai primesc reduceri. Reducerile de impozit de la 25% la 16% pentru profitul firmelor si de la 18%-40% la 16% pentru veniturile persoanelor fizice vor determina scaderea veniturilor bugetului de stat cu 31.000-32.000 miliarde de lei, din care 24.000 miliarde de lei la impozitul pe venit, potrivit estimarilor facute de Ionut Popescu, ministrul Finantelor Publice. Autoritatile spera sa compenseze reducerea veniturilor bugetare prin unele majorari de impozite si reducerea economiei subterane. Contributiile pentru asigurarile sociale nu se mai reduc de la 49,5% la 47,5%, asa cum prevedea Lege bugetului pe 2005. Masura a fost luata pentru a evita reducerea veniturilor bugetare cu circa 9.700 miliarde lei. O alta masura a fost dublarea impozitului pe veniturile microintreprinderilor de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri. Aceasta operatiune va aduce venituri de 5.400 miliarde lei. In plus, impozitul pe dividende va fi majorat cu 5% pentru persoanele fizice, urmand sa ajunga la acelasi nivel cu cota perceputa companiilor, de 10%. In schimb, sunt excluse investitiile de inlocuire, destinate conservarii potentialului de productie, care nu aduc un spor de venit, ci au functia economica de a-l mentine, precum si masurile destinate _____________________________________________________________________ 57

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe restructurarii financiare a unei intreprinderi aflate in dificultate. Valoarea ajutorului acordat va fi de maximum 50% din valoarea investitiei pentru intreprinderile mari si de 65% pentru IMM. Alte conditii sunt ca activele reprezentand investitii necorporale, cum ar fi brevete si licente, sa fie exploatate exclusiv in intreprinderea beneficiara de ajutor de stat regional, sa fie considerate elemente de activ amortizabile, sa fie achizitionate de la un tert in conditiile pietei, sa figureze in activele societatii beneficiare de ajutor regional si sa ramana in patrimoniul acesteia pe o perioada de cel putin cinci ani. O alta conditie este independenta societatii, adica firmele care nu fac parte din categoria IMM-urilor sa nu detina mai mult de 25% din capitalul social. De asemenea, firmele beneficiare trebuie sa mentina investitia pentru cel putin cinci ani, in caz contrar ajutorul de stat urmand sa fie recuperat. Facilitatea nu se aplica bunurilor care au alte surse de finantare decat profitul brut, cum ar fi creditele, imprumuturile nerambursabile sau civile. Potrivit deciziei Consiliului, perioada de aplicare a schemei de ajutor de stat este anul 2005. Durata poate fi prelungita pentru perioada 2006-2007, insa orice prelungire trebuie notificata si supusa analizei Consiliului Concurentei inainte de a fi operata. Legea 346/2004 privind regimul Intreprinderilor Mici si Mijlocii defineste aceste firme ca fiind societatile cu mai putin de 250 de salariati, o cifra de afaceri de cel mult 8 milioane de euro sau active de maxim 5 milioane de euro. Ministrul Finantelor sustine ca a gasit, impreuna cu FMI, solutii pentru toate efectele secundare ale introducerii cotei unice de impozitare. Ionut Popescu raspunde unui raport optimist al agentiei Fitch, dar care estimeaza ca nu pot fi indeplinite toate obiectivele asumate. Majorarea unor impozite si taxe si reducerea cheltuielilor bugetare, impreuna cu aplicarea unei legislatii dure impotriva evaziunii fiscale, vor preveni aparitia unor dezechilibre macroeconomice, sustine intr-un comunicat, ministrul Finantelor Publice, Ionut Popescu. El a aratat ca Guvernul si Fondul Monetar International au identificat masurile necesare pentru rezolvarea problemelor macroeconomice semnalate de agentia de evaluare financiara Fitch Ratings intr-un studiu asupra Romaniei. Nu finantele sint problema.Analistii Fitch au aratat in studiul Romania Nu finantele publice sint cea mai mare problema, ca introducerea cotei unice de impozitare de 16% pentru veniturile populatiei si pentru profitul firmelor va avea ca efect, pe termen mediu, majorarea incasarilor bugetare, pretul care trebuie platit fiind

_____________________________________________________________________ 58

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe insa cresterea deficitului bugetar in acest an. Autorii studiului au estimat ca deficitul bugetar nu va putea fi redus la nivelul de 0,5% din PIB, stabilit de Guvern si FMI, nivelul dezechilibrului finantelor publice fiind prognozat la 1,5% din PIB. Potrivit analistilor Fitch, principalul efect negativ al introducerii cotei unice va fi cresterea cererii agregate si, implicit, majorarea deficitului de cont curent. FMI are solutii.Ministrul Finantelor sustine insa ca pentru aceste aspecte au fost identificate solutii impreuna cu reprezentantii FMI. Discutiile cu reprezentantii FMI s-au bazat tocmai pe identificarea de solutii pentru diminuarea presiunii asupra cererii, a deficitului de cont curent si a nivelului inflatiei. Toate masurile aplicabile de la 1 aprilie 2005, de majorare a unor taxe si impozite si de reducere a unor cheltuieli bugetare care au ca destinatie evitarea producerii de noi dezechilibre macroeconomice, impreuna cu aplicarea unei legislatii dure impotriva evaziunii fiscale, vor duce la realizarea obiectivelor propuse: inflatie de 7%, deficit bugetar de 0,4-0,5% din PIB, deficit de cont curent de 6,9% si crestere economica de 5,5%, a spus Popescu.

_____________________________________________________________________ 59

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe

4.CONCLUZII FINALE
Credem ca atunci cand se fac legi se tine cont de experienta occidentala si ca se doreste adoptarea unui sistem legal care sa stimuleze si sa ofere conditii echitabile contribuabilor, dar ca masurile sunt adoptate doar la suprafata, daca legiuitorul acorda un drept revine de 2-3 ori asupra lui , astfel ca, lucrurile sunt cat se poate de complicate si ca te pierzi in legi si ordonante, reveniri si modificari. Legislatia si practicile in domeniul muncii creeaza mari probleme angajatorilor. Directorii de personal spun ca sunt coplesiti de birocratie. Investitorii straini fac presiuni pentru modificarea legislatiei muncii. Incapabili sa faca fata volumului de munca si reglementarilor legislative noi si contradictorii cu care sunt bombardati incontinuu, inspectorii de munca poarta pe drumuri responsabilii departamentelor de resurse umane din intreprinderi. Fie pentru a le cere noi date, fie pentru a le schimba potrivit ultimelor reglementari sau pentru a le reface... "De trei ori am refacut documentele legate de salarii", ne spune un director de la o mare intreprindere. Initial, ni s-a comunicat sa facem acte aditionale pentru marirea salariului minim pe economie, de la 2,5 milioane la 2,8 milioane. Apoi au cerut sa le numerotam intr-o anumita ordine. Iar am refacut documentele pentru cateva sute de angajati. Apoi ni s-a spus ca nu era nevoie de acte aditionale, ci numai de decizie." Desigur, nici un director de personal nu are curajul sa reclame incompetenta sau pretentiile nejustificate ale vreunui inspector. Nici unul, dintre cei cu care am discutat, nu are indrazneala sa se planga la conducerea Ministerului Muncii, de teama controalelor ce ar putea veni apoi in intreprindere. "si daca vrei sa faci o administrare perfecta a personalului, tot nu reusesti. Unele reglementari sunt atat de neclare, incat si opiniile inspectorilor de munca difera de la persoana la persoana si de la caz la caz. Pana la urma, tot iti gasesc ei ceva ca sa te sanctioneze." Declaratiile sunt date cu rezerva pastrarii anonimatului. Angajatorii sunt timorati de modul in care ar putea reactiona ulterior inspectorii de munca sau alti functionari ai Ministerului Munci (ziarul Capital). In ceea ce priveste venitul din cedarea folosintei bunurilor ni se pare un lucru bun ca cheltuielile pentru imbunatatirea apartamentului, inclusiv montarea termopanelor, faiantei sau centralelor termice, sunt deductibile din impozit, de asemenea pentru persoanele fizice cheltuielile privind asigurarea locuintelor, contributile la asigurarile private si de sanatate si la schemele de pensii. In acest fel se incurajeaza investitiile de acest gen, se reduce consumul de energie termica din apartamente si se infiinteaza noi locuri de munca in sectoarele care produc astfel de materiale pentru locuinte, iar pe de alta parte se incurajeza si sistemul privat de asigurari. Dar nu stim cati dintre contribuabilii de rand sunt la curent cu noua legislatie, cati stiu ce inseamna impozitul pe venitul global, cati stiu ce inseamna cheltuiala deductibila

_____________________________________________________________________ 60

M.T.B. ___________________________________________________ Impozitele directe si ce presupune ea? Si oare cat de multi isi permit sa contribuie la un alt sistem de pensii?

Bibliografie:
Gh.Bistriceanu Finante (Manual pentru clasa a XI- a) Iulian Vacarel Politici Fiscale si Bugetare In Romania - Finante Publice Botea I - Metode i tehnici fiscale Brsan C - Societile comerciale Inceu Adrian, Pop Florin, Lazar Dan, - Elemente de finante publice Matei Gheorghe - Finante generale Talpos Ioan - Finantele Romaniei Codul Fiscal pe 2007 www.capital.ro www.curierulnational.ro www.jurnalul.ro

_____________________________________________________________________ 61