Sunteți pe pagina 1din 19

Portul popular femeiesc din spatiul romanesc

Raducan Lorelei Istoria artei Anul I

INTRODUCERE
In cadrul stilului sau unitar specific etnic,configuratia portului popular romanesc vadeste o mare varietate morfologica si artistic zonala,determinate de conditionari istorico-economice diferite.Portul este,in primul rand,un element al culturii material si apare in functie de ocupatii,varsta,sex,anotimp,ocazii etc. Fundamentarea teoretica si metodologica a stabilirii criteriilor de determinare tipologica are la baza unul din caracterele principale ale artei decorative aplicate populare,care permite analize entografico-sociale,atat din punct de vedere morphologic ,cat si estetic.Este vorba de raportul dintre functia obiectului,structura sa morfologica si valoarea sa estetica,deci raportul dintre functie-forma-structura ornamentala. Stabilirea tipurilor si variantelor diferitelor piese component ale portului perimte determinari si delimitari zonale si regional,care coroborate cu alte

determinari similar pe baza altor fenomene si procese etnografice sa duca la conturarea hartii etnografice a oikumenei romanesti.

Nascut initial din necesitatea de a proteja corpul de intemperii,portul popular se manifesta ca unul din elementele de baza ale culturii materiale.Pornind de la tipologizarea piselor de baza treptat sper imbracamintea de deasupra,ingloband si piesele si accesoriile si podoabele,atat cele permanente cat si cele ocazionale,se stabilesc pe baza principalelor caractere morfologice,estetice si structurale,tipurile portului popular femeiesc. Analiza pieselor se va desfasura in functie de rolul acestora in ansamblul vestimentar femeiesc,stabilindu-se o ordine de clasificare: Camasi,ii,poale-piese de baza Catrinte,fote,oprege,sorturi,valnice,fuste-piese complementare Cingatori,braie,curele-care sustin si fixeaza in talie diverse piese Valitori,stergare de cap,marmare,basmale,cepse,concicuri,palarii,cununi Obiele,turteci,toloboni,caltuniciorapi,opinci,ghete,papuci,cizme,pantofipiese care protejeaza piciorul Sumane,mantale,ilice-haine din tesatura de lana Cojoace,pieptare-haine din blana oilor Salbe,sireaguri de margele.latitare,zgari,inele,bratari,ace de cap-podoabe care completeaza costumele femeiesti,mai ales cele desarbatoare.

CAMASA
Este piesa de baza a portului feminin romanesc si concentreaza cele mai multe elemente artistice de impodobire.Marcheaza prin decorul sau diferentele de varsta,ocazie,stare sociala.Celelalte piese ale costumului se asociaza cu camasa.

La camasile femeiesti este luat drept citeriu de baza croiul camasii.Atat camasa a carei lungime cuprinde tot carpul,de la gat pana la glezne,cat si ia,lunga pana in talie se incadreaza in aceleasi tipologii Schema tipurilor de baza este raportata in generalla partea superioara a camasii,exiastand doua tipuri: TIPUL 1-are adunata in creturi la baza gatului toata lungimea stanului si parti superioare a manecilor-CARPATIC(sudul Moldovei,Muntenia,Oltenia,Banat)-de aici derivand: 1.maneca fara altita in croi-camasa de mireasa cu maneca foarte lunga(zona Sibiului si a Tarnavelor) si camasa cu maneca foarte lunga(Vrancea,Muscel,Fagaras,Bran) ; 2. maneca fara altita in croi care completeaza in parte stanul camasii(nu se manifesta in portul femeiesc din Moldova si Muntenia) ; 3.maneca cu altita in croi se aduna la bazagatului toata latimea stanului s ia altitei(Vrancea,Fagaras,Bran,Muscel); 4.maneca rasucita cu altita in croi-ea dispare complet din uz inca din secolul XIX,aparitia ei fiind influnetata de moda curtilor domnesti ale domitorilor Moldovei si Tarii Romanesti. TIPUL 2-are fata si spatele stanului lucrate din acesi bucata de tasatura,maneca este prinsa dinnumar,este denumita tip PONCHO.Are ca alemente distinctive: modul de incheiere al camasii la baza gatuluiprin incretire pe brezerau,pe bantita,cu glueras modelat din creturile stanului,cu guleras cu volan etc. ; modul de terminare al manecii-dreapta lasand incheietura mainii libera saustransa in jurul acesteia pe bentita sau cu volane ; forma pavelor ; amplasarea gurii camasii 1.cu clini laterali la stan pentru intregirea latimii stanului,iar manecile pornesc din umar ( nordul Moldovei,Iasi,Bacau,Dorohoi,Neamt,sudul Olteniei si Munteniei,Dobrogea,izolat in Transilvania)

2.cu clini centrali la stan-maneca porneste tot din umar ,insa este foarte incretita in aceasta zona.Manecile cu fodor prezinta in apropierea incheieturii mainii un incret,care formeaza o bratara(Maramures,Oas,Salaj,Arad,Bihor,Fagaras) 3.platca mica dintr-o latime,reminiscent a ponchoului-onamentele se dozeaza la gura camasii,pe platca si maneci,este specifica sudului Olteniei,unele zone din Muntenia,Moldova 4.cu platca mare-de aceasta platca se ataseaza patru latimi de panza care formeaza in continuare stanul.Manacile se prin incretit numai de platca,sunt legate de partea inferioara a stanului doar prin mica pava patrata de subrat

POALELE
Sunt clasificate in functie de dependent lor fata de ie.Pot fi in functie de croiul lor drepte sau evazate,in functie de forma clinilor. Poalele facand corp comun cu stanul-se prezinta sub doua aspect: 1. Cu stanul si poalele din aceasi bucata de tesatura,la care clinii stanilor se prelungesc si se continua in clinii poalelor sau 2. Cu poalele atasate stanului la nivelul taliei.Acestea se integreaza tipului carpatic-maneca fara altita in croi si tipului poncho( nordul Moldovei,sudul Olteniei,nu exista inMuntenia) Poalele in continoarea stanului sunt de larga circulatie in Muntenia si sudului Olteniei. Poalele atasate stanului se regasesc in toate variantele de camasa,mai putin in tpul poncho cu platca mare

Poalele separate sunt acelea care se asociaza in cadrul costumului cu ia ,dar nu sunt cusute.Acestea reprezinta un TIP UNIC,din una sau mai multe latimi de panza.Din acest tip deriva mai multe variante: 1.trei sau mai multe latimi de panza croite drept sau asezate vertical.Numarul latilor de panza este in functie de silueta purtatoarei. 2.latimi se panza croite drept,la care s-au mai adaugat cate doi sau chiar mai multi clini pe fiecare parte.Clinii pot fi dreptunghiulari sau prezinta deseori si forme neregulate.Ei se cos muchie la muchie,fie muchie dearpa fie dreapta pe oblica,numarul lor variaza,dar sunt intotdeuna pereche si repartizati simetric. 3.dintr-o latime si jumatate de panza,luata drept lungime.Datorita formei si numarului clinilor poalele,atat cele care fac corp comun cu stanul cat si cele separate,pot fi drepte sau evazate.Cusaturile de asamblare apar atat pe vertical cat si pe orizontala.

Pentru a se putea prinde,poalele sunt prevazute la marginea de sus care se prinde in talie cu ate de genul brezeraului,trasate peste muchia panzei sau ate,frunghiute trase printr-un tiv.Multe zone au adaptat felul de a coase poalele pe benzi de panza,mai late sau mai inguste.Caracteristica poalelor este si absenta fentei.In unele zone prezinta creturi libere,dar in altele se practica o asezare in cute egale(Arad,Bihor,Salaj) sau in pliseuri marunte (Alba,Sibiu,Fagaras,Brasov) In ceea ce priveste raportul poaleleor fata de piesele de port complementare,se deosebesc poalele drepte separate sau nu,ce se asociaza cu fote: poalele evazate se poarta in deosebi cu catrinte si valnice,iar poalele foarte largi se acorda cu sorturi in fata si catrinte in spate,sau numai cu una din aceste piese in fata.

COMPOZITIA ORNAMENTALA

Principiul de organizare a decorului se bazeaza in deosebi pe echilibrul spatiilor ornamentale in raport cu fondul.Sucesiunea ritmata a petelor de culoare pe albul fontuluieste supusa unor sisteme compozitionale riguros stabilite. Concomitent cu ritmarea motivelor se impune ritmarea petelor de culoare.Compozitia ornamentala este conceputa sa sublinieze liniile croielii si sa puna in valoare chiar motivele ornamentale Punctul de greutate in proportionarea campilor ornamentali este dirijat cu predilectie sper umeri,brate,piepti.Aceasta repartizare se amplifica la piesele destinate zilelor de sarbatoare. Diferentele intre tipul carpatic si tipul poncho sunt sunt varietatea rezolvarilor aplicate in compunerea decorului manecii.Cea mai larga raspandire o are compozitia din trei unitai distinct intr-un tot unitar : altita-ca element de decor,incretul si raurile.In cadrul acestor campi ornamentali motivele sunt ordonate liniar Incretul tine cumpana intre celelalte doua component,atat din punct de vedere al desenului,cat si al cromaticii.Este rar policrom,se realizeaza mai ales in alb sau in alte culori,insa este mentinut in tonalitati discrete. Ornamentica poaleloreste raportata,pe de o parte la cea a iei,pe de alta se distribuie in functie de limitele spatiilor neacoperite de catrinte.Ele se ornamenteaza la marginea de jos,unde in unele zone,se aduga dantelelucrate manual sau industriale. Se dezvolta ornamental cusaturile de asamblare ale clinilor laterali. Pe poale se desfasoara cele mai variate elemente figurative: elemente avimorfe-camasile din Valea Bistritei,Caransebes, elemente zoomorfe si antropomorfe ,la poalele camasilor din vlasca,Teleorman Tehnica de realizare a decorului sunt: punctele de cusatura: inintea sau innurma acului,punct de tighel,lant,cruce,jumatatea de cruce,punct de contur,peste firepeste cret,pe dos. Firele si diversele materiale cu care se coase sunt: in,matase,bumbacel,arnici,lanica,fir auriu si arginitiu,beteala,paiete,margele. Cromatica se impune diferit.In zonele Munteniei,Olteniei,sudul Mlodovei,sudul si centrul Transilvaniei,Banatului exista dominant o culoare,iar alte culori interin ca

mici accente,care sa sublinieze sensul desenului.Nordul Moldovei,Oasul,Maramuresul,Aradul prefera o policromie exuberant si vesela.Monocromia nu exclude,insa,si culorile tari-Muscel,Padureni,Valea Bistrei.

ACOPERAMANTUL POALELOR CAMASII FEMEIESTI


Datorita legaturii dintre catrinte,fote si camasii,acestea sunt numite complementare. Sunt nelipsite din vestimentatia feminine,fiind purtate peste poalele camasilor. Ele prezinta o mare varietate cromatica si o mai larga interpretare ornamental,generand tipuri ornamentale mai variate decat camasile.Catrinta si fota sunt printer cele mai primitive si arhaice piese de port. TIPUL 1-tesatura patrulatera croita prin modelare in timpul tesutului.Din aceasta se desprind doua variante: 1.Catrinta-se regasec in zona Transilvaniei,Banatului,Oltenei,partial Munteniei,Dobgrogei,mai izolat prezente si in Moldova. Prezinta trei forme morfologice diferentiate: Dintr-o singura bucata (in toate zonele de circulatie ale catrintei) Doua bucati unite printr-o cusatura verticala (Vlasca,Teleorman) Doua bucati unite intr-o cusatura orizontala (Arges,Dambovita,Targoviste)

Catrintele se incadreaza diferit costumului.Sunt purtate fie in pereche,una in fata alta in spate,sustinute in talie de braie si bte. Catrintele pot fi inlocuite de sorturi uneori,iar alteori se combina cu oprege,valnice sau se poarta fara pereche Decorul catrintelor este foarte variat.Predomina in general organizarea linear a motivelor,dirijata intr-un singur sens,fie in siruri paralele orizontale sau verticale. In unele zone se remarca coexistenta ambelor tipuri de ordonare (Gorjvertical in fata,orizontal in spate). In zonele CLuj,Mures catrintele sunt decorate doar in partea inferioara,spatiul de sus fiind total liber. Compozitia pe doua

register este specifica si zonei Bihorului. In zonele Olt,Valcea,ARges sunt prezente mai ales catrintele cusute cu beteala,cu acelasi motiv repetat pe toata suprafata.Exceleaza in Bogatia ornamental catrintele din sudul Olteniei,unde printer elementele geometrice se incadreaza si siruri de motive figurative,cu numeroase interpretari-oameni,pasari,animale. Cromatica difera de la o zona la alta-in Oltenia se prefer tonurile de rosu,cu mult rafinament de alb,ultramarine,verde,galben,brun.Zona Padurenilor si Sibiul se rezuma la negru,oferind un puternic contrast cu albul poalelor.Maramuresul se impune printr-o puternica contrastare a tonurilor viinegru,rosu,galben,verde-grupate in dungi late. Subvariante ale catrintei sunt opregul si sortul OPREGUL-este in uz in zonele Banatului,Hateg si Petrosani. Petecul are forme morfologice differentiate in functie de proportii. Prezinta o realizare foarte fina a tesaturii-fire de matase alternate cu fire aurii,argintii,pana la suprasaturatie ornamental,datorita abundentei aplicatiilor grele si stralucitoare ,podoabe matelice si chiar monede.Franjurile formeaza grupe de culori care alterneaza ritmat.nelipsit este rosu,combinat cu suvite de alb,negru,verde si putin din alte culori.Compozitia cromatica este un indiciu de recunoastere a zonei din care provine opregul. SORTUL-in esenta este o dublare a catrintei. Are mai multe forme morfologice in functie de numarul latilor: sorturi dintr-o singura latime-Fagaras si din doua sau trei latimi-Alba,Sebes,Tarnave,Cluj,Arad,Bihor.

2.Fota-acopera de obicei in intregime poalele,iar datorita infasurarii fac trecerea de la piesele de acoperire la cele de imbracaminte propriu-zisa.Exista mai multe tipuri de fota: fota dreapta,fote crete-valnice,fuste,pestemane,androace.

Fota dreapta-este infasurata in jurul trupului cu capetele bine petrecute in fata.Moldova si unele zone ale Munteniei prezinta fota dintr-o singura bucata,iar fota din doua bucati este cunoscuta in Dambovita,Targoviste,Arges,Muscel,Buzau Fota de Arges de mici proportii,asociata cu catrinta. Din punctual de vedere al ormanetatiei,fotele au incadrat cu timpul dungi simple,motive geometrice,o gama de motive floral-vegetale foarte bine stilizate.Alese in tonuri calde,motivele sunt dispuse liniar. S-a dezvoltat si o variant decorative foarte bogat ornamentata prin revarsarea firului metallic in tesatura. Fotele crete sunt cele care se poarta incretit in talie si au mai multe subvariante: fota de Prahova, fota de Moeciu,pesteman,valnic,androc.Acestea se incadreaza cel mai bine porturilor de iarna,iar lungimea lor variaza-uneori acopera in intregime poalele camasii,alteori ajung doar pana la genunchi. TIPUL 2-rochie fara maneci,viganau.Este o piesa de ganul rochiilor care pare sa se compune dintr-un adroc atasat de un laibar fara maneci.Este regasit in unele zone din Transilvania si nordul moldovei. Aceasta piesa depinde de varsta si starea sociala a purtatoarei. Decorul este obtinut prin alegerea motivelor printer fire,pe rost,navadit sau prin diverse tehnici,care nu exclude broderia sau tehnica caramani. Din punctul de vedere al cromaticii,nuantele sunt intense,contrasteaza cu ia alba.

PIESE CARE SUSTIN IN TALIE CAMASA SAU ALTE PIESE COMPLEMENTARE BRAUL-fasie lunga care cuprinde de mai multe ori talia Braul lat Braul mai putin lat Braul ingust

Braul lat-femeile infasoara acest brau peste camasa,peste el se infasoara catrinta sau fota,peste care se leaga braiele mai inguste,foarte frumos ornamentate,asortate chromatic cu restul costumului. In general sunt lucrate din fire textile animale,care se combina uneori si cu fire vegetale.Decorul braielor este realizat din jocul chromatic al urzelii sau din felul in care se intrepatrunde bateala sau prin compozitiile de motive ornamentale. Se ornamenteaza de obicei un singur capat,acela care se aseaza deasupra Braiele inguste-bete sau bracire-desi rolul lor fundamental este de a sustine piesele care acopera podoabele camasilor femeiesti,au si rol decorative.Betele se termina in franjuri simple,din urzeala,cu capetele acoperite cu ciucuri,cu pompoane de lana multicolora. Majoritatea au ornamentate ambele fete,insa prezinta rareori acelasi dcor,motivele apar intr-un avers si revers. Cordoanele din metal-sunt insirate pe panglici industrial sau pe braie tesute in casa. Sunt specific zonei Dobrogea,in portul aromanilor,al turcilor si tatarilor.Erau considerate podoabe deoarece se tribuiau drept zester fetelor

ACOPERITORI DE CAP
In portul femeilor este inclusa chiar si palaria,specifica mai ales barbatilor.Categoriile de piese care protejeaza capul reflecat diverse staricivila,femeile maritate isi acopereau intotdeauna capul,sociala,materiala. Acestea sunt totodata insemna ale portului de ocazii (gateli pentru mirese) Sunt realizate din diverse material : lana,inul,canepa,borangicul,penele si florile,monedele,altele aveau si margele,paiete,fire metalice,panglici,dantele.Variantele sunt determinate in functie de forma piesei,dimensiuni,materie prima,tehnici de realizare,de ornamentare,feluri de realizare: TIPUL 1-acoperitori mobile,valitori care se asambleaza la fiecare imbracare 1.Stergarul de cap-tasatura mare,dreptunghiulara,are o arie larga de raspandire-Moldova,Muntenia,Oltenia,partial Transilvania.Materia prima din care este lucrat este accesibila in mai toata zonele din spatiu romanesc-

in,bumbac,lana.Se aseaza de obicei pe o anumite pieptanatura traditional,proprie femeilor maritate,sustinuta de unele accesorii Subdiviziunea stergarului de cap este maramaua tesatura fina si vaporoasa,destinata mai mult zilelor de sarbatoare.Este realizata din borangic si este prezenta in sudul Moldovei,sud estul Transilvaniei,muntenia si Oltenia In compozitia lor se disting trei parti:cele doua capete si partea central.Capetele sunt compuse identic si prezinta o dozare mai puternica a decorului. Un remarcabil effect artistic ofera compozitiile bazate pe repetarea aceluiasi ornament. Uneori se combina ordonarea pe verticala cu cea pe orizontala si se obtin doua registre.motivele sunt motive florale stilizate,arabescuri,subliniate de reflexele firelor aurii si argintii,avand in general un aspect destul de somptuos. Efectul artistic se obtine prin usorul relief al motivelor,sustinute in majoritate in alb,ivoriu,pe fonduri de aceasi culoare. Aplicand procesul de dozare ornamental crescendo spre capete,compozitiile se incheie cu un sir de ajouri,deseori cu margelute policrome,incluse in contexture tesaturii insirate pe firele urzelii.

2. Basmalele-valitori patrate 3.,,carpele de cap-lucrate din panzeturi de casa sau din tesaturi industrial. In majoritatea cazurilor pastreaza culoarea alba.Marginile sunt garnisite cu dantelute,coltisori lucrati cu acul, bibiluri,margele. Sunt specific costumelor din zonele de campie-Iasi,Vaslui,Roman,Teleorman,Dolj,Olt,toata Dobrogea. Isi modifica modalitatea de a se lega de la o zona la alta si isi ampleseaza nodul diferit: sub Barbie,la ceafa ,in crestet.

TIPUL 2-cuprinde forme fixe,de genul bonetelor.au o arie de circulatie restransa 1.Ceapsa-este purtata doar de femeile maritate.Are o multime de subvariante:

Dreptunghiulara,pliata Triunghiulara cu margine inalta Cu doua coarne Cu un corn Boneta care se leaga la spate Plata,ovala Plata,triunghiulara

Cepsele se poarta acoperite cu basmale,stergare de cap,carpe,domina zonele din centrul si estul Transilvaniei,intreg Banatul. Cepsele sunt aproape in intregime impodobite-pe toata suprafata abunda ornamente tesute sau brodate. Culoarea ei indica varsta purtatoarei,doar femeile tinere poarta culori deschise. Teasatura este din bumbac sau in si in dcor se folosesc fire de matase,fir auriu,margele,piete,sireturi,galonase decorative.

2.Conciurile-este specific portului femeiesc din Banat,apare doar izolat in alte zone.Aceste piese nu sunt purtate la lucru. Este cunoscuta in acest caz tehnica de lucru cu oglinda,pentru a urmari pe dos liniile modelului .Decorul se bazeaza pe compozitii ale rombului,in care se incadreaza elemente florale-bobocii de trandafiri. A aparul conciul de monede in zonele de ses.

TIPUL 3-acoperitori asamblate din variantele tipului 1 si ale tipului 2-dintr-o parte montata,fixa,peste care se poarta valitori. Acest tip are mai multe variante: 1.caita cu pomeselnic-in zona Fagarasului,specifica batranelor 2.valitoarea cu ciurel-in zona Sibiului,specifica femeilor batrane 3.valitoarea-cu un capat montat intr-o forma circulara,calatul celalalt lasat liber,specific zonei Alba,Tarnavelor.

TIPUL 4 palariile-confectionate din fetru sau paie,au forme ale borului si calotei asemanatoare cu cele barbatesti. Palariile femeiesti au mai multe variante: Palaria cu calota sperica si borul relative mare,este iesita din uz de multa vreme si era specifica zonelor MUscel,Prahova,Bran,Dambovita Palaria cu calota sperica si borul foarte mic-este nelipsita din portul fetelor din Fagaras,este impodobita cu manunchiuri de ciucuri multicolori,nu se poarta peste bazmale sau carpe,se aseaza direct pe par Palaria cu calota tesita,borul intins si rigid-este lucrata din paie si este folosita mai mult vara,inclusa in costumul de lucru.Ea este specifica zonelor Sibiu,Alba, Reghin,Mures, Tarnave

Indiferent de tipul lor,toate palariile sunt impodobite cu


panglici,sireturi,galonase,ciucuri.

TIPUL 5-Cununa-sunt purtate numai la ocazii,strans legate de anumite obiceiuri. Este raspandita in toata tara si poarta functii proprii in functie de zona. Aceasta piesa indica si starea matrimonial. Cununele insa isi pierd stralucirea odata cu trecerea evenimentului caruia au fost destinate.

PIESE CARE PROTEJEAZA PICIOARELE


Pentru a ofer5 protejarea integrala a piciorului piesele incaltamintei se suprapunt stratificat. Primul strat este reprezentat de obiele,cioarecii sau turtecii,coltunii,tolobonii,ciorapii peste care se inalta opincile si celelalte variante ale incaltaimntei propriu-zisa INCALTAMINTEA

TIPUL 1- obielele-bucati patrulatere de tasatura cu care se infasoara picioarele. Sunt realizate din tesaturi de panza sau de lana si se regasesc in unele zone din Banat,din Oltenia,sudul Transilvaniei. Gama lor cromatica este reprezentata de culori vii si contrastante si este un limbaj care indica atat zona lor de provenineta cat si varsta purtatorului. Batranii prefera culoarea neagra,cu dungi albe. Foarte rare,acum aproape iesite din uz sunt obielele din bucati de blana,putate mai ales iarna TIPUL 2-cioarecul-este specific portli femeiesc insa mai este folosit in ptine zone din spatiul romanesc si anume centrul si estul Transilvaniei,nordl Moldovei si Munteniei. TIPUL 3-tolobonii-sunt lcrati din dimie,uneori cu motive ornamentale,dozate spre marginea sperioara. Sunt formati din doua parti-tiplui 2 se aduga elementul de talpa si protejeaza si laba piciorului. Tolobonii au doua variante: 1.partea lucrata din trei bucati de dimie 2.ciorapul de lana-el adera mai fix pe picor,tesatura facandu-i mai elastici.Ciorapii se remarca prin varietatea punctelor folosite,modele care infumuseteaza mai ales portiunea de la glezna in sus,iar lungimea lor variaza. Sunt raspanditi in toata tara INCALTAMINTEA PROPRIU-ZISA TIPUL1-opinca-incaltaminte modelata dintr-o singura bucata de piele. Se remarca in special doua variante de opinca: 1.opinca modelata dintr-o bucata dreptunghiulara de piele,ce prezinta n numar mare de subvariante in functie de ingurzirea varfuli,de prezenta limbii,de repartizarea creturilor,de formarea calcaielor,de felul nojitelor: Opinca dacica Opinca carpatica Opinca cu nas de mata Opinca boanta Opinca cu gurgui inalt

Opinca rumaneasca Opinca de ses olteneasca Opinca topaneasca 2.opinca modelata dintr-o bucata asemanatoare de piele,la care se observa un varf inalt. Cele mai multe creturi se adna in fata,ceea ce implica si probleme de ordin decorativ. Si acest tip de opinca are mai multe subvariante: Opinca pastoreasca Opinca mocaneasca Opinca ingrzita intr-o parte Opinca csuta peste muchie

Dintre toate celelalte tipuri de incaltaminte,cea mai des intalnita in portul femeiesc romanesc sunt cizmele,care variau atat in functie de culoare cat si in functie de decorl folosit,desfasurat pe crambi,calcaie si varfuri. Acest tip de incaltaminte se incadra mai ales in portul de sarbatoare.

PODOABELE
Podoabele sunt strans legate de portul ocazional si de sarbatoare. Policromia si stralucirea lor confera o nota de veselie si actioneaza antrenant asupra purtatoarei,pregatind-o pentru momente importante de viata ei. Prin intermediul podoabelor se urmarea individalizarea prtatoarei,evidentierea starii ei materiale,rolul in colectivitate,varsta. Spre exemplu,erau foarte impodobite fetele de maritat care mergeau la hora. Este folosita o variata gama de materiale: fire colorate de calitati diferite,sticla,margele,oglinzi,nasturi,paiete,panglici,pene,flori,galonase-tot

ce stralceste si are culoare. Pot fi grupate dupa locul pe care il ocupa in cadrul costumului in: Podoabe pentru cap Podoabe pentru gat si piept Podoabe pentru brate si maini

PODOABELE DE CAP TIPUL 1-cununile-fac parte si din tipologia acoperitorilor de cap si ce concretizeaza in mai multe variante,majoritatea montate pe suprafete circulare. 1.cununa montata pe suport cilindric jos,cu podoabele repartizate jur imprejur 2.cununa cilindrica joasa,cu partea de deasupra fruntii mai inaltata 3.cerc cu paleta dreptunghiulara,verticala-atat paleta cat si cercul sunt impodobite cu flori de aceasi factura,din celuloid,celofan. 4.cercul cu coada-de la cerc coboara pe spate o adevarata trena de flori,frunze,panglici,margele 5.diadema cu grosuti si panglici-specifica doar zonei Oas,cu o mare bogatie cromatica,este un esafondaj de flori montate pe un sport tronconic

TIPUL 2-diademele-sunt montate pe semiceruri si combinate cu alte podoabe. Acestea au doua variante: coronita cu paunite-podoaba caracteristica fetelor si mireselor din Bistrita Nasaud si diadema cu grosuti purtata de tinerele din Salaj TIPUL 3-bentitele-se aseaza pe frunte,peste par,la palarii,la marame. Sunt lcrate fie din materiale de casa,fie indstriale,snt brodate si au aplicatii din: pasmaterii,margelute,paiete. Bentitle au doua variante : latitar de ceapsa si de palarie si fruntar-completeaza marama sa este purtat peste par.

TIPUL 4-podoabele izolate,marunte purtate mai ales in par. Dintre ciucuri,pampoane,panglici,margele,cele mai utiliztate sunt florile naturale. Podoabele izolate au si ele doua variante: spelci-ace decorative pentru toate variantele acoperitorilor de cap ; manunchiuri de flori,buchetele,ciucuri,paunasi,pene de paun-in functie de statutl civil si de varsta fiecarei femei si curmi-diverse podoabe care se impletesc in par.

PODOABELE DE GAT SI DE PIEPT Se afirma pregnant trei tipuri: TIPUL 1-podoabele intr-un sir 1.Laitarul in forma de panglica,cu margele insirate,impletite sau tesute,c un numar mare de subvariante,in functie de numarul atelor,intotdeuna pereche pe care se insira,incepand cu doua ate 2.Laitarul cu colti 3.monosiraguri din diferite materiale,din margele,monede,pietre semipretioase Din punct de vedere ornamental,in compozitia laitarelor apar motive geometrice,iar in Oas,Lapus apar chiar flori stilizate si pasari. Ghiordanele de Bucovina se recunosc dpa tesatura fina,datorata margeltelor,cu tonuri inchise,deschise doar cu alb si ocru. Cele din sudul Moldovei folosesc margele mai robuste,iar cromatic domina rosul si brunul TIPUL 2-podoabe din mai multe sire 1.Sire asezate concentric: Salba,din monede Zgarda scumpa,din corali Colier din filigran,din metale pretioase

2.sire parelele verticale,montate pe unul sau mai multe sire concentrice

BIBLIOGRAFIE: Hedving, Maria Formagiu- Portul popular din Romania