Sunteți pe pagina 1din 84

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE FINANTE BANCI CONTABILITATE

PROIECT LICENTA

Coordonator: CONF.UNIV.DR.GHEORGHE LEPADATU

ABSOLVENT:

VLAD (STOICA) AURICA

BUCUREŞTI

-2008-

1

CONTABILITATEA STOCURILOR

STUDIU DE CAZ PE FIRMA ASSA ABLOY ROMANIA

2

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………. 7

CAPITOLUL 1

ASPECTE GENERELE PRIVIND EVALUAREA ŞI CONTABILIZAREA STOCURILOR

  • 1.1. Notiuni generale privind continutul si structura stocurilor………… .. … … 7

  • 1.2. Clasificarea stocurilor……………………………………………

..

….…

… 8

  • 1.3. Evaluarea stocurilor…………………………………………. ………… … 10

    • 1.3.1 Principii de evaluare ……………………………………………….…… 10

    • 1.3.2 Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulant………

..

11

  • 1.3.3 Reguli si metode de evaluare ………………………….…………….…. 15

    • 1.4. Reducerile de prêt……………………………………………………….… 20

    • 1.5. Evaluarea stocurilor de materii prime, materiale si materiale de natura obiectelor de inventar………………………………………………

...

……

21

  • 1.6. Reguli de evaluare a stocurilor…………………………………………… .21

CAPITOLUL 2 METODE CONTABILE DE ORGANIZARE A STOCURILOR

2. Metode de organizare a stocurilor…………………………………………… 27

  • 2.1 Metode de contabilitate a stocurilor………………………………………. 27

  • 2.2 Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale şi obiecte de inventar………………………………………………

............

31

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PE EXEMPLUL « ASSA ABLOY Romania »

3

3. Prezentarea generala a societatii « ASSA ABLOY Romania »………….…

..

43

  • 3.1. Modul de constituire si functionare a entitatii economice; etapele constituirii,

modul de functionare si dizolvare/lichidare……………………………………. 43

  • 3.2. Organizarea contabilităţii. Structura organizatorică şi funcţională a unităţii

la care se efectuează practica; diagrama de relaţii a compartimentului financiar-

contabil cu celelalte compartimente ale unităţii………………………………

...

46

3.3.Registrele de contabilitate…………………………………………………

..

49

  • 3.4. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii imobilizarilor…. 51

  • 3.5. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii materialelor…… 53

  • 3.6. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii mijoacelor

banesti… …………………………………………………………………

....

61

3.7.Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii drepturilor

salariale…………………………………………………………………….62

  • 3.8. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii cheltuielilor şi

veniturilor…………………………………………………………………

....

63

  • 3.9. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii generale ……… 67

    • 3.10. Sistemul de documente privind organizarea inventarierii patrimoniului… 67

  • 3.11. Gestionarea, folosirea şi evidenţa formularelor cu regim special………

...

70

  • 3.12. Lucrari de sinteza si raportare financiar-contabila. Situatii financiare…

...

70

CAPITOLUL 4

4.1.CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE …………………….…. 72 4.2.PROPUNERI…………………………………………………………….… 74 4.3.Legea contabilitatii 82/1991 cu modificarile aduse de OG 70/2004 si Legea

420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005 - publicata in M.O. nr.993din

28.10.2004…………………………………………………………………

..

..

75

Listă de figuri ………………………………………………………………… 81 ... Listă de tabele ………………………………………………………………… 81 ..

Bibliografie……………………………………………………………………

82 ...

4

INTRODUCERE

Alături de activele imobilizate, un loc şi rol important în gestiunea şi activitatea unităţilor patrimoniale il au activele circulante. Acestea cuprind ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale, care intervin în ciclul de exploatare al întreprinderii destinate:

fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie; fie a fi consumate la prima lor utilizare.

Spre deosebire de imobilizări, stocurile şi producţia în curs de execuţie se consumă la prima lor utilizare în procesul de producţie, participând la un singur ciclu de exploatare care, în general, nu poate fi mai mare de un an. Ciclul de exploatare în care apar stocurile şi producţia în curs de execuţie se referă la fazele circuitului economic al unităţii productive: aprovizionare- producţie-desfacere. Pe parcursul acestor faze, stocurile îşi modifică atât forma cât şi conţinutul lor material. Stocurile pot îmbrăca diferite forme, în funcţie de locul şi momentul în care sunt identificate, de destinaţia lor, de nivelul la care se găsesc la un anumit moment. Astfel, după momentul în care sunt identificate, distingem: stocuri iniţiale existente la un moment dat, considerat ca moment de început, şi stocuri finale de la finalul perioadei de raportare.

5

Pentru studierea şi dimensionarea judicioasă a stocurilor, o foarte mare importanţă o prezintă indicatorii stocurilor, cei mai importanţi fiind:

Rata stocului, stocurile rulaj, stoc mediu, viteza de rotaţie, numărul de rotaţii. Fluxurile de aprovizionare, în amonte, şi fluxurile de consum, în aval, nu au obligatoriu aceeaşi „viteză de rotaţie”. Stocul optim este stocul cel mai mic posibil, compatibil cu o alimentare regulată şi sigură a fluxului de consumaţie. Deşi fluctuant, întreprinderea dispune în permanenţă de un anumit stoc, şi anume stocul mediu.

6

CAPITOLUL 1

ASPECTE

GENERELE

PRIVIND

CONTABILIZAREA STOCURILOR

EVALUAREA

ŞI

  • 1.1 Notiuni generale privind continutul si structura stocurilor

Stocurile reprezintă, materiale, lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute în situaţia când au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi producţia în curs de execuţie.

Stocurile şi producţia în curs de execuţie reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul patrimoniului, având drept destinaţie consumul la prima utilizare, vânzarea în aceeaşi stare sau după prelucrare, precum şi producţia în curs de execuţie aflată într-o anumită treaptă a procesului tehnologic sub forma producţiei neterminate. Stocurile, sub aspectul gestionării, se pot grupa în stocuri şi producţia în curs de execuţie, ambele fiind considerate active circulante materiale. Comisia Internaţionala a Standardelor Contabile (I.A.S.C.), în norma de contabilitate IAS 2 „Stocurile” aplicată începând cu 1.01.1976 şi revizuită în anul 1993 defineşte stocurile ca fiind un element de activ, iar costul de achiziţie al acestora cuprinde preţul de cumpărare, taxele vamale şi alte taxe nerecuperabile, cheltuieli de transport aprovizionare. Stocurile pot fi

7

Bunuri achiziţionate în scopul revânzării (marfa cumpărată de un comerciant cu amănuntul şi destinată revânzării) sau orice altă achiziţie având acest scop; Bunuri finite sau în curs de execuţie fabricate de întreprindere; Materii prime, materiale, utilităţi ce urmează a fi folosite în procesul de producţie; Costul serviciului pentru care întreprinderea nu a recunoscut încă venitul aferent, în cazul prestărilor de servicii . Clasificarea stocurilor are la bază sursa de provenienţă, iar în cadrul acesteia se ţine seama de următoarele criterii: destinaţia, starea fizică (însuşiri), faza procesului de exploatare şi locul de creare al gestiunilor. După sursa de provenienţă, stocurile cuprind: stocuri cumpărate şi stocuri fabricate.

  • 1.2. Clasificarea stocurilor

Stocurile reprezintă totalitatea bunurilor materiale, lucrări şi servicii cumpărate de la furnizori. După destinaţia economică şi natura sau forma fizică, stocurile cumpărate cuprind:

a) Materiile prime participă direct la fabricarea produselor şi se regăsesc total sau paţial în produsul finit, fie în starea lor iniţială, fie transformate. b) Materiile consumabile sau furniturile participă indirect sau ajută la procesul de fabricaţie fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit. c) Ambalajele, cu excepţia celor de natura obiectelor de inventar şi a mijloacelor fixe, cuprind materialele folosite în scopul păstrării calităţii şi

8

proprietăţilor fizico-chimice ale produselor, pentru transportul de la producător la consumator şi pentru desfacerea produselor.

  • d) Animale tinere (viţei, miei, purcei, mânji, etc.), crescute şi folosite

pentru reproducţie, cât şi cele puse la îngrăşat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum şi animalele mici pentru producţie, lână, lapte şi blană.

  • e) Produsele sub forma semifabricatelor, produselor finite si produselor

reziduale;

  • f) Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materii prime care nu au

trecut prin toate stadiile de fabricaţie, produse ne supuse probelor şi recepţiei

tehnice, precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate ;

  • g) Mărfurile reprezintă bunurile pe care titularul de patrimoniu le

cumpără în vederea vânzării. În sfera stocurilor cumpărate sunt incluse ca o categorie distinctă

obiectele de inventar şi bonasamentele.

  • h) Obiectele de inventar reprezintă bunurile, de regulă, mijloace de

muncă, ce nu îndeplinesc cumulativ condiţiile de valoare şi durată de utilizare, pentru a fi considerate mijloace fixe. Acestea au fie o valoare mai mică decât

limita prevăzută de lege, indiferent de durata lor de serviciu, fie o durată normată de serviciu mai mică de un an, indiferent de valoarea lor.

  • i) Baracamentele şi amenajările provizorii sunt bunuri achiziţionate

sau construite de titularul de patrimoniu pentru executarea lucrărilor şi prestaţiilor de construcţii (barăci, podeţe, etc.), din care, prin demolare sau demontare se recuperează materiale.

Stocurile fabricate reprezintă ansamblul bunurilor materiale, lucrări şi

servicii obţinute din producţia proprie. Din această categorie fac parte:

Produsele identificate prin următoarele elemente:

Semifabricatele,produsele finite, produsele reziduale.

9

Producţia în curs de execuţie reprezintă producţia ce nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevăzute de procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate în întregime, considerate producţie neterminată. Tot în cadrul producţiei în curs de execuţie se cuprind lucrările, serviciile şi studiile în curs de execuţie sau neterminate.

1.3. Evaluarea stocurilor

1.3.1. Principii de evaluare

  • a) Principiul prudenţei:

Potrivit principiului prudenţei, nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate

de desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior.

  • b) Omogenitatea evaluărilor, conform căreia trebuie să se

urmărească evoluţia unui activ în decursul timpului. Pentru aceasta este necesară folosirea aceloraşi metode şi procedee în evaluare, cel puţin pentru perioada unui

exerciţiu. Schimbarea unei metode nu asigură comparabilitatea datelor în timp şi totodată denaturează situaţia patrimoniului şi rezultatul financiar.

  • c) Punctul de vedere al gestionarilor întreprinderii reclamă

realismul sau actualitatea evaluărilor. Un consum trebuie măsurat când are loc, după cum înregistrarea situaţiei patrimoniale sau calculul rezultatului se face în funcţie de împrejurările actuale.

Facilitatea utilizării criteriilor obiective.

Exemplu: Trebuie conciliat punctul de vedere al întreprinderii cu cel al terţilor, valorile de cumpărare cu cele de vânzare.

10

O întreprindere nu cumpără o marfă dacă preţul de cumpărare este superior celui de vânzare. Dar evoluţia din cursul perioadei poate face să scadă valoarea de vânzare sau cea de cumpărare. Valoarea iniţială mai este denumită valoare de origine sau cost istoric. Este preţul dat de întreprindere în procesul aprovizionării, adesea preţul de cumpărare sau costul de producţie. El este indicat prin contabilizarea iniţială în momentul intrării bunului în patrimoniu.

  • 1.3.2. Preţurile de înregistrare folosite la evaluarea activelor circulante

În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

valoric, în contabilitatea sintetică; cantitativ şi valoric, cu unele excepţii, în contabilitatea analitică; cantitativ, în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc preţuri de înregistrare. Ele pot fi diferite în funcţie de opţiunea unităţilor patrimoniale şi de natura stocurilor şi pot fi înregistrare în contabilitate, astfel :

a)Costul de achiziţie folosit la înregistrarea intrărilor stocurilor este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli incluse în factura furnizorului. Un asemenea preţ devine cost istoric şi va fi luat în considerare la eliberarea stocurilor din depozit. Întrucât costul de achiziţie, devenit preţ de înregistrare în contabilitate chiar pentru aceleaşi sortimente, diferă de la o perioadă la altă în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport

11

aprovizionare, se ridică problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor în cauză de la locurile de depozitare. În acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilităţii nr. 82/1995, la art. 67 stabileşte posibilitatea alegerii de către agenţii economici a uneia din următoarele metode :

Cost mediu ponderat; Prima intrare-prima ieşire; Ultima intrare-prima ieşire. b) Preţul standard este un preţ prestabilit ce constă în evaluarea şi înregistrarea stocurilor la preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada precedentă. El devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţa de costul de achiziţie. Preţurile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel puţin o data pe an, în funcţie de evoluţia preturilor şi alţi factori . Diferenţele de preţ pot fi :

Favorabile, când preţul standard este mai mare decât costul efectiv şi se înscriu în roşu; Nefavorabile, când preţul standard este mai mic decât costul efectiv şi se înscriu în negru. Diferentele de preţ stabilite la intrarea bunurilor în patrimoniu se repartizează şi se înregistrează proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite cât şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculează astfel :

Coeficient de

repartizare

=

( K )

Soldul iniţial diferentelor de preţ

al

Sold

iniţial

al

stocurilor la preţ de

+

+

12

Diferente de preţ aferente intrărilor în cursul perioadei

Valoarea intrărilor în cursul

perioadei

la

preţ

de

înregistrare

înregistrare

 

Si (cont de diferente)

+

Rd (cont de diferente)

K

=

Si (cont de

stoc

la

+

Rd (cont de stoc la preţ

de

 

preţ

de înregistrare

înregistrare

Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, obţinându-se, astfel, diferenţele de preţ aferente bunurilor ieşite. El se înmulţeşte cu valoarea stocurilor ieşite din gestiune la preţ de înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieşite. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la preţ de înregistrare, astfel încât aceste conturi să reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziţie.

  • c) Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura

furnizorului. Preţul de facturare devine preţ de înregistrare în contabilitate cu condiţia evidenţierii distincte a diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. Diferenţele de preţ vor fi în toate cazurile nefavorabile, pentru că, în fapt, reprezintă cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi înregistrate distinct în conturile de diferenţe de preţ. Cheltuielile de transport aprovizionare înregistrate în conturile de diferenţe se vor repartiza proporţional, atât asupra valorii bunurilor ieşite, cât şi asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculează astfel :

13

 

Cheltuieli

de

transport

 

Cheltuieli de transport

 

aferente intrărilor de

Coeficient de

=

aferente stocurilor existente la începutul perioadei

 

+

stocuri în cursul perioadei

repartizare

la

+

Valoarea

intrărilor de

(K )

Soldul iniţial al stocurilor preţ de facturare

stocuri în cursul perioadei la preţ de factură

K

=

Si (cont de diferenţe)

+

Rd (cont de diferenţe)

 

Si (cont de stoc la preţ de

+

Rd ( cont de stoc la preţ de

factură)

factură )

Acest coeficient (K) se aplică asupra valorii bunurilor ieşite din gestiune la preţuri de factură, obţinându-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieşite din gestiune. La sfârşitul lunii soldurile conturilor de diferenţe se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri la preţ de înregistrare, reflectându-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziţie, respectiv de producţie. d) Costurile de producţie este format din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate. Prezintă dezavantajul că nu este cunoscut decât după expirarea lunii curente. La ieşirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate

costurile unitare ale acestora şi se va folosi una dintre următoarele metode :

14

Costul mediu ponderat (CMP); Prima intrare-prima ieşire (FIFO); Ultima intrare prima ieşire (LIFO).

  • 1.3.3. Reguli si metode de evaluare

Conform prevederilor articolelor 7 şi 9 din Legea contabilităţii, regulile de evaluare a mărfurilor sunt:

1. La data intrării bunului în patrimoniu, mărfurile se evaluează la valoarea de intrare, denumită şi valoare contabilă, care se diferenţiază în funcţie de calea de intare şi perioada intrării. Astfel:

a)mărfurile achiziţionate cu titlu oneros se evaluează la cost de achiziţie (Ca), Ca = Pc + Cha b)mărfurile produse de întreprindere se evaluează la cost de producţie (Cp), adică suma costului de achiziţie al materiilor prime şi a cheltuielilor directe de prelucrare, la care se adaugă cota parte din regia secţiei prelucrătoare; c) mărfurile intrate în patrimoniu cu titlu gratuit se evaluează la valoarea actuală denumită şi valoare vamală, adică preţul pe care l-ar da

dobânditorul lor, dacă le-ar achiziţiona în acel moment, la locul şi în starea în care se află.

  • 2. La inventar, evaluarea mărfurilor se face la valoarea actuală,

estimată după preţul pieţei. Aceasta este denumită şi valoare de utilitate.

  • 3. La închiderea exerciţiului financiar, întreprinderea efectuează

evaluarea de bilanţ, deoarece la valoarea stabilită mărfurile se vor reflecta în

15

bilanţ. Pentru aceasta se compară valoarea de intrare a mărfurilor cu valoarea actuală, putând rezulta două situaţii:

  • a) Valoarea de inventar este mai mare decât valoarea de intrare, caz

în care mărfurile au înregistrat o plus-valoare. Conform principiului prudenţei, aceasta nu se reflectă în contabilitate deoarece ea nu se realizează şi deci,

devine certă numai în procesul vânzării mărfurilor. b) Valoarea de inventar este mai mică decât valoarea de intrare. În acest caz, mărfurile au suferit o depreciere valorică minus valoarea, necesitând constituirea unui provizion pentru depreciere. În contul „Mărfuri” acestea rămân

înregistrate la valoarea de intrare, iar provizionul se constituie printr-un cont distinct. Prin scăderea provizionului din valoarea de intrare se obţine valoarea actuală a mărfurilor la care are loc evaluarea în bilanţ. Deci provizionul apare ca un post sustractiv (se scade) al postului „Mărfuri”.

  • 4. La ieşirea din patrimoniu, conform principiului costului

istoric, mărfurile se evaluează la valoarea de intrare. Dar acestea se diferenţiază pentru acelaşi sortiment de marfă, în funcţie de calea de intrare şi perioada intrării. De aceea, este necesar calculul unei valori medii de intrare. Aceasta se

poate calcula conform Legii Contabilităţii prin:

  • a) Metoda identificării specifice presupune că fiecare ieşire

din stoc să fie identificată prin data de intrare, utilizându-se costul de achiziţie.

  • b) Metoda prima intrare- prima ieşire (FIFO)

Potrivit acestei metode, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al primului lot intrat, iar pe măsura epuizării lotului, stocurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor în ordine cronologică.

16

Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare, rezultă următoarea evaluare a ieşirilor şi stocurilor.

-Tabelul nr. -1

 

Mişcări(

+intrări

-ieşiri)

 

Stoc

 

Data

Cantitate

Preţ

Valoare

Cantitate

Preţ

Valoare

01.01

-

-

-

1000

10000

10000000

02.04

-200

10000

-2000000

800

10000

8000000

03.06

-100

10000

-1000000

700

10000

7000000

04.09

700

10000

7000000

 

+1000

15000

+15000000

1000

15000

15000000

05.10

-700

10000

-7000000

-

-

-

-400

15000

-6000000

600

15000

9000000

06.10

-300

15000

-4500000

300

15000

4500000

07.11

300

15000

4500000

 

+2000

20000

+40000000

2000

20000

40000000

20.12

-300

15000

-4500000

 

-1000

20000

-20000000

1000

20000

20000000

Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea intrării loturilor în gestiune.

 

c)

Metoda ultima intrare- prima ieşire (LIFO)

 

Potrivit acestei metode, ieşirile sunt evaluate la costul ultimului lot intrat , iar după epuizarea lotului, cantităţile ieşite vor fi evaluate la costul lotului anterior .

 

-Tabelul nr. -2

 

Mişcări

(+intrări

-ieşiri)

Stoc

Data

Cantitate

Preţ

Valoare

Cantitate

Preţ

Valoare

01.0

-

-

-

1000

10000

10000000

1

17

02.0

-200

10000

-2000000

800

10000

8000000

4

03.0

-100

10000

-1000000

700

10000

7000000

6

04.0

     

700

10000

7000000

9

+1000

15000

+15000000

1000

15000

15000000

05.1

-100

10000

-1000000

600

10000

6000000

0

-1000

15000

-15000000

06.1

-300

10000

-3000000

300

10000

3000000

0

07.1

     

300

10000

3000000

0

+2000

20000

+40000000

2000

20000

40000000

20.1

-1300

20000

-26000000

700

20000

14000000

2

 

300

10000

3000000

Prin această metodă ieşirile se estimează la valoarea de intrare în ordinea inversă intrării loturilor în gestiune.

d) Metoda costului standard

Potrivit acestei metode, întreprinderile în cadrul contabilităţii interne de gestiune , pot să determine costurile şi preţurile prestabilite pentru a evalua stocurile folosind costurile standard. În cazul folosirii acestei metode de evaluare, bunurilor li se stabilesc, anticipat, costurile fixe de înregistrare, cu ajutorul cărora se evaluează şi înregistrează intrările şi ieşirile. Diferenţele dintre costul de înregistrare şi costurile efective de achiziţie sau de producţie se evidenţiază în conturi distincte .

18

- Mii lei -

-Tabelul nr. -3

 

INTRĂRI

 

IEŞIRI

 

STOC

 

Data

Operaţi

Q

P

V

Q

P

V

Q

P

V

a

01.0

Stoc

       

3000

1000

30000

3

iniţial

_

_

_

_

_

_

0

04.0

Intrări

500

10

5000

_

_

_

8000

1000

80000

3

0

0

0

07.0

Ieşiri

_

_

_

400

10

4000

4000

1000

40000

3

0

0

0

15.0

Intrări

600

10

6000

_

_

_

1000

1000

100000

3

0

0

0

0

17.0

Ieşiri

_

_

_

350

10

3500

 
  • 6500 65000

1000

 

3

0

0

0

28.0

Ieşiri

_

_

_

450

10

4500

 
  • 2000 20000

1000

 

3

0

0

0

Între costurile de achiziţie şi costul standard au fost înregistrate diferenţe care au fost evidenţiate distinct. Aceste diferenţe se repartizează la sfârşitul lunii asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocului existent cu ajutorul coeficientului de repartizare al diferenţelor de preţ, aceasta calculându-se prin înmulţirea valorii bunurilor ieşite cu coeficientul calculat. Indiferent de metoda de contabilitate adoptată pentru evidenţa stocurilor, evaluarea lor reprezintă o problemă a cărei rezolvare depinde de complexitatea structurii stocurilor.

Potrivit normei contabile internaţionale IAS 2, la închiderea exerciţiului financiar stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor sau la valoarea realizabilă netă (VRN), dacă aceasta este inferioară.

19

VRN a unui stoc este reprezentată de preţul de vânzare estimat, realizat în condiţii comerciale normale, diminuat cu costurile de finisare şi alte cheltuieli estimate ca necesare pentru realizarea vânzării (cheltuieli de transport, comisioane privind vânzările, costul garanţiei acordate după vânzare). De regulă, VRN trebuie să fie determinată separat pentru fiecare stoc (articol), însă se pot face regrupări pentru elemente similare sau care au o anumită legătură între ele (cum este cazul elemetelor aparţinând aceleiaşi linii de produse, cu finalităţi sau utilizări sau utilizări asemănătoare, produse şi comercializate în aceeaşi zonă geografică şi care nu pot fi evaluate separat de alte elemente ale acestei linii de produse).

  • 1.4 Reducerile de pret

Agenţii economici care îşi vând produsele sau mărfurile pot acorda reduceri de preţ clienţilor. Reducerile de preţ pot fi de două tipuri:

  • 1. Reducerile comerciale pot fi: bonificaţii, remize, risturne.

Bonificaţiile sunt reduceri de preţ acordate de furnizor clientului pentru unele defecte de calitate ale produselor, dar care nu fac marfa nevandabilă. Remizele sunt reduceri acordate asupra preţului de vânzare convenit, în funcţie de importanţa calităţii vândute (remize de calitate) sau de rolul de revânzător al clientului (remize de vânzare). Risturnele reprezintă reduceri de preţ calculate asupra ansamblului de operaţii efectuate cu acelaşi partener (client) pentru o anumită perioadă convenită de comun acord, pentru care s-a depăşit valoarea contractată. Reducerile financiare apar sub forma sconturilor sau sconturilor de reglementare.

20

Sconturile sunt reduceri acordate de furnizor clientului pentru plata sau încasarea înainte de termenul de scadenţă.

1.5. Evaluarea stocurilor de materii prime, materiale şi materiale de natura obiectelor de inventar

În contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:

valoric, în contabilitatea sintetică; cantitativ şi valoric, cu unele excepţii, în contabilitatea analitică; cantitativ, în evidenţa operativă de la locurile de depozitare. Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante înregistrate în contabilitate se numesc preţuri de înregistrare.

  • 1.6. Reguli de evaluare a stocurilor

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale, corespunzătoare stării lor patrimoniale :

  • A. Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderi;

  • B. Evaluarea la inventariere;

  • C. Evaluarea la bilanţ;

  • D. Evaluarea la ieşirea din patrimoniu.

Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la intrarea în patrimoniu, este evaluarea la cost istoric, care poate fi identificată, prin:

Costul de achiziţie, în cazul bunurilor achiziţionate de la terţi, în

structura căruia se cuprind următoarele elemente:

21

Preţul de cumpărare a bunurilor, din care sunt deduse taxele recuperabile (TVA), precum şi rabaturile, remizele, risturnuri, etc. Taxe vamale aferente bunurilor importate. Cheltuieli accesorii de achiziţionare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor intrate în gestiune, ele pot fi:

Costuri externe: comisioan, transport extern, asigurare; Costuri interne: de transport inter, cheltuieli de manipulare. Nu se includ în costul de achiziţie cheltuielile financiare aferente finanţării necesare constituirii stocurilor şi nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadenţă. Costul de producţie, în cazul bunurilor şi serviciilor obţinute din activitatea proprie de exploatare, format din:

Preţul de achiziţie a materialelor consumate; Cheltuielile directe de fabricaţie; Cheltuieli indirecte de fabricaţie. Valoarea de utilitate, în cazul bunurilor aduse ca:

Aport la capital; Obţinute cu titlu gratuit; Din donaţii. Costul de intrare în patrimoniu este denumit şi valoare de intrare sau valoare contabilă.

Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, la inventar, este evaluarea la valoarea actuală sau de utilitate denumită şi valoare de inventar. Aceste valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului în întreprindere sau preţul pieţei şi se identifică, în funcţie de destinaţia lor, astfel:

22

Stocurile destinate vânzării, li se stabilesc valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare, care este dată de preţul de vânzare previzionat, din care se scad cheltuielile cu transport, comisioane etc. Semifabricatele şi producţia în curs de execuţie se evaluează la valoarea componentelor materiale încorporate la care se adaugă costurile stadiilor de prelucrare. Materiile prime şi materiale consumabile destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire. La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenţei, potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a cheltuielilor. În acest sens :

În cazul în care se constată că valoarea de inventar, stabilită în funcţie de utilitatea bunului pentru unitate şi preţul pieţei, este mai mare decât valoarea cu care sunt acestea înregistrate în contabilitate, în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate . În cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate , în listele de inventariere se vor scrie valorile de inventar. Pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului, în cazul constatării unor deprecieri relative (nedefinitive) trebuie constituit provizion pentru deprecieri, care să reflecte situaţia reală existentă, chiar şi în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal. Provizioanele constituite cu ocazia inventarierii, pentru deprecierile constatate, nu sunt deductibile fiscal. În cazul constatării unor lipsuri în gestiune, imputabile, administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire. Prin valoarea de înlocuire se înţelege costul de achiziţie, în care sunt incluse costul de

23

cumpărare practicat pe piaţă, taxele nedeductibile, inclusiv TVA, cheltuieli de transport aprovizionare .

  • C. Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ contabil

Se face la valoarea de intrare, respectiv la valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere, astfel pot fi posibile următoarele cazuri:

Pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între valoarea de inventar şi valoarea de intrare, în bilanţ acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare, deci plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate . Pentru stocurile la care s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar şi valoarea lor de intrare, acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar. În contabilitate aceste stocuri vor continua să fie înregistrate la valoarea lor de intrare, iar minusul de valoare datorat unor deprecieri se înregistrează prin intermediul conturilor de provizioane. Dacă din valoarea de întrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru care au fost calculate şi înregistrate provizioane, se obţine valoarea de inventar ca valoare netă ce se înscrie în bilanţ. Pe baza celor arătate mai sus se desprinde regula generală de evaluare şi înregistrare a stocurilor, şi anume: înregistrarea lor în contabilitate la valoarea de intrare, stabilită la nivelul costului de achiziţie sau a costului de producţie, după caz, ca forme a costului istoric. Prin aceasta se asigură aplicarea principiului realităţii, costurile efective de achiziţie şi de producţie fiind parametrii reali ai valorii stocurilor .

24

  • D. Evaluarea stocurilor la ieşirea din patrimoniu

La ieşirea din patrimoniu sau la darea în consum, stocurile sunt evaluate şi se înregistrează scoaterea lor din gestiune la valoarea lor de intrare. Problema fundamentală a înregistrărilor la ieşirea stocurilor cumpărate sau fabricate este cea a preţului utilizat pentru evaluarea stocurilor ieşite.

În condiţiile în care pe parcursul desfăşurării activităţii, aceleaşi feluri de bunuri se procură la preţuri diferite, pentru evaluarea cantităţilor de stocuri ieşite sau consumate, având la bază valoarea de intrare a acestora, reglementările şi standardele internaţionale recomandă următoarele metode de evaluare:

Metoda costului mediu ponderat (CMP); Metoda prima intrare- prima ieşire (FIFO); Metoda ultima intrare- prima ieşire (LIFO); Metoda costului standard.

  • 1. Metoda costului mediu ponderat (CMP)

Costul unitar mediu ponderat se calculează ca raport între valoarea totală a stocului iniţial (Si) plus valoarea totală a intrărilor (Vi) şi cantitatea existentă în stocul iniţial (qs), plus cantităţile intrate (qi):

CMP

Si + Vi qs + qi Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicat în două variante :

=

a. Actualizarea costului unitar mediu ponderat după fiecare intrare , unde CMP este obţinut prin următoarea formulă :

CMP

=

Si + Vi qs + qi

25

Prin aplicarea acestei variante se obţin următoarele valori de ieşire :

 

Mişcări

(+intrări

-ieşiri)

Stoc

Data

Cantitate

Preţ CMP

Valoare

Cantitate

Preţ CMP

Valoare

  • 01.01 -

-

-

 

1000

10000.0

10000000

  • 02.04 -2000000

-200

10000

800

10000.0

8000000

  • 03.06 -1000000

-100

10000

700

10000.0

7000000

  • 04.09 +15000000

+1000

15000

1700

12941.0

22000000

  • 05.10 -14235320

-1100

12941

600

12941.2

7764680

  • 06.10 -3882360

-300

12941

300

12941.2

3882360

  • 07.11 +40000000

+2000

20000

2300

19079.3

43882360

  • 20.12 -24800090

-1300

19079

1000

19079.3

19079270

b. Varianta actualizării CMP în funcţie de durata medie de stocare :

Număr de

=

Cantităţi intrate (qi)

=

3000

=

3

Rotaţii

Stocul mediu (qs)

1000

rotaţii

În această situaţie durata medie de stocare este de :

12 luni / 3 rotaţii =

4 luni

Astfel , costul mediu ponderat al aprovizionărilor din ultimele patru luni este :

CMP

=

15.000.000 + 40.000.000

=

55.000.000

=

18.333,33 lei

 

1.000 + 2.000

3.000

Stocul final este evaluat la 18.333.333 lei . Această valoare este mai mică decât cea rezultată din prima variantă .

Prin varianta actualizării periodice a CMP, în condiţiile creşterii preţurilor prin inflaţie, preţul de evaluare al stocului final este mai mic decât ultimul preţ de

26

aprovizionare, astfel că valoarea ieşirilor va fi mai mare decât în prima variantă, influenţând cheltuielile de exploatare şi rezultatele finale.

CAPITOLUL 2

METODE CONTABILE DE ORGANIZARE A STOCURILOR

2. METODE DE ORGANIZARE A STOCURILOR

2.1. Metode de organizare a contabilitatii stocurilor 1

Organizarea contabilităţii analitice a stocurilor, se realizează la întreprinderile mari şi mijlocii, care folosesc metoda inventarului permanent pentru contabilitatea sintetică a stocurilor. Contabilitatea analitică a stocurilor trebuie astfel organizată încât să permită cunoaşterea acestora cantitativ şi valoric pe fiecare loc de depozitare în parte şi pe feluri de materiale, produse mărfuri, etc.

Contabilitatea analitică este o evidenţă completă, întrucât se foloseşte atât etalonul valoric cât şi etalonul cantitativ, spre deosebire de evidenţa operativă a depozitelor, care utilizează numai etalonul cantitativ. Contabilitatea analitică se poate ţine în funcţie de specificul activităţii şi necesităţile proprii ale întreprinderii, după una din următoarele metode :

Cantitativ-valorică; Operativ-cantitativă; Global valorică :

Metode specilae de evidenta analitica a materialelor.

27

1 Preluare dupa L. Possler si colab, « Contabilitatea intreprinderii. Indrumator practic actualizat si completat prin reglementarile contabile prevazute de directivele a IV-a si a VII-a aprobate de O.M.F.P. nr. 1752/ 2005 », Editura Fundatiei «Andrei Saguna », Constanta 2006

Indiferent de metoda de lucru adoptată, contabilitatea analitică trebuie să asigure o concordanţă deplină cu contabilitatea sintetică.

A. Metoda cantitativ-valorică (pe fişe de conturi analitice). În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă pe categorii de bunuri, iar contabilitatea generală se ţine evidenţă cantitativ-valorică. În cazul utilizării acestei metode la locul de depozitare se ţine evidenţa cantitativă pe categorii de bunuri, iar în contabilitatea generală se ţine o evidenţă cantitativ valorică, care prezintă următoarele caracteristici:

Documentele de intrare şi ieşire se înregistrează mai întâi cantitativ în fişele de magazie, care se ţin la locurile de depozitare; Aceleaşi documente, grupate pe operaţii de intrare şi ieşire, se imborderează separat şi împreună cu acesta se predau la biroul contabilităţii stocurilor şi materialelor; La biroul contabilităţii materialelor aceste documente se prelucrează conform necesităţilor, sunt evaluate cantităţile la preţul de înregistrare şi se stabilesc conturile în care urmează să se înscrie operaţiile respective; După prelucrarea datelor din documente, materialele se înregistrează cantitativ şi valoric în fişele de conturi analitice, deschise pe feluri de materiale şi pe locuri de depozitare; O dată cu consemnarea în fişele contabile a intrărilor şi ieşirilor se obţine şi centralizatorul de materiale, zilnic pentru intrări şi lunar pentru ieşiri.

28

Verificarea concordanţei dintre datele înregistrate în conturile sintetice şi cele analitice de materii şi materiale se realizează la sfârşitul lunii prin compararea datelor înregistrate în fişele de magazie cu cele din fişele de cont analitic din contabilitate şi întocmirea balanţelor de verificare a conturilor analitice B. Metoda operativ-contabilă (pe solduri) contribuie la reducerea lucrărilor de evidenţă analitică a stocurilor, deoarece nu se mai folosesc fişele contabile analitice pe feluri de materiale şi se întăreşte controlul exercitat de către serviciul contabilităţii asupra gestionărilor prin punctajul cu fişele de magazie a tuturor documentelor înregistrate. În cazul utilizării acestei metode, la locul de depozitare se , ţine evidenţa cantitativă a bunurilor materiale pe categorii, în contabilitatea generală se ţine evidenţa valorică pe gestiuni, iar în cadrul gestiunilor pe grupe şi subgrupe de bunuri. Verificarea exactităţii şi concordanţei înregistrărilor din evidenţa depozitelor cu cele din contabilitatea generală se face lunar prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fişele de magazie în registrul stocurilor. Tehnica de lucru este următoarea :

Documentele justificative sunt înregistrate de gestionar în fişele de magazie , stabilind stocul după fiecare operaţie; Serviciul contabil, verifică periodic înregistrările făcute în fişele de magazie şi preia documentele respective, împreună cu borderourile întocmite de gestionar, care sunt centralizate pe grupe de materiale şi pe conturi corespondente Totalurile stabilite se înscriu în „Situaţia de mişcări”, întocmită separat pentru intrări şi pentru ieşiri . La sfârşitul fiecărei luni se totalizează situaţiile şi se stabilesc două categorii de totaluri, pe gestionari şi pe grupe de materiale , atât la intrări cât şi la ieşiri, iar stocurile din fişele de magazie se înscriu în Registrul stocurilor şi se

29

înmulţesc cu preţul lor. Existenţele fizice înscrise în acest registru trebuie să concorde cu stocul stabilit prin fişele de magazie, iar soldurile pe grupe şi gestiuni cu valorile din situaţia de mişcări lunară, care trebuie să concorde cu contabilitatea sintetică C. Metoda global-valorică constă în ţinerea evidenţei numai valoric, atât la nivelul gestiunii, cât şi în contabilitate. În cazul utilizării acestei metode, evidenţa se ţine numai valoric, atât la nivelul gestiunii, cât şi în contabilitate, iar periodic se face controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa lor. Potrivit acestei metode , fişele de magazie sunt înlocuite cu Registru de gestiune, în care zilnic sunt înregistrate valoric intrările şi ieşirile, pe baza documentelor justificative şi se stabileşte soldul la sfârşitul zilei. Raportul de gestiune se întocmeşte zilnic, iar, împreună cu documentele justificative, sunt transmise la compartimentul de contabilitate. La serviciul de contabilitate se verifică legalitatea şi realitatea documentelor înscris în raportul de gestiune, preţurile, precum şi evaluarea împreună cu celelalte calcule, astfel că după ce se constată corecta şi legala lor alcătuire le vizează şi le înregistrează în fişa contabilă analitică ţinută pentru fiecare gestiune în parte. Controlul concordanţei înregistrărilor din evidenţa gestiunii, cu cea din contabilitate se face periodic, prin confruntarea soldurilor din raportul de gestiune cu soldurile din fişa contabilă analitică

D. Metode speciale de evidenţă analitică a materialelor. Folosirea tehnicii moderne de calcul a impus metode noi de evidenţă analitică a materialelor. Astfel, în cazul folosirii calculatoarelor electronice sunt adaptate metode clasice prezentate mai sus la condiţiile şi performanţele programelor de

30

calcul, atât pentru evidenţa operativî a depozitelor, cât şi pentru contabilitatea analitică.

2.2. Organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor de materii prime, materiale şi obiecte de inventar

Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se realizează prin conturile ce formează conţinutul clasei a-3-a din Planul de conturi general, denumită „Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie” .

Grupa 30

 

Stocuri de

materii

 

prime şi

 

materiale

 

Grupa 32

inventar

calcul, atât pentru evidenţa operativî a depozitelor, cât şi pentru contabilitatea analitică. 2.2. Organizarea contabilităţii sintetice
Obiecte de
Obiecte de
300
300
301 308 321 322 328
301
308
321
322
328
  • Materiale

Clasa

 

a-3-a

 

Conturi de stocuri şi producţie în curs de

 

execuţie

 
calcul, atât pentru evidenţa operativî a depozitelor, cât şi pentru contabilitatea analitică. 2.2. Organizarea contabilităţii sintetice

Materii prime

  • Diferenţe de preţ

  • Obiecte de inventar

  • Uzura obiectelor de

  • Diferenţe de preţ

Acestea sunt conturi de bilanţ sau de inventar, care furnizează informaţia de reflectare şi control gestionar privind situaţia şi mişcarea stocurilor şi producţiei în curs de execuţie. Soldul lor debitor se preia în activul bilanţului. Aceste conturi asigură:

Condiţii pentru organizarea contabilităţii activelor circulante de natură materială, pe structură, categorii de stocuri prevăzute de regulamentul pentru aplicarea legii contabilităţii. Realizarea normelor specifice de gestiune a stocurilor pentru:

31

  • - Stocurile din depozitele proprii;

  • - Stocurile aflate la terţ;

  • - Decalajele între aprovizionarea şi recepţia bunurilor;

  • - Decalajele între vânzarea şi livrarea bunurilor;

  • - Bunurile aprovizionate sau vândute cu clauze de rezerve de proprietate Aplicarea regulilor contabile la evaluarea şi înregistrarea stocurilor; Promovarea principiului prudenţei la inventarierea şi evaluarea prin bilanţ a activelor circulante . În afara conturilor din clasa a-3-a, care au ca obiect de înregistrare stocurile , contabilitatea formării şi utilizării acestora necesită stabilirea unor corespondenţe cu conturi din alte clase:

Clasa a-4-a, „Conturi de terţi”

  • - Contul 401 Furnizori

  • - Contul 456 Decontări cu asociaţii privind capitalul Clasa a-6-a, “Conturi de cheltuieli”

    • - Contul 600 Cheltuieli cu materii prime

    • - Contul 601 Cheltuieli cu materiale consumabile

    • - Contul 602 Cheltuieli privind obiectele de inventar

  • - Contul 6814 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante Clasa a-7-a, „Conturi de venituri”

    • - Contul 711 Venituri din producţia stocată

    • - Contul 7814 Venituri din provizioane pentru deprecierea activelor circulante Legăturile conturilor de stocuri cu cele din clasa a-6-a, „Conturi de cheltuieli” şi clasa a-7-a, „Conturi de venituri” , sunt redate în tabelul nr.:

    32

    -Tabelul nr. -4

     

    Conturi de stocuri

     

    Conturi

    de

    Conturi de venituri

     

    cheltuieli

    300

    Materii prime

    600

    Ch. cu materii p

     

    301

    Materiale

    601

    Ch. cu materiale

     

    321

    Obiecte

    de

    • 602 Ch.

    cu

    obiectele

    711

    Venituri

    din

    inventar

    de inventar

    producţia stocata

    390

    Provizioane pentru

    4

    • 681 Ch. privind

    7814

    Venituri din

    391

    Deprecierea

    681

    deprecierea

    7814

    provizioane pentru

    4

    392

    Stocurilor

    681

    activ. circulante

    7814

    deprecierea activ.

    4

    Stocurile deţinut de întreprindere, dar care sunt proprietatea altor unităţi, se urmăresc prin conturile organice în clasa 8 „Conturi speciale”, din grupa 80 „Conturi în afara bilanţului”, astfel :

    Contul 8032 „Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare” Contul 8033 „Valori materiale primite în păstrare sau custodie” La organizarea contabilităţii sintetice a stocurilor poate fi adoptată una din cele două metode recomandate de normele de aplicare a Legii contabilităţii:

    • 1. Metoda inventarului permanent

    • 2. Metoda inventarului intermitent

    33

    1. Metoda inventarului permanent

    Metoda inventarului permanent consta in faptul ca in cursul perioadei de gestiune, miscarile de stocuri se contabilizeaza prin debitarea si creditarea conturilor de stocuri, stabilindu-se de fiecare data stocul nou, avand astfel in permanenta informatia privitoare la existenta stocului. Din sondaje sau inventarieri periodice se descopera diferenta sub forma de plusuri sau minusuri, corectandu-se stocul si respectiv soldul contabil, oferindu-se astfel si un control permanent al stocurilor. În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în conturile de stocuri se înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric, ceea ce permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric. Conform normelor contabile din ţara noastră, în condiţiile utilizării inventarului permanent, unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii. În cazul utilizării inventarului permanent, conturile de stocuri se debitează cu intrările de bunuri şi se creditează cu ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Dacă există diferenţe în plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducându-se stocurile la nivelul lor real. În principiu, evaluarea intrărilor în stoc trebuie să se facă la costul istoric dat de costul efectiv de producţie, în cazul stocurilor provenite din producţie proprie, iar ieşirile din stoc la costurile la care au fost evaluate la intrare elementele destocate. Evaluarea ieşirilor din stoc se poate face după multiple metode dintre care cele mai uzuale sunt: CMP, FIFO, LIFO.

    34

    Reglementările contabile româneşti dau posibilitatea unităţilor patrimoniale, de a continua practica contabilă anterioară de a evalua atât intrările cât şi ieşirile din stoc la preţuri standard sau prestabilite, denumite şi preţuri de înregistrare. Acceptarea continuării acestei practici a impus instituirea în contabilitatea generală a conturilor de diferenţe de preţ care să reflecte distinct:

    La intrarea elementelor în stoc, diferenţele dintre costul istoric şi preţurile de înregistrare; La ieşirea elementelor din stoc, repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii de înregistrare a elementelor ieşite, cu ajutorul coeficientului

    K.

    K

    =

    (Si+Rd) cont de diferenţe de preţ

    (Si+Rd) cont de stoc la preţ de înregistrare

    Coeficientul K se aplică asupra valorii elementelor ieşite din stoc, la preţ de înregistrare . Exemplu:

    O societate comercială prezintă următoarele informaţii cu privire la stocul de materii prime:

    • a) stoc iniţial:

    la preţ de înregistrare: 5.000.000 lei; diferenţa de preţ: 500.000 lei;

    • b) intrări în stoc de la furnizori:

    la preţ de înregistrare : 25.000.000 lei; diferenţa de preţ : 3.325.000 lei;

    35

     

    %

    =

    401

    „Furnizori”

    33.706.750

    „Materii prime”

    300

    25.000.000

    Diferenţe de preţ

    308

    3.325.000

    T.V.A. deductibil

    4428

    5.381.750

    • c) ieşiri din stoc la preţ de înregistrare:

    Cheltuieli cu M P

    600

    =

    300

    Materii prime

    20.000.000

    • d) calcularea şi înregistrarea diferenţelor de preţ

    K = (Si+Rd) cont 308 = 500.000+3.325.000

    =

    12,75 %

    (Si+Rd) cont 300

    5.000.000+25.000.000

    Diferenţa de preţ = Rc cont 300 *K = 20.000.000 * 12,75% = 2.550.000 lei

    Cheltuieli cu M P

    600

    =

    308

    Diferenţe preţ

    2.550.000

    • e) la

     

    sfârşitul

    exerciţiului

    se

    constată

    plus

    la

    inventar

    Valoarea stocului faptic

     

    11.000.000

    Sold scriptic (Sf=Si+Rd-Rc)cont 300

     

    10.000.000

    Diferenţe în plus la inventar

     

    1.000.000

    Diferenţe de preţ aferente (1.000.000*K)

     

    127.500

     

    %

    =

    600

    Cheltuieli cu M P

    1.127.500

    Materii prime

    300

    1.000.000

    Diferenţe de preţ

    308

    127.500

    Metoda inventarului permanent este utilizat de unităţile mari şi mijlocii, şi constă în utilizarea conturilor de stocuri pentru a determina şi urmări în permanenţă stocul scriptic al acestora după fiecare operaţie de intrare şi de ieşire, astfel , contabilitatea sintetică a stocurilor va reflecta:

    36

    stocul iniţial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă şi care nu poate fi decât debitor, intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare, care se vor înregistra în debitul contului, ieşirile din cursul lunii, pe baza documentelor de ieşire, vor forma rulajul creditor al contului , în baza elementelor menţionate: stoc iniţial, intrări, ieşiri – se va stabili în permanenţă stocul scriptic al bunurilor, care vor putea în perioadele de inventariere cu stocurile faptice, din a căror comparare se pot stabili plusuri sau minusuri la inventar.

    Folosirea acestei metode presupune :

    utilizarea fiecăruia dintre preţurile de înregistrare a stocurilor, folosirea conturilor de diferenţe de preţ aferente stocurilor, conducerea unei contabilităţi analitice a stocurilor prin adoptarea uneia dintre metodele de contabilitate analitică. Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de muncă, dar asigură o mai riguroasă cunoaştere, în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun control al integrităţii lor.

    • 2. Metoda inventarului intermitent

    Metoda inventarului intermitent, consta in faptul ca in cursul perioadei de gestiune, miscarile de stoc (intrari-iesiri) nu se inregistreaza prin

    conturile de stoc, ci prin conturile de cheltuieli. La sfarsitul perioadei de gestiune,

    37

    pe baza inventarului faptic, se compara si se regularizeaza din inventar cu cel contabil (scriptic), care se poate face in doua moduri :

    a.1. Se determina variatia de stoc care se inregistreaza ca o intrare in contul de stoc (stoc de inventar > stocul contabil), prin inregistrarea:

    • 301 =

    601

    (materii prime)

    (cheltuieli cu materii prime)

    a.2. Inregistrarea ca intrare a stocului stabilit la inventar (cand la inceputul exercitiului se anuleaza stocul initial, trecandu-se pe costuri), prin inregistrarea :

    • 301 =

    601

    (materii prime)

    (cheltuieli cu materii prime)

    b.1. Diferenta din variatia stocului in minus (stocul inventar < stocul contabil) se inregistreaza ca o iesire de stoc (consum) ;

     
    • 601 =

     

    301

     

    (cheltuieli cu materii prime)

     

    (materii prime)

     

    b.2.

    Inregistrarea

    la

    inceputul

    exercitiului

    a

    anularii

    stocului

    existent, ca o iesire din stoc (consum), prin inregistrarea :

    • 601 =

    (cheltuieli cu materii prime)

    301

    (materii prime)

    Unităţile patrimoniale pot opta şi pentru inventarul permanent al stocurilor, cu condiţia ca inventarul permanent al acestora să fie condus în contabilitatea de gestiune, în cazul întreprinderilor mari, sau extracontabil în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii. Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în

    contabilitate pe baza inventarierii lor la finele fiecărei luni. În acest caz, ieşirile se

    38

    determină ca diferenţă între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor, pe deoparte şi valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de altă parte. Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea:

    E = Si + I - Sf

    În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi, respectiv, a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul lunii, iar intrările de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de cheltuieli corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ prestabilit, după caz. La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe cheltuieli la începutul lunii următoare .

    Metoda inventarului intermitent constă în :

    înregistrarea tuturor intrărilor de stocuri, din cursul

    unui exerciţiu financiar, direct în conturile de cheltuieli privind consumul acestor

    stocuri ,

    regularizarea stocurilor la finele exerciţiului financiar

    pe bază de inventare faptice prin :

    destocarea stocului iniţial reprezentat de soldul

    al contului de stocuri, sub premiza că acesta s-a consumat în cursul exerciţiului financiar,

    39

    restocarea stocului faptic determinat pe baza

    inventarului de la finele exerciţiului financiar, prin corectarea cheltuielilor privind consumurile de stocuri . În urma acestei tehnici de înregistrare, conturile de stocuri reflectă

    mărimea reală a acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile efective cu aceste consumuri . Exemplu :

    O societate comercială prezintă următoarele informaţii privind stocul de materii prime:

    • a) destocarea stocului iniţial, în costuri istorice = 5.600.000 lei

    Cheltuieli cu M P 600

     

    =

    300

    Materii prime

    5.600.000

    • b) intrări în stoc de la furnizori %

    =

    401

    Furnizori

    29.750.000

    Cheltuieli cu M P

    600

    25.000.000

    T.V.A. deductibil

    4426

    4.750.000

    • c) restocarea stocului final, după inventariere:

    Materii prime

    30

    =

    600

    Cheltuieli cu M P

    10.500.000

    0

    Metoda inventarului intermitent poate fi utilizat de unităţile mici şi mijlocii, şi constă în neurmărirea prin contabilitatea sintetică a intrărilor şi ieşirilor de stocuri în cursul perioadelor. Conturile de stocuri se utilizează numai la finele perioadelor de gestiune când se debitează cu soldurile finale existente la locurile de depozitare stabilite prin inventariere. Mişcările de stocuri din cursul perioadei nu afectează conturile de stocuri, ci direct conturile de cheltuieli.

    40

    Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurile procurate din afara unităţii faţă de cele provenite din producţia proprie şi anume:

    pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se parcurg următoarele etape:

    se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost înregistrate la început; achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de cheltuieli; la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate sau provenite din perioada precedentă, neconsumate, cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra conturilor de stocuri. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de cheltuieli reflectă bunurile consumate în timpul perioadei, calculate după relaţia:

    Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final

    În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă .

    pentru stocurile provenite din producţie proprie se parcurg următoarele etape:

    se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente; bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică, ci numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare; pe măsura vânzării stocurile se vor înregistra asupra conturilor de venituri, fără să fie nevoie destocarea lor;

    41

    la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie, inclusiv cele provenite din perioada precedentă, dar nevândută, şi se înregistrează asupra conturilor de venituri din producţia stocată. Prin parcurgerea acestor etape, soldurile conturilor de venituri reflectă bunurile produse în unitate, calculate după relaţia:

    Intrări = Stoc iniţial +Vânzări – Stoc final

    În perioada următoare operaţiile descrise mai sus se repetă. c) pentru producţia în curs de execuţie, determinarea ei se face numai la sfârşitul perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri la costurile corespunzătoare, dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează în „roşu” . Folosirea acestei metode presupune:

    utilizarea ca preţuri de înregistrare în contabilitate a stocurilor, a costului de achiziţie pentru bunurile achiziţionate din afara unităţii şi respectiv a preţurilor de producţie pentru bunurile obţinute din producţie proprie; nu trebuie utilizate conturi de diferenţe de preţ aferente stocurilor ; nu este necesară organizarea unei contabilităţi analitice a stocurilor. Metoda inventarului intermitent ar aduce simplificări în munca de contabilitate, dacă inventarierile faptice ar fi efectuate anual şi nu lunar. Ea nu permite, însă, un control riguros al gestionării şi al asigurării integrităţii lor.

    42

    CAPITOLUL 3

    STUDIU DE CAZ PRIVIND EVALUAREA SI CONTABILIZAREA STOCURILOR LA „SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL”

    3.1.Modul de constituire si functionare a entitatii economice; etapele constituirii, modul de functionare si dizolvare / lichidare.

    Societatea ASSA ABLOY ROMANIA SRL a luat fiinta in data de 01.05.1998. Numarul si data inregistrarii la Registrul Comertului este J40/3566/09.04.1998. Inca de la inceput s-a declarat ca societate comerciala platitoare de TVA, avand CODUL UNIC de inregistrare R 10473502 din data de 27.04.1998. De la 01.01.2007, odata cu intrarea Romaniei in U.E, conform ordinului Ministerului Finantelor nr.901/5 iunie 2006 societatea s-a inregistrat in scop de TVA cu nr. RO 10473502. La infiintare, in anul 1998, societatea comerciala avea denumirea de « URBIS SECURITY « SRL. In decursul timpului a absorbit alte doua societati comerciale care aveau acelasi patronat :

    o In data de 01.11.2003 a absorbit societatea comerciala URBIS INTERNATIONAL SRL, cu sediul in Bucuresti, Str. Preciziei, Nr. 5. In urma absorbtiei societatea comerciala URBIS SECURITY SRL si-a pastrat

    43

    toate coordonatele: CUI: R10473502; J40/3566/1998 ; obiect de activitate; etc. In data de 01.08.2004 a absorbit SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL cu sediul in Loc. Brasov. In urma absorbtiei societatea comerciala URBIS SECURITY SRL si-a modificat decat numele, in ASSA ABLOY ROMANIA SRL, celelalte coordonate ramanand aceleasi: CUI R10473502; J40/3566/1998; obiect de activitate; etc. In prezent isi desfasoara activitatea de productie si vanzare in Bucuresti si in alte 3 puncte de lucru, indeplinind cu succes obiectivele stabilite de patronat. Actul constitutiv al societăţii ASSA ABLOY ROMANIA SRL cuprinde:

    o

    • a) FORMA JURIDICA :

    Subscrisa ASSA ABLOY OY, persoana juridica de nationalitate finlandeza (reprezentata in Romania de o persoana fizica in calitate de mandatar), a hotarat, in calitate de asociat unic, infiintarea unei SC romane, cu sediul in Romania. Forma juridica a societatii este de Societate cu Raspundere Limitata.

    • b) DENUMIREA SOCIETATII :

    Numele dat este : « ASSA ABLOY ROMANIA » SRL.

    • c) SEDIUL SOCIETATII :

    Sediul societatii se stabileste in Mun. BUCURESTI, B-dul Preciziei, Nr. 5, Sector 6. Societatea are urmatorul fond de comert :

    Centrul de distributie in Loc. Brasov,

    44

    Punct de lucru in Loc. Cluj-Napoca, Punct de lucru in Bucuresti, B-dul Preciziei, Nr. 5, Sector 6. Punct de lucru in Bucuresti, Sos. Stefan cel Mare, Nr.2, Sector 2, Punct de lucru in Loc. Timisoara,

    • d) DURATA SOCIETATII :

    Durata de functionare a societatii este nelimitata in timp, cu incepere de la

    data inmatricularii acesteia la Registrul Comertului.

    • e) OBIECTUL SOCIETATII :

    Activitatea principala a socitatii va fi :

    2863 – Fabricarea articolelor de feronerie

    • f) CAPITALUL SOCIAL :

    Capitalul subscris si varsat este de 14.699.400 RON . Capitalul social se imparte in 146994 de parti sociale egale, in valoare nominala de 100 RON fiecare, detinute in totalitate de asociatul unic.

    • g) ADMINISTRAREA SI PREZENTAREA :

    Societatea este administrata si reprezentata, pe durata nelimitata, de o persoana fizica, cetatean suedez.

    • h) BENEFICII SI PIERDERI :

    Asociatul

    unic incaseaza

    in totalitate beneficiile si

    suporta in totalitate

    eventualele pierderi.

    • i) FORTA DE MUNCA:

    45

    Societatea va putea angaja personal cu contract de munca, cu respectarea prevederilor Codului Muncii si regimului de asigurari sociale. Are in prezent 860 de salariati cu contract de munca pe perioada nedeterminata.

    • j) DIZOLVAREA SI LICHIDAREA :

    Societatea se dizolva prin vointa asociatului unic, imposibilitatea realizarii obiectului de activitate, faliment sau micsorarea capitalului sub limita legala.

    3.2

    Organizarea

    contabilităţii. Structura organizatorică şi

    funcţională a unităţii la care se efectuează practica; diagrama de relaţii a compartimentului financiar-contabil cu celelalte compartimente ale unităţii.

    Contabilitatea, in cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, se tine in compartiment distinct, cu personal angajat cu pregatire de specialitate. Organizarea si tinerea contabilitatii revine Directorului Economic, care coordoneaza activitatea economica in cadrul societatii si dispune de lichiditatile firmei.

    46

    STRUCTURA ORGANIZATORICA

    STRUCTURA

    ORGANIZATORICA SISI FUNCTIONALA

    FUNCTIONALA AA UNITATII

    UNITATII ::

    DIRECTOR ROMANIA DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR DIRECTOR PRODUCTIE PRODUCTIE VANZARI ECONOMIC FINANCIAR-CONTABILITATE CP 10 CD BUCURESI CP
    DIRECTOR
    ROMANIA
    DIRECTOR
    DIRECTOR
    DIRECTOR
    DIRECTOR
    PRODUCTIE
    PRODUCTIE
    VANZARI
    ECONOMIC
    FINANCIAR-CONTABILITATE
    CP 10
    CD BUCURESI
    CP 20
    LOGISTICA
    CP 2
    CD BRASOV
    CP 3
    CP 30
    CD CLUJ-NAPOCA
    CD TIMISOARA
    CD CONSTANTA
    CD BACAU

    47

    ORGANIGRAMA

    ORGANIGRAMA COMPARTIMENTULUI

    COMPARTIMENTULUI FINANCIAR

    FINANCIAR CONTABIL

    CONTABIL ::

    DIRECTOR ECONOMIC ECONOMIC (FINANCIAR (FINANCIAR CONTABILITATE) CONTABILITATE) CONTABIL CONTABIL CONTABIL SEF CONTABIL (CONSUMURI (MIJLOACE CONTABIL SEF
    DIRECTOR
    ECONOMIC
    ECONOMIC
    (FINANCIAR
    (FINANCIAR
    CONTABILITATE)
    CONTABILITATE)
    CONTABIL
    CONTABIL
    CONTABIL SEF
    CONTABIL
    (CONSUMURI
    (MIJLOACE
    CONTABIL SEF
    ECONOMIST
    SEF
    (SALARII;
    MATERIALE,
    FIXE; CALCUL
    (FURNIZORI
    (IMPORTURI;
    (RAPORTARI SI
    EVIDENTA
    EVIDENTA
    IMPOZIT PE
    INTERNI;
    IMPOZITE SI
    COORDONARE
    STOC
    BALATA;
    STOCURI
    PROFIT)
    TAXE LOCALE;
    ACTIVITATEA DE
    CONTABIL
    (BANCI;
    CLIENTI ;
    STOCURI DE
    PRODUSE ;MAR
    FURI ; JURNAL
    DE VANZARI)
    MAGAZINE;)
    CASIER
    (REGISTRUL
    DE CASA ;
    DECONTURI
    INTERNE)
    JURNAL DE
    MATERIALE SI
    DECONTURI
    VANZARI)
    CUMPARARI)
    MATERII
    EXTERNE;
    PRIME)
    CONTRACTE
    LEASING,
    DOBANZI)

    48

    3.3. Registrele de contabilitate

    Datele consemnate în documentele justificative sunt înregistrate în ordine

    cronologică şi grupate în registrele contabile. Acestea se prezintă sub forma unor

    registre legate, fişe şi situaţii ale căror conţinut şi formă corespund scopului

    pentru care se ţin.

    Principalele registre ce se folosesc, obligatoriu, în contabilitate sunt: Registrul-

    jurnal, Cartea-mare şi Registrul-inventar.

    a) Registrul-jurnal este documentul contabil obligatoriu în care se

    înregistrează, prin articole contabile, în mod cronologic, operaţiile

    patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor, după data de

    întocmire sau intrare a acestora în unitate. In cadrul firmei SC ASSA

    ABLOY ROMANIA SRL acest jurnal este emis de programul de

    contabilitate « AXAPTA », pe baza inregistrarilor efectuate zilnic. Se

    listeaza la sfarsitul lunii , iar rulajul se inscrie manual in registrul jurnal

    inregistrat la Administratia finantelor publice sector 6 la data infiintarii

    firmei.

    b) Registrul „Cartea-mare” este un document contabil obligatoriu în care se

    înscriu lunar, direct sau prin regrupare pe conturi corespondente,

    înregistrările efectuate în registrul-jurnal, stabilindu-se situaţia fiecărui

    cont, respectiv soldul iniţial, rulajele debitoare, rulajele creditoare şi

    soldurile finale. Formularele folosite drept registru „Cartea-mare” pot

    49

    îmbrăca diverse forme, cum ar fi: fişe de cont pentru operaţiuni diverse,

    fişe de cont şah sau pe conturi corespondente, forma „Cartea-mare”

    centralizatoare.

    Forma folosita drept registru « Cartea-mare « de firma SC ASSA

    ABLOY ROMANIA SRL, este cea de fise de cont pentru operatiuni

    diverse. Aceasta fisa (cartea mare) este emisa din programul de

    contabilitate si se listeaza si arhiveaza odata pe an – la sfarsitul anului.

    • c) Registrul-inventar este documentul contabil în care se înregistrează toate elementele de activ şi de pasiv, grupate în funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate potrivit normelor legale. Elementele patrimoniale înscrise în Registrul-inventar au la bază listele de inventariere sau alte documente care justifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil. Registrul-inventar cuprinde două părţi: listele de inventariere şi recapitulaţia inventarului. În cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile patrimoniale de activ şi pasiv.

    Acest registru in cadrul firmei SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, se

    completeaza odata pe an avand la baza inventarele intocmite in fiecare

    gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in

    fiecare departament.

    • d) Registrul general de evidenta a salariatilor. Se numeroteaza pe fiecare pagina si va purta obligatoriu pe toate paginile stampila inspectoratului teritorial de munca. Registrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariatilor, data incheierii contractului individual de munca, data inceperii activitatii, modificarea si suspendarea contractului, durata acestuia, durata muncii eta in ore/zi, respectiv codul acesteia potrivit Clasificarii ocupatiilor din Romania (C.O.R.), salariul de baza la data incheierii

    50

    contractului, data incetarii contractului si temeiul legal al incetarii acestuia,

    numele, prenumele si semnatura persoanei care face inscrierea.

    In cazul SC ASSAABLOY ROMANIA SRL, Registrul se

    completeaza si se pastreaza la sediul central al angajatorului, in cadrul

    departamentului de Resurse Umane.

    • e) Registrul unic de control are ca scop evidentierea tuturor controalelor desfasurate la contribuabil de catre toate organele de control specializate, in domeniile: financiar-fiscal, inspectia muncii, sanitar, fitosanitar, urbanism, calitatea in constructii, protectia consumatorului, protectia impotriva incendiilor, precum si in alte domenii prevazute de lege .

    • f) Registrul de evidenta fiscala are ca scop inscrierea tuturor informatiilor care au stat la determinarea profitului impozabil si a calculului impozitului pe profit cuprins in declaratia privind obligatiile de plata la bugetul general consolidat.

    Informatiile din Registrul de evidenta fiscala sunt inregistrate in ordine

    cronologica si corespund cu operatiunile fiscale si cu datele privind

    impozitul pe profit din declaratia privind obligatiile de plata la bugetul

    general consolidat. Registrul de evidenta fiscala se pastreaza la sediul

    fiscal al SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, in cadrul serviciului

    Financiar-Contabilitate, unde se fac si inregistrarile in acesta.

    3.4.

    Sistemul

    de

    imobilizarilor.

    documente

    privind

    organizarea

    contabilităţii

    51

    Evidenta operativa a imobilizarilor corporale intrate si iesite din unitatea

    patrimoniala, in functie de categoria din care fac parte si locul unde se afla, se

    tine cu ajutorul registrului numerelor de inventar. Fiecarui mijloc fix i se acorda

    un numar de inventar, in ordine cronologica, pe baza documentelor primite. Este

    intocmit de seviciul Financiar-Contabilitate, pe grupe de mijloace fixe, prin

    inregistrarea cronologica a mijloacelor fixe intrate in unitate.

    • a) Fisa mijlocului fix serveste ca document pentru evidenta analitica a mijloacelor fixe. Se intocmeste de serviciul Financiar-Contabilitate, intr-un exemplar, pentru fiecare mijloc fix.

    • b) Bonul de miscare a mijlocului fix serveste ca :

    Document justificativ de predare-primire a mijloacelor fixe

     

    intre

    doua

    locuri

     

    de

    folosinta

    ale

    unitatii

    (CP

    ,

    DEPARTAMENT )

     

    Document

    de

    insotire

     

    a

    mijloacelor

    fixe

    pe

    timpul

    transportului

    de

    la

    o

    sectie

    sau

    subunitate

    (CP,

    DEPARTAMENT ) la alta.

    Document justificativ de inregistrare in evidenta tinuta de

    responsabilul cu mijloacele fixe la locurile de folosinta si in

    contabilitate.

    Circula la : persoana care aproba miscarea mijlocului fix in cadrul unitatii ; la

    CP-ul , DEPARTAMENTUL predator, pentru semnarea de predare de catre

    responsabilul cu mijloace fixe si pentru semnare de primire de catre delegatul

    CP-ului, DEPARTAMENTULUI primitor; la serviciul Financiar-Contabilitate

    pentru inregistrarea miscarii mijlocului fix .

    • c) Procesul-verbal de punere in functiune a mijlocului fix se intocmeste pentru utilajele si instalatiile care necesita montaj si probe tehnologice, precum cladirile si constructiile speciale care deservesc procese

    52

    tehnologice, acestea considerandu-se puse in functiune la terminarea

    probelor tehnologice. Se intocmeste de catre secretarul comisiei numite

    pentru receptionarea obiectivului de investitii, in prezenta membrilor

    comisiei care este formata din: presedinte, specialisti-consultanti, asistenti

    la receptie.

    d) Procesul-verbal de scoatere din functiune a mijlocului fix serveste ca :

    Document de constatare a indeplinirii conditiilor scoaterii

    din functiune a mijloacelor fixe, de scoatere din uz .

    Document de consemnare a scoaterii efective din functiune

    a mijloacelor fixe.

    Document justificativ de inregistrare in evidenta

    magaziilor (depozitelor )si in contabilitate.

    3.5. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii

    materialelor.

    SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL foloseste metoda prima intrare- prima

    ieşire (FIFO)

    Potrivit acestei metode, bunurile ieşite din gestiune se evaluează la

    costul de achiziţie al primului lot intrat, iar pe măsura epuizării lotului, stocurile

    ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie al lotului următor în ordine

    cronologică .

    Din aplicarea metodei FIFO la datele luate spre exemplificare avem :

    53

    Figura 1. Raport creare articol (material) prin metoda FIFO Stocul curent se evidentiaza astfel : Figura

    Figura 1. Raport creare articol (material) prin metoda FIFO

    Stocul curent se evidentiaza astfel :

    Figura 1. Raport creare articol (material) prin metoda FIFO Stocul curent se evidentiaza astfel : Figura

    Figura 2. Raport evidentiere stoc curent al materialelor

    54

    Tranzactiile sunt evidentiate asfel :

    Tranzactiile sunt evidentiate asfel : Figura 3. Raport de evidentiere a tranzactiilor unui material a) N.I.R.-ul

    Figura 3. Raport de evidentiere a tranzactiilor unui material

    a) N.I.R.-ul serveste ca : document pentru receptia bunurilor aprovizionate,

    document justificativ pentru incarcare in gestiune, act de proba in litigiile

    cu carausii si furnizorii, pentru diferentele constatate la receptie, document

    justificativ de inregistrare in contabilitate.

    Circula la gestiune, pentru incarcarea in gestiune a bunurilor materiale

    receptionate, la compartimentul financiar-contabil, pentru intocmirea formelor

    privind reglementarea diferentelor constatate, precum si pentru inregistrarea in

    contabilitatea sintetica si analitica, atasata la documentele de livrare(factura sau

    avizul de insotire a marfii). Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

    55

    Figura 4. Raport Nota-Intrare-Receptie b) Bonul de consum serveste ca: - document de eliberare din magazie

    Figura 4. Raport Nota-Intrare-Receptie

    b) Bonul de consum serveste ca:

    • - document de eliberare din magazie pentru consum a unui singur material,

    respectiv mai multor materiale, dupa caz;

    • - document justificativ de scadere din gestiune;

    • - document justificativ de înregistrare în evidenta magaziei si în evidenta

    contabila în partida simpla.

    Se întocmeste în 2 exemplare, pe masura lansarii, respectiv eliberarii materialelor

    din magazie pentru consum si circula:

    • - la persoanele autorizate sa semneze pentru acordarea vizei de necesitate –

    CENTRELE DE PROFIT (ambele exemplare);

    56

    - la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute,

    semnandu-se de predare de catre gestionar si de primire de catre delegatul

    care primeste materialele (ambele exemplare);

    - la compartimentul financiar-contabil, pentru efectuarea inregistrarilor in

    contabilitatea sintetica si analitica (ambele exemplare).

    Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

    - la magazia de materiale, pentru eliberarea cantitatilor prevazute, semnandu-se de predare de catre gestionar si

    Figura 5. Forma introduce bon de consum

    57

    Figura 6.Raport bon de consum Stocul curent se evidentiaza astfel : Figura 7. Raport inventar de

    Figura 6.Raport bon de consum

    Stocul curent se evidentiaza astfel :

    Figura 6.Raport bon de consum Stocul curent se evidentiaza astfel : Figura 7. Raport inventar de

    Figura 7. Raport inventar de evidentiere a stocului fizic -scriptic

    58

    • c) Aviz de insotire a marfii:

    Formular tipizat cu regim special de tiparire, inseriere si numerotare, comun pe

    economie, executat pe hartie autocopiativa securizata. Serveste ca:

    Document de insotire a marfii pe timpul transportului;

    Document ce sta la baza intocmirii facturii fiscale;

    Dispozitie de transfer al valorilor materiale de la o gestiune la alta ( folosit

    in cadrul SC ASSA ABLOY pentru insotirea marfurilor transferate de la

    gestiunea centrala la gestiunile din punctele de luctru situate in Timisoara,

    Brasov, Cluj-Napoca si la magazinele din Bucuresti);

    Document de primire in gestiunea cumparatorului sau in gestiunea

    primitoare din cadrul aceleasi unitati in cazul transferului.

    Circula la :

    o

    furnizor ;

    o la delegatul unitatii care face transportul sau al clientului, pentru

    semnare de primire (ex. 1);

    o

    la compartimentul financiar-contabil, atasat la factura(ex. 3);

    o

    la cumparator;

    o la magazie, pentru incarcarea de gestiune a produselor, marfurilor

    sau altor valori materiale primite, dupa efectuarea receptiei de catre

    comisia de receptie si dupa consemnarea rezultatelor (ex.1);

    o la compartimentul financiar-contabil, pentru inregistrarea in

    contabilitate sintetica si analitica, atasat la factura (ex.1 );

    • d) Dispozitia de livrare serveste ca :

    Document pentru eliberarea din magazie a produselor, marfurilor sau a

    altor valori materiale destinate vanzarii;

    Document justificativ de scadere din gestiunea magaziei predatoare;

    59

    Document de baza pentru intocmirea avizului de insotire a marfii sau a

    facturii fiscale, dupa caz .

    Circula la:

    o

    Magazie, pentru eliberarea produselor, marfurilor sau altor valori

    materiale si pentru inregistrarea in evidenta magaziei, semnandu-se

    de catre gestionarul predator pentru cantitatile livrate .

    Se arhiveaza la : magazie (ex.1); la departamentul vanzari (ex.2)

    e) Fisele de magazie servesc ca:

    - document de evidenta la locul de depozitare a intrarilor, iesirilor si

    stocurilor de valori materiale;

    - sursa de informatii pentru controlul operativ curent si contabil al

    stocurilor de valori materiale.

    Se întocmeste într-un exemplar, separat pentru fiecare fel de material, si se

    completeaza de gestionar sau de persoana desemnata, care completeaza coloanele

    privitoare la intrari, la iesiri si stoc.

    Fisele de magazie se tin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale,

    pe feluri de materiale ordonate pe grupe, eventual subgrupe, sau în ordine

    alfabetica.

    Pentru valori materiale primite spre prelucrare de la terti sau în custodie se

    întocmesc fise distincte care se tin separat de cele ale valorilor materiale

    proprii.

    Înregistrarile în fisele de magazie se fac document cu document. Stocul se

    poate stabili dupa fiecare operatiune înregistrata, dar în mod obligatoriu

    zilnic.

    60

    3.6.

    Sistemul

    de

    mijoacelor banesti.

    documente

    privind

    organizarea

    contabilităţii

    • a) Foaia de varsamant (formular tipizat, specific fiecarei banci, cu ajutorul caruia se depun la banca banii care depasesc plafonul zilnic stabilit de lege . Se intocmeste de casiera in doua exemplare, unul insoteste banii la banca iar celalalt (vizat de banca ) ramane la registrul de casa.

    • b) CEC-ul de numerar. Este CEC-ul cu ajutorul caruia se ridica banii din banca pentru efectuarea diferitelor plati (salarii, furnizori, avansuri de trezorerie etc). Se completeaza de casiera si cu aprobarea (semnatura directorului economic si stampila unitatii) Directorului Economic se prezinta la banca pentru ridicarea de numerar.

    • c) Dispozitia de plata / incasare. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se ridica sau se depun banii in casierie. Se intocmeste de contabilul care tine evidenta avansurilor de trezorerie pe baza unui REFERAT semnat in prealabil de directorul economic sau in urma decontului de cheltuieli (ordinului de deplasare). Se inregistreaza intr-un registru de numere (cu evidenta avansurilor de trezorerie) si se semneaza de contabilul care l-a intocmit, de contabilul sef si de directorul economic. In baza documentului astfel intocmit casiera elibereaza – plateste sumele de bani (Dispozitia de plata) sau elibereaza chitanta pentru sumele de bani incasate (dispozitia de incasare). Acestea raman la Registrul de casa ca documente justificative.

    • d) Chitanta. Se elibereaza de casiera in momentul in care incaseaza sume de bani, se semneaza de casiera si se stampileaza cu stampila casieriei. Cu ajutorul chitantei se platesc sume de bani catre furnizori (in acest caz chitanta este emisa de furnizor).

    • e) Registrul de casa lei si valuta. Este un formular tipizat cu ajutorul caruia se tine evidenta incasarilor si platilor zilnice, in numerar (lei sau valuta).

    61

    Se intocmeste de casiera, zilnic, in doua exemplare : un exemplar ramane

    la casierie iar celalalt se arhiveaza in compartimentul financiar-contabil

    unde se si opereaza inregistrarile in evidenta contabila a unitatii.

    3.7.

    Sistemul

    de

    drepturilor salariale.

    documente

    privind

    organizarea

    contabilităţii

    • a) stat de salarii lichidare (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l intocmeste si de Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani. Acest fluturas se distribuie salariatilor, prin sefii CP-urilor sau Departamentelor in plicuri sigilate.

    • b) lista de avans chenzina (sub forma de fluturas). Se semneaza de persoana care-l intocmeste si de Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani.

    • c) stat de salarii –lichidare cu toate datele conform legii (care se depune la

    ITM). Un exemplar se semneaza de persoana care-l intocmeste si de

    Directorul Economic si se arhiveaza 50 de ani, iar alt exemplar semnat si

    stampilat cu stampila unitatii se depune la ITM.

    • d) stat de concedii de odihna. Se semneaza de persoana care-l intocmeste si

    de Directorul Economic si se trimite la casieria unitatii pentru plata, unde

    ramane ca act justificativ pentru inregistrarea in registrul de casa.

    • e) fisa individuala. Este fisa care contine toate datele legate de salarii pe un an de zile. Pentru fiecare salariat se genereaza o fisa individuala care se arhiveaza la sfarsitul anului.

    • f) Ordin de deplasare(delegatie) serveste ca:

    Dispozitie catre persoana delegata sa efectueze deplasarea,

    Document

    pentru

    decontarea

    de

    cheltuielilor efectuate,

    catre

    titularul

    de

    avans

    a

    62

    Document pentru stabilirea diferentelor de primit sau de restituit de

    titularul de avans,

    Document justificativ de inregistrare in contabilitate.

    Se intocmeste de persoana care urmeaza a efectua deplasarea, intr-un exemplar,

    se semneaza de seful departamentului (daca este nevoie de avans de deplasare se

    semneaza si de directorul economic care aproba eliberarea din casierie a

    respectivei sume). La justificarea avansurilor acordate in vederea procurarii de

    valori materiale sau a deplasarii, ordinul de deplasare se semneaza si de catre

    directorul economic.

    3.8.

    Sistemul

    de

    documente

    cheltuielilor şi veniturilor.

    privind

    organizarea

    contabilităţii

    • a) Jurnal de vanzari

    Formulat tipizat fara regim special. SERVESTE CA:

    Jurnal auxiliar pentru inregistrarea vanzarilor de valori materiale sau

    a prestarilor de servicii,

    Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata colectata,

    Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate.

    Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic

    elementele necesare pentru determinarea TVA colectata datorata. Acest

    document se emite de programul de contabilitate si are la baza facturile emise si

    borderoul de vanzare zilnic, de la casele de marcat.

    Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor

    inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoate la taxa pe

    valoarea adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la

    baza intocmirii Decontului de TVA.

    63

    • b) Jurnal de cumparari

    Formulat tipizat fara regim special. SERVESTE CA:

    Jurnal auxiliar pentru inregistrarea cumpararilor de valori materiale

    sau a prestarilor de servicii,

    Document de stabilire lunara a taxei pe valoarea adaugata

    deductibila,

    Document de control a unor operatii de inregistrare in contabilitate,

    Se intocmeste intr-un singur exemplar, in care se inregistreaza zilnic

    elementele necesare pentru determinarea TVA deductibila. Acest document se

    emite de programul de contabilitate si are la baza facturile de la furnizori (facturi

    cu care s-au achizitionat valori materiale sau prestari de servicii).

    Circula la compartimentul financiar-contabil pentru verificarea sumelor

    inscrise in conturi si a respectarii dispozitiilor legale referitoare la taxa pe

    valoarea adaugata. Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil si sta la

    baza intocmirii Decontului de TVA. Trimestrial se depun declaratiile

    recapitulative VIES la Administratia Financiara Teritoriala.

    • c) Factura (furnizor / client)

    Livrarile catre clienti din afara Comunitatii U.E se fac pe baza de, declaratie

    vamala de export care are atasata INVOICE emis de societate. Societatea emite o

    factura catre fiecare beneficiar care serveste ca:

    Document de baza caruia se intocmeste instrumentul de decontare a

    produselor si marfurilor, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate ;

    Document de insotire a marfii pe timpul transportului;

    Document de incarcare in gestiunea primitorului;

    Document justificativ de inregistrare in contabilitatea furnizorului si a

    cumparatorului.

    64

    In cadrul firmei ASSA ABLOY ROMANIA SRL facturile sunt intocmite de

    Departamentul vanzari in trei exemplare (un exemplar merge la client, unul in

    contabilitate si unul ramane la gestiunea care l-a emis). Departamentul vanzari

    factureaza din toate punctele de lucru (situate in Brasov, Timisoara, Cluj-

    Napoca), din cele doua magazine din Bucuresti si din Depozitul Central aflat la

    sediul central al firmei – Bucuresti.

    Se arhiveaza la: furnizor; departamentul vanzari; la compartimentul financiar-

    contabil; la cumparator.

    Operatiunile de export sunt consemnate in factura urmand ca in baza solicitarii

    partenerului extern, sa fie atasata la aceasta factura si factura externa INVOICE

    in devize si in limba engleza .

    Atunci cand factura nu se poate intocmii in momentul livrarii, datorita unor

    conditii obiective si cu totul exceptionale, produsele si marfurile livrate sunt

    insotite, pe timpul transportului de avizul de insotire a marfii. Pentru bunurile

    livrate cu aviz de insotire a marfii, factura trebuie emisa pana in cea de-a 15 zi

    lucratoare a lunii urmatoare.

    65

    Figura 8. Forma introduce comanda vanzare Figura 9. Raport factura client (invoice ) 66

    Figura 8. Forma introduce comanda vanzare

    Figura 8. Forma introduce comanda vanzare Figura 9. Raport factura client (invoice ) 66

    Figura 9. Raport factura client (invoice )

    66

    3.9. Sistemul de documente privind organizarea contabilităţii generale.

    • a) Balanta de verificare

    In cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL se foloseste balanta de

    verificare cu patru egalitati, este emisa de programul de contabilitate si raspunde

    de exactitatea inregistrarilor seful contabil. SERVESTE CA:

    Verificarea exactitatii inregistrarilor

    Controlul concordantei dintre contabilitatea sintetica si analitica

    Intocmirea situatiilor financiare.

    Nu circula fiind document de sinteza.

    Se arhiveaza la compartimentul financiar-contabil.

    3.10.

    Sistemul

    de

    patrimoniului.

    documente

    privind

    organizarea

    inventarierii

    Inventarierea este un procedeu al metodei contabilitatii, comun si altor

    stiinte economice, care reprezinta ansamblul operatiunilor prin care se constata

    existenta cantitativa si valorica sau numai valorica, dupa caz, a elementelor de

    activ si de pasiv aflate in patrimoniul unitatii la data la care aceasta se efectueaza.

    Principalele documente utilizate in activitatea de inventariere a elementelor

    patrimoniale de activ si de pasiv sunt:

    • a) Decizia de inventariere;

    Decizia de inventariere este emisa de seful contabil cu acordul scris al conducerii

    compartimentului financiar-contabil – Directorul Economic. Se emit astfel de

    decizii o singura data pe an pentru toate gestiunile (de regula la sfarsitul anului),

    in cazul schimbarii gestionarului si ori de cate ori este nevoie in cursul anului.

    67

    • b) Declaratia de inventar;

    Serveste ca declaratie scrisa a gestionarului raspunzator de gestionarea valorilor

    materiale si banesti, pe care o prezinta comisiei de inventariere. Se intocmeste

    intr-un exemplar, de gestionar, dupa sigilarea locurilor de pastrare a valorilor

    materiale si banesti de care raspunde gestionarul respectiv, sau, acolo unde este

    posibil acest lucru, inainte de inceperea operatiei de inventariere, si se semneaza

    de acesta.

    • c) Lista de inventariere serveste ca :

    document pentru inventarierea bunurilor aflate in gestiunile

    societatii,

    document pentru stabilirea lipsurilor si plusurilor de bunuri,

    document justificativ de intregistrare in evidenta magaziilor si in

    contabilitate a plusurilor si minisurilor constatate,

    document pentru intocmirea registrului jurnal,

    document centralizator al operatiunilor de inventariere.

    Se listeaza din programul de contabilitate, listele de inventariere fara cantitati

    (doar cu simbolul si denumirea). Aceste liste se completeaza cu nr. de bucati

    gasite in timpul inventarului, « faptic » in gestiune si la sfarsit se constata

    plusurile si minusurile. Listele sunt semnate pe fiecare fila de catre gestionar si

    comisia de inventariere si impreuna cu Delaratia de inventar si Procesul verbal

    (intocmit de comisia de inventariere cu concluziile inventarului) se predau la

    compartimentul financiar-contabil pentru inregistrarea in contabilitate si arhivare.

    • d) Decizia de imputare serveste ca:

    Document de imputare a valorii pagubei produse de persoanele incadrate

    in munca,

    Titlu executoriu in momentul comunicarii,

    68

    Document de inregistrare in contabilitate.

    Se intocmeste de catre serviciul Personal, pe baza documentatiei prezentate de

    contabilul sef (in cazul lipsurilor in gestiune rezultate in urma inventarierii). Se

    intocmeste in trei exemplare: exemplarul 1 pentru compartimentul financiar-

    contabil pentru punerea in aplicare (retinerea pe stat), exemplarul 2 pentru

    salariat si exemplarul 3 la dosarul de personal al salariatului.

    • e) Angajamentul de plata serveste ca:

    angajament de plata, a unei sume ce reprezinta o paguba adusa unitatii

    patrimoniale

    titlu executoriu pentru recuperarea pagubelor,

    titlu executoriu pentru executarea silita, in caz de nerespectarea

    angajamentului.

    Se intocmeste intr-un exemplar, de persoana care isi ia angajamentul (in urma

    unui proces verbal sau a unui referat din care rezulta paguba adusa societatii) si

    se arhiveaza in compartimentul financiar-contabil. Acest angajament se da in fata

    juristului societatii, care are sarcina de a respecta legile si al semna.

    • f) Registrul-inventar:

    Acest registru in cadrul firmei SC ASSA ABLOY ROMANIA se

    completeaza o data pe an avand la baza liste de inventariere intocmite in fiecare

    gestiune (materii prime, materiale auxiliare, marfuri si produse) si in fiecare

    departament (mijloacele fixe si obiectele de inventar).

    69

    3.11.

    Gestionarea,

    folosirea

    şi

    evidenţa

    formularelor

    cu

    regim

    special.

    In cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL, evidenta formularelor cu

    regim special se tine la gestiunea de materiale folosind pentru fiecare tip de

    formular o “Fise de magazie a formularelor cu regim special”. De gestionarea si

    folosirea acestor formulare raspunde contabilul sef. Nu se elibereaza din gestiune

    asemenea formulare pana nu se prezinta contabilului sef un raport in care se

    consemneaza cum s-au folosit formularele ridicate anterior.

    3.12. Lucrari de sinteza si raportare financiar-contabila. Situatii

    financiare.

    Situatiile financiare in cadrul SC ASSA ABLOY ROMANIA se intocmesc de

    directorul economic si are la baza balanta de verificare si listele de inventariere.

    SC ASSA ABLOY ROMANIA SRL aplică Reglementările contabile

    armonizate cu directivele Comunităţii Economice Europene şi cu Standardele

    Internaţionale de Contabilitate.

    Situatiile financiare anuale se compun din:

    bilanţ,

    cont de profit şi pierdere,

    situaţia modificărilor capitalului propriu,

    situaţia fluxurilor de trezorerie,

    politici contabile,

    note explicative.

    70

    Situaţiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către auditori

    financiari, persoane juridice autorizate. Se depun la Direcţia Generală a

    Finanţelor Publice a Sectorului 6 în termen de 150 de zile de la încheierea

    exerciţiului financiar.

    Se publica dupa aprobare si se pastreaza timp de 50 de ani .

    71

    CAPITOLUL 4

    CONCLUZII ŞI CONTRIBUŢII PERSONALE

    Stocurile de materii prime, materiale consumabile şi materiale de natura

    obiectelor de inventar, sunt considerate ca fiind proprietatea unităţii patrimoniale

    care le deţine, în cadrul acestora incluzându-se şi bunurile aflate în custodie, în

    prelucrare sau în consignaţie la terţi şi care se evidenţiază distinct în contabilitate.

    Acestea se consumă de regulă de la prima întrebuinţare în procesul de

    producţie atât în expresie valorică cât şi în expresie naturală, fiind incluse în

    preţul de cost al producţiei pe măsura întrebuinţării lor, transferându-şi integral

    valoarea în cheltuieli de producţie sau de circulaţie.

    Materiile şi materialele, au un rol primordial în activitatea de producţie a

    firmei, iar obiectele de inventar ajută la realizarea acesteia.

    Desfăşurarea procesului de producţie în întreprinderile industriale este

    condiţionată de existenţa acestora. Asupra lor acţionează munca în vederea

    transformării lor în produse.

    În totalul cheltuielilor de producţie, materiile şi materialele ocupă un rol

    deosebit de important, constituind în majoritatea sectoarelor economice o rezervă

    principală de reducere a costurilor de producţie.

    • 1. Obligaţiile

    prevăzute

    respectate şi anume:

    de

    Legea

    Contabilităţii

    nr.82/1991

    au

    fost

    operaţiunile economico – financiare au la bază documente

    legal întocmite şi corect contabilizate;

    au fost respectate principiile contabilităţii;

    72

    regulile şi metodele contabile prevăzute de reglementări în

    vigoare au fost respectate;

    posturile înscrise în raportarea anuală corespund cu datele

    înregistrate în contabilitate, raportarea fiind întocmită pe

    baza balanţei de verificare;

    în contul de profit şi pierderi au fost reflectate în mod fidel

    veniturile, cheltuielile şi rezultatele financiare ale perioadei

    raportate.

    • 2. Societatea nu are datorii fata de bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale si fata de fondurile speciale.

    • 3. Societatea deţine toate registrele ce se folosesc obligatoriu, conform art.20 din Legea Contabilităţii nr.82/1991, şi anume:

    registrul jurnal în care sunt înregistrate în mod cronologic

    toate operaţiile patrimoniale;

    registrul inventar;

    registrul ‘cartea – mare’.

    • 4. Ciclul de exploatare implică nevoi de active circulante cu caracter permanent, dar şi cu caracter temporar. În aceste condiţii pentru societate este oprtun să acopere nevoile permanente cu fond de rulment, iar nevoile temporare cu credite pe termen scurt.

    • 5. Societatea urmăreşte profitul, nu deficitul, iar acest beneficiu este supus impozitării ( declaraţia de impunere se întocmeşte şi se depune de către firmă chiar daca aceasta a înregistrat pierde).

    • 6. Societatea a realizat profit din exploatare,

    73

    PROPUNERI

    pentru a evita unele greşeli ce se pot strecura în operaţiile de depozitare

    şi eliberare a materialelor din depozit în procesul de producţie, prin

    confundarea diferitelor stocuri de materiale precum şi pentru a crea

    condiţiile necesare organizării evidenţei operative şi a contabilităţii

    materialelor este necesar ca materialele să fie clasificate pe tipuri de

    materiale atribuind fiecărui material o denumire;

    asigurarea unei depozitări corespunzătoare a stocurilor de materiale în

    vederea asigurării condiţiilor necesare păstrării acestora;

    achiziţionarea unor materiale fiabile care să corespundă cu noile cerinţe

    ale pieţei;

    organizarea contabilitatii sa fie

    cât mai eficientă,

    pentru a oferi o

    imagine cât mai reală asupra situaţiei stocurilor;

    evidenţa materialelor trebuie ţinută atât în expresie valorică pe baza

    preţurilor de evaluare.

    74

    4.3. Legea contabilitatii 82/1991 cu modificarile aduse de OG 70/2004 si

    Legea 420/2004, aplicabile de la data de 01.01.2005 - publicata in M.O.

    nr.993din/28.10.2004 ;

    Unele prevederi intra in vigoare la alte date cuprinse intre paranteze.

    Dispozitii generale :

    Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome,

    institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte

    persoane juridice au obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie,

    respectiv contabilitatea financiara, potrivit prezentei legi, si contabilitatea de

    gestiune adaptata la specificul activitatii.

    Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop

    patrimonial, precum si persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare

    de venituri au, de asemenea, obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea

    proprie.

    Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul in strainatate, care apartin

    persoanelor prevazute la alin. (1) si (2), cu sediul sau domiciliul in Romania,

    precum si sediile permanente din Romania care apartin unor persoane juridice cu

    sediul sau domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze si sa conduca

    contabilitatea proprie, potrivita prezentei legi.

    Contabilitatea, ca activitate specializata in masurarea, evaluarea, cunoasterea,

    gestiunea si controlul activelor, datoriilor si capitalurilor proprii, precum si a

    rezultatelor obtinute din activitatea persoanelor juridice si fizice prevazute la art.1

    trebuie sa asigure inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea

    si pastrarea informatiilor cu privire la pozitia financiara, performanta financiara si

    75

    fluxurile de trezorerie, atat pentru cerintele interne ale acestora, cat si in relatiile

    cu investitorii prezenti si potentiali, creditorii financiari si comerciali, clientii.

    Contabilitatea proprie Cuprinde :

    a) contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea

    veniturilor si plata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;

    • b) contabilitatea trezoreriei statului

    • c) contabilitatea generala bazata pe principiul constatarii drepturilor si

    obligatiilor, care sa reflecte evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si

    a excedentului sau a deficitului patrimonial (de la 01.01.2006);

    • d) contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate (de la

    01.01.2006).

    Contabilitatea institutiilor publice asigura informatii ordonatorilor de credite cu

    privire la executia bugetelor de venituri si cheltuieli, patrimoniul aflat in

    administrare, precum si pentru intocmirea contului general anual de executie a

    bugetului de stat, a contului anual de executie a bugetului asigurarilor sociale de

    stat, fondurilor speciale, precum si a conturilor anuale de executie ale bugetelor

    locale.

    Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala.

    Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala,

    cat si in valuta, potrivit reglementarilor elaborate in acest sens.

    Pentru necesitatile proprii de informare, persoanele prevazute la art. 1 pot opta

    pentru intocmirea situatiilor financiare si intr-o alta moneda.

    Ministerul Finantelor Publice elaboreaza si emite norme si reglementari in

    domeniul contabilitatii, planul de conturi general, modelele situatiilor financiare,

    registrelor si formularelor comune privind activitatea financiara si contabila,

    normele metodologice privind intocmirea si utilizarea acestora.

    Normele si reglementarile contabile pentru institutiile de credit, unitatile de

    asigurare-reasigurare, precum si pentru unitatile care opereaza pe piata de capital

    76

    se elaboreaza si se emit de Banca Nationala a Romaniei, Comisia de

    Supraveghere a Asigurarilor si Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.

    Pentru organizatii patronale si sindicale, precum si pentru alte categorii de

    organizatii fara scop patrimonial, care nu desfasoara activitati economice,

    Ministerul Finantelor Publice aproba un sistem simplificat de raportare

    financiara, avand in vedere si cerintele organismelor europene de profil.

    Orice operatiune economico-financiara efectuata se consemneaza in momentul

    efectuarii ei intr-un document care sta la baza inregistrarilor in contabilitate,

    dobandind astfel calitatea de document justificativ.

    Documentele justificative care stau la baza inregistrarilor in contabilitate

    angajeaza raspunderea persoanelor care le-au intocmit, vizat si aprobat, precum si

    a celor care le-au inregistrat in contabilitate.

    Persoanele prevazute la art. 1 au obligatia sa efectueze inventarierea generala a

    elementelor de activ si de pasiv detinute la inceputul activitatii, cel putin o data

    pe an pe parcursul functionarii lor, in cazul fuziunii sau incetarii activitatii,

    precum si in alte situatii prevazute de lege.

    Ministerul Finantelor Publice poate aproba exceptii de la regula inventarierii

    anuale pentru unele bunuri cu caracter special aflate in administrarea institutiilor

    publice, la propunerea ordonatorilor principali de credite.

    Evaluarea elementelor detinute cu ocazia inventarierii si prezentarea acestora in

    situatiile financiare anuale se fac potrivit normelor si reglementarilor contabile.

    Reevaluarea activelor imobilizate se face, cu exceptiile prevazute de

    reglementarile legale, la valoarea justa a acestora. Valoarea justa se determina pe

    baza unor evaluari efectuate, de regula, de evaluatori autorizati.

    Documentele oficiale de prezentare a situatiei economico-financiare a

    persoanelor prevazute la art. 1 sunt situatiile financiare anuale, stabilite potrivit

    legii, care trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, performantei

    financiare si a celorlalte informatii

    referitoare

    77

    la

    activitatea

    desfasurata.

    Pentru institutiile publice documentul oficial de prezentare a situatiei

    patrimoniului aflat in administrarea statului si a unitatilor administrativ-teritoriale

    si a executiei bugetului de venituri si cheltuieli este situatia financiara

    trimestriala.

    Societatile-mama, definite astfel in reglementarile contabile aplicabile grupurilor

    de societati, intocmesc si prezinta si situatii financiare anuale consolidate.

    Organizarea si conducerea contabilitatii

    Raspunderea pentru organizarea si conducerea contabilitatii la persoanele

    prevazute la art. 1 revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei

    persoane care are obligatia gestionarii unitatii respective.

    Persoanele prevazute la art. 1 organizeaza si conduc contabilitatea, de regula, in

    compartimente distincte, conduse de catre directorul economic, contabilul-sef sau

    alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie. Aceste persoane

    trebuie sa aiba studii economice superioare si raspund impreuna cu personalul din

    subordine de organizarea si conducerea contabilitatii, in conditiile legii.

    Contabilitatea poate fi organizata si condusa pe baza de contracte de prestari de

    servicii in domeniul contabilitatii, incheiate cu persoane fizice sau juridice

    autorizate in conditiile Ordonantei Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea

    activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si