Sunteți pe pagina 1din 37

DIZOLVAREA ARGUMENT Capitolul 1 DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE 1.1 Notiunea de dizolvare 1.2 Caile dizolvarii societatii comerciale 1.2.

.1 Dizolvarea de drept a societatii 1.2.2 Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor 1.2.3 Dizolvarea societatii pe cale judecatoreasca 1.3 Cauze generale de dizolvare a societatii comerciale 1.3.1 Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii 1.3.2 Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate 1.3.3 Declararea nulitatii societatii 1.3.4 Hotararea adunarii generale 1.3.5 Hotararea tribunalului 1.3.6 Falimentul societatii 1.3.7 Alte cauze ale dizolvarii societatilor comerciale 1.4 Cauze speciale de dizolvare pentru fiecare tip de societate comerciala n parte 1.4.1 Dizolvarea societatii n nume colectiv 1.4.2 Dizolvarea societatii n comandita simpla 1.4.3 Dizolvarea societatii comerciale pe actiuni 1.4.4 Dizolvarea societatii comerciale n comandita pe actiuni 1.4.5 Dizolvarea societatii cu raspundere limitata 1.5 Cauze de dizolvare-sanctiune pentru societatile comerciale 1.6 Efectele dizolvarii societatii comerciale 1.6.1 Interdictia unor operatiuni comerciale noi 1.6.2 Dreptul fiecarui asociat de a cere lichidarea societatii 1.6.3 Inceperea procedurii de lichidare 1.7 Fuziunea si divizarea societatilor comerciale 1.7.1 Conditiile fuziunii sau dvizarii 1.7.2 Efectele fuziunii sau divizarii Capitolul 2 - STUDIU DE CAZ LA SC. 2.1 Scopul si obiectul legii 2.2 Organul abilitat pentru constatarea dizolvarii 2.3 Radierea din registrul comertului 2.4 Publicitatea legala a constatarii dizolvarii de drept si a radierii 2.5 Studiu de caz la S.C. DANBRED S.R.L CONCLUZII BIBLIOGRAFIE 2 4 4 5 5 6 7 9 10 11 12 13 14 15 16 17 17 19 19 20 21 22 23 23 24 24 25 26 28 30 30 30 31 32 32 36 37

ARGUMENT
1

Societatea comercial se constituie pentru a desfura o activitate comercial pe durata de timp stabilit n actul constitutiv. Uneori durata societii se prelungete chiar i dup decesul asociailor care au constituit societatea. Dar orice societate comercial va sfri prin a disprea, deoarece ea urmeaz acelai destin implacabil, ca i o persoan fizic: se nate, triete i moare. ncetarea existenei societii comerciale reclam realizarea unor operaii care s aib drept rezultat nu numai ncetarea personalitii juridice, ci i lichidarea patrimoniului societii, prin exercitarea drepturilor i ndeplinirea obligaiilor sociale. n consecin, potrivit legii, ncetarea existenei societii comerciale impune parcurgerea a dou faze: dizolvarea societii i lichidarea societii. Faza dizolvrii societii cuprinde anumite operaii care declaneaz i pregtesc ncetarea existenei societii. n aceast faz, personalitatea juridic nu este afectat, ns dizolvarea pune capt activitii normale a societii. Faza lichidrii societii cuprinde acele operaii de lichidare a patrimoniului societii, plata creditorilor i mprirea soldului ntre asociai. n aceast faz, societatea continu s i pstreze personalitatea juridic, dar ea este subordonat cerinelor lichidrii. Cele dou faze sunt distincte i, n consecin, ele trebuie parcurse n mod succesiv, cu respectarea dispoziiilor prevzute de lege pentru fiecare. Dizolvarea i lichidarea societilor comerciale sunt reglementate prin dispoziiile Legii nr. 31/1990. Legea permite ns asociailor ca n actul constitutiv s prevad modul de dizolvare i de lichidare a societii (art. 7 i art. 8 din lege). Dizolvarea societilor comerciale reprezint o etap n procesul de ncetare a personalitii juridice a acestora, format dintr-un ansamblu de operaiuni care au ca urmare, de regul, lichidarea patrimoniului societilor n cauz. Aceste operaiuni se refer la hotrrea de dizolvare a societii i aducerea ei la cunotina celor interesai. Potrivit legii, hotrrea privind dizolvarea societii este luat, dup caz, de adunarea asociailor ori de instana judectoreasc. Excepional, dizolvarea societii se produce n temeiul legii. Cum se poate observa, dizolvarea privete nsi societatea comercial ca entitate juridic, care nu produce ncetarea actului constitutiv al societii. Lucrarea este structurata in 2 capitole, astfel in primul capitol am realizat o mica introducere pentru a ne familiarize cu notiunea de dizolvare, am vorbit despre cauzele generale si
2

speciale de dizolvare a unei societati comerciale, dar si despre efectele pe care le produce dizolvarea societatii. In cel de-al doilea capitol am abordat dizolvarea din doua puncte de vedere, si anume in primul rand am realizat un studiu de caz cu privire la companiile care sunt inactive, a companiilor fantoma, dar si a celor care nu au indeplinit cerintele legii. Cel de-al doilea studio de caz se refera la o societate comerciala.

CAPITOLUL 1 DIZOLVAREA SOCIETATILOR COMERCIALE

1.1

Notiunea de dizolvare

Legea nr. 31/ 1990 nu da o definitie expresa a dizolvarii societatii, iar in lipsa acesteia, precizarea notiunii a revenit doctrinei. Mai aproape de realitate este definirea dizolvarii ca fiind un fapt care determina incetarea vietii societatii, ca organism activ ce urmareste realizarea de beneficii din exercitarea unei activitati comerciale1. Totusi, cea mai exacta caracterizare este aceea care considera dizolvarea ca un moment care pune capat activitatii comerciale normale, asa cum aceasta a fost determinata de actul constitutiv si marcheaza trecerea in faza lichidarii2. Deci, prin dizolvare, societatea intra intr-o noua faza a existentei sale, in care urmeaza sa se procedeze la lichidarea bunurilor sociale, adica la transformarea lor in bani, plata onorariilor si repartizarea restului intre asociati. Numai dupa parcurgerea acestui "ciclu" intervine stingerea personalitatii juridice a societatii si o data cu aceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga3. Perioada ce urmeaza dizolvarii este asemanatoare cu perioada constitutiva: societatea se bucura de o personalitate juridica restransa, limitata de aceasta data, la operatiunile lichidarii. Procesul de incetare a existentei societatii comerciale cuprinde mai multe operatiuni care trebuie indeplinite in conditiile legii4. Dizolvarea societatii priveste acele operatiuni care declanseaza acest proces si asigura premisele lichidarii patrimoniului social. Aceste operatiuni se refera la hotararea de dizolvare a societatii si aducerea ei la cunostinta celor interesati. Potrivit legii, hotararea privind dizolvarea societatii este luata, dupa caz, de adunarea asociatilor ori de instanta judecatoreasca si exceptional dizolvarea se produce in temeiul legii. De mentionat ca dizolvarea priveste insasi societatea comerciala ca entitate juridica si nu actul constitutiv al societatii. Dat fiind ca operatiunile mentionate au rolul de a declansa procesul de incetare a existentei societatii comerciale, inseamna ca dizolvarea nu afecteaza personalitatea juridica a
1 2

Marius Scheaua Legea societatilor comerciale nr.31/1990 comentata si adnotata,Ed ALL BECK, 2002, pag 284 V.Ro, Dizolvarea societilor comerciale. Particulariti ale dizolvrii pe cale judiciar. Lichidarea societilor comerciale. Momentul n care intervine. Rolul instanei de judecat n cursul lichidrii societii n R.D.C. nr.1/1996, p.55 3 I.L.Georgescu.,Drept comercial roman,vol I ,Ed .Socec,Bucuresti,1946,pag 701 4 Conform Legii nr.31/1990,privind societatile comerciale ,republicata

societatii, calitatea de persoana juridica fiind indispensabila pentru a indeplini celelalte operatiuni care privesc lichidarea patrimoniului social. 1.2 Caile dizolvarii societatii comerciale

Pentru dizolvarea societatilor comerciale legea impune conditii diferite, dupa cum dizolvarea opereaza de drept, prin vointa asociatilor sau pe cale judecatoreasca. Dizolvarea societatilor comerciale prin vointa asociatilor sau pe cale judecatoreasca se mai poate numi si dizolvare facultativa. Dizolvarea de drept se deosebeste de dizolvarea facultativa prin faptul ca produce efecte in mod automat, fara a fi necesara o manifestare de vointa a asociatilor sau o interventie din partea instantei de judecata. In consecinta, unul din principalele efecte ale dizolvarii este interdictia pentru administratori de a intreprinde noi operatiuni care intervine automat din momentul aparitiei cauzei de dizolvare. Fiecare dintre aceste cai de dizolvare impune respectarea unor conditii prevazute de lege. 1.2.1 Dizolvarea de drept a societatii

n cazul dizolvrii de drept a societii, dizolvarea se produce de plin drept (ope legis), dac ipoteza legii este satisfcut. n consecin, pentru dizolvarea societii nu este necesar ndeplinirea nici unei formaliti. Legea consacr un singur caz de dizolvare de drept a societ ii: expirarea termenului stabilit pentru durata societii. Din moment ce asociaii au stabilit, prin actul constitutiv, durata societii, iar termenul fixat a expirat, societatea se dizolv, de plin drept, la data expirrii termenului. ntruct dizolvarea se produce de drept, nu este necesar nicio manifestare de voin a asociailor i nicio formalitate de publicitate. Asociatii trebuie sa fie consultati, cu cel putin un an inainte de expirarea duratei societatii. In caz contrar la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul va putea dispune efectuarea consultarii. Pentru producerea acestui efect nu trebuie indeplinita vreo formalitate, nu este necesara manifestarea de vointa a asociatilor, vointa lor este prezumata, de vreme ce nu au luat o hotarare de prelungire a duratei societatii.
5

In cazul unui litigiu, orice persoana interesata poate cere instantei judecatoresti constatarea dizolvarii societatii, instanta nu pronunta dizolvarea ci constata ca, fiind indeplinita cerinta legii, dizolvarea se produce n puterea legii (ope legis). Totodata, orice parte interesata poate cere instantei sa constate dizolvarea societatii comerciale ca urmare a expirarii duratei de functionare a acesteia. Interventia autoritatii judecatoresti se impune intrucat n aceasta situatie societatea comerciala, expirandu-i durata de functionare este lovita de nulitate. Potrivit Directivei Comunitatii Economice Europene nr.68/ 151 din 09.03.1968(modificat prin Directiva 2003/58/CE) nulitatea trebuie sa fie pronuntata prin decizie judiciara iar cazurile n care se poate realiza declararea nulitatii sunt expres prevazute n aceasta directive, In consecinta apreciem ca, daca asociatii hotarasc prelungirea duratei de functionare a societatii inainte de pronuntarea deciziei juridice de declarare a nulitatii aceasta neregularitate este acoperita. 1.2.2 Dizolvarea societatii prin vointa asociatilor

In cazul n care dizolvarea societatii se realizeaza n baza unei hotarari a adunarii asociatilor, se cere respectarea conditiilor prevazute de lege pentru modificarea contractului de societate sau a statutului societatii. Intrucat constituirea se bazeaza pe vointa asociatilor, manifestata prin acte constitutive, asociatii pot decide si dizolvarea societatii. In acest caz de dizolvare, acestia vor putea reveni asupra hotararii de dizolvare numai in situatia in care dizolvarea are drept cauza exclusiva hotararea acestora. In cazul in care hotararea este urmarea intervenirii uneia din celelalte cauze de dizolvare, asociatii nu vor putea reveni caci, in aceasta situatie, fiecare dintre ei este in drept sa ceara tribunalului pronuntarea dizolvarii. Din moment ce dizolvarea are semnificatia unei modificari a actului constitutiv revenirea asupra acestei hotarari trebuie facuta cu majoritatea ceruta pentru modificare. Deci, in societatile pe actiuni, revenirea trebuie decisa de adunarea generala extraordinara, in cele de persoane si cu raspundere limitata, de umanitatea asociatilor. Hotararea prin care s-a revenit asupra dizolvarii trebuie adusa la cunostinta tertilor, prin efectuarea formelor corespunzatoare de publicitate. Revenirea asupra dizolvarii se poate face cu
6

conditia sa nu se fi inceput repartizarea activului social intre asociati, deoarece aceasta este ultima faza a lichidarii, iar inceperea ei presupune ca au fost deja platiti creditorii sociali. Prin revenirea asupra hotararii de dizolvare pot fi prejudiciati in primul rand creditorii personali ai asociatilor, deoarece nu vor mai putea urmari partea cuvenita acestora prin lichidare. Pot fi de asemenea afectati asociatii insisi, carora s-ar putea sa li se para preferabil sa incaseze partea ce li se cuvine din activul social, decat sa se multumeasca cu beneficiile anuale. Pot fi afectati si creditorii sociali, deoarece lichidarea presupune inaintea oricarei repartitii din activ, stingerea pasivului. De aceea, legea da dreptul creditorilor si oricarei alte persoane interesate (deci si asociatilor) de a formula opozitie impotriva deciziei de revenire asupra dizolvarii societatii. Datorita faptului ca legea nu limiteaza cazurile n care societatea poate fi dizolvata prin hotararea adunarii asociatilor, asociatii sunt liberi sa aprecieze motivele de dizolvare a societatii, de regula cele impuse de interesele asociatilor. Hotararea de dizolvare a societatii adoptata de adunarea generala n conditiile legii nu este supusa verificarii instantei judecatoresti. 1.2.3 Dizolvarea societatii pe cale judecatoreasca

In absenta unei hotarari a adunarii asociatilor, dizolvarea se poate realiza pe cale judecatoreasca. Potrivit legii, oricare asociat poate cere tribunalului pentru motive temeinice dizolvarea societatii. Trebuie aratat ca pentru dizolvarea societatii in cazurile prevazute de art. 232 din Legea nr. 31/ 1990 trebuie respectate si unele reguli special. In aceste cazuri, dizolvarea societatii se poate cere de Camera de Comert si Industrie teritoriala sau orice persoana interesata. Dizolvarea se poate cere in urmatoarele situatii: 1. Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni. Ca orice persoana juridica, societatea comerciala nu are o existenta organica si, deci, nicio vointa naturala. Vointa societatii se manifesta prin organele sale. Ea se formeaza prin activitatea organului deliberativ, adunarea generala si este adusa la indeplinire de organul executiv, administratorii. 2. Societatea nu a depus, timp de trei ani consecutivi, bilantul contabil sau alte acte care, conform legii, se depun la Oficiul Registrului Comertului. Nedepunerea bilantului sau a altor

acte a caror depunere este obligatorie, timp de trei ani consecutivi, constituie o prezumtie ca societatea si-a incetat activitatea. Credem, insa, ca aceasta prezumtie poate fi rasturnata de societate, facand dovada motivelor pentru care nu a depus bilantul sau celelalte acte. 3. Societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu cunoscut ori asociatii au disparut ori nu au domiciliul ori resedinta cunoscute. Aici sunt cuprinse de fapt trei cazuri distincte: Incetarea activitatii societatii este o chestiune de fapt care trebuie dovedita de catre cel care solicita dizolvarea. Dovada se poate face cu orice mijloc de proba. Incetarea activitatii nu atrage dizolvarea daca este temporara (cel mult trei ani) si a fost comunicata organelor fiscale si inscrisa in Registrul Comertului. Sediul social constituie unul dintre atributele de identificare ale persoanei juridice, in functie de care se determina nationalitatea acesteia, instanta competenta,etc. Este lesne de inteles de ce lipsa acestui element conduce la posibilitatea dizolvarii. Lipsa asociatilor duce la indoieli in privinta existentei reale a societatii. Pentru ca asociatii sa fie socotiti disparuti nu este necesara declararea judecatoreasca a disparitiei acestora, fiind suficienta dovedirea disparitiei in fapt. Hotararea tribunalului privind dizolvarea societatii se publica in Monitorul Oficial, intr-un ziar de larga raspandire. Impotriva hotararii poate face apel orice persoana interesata. Termenul este de 30 de zile si curge de la publicarea in Monitorul Oficial. Dispozitia este justificata, avand in vedere sfera larga de persoane ca ar putea fi interesate sa impiedice dizolvarea societatii, in afara partilor din proces. Pe data ramanerii definitive a hotararii tribunalului societatea va fi radiata din Registrul Comertului, din oficiu, afara de cazul cand prin hotararea tribunalului s-a dispus altfel. Daca societatea a avut o anumita activitate si are un patrimoniu, tribunalul va dispune inceperea procedurii lichidarii. In acest caz, nu va mai avea loc disparitia automata a persoanei juridice, nemaiputandu-se efectua radierea acesteia. Ea va urma procedura lichidarii, potrivit dreptului comun. 1.3 Cauze generale de dizolvare a societatii comerciale

Cauzele 5de dizolvare a unei societati comerciale pot fi generale sau aplicabile tuturor formelor de societati comerciale, precum si cauze speciale, aplicabile numai anumitor forme juridice de societate sau hotarate de asociati, cu caracter particular, prin actul constitutiv. Aceasta reglementare a fost introdusa in urma modificarii din 1997 a legii nr.31/1990 si tot atunci au fost introduse cauze noi, neprevazute in reglementerea anterioara: declararea nulitatii societatii, hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum si neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul normativ. Legea nr. 31/ 1990 privind societatile comerciale, reglementeaza cauzele generale de dizolvare aplicabile tuturor societatilor comerciale in art.227. Societatea comerciala se dizolva prin: 1.3.1 Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii; 1.3.2 Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia; 1.3.3 Declararea nulitatii societatii; 1.3.4 Hotararea adunarii generale; 1.3.5 Hotararea tribunalului, la cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati, care impiedica functionarea societatii; 1.3.6 Falimentul societatii; 1.3.7 Alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii. 1.3.1 Trecerea timpului stabilit pentru durata societatii

Ajungerea la termen este singurul caz de dizolvare de plin drept. Prin implinirea termenului pentru care a fost constituita, societatea se dizolva automat, fara sa fie necesara adoptarea unei hotarari de catre adunarea generala, pronuntarea dizolvarii da catre tribunal sau indeplinirea vreunei alte formalitati in acest sens. Deasemenea nu este necesara nici inscrierea in Registrul Comertului, nici publicarea in Monitorul Oficial. Potrivit legii, asociatii sunt obligati ca in actele constitutive sa prevada durata societatii; daca aceasta durata este determinata, inseamna ca la expirarea ei, societatea se dizolva. Dizolvarea apare n acest caz, automat, ca efect direct al vointei asociatilor exprimata inca de la
5

inceput n actul constitutiv, fara a fi nevoie de vreo formalitate n plus pentru ca societatea sa intre n dizolvare. Ca atare, momentul n care intervine n acest caz dizolvarea este chiar ziua urmatoare expirarii duratei societatii. Efectul dizolvarii societatii ca urmare a expirarii duratei acesteia poate fi evitat, n cazul n care asociatii decid, n conditiile art. 206 Legea societatilor comerciale nr.31/1990, prelungirea duratei societatii. Asociatii vor trebui consultati de catre organele societatii, cu cel putin un trei luni inainte de expirarea duratei societatii, n ideea de a decide daca societatea isi prelungeste sau nu durata de existenta stabilita initial. In lipsa, la cererea oricaruia dintre asociati, tribunalul va putea dispune, prin incheiere, efectuarea consultarii. Aceasta dispozitie are drept scop tocmai impiedicarea dizolvarii societatii datorita faptului ca asociatii nu au avut timp sa prelungeasca durata acesteia. In acelasi timp, neefectuarea consultarii nu impiedica dizolvarea societatii la expirarea duratei prevazute in actul constitutiv. In textul legii nu este prevazut cine are obligatia de a-i convoca pe asociati in vederea consultarii. In lipsa oricarei dispozitii, credem ca administratorii sunt cei carora le revine obligatia convocarii. In cazul in care omit sa-i convoace pe asociati si, din acest motiv dizolvarea nu mai poate fi evitata, consideram ca administratorii vor fi raspunzatori pentru eventualele prejudicii cauzate. Daca in actul constitutiv a fost omisa inserarea clauzei de dizolvare si daca ea nu a fost stabilita nici ulterior, prin hotararea Adunarii Generale, dizolvarea se va face prin hotararea Adunarii Generale sau hotarare judecatoreasca pentru o cauza obligatorie sau facultativa de dizolvare, perenitatea nefiind in contextul legislativ dat o caracteristica a societatii comerciale. Singura modalitate de a impiedica dizolvarea societatii este prorogarea expresa a duratei societatii, cu conditia ca prorogarea sa intervina inaintea implinirii termenului de functionare a acesteia. In cazul in care societatea continua sa functioneze si dupa expirarea duratei ei, se considera ca avem de a face cu o societate nelegal constituita si este angajata raspunderea administratorilor pentru operatiunile savarsite de ei. 1.3.2 Imposibilitatea realizarii obiectului de activitate al societatii sau realizarea acestuia
10

Orice societate are un obiect de activitate care trebuie aratat n contractul de societate, obiect care se realizeaza n cursul duratei societatii. Daca se constata o imposibilitate de realizare a obiectului propus evident, societatea isi pierde ratiunea de a exista si deci se dizolva. Efectul se produce atat n cazul cand imposibilitatea s-a ivit n cursul duratei societatii (de exemplu a fost retrasa concesiunea), cat si n cazul cand obiectul nu s-a realizat(de exemplu nu s-a obtinut concesiunea). Asa cum se stie, insa, obiectul de activitate al societatii are un inteles dublu: stricto sensu, obiectul de activitate al societatii este cel stabilit ca atare de catre asociati n actul constitutiv, n timp ce loto sensu, obiectul de activitate are intelesul de scop statutar (obiect general de activitate al societatii, adica savarsirea de acte sau fapte de comert 6) asociatii pot decide oricand in cadrul obiectului general de activitate, schimbarea sau completarea obiectului de activitate stabilit ca atare in actul constitutiv. De aceea consideram ca, in realitate, textul legal are in vedere: Fie situatia in care societatea si-a propus un obiectiv (spre exemplu: societate creata de statul roman cu o firma privata, pentru construirea unei autostrazi). Fie in cazul in care realizarea afacerii preconizate prin constituirea societatii este sau a devenit imposibila (imposibilitatea poate fi materiala, ca in cazul in care obiectul asupra caruia partile s-au inteles, sa-l exploateze prin intermediul societatii). Jurisprudenta a considerat ca exista o imposibilitate a realizarii obiectului unei societati de persoane si in cazul ivirii intre asociati a unor neintelegeri grave care fac imposibila desfsurarea activitatii societatii. Doctrina a extins interpretarea data de jurisprudenta, considerand ca imposibilitatea realizarii obiectului de activitate poate insemna nu numai neintelegerile grave de fond dintre asociati, ci si lipsa mijloacelor financiare necesare indeplinirii scopului societatii, ceea ce apare ca nejustificat n raport de intelesul care se da notiunii de obiect social de activitate. Problema care se pune n acest caz de dizolvare este stabilirea momentului in care intervine dizolvarea. In cazul n care imposibilitatea realizarii obiectului de activitate apare sub forma neintelegerilor grave intre asociati, dizolvarea are caracter judiciar, astfel ca momentul n care aceasta intervine se stabileste dupa regulile aplicabile dizolvarii judiciare.

Legea31/1990 actualizata 2013, art. 1, alin.1


11

In celelalte cazuri de imposibilitate a realizarii obiectului de activitate sau de realizare a lui, consideram ca dizolvarea trebuie constatata prin hotarare a adunarii generale, astfel ca, momentul n care aceasta intervine se stabileste dupa regulile aplicabile dizolvarii voluntare. O actiune judiciara n constatarea cazurilor de imposibilitate a realizarii obiectului de activitate sau de realizare a lui ar fi inadmisibila, intrucat, pe calea unei actiuni n constatare nu se pot stabili situatii de fapt. Atat in cazul imposibilitatii realizarii obiectului social, cat si in cel al realizarii acestuia, dizolvarea poate fi impiedicata prin modificarea obiectului de activitate al acestuia, intrucat dizolvarea nu intervine de plin drept, modificarea poate fi facuta oricand, inainte de pronuntarea hotararii de dizolvare de catre tribunal sau de adoptarea hotararii de dizolvare de catre adunarea generala. 1.3.3 Declararea nulitatii societatii

Dat fiind ca nulitatea societatii opereaza fara efect retroactiv, dizolvarea este socotita a fi consecinta normala. Este o sanctiune de drept comun a incalcarii unei cerinte imperative a legii si se aplica societatilor comerciale cu multe limitari si circumstantieri, dandu-se prioritate unei solutii mai favorabile, aceea a supravietuirii societatii. Constituirea unei societati comerciale impune incheierea unor acte constitutive cu respectarea cerintelor legii privind actele juridice. Societatea comerciala dobandeste personalitate juridica prin indeplinirea unor formalitati cerute de lege si intemeiate prin contractul de societate si statut. Neindeplinirea conditiilor de fond, cat si de forma trage dupa sine sanctiunea nulitatii, societatea fiind considerata nelegal constituita. In cazurile aratate la art.56 din Legea nr. 31/ 1990 si daca asociatii nu au inlaturat, inainte de a se pune concluzii n fond, cauza de nulitate invocata n cererea de anulare (art.57 Legea nr.31/1990) tribunalul poate declara nulitatea societatii. La momentul n care hotararea judecatoreasca de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea inceteaza fara efect retroactiv si intra n lichidare. Dispozitivul acestei hotarari se trimite la Registrul Comertului pentru mentionare si publicare n Monitorul Oficial.
1

A se vedea in acest sens si Directiva Comunitatii Economice Europene nr.68/151/1968 care apreciaza ca nulitatea antreneaza lichidarea societatii,op.cit.1482

12

Dizolvarea devine, n acest caz, opozabila tertilor, n momentul efectuarii formalitatilor de publicitate. Declarea nulitatii societatii nu constituie un caz de dizolvare de plin drept in intelesul de dizolvare ce intervine automat, fara niciun amestec din partea instantei sau a asociatilor, caci pentru declararea nulitatii este nevoie de o hotarare judecatoreasca, dar, din momentul in care hotararea de declarare a nulitatii a devenit irevocabila, societatea trebuie considerata dizolvata si va fi supusa procedurii lichidarii, chiar daca instanta a omis sa pronunte dizolvarea. Sub acest aspect, acest caz se apropie de dizolvarea de plin drept. 1.3.4 Hotararea Adunarii Generale

Societatea fiind opera vointei asociatilor, asociatii pot lua hotararea dizolvarii societatii, chiar inainte de termenul fixat. Vointa asociatilor privind dizolvarea societatii se manifesta n cadrul adunarii asociatilor care exprima vointa sociala (Hotararea de dizolvare poate fi luata cu respectarea conditiilor de quorum si majoritate prevazute de lege pentru modificarea actelor constitutive ale societatii, iar adunarea poate hotari dizolvarea n toate cazurile impuse de interesele asociatilor, intrucat legea nu limiteaza cazurile n care societatea poate fi dizolvata prin hotararea Adunarii Generale). De altfel, Legea nr.31/1990 prevede ca: In caz de dizolvare a societatii prin hotarare a asociatiilor, acestia vor putea reveni, cu majoritatea ceruta pentru modificarea actului constitutiv, asupra hotararii luate, atat timp cat nu s-a facut nici o repartitie din activ. Dizolvarea societatii prin hotarare a adunarii generale reprezinta un caz de modificare a actului constitutiv, astfel ca, sunt pe deplin aplicabile dispozitiile art. 204 din Legea nr. 31/1990, referitoare la conditiile generale de valabilitate si la formalitatile aferente modificarii actului constitutiv. Instanta judecatoreasca nu se poate substitui adunarii generale, pentru a dispune dizolvarea, n cazul n care aceasta nu a fost votata n adunarea generala datorita neintrunirii cvorumului sau majoritatii cerute de lege. Daca dizolvarea nu intervine prin hotararea Adunarii Generale a Asociatilor, dizolvarea judiciara nu poate fi dispusa decat n conditiile legii pentru neintelegeri grave intre asociati.

13

In cazul n care dizolvarea voluntara intervine inainte de expirarea termenului fixat pentru durata societatii, dizolvarea produce efecte fata de terti numai dupa trecerea unui termen de 30 zile de la publicarea n Monitorul Oficial. In cazul n care societatea dizolvata a fost constituita pe durata nelimitata, trecerea acestui termen de 30 de zile nu este necesar pentru opozabilitatea fata de terti a hotararii de dizolvare, intrucat textul legal are n vedere numai societatea constituita pentru o durata determinata. Asociatii pot reveni asupra hotararii de dizolvare, n conditiile cerute de lege pentru modificarea actului constitutiv, cu conditia ca nici o repartitie de activ sa nu fi fost efectuata. Profesorul I.L. Georgescu, citandu-l pe De Gregorio a facut distinctie intre adunarile generale care iau decizia dizolvarii in situatia intervenirii unui caz anume prevazut de lege si dizolvarea intervenita exclusiv prin vointa asociatilor. Pentru cele dintai este necesara o majoritate obisnuita iar pentru cele din urma este necesara o majoritate extraordinara. 1.3.5 Hotararea tribunalului

La cererea oricarui asociat, pentru motive temeinice, precum neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii, tribunalul poate hotari dizolvarea societatii. Exista posibilitatea ca intre asociati sa se iveasca unele neintelegeri grave, care fac imposibila realizarea obiectului de activitate propus, prin ingreunarea desfasurarii activitatii societatii. Prin decizia Curtii Supreme de Justitie s-a stabilit ca dreptul de a cere dizolvarea societatii comerciale prin hotarare judecatoreasca, n cazul nerealizarii unui consens intre asociati, apartine numai asociatilor, oricare dintre acestia avand posibilitatea sesizarii instantei. Neintelegerile grave intre asociati apar, n special, n societatile cu un numar mic de asociati, n care factorul personal joaca un rol important n functionarea societatii. In societatea pe actiuni, un asemenea motiv poate justifica dizolvarea acesteia daca neintelegerile grave au loc intre grupurile de actionari, iar societatea nu mai poate functiona din acesta cauza. Deasemenea, neintelegerile grave intre asociati mai apar atunci cand interesul social ajunge sa fie incalcat sau pus n umbra de interesele personale sau de grup ale asociatilor. Aceste disfunctionalitati sunt provocate fie prin intermediul administratorilor (care gestioneaza societatea si o reprezinta n raporturile cu tertii), fie direct de asociati sau grupul de asociati

14

respectivi (acestia preiau, n fapt, conducerea societatii, transformandu-se n administratori de fapt). 1.3.6 Falimentul societatii

Societatea comerciala se dizolva n cazul cand societatea a fost declarata n faliment. In Codul comercial roman, legiuitorul a dorit sa sublinieze caracterul sanctionator al producerii falimentului, care se aplica acelor comercianti care au inselat buna credinta a partenerilor de afaceri si a creditorilor, n general. Prin declararea n faliment, patrimoniul comerciantului este supus lichidarii, n vederea satisfacerii creantelor creditorilor, dar o atare dizolvare este facultativa, ea poate fi ceruta de orice persoana interesata. Legea nr.64/ 1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului reglementeaza o procedura de executare silita colectiva si de acoperire a creantelor unui comerciant - debitor care a incetat platile pentru datoriile sale comerciale. Plata sau acoperirea creantelor creditelor se realizeaza pe trei cai reglementate de acesta lege: Reorganizarea activitatii debitorului pe baza unui plan de reorganizare (procedura care are si scopul de a restructura activitatile debitorului n vederea iesirii sale din situatia dificila de incetare a platilor; Lichidarea unor bunuri din averea debitorului pe baza de plan si Falimentul. Momentul n care intervine dizolvarea ca urmare a pronuntarii falimentului este diferit, n functie de nevoile pentru care judecatorul a pronuntat falimentul. Nici sub imperiul acestei legi dizolvarea nu intervine de plin drept, in urma hotararii tribunalului privind aplicarea procedurii falimentului. Un argument il constituie dispozitia art.227 alin(3),potrivit caruia dizolvarea se pronunta de tribunalul investit cu judecarea falimentului. Deci, este necesar ca dizolvarea sa fie pronuntata in mod distinct, nefiind suficienta hotararea privind aplicarea procedurii falimentului.

15

1.3.7

Dizolvarea realizata din alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv al societatii.

Am aratat ca prin actul constitutiv pot fi prevazute si alte cauze de dizolvare, in afara celor prevazute de lege. Prin alte cauze prevazute de lege se inteleg cele prevazute pentru fiecare forma de societate in parte. Astfel tribunalul va putea pronunta dizolvarea societatii in cazurile in care: Societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; Societatea nu a depus, in cel mult 6 luni de la expirarea termenelor legale, situatiile financiare anuale sau alte acte care, potrivit legii, se depun la oficiul registrului comertului; Societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediu social cunoscut, nu indeplineste conditiile referitoare la sediul social, asociatii au disparut sau nu au domiciliul sau resedinta cunoscute; Societatea nu si-a completat capitalul social in conditiile legii. Hotararea tribunalului prin care s-a pronuntat dizolvarea se inregistreaza in Registrul Comertului, se comunica Directiei Generale a finantelor publice si se publica in Monitorul Oficial, pe cheltuiala titularului cererii de dizolvare, aceasta putand sa se indrepte impotriva societatii pentru recuperarea sumei respective. Daca sunt mai multe hotarari judecatoresti de dizolvare, publicitatea se va face in Monitorul Oficial in forma unui tabel care va cuprinde: codul unic de inregistrare, denumirea, forma juridica si sediul societatii dizolvate, instanta de judecata care a dispus dizolvarea, numarul dosarului, numarul si data hotararii de dizolvare. Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial. Acesta se depune si se mentioneaza in Registrul Comertului unde s-a facut inregistrarea hotararii. Oficiul Registrului Comertului, in termen de 3 zile de la data depunerii, va inainta recursul Curtii de Apel in a carui raza teritoriala se afla sediul societatii. Motivele recursului se pot depune in instanta, cu cel putin doua zile inaintea termenului de judecata. Pe data ramanerii irevocabile a hotararii prin care s-a admis dizolvarea, societatea va fi radiata din oficiu din Registrul Comertului.
16

1.4

Cauze speciale de dizolvare pentru fiecare tip de societate comerciala n parte

Daca prevederile Legii nr.31/1990 cuprind cauze generale de dizolvare aplicabile oricarei societati comerciale, legea contine si prevederi specifice, proprii fiecarei forme juridice de societate, referitoare la alte cauze de dizolvare. 1.4.1 Dizolvarea societatii n nume colectiv

Cauzele de dizolvare a societatii n nume colectiv sunt prevazute la art. 229 si 230 din Legea nr.31/ 1990, care sunt cauze generale si deci aplicabile tuturor societatilor comerciale. Legea stabileste insa si anumite cauze de dizolvare aplicabile numai societatii n nume colectiv. Potrivit art. 229 din Legea nr. 31/ 1990, societatea in nume colectiv se dizolva daca, datorita falimentului, incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului unuia dintre asociati, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. In cazul acestor societati, legea nu prevede un numar minim de asociati, ca in cazul societatii pe actiuni. Totusi, intrucat la baza societatii sta un contract, in mod logic, o societate trebuie sa aiba minim doi asociati. Oricum observam ca Legea nr.31/1990 nu mai acorda persoanei fiecarui asociat aceeasi importanta pe care o acorda vechiul Cod comercial, spre deosebire de acesta nu mai atrage consecinta dizolvarii ori de cate ori intervine moartea, incapacitatea, falimentul sau iesirea unui asociat din societate, ci numai cand aceste cauze determina reducerea numarului asociatilor la unul singur. Intrucat in situatiile mentionate mai sus dizolvarea nu intervine automat, ea poate fi prevenita. Societatea nu se dizolva insa in cazul in care exista clauze in actul constitutiv de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. Trebuie aratat ca, in cazul decesului unui asociat, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor. Acesta parte se calculeaza pe baza ultimului bilant contabil aprobat si

17

se plateste in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului. Fireste, fata de mostenitori o asemenea clauza nu poate avea drept efect crearea unei obligatii de a accepta calitatea de asociat, ci doar pe acela al crearii unei facultati. In cazul in care acceptarea s-a facut sub beneficiu de inventar, acest mod de acceptare nu poate avea drept efect reducerea raspunderii asociatului fata de terti, deoarece normele ce carmuiesc regimul societatilor au prioritate fata de cele din materia mostenirii. Pana la publicarea schimbarilor intervenite, mostenitorii raman raspunzatori, in conditiile art. 224 din Legea nr. 31/ 1990. Se intelege ca, la decesul unui asociat, asociatii ramasi pot continua societatea cu mostenitorii care consimt la aceasta. Posibilitatea de optiune exista doar daca actul constitutiv nu cuprinde o clauza contrara, adica o cauza de continuare cu mostenitorii. Dizolvarea societatii in nume colectiv in cazul reducerii numarului asociatilor la unul singur trebuie sa fie inscrisa in Registrul Comertului si publicata in Monitorul Oficial.

1.4.2

Dizolvarea societatii n comandita simpla

Alaturi de cauzele generale de dizolvare cuprinse n lege si aceasta forma juridica de societate are anumite cazuri de dizolvare specifice. Cand societatea are un singur asociat comanditat sau un singur asociat comanditar, dizolvarea se realizeaza n aceleasi conditii care s-au aplicat si societatii n nume colectiv, n plus, societatea se dizolva si n cazul incapacitatii singurului asociat comanditat. Daca un asociat decedeaza si nu exista conventie contrara, societatea trebuie sa plateasca partea ce se cuvine mostenitorilor, dupa ultimul bilant contabil aprobat, in termen de 3 luni de la notificarea decesului asociatului, daca asociatii ramasi nu prefera sa continue societatea cu mostenitorii ce consimt la aceasta. Daca acestia nu sunt cooptati ca asociati vor avea situatia asociatului exclus, conform art.235, adica vor raspunde pentru pierderi si vor avea dreptul la beneficii, pana in ziua publicarii modificarilor intervenite. Deasemenea, nu au dreptul la o parte proportionala din patrimoniul
18

social, ci numai la o suma de bani care sa reprezinte valoarea acesteia. Mostenitorii vor fi raspunzatori si fata de terti pana la publicarea modificarilor intervenite. Cand societatea are mai multi asociati comanditari, consecintele decesului unuia dintre asociati sunt similare cu cele prevazute pentru societatea n nume colectiv. 1.4.3 Dizolvarea societatii comerciale pe actiuni

Pe langa cauzele comune, Legea nr.31/ 1990 consacra si anumite cauze de dizolvare specifice societatii pe actiuni. Potrivit art. 228 societatea pe actiuni se dizolva in cazurile si in conditiile art. 153, cand capitalul social se reduce sub minimul legal, prin pierderea unei jumatati din capitalul social. Legea mentioneaza doua cazuri de dizolvare a societatii pe actiuni prin reducerea capitalului social. Societatea pe actiuni se dizolva n cauzul pierderii unei jumatati a capitalului social. Astfel, daca administratorii constata pierderea unei jumatati din capitalul social, sunt obligati sa convoace adunarea generala extraordinara pentru a hotara reconstituirea capitalului, limitarea lui la suma ramasa sau dizolvarea societatii. Daca nici n a doua convocare a adunarii generale extraordinare, nu s-a intrunit quorumul cerut de lege pentru aceasta adunare, se vor adresa instantei judecatoresti pentru obtinerea autorizarii convocarii adunarii generale, care va putea sa hotarasca limita capitalului la suma ramasa sau dizolvarea societatii, cu orice numar de actionari prezenti. In temeiul unei expertize care sa constate pierderea din capitalul social, instanta judecatoreasca va da autorizatia de convocare a adunarii generale. Societatea pe actiuni se dizolva n cazul reducerii capitalului social sub minimul legal daca asociatii nu decid completarea lui. Deci reducerea capitalului social subscris la mai putin de jumatate din valoare lui impune obligatia asociatilor de a completa capitalul social intrucat ca urmare a necompletarii capitalului, societatea se dizolva. Dispoziiiile mentionate mai sus nu se aplica n cazul n care, n termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau reducerii capitalului social, acesta este reintregit sau este redus la suma ramasa sau la minimul legal sau cand societatea se transforma intr-o alta forma n care capitalul existent corespunde.
19

1.4.4

Dizolvarea societatii comerciale n comandita pe actiuni

Dizolvarea societatii comerciale n comandita pe actiuni urmeaza regulile generale prevazute pentru orice tip de societate comerciala precum si cele stabilite pentru dizolvarea societatii pe actiuni. Societatea in comandita pe actiuni se poate dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social sau, dupa caz, al reducerii lui sub minimul legal, daca in termen de 9 luni de la data constatarii acestui fapt, capitalul nu este intregit sau redus la suma ramasa, dar nu mai putin decat minimul legal prevazut. Societatea in comandita pe actiuni se dizolva daca singurul asociat comanditat sau comanditar este supus procedurii falimentului, devine incapabil, este exclus ori se retrage sau decedeaza. Acest efect nu se produce cand actul constitutiv prevede clauza de continuare cu mostenitorii sau cand asociatul ramas hotaraste continuarea existentei societatii sub forma societatii cu raspundere limitata cu asociat unic. Intr-o societate in comandita pe actiuni trebuie sa existe cel putin un asociat comanditat si unul comanditar, in caz contrar societatea se dizolva. 1.4.5 Dizolvarea societatii cu raspundere limitata

In cazul dizolvarii acestui tip de societate se aplica fara indoiala regulile generale de dizolvare cat si cele speciale prevazute de lege la dizolvarea societatii n nume colectiv. SRL-ul se dizolva in cazul pierderii unei jumatati din capitalul social, sau dupa caz al micsorarii sub minimul legal de 200 ron, ori prin faliment, incapacitate, excludere, retragerea sau decesul unuia dintre asociati cand datorita acestor cauze, numarul asociatilor s-a redus la unul singur. EXCEPTII sunt: In termen de 9 luni de la data constatarii pierderii sau micsorarii capitalului social, acesta este intregit sau este redus la suma ramasa ori la minimul legal de 200 ron; In actul constitutiv exista clauza de continuare a activitatii societatii cu mostenitorii celui decedat;
20

Asociatul ramas in urma deschiderii procedurii falimentului fata de ceilalti asociati ori a incapacitatii, excluderii, retragerii sau decesului acestora, hotaraste continuarea existentei societatii sub forma SRL-ului cu asociat unic; Cat priveste societatea cu raspundere limitata cu asociat unic, dizolvarea ei nu duce la lichidarea patrimoniului societatii. Aceasta societate se dizolva daca persoana fizica sau juridica mai e unic asociat si in alte societati si de asemenea unicul asociat e alta societate comerciala cu raspundere limitata alcatuita dintr-o singura persoana. In acest caz dizolvarea se va pronunta pe cale judecatoreasca. Dizolvarea e ceruta de Ministerul Finantelor, in numele statului sau de Camera de Comert si Industrie teritoriala sau de orice alta persoana interesata. Constatandu-se ca exista cazuri de incalcari ale legii (aceeasi persoana e asociat unic in mai multe societati), prin Legea nr.314/2011 s-a prevazut ca societatile cu raspundere limitata cu asociat unic sunt dizolvate de drept si se radiaza din oficiu, din Registrul Comertului, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a legii. Conform Legii nr.31/1990, dizolvarea unei societati cu raspundere limitata avand unic asociat atrage transmiterea universala a patrimoniului societatii catre asociatul unic, fara lichidare. Data la care opereaza transmiterea patrimoniala, concomitent cu incetarea existentei societatii, depinde de faptul ca, dupa publicitatea hotararii respective, persoanele interesate introduc sau nu o cerere de opozitie impotriva acestei hotarari la oficiul registrului comertului. Daca in termenul legal nu se formuleaza o astfel de opozitie, hotararea de dizolvare isi produce efectele de la data expirarii termenului de introducere a opozitiei. Daca se introduce o cerere de opozitie, hotararea de dizolvare va produce efecte legale fie de la data la care a devenit irevocabila hotararea de respingere a opozitiei, fie de la data hotararii constatatoare a faptului ca societatea sau asociatul unic a platit datoriile ori a oferit garantii acceptate de creditori sau a convenit cu acestia un angajament pentru plata datoriilor. Conform prevederilor art.235 din Legea nr.31/1990 in societatile in nume colectiv, in comandita simpla si in cele cu raspundere limitata, asociatii pot hotari o data cu dizolvarea, cu cvorumul si majoritatea prevazute pentru modificarea actului constitutive si modul de lichidare a societatii atunci cand sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii.

21

1.5

Cauze de dizolvare-sanctiune pentru societatile comerciale

Art. 237 din Legea nr. 31/ 1990 reglementeaza cazurile de dizolvare- sanctiune ca masuri punitive care se pot lua la tribunal n urmatoarelor situatii: a) societatea nu mai are organe statutare sau acestea nu se mai pot intruni; b) societatea si-a incetat activitatea sau nu are sediul cunoscut ori asociati au disparut sau nu au domiciliul sau resedinta cunoscuta, cu exceptia cazurilor n care n registrul comertului s-a inscris mentiunea privind suspendarea temporara a activitatii si durata de inactivitate nu a depasit 3 ani de la data inscrierii mentiunii. Dizolvarea pe cale judiciara are loc la cererea Camerei de comert si industrie teritoriala, sesizata de oficiul registrul comertului sau dupa caz, a oricarei persoane interesate. Actiunea n constatarea dizolvarii, formulata de camera de comert si industrie teritoriala se introduce la tribunalul n a carui raza teritoriala se afla sediul societatii si va fi sustinuta de dovezi privind indeplinirea conditiilor de dizolvare prevazute de lege. Hotararea judecatoreasca definitiva se publica n Monitorul Oficial al Romaniei, cheltuielile de publicare fiind suportate de titularul cererii de constatare a dizolvarii, aceste cheltuieli pot fi recuperate de titular de la societate n conditiile dreptului comun. Aceasta hotarare poate fi atacata cu apel n termen de 30 de zile de la publicarea ei n Monitorul Oficial. 1.6 Efectele dizolvarii societatii comerciale

Indiferent de modul n care se realizeaza, dizolvarea societatii produce anumite efecte: 1.6.1 Interdictia unor operatiuni comerciale noi; 1.6.2 Dreptul oricarui asociat de a cere lichidarea societatii; 1.6.3 Inceperea procedurii de lichidare. Ca urmare a dizolvarii, societatea nu mai poate desfasura o activitate comerciala normala, ea urmeaza sa intre n lichidare. Dizolvarea nu are nici o consecinta asupra personalitatii juridice a societatii. Prin dizolvare, societatea nu se desfinteaza, ci ea isi continua existenta juridica, insa numai pentru operatiunile de lichidare a societatii.
22

1.6.1

Interdictia unor operatiuni comerciale noi

Aceasta interdictie impusa administratorilor, se explica prin starea n care se afla societatea. Daca administratorii nu se conformeaza interdictiei legale, pentru operatiunile noi pe care le-au intreprins se va angaja raspunderea lor personala si solidara. Din moment ce a fost dizolvata, societatea nu mai poate decat sa continue operatiunile comerciale aflate n curs, fara a mai putea incepe altele noi. Activitatea societatii nu mai este normala, nu mai urmareste realizarea de beneficii, este o activitate orientata spre lichidare. Aceasta interdictie se aplica, dupa caz, din ziua expirarii termenului fixat pentru durata societatii ori de la data cand dizolvarea a fost hotarata de adunarea asociatilor sau declarata prin hotarare judecatoreasca. Justificarea interdictiei consta in limitarea legala a puterilor administrtorilor, mandatul acestora, prin vointa legii, devenind unul special avand ca obiect continuarea operatiunilor comerciale aflate in curs si inceperea procedurii in lichidare. 1.6.2 Dreptul fiecarui asociat de a cere lichidarea societatii

Intrucat asociatii, prin vointa lor, au decis constituirea societatii, tot ei pot decide incetarea existentei acesteia. Trebuie mentionat faptul ca dreptul de a cere lichidarea societatii apartine numai asociatilor si ca atare dreptul nu poate fi exercitat de creditorii societatii. 1.6.3 Inceperea procedurii de lichidare

Societatea fiind dizolvata, administratorii pot sa inceapa procedura lichidarii. Astfel, realizandu-se prima faza a incetarii societatii se poate trece la a doua faza, cea de lichidare. Notiunea de lichidare are doua intelesuri, unul larg si altul restrans. In sens larg, prin lichidare se inteleg toate operatiunile avand drept scop terminarea afacerilor in curs in momentul dizolvarii, incasarea creantelor societatii de la debitori, transformarea bunurilor societatii in bani, plata datoriilor si impartirea patrimoniului ce a ramas intre asociati.

23

In sens restrans, prin lichidare se inteleg operatiunile cuprinse intre momentul dizolvarii societatii si cel al impartirii activului intre asociati. Trebuie aratat ca, in anumite cazuri, dizolvarea are loc fara lichidare Art. 238 din lege mentioneaza cazul fuziunii si al dizolvarii societatilor comerciale. Deci in aceste cazuri, dizolvarea societatii nu are ca efect deschiderea procedurii lichidarii.

1.7

Fuziunea si divizarea societatilor comerciale

Spre deosebire de varianta nemodificata ,actuala forma a Legii nr.31/1990 contine o reglementare cuprinzatoare a fuziunii si divizarii,in acord cu Directiva a III-si a VI-a a Comunitatii Europene. Divizarea e reglementata ,de aceasta data,impreuna cu fuziunea ,in capitolul II al Titlului VI,art 233-245.Acest lucru e pe deplin explicabil tinand cont ca fuziunea si divizarea sunt procedee tehnico-juridice prin care se realizeaza restructurarea societatilor comerciale.1( Fuziunea reprezinta o operatiune juridica care are ca finalitate fie majorarea capitalului unei societati prin absortia altei societati,fie nasterea unei noi societati prin contopirea a doua sau mai multor societati,pe calea transmisiunii universale a patrimoniului societatii sau a societatilor care isi inceteaza activitatea,catre societatea care ramane in fiinta sau catre societatea rezultata.Ea are doua forme : absortia si contopirea. -absortia consta in inglobarea de catre o societate a uneia sau mai multor societati comerciale,care isi inceteaza existenta. -contopirea2consta in reunirea a doua sau mai multor societati comerciale,care isi inceteaza existenta,pentru constituirea unei societati comerciale noi. Divizarea este o operatiune juridica care se realizeaza prin impartirea intregului patrimoniu al unei societati care isi inceteaza existenta intre doua sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta sau o desprindere a unei parti dintr-o societate.

24

-desprinderea consta in separarea unei parti din patrimoniul unei societati,care nu isi inceteaza existenta si transmiterea ei catre una sau mai multe societati existente sau care iau astfel fiinta. In procesul fuziunii sau divizarii pot fi implicate numai societatile comerciale.Acestea pot avea aceasi forma juridica sau forme diferite.

1.7.1

Conditiile fuziunii sau divizarii

Potrivit art.238 din Legea nr.31/1990, fuziunea sau divizarea se hotaraste de fiecare societate participanta, in conditiile stabilite pentru modificarea actului constitutiv al societatii. In cazul in care prin fuziune sau divizare se constituie o noua societate comerciala, trebuie indeplinite si cerintele prevazute de lege pentru forma de societate convenita. Realizarea fuziunii sau divizarii implica anumite operatiuni care trebuie indeplinite in conditiile stabilite de lege. a) Intocmirea proiectului de fuziune sau divizare. O data ce adunarea generala a actionarilor din fiecare societate a hotarat fuziunea sau divizarea acesteia, administratorii, in baza hotararii intocmesc un proiect de fuziune sau de divizare. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele date: Forma, denumirea si sediul social al tuturor societatilor participante la operatiune; Fundamentarea si conditiile fuziunii sau ale divizarii; Stabilirea si evaluarea activului si pasivului, care se transmit societatilor beneficiare; Modalitatile de predare a actiunilor si data la care acestea dau dreptul de dividende; Raportul de schimb al actiunilor, si daca e cazul, cuantumul lor; Cuantumul sumei de fuziune sau de divizare; Drepturile care se acorda obligatarilor si orice alte avantaje speciale;

25

Data bilantului contabil de fuziune sau a bilantului contabil de divizare, data care va fi aceeasi pentru toate societatile participante; Orice alte date care prezinta interes pentru operatiuni comerciale noi. Detalii despre operatiunile privind fuziunea sau divizarea societatilor comerciale: b) Publicitatea proiectului de fuziune sau divizare semnat de reprezentantii societatilor participante la operatiune se depune la oficiul registrului comertului la care este inmatriculata fiecare societate. El trebuie insotit de o declaratie a societatii care inceteaza a exista in urma fuziunii sau divizarii, despre modul cum a hotarat sa stinga pasivul. Acest proiect, vizat de judecatorul delegat, se publica in Monitorul Oficial, pe cheltuiala partilor integral sau extras, potrivit dispozitiei judecatorului delegat sau cererii partilor. c) Opozitia asupra proiectului de fuziune sau divizare. Deoarece prin aceste procese pot fi afectate interesele creditorilor societatilor participante la operatiune, legea recunoaste dreptul acestora de a face opozitie. Opozitia se face in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii asociatilor in Monitorul Oficial, Partea a IV-a. Ea se depune la oficiul registrului comertului care, in termen de 3 zile de la data depunerii, o va mentiona in registru si o va inainta instantei judecatoresti competente. d) Informarea asociatilor in legatura cu conditiile si consecintele operatiunii. Pentru aceasta administratorii societatilor trebuie sa puna la dispozitia asociatilor documentele operatiunii: Proiectul de fuziune sau divizare; Darea de seama a administratorilor (in care trebuie sa se precizeze si raportul de schimb al actiunilor sau al partilor sociale); Raportul cenzorilor; Bilantul copntabil de fuziune sau bilantul contabil de divizare; Evidenta contractelor aflate in curs de executare si repartizarea lor intre societatile beneficiare; Raportul intocmit de experti cuprizand avizul de specialitate asupra fuziunii sau divizarii. e) Hotararea adunarii generale a fiecarei societati participante la operatiune este cea care va lua hotararea privind fuziunea sau divizarea societatilor.
26

Hotararea asupra fuziunii sau divizarii se va adopta in conditiile de cvorum si majoritate prevazute de lege, astfel: La prima convocare, prezenta actionarilor trebuie sa reprezinte trei patrimi din capitalul social, iar hotararile trebuie sa fie luate cu votul unui nr. de actionari care sa reprezinte cel putin jumatate din capitalul social; La convocarile urmatoare prezenta actionarilor trebuie sa fie jumatate din capitalul social, iar hotararile sa fie luate cu votul unui nr. de actionari care sa reprezinte cel putin o treime din capitalul social. In mod exceptional, hotararea se ia cu unanimitate de voturi, in cazul cand fuziunea sau divizarea are ca efect marirea obligatiilor asociatilor uneia dintre societatile participante la operatiune. Hotararea Adunarii Generale are la baza raportul Consiliului de Administratie care trebuie sa prezinte detaliat continutul proiectului, sa justifice juridic si economic metoda de evaluare folosita si raportul de schimb al actiunilor si raportul cenzorilor care va releva concordanta intre activul net, raportat de societatile care isi inceteaza activitatea, cu nivelul majorarii capitalului societatilor absorbante sau cu nivelul capitalului societatilor nascute prin fuziune. Daca prin fuziune sau divizare se constituie o noua societate comerciala, actul constitutiv al acesteia se aproba de Adunarea Generala a societatii sau societatilor care isi inceteaza existenta. Pe baza acestui act, societatea nou infiintata se inmatriculeaza in Registrul Comertului, in conditiile prevazute de lege. Acest act vizat de judecatorul delegat se transmite din oficiu Monitorului Oficial pentru a fi publicat pe cheltuiala societatii. 1.7.2 Efectele fuziunii sau divizarii

In cazul constituirii uneia sau mai multor societati comerciale noi, fuziunea sau divizarea are loc la data inmatricularii in Registrul Comertului a noii societati sau a ultimei dintre ele. In celelalte cazuri, fuziunea sau divizarea are loc la data inscrierii in Registrul Comertului a mentiunii privind majorarea capitalului social al societatii absorbante. Transmisiunea universala Fuziunea sau divizarea are ca prim efect dizolvarea fara lichidare a societatii care isi inceteaza existenta, efect urmat de transmiterea universala a patrimoniului sau catre societatea
27

sau societatile beneficiare. Patrimoniul se transmite in starea in care se gaseste la data fuziunii sau divizarii. Transmisiunea universala a patrimoniului inseamna preluarea de catre societatea beneficiara a tuturor drepturilor si obligatiilor societatii care isi inceteaza existenta. In schimbul patrimoniului primit, societatea sau societatile beneficiare vor atribui actiuni sau parti sociale ale lor catre asociatii societatii care isi inceteaza existenta si, daca e cazul, o suma de bani, care nu poate depasi 10% din valoarea nominala a actiunilor sau a partilor sociale atribuite. In cazul fuziunii prin absortie, societatea absorbanta dobandeste drepturile si este tinuta de obligatiile societatii absorbite; in cazul fuziunii prin contopire, drepturile si obligatiile societatilor care isi inceteaza existenta vor trece asupra noii societati care a luat fiinta. In cazul divizarii, societatile care dobandesc bunuri ca efect al divizarii raspund fata de creditori pentru obligatiile societatii care si-a incetat existenta prin divizare, proportional cu valoarea bunurilor dobandite, afara de cazul cand prin actul de divizare s-au stabilit alte proportii. In cazul cand nu se poate stabili societatea raspunzatoare pentru o anumita obligatie, societatile care au dobandit bunuri prin divizare raspund solidar. a) Efectele fuziunii sau divizarii fata de actionari . Actionarii societatii care isi inceteaza existenta devin actionarii societatii absorbante sau nou constituite in conditiile stabilite prin proiectul de fuziune sau divizare. Actiunile lor sunt schimbate pentru actiuni ale societatilor beneficiare, la paritatea de schimb convenita. b) Efectele fuziunii sau divizarii fata de administratori. Prin efectul absortiei administratorii si directorii pierd aceasta calitate. Una din clauzele proiectului de fuziune poate fi aceea ca persoanele care au indeplinit functia de administratori in societatea care si-a incetat existenta sa devina administratori ai societatii beneficiare.

28

CAPITOLUL 2 STUDIU DE CAZ LA S.C. DANBRED S.R.L


2.1 Scopul si obiectul legii

In urma cercetarii stiintifice efectuate n cadrul Camerei de Comert si Industrie Arges referitor la cauzele de dizolvare a societatilor comerciale am retinut cazurile de dizolvare de drept a unor societati comerciale in conformitate cu prevederile Legii 314/ 2011. Scopul reglementarii, in litera si spiritul acesteia, este asanarea mediului de afaceri, prin eliminarea (pe calea radierii din Registrul Comertului) a firmelor inactive, a firmelor fantome, respectiv, a firmelor care nu s-au conformat legii. Astfel ca, interesul pentru constatarea dizolvarii de drept este atat al statului prin Ministerul Finantelor Publice, cat si al autoritatilor publice, al societatii civile, precum si al comunitatii de afaceri reprezentata prin Camerele de Comert si Industrie teritoriale. Intra sub incidenta legii societatile comerciale care in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a legii nu si-au majorat capitalul social la nivelul minim legal
2.2Organul abilitat pentru constatarea dizolvarii

In conformitate cu prevederile art. 2 din Legea nr.314/2001 constatarea dizolvarii de drept a societatilor comerciale mentionate anterior se face prin incheierea judecatorului delegat la registrul comertului, la sesizarea camerelor de comert si industrie teritoriale sau a statului, prin Ministerul Finantelor Publice si organele sale teritoriale cu procedura necontencioasa. Publicitatea legala a constatarii dizolvarii se realizeaza:
29

Prin afisarea la Registrul Comertului a incheierii judecatorului delegat cuprinzand in anexa lista cu societatile comerciale dizolvate, Pe internet, Precum si in Monitorul Oficial al Romaniei, partea a IV-a. Incheierea judecatorului delegat este supusa numai recursului, acesta putand fi declarat de societatea comerciala in cauza, de creditorii sai, sau de orice persoana interesata in termen de 15 zile de la data afisarii incheierii judecatorului delegat. Legiuitorul a acordat o circumstanta societatilor comerciale care au fost in imposibilitate sa se conformeze prevederilor art. 1 din lege privind completarea capitalului social pana la nivelul minim legal. Tribunalul putand acorda acestor societati un termen de cel mult 3 luni pentru intrarea in legalitate. In cazul in care aceste societatii nu au respectat termenul acordat li s-a declansat procedura prevazuta de art. 2 solicitandu-se judecatorului delegat constatarea dizolvarii de drept si dispunerea radierii din oficiu.
2.3Radierea din Registrul Comertului

Legea nr. 314/ 2001 reglementeaza radierea din Registrul Comertului a doua categorii de societati comerciale aflate sub incidenta: Societatile comerciale care, dizolvate de drept prin efectul legii au intrat in lichidare, dupa expirarea celor 60 de zile, conform dispozitiilor art. 5 din lege se radiaza din Registrul Comertului pe data lichidarii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la intrarea in vigoare a legii. Societatile comerciale care, dizolvate de drept, nu si-au manifestat intreresul pentru lichidare si dupa constatarea lichidarii de drept, potrivit prevederilor art. 2 se radiaza din oficiu fara nici o alta formalitate (deci fara lichidare). Legea nr. 314/ 2001 a intrat in vigoare la data publicarii in Monitorul Oficial nr. 338/ 26.06.2001. Ca urmare, dupa expirarea celor 60 de zile, societatile comerciale prevazute de lege nu au mai avut dreptul sa desfasoare alte activitati decat cele strict prevazute pentru operatiunile de lichidare conform art. 5 din lege. Astfel, in termen de 15 zile aceste societati au fost obligate sa-si numeasca lichidatorii si sa se inregistreze in Registrul Comertului, in conditiile legii. In conformitate cu prevederile art. 2 din Lege, Camera de Comert si Industrie Arges, in temeiul calitatii procesuale conferite de lege, a sesizat si a solicitat judecatorului delegat la
30

oficiul registrului comertului constatarea dizolvarii de drept a unui numar de 1.896 societati comerciale si radierea din oficiu a unui numar de 1.841 societati comerciale care nu au manifestat interes pentru lichidare. Potrivit prevederilor legale, daca nu s-a declarat recurs sau recursul impotriva incheierii judecatorului delegat a fost respins, societatea comerciala, fiind dizolvata de drept s-a radiat din oficiu fara nici o alta formalitate, deci fara lichidare. In aceste cazuri, in lipsa unui bilant de lichidare care se propune repartizarea activului, aceasta s-a putut face si ulterior, prin partaj, pe calea dreptului comun. De asemenea, in temeiul art. 6 din Legea nr. 314/ 2001, Camera de Comert si Industrie Arges a solicitat judecatorului delegat la oficiul registrului comertului constatarea dizolvarii de drept a unui numar de 7 societati comerciale cu raspundere limitata constituite cu incalcarea prevederilor art. 14 din Legea nr. 31/ 1990, republicata, in sensul ca aceste societati au fost constituite de fondatori persoane fizice care erau deja asociat unic intr-o alta societate cu raspundere limitata.
2.4Publicitatea legala a constatarii dizolvarii de drept si a radierii

In interesul tertilor legiuitorul a reglementat procedura publicitatii legale atat pentru cazurile de constatare a dizolvarii de drept, cat si pentru cele de radiere. Astfel, prin incheierea de sedinta nr. 16.112/ 2001 a judecatorului delegat la Oficiul Registrului Comertului de pe langa Camera de Comert si Industrie Arges s-a dispus in conformitate cu prevederile art. 2 alin. 2 publicarea incheierii si a listelor anexe pentru cele 1.896 de societati comerciale dizolvate de drept, in Monitorul Oficial precum si afisarea acestora pe Internet si la sediul Camerei de Comert si Industrie Arges, la data pronuntarii. Prin incheierea de sedinta nr. 15.274/ 2001 a judecatorului delegat s-a dispus publicarea in acelasi mod a celor 7 societati cu raspundere limitata dizolvate de drept, pentru nerespectarea dispozitiilor art. 14 din Legea nr. 31/ 1990.
2.5 Dizolvarea S.C. DANBRED S.R.L

S.C. DANBRED S.R.L. Arge cu sediul n SOS.PITETIULUI, nr. 35, Slobozia s-a constituit n anul 2005 n baza legii nr. 51/1995, cu modificrile ulterioare.
31

Societatea este nscris la Camera de Comer i Industrie sub numele de DANBRED S.R.L. Societate cu rspundere limitat, cu numrul de registru J03/345/2005 sub form de persoan juridic romn, avnd codul unic de nregistrare RO 17258315, i i desfoar activitatea n conformitate cu legile n vigoare i cu propriul statut de funcionare. Societatea este nregistrat n scopuri de TVA. Societatea este condus de un administrator. Societatea Comercial DANBRED S.R.L. Arge are ca domeniu principal de activitate creterea animalelor ( COD CAEN 014 ), iar activitatea sa principal este creterea porcinelor ( Cod CAEN 0146 ). n acest sens, societatea va opera dou ferme: Ferma de reproducie ras pur i hibridare, i Ferma de producie, ngrare i cretere porcine.

Obiectul de activitate al societii mai cuprinde i activiti, care sunt menionate n anex i poate realiza orice alte activiti i servicii avnd legatur cu activitile sus-menionate, n condiiile legii. Capitalul social al societatii de 260.000 lei constand in parti sociale cu valoare nominala in valoare de 20.000 lei la infiintare si o marire de capital social in valoare de 240.000 lei din aport patron. Prezinta solduri la urmatoarele conturi: 371 = 228.538 lei, 378 = 19.675 lei, 4428 = 44.233 lei, 2133 = 61.056 lei La 30.09.2012 administratorul s-a hotarat sa isi dizolve Societatea. Vom stabili cum isi va retrage capitalul social in valoare de 260.000 lei in situatia prezenta sub aspect fiscal si contabil. Din punct de vedere juridic dizolvarea societatii este apanajul Adunarii Generale a Asociatilor, in conformitate cu prevederile art. 113 si art. 115 din Legea 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii conform art. 233 alin. 1 din legea mentionata.
32

O data cu dizolvarea, se hotareste si modul de lichidare a societatii, atunci cand asociatii sunt de acord cu privire la repartizarea si lichidarea patrimoniului societatii si cand asigura stingerea pasivului sau regularizarea lui in acord cu creditorii. Totodata, prin votul unanim al asociatilor se poate hotari si asupra modului in care activele ramase dupa plata creditorilor vor fi impartite intre asociati, in caz contrar urmandu-se procedura lichidarii, dupa cum se stipuleaza la art. 235 din Legea 31/1990. Din punct de vedere fiscal lichidarea (valorificarea/instrainarea patrimoniului) ori transmiterea bunurilor direct catre asociati presupune intocmirea facturilor pentru bunurile din patrimoniu la o valoare care sa reflecte valoarea de piata a bunurilor, mai ales daca bunurile sunt valorificate catre asociati/asociatul unic, in conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1 pct. 21 si art. 11 alin. 2 din Codul fiscal. La lichidarea unei persoane juridice, pentru activul net/excedentul ramas in urma lichidarii (adica excedentul distributiilor in bani sau in natura peste aportul la capitalul social al persoanei fizice beneficiare), asociatii/actionarii persoane fizice datoreaza impozit pe veniturile din lichidarea unei persoane juridice, conform art. 65 alin. 1 lit. e, art. 66 alin. 8 si art. 67 alin. 3 lit. d din Codul fiscal . In cazul dizolvarii fara lichidare obligatia calcularii, retinerii si virarii impozitului revine reprezentantului legal al persoanei juridice, dupa cum se precizeaza la pct. 1444 din Normele metodologice de aplicare. Impozitul calculat pe baza cotei de 16% se vireaza pana la data depunerii situatiei financiare finale la Oficiul Registrului Comertului, intocmita de lichidatori. De asemenea, potrivit art. 34 alin. 14 si alin. 15 din Codul fiscal , daca societatea se dizolva cu lichidare are obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data depunerii situatiilor financiare la organul fiscal, iar daca se dizolva fara lichidare are obligatia sa depuna declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la inchiderea perioadei impozabile. Din punct de vedere contabil, retragerea capitalului social are loc dupa valorificarea elementelor de activ si achitarea datoriilor societatii, cu precizarea ca datele furnizate sunt insuficiente pentru prezentarea succesiunii de note contabile pe care le implica operatiunea (situatia este nebalansata: activ - marfa = 228.538 - 19.675 - 44.233 = 164.630 plus mijloace fixe = 61.056 total 225.686; pasiv = 260.000).

33

Pentru cazul concret se poate urmari succesiunea de note contabile specifica dizolvarii si lichidarii societatilor comerciale prezentata la pct. II din exemplele ce insotesc Normele metodologice privind reflectarea in contabilitate a principalelor operatiuni de fuziune, divizare, dizolvare si lichidare a societatilor comerciale, precum si retragerea sau excluderea unor asociati din cadrul societatilor comerciale si tratamentul fiscal al acestora, aprobate prin OMFP 1376/2004 (cu mentiunea ca in locul impozitului pe dividende se datoreaza impozit pe veniturile din lichidare).

34

CONCLUZII Aceasta lucrare e compusa din 2 capitole care ne ajuta sa ne formam o viziune asupra modului in care se declanseaza dizolvarea si lichidarea ueni societati. Incetarea existentei societatii comerciale reclama realizarea unor operatii care sa aiba drept rezultat nu numai incetarea personalitatii juridice, ci si lichidarea patrimoniului societatii, prin exercitarea drepturilor si obligatiilor sociale. Aceste operatii sunt cuprinse in celelalte doua capitole ale lucrarii. Astfel, in primul capitolDizolvarea societatilor comerciale sunt cuprinse acele operatii care declanseaza si pregatesc incetarea existentei societatii. Personalitatea juridica nu e afectata, insa dizolvarea pune capat activitatii normale a societatii. Reglementarea dizolvarii societatii a suferit o serie de transformari in urma modificarii continue a Legii nr.31/1990. S-au separat cauzele generale de dizolvare de cauzele speciale, specifice fiecarui tip de societate. Printre cauzele generale s-au introdus cauze noi si anume: declarea nulitatii societatii, hotararea tribunalului, la cererea fiecarui asociat, pentru motive temeinice ca neintelegerile grave dintre asociati care impiedica functionarea societatii; alte cauze prevazute de lege sau de actul constitutiv. Fata de vechea reglementare s-au mai prevazut: posibilitatea revenirii asupra hotararii de dizolvare; posibilitatea contopirii fazelor dizolvarii si lichidarii in cazul societatilor in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata; efectele dizolvarii societatii cu raspundere limitata cu asociat unic; dizolvareasocietatilor-fantomala cererea Camerei de Comert si Industrie sau a oricarui interesat. Ultimul capitolStudiu de caz cuprinde cazurile de dizolvare de drept a unor societati comerciale in conformitate cu prevederile Legii nr.314/2001, dar si cazul unei societati comerciale.

35

BIBLIOGRAFIE I. Literatura de specialitate

Octavian Capatana- Societaile comerciale, Editia a II-a, actualizata si intregita, Ed. Lumina lex, Bucuresti, 1996; Stanciu D. Carpenaru- Drept comercial roman,Editia a-II-a,revizuita si completata, Ed. ALL BECK 2001, Bucuresti ; Stanciu D. Carpenaru si altii- Societatile comerciale, Ed. ALL BECK, 2001; Francisc Deak -Contracte speciale, Incetarea societatii civile, Ed. Actami, Bucuresti, 1996; I.N.Fintescu Curs de drept comercial, 1929, Bucureti; I.L.Georgescu-Drept comercial, volumul I, Editura Universitatii, Cluj 1946; C. Lefter-Societatea cu raspundere limitata, Solutii teoretice si practice pentru intreprinzatori, Ed. Economica, Bucuresti, 1996; V.Pitulea i C.Turianu-Elemente de drept comercial, Editura Sansa, 1993; Raul Petrescu- Drept comercial roman, Ed. Oscar Print, 1996; Dorian Rais, Ion Mihalcea, Cornelia Savu, Elena Cismaru, Vasile Mihoc- Drept Comercial, Ed.Independenta Economica, 2001; Maia Rusu- Drept Comercial, Ed. Secolul XXI, Craiova, 1995; Elena Carcei-Societatile comerciale pe actiuni,Ed. ALL BECK 1999 Marius Scheaua-Legea societatilor comerciale nr.31/1990 comentata si adnotata Editura ALL BECK Bucuresti,2000 II. Acte normative

Codul comercial roman, Ed. Lumina Lex; Codul civil, Ed. ALL, Bucuresti, 1994; Legea nr. 31/ 1990, privind societatile comerciale, republicata cu modificarile si completarile ulterioare;

36

Legea nr. 26/ 1990, privind registrul comertului, republicata n Monitorul Oficial nr. 49/ 04.02.1998; Legea nr. 314/ 2001 pentru reglementarea situatiei unor societati comerciale, publicata n Monitorul Oficial nr. 338/ 26.06.2001; - Legea nr.64/1995,privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, publicata in Monitorul Oficial nr.1006 din 17 noiembrie 2004 III. Practica judiciara

Buletinul Jurisprudentei, Culegere de decizii ale Curtii Supreme de Justitie pe anul 1996, Ed. Proema, Baia Mare, 1997; http://circa.europa.eu/irc/opoce/fact_sheets/info/data/market/legislation/article_7200_ro.ht m

37