Sunteți pe pagina 1din 101

1

Marcat de istorie i constrns de realitile sociale, culturale i economice, profesiunea de asistent medical sau nurser a ntmpinat n de-alungul timpului numeroase dificulti n recunoaterea ei ca partener responsabil i indispensabil al sistemului de sntate din ntreaga lume. Cunoscut i practicat chiar din perioada preistoric, arta de a ngriji are un caracter universal putnd fi acceptat chiar ca o lege natural. Cu toate acestea recunoaterea ei ca o profesie util i unic s-a produs abia n a II-a jumtate a sec. XX. Este foarte greu de gsit o explicaie de ce a fost nevoie de att timp pentru a accepta aceast profesie s se impun n contiina oamenilor i s fie unanim acceptat. Dei istoria nu ne-a dat nc un rspuns convingtor, ea ne aduce argumente ce susin ideea c indivizii i grupele specifice pe acre ei i le formeaz evolueaz sub influena mediului n care triesc i pe care caut s l modifice n concordan cu nevoile lor. Chiar dac, ncepnd de la sfritul sec. XIX, putem face o paralel ntre evoluia societii i evoluia acestui grup profesional gsim nc din antichitate corelaii capabile s fundamenteze problematica pus n discuie. Din aceasct cauz am mprit prezentarea istoriografie nu rsingului n cteva etape distincte: I. Relevarea celor mai importante evenimentepetrecute din Antichitate pn la nceputul erei noastre. II. Implementarea conceptului de calitate i de instituionalizare a ingrijirilor odat cu apariia spiritualitii cretine. III. Sec. XIX cu progresul social i tiinific care a generat apariia dreptului la ngrijiri al individului. IV. Sec. XX cu succesiunea rapid a fenomenelor i i evenimentelor n toat complexitatea lor cu ambivalena sa adnc nrdcinat privind o comunitate la nivel planetar. Acest secol reprezint nceputul structurrii profesionale marcnd afirmarea principiilor fundamentale care stau la baza organizrii actuale de asistent medical. Identificarea acestei profesiuni ca o entitate distinct reprezint finalul unei evoluii lente accelerat doar n ultima vreme sub infulena evenimentelor tiinifice i a reformelor sociale din ntreaga lume. Istoria nursingului se constituie ntr-o disciplin nou aprut din necesitatea individualizrii profesiunii de asistent medical/nurser. Nursingul, aa cum este perceput astzi, ca o disciplin de sine stttoare, capabil s devin un catalizator al schimbrii are o istorie a crei evoluie se cinfund uneori cu medicina clasic. Medicina arhaic Medicina a aprut odat cu societatea uman din necesitatea pstrrii forei de munc, necesitatea ngrijirii nou-nscutului i a gravidei, necesitatea combaterii durerii. Exist 3 izvoare principale: - paleopatologia - arheologia medico-istoric

- etnoiatria Paleopatologia = patologia veche, studiaz urme ale proceselor de vindecare i procese patologice conservate pe scheletele vechi, preistorice, studiate cu mijloace moderne de investigare. Arheologia medico-istoric = cerceteaz obiecte ce au legtur cu igiena i practica medical, instrumentarul medical, obiectele magice etc.

Etnoiatria = studiaz conceptele i practicile medicale ale unor populaii aflate n prezent pe treptele inferioare ale dezvoltrii sociale (triburi din Amazonia, Australia, Polinezia). Medicina popular = medicina unor populaii agrare, care are la baz concepia primitiv asupra bolii, este intens contaminat de medicina cult. Boala a preexistat apariiei omului pe Pmnt: exist animale cu mbolnviri de diferite tipuri. Aciunea de vindecare a existat nainte de apariia omului. Exist o filogenez a activitii vindectoare. Se remarc o deosebire esenial ntre aciunile vindectoare din lumea biologic i cele din medicina uman. Cele din prima categorie sunt instinctive, fiziologice n timp ce aciunile medicinei umane se bazeaz pe contiin, gndire, strategie. Paleopatologia ne arat bolile de care a suferit omul primitiv dintre care cele mai multe exist i astzi (cele osoase). S-au evideniat leziuni de tip reumatismal, de tip osteomielitic, leziuni osoase tuberculoase, luetice, leziuni de tumori osoase (osteosarcoame). Demografia istoric. Durata medie de via a omului primitiv era de 20-21 ani la nceputul neoliticului, fapt demonstrat de o statistic pe 187 de schelete descoperite, dintre care 50% prezentau semne de mortalitate infantil, semn al fragilitii omului primitiv.
3

Unele procese de vindecare ofer date despre practicile vindectoare primitive: fracturile i alte leziuni traumatice sunt bine tratate, demonstrnd aplicarea corect a tratamentului conservator. n ceea ce privete trepanaiile craniene, n Europa s-au descoperit aproximativ 800 cranii cu orificii temporale (18 n Romnia). Topografia sinusurilor venoase este respectat i exist semne c unii bolnavi au supravieuit interveniei. Majoritatea erau operaii magice, dar n unele cazuri era vorba de operaii cu efect terapeutic real. Trepanaiile se efectuau cu lame de silex/oxidian (piatr vulcanic), obiecte de bronz, fier (n cazul decesului n timpul operaiei, cadavrele erau ngropate mpreun cu instrumentele cu care s-a operat). Concepia medical era una animist, demoniac, boala fiind vzut ca o parazitare a organismului de ctre un demon. Tratamentul bolii era realizat de ctre vindectorii triburilor primitive, care reueau eliminarea demonilor cauzatori de boal. n petera Les trois frres este reprezentat primul medic, efectund un dans ritual (paleolitic). Terapia =amestec de elemente magico-religioase cu elemente de vindecare empirice. Strategiile de vindecare difer n funcie de etiologie: incantaii, nelarea spiritului malefic etc. Nu exist etic i deontologie n practica medical, vindectorul e doar mediator, nu i asum rspunderea actului vindecrii (aceasta apare odat cu medicina hipocratic medicina tiinific). Partea magic era ajutat i de obiectele magice: amulete (fragmente de os, dini de animal, pietre semipreioase), figurine (antropomorfe, zoomorfe) purtate n scop profilactic, talismane (cu anumite semnificaii), tatuaje, mti etc. Omul primitiv era mereu n cutarea hranei. Odat cu apariia surplusului de produse, apare i primul medic, un pas ctre civilizarea societii.

Acum 5000 ani, n lume, diferite populaii reuesc s realizeze primele societi urbane din istorie.

PRACTICI SI CONCEPTII ALE ARTEI INGRIJIRII BOLNAVILOR INAINTE DE HRISTOS CIVILIZATIA EGIPTEANA este dominata de medicina sacerdotala asistenta si ingrijirile medicale fiind asigurate de preotii templelor

prin invocarea divinitatiilor vindecatoare, interpretari astrologice, magie

intre zeii ocrotitori erau o SETH aparatorul de molime

o AMON cel care alunga bolile

o OSORIS - zeul reinvierii

o ISIS zeita fecunditatii

o IMHOTEP fiind demnitar, arhitect, preot medic si astrolog era considerat si zeu vindicator

- n studiul medicinei Egiptului faraonic, ne bazm pe 3 izvoare 1. papirusurile medicale egiptene (8 papirusuri referitoare la medicin, dintre care 4 mai importante. Sunt descrise n jur de 900 medicamente i 48 operaii chirurgicale)
6

papirus 2. paleopatologie (mumiile egiptene) 3. iconografie (basoreliefuri, picturi, obiecte) - in papirusul lui EBERS sunt descrise practici de ingrijire in anumite afectiuni dentare, oftalmologice, parazitare, abdominale, de imobilizare a fracturilor, cit si folosirea unor medicamente de origine minerala si alte substante fitoterpice

- crezut c aparine celor 6 scrieri ermetice medicale din cele 42 ermetice care au fost anunate de Clement Flavius e datat 1555 BC, tradus complet n 1930 (Grapow) de dimensiuni mari (20 m lungime, 108 paragrafe) se refer n special la bolile interne arsenalul terapeutic este superior asiro-babilonienilor (plante cu efect terapeutic, medicamente de origine animal - mierea, ceara, ou, lapte, pete, ulei de pete, nceputul utilizrii organelor - ficat, rinichi; metale i pietre preioase, metaloizi, crbunele animal) este descris prima metod de anestezie local (piatr memfitic presrat pe ran+oet refrigeraie local) forme medicamentoase: unguente, mixturi, pilule, comprimate, fumigaii, emplastre, inhalaii, infuzii, decocturi. ! fumigaia cu cannabis indica la geto-daci (Herodot)
7

papirusul Schmidt este anterior ca timp (1800 BC) de dimensiuni mai mici (5 m), se refer la chirurgie conine 48 cazuri chirurgicale, printre care fracturi, luxaii, circumcizie, plgi (! luxaia ATM este tratat la fel ca astzi) este structurat astfel nct s descrie afeciunile de la vertex n jos, cu observaii clinice foarte riguroase ! observaiile empirice i raionamentul anticipeaz gndirea hipocratic pe verso: practici religioase i o metod de transformare a unui btrn ntr-un tnr de 20 ani.

papirusul Flinders-Petri (Kahun) datat 2200-2100 BC 279 rnduri despre obstetric, ginecologie, urologie, flebologie etc.

papirusul Broughs (papirusul de la Berlin) se refer la obstetric i pediatrie

papirusul de la Londra cel mai vechi, neimportant

pictogramele de pe peretii unor morminte , trusele cu medicamente si instrumentar chirurgical infatisate acolo permit descifrarea unor practici medico-chirurgicale, igienice si farmaceutice CIVILIZATIA MESOPOTAMIANA

La nceputurile istoriei, mesopotamienii sau sumerienii sau semii akadieni, au abordat bolile prin prisma medicinei magico-religioase. - in vechiul imperiu Chaldeean s-au gasit la Sumer urme ale unor mari constructii urbanistice, cu amenajari igienice Prima civilizaie urban cunoscut este cea sumerian, n sudul Mesopotamiei (agricultur, irigaii, tehnologii de construcie, prima scriere-cuneiform). Medicina sumerian este una de tip sacerdotal, religios; exist zeiti cu atribute medicale (Ninisina-zeia medicinei, Gula-marea zei a oamenilor cu prul negru). Actul vindecrii const n interpretarea de ctre medicul-preot a viselor sau a anumitor simptome.
8

Fenomenele sociale, ca i evoluia bolilor, sunt puse pe seama astrelor. Prognosticul bolilor se fcea prin divinaie. Organoscopia = studiul anatomiei organelor animalelor sacrificate la templu, n special a ficatului de miel (! i la etrusci, populaie migrat din Mesopotamia, exista o divizaie prin hepatoscopie).

Existau i alte metode de divizaie. Herodot, n cartea a II-a, spune c babilonienii nu au avut medici, medicin.

Cercetrile moderne au infirmat aceast tez. S-a descoperit o tablet de lut sumerian (cel mai vechi document medical, descifrat n 1953), n care exist date specifice referitoare la medicamente i forme medicamentoase destinate bolnavilor (medicin empiric). De exemplu sunt menionate ceapa, usturoiul, smochine, curmale, pere, brad, pielea de arpe, uleiul de pete, ou, lapte, sarea de mare. Formele medicamentoase erau pentru uz extern i intern (substan activ+vehicul, unguente, mixturi). Nu exist date despre boli i dozele administrate, datorit caracterului secret pe care l aveau cunotinele medicale. La Ninive, tot n tablete de lut, exist date referitoare la 250 plante medicinale, 180 medicamente de origine animal i medicamente de origine mineral (au fost identificate prin traducerea tabletelor aflate acum la British Museum). n codul de legi al lui Hammurabi (primul cod de legi cunoscut,), exist 9 articole referitoare la practica medical, la cea a chirurgiei; unde sunt menionate recompense i pedepse n funcie de clasa social a medicului i pacientului.
9

In textele cuneiforme au ramas dovezi despre civilizatia asiriana si practicile de ingrijire, prescieri terapeutice, descrieri anatomice , alaturi de formule magice. Existenta unor azile si orfelinate, cit si asistenta gratuita a saracilor sunt dovezi ale primelor preocupari pentru asistenta sociala. Referirea este ns limitat la anumite practici. Nu exist etic sau deontologie medical. CIVILIZATIA INDIANA Contemporan cu egiptenii i sumerienii (aprox. 3000 BC), civilizaia protoindian a fost o civilizaie urban, localizat n valea Indului. Oraele erau construite prin planificare urban, cu case cu 1-2 etaje, baie proprie, sistem de canalizare, strzi perpendiculare pavate, ornamentate cu statui n poziii ascete. n valea Indului i Gangelui exist o populaie de origine indo-european - arienii (stpn, nobil n sanscrit) - ce au ajuns relativ trziu (1500 BC).

Indienii vechi (hinduii) nu au pstrat scrierile proprii. Hinduii foloseau arme de fier i au reuit domesticirea animalelor, inclusiv a calului. Se ntlnesc i astzi forme de cultur indian cu origine n vechea antichitate. Se disting 3 etape ale medicinei indice: 1. etapa vedic (1500-800 BC) 2. etapa brahmanic (800 BC - 977 AD)
10

3. perioada mongolic, islamic 1. Etapa vedic cultur bazat pe religia indian primitiv perioad cu traduceri orale, literatur cu mituri, observaii despre natur, toate fixate n 4 scrieri: Rig Veda Atava Veda Ayur Veda Sama Veda ! Sunt primii care folosesc o scriere alfabetic nu mai avem versiunea lor original, ci doar traduceri i prelucrri tardive (veda=cunotine)

n Rig Veda se vorbete despre medicul triburilor (neleptul medicilor). Nu aveau temple dedicate zeilor vindectori, fiind nc nomazi. Se remarc asemnrile cu tracii i geto-dacii (sihatrii crturari).

n Atava Veda este descris pentru prima oar malaria, alturi de cium, variol, holer, epilepsie, delirium tremens, reumatism, gut. Tratamentele propuse se bazeaz pe plante medicinale. (soma trata aproape orice afeciune). n Ayur Veda se regsete ntreaga literatur medical a vechii Indii. Dintre cunotinele hinduse amintim tratamentul mucturilor de arpe, al fracturilor i luxaiilor, al bolilor oculare precum i folosirea protezelor oculare i a celor pentru membre. Odat cu aezarea nomazilor, vorbim despre a 2-a etap.
11

2. Etapa brahmanic Medicina este sacerdotal, bazat pe urmtoarele principii: ntreaga natur (macro i micro-cosmos) este creaia lui Brahma, zeul suprem, izvor de energie magic, ce strbate toate elementele cu aceast energie. Lumea e format din 5 elemente i este guvernat de 5 fore. Ideea central a religiei brahmanice este aceea a transmutaiei i rencarnrii, fiecare fiin se afl ntr-o perpetu transformare (se nate, triete i moare pentru a se rencarna i a rencepe ciclul). Societatea este foarte strict ierarhizat, n 5 caste: 2 de conductori militari i religioi (medic!), profesiuni libere, meteugari i paria (sclavi). Zeul medicinei este reprezentat de Ateyor, cruia Brahma nsui i-a destinuit toate cunotinele legate de boli. Exist dou coli medicale, la Taxilia i Benares. Neexistnd tiparul, cunotinele se rspndeau prin manuscrise, care erau rare, de aceea autorii le redactau n versuri. Exist ns 2 cri medicale fundamentale: Charaka Samita i Susruta Samita. Charaka Samita este rezultatul muncii colii de la Taxilia, cuprinznd secretele dezvluite de zei oamenilor (BrahmaAteyor om), cuprinde 8 lecii + 1 rezumat, n versuri pentru fiecare capitol. Sunt prezente cunotine de medicin intern (boli i tratamente), metode de relaxare Yoga, transpuse n plan medical. Se consider c n timpul vieii omul folosete doar o mic parte din posibilitile psihice i fizice, dar prin ascez i exerciii alese i urmate dup anumite reguli, se poate ajunge pn la suspendarea total a laturii fizice, inclusiv controlul metabolic. Susruta Samisa este produsul colii din Benares, fiind o vast enciclopedie medical, din 2 pri, una referitoare la anatomie, fiziologie, medicamente, boli; iar cealalt la chirurgie. Nu erau permise disecii pe cadavre umane, dar se eludau interdiciile religioase prin aezarea cadavrelor ntr-un co de nuiele pe cursul unui ru, timp de 4-6 zile, nu atingeau cadavrul, observau descompunerea, reuind s descrie existena a 200 oase, 300 muchi i 70 tuburi. Chirurgia foarte bine tratat, ramur a medicinei cel puin egal cu medicina intern, cea mai important ramur a medicinei (cea mai nobil i eficient ramur a medicinei). Medicul care nu practic i operaii chirurgicale este ca o pasre cu o singur arip. Cea mai important operaie era plastia nazal. Alte operaii: extragerea de calculi din vezica urinar, operaia de cataract, folosirea protezelor, chiar oculare. Mai sunt prezentate elemente de asepsie i antisepsie, de sutur a plgilor abdominale (! cu ajutorul furnicilor negre). Plantele erau folosite pe scar larg, de exemplu Rowulfia carpentina n hipotensiune arterial, psihiatrie (antidepresiv) - remediul oamenilor triti.

12

Budismul a fost introdus de un rajah (Buddha), care a decis s se izoleze de lumea agitat, a mers ntr-un pustiu, apoi dup mai muli ani, a dezvoltat o nou concepie asupra lumii i vieii, altuiri de noi tehnici Yoga.

Mai trziu aceast concepie a cptat atribute de religie. Mnstirile budiste aveau camere speciale pentru ngrijirea bolnavilor.

Locul de natere al civilizaiei hinduse a fost ocupat de trupele musulmane, fiind reprezentat de actualul Pakistan. Vorbim astfel de un spaiu de interferen ntre tradiiile tibetane, medicina chinez, brahmanic i cea budist. CIVILIZATIA CHINEZA nc din urm cu 5000 ani, n vile fluviilor Huang He i Yang Tze, a aprut o civilizaie urban, cu o scriere ideografic, de aproximativ 3200 caractere (astzi aprox.150). Nu s-au pstrat dect pe oase, carapace de broasc estoas. Unii autori o studiaz la Evul Mediu. Chinezii atribuie toate descoperirile efectuate de-a lungul timpului unor mprai legendari (Fu Xi, Huang Ti, Che Hong) 1. Fu Xi - cele referitoare la vnat, pescuit
13

2. Huang Ti - stpnirea pmntului (agricultura, creterea animalelor), apariia drumurilor, trgurilor medicin, farmacologie. Se spune c ar fi ncercat pe propriul corp toate plantele de pe teritoriul chinez, mprindu-le n plante alimentare, otrvitoare (cca.70) i medicinale, cu indicaii precise. (e.g.:Efedra Sinica, utilizat n afeciuni astmatice) acupunctur, ignipunctur

3. Che Hong - apariia meteugurilor, a metalurgiei prima scriere medical din China (Cartea schimbrilor), scris sub form de dialog ntre medicul curii imperiale i mpratul respectiv.

Acupunctura a aprut dup observaii ntmpltoare. La nceput a fost practicat cu ace din piatr (neolitic), apoi din metale (misterioasele ace galbene). Energia vital este distribuit pe 14 meridiane (12 prinicipale i 2 secundare), cu 365 puncte de acupunctur. Exist totui unele basoreliefuri ce sugereaz originea extraterestr a acupuncturii. n China chirurgia era interzis, singurele operaii practicate fiind castrarea eunucilor i corectarea deformrii piciorului. La curtea imperial exista un singur chirurg.

Taoismul (Daoismul), filozofia chinez contemporan cu budismul i filozofia presocratic, considera lumea alctuit din 5 elemente principale (lemn, metal, pmnt, ap, foc), care trec una n alta sub influena Yin i Yang, dou fore care nu se exclud, nu sunt complementare, ci se includ una pe alta.

14

Yang reprezint fora activ, pozitiv, masculin; iar Yin fora pasiv, negativ, feminin.

Starea de sntate reprezint o stare de echilibru al energiei, condus de Yin i Yang de-a lungul meridianelor. Boala este consecina unui dezechilibru, remediul fiind obinut prin acupunctur i ignipunctur, n scopul redirijrii energiei vitale. n Europa, primul care a folosit ace de acupunctur chinezeti a fost dr. L.Berlioz (tatl lui Hector Berlioz), n sec. XIX. n 1825, Cloquet uitilizeaz i el acupunctura n studiile sale. Totui, nemeietorul acupuncturii europene (1927) este considerat Sauliers du Morraine (primul sinolog important), care a tradus n francez tratatele clasice ale medicinei chineze (1000 AD). Teoria pulsului (din tratatul de teoria pulsului, datat n jurul 1000 AD, tradus tot de Morraine). Pulsul era singura metod de examinare a unui bolnav. Pulsul se palpeaz n 18 locuri diferite, fiecare palpare fiind superficial, medie i profund; nainte i dup efort. n funcie de mai multe criterii (vrst, sex, anotimp etc.), sunt descrise 200 tipuri diferite de puls, dintre care 26 prevestesc moartea. S-au descoperit figurine din vechea Chin cu semne de locuri unde pot aprea boli. Chinezii sunt primii care au introdus o metod de profilaxie a variolei (variolizarea preventiv). Recoltau dintr-o pustul variol uman, o uscau n timp pentru a diminua virulena, apoi era triturat i suflat printr-un tub de bambus pe narina copiilor. Acetia fceau o form uoar i rmneau imunizai. Prima carte despre variol a fost scris tot de chinezi, n 1001 AD. n Romnia a fost introdus de un medic grec, primele inoculri tiinifice au fost realizate la 1714 de Iacob Pylarino, medicul personal al lui erban Cantacuzino i Constantin Brncoveanu. Vaccinarea antivariolic, introdus n 1796, se bazeaz pe un alt principiu i anume imunizarea ncruciat ntre virusul variolei umane i virusul vaccinei.

15

CIVILIZATIA GRECO ROMANA 1. Medicina n Grecia Antic (elen propriu-zis) 2. Medicina elenistic (dup destrmarea imperiului lui Alexandru cel Mare) 3. Medicina roman Medicina n Grecia Antic este tot de tip religios, sacerdotal. Zeul vindector: Asclepios

momentul de apogeu l reprezint secolul de aur al lui Pericle (sec. V-IV BC) n Grecia a aprut primul set de observaii medicale bazate pe observaii i raionament: sistemul hipocratic

nc din sec. VI BC, odat cu transformrile sociale, au aprut noi meteuguri, n care sunt implicai oameni liberi (demos), acetia devin mai bogai, fapt ce duce la un conflict politic ntre aristocraie i demos. Cei din urm ies victorioi, ceea ce duce la ntemeierea primelor state democratice din lume. ncepe astfel i laicizarea medicinei. La nceput apare periodeutul, medicul cltor, care se aeza pentru o anumit peroad de timp n cetate, ddea ngrijirile necesare, apoi se muta n alta i tot aa. Apoi acetia ajung s se stabileasc n construcii speciale din cadrul polisurilor. Cele mai importante coli laice sunt cele din Kos i Knidos. coala din Kos privete organismul ca o unitate structural-funcional, n continu legtur cu mediul extern. Boala era vzut ca o afectare general a organismului n totalitate (organismul era considerat ca fiind alctuit din umori lichide fundamentale). Terapia este naturist (Hipocrate este cel mai de seam reprezentant al colii de la Kos). Exist ideea de har, de talent, cci dac ai un har, poi s practici medicina, dac acesta lipsete, totul este zadarnic.

16

coala din Knidos se bazeaz pe gndirea analitic, prefer s studieze organismul pe pri distincte, s considere c partea solid este esenial, nu cea lichid, umoral. Tratamentul este simptomatic, numrul de medicamente prescrise este mare, cu o tendin deci spre polipragmatism. Hipocrate exponent al colii din Kos

nu este demonstrat faptul c a scris toate cele 62 scrieri ale coleciei hipocratice Platon l menioneaz n Dialoguri ca cel mai mare medic grec Soranus i scrie biografia la 200 ani de la moarte (n care se demonstreaz descendena direct din Asclepios - 18 generaii; i unde se amintete c att tatl, ct i bunicul lui Hipocrate au fost de asemenea medici. Devenit terapeut, cltorete pentru a-i nsui meseria, apoi se ntoarce n Kos. Ginerele su Polib face o sintez a hipocratismului.) cele 62 lucrri sunt foarte diferite, ca subiect, ntindere i nivel de prezentare 5 lucrri de etic i deontologie medical (sistem de reguli, valori, percepte asupra relaiei dintre medic i societate / pacient / ali medici). Colecia include scrieri ale unor medici aparinnd diferitelor coli din Grecia Antic.

17

lucrri de patologie general (aer, ap, epidemii, despre bolile omului etc.) ! prima lucrare de patologie special se refer la epilepsie (Boala sfnt) lucrri de oftalmologie, pediatrie, obstetric, ginecologie nu existau titluri i se denumeau cu primele cuvinte

Medicina i chirurgia formau un tot (acest lucru rezult din lucrrile de chirurgie), dar totui chirurgia era apanajul unor categorii de meteugari, neconsiderai medici. Dintre lucrri amintim cele despre fracturi, luxaii, articulaii dar i cea referitoare la litotomia pentru ndeprtarea calculilor vezicali. Diseciile pe cadavre erau interzise i totui n ciuda slabelor cunotine de anatomie, s-au scris lucrri despre inim, despre muchi etc. Aforismele reprezint o colecie de fraze i sentine referitoare la experiena clinic a medicului hipocratic. Starea de sntate (eucrazia) era considerat starea de echilibru cantitativ i calitativ al componentelor organismului. Erau definite 4 lichide - umorile cardinale: bila galben (ficat) bila neagr (splin) snge (inim) mucus, flegm (creier) Strile posibile erau de rece/cald; repectiv uscat/umed. Meninerea n echilibru se datora unui principiu numit neuma, pe care organismul l ia prin respiraie. Physis reprezint o for natural a oricrui organism ce se opune bolii, reacionnd n mod spontan pentru a readuce organismul la funcionarea normal, dac ea a fost perturbat. Observnd deosebirile dintre sntate i boal, au fost definite tipologic 4 temperamente , n funcie de umoarea care este predominant: coleric (predomin bila galben) melancolic (predomin bila neagr) sanghin (predomin sngele) flegmatic (predomin flegma)

18

Starea de boal (discrazia) era definit ca un dezechilibru ntre umori, produs prin influena unor factori etiologici (sunt incriminai n special factorii negativi din mediul extern). ! Unui medic i este recomandat ca atunci cnd se duce ntr-o zon, s evalueze diferii parametrii meteorologici. Ali factori considerai patogeni sunt obiceiurile sau poziiile vicioase, modurile de iluminare a locuinelor etc. n ceea ce privete bolile infecto-contagioase, acestea sunt aduse de miasme morbide (substane toxice emanate din bli cu ape stagnante i apoi aduse de vnturi). Nu exist nici o incriminare a factorilor supranaturali, nici chiar n cazul bolii sfinte (epilepsia); cauza este considerat la fel de natural, doar c nu era nc descoperit. Investigaia bolnavului scoate n eviden extraordinarul sim de observaie al autorilor hipocratici. Exista bolnavi, nu boli; se remarc efortul depus pentru individualizarea fiecrui caz. 1. reconstituirea evoluiei bolii, de la debut pn la momentul prezentrii 2. descrierea strii prezente dup examinri succesive 3. formularea unei ipoteze despre evoluia de viitor a bolii teoria zilelor critice

Terapeutica hipocratic cuprindea elemente de psihoterapie, dietetic, exerciii fizice, terapie medicamentoas (n limite naturiste), dar cu eliminarea medicamentelor vegetale fr eficien medicina oamenilor sntoi - lucrare pentru ntrirea sntii (medicin de palestr)

Relativa pasivitate a medicului hipocratic i gsete explicaia n credina n capacitatea physisului de a aciona n mod spontan pentru refacerea organismului i de abia dup aceea medicul ar trebui s intervin. Marele ctig al medicinei hipocratice este metoda observaiei raionate. Pn la Hipocrate, cele dou direcii pe care se mergea erau: metodele mitomagice metodele empirice, fr o analiz n prealabil.

Acestea din urm au fost mbuntite radical de Hipocrate.

19

Medicina elenistic n Alexandria exista o coal de medicin cu nouti fa de Grecia i Orient. Pentru prima oar au fost permise oficial diseciile pe cadavre umane (pn la cucerirea roman). Chirurgia era cea mai avansat din antichitate (pentru hemostaz se foloseau ligaturile vasculare). n general era urmat linia colii din Knidos, cu tendina spre studiul anatomopatologic. Exponeni: Herofil (anatomist, ginecolog, internist) i Erasistrat (fiziolog,chirurg). fac diferena ntre creier i cerebel studiaz nervii spinali, cranieni; ochiul, retina

Herofil - elev al colii din Kos (doctrin pe baz umoral) Erasistrat - doctrin solidist, secioneaz mduva spinrii, a cercetat circulaia sangvin descoper ligatura vascular, masa chirurgical i alte 100 de instrumente noi (apoi au fost interzise) Medicina n Roma Antic dominat de medicii greci (primii medici greci au fost primii cu ostilitate) a nceput prin a fi religioas (temple n cinstea lui Esculap, chiar i n Dacia, la Apullum)

! La Piacenza s-a descoperit un ficat de bronz cu lobulaie complet (animal) coala metodicilor Asclepiade, adept al teoriei solidiste, dezvoltate de el n asociere cu teoria atomic (Leucip & Democrit). Exist 2 stri de boal: porii se dilat i atomii evolueaz ngustarea porilor cu mpiedicarea micrii atomice

! Au introdus diferite medicamente, cu aciune vasodilatatoare sau vasoconstrictoare. Metodicii consider c trebuie intervenit imediat i nu s se atepte fora natural vindectoare (combatere a lui Hipocrate).

20

Celsius a lsat o enciclopedie vast, despre toate cunotinele din acea vreme Plinus cel Btrn prezint informaii complexe despre plante medicinale Rufus din Efes - psihiatrie Soranus - pediatru, obstetrician Dioscoride din Padania a scris un tratat de farmacologie (se refer i la 26 plante dacice!) Galen este, alturi de Hipocrate, cel mai mare medic din antichitate a nvat la Alexandria un timp a fost medic de gladiatori devine apoi medicul mpratului este autorul primei anatomii complete a corpului uman, n condiiile n care n continuare nu erau permise diseciile umane, bazndu-se mai mult pe extrapolarea datelor de la animale (disecii, vivisecii) cea mai mare greeal a sa a fost concepia asupra circulaiei sngelui (dute-vino i se amestec n inim) tratatul su a devenit o oper cretin, deci nu a putut fi criticat a rmas tehnica galenic de pregtire a medicamentelor ! Pentru fiecare legiune exista o categorie de sanitari militari. Medicina n Evul Mediu 1. Medicina bizantin 2. Medicina n califatele arabe medievale 3. Medicina n Europa medieval 4. Medicina n Renatere Medicina bizantin n Imperiul Roman de rsrit, cu capitala la Bizan (apoi Constantinopol) despre medicina bizantin s-a scris puin au dezvoltat o nou organizare medical.

Oribazius (sec. IV BC) este autorul unei enciclopedii cu un coninut extrem de vast, lucrare n care conspecteaz i ierarhizeaz toat literatura medical greco-roman de pn
21

atunci (sunt aprox. 70 volume). Oribazius consemneaz i de unde a luat fragmentele, dei n acele timpuri nu se obinuia acest lucru. A doua lucrare a sa se intituleaz Synopsis i este un tratat medical cu scop didactic, structurat n 3 volume, o sintez a medicinei antice, completat cu cazuri clinice i sinteze proprii, o carte de educaie pentru sntate destinat cltorilor etc. Actius din Amida a scris un tratat de medicin n 4 volume, n care vorbete i despre difterie i unele medicamente noi din India. Alexandru din Trales - 12 volume (n ntregime original) Pavel din Egina (sec. VII) a fost cel mai mare chirurg al Bizanului a folosit bisturiul, metode chirurgicale noi lucrri despre tumorile maligne, cancerul de sn, hemoroizi

Antilos, contemporan cu Oribazius, este autorul unei lucrri de chirurgie despre tratamentul anevrismelor arteriale. Nicolas Mepis - mare farmacolog & practician n anul 325 la Niceea, la primul sinod, biserica cretin s -a decis s preia grija ngrijirilor medicale umane. S-au nchis templele dedicate zeilor vindectori, deschizndu-se instituii de caritate cretin, pe specialiti i tipuri de boli. ! Primul spital la 370, n timpul lui Vasile cel Mare. Medicina n califatele arabe Se disting 3 perioade n evoluia culturii i civilizaiei arabe medievale: 1. etapa de asimilare (mijlocul sec. VII - sfritul sec. IX) este o perioad a traducerilor sunt traduse principalele opere din cultura greco-roman i oriental

2. perioada de nflorire (sec. X-XI) 3. perioada de declin (dup 1100) n etapa de asimilare, mai ales la Bagdad, dar i la Damasc (iniial), apoi la Cairo; se realizeaz o veritabil coal de traduceri n limba arab a lui Hipocrate, Oribazius, Galen, Dioscoride. Tradiia bizantin a spitalului (ntemeiat de Vasile cel Mare - 370) a fost preluat, cel mai celebru fiind spitalul din Bagdad.
22

Cei mai muli medici erau cretini, dar numele cretine nu s-au pstrat, arabii dndu-le nume noi. Medicul lui Mahomed a fost un nestorian (Nestor - fost patriarh al Constantinopolului, declarat eretic i refugiat n Iran, la Edessa. Majoritatea nsoitorilor acestuia erau medici, care apoi au ntemeiat spitalele din Harada, Pur). Arabii au fost primii mari chimiti ai lumii, ducnd la apariia farmacistului; medicul trebuia s delege aceast funcie cuiva cu o pregtire specific, cu responsabilitate moral i intelectual, permind astfel dedicarea unui timp mai mare activitii medicale propriuzise. Din perioada de nflorire, amintim personalitatea lui Razes (Al Razi), din sec. IX-X, autor de cri medicale, cea mai de seam fiind enciclopedia Contines (continentul). Cartea lui Mansur (numele califului) este o lucrare original, scris cu o atitudine conservatoare (dac poi, folosete diet i nu medicamente sau dac foloseti medicamente, alege unele simple i nu complicate); nu se admite dect ceea ce se poate deomonstra la patul bolnavului. Lucrarea este structurat n 10 volume, dintre care volumul VIII, cel referitor la medicin intern, este considerat o adevrat capodoper, devenit manual i pentru unele universiti europene. Ali Al Bas este autorul unui tratat enciclopedic care se refer la clasici (ierarhizai) i la experiena clinic proprie. Cel mai important rmne ns Avicena, din ale crui lucrri amintim Canonul medicinei (ultima mare sintez a ntregului cmp al medicinei, realizat de o singur persoan; cea mai limpede i clar dintre sintezele Evului Mediu), Poemul medicinei - o colectie de 5 cri, dup cum urmeaz: 1. se refer la problemele generale: anatomia, fiziologia igiena i organizarea activitii medicale etica i deontologia istoria medicinei 2. medicamentele simple 3. medicina intern 4. chirurgie (inclusiv bolile infecioase eruptive) 5. medicamentele compuse Avicena (980-1037) era tadjic (un popor nordic), a fost un mare poet, filozof, teolog; primul mare geograf i geolog, muzician.

23

n ceea ce privete Califatul de Apus, cu capitala la Cordoba, o interpretare diferit a Coranului a permis o mai mare libertate de gndire, astfel c de multe ori au procedat contrar prerilor lui Avicena. i remarcm pe Averoes, filozof i autor al unui tratat de patologie general i pe Albu Cazi, contemporan cu Averoes, care a descris otitele i parazitul ce produce ria. Europa Occidental Primele elemente de medicin apar n mnstiri. Odat cu cretinarea popoarelor germanice, ei adopt punctul de vedere cretin al medicinei. Au existat clugri specializai la nivelul medicinei populare. Prima coal de medicin propriu-zis laic din Europa Occidetal este scoala medical din Salermo (port n Italia, n apropierea mnstirii Monte Casino - unde clugrul Benedict a ntemeiat primul spital din Occident i un ordin clugresc pentru asistena bolnavilor, spre sfritul sec. VIII, nceputul sec. IX).

au fost primii care au acceptat i femei (Trotula a fost medic ginecolog) volumul Regimul de la Salermo a fost tradus i n romn (Floarea sntii). Traducerile ce se fceau la Salermo erau din arab

Igiena precar a oraelor a permis producerea marilor epidemii al Evului Mediu (lepr, cium, variol, sifilis cu ipoteza originii americane a acestuia). Au existat ns i aanumitele epidemii psihice, isterii colective (coreo-mania, cnd ieeau i tremurau la marginea satului pn la epuizare, flagelaii colective). Are loc o decdere a chirurgiei, nu erau permise manevre sngernde, pentru c medicii erau i preoi. Existau 2 categorii de chirurgi: chirurgii de rob lung (propriu-zii), care nvau doar anatomie i tehnici chirurgicale
24

chirurgii de rob scurt (chirurgi brbieri), care transmiteau deprinderile din tat n fiu

Primele orae cu facultate de medicin au fost Montpellier (1220), apoi Padova, pentru statul Veneian; i Salermo (adevrata facultate de medicin). Renaterea (sec. XV-XVI) a readus n prim-plan valorile antichitii. Pe plan laic se dezvolt doctrina umanist, care consider c Dumnezeu l-a creat pe om liber i omul trebuie s aib demnitate (Despre demnitatea omului - Pico della Mirandelo). reforma religioas, marile descoperiri geografice progrese n: Anatomia Pn atunci, diseciile fuseser interzise, dar odat cu apariia facultilor de medicin, au nceput s se permit (prin bule papale) disecii n scop didactic. Era disecat cte u n singur cadavru ntr-un an universitar. Erau interdicii clare referitoare la comentariile privind opera lui Galen. Diseciile se fceau n amfiteatre (putea participa oricine), profesorul citea din Galen, iar brbierul-chirurg tia (el nu tia latina, adic profu citea degeaba, c el tot ce tia el tia... :-) ). Andreas Vesalius (Vesal) - belgian, fiu de farmacist, a studiat la Paris (universitatea era de tip Galenic), dar a terminat studiile la Padova, unde a devenit mai trziu profesor de anatomie. anatomie, fiziologie; patologie, terapeutic chirurgie

Este considerat ntemeietorul medicinei moderne. a pus bazele tiinei diseciei, folosind instrumente speciale
25

efectua disecii paralele, pe un numr crescut de cadavre (metod tiinific de cercetare) a studiat corelnd structuralul cu funcionalul ! este autorul primului atlas anatomic (6 plane, la Veneia, n 1538)

a denumit cu cte un cuvnt anume diverse formaiuni anatomice, n neolatin scrie un tratat complet de anatomie (Basel, 1543), cu formaiunile prezetate n poziii active. Tot la universitatea din Basel se gsete un schelet preparat de Vesal

dup publicarea tratatului se refugiaz la Madrid, unde apare ediia a II-a (1555) este condamnat ca eretic la moarte prin ardere pe rug, dar pedeapsa este comutat ntr-o cltorie la Ierusalim (pe drum este mncat de rechini n Marea Mediteran)

n Renatere, i artitii au contribuit la dezvoltarea medicinei, unii au fcut chiar disecii i au realizat plane anatomice (Leonardo da Vinci).
26

acesta a realizat peste 30 disecii umane, primele cu Marc Antonio de la Torre face deosebirea ntre structurile anatomice la diferite vrste aplic tehnici de injectare vascular sau cu cear topit n caviti realizeaz seciuni la diferite incidene

30 caiete, tiprite trziu (sfritul sec. XIX)

Albrecht Drer a publicat o anatomie artistic, rezultat al cercetrilor la cadavru. Este autorul unor gravuri anatomice, de larg circulaie (au ajuns i n Transilvania, la Oradea). Personalitatea cea mai reprezentativ a patologiei renascentiste este Girolamo Fracastoro. poet de limb neolatin

27

autorul teoriei sferelor homocentrice n astronomie (contemporan cu Copernic) primul critic literar descrie foarte bine sifilisul (Sifile a fost un pstor pedepsit pentru c iubea fata pe care o iubea i zeul; vindecat apoi prin remediul propus de Fracastoro, care descrie astfel n versuri tratamentul) a delimitat foarte bine din punct de vedere clinic i epidemiologic ciuma i variola lanseaz ideea c bolile infecto-contagioase nu sunt aduse de miasmele morbide, ci de semine ale bolii (Despre contagiune & bolile contagioase - 1546) ! De abia n 1878, Pasteur i Koch demonstreaz c bacteriile sunt factorul cauzal al diferitelor boli

Se remarc o cretere a tratamentelor odat cu marile descoperiri geografice (India, America - cartoful a schimbat alimentaia). Medicamentele chimice i fac apariia. Teoria iatrochimic este o variant modern a umoralismului hipocratic, starea de sntate se consider c este pstrat prin meninerea strii chimice normale a organismului. Paracelsius consider c medicina trebuie s se nvee din practic, nu din cri a fcut i chirurgie, chiar dac din punct de vedere religios i era interzis precursor n balneologie i patologie profesional Chirurgia n Renatere Toate facultile de medicin erau religioase. Oficial se cerea ca operaia chirurgical s fie indicat de medic iar chirurgul s-o execute la indicaiile i sub controlul medicului. Ambroise Pan a fost cel mai mare chirurg din acel timp. a urmat cursurile colegiului de chirurgie de la Paris (chirurg de rob lung) numeroase operaii n armata francez numeroase invenii n chirurgie (instrumente noi) redescoper ligatura vascular

28

propune pansamentul simplu n tratamentul plgilor (iniial tratamentul era de cauterizare cu ulei de soc fierbinte) autor al unei cri de chirurgie (1545) ntemeietorul balisticii n medicina legal

Pierre Franco, contemporan cu Ambroise Pan, este autorul a 2 tratate de chirurgie (din care pasaje ntregi au fost preluate i de Pan). Referitor la circulaia sangvin, s-au parcurs urmtorii pai de-a lungul timpului: I. Egiptenii (papirusurile Ebner i n special Schmidt) au fost destul de aproape de descoperirea circulaiei Herofil, Erasistrat n Alexandria (vezi curs) Galen credea c n inim sngele arterial se amestec cu cel venos prin porii interventriculari Miguel Servet (nu a fost medic propriu-zis) a descoperit mica circulaie, a fost ars pe rug mpreun cu crile sale Despre reinstaurarea cretinismului (au scpat doar 3 exemplare) Primul care a pus sub semnul ntrebrii teoria lui Galen a fost Vesal, care n ediia a 2-a (1555) arat c nu exist nici un orificiu interventricular Colombo consider o posibil expicaie drumul sngelui prin plmn Andreas Cesalpino afirm existena a 2 circulaii (mare i mic) William Harvey, a studiat la Padova (1600-1602), apoi a devenit mare profesor la Oxford; exilat mai trziu pe o moie a fratelui su i izgonit din ora. Concepia sa este de a se lucra n termeni cantitativi, matematizeaz lucrurile i propune metode fizice de studiu a curgerii lichidelor prin tuburi elastice. Istoria medicinei moderne Din punct de vedere medical, sec. XVII este un secol englez, doar Frana mai remarcndu-se n acest domeniu prin cele 2 faculti importante (Paris i Montpellier), dar care se menin pe poziii Galeniste i se opun marilor descoperiri din domeniul medicinei. Principalele doctrine medicale sunt iatrochimia (Paracelsius), care se dezvolt n rile de Jos i Germania; i iatromecanica, introdus de Harvey i care devine doctrin dominant n Anglia i Italia. Saltul calitativ este fcut prin introducerea metodelor noi de calcul, a metodelor inductive de cercetare (Fr. Bacon) precum i a celor instrumentale, experimentale.
29

II. III.

IV.

V.

VI. VII. VIII.

Descoperirile recente ale fizicii (! fraii Bernoulli au fost medici), studiile pe modele in vitro au ajutat mult medicina s progreseze. Principala descoperire a sec. XVII este circulaia sngelui (carte tiprit la Frankfurt pe Main n 1628 - Despre micarea inimii). Dei fusese descoperit, microscopul nu a fost utilizat de Harvey n studiile sale, fiind preferat o lup foarte puternic. Harvey este autor i al unei cri de embriologie nu a vzut capilarele nu a descris o circulaie limfatic (! contemporan cu el, un italian, Gasparazelius a publicat o lucrare n 1626 despre circulaia limfatic) n 1661 Marcelo Malpighi observ prima celul animal la microscop (hematia) Jean Pequet descoper canalul toracic, cisterna Pequet precum i racordarea circulaiei limfatice la circulaia general (1646) danezul Stenon descrie corect parotida i canalul excretor englezul Wharton descrie glanda submandibular n Bavaria, Wirsung descoper canalul principal pancreatic

n ceea ce privete clinica medical, se revine la medicina de observaie ra]ional, de tip hipocratic (Teoria Sineham - englez autor al numeroase descrieri clinice i anatomoclinice mergnd pe firul observaiei la patul bolnavului). a descoperit coreea acut Sineham denumirea unei forme de opiu imaginat de el a rmas pn astzi nu a aderat la iatrochimie sau iatromecanic

Pe linia iatromecanicii s-au remarcat Glisson (capsula fibroas a ficatului, rahitismul), Willis (poligonul arterial cerebral). ITALIA Santorio (prima jumtate a sec. XVII) a stat timp de aproape 40 ani mult timp pe o balan, efectund msurtori ale propriului corp, descoperind astfel perspiraia pulmonar impune metode matematice n cercetare a inventat metode paraclinice de msurare (puls, temperatur)
30

un profesor de la Pisa, medic i matematician, scrie un tratat de biomecanic (Despre mi[carea animalelor), n care aplic legile fizicii la deplasarea omului i animalelor (n a 2-a jumtate a sec. XVII)

Adepi ai iatrochimiei: Sylvius, de Graaf (foliculul ovarian). OLANDA Antoni van Levercuc (portar la primria din Leida, remarcat ntmpltor de ctre de Graaf) compune un microscop din cteva lentile utilizarea microscopului se extinde, Malpighi fiind coniderat ntemeietorul histologiei normale i patologice, vegetale i animale.

n sec. XVIII, preocuparea pentru tiin devine dominant pentru numeroi medici, majoritatea bazai pe o finanare proprie. Dac sec. XVII a rmas cunoscut drept secolul circulaiei, sec. XVIII este cel al luminii, al raiunii. Medicii recurg la mai puine metode paraclinice (n afar de termometru, celelalte aparate - pulsilogiu, microscop - nu dau imagini constante). Se acumuleaz observaiile la patul bolnavului, care nu mai sunt explicate prin iatrochimie i iatromecanic. E nevoie de doctrine noi, pentru o explicaie tiinific a acestora. Apare un mare numr de supoziii, unice n istoria medical, cunoscute sub denumirea de sistematica sec. XVIII, care ncearc s oblige faptele s se subsumeze, s se supun unor idei preconcepute. 1. Teoria dinamismului organic (Fr. Hoffman, n Halle) elementul definitoriu pentru sntatea organismului este tonusul muscular bolile sunt abateri de la tonusul optim al musculaturii netede & scheletice i se mpart n boli hipertone i boli hipotone sau atone au aprut medicamente, substane ce pot corecta abaterile tonusului, n special al musculaturii netede licoarea Hoffman (amestec de alcool+eter) regleaz echilibrul tonic cercetri n domeniul balneologiei (influena apelor minerale asupra organismului)

2. Teoria nervist a colii engleze (n continuarea teoriei iatromecanicii, formulat de Cooler i Brown - fizician, descoperitorul micrii browniene) elementul esenial: excitabilitatea neuromuscular bolile sunt semne ale modificrii pragului de excitabilitate
31

important este n special corolarul terapeutic

3. Teoria materialist-mecanicist, potrivit creia creierul secret gndire 4. Teoria vitalist (Montpellier), se baza pe doctrina animist, formulat de J. Stahl, tot din Halle. exist spiritul vital (anima) semnele bolii sunt rezultate ale faptului c anima face eforturi pentru a readuce organismul la starea normal i nu trebuie combtute, indiferent de intensitatea lor.

5. Teoria homeopatiei (Hanemann) simptomele nu trebuie contracarate utilizarea medicamentelor cu acelai efect ca i cele ce au ca expresie simptomele, n cantitate ct mai mic (ex.: chinina produce o cretere a temperaturii la omul normal) medicamentele trebuie folosite n sensul n care acioneaz i boala i nu contrar doze infinitezimale, se ajunge ca pn nici mcar o molecul s nu aib ansa de a exista n soluie principiul antrenrii, al dinamismului; prin agitarea ndelungat a soluiei homeopate, ptrunde n soluie un spirit vindector din neant ! Cercetri recente au artat c apa pstreaz amprenta substanelor ce au fost dizolvate n ea, chiar cnd nu mai exist nici o molecul activ n soluie ncepe s se dezvolte medicina anatomo-clinic, principiile medicinei bazate pe anatomia patologic, pe leziuni specifice. Morgagni scrie n 1761 un tratat despre sediul i cauzele bolilor studiate prin metode anatomice (transformri morfologice la nivel macroscopic, de organ).

Nu exist nc metode clinice ca percuia, auscultaia; ci doar inspecie, palpare. Tot n 1761, la Viena, apare o carte a lui Leopold Auenburger despre percuie. Lucrarea a fost apoi tradus la Paris de medicul lui Napoleon (Jean Corvisard). Auscultaia este introdus mai trziu, de ctre inventatorul stetoscopului, Lieneque drept metod de investigare a tuturor bolnavilor (Tratat asupra auscultaiei mediate - Paris, 1819). Prin descoperirea esuturilor de ctre Xavier Bichat, tabloul lezional este mult modificat. nainte de el, bolile erau descrise de la vertex n jos, apoi, odat cu descoperirea leziunii specifice fiecrei boli, aceast ordine a fost schimbat.

32

Progrese s-au realizat i n ceea ce privete etiologia bolilor infecto-contagioase. Cercetrile efectuate pe cadavre au artat leziunea specific a febrei tifoide, studiat pn atunci mpreun cu celelalte varieti de febre abdominale. Bretenon deosebete difteria de celelalte boli obstructive ale cilor respiratorii superioare prin prezena falsei membrane. Este rsturnat raportul cauzal al etiologiei bolilor de ctre Pasteur, care a demonstrat c nu este adevrat teoria generaiei spontanee (conform creia prezena germenilor ar fi secundar bolii, deci efectul i nu cauza acesteia). Pouchet (un biolog francez) a susinut c ntotdeauna n substanele organice n descompunere apar n mod spontan germeni. Pasteur l a contrazis, ducnd vasul de experien la o altitudine mare n Pirinei, unde nu au mai aprut germeni. Carl Zeiss, un mecanic german din Jena, a perfecionat microscopul, permind identificarea bacteriilor cauzatoare. Postulatele lui Koch 1. 2. 3. n produsele patologice din cadrul aceleiai boli se gsesc aceiai germeni realizarea de culturi pe medii de cultur cu germenii astfel obinui trebuie s se produc n mod constant la animal aceeai boal, cu aceleai leziuni i manifestri pn la 1878 nu s-a reuit (apoi au demonstrat Pasteur & Koch)

n sec. XIX, n domeniul chirurgiei, este descoperit anestezia prin inhalaie i se cristalizeaz elemente ale principiilor asepsiei i antisepsiei. nainte de descoperire anesteziei: 1. 30 martie 1842, n statul american Georgia, K.Long efectueaz o operaie unui prieten, dup o inhalaie de vapori de eter, iar pacientul nu a simit durerea 1844 - stomatologul Horace Wells folosete gaz ilariant (protoxid de azot), dar demonstraia este nereuit (Boston) i se sinucide

2.

33

3.

Morton asist, dar consider drept cea mai eficient metod cea care folosete eterul sulfuric, procedeu rapid adoptat i n Europa. Prima operaie reuit folosind eterul sulfuric a avut loc la 16 octombrie 1846 Simpson descoper cloroformul n ianuarie 1847

4.

DESPRE SLUJITORII SANATATII DE-A LUNGUL TIMPULUI IN TARA NOASTRA LA INCEPUT DE MILENIU UNU COMATI Dupa cercetari minutioase istoricii nostri, interpretind si judecind datele puse la indemina de arheologie , lingvistica, folclor patrund pina in negurile indepartate ale primului mileniu, pentru a descifra atitudini si fapte referitoare la ingrijirea sanatatii in tara noastra. Consemnarile lui Hipocrate, Dioscorides, Plinius cel Batrin, Teofrast sunt comori de cunostiinte despre practicile cunoscute pentru vindecarea bolilor de catre popoarele antice intre care si geto-daci. Dupa numarul mare de denumiri dacice ale plantelor de leac cu efecte antispastice, sedative, purgative, diuretice, antihemoroidale, vomitive, cicatrizante, revulsive se apreciaza ca stramosii nostri se bucurau in lumea greco-romana de un mare prestigiu. Dr. N.Vatamanu apreciaza ca fara indoiala, numarul medicilor din rindul marilor sacerdoti era redus. Daca ei instruiau poporul in stiintele fizice, facindu-l sa traiasca potrivit cu legile naturii, nu o puteau desigur face personal, ci prin interpusi, prin subordonati. Asa cum studile intreprinse in clinici si laboratoare sunt puse in practica printr-un numeros aparat medico-sanitar, pastrind proportiile, observatiile medicilor sacerdoti ajungeau la poporul de jos printr-un corp de agenti subordonati, denumiti COMATI. Indiferent de opinile istoricilor despre originea lor sociala, unii socotindu-i proveniti din rindul nobilimii de rang mai mic, altii din rindul taranilor saraci, muncitori ai cimpului, mineri, pastori, mestesugari este evident ca acesti comati sau capilati , fiinca purtau capul descoperit erau numerosi. Aria lor de aributii si servicii era destul de larga. De pilda , in afara unor referiri privind ingrijirile ranitilor conform legilor razboaielor de atunci , dupa cum s-a putut interpreta din cartea cu imagini sapate in piatra , dar lipsita de text , cum numesc istoricii Columna lui Traian din Roma , acesti comati erau antrenati chiar si in unele activitati diplomatice.depre aceste servicii sta marturie si faptul ca o solie de pace trimisa la Traian de catre Decebal era formata din 5 comati, care s-au adresat cezarului in plenul senatului, in limba lui , in latina. Legat de rolul si importanta activitatii comatilor, istoricii si geografii citeaza episodul stirpirii vitei de vie. Era un fel de educatie sanitara sau morala, pe scara intinsa si cu rezultate pozitive. Acesti comati , pentru a duce la indeplinire sarcinile ce le reveneau , trebuiau sa fie temeinic instruiti de catre pileati, care erau capabili si de o asistenta medicala efectiva.
34

Ucenici vrednici de intelepciunea pileatilor, capabili sa-si insuseasca si sa le aplice invataturile, comati au constituit un organism activ si polivalent, unii dintre ei detinind diferite functii, inclusiv unele legate de ierarhia militara. Istoricul N. Daicoviciu arata ca pileatul reprezinta pe ginditorul care poarta povara deciziei, a hotaririi supreme, in timp ce comatul , este omul de actiune, gata de a-si asuma orice sarcina si de a duce la bun sfirsit cu ori ce pret, N. Vatamanu apreciaza ca artistii vremii au redat nobililor pileati gindirea interiorizata, simtul si greutatea raspunderii, elevatia sufleteasca, iar aprigilor comati, le-au exprimat hotarirea, dirzenia, forta. BARBIERII SI VREMEA LOR Dupa cum arata cercetarile mai noi in domeniul iatroistriografiei, barbierii au reprezentat o indelungata perioada principala categorie profesionala cu preocupari privind ingrijirea bolnavilor si executarea unor practici, mai ales in domeniul micii chirurgii. Originea barbierilor poate fi gasita in inceputurile epocii crestine si este legata de conceptia despre boal a crestinismului. Daca fata de bolnav , de omul in suferinta , crestinismul militaeza pentru o atitudine de caldura si omenie, de intelegere si ocrotire, inregistrind un pas inainte in organizarea unei largi asistente medicale si sociale, fata de boala, dogmele crestine constituie o frina in cercetarea stiintifica si experimentala. Boala , infirmitatea ca si moartea , fiind socotite ca o pedeapsa prin care omul trebuie sa plateasca pentru pacatul originar, rascumpararea si izbavirea trebuiau obtinute prin suferinta. Daca boala este vointa divina, tratarea bolnavului este un semn al razvratirii impotriva acestei vointe supreme. Interventiila singeroase incep sa fie practicate de unii meseriasi, barbierii, sub supravegherea si la indicatia medicilor. Acest lucru apare cu atit mai explicabil si mai necesar pentru vremea de atunci, cu cit fetele bisericesti care se ocupau de ingrijirea bolnavilor , le era interzis sa aibe asemenea preocupari in afara minastirii, pentru a nu se indeparta de preocuparile monahale. Denumirea de barbieri vine de la indeletnicirea de a executa tunsura rituala a capului celor ce imbratisau viata de calugari in minastirile din Germania, extinsa apoi la luarea de singe, executarea unor pansamente. Sub aceasta denumire sunt intilniti si in alte tari europene, cu o activitate afirmata la merile curti si familii domnitoare , avind si propia lor organizare la Paris in anul 1363 erau 40 de barbieri chirurgi in tara noastra au aprut abia la mijlocul secolului al XVI lea

35

in toate asezamintele spitalicesti medievale din tara noastra cercetate pina in prezent de istoriografi, intre persoanele destinata pentru ingrijirea bolnavilor gasim si barbierul aceasta categorie de slujitori ai sanatatii era implicata direct nu numai in actul de ingrijire dar si in raspunderea medicala cu timpul activitatea barbierilor este reglementata de diferite acte normative actul emis in 1760 intitulat responsabilitatea medicala pentru interventia gresita cit si Hrisovul ui Scarlat Calimachi din 1813 cuprind norme care se refera si la activitatea barbierilor barbierii care au beneficiat de pregatiri suplimentare , vor fi intilniti tot mai mult in spitalele noastre de la inceputul secolului XIX, sub denumirea de chirurg, alaturi de barbierul ramas la pregatirea primita linga un mester

SORA ASISTENTA MEDICALA NURSA titulatura de sora a reprezentat in tara noastra, momentul afirmarii profesiei si a progresului in asistenta medicala in 1839 din dispozitiile data de Banul Mihai Ghica, a luat fiinta la noi prima scoala sanitara sub denumirea de Scoala de invatatura a mestesugului mosirii apoi Eforia Spitalelor Civile a infiintat scoli de lunga sau scurta durata de formare a felcerilor, subchirurgilor, moase in 1873 din initiativa prof dr Severineanu, Institutul surorilor de caritate, a luat fiinta, care avea sa inscrie o indelungata si frumoasa traditie in pregatirea cadrelor sanitare medii pe linga surori mai erau si poslusitoarele care erau in subordinea surorilor si se ocupau de ingrijirea bolnavului dar si de curatenie in cei peste 100 de ani care au trecut de la infiintare primei scoli de surori , indiferent de sistemul de pregatire , personalul sanitar de la patul bolnavului in timp de pace sau razboi s-a numit SORA insasi denumirea generala a acestei categorii de personal apare diferita prin unele legiuiri asfel la sfirsitul ecolului al XIX lea si primele decenii ale secolului nostru apare denumirea de personal inferior sanitar apoi Legea sanitara din 1930 introduce denumirea de personal auxiliar si de ocrotire in 1943 prin Legea de organizare sanitara a statului introduce denumirea de personal mediu sanitar in 1948 in urma Reformei invatamintului in cadrul categoriei de cafre sanitare medii fac parte felcerii, surorile , laborantii in 1955 prin trecerea la pregatire pe diferite profile in cadrul scolilor tehnice sanitare de 2 3 ani, pregatirea de baza fiind liceul, apare denumirea de asistenta concomitent cu pregatirea surorilor Legea nr 3/1978 privind asigurarea sanatatii populatiei, se revine asupra vechii titulaturi, precizinduse la art 74 ca personalul sanitar mediu este format din surori medicale, laboranti, tehnicieni medicali si alte categorii cu pregatire medie de specialitate Denumirea de sora cu indelungi traditii si nobile semnificatii, pentru o profesie rara prin marea ei frumusete, de prestigiu, prin omenia si daruirea fata de care nu poate fi exercitata, trebuie si poate fi socotita ca o distinctie cu totul particulara fata de alte profesii

36

Prestigiul sorei in cadrul colectivului de munca si in fata bolnavului, tine inainte de toate de respectul si exigenta fata de ea insasi, ca pregatire, comportament, disciplina, competenta, omenie Fiindca aceasta profesie are semnificatia si rolul de a intinde o mina, pentru a alina suferinta oamenilor sau pentru a o preveni In ultimii ani se incearca si la noi inlocuirea denumirii de asistenta medicala cu cea de nursa Domeniul sau de activitate detasindu-se si definindu-se prin trasaturi specifice ale acestei profesii Cuvintul nurce provenit din limba latina (nutrimen = hrana, nutri = a hrani) a cunoscut de-a lungul timpului numeroase semnificatii Dupa definirea data de Asociatia asistentelor medicale di SUA (American Nurse, s Association) nursa este o persoana educata si licentiata in practica nursing-ului, adica a diagnosticului si tratamentului raspunsurilor umane la problemele actuale si potentiale Nursingul si nursa sunt termeni care par sa tina de orientari legate de prefaceri si reforme pe toate planurilevietii noastre social- economice si de mentalitate Prof Dr Valeriu Rusu sustine ca termenul de nurse nu este sininim cu sora aratind ca in Mosby Medical & Nursing Dictionary sunt definiti nu mai putin de 41 de termeni care reprezinta o imagine completa a profesiei de nursa OMS acorda o importanta de prim ordin dezvoltarii nursingului prin programe adecvate si orientari recomnadate tarilor membre Ministerul Sanatatii din Romania printre alte obiective figureaza si infiintarea Consiliului national si a Institutului de Nursing Asociatia nationala a asistentilor mesicali din Romania considera necesara adoptarea termanului de nursa in locul celui de asistenta medicala, in ideea alinierii la conceptele actuale ale nursingului si a afilierii la Consiliul International al Nurselor

DE LA BOLNITA, LA SPITALUL MODERN Spitalul. Cadru de referin pentru activitatea cadrelor medicale de la bolni la spitalul modern ncepnd cu a doua jumtate a sec. XIV sunt cunoscute unele lcauri tmduitoare denumite bolnie la Bistria, Tismana, n ara Romneasca, la Neam. Ospiciile nfiinate de Radu Basarab n 1372 pe moia lui de la Muli lng Cmpulung era pentru adpostirea unor infirmi, orbi, ologi. Se mai cunoate bolnia de la Simidreni datnd din 1542 ce forma, mpreun cu un adpost pentru cltori din preajma mnstirii cldit de Neagoe Basarab, locauri destinate clugrilor btrni, bolnavi sau infirmi, aceste lcauri neavnd i funcie de spital pentru laici. Din cercetrile intreprinse pn n prezent n ara noastr rezult c ntre primele njghebri spitaliceti atestate documentat, se cunosc cele din Transilvania, findate de diferite ordine clugreti ca cel din Sibiu, ntemeiat de cavalerii cruciferi n 1292, dei se pare c spitalul din Oradea, fondat de Ioan Nii era mai vechi. Se mai cunosc spitalul azil din Bistria, care a luat fiina n acelai an cu spitalul din Sibiu ct i micile spitale medievale cunoscute n secolul urmtor la Feldioara, Rnov, Codlea. Dei majoritatea istoricilor sunt de acord c spitalele medievale nu au provenit din bolnie, se pare c, totui, unele din acestea au construit nucleul spitalelor de mai trziu, ca
37

Sfntul Spiridon din Iai, din bolnia de pe ulia Hagioaiei, fondat n 1752 sau spitalul din Roman, nfiinat n 1798, n locul bolniei de pe lng mnstirea Precista. Spitalele medievale sunt socotite att la noi ct i n ntreaga Europ, lcauri de adpost i ocrotire, aziluri pentru sraci i btrni, orfani, precum i ca instituii specializate pentru izolarea bolnavilor contagioi. - Numeroase cercetari pun in evidenta preocupari legate de sanatate, inca din indepartatele timpuri ale Daciei - Se cunosc 68 de inscriptii dacice - Studiul acestor pietre a dus la numeroase ipoteze si anume ca la Apullum (Alba Iuia) si Sarmisegetuza au existat temple pe linga care in secolele II si III au functionat asclepeioane, un fel de temple sanatorii deservite de preoti ce practicau magia, dar si o terapeutica realista - Aici bolnavi , oameni de diferite conditii sociale, liberi sau sclavi, petreceau cel putin o noapte, treceau prin faza de incubatie, dupa care erau supusi unor tratamente - Pentru faptul ca bolnavii ramineau un timp in incinta templului, inii istorici apreciaza ca aclepeioanele pot fi considerate precursoarele spitalelor de mai tirziu - Incepind cu a doua jumatate a secolului alXIV- lea , sunt cunoscute unele lacasuri tamaduitoare denumite BOLNITE , la Bistrita si Tismana in Tara Romaneasca , la Prislop in Transilvania, la Neamt in Moldova - Ospiciile infiintate de Radu Basarab in 1372 pe mosia lui, Mataul, linga Cimpulung, erau pentru adapostirea unor infirmi, orbi, ologi - 1542 bolnita de la Simidreni, cladita de Neagoe Basarab in Arges er destinat calugarilor batrini, bolnavi sau infifrmi, neavind functie de spital pentru laici - Ingrijirile acordate in aceste bolnite aceste lacasuri de binefacere instituite si intretinute de biserici nu pot fi asimilate cu o asistentamedicala propiu-zisa, chiar in cazul cind se practicau unele proceduri terapeutice si se administrau unele leacuri, acestea erau pe plan secundar, indtorirea principala era sa adune bolnavii fara nici un sprijin, izgoniti de familii, mai ales in timpul epidemiilor, saracii, vaduvele si copii parasiti, pentru a le oferi un adapost - Pentru asigurarea traiului acestor bolnavi cronici, batrini si infirmi era de ajuns acordarea unei asistente rudimentare deucatre un calugar mai priceput, bolnicerul care dupa nevoie mai pregatea si unele fierturi si alifii - Nici in spitalele din marile centre orasenesti ale Apusului pina in epoca Renasterii nu se apela la medic sau chirurg decit in caz de nevoie - In tara noastra intre primele injghebari spitalicasti atestate documentar se cunosc cele din Transilvania , fondate de diferite ordine calugaresti, ca cel din Sibiu, intemeiat de cavalerii cruciferi in 1292, desi spitalul din Oradea fondat de Ioaniti era mai vechi - Spitalul Sf Spiridon de la Iasi a luat nastere din bolnita de pe ulita Hangioaiei, fondata in 1752 - Spitalul din Roman infiintat in 1798, in locul bolnitei de pe linga minastirea Precista - Spitalele medievale sunt socotite atit la noi cit si in intreaga Europa lacasuri de adapost si ocrotire, aziluri pentru sarci si batrini lipsiti de mijloace, orfani, precum si ca institutii specializate pentru izolarea bolnavilor contagiosi, case de ciumati, sifilitici, leprozerii, sau pentru bolnavii mintali, aceasta din urma facind trecerea spre ospicii mai tirziu - In secolul al XIV , feudalismul se afla in perioada de dezvoltare in asistenta medicala incep sa apara unele elemente laice

38

Asezamintele medico-sociale , orasenesti, sub forma de aziluri- spitale, incep sa fie conduse si administrate de consilii orasenesti, iar ca personal sanitar intilnim barbierii-chirurgi In secolele XV-XVI se deschid primele farmacii la Brasov, Cluj, Sibiu, precum si unele bai publice si particulare unde baiesii puteau sa efectueze venesectii, masaje, sa puna ventuze sau chiar sa trateze entorse si fracturi In aceea perioada primii medici suntValentin Krauss din Brasov, care face prima reletare despre sifilis -1500, Paulus Kyr care in calitate de profesor la scoala Honterus din Brasov publica prima lucrare despre cunoasterea din timp a regululor unei vieti sanatoase si cum sa se fereasca de boli Unele lacasuri destinate ingrijirii bolnavilor apar si in Moldova si in Tara Romaneasca Chiar unii domnitori aveau si pregatire medicala cum a fost Dimitrie Cantemir 1674 1723, in lucrarile caruia se pomeneste de malarie, de oftica si de ciuma, pe care o numeste lipicioasa boala In secolele XVII si XVIII marcate de afirmarea relatiilor capitaliste in viata economica si sociala, care determina o sporire alarmanta a mizeriei la orase si chiar la sate se impun noi atitudini si masuri, intrucit ospicile erau asaltate de tot mai multi bolnavi si infometati Foametea, bolile, vagabondajul, crima constiuiau amenintari care impuneau luarea unor masuri de asistenta publica 1659 este anul cel mai reprezentativ care marcheaza statornicia capitalei la Bucuresti, oras socotit mare, bogat, frumos In acelasi timp apar si mari epidemii care fac ravagii si impun luarea unor masuri, intre acestea fiind si construirea de spitale Din initiativa spatarului Mihai Cantacuzino se construieste la Bucuresti si se da in functiune in anul 1704, spitalul de pe linga Minastirea Coltea cu 24 de paturi numai pentu cei cu rani si bubosi Cuprindea o spiterie, o societate Fratietatea si o scoala de invatatura slavoromanesca, iar personalul era format dintr-un medic, un chirurg, un barbier si ingrijitori Al doile spital este Sf Pantelimon zidit de domnitorul Grigore ghica al II-lea inrte anii 1735 1752 cu 12 paturi pentru cei ce ar patimi de boli cronice A mai ridicat in jurul Minastirii Sf Spiridon citeva cladiri pentru izolarea bolnavilor de ciuma si lingoare (febra tifoida) care au fost insa desfintate in 1793 In 1796 Al Moruzzi zideste spitalul pentru ciumati de la Dudesti care desi far medic se apreciaza ca avea o buna functionalitate In Moldova domnitorul Constatin Racovita mareste in in 1757 vechea bolnita de la Minastirea Sf. Spiridon infiintind spitalul cu acelasi nume In ultimul sfert al veacului desi se tinde la o onmultire a paturilor spitalelor de boli neinfectioase , acestea nu ating cifra de 100, exceptindu-se paturile trecatoarelor spitale de campanie austriaca din 1790 Aceste spitale se intretineau din veniturile unor mosii si ale altor propietati cu care au fost inzestrate, cit si din diferite impozite platite de bresle catre minastiri In acele vremuri periodic se abateau asupra populatiei valuri de ciuma, scorbut, variola, paludism, pelagra si boli venerice care faceau ravagii, impuneau preocupari si masuri legislative, organizatorice , educative Concomitent cu infiintarea unor spitale, apar intiative si masuri cu caracter preventiv Unele reforme sanitare sunt cunoscute si in Transilvania

39

In aceasta perioada apare o literatura sanitara in limba romana, cit si primul spital comunal, infiintat in 1757 la Timisoara de catre administratia austriaca impus fiind de starea de sanatate precara a populatiei Apar primele reglementari privind munca de noapte si imbolnavirile ca cele din hrisovul de la Pociovaliste, se intocmesc catheisme sanitare prin care se combat superstitiile si prejudecatile , formulindu-se indemnuri referitoare la protectia mamei si copilului, prevenirea imbolnavirilor, educatia tineretului si o viata rationala Totusi timp indelungat spitalul a ramas un loc sinistru, spre care se indreptau oameni in situatii disperate De aceea s-a cerut cu insistenta schimbari radicale in asistenta spitaliceasca Savantul Leroy arata in 1777 - ar fi mult mai bine pentru bolnavi sa-i asezam singuri in pat, chiar pe paie , sub corturi instalate intr-o curte sai gradina, decit sa-i ingramadim in Sali si sa-i inghesuim in paturi , dupa sistemul groaznic practicat la Hotel Dieu Ca urmare s-au luat masuri menite sa imbunatateasca conditiile de spitalizare, atitudinea fata de bolnavi Momentul de rascruce in schimbarea conceptiei asupra continutului activitatii spitalicesti care prin separarea de asistenta saracilor si batrinilor devine in intregime medical- are loc in prima jumatate a secoluluiXIX In prima jumatate a secolului XIX spitalel din tara noastra cunosc o evolutie asemanatoare celei inregistrate in diferite tari europene dezvoltate Cresterea cerintelor de asistenta medicala, determinata de dezvoltarea orasului Bucuresti impune construirea spitalului Iubirea de oameni cunoascut in zilele noastre sub denumirea de Spitalul Filantropiadin initiativa Dr C Caracas A functionat pe baza primului regulament spitalicesc intocmit in 1817 , ale carui pevederii au fost preluat pina in zilele noastre Complicatiile septice in serviciile de chirurgie asa numita putreziciune spitaliceasca la care se adauga ineficienta izolarii in serviciile de boli contagioase determinau o mortaitate de 20-60% si o morbiditate crescuta pina la 60-80% Internarea unui caz de holera in spitalul Colentina in decembrie 1865 a fost urmata de imbolnavirea a 35 de persoane din interiorul spitalului numai in decurs de 11 zile In a doua jumatate a secolului al XIX-lea marea majoritate a oraselor din tara noastra au spitale care cunosc o evolutie rapida sub aspectul organizarii si functionarii Incep sa se creeze secti pe specialitati, iar practica antisepsiei este generata n toate spitalele Intre cele doua razboaie mondiale spitalele se dezvolta progresiv unele devin baze clinice de invatamint Aglomeratia ospiciilor impune masuri privind si imbunatatirea asistentei psihiatrice In 1905 se da in functiune Spitalul Socola de la Iasi, refacut In 1907 incep lucraile unui modern asezamint de boli mintale si nervoase la Bucuresti cu 2000 de paturi, care este dat in functiune in 1923 Ceea ce a caracterizat spitalele din tara noastra a fost promovarea unei largi gratuitati In ultimile decenii s-au inregistrat in tara noastra schimbari privind structura si activitatea spitalelor In trecutul nu prea indepartat erau dominante cazurile de boli infecto-contagioase , afectiunile chirurgicale externe si bolile acute grave, acum ne confrutam cu numarul mare de boli cronice Evocarea citorva momente din evolutia spitalului de-a lungul timpului ne permite sa intelegem ca drumul de la bolnita la spitalul modern este istoriceste impresionant de

40

scurt iar in cadrul acestei evolutii , actul de ingrijire al omului suferind a capatat noi si multiple dimensiuni, ca insasi notiunea de sanatate PROFESIA DE ASISTENTA MEDICALA SI STATUT SAU SOCIAL Marile descoperiri stiintifice si influienta lor hotaritoare asupra modernizarii tehnicilor de ingrijire a bolnavilor de la primele observatii in legatura cu boala si bolnavul si primele incercari de vindecare, istoria medicinei reprezinta o continua cautare pe acest drum al cunoasterii umane anatomia corpului omenesc a fost cunoscuta din secolul III i. d. Ch.de scoala din Alexandria primul tratat de anatomie este scris in 1316 de Mondino dei Luzzi si tiparit in 1478, ;a Pavia cel care a revolutionat insa cunostiintele anatomice a fost Andreas Vesaluis 15141564 care a scris De humani corporis fabrica, aparuta in 1543 la Basel studiul anatomiei a permis cunoasterea unor organe si au fost infirmate unele conceptii anterioare exemple o canonul medicinei din vremea dinastiei Han 200 i. d. Ch se considera ca inima este principiul care stapineste corpul, iar singele este lichidul care circula in circuit inchis o in medicina greaca Empedocle sustinea ca inima raspindeste aerul o cel care a descris cirsulatia singelui a fost Wiliam Harvey 1578-1657 in cartea sa Cercetarea anatomica despre miscarea inimii si a singelui la animale publicata la Frankfurt in 1628 o Marcelo Malpighi 1628 -1694 a descris circulatia prin vasele capilare dupa cunoasterea anatomiei corpului uman, fiziologia a descoprit mecanismul sau de functionare pe aceasta baza se continua studierea bolilor Giovani Batista Morgagni 1682-1771 autor al lucrarii Despre sediile si cauzele bolilor studiate cu ajutorul anatomiei Jhon Hunter 1718-1783 descrie anevrismul arterio-venos si introduce ligatura arterei deasupra anevrismului In secolul al XIX se cunoste deja destul de bine anatomia , dar efectuarea unor practici chirurgicale erau greu de efectuat in lipsa anesteziei Primul care foloseste aplicarea eterului pe tegumente pentru extirparea fara dureri a unor mici tumorete este un medic din statul Giorgia Charls Thomas Jakson 1805-1880 perfectioneaza tehnica narcozei cu eter In 1846 dentistul american William Thomas Green Morton a efectuat o extractie dentara fara dureri Anul 1846 este considerat un an de rascruce in chirurgia modernaJames Young Simpson 1811-1870 introduce in chirurgie si obtetrica cloroformul ca anestezic general Ia 1847 Ignac Fulop Semmelweis a introdus spalerea pe miini a moaselor si medicilor inainte de a intra in sala, reducind astfel mult morbiditatea 1822-1895 Louis Pasteur a descoperit microbii 1827-1912 Lister a introdus metoda antisepsiei si asepsia
41

Descoperirea microscopului a permis constatarea ca exista unele vietuitoare care nu se vad cu ochiul liber, ducind la legatura dintre boala si agentul patogen care o provoaca In anul 1873 chirurgul Alphonse Guerin a intridus pansamentul cu vata pentru a opri patrunderea microbilor veniti din afara plagii Ioseph Lister introduce metoda antiseptica cu acid fenic, care este inlocuita de scoala germana cu asepsia, constind din sterilizarea pielii bolnavului prin spalare si badijonare cu lcool sai tinctura de iod si sterilizarea materialelor folosite in chirurgie Dupa 1880 asepsia e folosita in toate spitalele La sfirsitul secolului al XVIII-lea apare prima metoda stiintifica de vaccinare impotriva variolei In tara noastra , vaccinarea antivariolica a fost aplicata in anul 1800 la Bucuresti de dr. C Caras In anul 1895 , ia fiinta un Institut de vaccin animal, in cadrul Scolii de medicina veterinara din Bucuresti, iar in 1821 acesta devine Institutul Pasteur In anul 1967 OMS lanseaza un program de eradicare a variolei Dezvoltarea fizicii de la sfirsitul secolului trecut duce la aparitia radiologiei ca disciplina medicala In anul 1895 Wilhelm Konrad Roentgen descopera radiatiile cei poarta numele In 1898 sotii Marie si Pierre Curie izoleaza radiumul si poloniul, primii radioizotopi naturali Descoperirea lui Roentgen pune astfel bazele diagnosticului radiologic, iar dupa citiva ani radioterapia si curiterapia devin mijloace terapeutice medicale Din 1899 laboratorul de pe linga Clinica de chirurgie a spitalului Coltea este condus de dr. Dimitrie Gerota , care preda si cursul de radiografie si radioscopie punind bazele invatamintului radiologic la Bucuresti Concomitent cu medicii se pregatesc si asistenti de radiologie ca profil distinct SCOLI SI FONDATORI IN MEDICINA ROMANEASCA

istoria profesiei asistentelor medicale din tara noastra, a etapelor de dezvoltare spre sfirsitul sec. xix-xx, nu poate fi inteleasa pe deplin fara cunoasterea unor personalitati ale medicinei romanesti care au pus bazele invatamintului medical de numele si activitatea lor este legata si dezvoltarea invatamintului pentru personalul mediu sanitar, inii fiind direct implicati in conceperea programelor si conducerea acestor scoli Victor Babes 1854-1926 o Considerat corinfeu al microbiologiei si morfopatologiei mondiale

o A publicat peste 1300 de lucrari o A publicat primul tratat de bacteriologie din lume
42

o Stabileste principiul antibiozei si antibiogramei, seroterapia in 1889 metoda romaneasca de tratament antirabic o A militat pentru formarea agentilor sanitari o In 1895 prepararea serului antidifteric Ion Cantacuzino 1863-1934 o Se numara printre intemeietorii scolii romanesti de microbiologie si medicina experimentala o Intre problemele stiintifice carora si-a inchinat viata se numara holera, scarlatina, tuberculoza si lepra, imunitatea la vertebrate si nevertebrate

In 1904 pune bazele unui laborator unde se fabrica serul antistreptococic In 1905 se prepara serul antidizinteric Intre 1910-1913 se prepara vaccinul contra febrei tifoide si holerei asiatice In 1916 se prepara vaccinul antidifteric In 1920 se prepara serul antimeningococic si antigangrenos Prin Legea din 4 aprilie 1921 micul laborator ajunge Institutul Cantacuzino, baza de invatamint, de specializari unde se prepara sute de varietati de seruri si vaccinuri o Organizeaza societati si sanatorii pentru combaterea tuberculozei, campanii antiholerice si antitifice Mihai Ciuca 1871-1956 o Intre 1907-1914 aprofundeaza imunologia scarlatinei si studiul holerei

o o o o o o

43

o In 1922 este profesor de igiena la Facultatea de Medicina din Iasi unde prin masuri organizatorice , contrbuie la formarea de cadre pentru nevoile clinice si de laborator o Intemeiaza scolala de medicina preventiva Gheorghe Marinescu 1863 1938 o Creatorul scolii romanesti de neurologie, prin studierea celulei nervoase

o A studiat fiziopatologia epilepsiei, isteriei, tabesului si paraliziei generale o Este primul care foloseste pelicula cinematografica pentru inregistarea unor experimente de specialitate o A militat pentru imbunatatirea sanatatii publice o A acordat pretuire personalului de ingrijire o In 1950 are loc inaugurarea Institutului de Virusologie care ii poarta numele, al doilea din lume dupa cel de la Moscova Endocrinologia o Stiinta a secretiilor interne o Abia in 1901 incepe sa se dezvolte C. I. Parhon o Neuropsihiatru

44

o In 1909 sub forma unui tratat Secretiile interne , acesta lucrare marcheaza actul de nastere al endocrinologiei ca stiinta o In 1910 publica o lucrare cu opinii originale privind raporturile intre endocrinologie si psihiatrie o In 1934 ia nastere prima catedra de endocrinologie din lume, avindu-l ca profesor pe C.I.Parhon la Bucuresti o In 1946 se infiinteaza Institutul de Endocrinologie care-i poarta numele devenind o puternica scoala Nicolae Paulescu o In 1897 isi ia doctoratul in medicina la Universitate din Paris cu teza despre structura functionala a splinei

Peste 2 ani devine doctor in fiziologie In 1901 doctor in chimie Titular al catedrei de fiziologie normala si patologica Se inscrie printre deschizatorii de drumiri in endocrinilogia romaneasca Este descoperitorul pancreinei, al insulinei Ultimele sale cercetari se refera la localizarea instinctelor pe scoarta lobilor frontali ai creierului Scoala romaneasca de chirurgie o In 1854 dr. N Turnescu este numit in postul de chirurg la Spitalul Coltea o Rolul si prestigiul chirurgiei incep sa se afirme prin folosirea metodelor noi de investigatie si laborator
45

o o o o o o

o Cele trei descoperiri epocale ale sec. XIX lea hemostaza, anestezia si asepsia permit efectuarea unor operatii tot mai complexe si eficiente o In 1859 se organizeaza 2 mari spitale Coltea si Brincovenesc cu cite 2 sectii distincte una medicala si alta chirurgo-medicala o In 1869 se infiinteaza Facultatea de Medicina o Prof. N. Turnescu este socotit unul din intemeietorii chirurgiei stiitifice din tara noastra prin adoptarea metodelot antiseptice , aplicarea narcozei, a noilor precedee de anestezie locala, la scurt timp de la descoperirea lor Dr. Constantin Dumitrescu Severineanu 1840-1930 o Al doilea intemeiator al chirurgiei stiintifice o A generalizat aplicarii antisepsiei o A introducerea marii chirurgii prin aplicarea primelor laparatomii, ovarorectomii, splenectomii o A condus catedra de clinica chirurgicala o S-a preocupat de organizarea invatamintului pentru surori o La 24 aprilie 1879 ia fiinta prima scoala de surori de caritate din Bucuresti cunoscuta sub numele de Institutul Surorilor de Caritate Regina Elizabeta Gheorghe Asachi 1855-1899 o Alt reprezentant al chirurgiei romanesti o Este profesor si director al primului Institut de chirurgie din tara o Introduce folosirea manusilor de ata si de cauciuc, si a mastii o Impima reguli severe de antisepsie Prof. Thoma Ionescu o Unul din cele mai stralucite personalitati ale chirurgiei romanesti o Studiaza medicina si dreptul la Paris o Ia concursul pentru postul de prorector al Facultatii de Medicina din Paris o Metodele sale operatorii au fost insotite de perfectionarea tehnicii prin inovarea unor instrumente folosite si azi in chirurgia mare abdominala o A fost primul care a precizat situatia topografica exacta a stomacului si duodenului Scoala romaneasca de pediatrie si reprezentantii sai o Printre primele institutii sociale sub forma de azile scolicare au fost infiintate in tara noastra sunt cunoscute azilul Domnita Balasa pentru baieti si cel de la biserica Tuturor Sfintiilor pentru fete, care erau intretinute din cutia milei o La Iasi in cadrul complexului Institutului Gregorian se organizeaza in 1852 si un azil pentru copii abandonati o Dr. Carol Davila in 1861 a deschis azilul de fete Elena Doamna si pentru baieti pe strada Coltea o In 1897 Maria Cutzarida Cratunescu, prima femeie medic din tara noastrapune bazele Societatii Materna la Bucuresti, destinata ocrotirii copiilor saraci o Din initiativa Ecaterinei Cantacuzino ia fiinta Leaganul Sfinta Ecaterina , in acelasi an, iar in 1921 a functionat si prima clinica de puericultura din Bucuresti o Pina la instruirea unei asistente pediatrice de specialitate, au existat numeroase preocupari avind drept scop protectia gravidelor si a copiilor o 1870 Societatea Nadejdea in judetul Tulcea o 1894 Societatea de ajutor a comunitatii izraeline o 1907 Societatea lauzelor din judetul Tulcea

46

o Tot in aceea perioda s-a dezvoltat invatamintul in legatura cu asistenta de urgenta, educatie sanitara in scoli, chiar invatatorii fiind instruiti si in legatura cu administrarea medicamentelor dupa indicatia medicului o Prima clinica pentru bolile de copii fiinteaza la Bucuresti din anul 1864 o In 1901 se fiinteaza la Cluj Facultatea de Pediatrie, iar dupa unire prof. Dr. Titu Gane ocupa prima catedra de pediatrie in cadrul aceleiasi institutii o Clinica infantila cuprindea : ambulator, bucatarie dietetica, laborator biochimic si bacteriologic, un serviciu social si curs de infirmiere precum si o sectie speciala pentru practica surorilor de ocrotire o Tot aici au fost pregatite si moasele in privinta fiziopatologiei nou-nascutului o In perioada interbelica se pun bazele unui invatamint pediatric si al unor masuri legislative si organizatorice, care au ca prim obiectiv ocrotirea mamei si copilului Medicina interna o Constituie punctul de plecare al multor alte discipline ca neurologia, psihiatria, ftiziologia, endocrinilogia, bolile contagioase o Este legata de cadrul organizatoric al invatamintului medical concepit de Carol Davila o 1859 primul serviciu de medicina interna la Spitalul Coltea o Prof. Al. Marcovici instituie pentru prima data Termometrizarea ca mijloc de investigare Metoda examinarii sistemice a bolnavului Aplicarea tratamentului individualizat, prin examinarea atenta a simptomelor bolii si stabilirea diagnosticului individual Prof. Nanu Muscel 1862-1938 care amplifica activitatea de laborator, insistind ca medicul trebuie sa fie intii clinician si apoi om de laborator Educatia pentru sanatate, traditii si preocupari o Raspindirea unor cunostiinte si practici in legatura cu prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea sanatatii se regaseste sub forma de descintece, sfaturi si indemnuri o Secolul XVIII denumit secolul luminilor avea sa aduca in prim plan cotributia multor slujitori a lui Esculap la actul de educatie si culturalizare a poporului roman Pavel Vasici o Editeaza prima publicatie periodica Igiena si scala Constantin Varnav o Publica in 1844 propovaduitorul sanatatii si al economiei Conceptii si orientari ale educatiei sanitare contemporane o Prin atragerea populatiei pentru apararea si pastrarea propiei sale sanatati cum defineste OMS acest domeniu de activitate, educatia sanitara este u domeniu cu raspunderi tot mai largi o Din 1978 OMS a elaborat o declaratie prin care se stabilesc cele 8 elemente esentiale O educatie privind problemele de sanatate, metodele de prevenire Promovarea conditiilor de alimentatie si nutritie Aprovizionarea cu apa potabila Ocrotirea mamei si copilului, inclusiv planificarea familiala Vaccinarea impotriva bolilor infecto contagioase Prevenirea si controlul epidemiilor locale Tratamentul bolilor curente
47

Asigurarea cu elementele esentiale Medicina sociala. Traditii si perspective o Descoperirea factorilor fizici, chimici si biologici din mediul de munca si de viata, ca origine a bolilor , a dus la dezvoltarea igienei, microbiologiei si epidemiologiei o Starea de sanatate a individului a fost legata tot mai mult de ideea bunastarii colective, a progresului social economic al intregii colectivitati o In 1912 prima catedra de igiena sociala la Berlin Medicina omului sanatos o Ca disciplina medicala aparte o P. Delore isi motiveaza atitudinea si conceptiile in confruntare cu medicina curativa, care are in centrul preocuparilor boala si bolnavul si insista pe necesitatea studierii omului in toata complexitatea sa o Medicina omului sanatos cuprinde importante domenii, care se refera indeosebi la cresterea si formarea nolor generatii prin insusirea deprinderilor alimentare, ale muncii, erosului, intemeierii si bunei functionari a familiei, ale pregatirii si vietuirii la virsta a treia o Herodot preciza ca toate bolile care le vin oamenilor din hrana cu care se nutresc o OMS sustine ca o buna sanatate nu depinde numai de spitale, medici si medicamente, ci inainte de toate , de calitatea vietii Medicina comunitara o In 1977 si-a definit domeniul de activitate, cind la Alma Ata, statele membre ale OMS si-au propus ca obiectiv Sanatate pentru toti in anul 2000, pentru ca toti locuitorii lumii sa ajunga la un nivel de sanatate care sa le permita o viata productiva din punct de vedere social si economic o Medicina sociala se refera la o cuprindere mai larga din punct de vedere geografic, social si cultural, punind in prim plan nevoile comunitatii o Sanatatea publica in care rolul de actiune si decizie revine exclusiv profesionistilor sistemului sanitar, este un termen general, care cuprinde organismele oficiale abilitate in a organiza , supraveghea si controla starea de sanatate a populatiei si a mediului inconjurator pe un anumit teritoriu o Medicina comunitara reprezinta o reala participare la apararea si ameliorarea sanatatii, pe baza cunoasterii nevoilor, prioritatiilor, a aplicarii, gestionarii si evaluarii activitatiilor o Conceptul legat de ideea Sanatate pentru toti asistentele medicale (nursele) sunt in cautarea propiei lor identitati, a modalitatilor de implicare in realizarea celor 38 de obiective ale Biroului Regional al OMS, referitoare la cele 4 domenii Programarea unor moduri de viata sanatoasa Reducerea factorilor de risc pentru sanatate din mediul inconjurator Reorientarea sistemelor de ingrijire practicate de asistentele medicale Mobilizarea mijloacelor politice, tehnice, a insrtumentelor de gestionare, a resurselor umane, a cercetarii

48

Etape i personaliti n dezvoltarea nursingului Dup milenii de existen uman medicina modern i consider punctul de cotitur n cunoaterea asepsiei i antisepsiei a lui Joseph Lister(1827-1912). Asepsia a sepsis fr microbi Antisepsia mpotriva microbilor Descoperirea microbilor de ctre Louise Pasteur(1822-1912), a fost momentul ce a determinat noi orientri i concepii n formarea cadrelor sanitare, n organizarea asistenei medicale i implicit, n actul de ngrijire a omului suferind. Este perioada n care se plaseaza naterea nursingului modern legat de numele lui Florence Nightingale(1820-1910), cea care a fundamentat convingerea c, fr armata personalului sanitar de ngrijire a bolnavului, fiind format i organizat lupta pentru sntate pe timp de pace sau rzboi, poate fi ctigat. De la Florence Nightingale asistm la tendine i eforturi de profesionalizare, de gsire a unui loc stabil n iererhia slujitorilor sntii, de definire a rolului care s fie acordat cu titluri i cadru juridic respectiv. Statutul socio-profesional al asistentei medicale se bazeaz tot mai mult pe existena unei structuri bine definite, cu un loc bine stabilit n statutele de funciuni care eman dintr -o pregtire bazat pe programe corespunztoare orientate de principii deontologice clar definite. Exist o fundaie care i poart numele, o insign i o statue n centrul Londrei. S-a nscul la Florena, numele fiindui dat dup numele acestei localiti, la data de 18 Mai 1820. Era frumoas, cultivat, deteapt, construit i bogat i nu a cedat tentaiilor i succeselor vieii moderne. La 30 de ani i afirm convingerea c sensul vieii ei era s fac ceva folositor pentru oamenii care au nevoie de ajutor. Acest altruism neneles i neacceptat de societatea i familia din care fcea parte i care socotea o aberaie sau dram faptul c o fat ca ea s munceasc a trebuit aprat. n cltoriile sale, Florence Nightingale va culege informaii despre problemele sntii publice i a celor din spitale. n 1851 ea va studia, timp de 3 luni, la coala de la Kaiserwerth a pstorului Cliedern. Anul 1853 o gsete pe tnara Florence lucrnd ntr-un comitet ce conducea instituia pentru ngrijirea femeilor nobile n perioada mbolnvirii. n cele din urm, ea va fi numit efa acestei organizaii. Pe msur ce cunotinele sale despre reforma nursingului i a spitalelor sporeau, Florence a fost cunoscut ca o autoritate n materie. Cnd a izbucnit Rzboiul Crimeei, n 1854, corespondenii de pe front descriau maniera n care erau ngrijii soldaii rnii i bolnavi de ctre armata britanic. Florence Nightingale venind n ntmpinarea guvernului britanic va propune prietenului ei, Sir Sidney Harbert, care ndeplinea funcia de secretar de rzboi, s fie trimis n Crimeea cu un grup de nurseri. Dnd dovad de reale caliti organizatorice i profesionale, ea se va distinge prin organizarea n prima linie a frontului, a unui spital de campanie modern.
49

Alintat femeia cu lampa, Florence Nightingale a devenit o figur legendar printre soldai. n 1856 se rentoarce n Anglia cu sntatea serios afectat. n urmtorii 40 de ani i va conduce afacerile din apartamentul su izolat. i va petrece restul vieii scriind despre spitale, salubritate, statistici de sntate i n special despre nursing i educaie n nursing. n 1860 ea reuete s inaugureze prima coal laic de nursing n cadrul spitalului Sfntul Tomas din Londra. n acelai an, la Boston, Maria Zakrzewski i Elisabeth Blackwell vor nfiina prima coal de asistente medicale. Principiile de baz pe care Florence Nightingale i-a creat coala au fost urmtoarele: 1. Nursele trebuie s fie educate n spitale clinice, organizate n acest scop i o asociate cu coli medicale. 2. Nursele vor fi selecionate cu atenie i vor locui n cmine special amenajate pentru a le forma caracterul i a le impune o disciplin. 3. Intendenta ef a colii va avea cuvnt hotrtor asupra programei, asupra modului de administrare i asupra celorlalte probleme ale colii. 4. Programa colar va cuprinde att material teoretic ct i practic. 5. Frecvena studenilor la cursuri va fi obligatorie existnd o epiden n acest sens. 6. Cunotinele dobndite de studeni vor fi apreciate prin teste scrise i examene orale. Respectnd trediiile colii engleze tinerii absolveni erau trimii n toate colurile Imperiului Britanic pentru a implementa ngrijirile de sntate aa cum au fost nvai. Modelul colii Saint Thomas va constitui un nivel de nvmnt i funcii pentru multe coli din Anglia. Florence Nightingale este incontestabil fondatoarea nursingului modern. Ea reuete s conving opinia public c ngrijirile de sntate reprezint o art ce trebuie ridicat la rangul de profesie disciplinar. Ea apreciaz c e mai util ca nursele s -i petreac timpul ngrijind pacienii fr s fac curenie ndeletnicire rezervat personalului ndemnat pe aceast activitate. Profesia de nurser va fi aleas de persoane inteligente, ce vor cuta s-i mbogeasc cunotinele, pe care le vor folosi pentru ameliorarea condiiilor pacienilor pe care i au n ngrijire. Pentru ca aceast profesie s fie respectat ea consider c liderii de nursing trebuie s aib un statut social. Contrar la ceea ce se observ astzi, Florence gndea c aceast profesie e rezervat exclusiv femeilor dar pe de alt parte remarc faptul c nursingul, pentru a putea fi practicat cu tiin i contiin, nu e obligatoriu s fie legat de domeniul religios. Pentru a reui n aprarea profesiei a intuit munca n echip i combaterea individualismului. Spre sfritul vieii sale, susinnd att eforturile naintailor ct i pe cele a succesorilor ei, ea va contribui la infiinarea Consiliului Naional al Nurselor(ICN) n 1890. Florence Nightingale moare n somn la vrsta de 90 de ani, ziua de 12 Mai, data natrii sale, a fost consacrat drept Ziua Internaional a Nursingului, fiind srbtorit de ctre nurse n toat lumea.
50

Dezvoltnd principiile unui nvmnt corespunztor n acordarea ngrijirilor medicale adaptate, Florence e fondatoarea unei reforme a cror beneficiari suntem noi. Esenialul mesajului su e urmtorul: prioritatea ngrijirilor acordate de nurs e ajutorul pe care aceasta l garanteaz unei persoane vazut n toat complexitatea sa pentru ai menine i recupera sntatea atunci cnd aceasta nu poate s o fac singur. Inspirndu-se din jurmntul lui Hipocrate, Florence Nightingale i caracterizeaz concepia profesional prin textul proproului jurmnt pe care l propune tuturor asistentelor medicale ca s l cunoasc i s l rosteasc la nceputul carierei lor: M angajez, solemn, n faa lui Dumnezeu i n prezena acestei adunri s duc o viaa integr i s-mi ndeplinesc cu credin ndatoririle profesiei mele. Nu voi lua i nu voi administra nici un remediu periculos. Voi face totul pentru creterea nivelului profesiunii mele i voi pstra cu o total discreie lucrurile private care mi vor fi ncredinate. Voi ajuta din toate puterile mele i n mod cinstit medicul n munca sa i m voi dedica bunstrii celor ce sunt lsai n grija mea.

Virginia Henderson S-a nscut la 30 Noiembrie 1897 la Kansass City, n Virginia, USA. A stusiat nursingul fiind eleva unei asistente medicale care se pregtise la rndul ei cu Goodrich, o renumit profesionist american. Sa impus printr-o activitate de nalt competen dar mai ales prin scriierile sale care stabilesc cu claritate concepiile privind activitatea asistentei medicale n ngrijirile specifice acordate bolnavului i familiei sale. n 1948 a nceput s scrie principiile fundamentale ale ngrijirii bolnavului Crucea Roie organism internaional de solidaritate uman De-alungul secolelor, n timpul rzboaielor au existat permanent unele principii umanitare care au inspirat comportamentul fa de rnii. Adeseori ngrijirea rniilor era asigurat n msura posibilitilor de populaia din teritoriul unde avuser loc luptele. n 1743, n timpul rzboilului de succesiune la tronul Austriei, au format un serviciu medical de campanie i n care s-a stabilit ca rniii s fie considerai neutri iar spitalele militare s fie protejate. O alt iniiativ remarcabil este cunoscut n timpul Rzboiului din Crimeea(1853 1856) prin 2 uniti de surori: una n Rusia, 300 de femei conduse de ducesa rus, Charlote, iar cellalt format din 37 de femei, avnd n frunte pe Florence Nightingale. Conceperea i organizarea unui organism internaionalcare s reglementeze protecia rniilor i bolnavilor a aparinut unui filantrop elveian, Hanrz Dunant, care a elaborat prima carte umanitar numit Convenia de la Genova, din 22 August 1864.
51

n 1863, la 28 Octombrie, are loc Congresul Internaional de la Geneva cnd se pun bazele Comitetului Internaional, iar n 1864 convenia i statutul sunt aprobate de 12 guverne. Se adopt simbolul Crucea Roie, identic cu drapelul Elveiei, dar cu culorile inversate. Prima ar ce a adoptat denumirea de Crucea Roie a fost Olanda, urmata poi de celelalte. Ca urmare, n 1880, centrul din Geneva capt denumirea de Comitetul Internaional al Crucii Roii. Crucea Roie n Romnia Aron Florian, participant al revoluiei de la 1848, a ntocmit un proiect de statut pentru nfiinarea unei asociaii a femeilor al crei scop era ajutorarea tinerelor fete romnce rmase orfane dup moartea prinilor n revoluia din 1848. n 1850 proiectul este aprobat i apare Asociaia Femeilor Romnce din Braov. n 1876, Comitetul Provizoriu format din Dimitrie Ghica, Dimitrie Sturza, Grigore Cantacuzino i medicii Carol Davila i Ponoit Iacropol, i-au n discuie statutul i stabilesc denumirea de Societatea Crucii Roii a Romniei. n 1887 Societatea de Cruce Roie i propune s se preocupe de formarea surorilor de caritate pentru care aloc o aprte din fonduri. n 1906 ia fiin Socetatea de Cruce Roie a Doamnelor din Romnia n spiritul Conferinei de la Geneva, cu 54 de filiale i 1200 de membri. n 1913 cele 2 organizaii se unific sub denumirea de Comitetul Unirii Crucii Roii. n perioada urmtoare Societatea de Cruce Roie organizeaz trenuri-spitale i caravane medicale dotate cu laborator de analize, medicamente, cu echipe medicale formate din medici i surori, care particip la combaterea unor epidemii de holer i tifos. Organizarea internaional i influena lor asupra evoluiei nursingului Organizarea Naiunilor Unite(ONU) n 1945 n San Francisco-USA, Anglia, China i URSS hotrsc nfiinarea ONU. Doi ani mai trziu ONU creaz Fondul Internaional de Ajutoare a copiilor victime de rzboi. Declaraia Universal a Drepturilor Omului Art.25 di acest document prevede c oricare persoan are dreptul la un nivel de via corespunztor asigurrii sntii sale, bunstrii proprii sau a familiei, cuprinznd hrana, locuina, ngrijirea medical i serviciile sociale necesare; mama i copilui au dreptul la ajutor i ocrotire social. Consiliul Naional al Asistenilor Medicali(ICN)

52

A luat fiin n 1899 i are sediul la Londra. Obiectivul su de baz este s ajute la meninerea ngrijirilor de sntate la cel mai nalt nivel, n toate rile lumii membre ale consiliului. Asistena medical ca activitate profesional Asistena medical mizeaz: Meninerea sau refacerea sntii Educaia schematic pentru sntate Meninerea independenei persoanei ngrijite ct mai mult timp n ideea respectrii valorilor individului, familiei, societii ntrirea capacitii de munc Creterea duratei de via activ Prevenireo mbolnvirilor Alinarea suferinelor Vindecarea omului bolnav Reintegrarea rapid, socio-profesional a celor suferinzi. Rolul asistentei medicale, conform Conferinei de la Viena de la 1899: Nevioa de a dezvolta servicii inovatoare pentru asistene medicale care s pun accent pe sntate i nu pe boal, ceea ce impune o revizuire a normelor profesionale Restructurarea, reorganizarea i revizuirea programelor de formare a asistentelor medicale pentru a prodice la baz un cadri capabil s lucreze n spital sau comunitate Nevoia de a fundamenta activitatea medical pe nevio de sntate, pe participarea populaie n functie de caracterul epidemiologic, de valorile culturale, de consideraiile etnice ale populaiei respective Comportamentul profesional recomandat Adapteaz comportamentul necesitilor de ngrijire ntrete prin ceea ce face comportamentul dorit de pacient Menine o comunicare deschis cu pacientul oferindu-i informaii i sfaturi Respect intimitatea pacientului i l ajut s nu-i piard demnitatea Ascult pacientul i l nva i pe el s asculte Nu produce durere acolo unde ea nu exist Nu face discriminare religioas, ideologic, etic, cultural, sexual, etnic Sarcinile personalului din spital Medicul ef Controleaz i rspunde de ntreaga activitate
53

Medicul specialist Examineaz bolnavul Completeaz dosarul medical(foaiai de observaie F.O.) Consemneaz evoluia bolilor i manifestrilor Recomand explorrile de laborator Indic tratamentul nlocuiete epicriza la externare ntocmete condica de farmacie Controleaz personalul din subordine Controleaz comportamentul bolnavilor Rspunde de aplicarea msurilor de igien i de respectarea normelor de protecie, sntate i securitate n activitatea medical Medicul rezident ndeplinete sarcinile indicate de medicul specialist Asistenta ef Colaboreaz cu medicul ef Controleaz i ndrum cadrele medii i auxiliare Rspunde de inute i disciplina personalului Asigur condiii optime de spitalizare Repartizeaz bolnavii n secii ine evidena bolnavilor n registrul intrri/ieiri al seciei Particip la raportul de garda i la vizita medicului ef ntocmete F.O. Supravegheaz distribuia alimentelor ntocmete graficul de munc al pesonalului Asigur instrumentele i materialele necesare Controleaz i rspunde de aplicarea msurilor anti-epidemice Contribuie la ridecarea nivelului profesional al personalului din subordine Sprijin pregtirea practica a elevilor stagiari Asistenta medical Este subordonat asistente efe i medicilor Are obligaia de a purta echipament de protecie i de respecta graficul de lucru Previne infeciile nosocomiale(infecii intraspitaliceti) Primete i repartizeaz bolnavul n salon Respect drepturile pacientului Ajut i supravegheaz pacientul Msoar i noteaz funciile vegetative Particip la vizita medical i i noteaz recomandrile Pregtete bolnavul pentru intervenii i investigaii diverse Efectueaz recomandri i investigaii conform competenelor
54

nsoete bolnavul la diverse examene i investigaii Asigur igiena i alimentaia bolnavilor Administreaza personal tratamentul Respect normele de protecie, sntate i securitate n activitate Rspunde de buna funcie a aparaturii i instrumentelor Se preocup de ridicarea propriului nivel profesional Particip la foemarea viitorilor asisteni medicali Face educaie pentru sntatea bolnavilor internai Respect secretul profesional i codul de etic al asistenilor medicali

Infirmiera ngrijete bolnavul grav Ajut asistentul medical n activitile de ngrijire ntreine igiena salonului, patului, veselei ngrijitoarea Asigur curenia i dezinfecia saloanelor i spaiilor anexe Rspunde de materialele de curenie Igienizeaz urinarele, bazinetele, scuipatorile, tviele renale Brancardierul Transport bolnavii i decedaii Ajut la mobilizarea bolnavilor Teorii de ngrijire n 1990, la Copenhaga, ntnlire OMS i UNICEF au stabilit c nursingului este partea integrant a sistemului de asisten social care cuprinde ocrotirea sntii, prevenirea bolilor i nfrijirea bolnavilor fizic, psihic etc. n toate formele de asisten social i aezri comunitare. Nursingul este o parte important a sistemului de ngrijire ce cuprinde promovarea sntii, prevenirea bolii, ngrijirea persoanelor bolnave fizic, mental, psihic, ngrijirea handicapailor de toate vrstele n toate unitile medicale, aezrile comunitare i sub toate foemele de asisten medical.(OMS) Nursingul s ajui individul bolnav sau sntos s-i afle calea spre sntate sau recuperare, s ajui individul bolbav sau sntos s-i foloseasc fiecare funcie pentru a promova sntatea sau recuperarea cu condiia ca acetia s aib tria, voina sau cunoatere a necesar pentru a o facei s acionezi n aa fel nct acetia s-i poarte de grij singuri ct mai curnd posibil.(Virginia Henderson) Nursingul este o art care necesit devotament exclusiv, pregtire temeinic ca orice pictor sau sculptor. (Florence Nightingale) Nursingul este arta i tiina care l mpiedic pe pacient n ntregul su corp, intelect, afect i care promoveaz sntatea sa fizic, mental i spiritual punnd aceent pe educaia sntii, pe meninerea sntii i pe ajutarea bolnavului. (Olivia Gowen)
55

Nursingul este disciplina care se concentreaz asupra servirii directe a indivizilor si o grup de oamnei, avnd ca scop facilitarea i meninerea sntii optime folosind ngrijirea prin procesul de nursing. (Dorothy Johnson) Nursingul este un proces interpersonal semnificativ terapeutic ce funcioneaz n cooperare cu alte procese umane fcnd posibil existena sntii. (Hildergard Peplau) Nursingul este o profesie care funcioneaz autonom fiind preocupat de nevoia de ajutor real sau potenial a individului.(Orlando) Nursingul este tiina i arta care caut s studieze natura i direcia de dezvoltare a unei persone unitare n interaciune cu mediul. (Martha Rogers) Nursingul este un serviciu solicitat cnd cerinele terapeutice ale autongrijirii depesc resursele proprii. (Dorothy Orem) Dorithy propune trei reguli: Contactul cu pacientul cu grij fa de sntatea nevoilor Contactul continuu pentru a dezvolta aciuni de ngrijire Etape de pregtire a pacientului pentru a dezvolta aciunea de asistent medical independent i de supraveghere medica Ea difereniaz trei tipuri de cerine: Cerine universale A insipra aer suficient A ingera suficient lichid A consuma alimente suficiente Cerinele determinate de dezvoltare se afl n strns corelaie cu procesul de dezvoltare al omului, cu evenimentele aprute n difrite stadii de via sau cu ntmplri care pot fi duntoare dezvoltrii. Cerine determinate de starea de sntate. Acestea deriv din starea de boal, traum, care au legtur cu ngrijirea medical prescris de medic. Nursingul este o profesiune unic acre abordeaz variabilele care afecteaz persoana ca ntreg. (Booty Newman) Teoria este influenat de concetul de stres i propune 2 instrumente pentru studiul ngrijirii medicale: Gndirea inductiv Abordarea deductiv Botty concepe individul ca un ansamblu de factori ce funcioneaz precum un sistem deschis iarscopul ngrijirilor este de a ajuta individul, familia, grupul de indivizi s ating starea de bine i s o menin la un nivel optim. Nursingul este cerut atunci cnd o persoana cheltuiete mai mult energie n depirea situaiilor actuale rmnndu-i mai puin energie pentru satisfacerea nevoilor de cretere, suprevieuire, reproducere i perfecionare. (Calisto Roy) Conform teoriei sale, ngrijirile trebuie s fie centrate pe individ i pe sistemul su adaptiv. Propune 6 etape n procesul de ngrijire: Aprecierea comportamentului bolnavului Influena factorilor
56

Identificarea problemei Stabilirea obiectivelor Intervenii Evaluare Totodat pledeaz i pentru utilizarea termenului de diagnostic de nursing. Nency Roper a fondat teoria asistenei medicale care se bazeaz pe activiti de via. Teoria se bazeaz pe 2 modele concepute: I. Modelul de via n care sunt luate n consideraie dimensiuni diferite: durata de via, dependen, independen i activiti de via. II. Modelul de asisten medical se bazeaz pe modelul de via i servete pentru a oferi aistenei medicale o structur att conceptual ct i practic pentru a furniza ngrijirea medical la persoane fizice. Virginia Henderson consider omul ca fiind o unitate psiho-social. Sntatea omului este corelat cu nevoile fundamentale umane pe care se bazeaz activitatea de ngrijire. n principiile de baz, o ngrijire medical difereniaz 14 nevoi de via. Tot n teoria ei, bolile sau strile patologice, pot influena modul de satisfacere a neviolor de baz. Asistenta medical este un membru recunoscut n cadrul echipei de n grijire, cu rol n asigurarea nevoilor de baz a pacientului. tiina ngrijirii de baz a bolnavului este aplicabil la orice pacient, n orice mediu i este dirijat att spre promovarea strii de sntate ct i spre activitatea medical preventiv i cutativ. Gradul de independen al pacientului constituie un criteriu important de evaluare. Cele 14 Nevoi Fundamentale ale Virginiei Handerson 1. Nevoia de a respira 2. Nevoia de a se alimenta i hidrata 3. Nevoia de a elimina 4. Nevoia de a se mica i a pstra o bun postur 5. Nevoia de a dormi i a se odihni 6. Nevoia de a se imbrca i a se dezbrca 7. Nevoia de a-i menine temperatura corpului n limite normale 8. Nevoia de a fi curat a-i proteja tegumentele 9. Nevoia de a evita pericolele 10. Nevoia de a comunica 11. Nevoia de a aciona dup credinele i valorile sale 12. Nevoia de a se realiza 13. Nevoia de a recreea 14. Nevoia de a nva Funciile nursei

57

1. Funcia de natur independent asistenta asist pacientul din propria iniiativ, temporar sau definitiv n: a. ngrijiri de comfort atunci cnd el nu-i poate ndeplini independent anumite funcii; ajutorul asistentei e n funie de vrst, de naruta bolii, de alte dificulti fizice, psihice, sociale. b. Stabilete relaie de ncredere cu persoana ngrijit i cu colegii c. Este alturi de indivizi i de colectivitate n vederea promovrii unor condiii mai bune de via i sntate. 2. Funcia de natur dependent la invitaia medicului, aplic metodele de observaie, de tratament, observ la pacient modificrile provocate de boal sau tratament i le transmite medicului. 3. Funcia de natur interdependent asistenta colaboreaz cu ali profesioniti din dimeniul sanitar, social, educativ, administrativ i particip la activiti interdisciplinare. Alte funcii Profesional este vorba de rolul cel mai important al asistentei, acela de a se ocupa de pacient. Educativ asistenta tebuie s aib caliti psihologice i aptitudini pedagogice, de a ti s comunice i s fie convingtoare. Economic asistenta trebuie s fie o bun gestionar. Domenii de activitate Servicii de sntate n staionar i ambulator nvmnt Cultur Cercetare Educaie Administraie Igien Locul de munc a asistentului 1. n comunitate i ambulator, adic n dispensar urban sau rural, policlinic, coli, grdinie, cree, leagne, cmine de btrni. 2. n staionari, adic n secii de chirurgie, pediatrie etc. 3. n sectoarele de poliie sanitar. ngrijiri primare de sntate(IPS) Definiie: Prin IPS nelegem ngrijiri eseniale de sntate accesibile tuturor persoanelor i familiilor din comunitate prin mijloace ce le sunt acceptabile cu participarea lor plenar i la un pre de cost abordabil comunitii i rii. IPS se sprijin pe comunitate.

58

Comunitatea ansamblul unei populaii de pe un teritoriu geografic determinat de care este legat prin interese i valori comune, avnd o form de gestiune administrativ iar membrii si au inter-relaii cu grupuri sociale i instituii. IPS-ul acoper 3 niveluri de intervenii: 1. ngrijiri de prevenire primar prin prevenirea primar nelegem meninerea i promovarea sntii precum i prevenirea mbolnavirii lor intervenia asistentei urmrete: o edicaia sanitar o prevenirea specific 2. ngrijiri de prevenire secundar Urmrete intervenii curative pentru tratamenrul bolnavilor i prevenirea agravrii sau a complicaiilor Rolul asistentei este s descopere problema la timp. 3. ngrijirea de prevenire teriar Urmrete recuperarea Rolul asistentei este s susin persoana ngrijit pentru a readopta la diferitele dificulti cauzate de problemele de sntate. Cadrul conceptual al ngrijirilor 1. Conceptul de om este o fiin unic avnd nevio biologice, sociale i culturale, o fiin n continu schimbare i n interaciune cu meduil su nconjurtor, o fiin responsabil liber i capabil de a se adapta. Virginia Henderson spune c individul este o entitate bio-psiho-social, formnd un tot indevizibil, are nevoi fundamentale cu manifestri specifice pe care i le statisface singur dac se simte bine. El tinde spre autono mie, spre satisfacerea nevoilor sale. 2. Conceptul privind sntatea defiiia OMS-ului despre sntate: Sntatea este o stare de bine fizic, mental i social i nu const numai n absena bolii sau infirmitii. Virginia Handerson spune c sntatea este o stare n care necesitile sunt satisfacute n mod autonom, nu se limiteaz la absena bolii. 3. Concepia despre boal este ruperea echilibrului, armoniei, un semnal de alarm tradus prin suferin fizic, psihic, o dificultate sau o inadaptare la o situaie nou, provizorie sau definitiv. MODELUL CONCEPTUAL AL VIRGINIEI HENDERSON precizarea conceptelor cheie ale acestui model o individul bolnav sau sanatos este vazut ca un tot complet prezentind 14 nevoi fundamentale pe care trebuie sa si le satisfaca o scopul ingrijirilor este de a pastra sau a restabili independenta individului in satisfacerea acestor nevoi o rolul asistentei este suplinirea a ceea ce el nu poate sa faca sigur
59

Comportamentele esentiale ale unui model conceptual comportamentele esentiale ale unui model conceptual sunt urmatoarele o postulatele sunt suportul teoretic si stiintific al modelului conceptual ele sunt recunoscute si acceptate postulatele pe care se bazeaza V. Henderson sunt orice fiinta umana tinde spre independenta si o doreste individul formeaza un tot caracterizat pe nevoi fundamentale cind una din nevoi ramine nesatisfacuta individul nu este complet , intreg, independent o valori modelul V. Henderson este sustinut de 3 valori asistenta poseda functii care sunt proprii o cind asistenta preia din rolul medicului, ea cedeaza o parte a functiile sale unui personal necalificat o societatea asteapta un serviciu din partea asistentelor, pe care nu poate sa-l primeasca de la nici un alt personal o elemente scopul profesiei este o de a ajuta pacientul o de a favoriza vindecarea o de a asista muribundul spre un sfirsit demn membrii acestei profesii tind spre un ideal fiind insa realisti , neputind sa il atinga accepta sa desfasoare activitati limitate care au scopul de a comserva sau a restabili independenta persoanelor ingrijite telul activitatii este beneficiarul adica persoana spre care este indreptata activitatea rolul activitatii desemneaza rolul social pe care il au membrii profesiei rolul asistentei este de suplinire a dependentei dificultati intilnite la pacient dificultatiile intilnite la pacient, care fac ca persoana sa nu poata raspunde la una din nevoile sale , sunt cauzate de o lipsa o de forta o de vointa o de cunostiinte aceste dificultati tin de competenta asistentei interventia acordata asistenta nu trebuie sa piarda din vedere omul interventia va fi orientata asupra lipsei si consta in a spori independenta persoanei consecintele sunt rezultaele obtinute atingerea scopului cistigarea independentei pacientului
60

Nevoia si homeostazia satisfacerea in ansamblu a nevoilor uneipersoane permite conservarea in stare de echilibru a diverselor sale procese fiziologice si psihologice nevoia - stare care cere un aport , o usurare , lipsa unui lucru de necesitate , de dorinta, de utilitate homeostazia este o stare de ehilibru si de autoreglare care se instaleaza intre diverse procese fiziologice ale persoanei nesatisfacerea unei nevoi fie de ordin fiziologic sau psihologic este susceptibila de a avea repercursiuni la una sau mai multe nevoi exemplu de autoreglare transpiratia in febra o eliminare insuficienta a acidului uric poate provoca un oarecare grad de acidoza metabolica pe care nevoia de a respira va icerca sa o compenseze printr-o respiratie rapida si profunda, antrenind astfel o mai mare eliminare de CO2 si o restabilire posibila a echilibrului acido-bazic exemplu mai putin favorabil in procesul de autoreglare o persoana care nu se poate misca , va avea apetitul scazut, capacitatea pulmonara redusa, motilitatea intestinala incetinita , tonusul psihologic scazut Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale independenta la adult o atingerea unui nivel acceptabil in atisfacerea nevoilor prin actiuni pe care le indepineste individul insusi, fara ajutorul altei persoane o pentru copii independenta se considera si atunci cind nevoile sunt indeplinite cu ajutorul altora in functie de faza de crestere si de dezvoltare a copilului dependenta o incapacitatea persoanei de a adopta comportamente sau de a indeplini singur , fara ajutorul unei alte persoane, actiuni care sa-i permita un nivel accesibil in satisfacerea nevoilor astfel incit sa fie independent o exemplu o persoana este independenta daca foloseste intr-un mod adecvat, fara ajutorul altei persoane , un aparat, un ispozitiv, o proteza fapt care ii permite sa-si manifeste o stare de bine o dependenta recurge din momentul in care persoana trebuie sa recurga la alta persoana pentru a utiliza un aparat manifestarea de dependenta o atunci cind nevoia fundamentala nu este satisfacuta din cauza unei surse de dificultate o exemplu incapacitatea unei persoane sa-si protejeze tegumentele , poate duce la roseata sau la leziune este o manifestare de dependenta fata de aceasta nevoie Tipuri de dependenta si nivelul de interventie dependenta poate sa intereseze aspectul biologic, psihologic, social, cultural si spiritual al fiintei umane

61

pacientul poate sa prezinte 4 forme de dependenta o potentiala este posibil s apara din cauza anumitor predispozitii stare de dependenta potentiala trebuie planificata o interventi in acest caz exemplu la un pacient subalimentat, imobilizat, poate usor sa apara roseata sau rani prin presiune escara o actiune preventiva poate evita aceasta problema de dependenta

o actuala daca problema este prezenta dependenta este actuala actiunile vor fi corective o descrescinda cind dependenta pacientului se reduce este in descrestere rolul asistentei in acest caz este de a sustine acest progres si de a ajuta pacientul sa isi regaseasca gradul optimal de autonomie o permanenta daca in ciuda ingrijirilor primite din partea asistentei problema nu poate fi corectata, dependenta este atunci permanenta sau cronica paraplegie rolul asistentei este in acest caz de suplinirea a ceea ce el nu poate face independent si de al ajuta sa se adapteze la aceste limite

62

SURSE DE DIFICULTATE sursele de dificultate se definesc ca fiind cauza dependentei orice obstacol major care impiedica satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale constituie o sursa de dificultate pot fi cauzate de factori o de ordin fizic cuprind toate obstacolele fizice de natura intriseca sau extriseca ce ifluienteaza negativ satisfacerea uneia sau mai multor nevoisursele intrinsece provin de la individ insasi o problema articulara, o paralizie, o problema metabolica, o infectie sursele extrinseci cuprind agenti exteriori care in contact cu organismul uman impiedica functionarea normala o sonda nazo-gastrica, vezicala, pansament compresiv, o imobilizare o de ordin psihologic cuprind sentimente si emotii - pe scurt starile sufletesti si intelectuale care pot influienta atisfacerea unor nevoi tulburari de gindire, anxietate , stres pot afecta toate nevoile hipoventilatie, anorexie, diaree, perturbarea capacitatii de comunicare o de ordin social cuprind problemele generate persoanei in raport cu anturajul sau asistenta nu poate intotdeauna sa influienteze direct problemele generate de aceste surse, ea trebie sa stie sa le recunoasca si sa ajute pacientul acestea pot afecta calitatea vietii o de ordin spiritual este vorba de aspiratiile spirituale, revolta persoanei asupra sensului vietii, intrebari religioase, filozofice, limite in practicarea religieicare dau persoanei insatisfactii au repercursiuni asupra persoanelor in virsta si la muribunzi o legati de insuficiente cunostiite asistenta poate ajuta pacientul in cistigarea unor cunostiite care sunt necesare pentru a-l ajuta in satisfacerea nevoilor sunt necesare informatii pentru cunoasterea de sine
63

cunostinte despre sanatate si boala cunoasterea mediului social PROCESUL DE INGRIJIRE Prezentare generala

Ce este procesul de ingrijire ? este o metoda organizata si sistematica , care permite acordarea de ingrijiri individuale permite asistentei medicale - sa puna un diagnostic de ingrijire - sa trateze raspunsurile umane in fata imbolnavirii si la boala - procesul de ingrijire de nursing se bazeaza pe ingrijirea individuala a pacientului - trebuie sa stabilim ce este nevoie pentru aceea persoana din punct de vedere al nursingului si in ce mod se poate raspunde optim nevoilor sale modelul medical de ingrijire cauta informatii despre semne , simptome si rezultate ale investigatiilor referitoare la o boala incearca sa afle un diagnostic modelul nursing tine seama de conditiile medicale, dar se concentreaza asupra functionarii in ansamblu a individului rolul asistentei medicale este de a ajuta pacientul sa se vindece si sa-si recapete nivelul maxim de independenta de exemplu medicul diagnosticheaza o bronsita acuta si precrie antitermice, expectorante, antibiotice, bronhodilatatoare , in timp ce asistenta medicala va urmari in ce masura bronsita il afecteaza pacientului capacitatea de a respira, mica, dormi , a se misca apoi instituie un tratament corespunzator starii respective este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ la o modificare reala sau potentiala de sanatate procesul de nursing mai poate fi definit ca un proces intelectual compus din diverse etape logic ordonate avind ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului reprezinta aplicarea modului stiintific de rezolvare a problemelor , a anallizei situatiei , a ingrijirilor pentru a raspunde nevoilor fizice, psihologice ale persoanei, pentru a renunta la admiistrarea ingrijirilor stereotipe si de rutina, bazate pe necesitati presupuse este un mod de a gindi logic care permite interventie constienta , planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului

Modele conceptuale modelul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea celor 14 nevoi fundamentale cu componente bio-psiho-sociale, culturale si spirituale ale individului
64

pentru a aplica acest model asistenta medicala trebuie sa stie ca nevoia fundamentala este o necesitate vitala, esentiala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine fiziologica si mentala - cele 14 nevoi fundamentale sunt 1. a respira 2. a se alimenta si hidrata 3. a elimina 4. a se misca, a avea o buna postura 5. a dormi, a se odihni 6. a se imbraca si dezbraca 7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale 8. a fi curat , a-si proteja tegumentele 9. a evita pericolele 10. a comunica 11. a actiona conform credintei si valorilor sale 12. a se realiza 13. a se recrea 14. a invata - fiecare din aceste nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane 1. biofiziologica 2. psihologica 3. sociologica 4. culturala 5. spirituala - modelul conceput de Ruper, Tierney si Iogan se bazeaza pe 12 activitati curente care trebuie luate in consideratie pentru incercarea de a identifica nevoile pacientilor si de a planifica un program de ingrijiri - cele 12 activitati curente sunt 1. mentinerea unui mediu de siguranta 2. comunicarea 3. respiratia 4. mincatul sau bautul 5. eliminarea materiei reziduale 6. curatenia si imbracamintea personala 7. controlul temperaturii corporale 8. mobilizarea 9. munca si jocul 10. exprimarea sexualitatii 11. dormitul 12. moartea - modelul conceptual al lai Maslow afirma ca exista 5 categorii de nevoi umane 1. fiziologice 2. de securitate 3. de apartenenta 4. de recunoastere sociala 5. de realizare - folosind o abordare holistica a ingrijirii, asistenta medicala va lua in consideratie toti factorii care-l constituie pe un pacient intr-o individualitate unica Avantaje

65

aplicarea procesului de ingrijire 1. permite asistentei medicale un control mai mare asupra propiei practici 2. asigura un limbaj comun pentru asistentele medicale 3. ajuta la verificarea profesiei 4. creste la continuitatea ingrijirii pacientului Etapele procesului de ingrijire

1. 2. 3. 4. 5.

procesul de ingrijire comporta 5 etape culegere de date analiza si interpretarea lor probleme, diagnostic de ingrijire planificarea ingrijirilor obiective realizarea interventilor aplicarea lor evaluarea

1. culegere de date - este prima etapa in care asitenta medicala in mod sistemic culege informatiile necesare despre pacient - scop 1. asigura o baza pentru luarea de decizii eficiente si in cunostiinta de cauza 2. promoveaza o abrdare holistica a ingrijirii 3. aduna datele pentru cercetare de nursing 4. faciliteaza evaluarea ingrijirilor - ne permite sa facem o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea sa - ne informeaza asupra o ceea ce este pacientul o suferintei o obiceiurile sale de viata o starii de satisfacere a nevoilor fundamentale 2. analiza si interpretarea lor probleme, diagnostic de ingrijire - permite se punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care le-a generat 3. planificarea ingrijirilor obiective - permite o determinarea scopurilor care trebuie urmarite determinarea obiectivelor de atins o stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor 4. realizarea interventilor aplicarea lor - utilizarea planului de interventii elaborat 5. evaluarea - consta in analiza rezultatului obtinut - daca au aparut noi probleme in evolutia starii pacientului - dace este necesara reajustarea iterventilor si obiectivelor Care sunt avantajele utilizarii procesului stiintific din punct de vedere al calitatii ingrijirilor?
66

avantajul cel mai mare este faptul ca demersul se sprijina pe datele furnizate de pacient sau luate din alte surse sigure demersul constituie deci un instrument o de individualizare o de personalizare a ingrijirilor 1. COLECTAREA DE DATE SAU APRECIEREA

prima etapa a procesului de ingrijire este faza initiala este un proces continuu- in sensul ca pe tot parcursul muncii sale asistenta nu inceteaza de a observa, de a intreba, de a nota datele privind pe fiecare pacient incepind cu sosirea pacientului in spital sau in momentul contactului cu personalul de ingrijire si pe tot parcursul ingrijirii culegerea de date permite asistentetei culegerea de date pentru a putea sa si stabileasca actiunile de ingrijire

Tipuri de informatii culese informatiile culese sunt o date obiective subiective continind informatii trecute continind informatii actuale legate de viata pacientului, de obiceiurile lui, de anturaj, de mediu inconjurator ingrijirea pacientului porneste de la informatiile primite o scop este de a rezolva problemele pacientului o identificarea problemelor - se bazeaza pe cunoasterea pacienului cunoasterea deficientelor pacientului cunoasterea asteptarilor acestuia in ce priveste ingrijirea sanatatea spitalizarea sa cunoasterea propriilor resurse pentru a face fata nevoilor de sanatate toate informatiile culese pot fi grupate in o date relativ stabile informatii generale nume virsta sex stare civila caracteristici individuale rasa limba religie cultura ocupatie
67

gusturi personale si obiceiuri alimentatia ritm de viata elemente biografice legate de sanatate boli anterioare sarcini interventii chirurgicale accidente elemente fizice si reactionale grup sanguin, Rh deficite senzoriale - alterarea coordonarii sau echilibrului proteze alergii reteaua de sustinere a pacientului familie prieteni o date variabile date in continua evolutie, schimbare si care cer o constanta de reevaluare din partea asistentei legate de starea fizica o temperatura o tensiune arteriala o functia respiratirie o apatitul sau anorexia o eliminarea o somnul o miscarea o reactii alergice o inflamatii o infectii o oboseala o intensitatea durerii o reactii la tratament, la medicamente conditiile psihosociale o anxietate o stres o confort o inconfort o stare depresiva o stare de constienta o grad de autonomie o capacitatea de comunicare o acceptarea sau neacceptarea rolului Surse de informatie surse o directa primara pacientul o surse indirecte sau secundare
68

familia anturajul membrii echipei de sanatate dosarul medical scheme de referinta consultarea unor date cazuri specifice hemodializa - mijloacele principale cele mai eficace de a obtine informatiile dorite o observarea o interviul o consultarea surselor secundare a. Observarea - elementul primordial - presupune o capacitate intelectuala deosebita de a sesiza toate detaliile - este un proces mintal activ - se bazeaza pe subiectivitatea celui ce observa - ese un proces care ne duce la a vedea ceea ce am invatat sa vedem si la ceea ce este de vazut - trebuie ca in atentia noastra sa fie diminuata subiectivitatea prin efort intelectual Implicarea simturilor asistenta se foloseste de o vedere ne aduce o multitudine de informatii privind caracteristicile fizice ale unei persoane ne informeaza asupra anumitor semne si simptome care traduc o nevoie insatisfacatoare, o problema de sanatate fata trista sau denotind suferinta agitatie descurajare eruptie a pielii ictere o auz prin simtul auzului ne parvin cuvintele intonatia vocii gemete vaicareli plingeri zgomote emise de pacient batai cardiace gaze o atingere joaca un rol important permite cunoasterea detaliilor induratia grosimea unei mase caldura membrelor o miros permite

69

decelarea unui miros relevant pentru gradul de curatenie al pacientului procese patologice o infectia unei plagi halena - este denumirea data aerului cu miros insuportabil care iese din gura in timpul expiratiei o la un diabetic

Utilizarea observatiei trebuie facuta cu multa atentie asistenta trebuie sa-si dezvolte spiritul de observatie permite observarea pacientului ca un tot adica de a avea o viziune holistica asupra persoanei - presupune epistarea surselor de dificultate care sunt cauza dependentei pacientului - de evitat o subiectivismul o juecatile preconcepute o rutina o superficialitatea o lipsa de concentratie si continuitate IMPORTANT!!!!!!!!!! in observarea pacientului de catre asistenta pentru culegerea datelor se recurge la instrumentele de masura termometrice , aparate de monitorizare acetea sunt informatii culese dupa modelul medical important este ca datele sa fie dupa modelul nou care permite o viziune globala a pacientului din toate punctele de vedere daca folosim modelul medical vom avea numai informatii medicale b. Interviul intrevederea dicuti cu pacientul dialogul este o forma speciala care se desfasoara intre asistenta si persoane care recurg la ingrijiri de sanatate permite depistarea nevoilor nesatisfacute ale persoanei si diferse manifestari de dependenta este un instrument de personalizare a ingrijirilor conditiile pentru interviu o trebuie sa se tina cont de anumiti factori importanti alegerea momentului oportun pentru pacient respectarea orei de masa momentelor de oboseala si de repaus perioadelor cind pacientul se simte foarte suferind asistenta sa-si organizeze astfel munca sa incit sa prevada un timp suficient de lung pentru a permite pacientului sa se exprime in ritmul sau asistenta trebuie sa creeze toate conditiile tinind cont de intimitatea la care pacientul are drept si de confortul lui
70

interviul se bazeaza pe abilitatea asistentei de a stabili o comunicare clara si eficace interviul presupune capacitatea asistentei de a manifesta un comportament care sa reflecte atitudine de acceptare capacitate de ascultare atitudine de respect capacitate de empatie demonstreaza acest comportament prin mentinerea unui contact vizual expresie, mimica senina a fetei- surizatoare dupa caz printr-o pozitie comoda si llimbaj care dovedesc pacientului dorinta sa de a-l asculta si de a-i usura urmarirea interviului abilitati ale asistentei de a facilita interviul o abilitatea de a pune intrebarile adecvate intrebarile pot fi inchise o aduc un raspuns limitat prin da sau nu o ex ati dormit bine? deschise o permit pacientului sa se exprime o ex vorbiti-mi despre problema care v-a adus la spital sau puteti sa-mi descrieti obisnuinta dv in legatura cu somnul o pot fi de diverse tipuri narativ ex povestiti-mi ce probleme va mai creeaza boala sau povestiti-mi ce s-a intimplat descriptiv ex descrieti-mi felul dv de a proceda de calficare ex de ce nu mincati niciodata carne o abilitatea de a confirma perceptiile sale in legatura cu pacientul in asa fel incit sa elimine subiectivismul observatiei sale ex mi-ati spus ca sunt 2 zile de cind vomati cereti-i sa va repete ceea ce credeti ca nu ati inteles o abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare atunci cind face digresiuni ex vad ca va preocupa mlt digestia dv, dar n-ati putea sa-mi dati amanunte despre somnul dv o abilitatea de a face o sinteza ex ceea ce dv mi-ati povestit, demonstreaza ca nu puteti niciodata sa va destindeti din cauza nervozitatii dv o abilitatea de a aplica o ascultare activa prin repetarea ultimei parti din fraza pacientului prin extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si raspunzindu-i in asa fel ca sa-i demonstrezi ca intelegi ceea ce el simte
71

o aceste abilitati sunt necesare pentru a nu-l face pe pacient sa se inchida in el, sa nu mai raspunda Cum favorizam o relatie de interactiune cu pacientul? asiguram o anumita intimitate, ambianta, ne instalam ntr-un loc calm izolat sa nu fim deranjati - ne adresam pacientului numindu-l - ne prezentam si ii aratam un real interes pentru starea lui de saatate - ii explicam demersul nostru, scopul interviului - ii acordam toata atentia printr-un contact vizual - nu ne grabim il lasam sa si termine fraza, nu-l bruscam - sa fim atenti si la propia noastra atitudine diferenta de cultura poate fi uneori un obstacol in comunicare - utilizam vocabular adaptat nu incepem prin intrebari intime, delicate - sa fim un ascultator activ - o inclinare din cap, o privire plina de interes care sa exprime intelegerea fata de problemele sale !!!!Important pentru obtinerea prin interviu a unor informatii care sa foloseaca la intocmirea unui plan de ingrijire individualizat este recomandabil o sa se culeaga in prealabil informatii in legatura cu pacientul o sa se puna o singura intrebare o data, mai multe intrebari simultane pot crea confuzia pacientului o sa se lase suficient timp pacientului pentru a raspunde o daca e cazul sa se discute citeva minute despre lucruri banale o sa se explice pacientului ca informatiile sunt necesare pentru planificarea unor ingrijiri potrivit dorintelor sale, respectarea obiceiurilor sale o sa se puna intrebare in asa fel incit sa nu se sugereze raspunsul o sa se foloseasca un sistem de inscriere a informatiilor a nu se baza pe memorie o sa se faca o concluzie a interviului o sa se aprecieze daca pacientul considera folositor acest interviu o sa se multumeasca pacientului pentru colaborare o daca interviul initial nu poate fi finallizat - trebuie sa se revina- lucru care trebuie mentionat pacientului Profilul pacientului este constituit din informatiile pacientului culese din interviu si cuprinde elemente de baza urmatoarele o informatii generale nume, pronume sex stare civila ocupatie religie surse de sustinere o antecedente medicale bolile copilariei vaccinari
72

o o

spitalizari interventii chirurgicale alergii medicamentoase utilizarea tratamentelor empirice antecedente familiale boli cronice afectiuni mentale ale membrilor de familie mod de viata, obisnuinte utilizarea de alcool, tutun, droguri obiceiuri de munca, somn, alimentatie practicarea exercitilor fizice probleme de sanatate actuala aparitia simptomelor natura lor caracteristici o localizare o durata o intensitate factori declansatori o frig o umezeala o efort masuri luate pentru a le usura si efectul acestora cunostinte despre sanatate mediul ambiental factori de risc poluanti zgomote trepidatii securitatea fizica respectarea masurilor de protectia muncii profilul psiho-social si cultural limba vorbita etnie capacitati cognitive emotii sentimente stari sufletesti care pot influienta satisfacerea nevoilor probleme generate in raport cu familia, anturaj

In culegerea datelor va fi inclus si examenul sistemelor si aparatelor Examen fizic Investigatii radiologice si endoscopice Explorari functionale Examene de laborator

73

74

75

2. analiza si interpretarea datelor A doua etapa a procesului de nursing Definitie Interpretarea datelor este un proces mintal impartit in 2 faze prima faza consta in stabilirea unei legaturi intre faptele observate si comportarea lor cu datele stiintifice in incercarea de a le explica - in faza a doua enuntarea judecatii clinice conduce asistenta medicala la concluzia ca pacientul este capabil sa utilizeze propriile resurse - pentru ca datele culese sa poata orienta asistenta spre interventii inividualizate este important ca ele sa fie analizate si interpretate - presupune identificarea nevoilor specifice ale pacientului - identificarea nevoilor particulare se face pe ct posibil cu participarea pacientului Problema de ingrijre se defineste ca fiind o dificultate traita de o persoana sunt 2 categorii de probleme pentru ingrijiri 1. probleme clinice care decurg din natura problemelor medicale 2. diagnosticul de nursing al asistentei medicale corespunde dimensiunii interdependente a practicii - necesitatiile nu constituie toate obiectele unui plan de ingrijiri 1. din momentul in care satisfacerea unei necesitati pune o problema persoanei, adica atunci cind nu poate sa o satisfac afara ajutor, aceasta necesitate obliga la o interventie a asistentei medicale 2. exista un avantaj operational utilizind termenul problema in locul celui de necesitate - in functie de competenta si experienta asistenta medicala identifica problemele pe care pacientul le sesizeaza si le poate prezenta - analiza o se face prin examinarea datelor date de independenta acelea care permit satisfaerea autonoma a nevoilor clasificarea datelor date de dependenta stabilirea problemelor de ingrijire recunoasterea legaturilor si a prioritatilor - problemelor o presupune regruparea datelor la fiecare 14 nevoi o regruparea permite identificarea resurselor individuale - interpretarea o inseamna a da un sens o a explica originea si cauza problemei de dependenta o a defini sursele de dificultate - analiza si interpretarea datelor vor conduce asistenta la stbilirea diagnosticului de ingrijire - organizarea datelor se poate face si dupa alte metode pe sisteme respirator, cardiovascular, etc
76

complexitatea analizei si a interpretarii dificultate o analiza si interpretarea datelor in nursing este o sarcina complexa o dificultatea provine din numarul mare de date culese relativ cele 14 nevoi varietatea surselor de informatii pacient familie dosar echipa de ingrijire caracterul schimbarilor al unui mare numar de date subiectivitatea persoanei care culege datele caracterul adesea urgent si grav al situatiei o rolul asistentei este sa determine prin datele culese ce nevoie este nesatisfacuta sa determine unde se afla sursa de dificultate o diversele cunostinte ale asistentei in nursing si in stiitele conexe - anatomie, fiziologie, psihologie, etc ii vor fi sprijin in procesul de nursing si anume analiza si interpretare Departajarea intre manifestarle de independenta si manifestarile de dependenta exemplu Comportamente ale pacientului care nu-i favorizeaza satisfacerea nevoilor - lipsa poftei de mincare - greutate in stomac atunci cind maninca - dificultate in a dormi de 2 zile - spune ca nu simte gustul alimentelor pentru ca este prea nervos si se gindeste cum va fi la intoarcerea acasa

Comportamenete ale pacientului care-i favorizeaza satisfacerea nevoilor - isi ia masa regulat cu pofta - alimentatie variata care respecta normele - nici o alergie alimentara - hidratare in jur de 2000 ml/zi

din coloana stinga se observa ca aceasta persoana evolueaza bine din coloana stinga observam ca prezinta un oarecare dezechilibru, datorita nelinistii intoarcerii acasa - aceasta persoana are nevoie de suport si de informatii privind convalescenta acasa - aceste probeleme pot constitui o problema de dependanta Exercitiu M.P. este un pacient de 76 de ani, spitalizat de mai multe saptamini ca urmare a unui accident vascular cerebral AVC cu imobilizare aproape completa a partii drepte. (Un accident vascular cerebral apare atunci cand un vas de sange (o artera) care furnizeaza sange la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sangvin. In cateva minute, celulele nervoase din acea zona sunt afectate si ele pot muri in cateva ore. Ca

77

rezultat, acea parte a corpului care este controlata de zona afectata a creierului nu mai poate functiona adecvat.) - el prezinta de asemenea dificultate in articularea cuvintelor - respiratia sa este superficiala ritm 24/min - apetit bun, dar are nevoie de ajutor pentru a-si taia alimentele si sustinerea miinii drepte - se hidrateaza bine - poate tine un pahar in mina - poate cere bazinetul - nu poate sa-si mentina scaunul prea mult incontinenta de fecale si pierderi de urina, scaune moi - roseata la nivelul sacrului 29 cm diametru - de citeva zile poate sa se intoaca in pat ajutindu-se de marginea patului - se ridica in fotoliu 1 ora zilnic - se simte in general anxios- in momentul ridicarii fiindu-i frica sa nu cada - cu toate aceste limite comunica bine - ii place sa il atingi, sa il mingii - se plictiseste, nu are decit un televizor - se simte foarte singur Faceti partaj intre datele care ii favorizeaza satisfacerea nevoilor si cele care nu satisfac nevoile, partaj intre manifestarile de dependenta si independenta Manifestari de independenta Manifestari de dependenta - respiratie superficiala 24/min - partea dreapta imobilizata - are nevoie de ajutor pentru a-si taia alimentele sipentru sustinerea miini sale - nu poate sa-si retina scaunul mai mult timp incontinenta de fecale si urina - roseata la nivelul sacrului - anxios in momentul cind se ridica, ii este frica sa nu cada - dificultate in a articula cuvintele - se plictiseste - se simte singur
78

Diagnosticul de ingrijire de nursing pornind de la informatiile culese si de la departajarea manifestarilor de dependenta, asistenta poate sa defineasca problemele pacintului si sa puna un diagnostic de nursing formularea informatiilor intr-un diagnostic de ingrijire usureaza munca asistentei , pentru ca se clarifica sensul interventiei ei definirea diagnosticului de ingrijire nu este un element nou inceputul l-a facut Florance Nightingale in anii 1854- 1855 au urmat din ce in ce mai multe descrieri despre problemele de ingrijire si despre necesitatea unui cadru conceptual pentru profesia de asistenta in ultimile decenii pe plan mondial ingrijirile acordate de asistente au evoluat considerabil in materie de responsabilitate rolul asistentei a inceput sa evolueze invatamintul tinde sa formeze nu numai asistente executante ci de preferinta asistente care sa rspunda in mod autonom de problemele unui individ grupul de studiu Asociatia Nurselor Americane a fost format din asistente practiciene, asitente din invatamint, teoreticiene, conducatoare acest grup elaboreaza o lista de diagnostice care au fost studiate si testate in practica apoi acest grup se transforma in North American Nursing Diagnosis Associations N.A.N.D.A. sau ANADI diferite definitii ale diagnosticului de ingrijire o este o forma simpla si precisa care descrie raspunsul persoanei la o problema de sanatate o este un enunt concis actual sau potential al manifestarilor de dependenta a persoanei regrupate sau nu si legate de o sursa de dificultate o o problema de sanatate reala sau potentiala pe care asistentele prin baza pregatirii si experientei lor sunt capabile sa acorde ingrijire o este enuntul care descrie raspunsul uman al unui individ sau al unui grup pe care asistentele pot sa il identifice legal si pentru care ele pot prescrie interventii definitive in vederea mentunerii sanatatii sau reducerii, eliminarii, prevenirii deteriorarilor o in 1990 este adoptata oficial definitia diagnosticului de nursing de Adunarea Generala ANADI - enentul unei judecati clinice asupra reactiilor la problemele de sanatate prezente sau potentiale , la evenimente de viata ale unei persoane , ale unei familii sau ale unei colectivitati diagnosticele de ingrijire servesc ca baza pentru a alege interventiile de ingrijire vizind atingerea rezultatelor pentru care asistenta este responsabila

Diagnosticul de ingrijire este o problema de sanatate actuala sau potentiala pe care asistentele medicale in virtutea educatiei si experientei lor sunt capabile si calificate sa o trateze asistentele medicale cunosc si compara diagnosticul medical si diagnosticul de ingrijire

79

Diagnostic de ingrijiri Identifcam un raspuns uman la boala, imbolnavire, conditie sau situatie Deriva din reactiile fizice si psihice ale pacientului Se schimba ori de cite ori se modifica raspunsurile pacientului Nu exista clasificare sau terminologie constanta Servaste drept ghid pentru ingrijiri, conduce la planurile si interventiile de nursing

Diagnostic medical Identificam boala sau imbolnavirea specifica in functie de patologia organelor sau a sistemelor Deriva din simptomele pacientului , examenul fizic si examinarile paraclinice Ramine de regula constant pe intreaga perioada a bolii, la nevoie se mai adauga noi diagnostice Terminologia este clasificata si acceptata de profesiunea medicala Servste drept ghid pentru conduita medicala, parti ale caruia pot fi implementate de asistenta , conduce la prescriptii si la recomandari ale medicilor

Componentele diagnosticului de ingrijire este format din 2 sau 3 parti principale o problema de dependenta a persoanei o cauza problemei de dependenta o semne si simptome prima parte a diagnosticului o consta in enuntul problemelor care expria o dificultate traita de persoana , un comportament sau o atitudine nefavorabila sanatatii sau satisfacerii nevoilor sale o problemele de dependenta se definesc in urma analizei si interpretarii datelor o termenii care arata o schimbare in starea de sanatate si frecvent folositi in formularea problemei sunt alterare deteriorare deficit incapacitate dificultate perturbare o dupa culegerea datelor asistenta poate trage o concluzie explicind clar situatia si definind problemele o exemple alterarea starii de constienta atingerea integritatii pielii alterarea integritatii fizice alterarea mobilitatii fizice alterarea eliminarii intestinale constipatie a doua parte a diagnosticului o este constituita din enuntul cauzei etiologia problemei adica a sursei de dificultate o sursa de dificultate = o piedica - obstacol major in satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale o cauza poate fi legata de mai multi factori de ordin
80

fizic psihologic social spritual insuficienta cunoastere - diagnosticul de ingrijire format din 3 parti utilizeaza formula PES P Probleme de dependenta problema de sanatate etiologia semne si simptome E Etiologia sau cauza S Semnele prin care se manifesta

exemplu o P = alterarea eliminarii intestinale - constipatie o E = din cauza imobilitatii o S = manifestata prin scune rare, dure, senzatii de presiune la nivelul rectului, dureri abdominale exista 3 tipuri de diagnostic o actual cind manifestarile de dependenta sunt prezente, observabile o potential cind o problema poate surveni, daca nu se previne o posibil este acela care descrie o problema a carei prezenta nu este sigura in loc sa risti un diagnostic eronat este perferabil sa se prezinte ca posibil care pe urma poate fi infirmat sau confirmat Sinteza celor 3 tipuri de diagnostic de ingijire

actual o problema este prezenta o semnele si simptomele sunt validate o cauza identificabila o exemplu alimentatie inadecvata prin deficit din cauza starii depresive potential o problema are mari sanse sa survina o sunt prezenti factori de risc o exemplu atingerea potentiala a integritatii pielii din cauza imobilitatii posibil o problema poate sa fie prezenta dar nu sunt indicii care lasa sa se intrevada o colectarea de date va trebui sa infirme sau sa confirme o exemplu perturbare posibila a stimei de sine din cauza unei dificultat in asumarea rolului de tata sau disfunctii sexuale deoarece diabnosticul de ingrijire trebuie sa orienteze spre actiunile autonome este esential a se identifica o cauza sau etiologia asupra careia asistenta poate sa actioneze
81

Orientarea diagnosticelor spre interventii autonome si/sau interventii de colaborare formularea diagnosticului de ingrijire se face de catre asistenta o exprima problema persoanei, o cauza acestei probleme o semnele prin care se manifesta o semnele care reies din datele culese - exemple Date culese amputatie de gamba stinga refuza sa-si priveasca bontul isi ascunde bontul sub cuvertura exprima sentimente negative fata de aceasta operatie vorbeste putin Diagnostic de ingrijire Alterarea imaginii corporale din cauza amputatiei gambei, manifestata prin ......

1 2 Date culese sta toata ziua la televizor nu il intereseaza alte lucruri se apropie putin de alte persoane spune ca se simte singur spune ca se plictiseste primeste putini vizitatori Diagnostic de ingrijire sedentarism din cauza lipsei de motivatie de a face alte activitati sau exercitii sentiment de inutilitate din cauza lipsei de activitate sentiment de singuratate din cauza izolarii sociale

3 dupa culegerea datelor si separarea manifestarilor de dependenta a pacientului M.P. putem formula diagnosticele Diagnostice - problema respiratorie potentiala din cauza imobilitatii manifestata prin - dificultate in a se alimenta din cauza imobilitatii partii drepte manifestata prin - modificarea eliminarii intestinale si urinare incontinenta din cauza pierderii controlului sfincterian manifestata prin - lezarea integritatii pielii din cauza presiunii asupra sacrului , manifestata prin - anxietate legata de limitele sale frica de a cadea - alterarea comunicarii din cauza AVC, manifestata prin dificultatea in articularea cuvintelor diagnosticele astfel formulate orienteaza munca asistentei spre interventii cu obiectivul precizat -

82

Problema conexa de colaborare se tine cont in acelasi timp de functiile de colaborare ale asistentei cu medicul toate problemele identificate de asistenta se pot defini in doua tipuri de probleme utilizind 2 termeni o diagnosticul de ingrijire probleme cu rol propiu de ingrijire o probleme conexe cu rol de colaborare sau cu rol independent de ingrijire problemele conexe pe care le identifica asistenta sunt probleme reale sau potentiale de sanatate complicatii care rezulta sau pot rezulta din situatii patologice sau iatrogene problema conexa este definita astfel o problema reala sau potentiala de sanatate complicatie corespunzind unui raspuns fiziopatologic al organismului unui traumatism, unei boli pe care asistentele au intreaga responsabilitate sa le recunoasca, sa le semnaleze si sa le trateze in colaborare cu medicul o deci asistentele identifica si problemele de ingrijire care tin cont de fuctiile de colaborare o exemplu in cazul unui diabetic pot apare hipotensiune stare de lesin tremuraturi roseata a fetei iritabilitate somnolenta voma in cazul iminentei de infarct miocardic dureri retrosternale aritmii tahicardie o cazuri in care interventile asistentei sunt de colaborare dar permit si interventii autonome vizind confortul bolnavului , diminuarea anxietatii o exemple de diagnostic de ingrijire colaborativ reunind problema si cauza intoleranta - imposibilitatea, nu suporta la activitati fizice din cauza conditiei sale cardiace modificarea starii de confort din cauza durerii retrosternale anxietate legata de frica de moarte important!!!!! o In formularea diagnosticului de ingrijire cauzele sursele de dificultate care constituie a doua componenta a diagnosticului se leaga de prima componenta prin urmatoarele cuvinte Legat de Din cauza o In cazul imposibilitatii de a cunoaste clar sursa de dificultate asistenta va descrie doar problema pacietului sau specifica sursa posibila o Se poate intimpla ca uneori problema de dependenta sa fie privita ca o sursa de dificultate sau invers o Exemple
83

Durerea - poate fi o problema de dependenta , dar si o sursa de dificultate in mers Frica Stresul Doliul - exercitii

caz 1 M.S. 63 de ani, vaduv de o luna in prezent refuza sa se alimenteze plinge frecvent se izoleaza fica declara ca se trezeste foerte devreme si umbla fara rost in lungul si latul camerei fata e trista si impitrita fiind de putin timp pensionar se simte lipsit de ocupatie

Diagnosticele de ingrijire pot fi formulate reunind problema si cauza

Problema de dependenta - stare depresiva - sentiment de izolare

Sursa de dificultate - doliu neacceptata inca - pensionar - fara ocupatie

Semne - manifetate prin ....

Caz 2 M.I. pacienta de 40 ani se plinge ca nu are scaun decit la 5 6 zie fecalele sunt de consistenta dura dificil de eliminat este o femeie putin activa ii place sa manince bine meniul se compune intotdeauna din carne, cartofi, paste fainoase si produse de patiserie Sursa de dificultate - dieta saraca in fibre - lipsa de miscare - lipsa de cunostinte Semne - manifestate prin ....

Problema de dependenta - constipatie

84

Caz 3 I.D. 38 ani, operat de putin timp purtator al unei colostomii anus artificial adesea trist si pierdut in ginduri refuza ca sotia sa asiste la ingrijirile sale speciale nu se intoarce spre ea imediat dupa ce si-a efectuat ingrijirile Sursa de dificultate - modificarea schemei corporale - noua imagine corporala - din cauza schemei corporale Semne - manifestate prin .....

Problema de dependenta - problema de cuplu - sentiment de rusine fata de - perturbarea imagini de sine

Exercitii de testare a cunostiintelor formulati diagnosticul de ingrijire Probleme - alterarea comunicarii verbale - izolare sociala - anxietate - alterarea procesului de gindire R=2 Probleme - modificarea imaginii corporale - perturbarea interelatiilor sociale - perturbarea cronica a stimei de sine - perturbarea situationala, a stimei de sine R=4

1. date culese - lipsa familiei sau a preitenilor - comunica putin - este retras - se simte singur si inlaturat - arata ostilitate 2. date culese Pacientul se exprima in felul urmator - eu nu mai valoreznimic acum - eu nu voi mai ajunge sa - altadata eu puteam sa fac fata situatiilor celor mai dificile pe cind acum

Prezentare de cazuri Doamna T. 68 ani fosta pianista locuieste cu fica sa si ginerele a trebuit sa se pensioneze devreme din cauza unei artite reumatoide severe ii place sa asculte muzica si sa citeasca mult in prezent nu poate sa siste la concertul orchestrei simfonice cu toate ca are abonament pentru sezon este obligata sa stea acasa cind are durerile articulare resimte oboseala cind isi sporeste activitatiile
85

miscarile miini sunt limitate mai ales in flexie degetele sunt deformate si edematiate merge incet si cu rigiditate fiica spune ca trebuie sa-si ajute mama pentru cea mai mare parte a activitatilor sale

Alegeti cea mai buna formulare de diagnostic - problema+etiologie pentru sintetizarea datelor culese 1. 2. 3. 4. deficit de ingrijire personala din cauza intolerantei la activitati fizice intoleranta la activitati fizice legata de diminuarea tonusului muscular diminuarea mobilitatii fizice din cauza durerilor articulare, limitelor functonale perturbarea de rol legata de pensionarea fortata , de incapacitatea de a-si asuma rolul pianista 5. diminuarea mobilitatii fizice din cauza artritei R=3 Doamna M. 83 de ani are o fractura de sold de acum 5 ani in prezent se misca putin in timpul zilei prezinta uneori incontinenta urinara se plinge de mici pierderi de urina se plinga ca nu poate sa readoarma dupa ce a fost la toaleta noaptea este somnolenta dimineata spune frecvent ca este foarte obosita pentru a se scula la micul dejun in cursul zilei este iritabila se plinge ca asistenta n-o lasa sa-si faca siesta

Cum poate fi formulat diagnosticul de ingrijire? problema si etiologia R= perturbarea obisnuintelor de somn din cauza necesitatiilor de a se scula pentru a urina si a diminuarii mobilitatii Criterii care permit stabilirea unor prioritati intre problemele de dependenta trebuie avuta in vedere in ce masura nevoia nesatisfacuta ameninta homeostazia pacientului sau securitatea sa si gradul de dependenta asistenta trebuie sa se ocupe ai intii o de o nevoie a carei nesatisfacere pune in pericol starea de homeostazie a pacientului - reprezint proprietatea organismului de a menine, n limite foarte apropiate, constantele mediului intern. o de o nevoie a crei nesatisfacere antreneaza o foarte mare cheltuiala de energie o de o insatisfactie care poate sa compromita serios securitatea pacientului o de o nevoie a carei nesatisfacere determina un grad important de dependenta o de o nesatisfacere la nivelul unei nevoi care repercurteaza asupra mai multor nevoi o de o nevoie a carei nesatisfacere vatama confortul pacientului
86

o de o nevoie a carei nesatisfacere se repercurteaza asupra demnitatii pacientului lipsa de respect, comunicare o de o nevoie care este importanta in ochii pacientului - pacient paralizat , afazic, sa comunice cu copii Exercitii Puneti cifrele 1,2 sau 3 - dupa prioritatea apreciata 1 Operata in ajun pentru vezica biliara 2 Doamna X este urmarita la domiciliu, a avut o interventie asupra colonului si este purtatoarea unei colostomii, iata diagnosticele elaborate - insuficienta cunoastere in legatura cu ingrijirea colostomei - o lejera alterare a functiei digestive posibila anxietate - modificarea schemei corporale rau greu acceptata 3 Doamna I.I. ii place sa cinte la pian, ea sufera de artrita si are probleme constipatie din cauza alimentatiei sarace in fibre depresie usoara, probabil cauzata de o pensionare anticipata alterarea mobilitatii degetelor din cauza arteitei modificarea respratiei din cauza durerii durere toracica dreapta - datorita interventiei risc potential de hamoragie din cauza unor probleme sanguine

stabiliti prioritatiile Problema de sanatate lista urmatoare cuprinde enunturi ale problemelor Modificarea potentialului de crestere Metode ineficiente de a face fata unor situatii Dificultati in activitate diversa Disreflexie Alterarea procesului familial Oboseala Teama Deficit al volumului de lichide
87

Intoleranta la activitate Dificultate in acomodare Cai aeriene incarcate Potential pentru modificarea temperaturii Incontinenta de materii fecale Alaptare necorespunzatoare Tulburari de respiratie Scaderea debitului cardiac

Tulburari de comunicare Tulburari ale comunicarii verbale Conflict decizional Constipatie Termoreglare ineficace Tulburari in integritatea pielii Anxietate Hipertermia Alterarea mobilitatii Incontinenta urinara Potential de asfixie Alimentatie dezordonata Alterarea nutritiei Alterare in crestere si dezvoltare

Exces al volumului de lichide Tulburari in schimbul de gaze Neajutorare Alterare senzoriala Alterarea functiei sexuale Alterarea integritatii tesuturilor Dificultati in mentinerea sanatatii Hipotermia Deficit de aotoingrijire Retentie urinara Tulburari de deglutitie Izolare sociala Afectarea stimei de sine Deficit de autoingrijire

Sinteza diferentelor intre diagnosticul de ingrijire si diagnosticul medical Dignostic de ingrijire Tine cont de starea pacientului care traieste o problema de dependenta si de reactia sa fata de aceasta stare Identifica un raspuns uman specific la un procent de boala particular, conditie si situatie Se schimba in functie de modificarile raspunsurilor pacientului Nu exista o terminologie anume desemnata si acceptata de comunitatea profesionala de nursing pentru a descrie reactia umana Tine cont de sursele de dificultate care cauzeaza problema de sanatate aport caloric - excedent, intrecind nevoile organismului, legat de inactivitate sau lipsa de cunostiite Serveste ca ghid in determinarea tipurilor de interventii de nursing care vor asigura ca ingrijirea acordata , furnizata de orice nursa sa promoveze reactii sanatoase si un trai de calitate Orienteaza asistenta spre interventii autonome Diagnostic medical Tine cont de problema de sanatate in sine, descrie procesul artrita reumatoida, AVC Identifica un proces anume de boala in legatura cu patologia unor organe si sisteme specifice De obicei ramine constant in decursul bolii desi mai poate fi adaugat si un alt diagnostic O terminologie anumita a fost desemnata si acceptata de comunitatea profesionala medicala pentru a descrie procesele specifice de boala Formularea sa nu implica in general factorii etiologici- obezitatea

Serveste ca ghid in determinarea cursului obisnuit al tratamentului mediacal pentru promovarea sanatatii

Orienteaza practicianul spre tratament medical

88

3. Planificarea ingrijirilor Definitie - determinarea interventiilor asistentei medicale pentru diagnostice specifice, implica determinarea actiunilor sau activitatiilor care vor duce la obtinerea rezultatelor dorite dupa formularea diagnosticului asistenta elaboreaza un plan de actiune prin care va ingriji pacientul definitie inseamna stabilirea unui plan de interventie, prevederea etapelor, a mijloacelor de desfasurare ca si precautile care trebuie luate planul de ingrijire tine cont si de prescriptiile medicale cuprinde 2 componente o obiectivele de interventie atingerea obiectivului implica reducerea sau eliminarea etiologiei diagnosticului de ingrijire o interventiile interventiile fiind indreptate spre eliminare sau reducerea efectelor etiologiei permite asistentei sa judece urgentele si importanta problemelor de dependenta , putind astfel sa decida prioritatiile pe care trebuie sa le respecte in cursul unei zile de munca acest plan se intocmeste tinind cont de toate sursele de informatie si de participarea tuturor colaboratorilor din echipa de ingrijire in vederea clarificarii problemelor si pentru o orientare comuna a actiunilor ce urmeaza un astfel de plan care usureaza urmarirea ingrijirilor ce trebuie acordate de toti membrii echipei din toate turele de lucru constituie un instrument de comunicare , de unificare si de continuitate a ingrijirilor deoarece planul este stabilit pornind de la nevoile si capacitatiile pacientului acesta are dreptul sa participe le decizile privind interventiile, are dreptul sa isi spuna opinia asupra ingrijirilor pe care le doreste asistenta trebuie sa informeze persoana despre actiunile pe care le intreprinde si sa-i silocite acordul exemplu asistenta poate sa-i spuna unui pacient slabit care sta de mai mult timp in pat - planul de ingrijire facut pentru dv impune sa va ridicati din pat, azi de 3 ori in trei reprize, pentru a evita problemele respiratorii sau alte probleme ar fi bine sa ramineti doar 30 min, sunteti de acord sa incercam? planificarea presupune stabilirea prioritatiilor de ingrijire in urma carora se stabilesc obiectivele ierarhizarea nevoilor dupa Maslow furnizeaza o metoda de a stabili prioritatiile o nevoia 1 fiziologice respiratie circulatie nutritie hidratare eliminare temperatura confort fizic o nevoia 2 de securitate
89

pericole din mediul inconjurator frica o nevoia 3-4-5 de securitate o de a simti dragostea o de a nu fi izolat o realizarea problemele care trebuie trecute in planul de ingrijire se aleg cu discernamint fiecare pacient ar putea avea 50-60 de diagnostice de ingrijire in acest caz folosirea planului va fi imposibila Obiectivele ingrijirii

Un obiectiv de ingrijire poate fi definit astfel descrierea unui comportament pe care il asteptam de la pacient un rezultat pe care dorim sa il obtinem in urma interventiilor acest rezultat defineste comportamentul scontat al pacientului pacientul si failia trebuie inclusi in acest procesde formulare a obiectivului exemplu in cazul unui pcient paralizat = pacientul sa se imbrace fara ajutor in decurd de ...... saptamini sau pacientul sa-si mentina tot timpul gamba si bratul drept intr-o pozitie anatomica, se precizeaza si obiectivul de ingrijire asistenta va verifica la fiecare 3 ore Caracteristicile unui obiectiv de ingrijire trebuie astfel formulat incit sa reiasa clar si precis care sunt rezultatele pe care pacientul si asistenta spera sa le obtina , precum si care sunt actiunile , interventiile le pot intreprinde pentru a atinge scopul fixat asistenta trebuie sa formuleze obiectivele pornind de la sistemul SPIRO obiectivele asfel formulate trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari o S = specificitate cine face actiunea? o P= performanta ce face pacientul? Ce se poate face pentru pacienti? o I = implicare cum se face actiunea? o R = realism in ce masura se poate face actiunea? o O = observabil cind? obiectivul trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici o specificitate sa apartina unui singur subiect ca doamna X.... o performanta actiuni, atitudini, comportamente asteptate de la persoana pornind de la un verb activ ca d-na X sa inteleaga si sa efectueze in situatii grave de dependenta marcata implicarea asistentei este totala d-na X va fi supravegheata la fiecare ora privind o implicare nivelul de angajare a persoanei ca d-na X sa inteleaga si sa efectueze ea insasi sau sa mearga cu ajutorul o realism obiectivul trebuie sa tina cont totdeauna de capaitatiile fizice , intelectuale, afective ale persoanei pentru a fi aplicabil ca d-na X sa efectueze ea insasi ingrijirle stomei respectind principiile invatate o observabil componentele, actiunile si atitudinea sa poata fi obiectiv observabile , masurabile, avaluabile cu precizie- ca d-na X sa procedeze ea insasi la ....
90

se intimpla uneori ca obiectivul sa nu poata fi formulat respectindorbeste regulile redactate, important este ca descrierea obiectivului sa fie clara si precisa o asigurarea confortului o prevenirea complcatiilor o ameliorarea microclimatului obiectivele sa fie formulate in termeni de comportament asteptat de la pacient obiectivele pot fi o pe termen scurt ore, zile = va fi asezata in fotoliu in fiecare zi 1 ora de 3 ori / zi OTS o pe termen mediu o saptamina = intr-o saptamina sa mearga fara ajutor pina la baie OTM o pe termen lung saptamini, luni = sa-si mareasca progresiv mobilitatea degetelor sa fie capabila sa tricoteze intr-o luna OTL pentru fiecare problema pot fi formulate mai multe obiective pentru a atinge un obiectiv indepartat se fixeaza mai multe obiective scurte sau pe termen mediu exemple o 1 D-na X va trebui sa faca in fiecare zi in trei reprize exercitii de flexie a degetelor si pumnului termen scurt
91

o 2 o 3

Intr-o saptamina sa fie capabila sa preseze o minge rind pe rind in fiecare mina termen mediu Aceste obiective cumulate vor duce putin citeputin la obiectivul pe termen lung peste o luna sa tricoteze Ingrijim 2 femei in jur de 70 de ani, una activa si una care ni-si paraseste patul, ambele operate de fractura de col femural Obiectivul in primul caz va fi ca la intoarcerea la domiciliu la sotul ei sa fie capabila sa mearga fara baston, sa poata efctua sarcinile zilnice obisnuite In al doilea caz obiectivul va fi ca pacienta sa se inapoieze la casa de batrini cu fractura vindecata si fara complicatii D-na X se va ridica intotdeauna cu ajutor Este un obiectiv permanent Exercitiu de elaborare a obiectivelor

Pornind de la urmatoarele diagnostice de ingrijire, elaborati obiectivele necesare 1. deshidratatre usoara, legat de o hidratare insuficienta raspuns ca pacientul sa bea 2000 ml timp de 24 ore 2. diminuarea amplitudinii respiratorii, din cauza imobilizarii indelungate, virsta 74 ani raspuns ca pacientul sa-si amelioreze amplitudinea respiratiei, sa faca exercitii respiratorii timp de 5 min de 2 ori/zi 3. predispozitie la escare de decubit , din cauza ca pacientul este imobilizat de mai multe zile si se misca putin in pat raspuns ca pacientul sa se intoarca si sa-si schimbe pozitia in pat , ajutindu-se de marginea patului sau auxiliar la fiecare 2 ore Interventia alegerea interventiei permite asistentei sa determine modul de a ationa pentru a corecta problema de dependenta a pacientului actiunile asistentei de suplinire si de completare a ceea ce pacientul nu ae singur au ca scop conservarea sau atigerea unui grad optim de independenta a pacientului asistenta care intocmeste planul de ingrijire trebuie sa gindeasca la interventii care rapund cu adevarat nevoilor specifice ale pacientului interventiile trebuie sa fie o novatoare o personalizate o observabile o masurabile - evaluabile pentru ca interventiile sa fie evaluabile trebuie o sa se indice la ce ora la 2-4-10 ore o in care moment al zilei dimineata, seara, dupa baie o la ce interval de trei ori pe zi
92

o ce continuitate o pe ce durata trebuie sa se desfasoare actiunea sau sa se supravegheze continuu semnele Aplicarea planului de ingrijire SCOP de a asigura prelucrarea in sarcina globala si personalizata, a ingrijirilor individului este indispensabil sa alegi un sistem de organizare care sa permita fiecarei asistente medicale o resposabilitate totala a unui grup de pacienti in loc sa-i dei un numar de sarcini pe care le va efectua la toti pacientii din sectie aplicarea planului de ingrijiri se realizeaza in practica, in functie de modalitate de executie si supraveghere delegarea unor activitati nu influienteaza calitatea ingrijirilor si nu ofera o valoare mai mica sau mai mare in ierarhia sarcinilor dar ramin sub resposabilitatea asistentei medicale care le planifica , le realizeaza sau le determina realizarea si care controleaza buna executie , respectindu-se normele de securitate, de confort si de calitate a ingrijirilor 4. Executarea aplicarea ingrijirilor constituie momentul realizarii constiente si voluntare a interventiilor planificate pentru a obtine rezultatul planificat aplicarea in prctica a actiunilor are ca scop sa ajute pacientul sa-si mentina sau sa-si recapete independenta sau un oarecare nivel de independenta in aplicarea in practica a interventilor sunt antrenati o pacientul executa actiunile planificate pentru el, in functie de resursele proprii o asistenta supervizeaza aceste actiuni, incurajeaza, informeaza, isi manifesta empatia, ajuta si efectueaza toate ingrijirile necesare pacientului o echipa de ingrijire asigura completarea si eficacitatea activitatii profesionale o familia in anumite circumstnte sunt alaturi in actiuni de ingrijire implicarea acestora are ca scop de a reduce sau a elimina cauza problemei realizarea interventiei reiese din evaluarea starii pacientului inainte, in timpul si dupa interventie important este ca interventia sa fie formulata clar si precis se va indica o cui se adreseaza actiunea o orarul o semnatura asistentei care planifica , executa ingrijirile exemplu se determina pacientul sa practice exercitii respiratorii 10 respiratii abdominale profunde 5 minute la 2 ore semnatura XY Exercitiu - pentru integrare in procesul de nursing fara evaluare
93

Domnul V.R. 68 de ani, este spitalizat de putin timp petru probleme cardiace, care acum sunt in ordine. Citeva elemente reies din culegerea de data. El se alimenteaza destul de bine, se hidrateaza foarte putino obautura la masa de prinz. Cu toate ca i s-a recomandat sa umble, el are dificultate in a se deplasa din cauza unei fracturi a gambei drete, unde mai simte putina durere. Are nevoie de ajutor pentru a umbla. Se jeneaza sa ceara ajutor asistentei. Nu suna decit foarte rar. Defecare regulata, la doua zile, insa scaune dure, mictiuni putin mai frecvente. El spune ca se retine adesea in a se urina. Incontinenta usoara ocazionala. Se plinge uneori de durere in partea inferioara a abdomenului. se acorda prioritate nevoii de a se misca pentru ca produce cea mai pronuntata dependenta cu repercursiuni asupra altor nevoi Nevoia Date care demonstreaza dependenta - dificultate in a se deplasa - durere la nivelul gambei - are nevoie de ajutor pentru a se deplasa plan de ingrijire Obiective Interventii

Diagnostic de ingrijire Alterarea mobilitatii din cauza sechelei unei fracturi manifestata prin durere la nivelul gambei

A se misca

Ca intr-o saptamina el sa fie capabil sa se deplaseze pentru a merge la toaleta

A comuica

- ii e jena sa ceara ajutor - nu suna decit foarte rar

Dificultate in a comunica legata de jena

A elimina

- mictiuni putin mai frecvente -incontinenta ocazionala - dureri uneori in partea inferioara a abdomenului

Modificarea schemei urinare din cauza dificultatii in a se adapta la mobilizare

Se fac exercitii pasive si active ale membrelor inferioare de 2 ori pe zi. Se determina pacientul sa mearga cu ajutor de 3 ori /zi, cite 5 min la inceput apoi crescind cite un minut pe zi Ca el sa-si Se raspunde cu exprime nevoile rapiditate cind cu mai multa suna, ii indrazneala se subliniez va evalua la 3 disponibilitatea zile asistentei pentru a-l ajuta Ca el sa-si Se explica restabileasca o pacientului schema urinara necesitatea de a normala orar de urina atunci eliminare intr-o cind simte saptamina aceasta senzatie pentru a evita incontinenta. Se va conduce
94

A se hidrata

- se hidrateaza putin, nu bea lichide intre mese

Insuficienta hidratare legat de frica de a fi obligat sa mearga la toaleta

Ca el sa bea 1500 ml de lichid pe zi a se avalua zilnic

la toaleta la 2 ore. Se lasa urinarul la indemina pe timpul noptii. Se lasa portia de apa la indemina. Se explica necesitatea de a bea cel putin un pahar de apa intre mese. Se ofera pacientului un pahar de suc la ora 10 , la ora 14 si la ora 20

interventiile cu rol delegat reies din prescriptiie medicului sfaturi pentru efectuarea interventiilor de ingrijire o nu efectuati niciodata acte de ingrijire fara a cunoaste rationamentul, efectul asteptat o inainte de orice actiune reexaminati pacientul pentru a evalua starea problemelor si verificati daca interventiile prevazute sunt intotdeauna portivite o nu sunteti roboti, fiti atenti la reactiile pacientului si modificati orice interventie ineficace o implicati pacientul si familia sa, explicatiile intotdeauna ratiunea interventiilor o pregatiti mediul inconjurator si fara perocole as. Princ. Tamas Simona Executarea ingrijirilor si relatia asistent pacient

ingrijirile trebuie sa fie de suplinire in satisfacerea a nevoilor fundamentale V. Henderson ingrijirile trebuie sa favorizeze drumul spre independenta, spre cistigarea autonomiei pacientului asistenta trebuie sa fie capabila de disponibilitate, de vointa de a ajuta si de o deschidere fata de altii care constituie un climat esential in desfasurarea activitatii aceata relatie trebuie sa urmareasca stabilirea unei comunicatii o functionala usurarea schimburilor dialogurilor - cotidiene o pedagogica invatarea transmiterea informatiilor necesare prevenirii reabilitarea atit fizica cit si psihica a pacientului o terapeutica stabilirea unei relatii intre asistenta si pacient de acceptare reciproca atitudine de respect , caldura
95

intelegere empatica fata de pacient trebuie tinut cont de faptul ca , cu cit starea e mai critica cu atit pacientulare nevoie de mai multa intelegere si suport in munca sa pentru pacient asistenta trebuie sa comunice cu el in multiple circumstante o atunci cind acesta ajunge la spital o atunci cind se face interviul pentru culegerea de date o atunci cind se executa ingrijirile zilnice , moment in care asistenta trebuie sa explice totul pacientului comunicarea verbala si nonverbala trebuie sa fie o comunicare terapeutica, o relatie de ajutor pentru pacient Situatii sau reactii in timpul ingrijirilor care trebuie sa fie in atentia asistentei anxietate o sentiment de inconfort si de tensiune, pe care il transmite persoana o poate apare sub forma acuta in prezenta unei dureri, a fricii, a nelinistii o poate produce usoare modificari ale pulsului, respiratiei, tensiunii arteriale o crestere marcata stres o una din problemele cele mai raspindite ale timpului nostru o se manifesta atit fizic cit si psihologic o poate antrena numeroase probleme de sanatate frica o anxietatea se asociaza adesea cu frica o un sentiment resimtit de individ fata de un pericol fizic sau psihologic durere o senzatie neplacuta perceputa intr-un loc sau mai multe ale organismului o insotita de anxietate, depresie, furie o intrebarile cu caracter religios se intensifica singuratate o boala, infirmitatea si batrinetea nu sunt intodeauna atractive o este starea individului care se regaseste singur cu el insusi imobilitate o diminuarea activitatii normale instrainare o pacientii aflati in serviciile de sanatate care sesizeaza ca nu exista loc, ca nu se tine seama de opiniile lor, de nelinistea lor, de capacitatea lor de decizie, de dreptul lor la informatie, de preferintele lor sentiment de neputinta o situatie in care pacientul se vede condamnat si constata cu amaraciune inutilitatea ingrijirilor, isi da seama ca nimeni nu poate sa faca mai mult pentru el modificarea schemei corporale o o schimbare progresiva cum ar fi slabirea, obezitatea, menopauza, imbatrinirea care pot produce perturbari importante o socul cel mai puternic este format de o boala deformanta cum ar fi artrita, paralizia, interventii chirurgicale mutilante o il fac pe pacient sa traiasca sentimente de frustrare, devalorizare si pierderea increderii de sine pierderea unei fiinte dragi, a unui rol, a unui statut social
96

o creeaza dificultati de ordin material, profesional sau emotiv doliul o dupa decesul unei fiinte dragi este o pierdere cu repercursiuni importante toate aceste situatii pot fi reduse de catre asistenta prin ingrijiri potrivite, intelegere empatica, prezenta umana si caldura sufleteasca invatarea pacientului este un act de ingrijire esential si necesar trebuie sa incurajam pacientul sa puna intrebari EVALUAREA INGRIJIRILOR

consta in a aduce o apreciere asupra progresului pacientului in raport cu interventiile asistentei inseamna a determina daca pacientul a atins obiectivul stabilit este o descriere precisa si o apreciere a rezultatelor ingrijirilor acordate pacientului in functie de obiectivele stabilite este o conditie absoluta a calitatii ingrijirilor se face cu regularitate, la diverse intervalle consta in a observa starea sau comportamentul pacientului ca urmare a ingrijirilor acordate examinarea se face la termenul fixat se evalueaza reactia pacientului la ingrijiri si satisfactia pacientului insusi rezultatul obtinut o cind asistenta formuleaza obiectivele ingrijirilor, ea exprima ce rezultat prevede sa se obtine in urma ingrijirilor o exemplu o d-na X sa accepte sa isi exprime miine sentimentele resimtite cu ocazia primului pansament dupa mastectomie o pentru a realiza acest obiectiv asistenta isi planifica toate interventiile in vederea obtinerii acestui rezultat, va merge sa vada pacienta cind va fi mai odihnita, o va asculta, o va ajuta sa se exprime, va manifesta empatie, va incepe sa abordeze cu ea probleme de perceperea imaginii de sine o exemplu de evaluare pacienta e inca socata, nu se poate exprima prea mult, plinge, este descurajata, dar in urma discutiei avuta cu asistenta este mai calma rezultatul nu a fost atins , obiectivul trebuie reluat pacienta accepta sa vorbeasca despre sentimentele sale, plinge, zice ca nu va mai fi niciodata ea insasi, ca se devalorizeaza, ii e teama pentru relatiile ei cu sotul, spune ca s-a mai imbarbatat dupa discutia cu asistenta rezultatul este satisfacator evaluarea rezultatelor este intr-un fel o culegere de date noile date obtinute despre evolutia pacientului sunt adaugate, revazute, se stabilesc prioritatiile, obiectivele si se decid noi interventii daca este cazul proces ciclic o evaluarea se face tot timpul ingrijirii o cind se observa ca semnele nu s-au diminuat , nu au avut impactul dorit procesul de ingrijire se reaia de la prima etapa o evaluarea permite reajustarea obiectivelor si deci modificarea interventiilor o prezinta o asemanare cu spirala educatiei caci ne permite sa evaluam in permanenta
97

satisfactia pacientului o este important de a cunoaste aprecierea pacientului , insa trebuie sa avem si rezerve pentru ca pacientul nu stie intotdeauna ceea ce implica o buna ingrijire o evaluarea nu ar fi completa fara o evaluare a intregului proces urmat, mai ales cind intervin numeroase schimbari in starea pacientului o se face pornind de la un punct de referinta care defapt este obiectivul de ingrijire o exemplu obiectivul pentru o escara de 3 cm diametru si 2 mm profunzime poate fi ca escara de decubit sa granuleze intr-o saptamina, pornind de aici asistenta va putea cu usurinta sa judece evolutia acestei probleme o procesul de ingrijire este un proces ciclic si permanent reinoit planurile de pot fi considerate planuri de referinta care furnizeaza linii directoare si care trebuie luate in seama toate pot fi instrumente de lucru utile si trebuiefolosite ca puncte de plecare pentru ca aduc informatiile de baza , ajuta invatarea, usureaza demarajul planificarii, ajuta la stabilirea unui plan de ingrijire individualizat utilizarea planului de ingrijire nu se face orbeste pentru ca nici un plan standard nu sunt scrisi termenii generali, nu pot fi tratae si cuprinse toate problemele particulare exemplu un pacient prezinta intoleranta la activitate o asistenta nu va putea planifica mijloacele de interventie pentru aceasta problema inainte de a stii care sunt activitatiile autorizate de medic o inainte de a decide interventiile autonome, asistenta va verifica prescriptiile medicale referitoare la limitarea activitatii fizice restrictii alimentare alte prescriptii ale medicului cu rol delegat Plan de ingrijire in perioada pre si portoperatorie Ghid necesar pentru pacientii in situatii asemanatoare

Diagnostic de ingrijire

Obiective

Interventii Se evalueaza intelegerea si asteptarile pacientului/familiei in ceea ce priveste interventia chirurgicala, anestezie si ingrijire pre si post Se identifica motivul precis al fricii ; anestezia, durerea, frica de moarte Se manifesta

Evaluare Pacientul isi exprima nelinistea , dar anxietatea si nelinistea inca mai persista Data.. Semnatura

Data Ca pacientul sa-si - anxietate din cauza exprime sentimentele interventiei chirurgicale de neliniste, inaintea interventiei chirurgicale

Lipsa de cunostiinte in legatura cu - procedurile preop. - procedura

Sa cunoasca si sa inteleaga - procedurile preop. - procedura

Pacientul a inteles explicatiile primite si este mai linistit

98

chirurgicala procedurile si urmarile postop.

interventiei procedurile si urmarile postop.

Neliniste in legatura cu posibilitatea aparitiei unor complicatii

Sa nu prezinte complicatii hemoragii, infectii, durere, tromboflebite

Frica legata de neadaptarea le regimul terapeutic

Sa inteleaga si sa respecte regimul impus

intelegere empatica Se clarifica cu pacientul/familia conceptiile eronate Se informeaza si se explica diferitele proceduri : operatorii asepsia, medicatia , restrictia de alimente, mijloace de diagnostic, sondele vezicale, spalaturi Se explica procedura chirurgicala : proceduri postop (sala de trezire, ingrijiri intensive, controlul durerii, repausul la pat, pozitii) Se informeaza despre urmarile firesti postop Se incurajeaza pacientul sa isi exprime temerile, sentimentele, nelinistea Se dau informatii corespunzatoeare in legatura cu masurile de prevenire a complicatiilor postoperatorii Se explica cum sa participe la ingrijirile postop sustinerea plagii cind tuseste, exercitiile membrelor inferioare, exercitii respiratorii, mobilizare Se dau informatii relative destpre pansament, tuburi de dren, aparate de monitorizare Se discuta despre adaptarea la regimul terapeutic, astfel in

Si-a insusit informatiile si a inteles necesitatea participarii la ingrijirea propie

Pacientul spune in urma discutiei avute cred ca voi


99

Sa-si diminueze nelinistea si frica Sa-si exprime sentimentele si emotiile traite

cit sa cistige increderea in fortele proprii Se solicita pacientului sa-si exprime preocuparea si sa puna intrebari in vederea clarificarii problemelor si diminuarii anxietatii

reusi sa ma adaptez situatiei Nu mai este anxios, isi exprima preocuparile, pune intrebari pentru clarificarea unor probleme Data Semnatura

100

BIBLIOGRAFIE 1. Beldean Luminia, Gal Gherghinica, Seuchea Monica, Procesul de nursing aspecte teoretice i practice, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 1999 2. Beldean Luminia, Coldea Liliana, Helju Alina, Aspecte nursing n afeciuni ale aparatului digestiv i renal, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2000 3. Beverly Witter du Gas, Introduction aux soins infirmiers Les Editions HRW Lte, Montral, 1980 4. Clocotici Lucreia, Profesia de asistent medical, Editura Info-Team, 1995 5. Coldea Liliana, Beldean Luminia, Aspecte nursing n afeciuni ale aparatului locomotor, Editura Universitii Lucian Blaga, Sibiu, 2001 6. George Julia B., Nursing Theories, The Base for Professional Nursing Practice, New Jersey, 1985 7. Huber A., Karasek Kreutzinger, Les techniques de soins infirmiers, Lamarre, Paris, 1990 8. Janice B. Lindberg, Mary Love Hunter, Ann Z. Kruszewski, Introduction to Nursing Concepts, Issues and Opportunities, Third Edition, Lippincott, Philadelphia, New York, 1998 9. Jamieson Elizabeth M., McCall M. Janice, Blythe Rona, Guidelines for Clinical Nursing Practices, Churchill Livingstone, 1988 10. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing. Fourth Edition. Addison - Wesley Publishing Company,1991 11. Kezier Barbara, Olivieri Erb Eleonora, Fundamentals of Nursing concepts and procedures, Addison - Wesley Publishing Company,California, USA, 1987 12. Langlet Michle, Ergonomie et soins infirmiers. La sant des soignants, Editions Lamarre, Paris, 1990 13. Luck Mann I., Gorensen K.C., Medical Surgical Nursing, W. B. Saunders CO, 1987 14. Lynda Juall Carpenito Nursing Diagnosis, Aplication to Clinical Practice, J.B. Lippincott Company, 1983 15. Ingrijirea bolnavului Repere istorice si etice Lucretia Clocotici Editura VIATA MEDICALA ROMANEASCA 1996

101