Sunteți pe pagina 1din 5

43.

Ridicarea urmelor de snge


III.2. Ridicarea, transportul si conservarea urmelor de snge a) Esantioane de snge lichid Snge lichid de la o persoana : - Sngele lichid de la o persoana trebuie recoltat de personal medical calificat; - Trebuie recoltat n doua eprubete de cte 5 ml fiecare, folosind EDTA ca anticoagulant; - Fiecare eprubeta va fi etichetata cu data, ora, numele persoanei, numele celui care recolteaza, numarul cazului si numarul de expunere; - Probele de snge trebuie puse n frigider (nu nghetate) si puse n lucru ct mai curnd posibil. Snge lichid de la locul faptei : - Sngele lichid rtrebuie recoltat cu o seringa curata (de preferinta sterila) sau cu o pipeta si transferat ntr-o eprubeta curata (de preferinta sterila); - Un cheag de snge poate fi transferat ntr-o eprubeta curata cu o spatula curata; - O bucata de bumbac curata poate fi folosita pentru a absorbi sngele lichid sau cheacul de snge; - Esantioanele vor fi etichetate cu numarul cazului, numarul articolului, data, ora si numele celui care recolteaza; - Daca sunt recoltate esantioane de snge uscat ele trebuie sa fie conservate pe un anticoagulant si pastrate la frigider. Aceste esantioane trebuie duse , ct mai curnd posibil, la laborator. Esantioane de snge lichid din zapada sau din apa : - Esantioanele de snge gasite pe zapada sau n apa trebuie recoltate imediat, pentru a preveni diluarea; - Trebuie recoltata o cantitate ct mai mare din aceste esantioane, ntr-un recipient curat, pentru a preveni contaminarea; - Esantioanele se eticheteaza asa cum s-a aratat anterior; - Esantioanele se ngheata; - Esantioanele se duc la laborator ct mai curnd timp posibil. b) Pete de snge umede mbracamintea cu pete de snge umede : - mbracamintea care are pete de snge umede trebuie pusa pe o suprafata curata si lasata sa se usuce; - mbracamintea care are pete de snge umede nu va fi niciodata pusa ntr-un sac de plastic sau un recipient nchis ermtic. Acest lucru ar putea determina contaminarea si nmultirea bacteriilor si implicit deteriorarea probei; - Dupa ce mbracamintea si petele s-au uscat trebuie mpachetate ntr-un recipient de hrtie care va fi etichetat corect. Obiecte cu pete de snge umede : - Obiectele mici cu pete de snge umede trebuie - Trebuie pastrata integritatea petelor de snge n timpulmpachetarii si transportului; - La locul faptei pot sa existe obiecte mari cu pete de snge umede. Petele de snge umede trebuie transferate pe o bucata de bumbac curata; - Bucata de bumbac cu pete de snge trebuie lasata sa se usuce, nainte de a fi mpachetata ntrun recipient de hrtie; - Fiecare obiect si recipient trebuie etichetat corect.

c)

Pete de snge uscate

Pete de snge uscate pe articole transportabile : - Petele de snge uscate de pe arme, mbracaminte si alte obiecte transportabile trebuie recoltate separat; - Fiecare articol trebuie plasat individual ntr-un recipient de hrtie si acesta trebuie sigilat si etichetat; Pete de snge uscate pe suprafete solide neabsorbante ale obiectelor netransportabile : - Modelul petelor de snge trebuie sa fie documentat si schitat pentru necesarul respectiv; - Pata de snge poate fi dizolvata ntr-o solutie salina sterilizata prin frecarea bucatii de bumbac pe zona patat; - Bucata este lasata sa se usuce si este pusa apoi ntr-un pachet de hrtie; - Apoi pachetul este pus ntr-un plic care se sigileaza si se eticheteaza; - Acest procedeu poate fi controlat prin recoltarea unei pete dintr-o zona adiacenta dar nepatata; Pete de snge de pe covoare, tapiterii, si alte obiecte care nu pot fi taiate : - Ariile patate trebuie pregatite asa cum s-a descris anterior; - O portiune din obiect pe care se afla pete de snge poate fi ndepartata cu un instrument ascutit curat; - Fiecare bucata decupata trebuie mpachetata separat si etichetata; - Pentru control trebuie recoltata si o portiune fara pete de snge. Picaturi de snge mici uscate : - Adesea este dificil de recoltat picaturi de snge. Este posibil ca acestea sa fie recoltate folosind metoda benzii adezive; - Dupa pregatirea corespunzatoare, poate fi folosita metoda benzii adezive pentru picaturile de snge de pe anumite suprafete; - Fiecare piesa trebuie mpachetata si etichetata; - Fiecare piesa se pune ntr-un recipient de plastic; - Se suspenda banda cu picaturile de snge la mijlocul recipientului; - Se sigileaza si se eticheteaza recipientul. III.3. Probleme ce se pot rezolva prin examinarea urmelor de snge Prin examinarea urmelor de snge se pot formula unele ipoteze cu privire la numarul faptuitorilor, contributia fiecaruia la crearea leziunilor, deprinderile pe care le poseda unele persoane de a produce leziuni corporale n zone vitale; de asemenea se pot obtine date cu privire la profesia faptuitorului. n ceea ce priveste obiectul creator, prin interpretarea urmelor de snge se pot determina felul, natura, numarul, gradul, de ascutire a instrumentelor utilizate, forma si marimea suprafetelor obiectelor contondente, directia din care s-a tras cu arma de foc, locol unde se gasea faptuitorul. Prin examinarea aspectului urmelor de snge, ndeosebi a culorii si a stadiului de coagulare, se poate determina, cu oarecare aproximatie, vechimea lor, tinndu-se seama si de temperatura mediului nconjurator si iluminarea existenta. Forma drelor de snge, a diverselor scurgeri sau a picaturilor ajuta la determinarea distantei( naltimii) si a unghiului sub care s-au scurs, inclusiv a pozitiei reciproce dintre victima si agresor ori a altor actiuni intreprinse.
2

Atunci cnd petele de snge sunt situate pe mai multe planuri, de orientari diferite, se poate stabili uneori, prin constructii geometrice, cu aproximatie, punctul de la care a tsnit sngele. Amplasarea picaturilor de snge pe sol, precum si reducerea cantitativa a acestora pna la eventuala lor disparitie pot indica traseul parcurs de persoana care sngereaza. Existenta unei balti de snge3 ntre trasee cu dre de picaturi poate indica locul de stationare vremelnica a celui ranit sau de ncercare a opririi hemoragiei. Discordanta evidenta ntre leziunile vasculare constatate si cantitatea de snge descoperita la fata locului permite stabilirea unor "mprejurari relative", n sensul ca nu n acel loc s-a cauzat moartea victimei prin folosirea de obiecte taietor-ntepatoare. Aspectul urmelor de snge de la fata locului poate oferi date si cu privire la unele ncercari de naturare ntentionata a lor prin actiuni ca: razuire, spalare, etc. Asa, de exemplu, spalarea incompleta a urmelor de snge de pe un suport textil va determina aparitia pe acesta a unor pete reprezentnd o zona centrala, mai intens colorata, si una periferica avnd o nuanta cromatica care se degradeaza treptat. ntrebarile orientative care se pot pune expertului, atunci cnd se prezinta numai urma de snge pot fi: care este natura urmei, daca este snge uman; care sunt grupa sanguina si eventual sexul persoanei de la care provine; care sunt regiunea anatomica ce a sngerat si starea de sanatate a persoanei; - care este vechimea probabila a urmelor de snge; - care este pozitia corpului persoanei ce a sngerat n momentul crearii urmei de snge; - daca sngele contine impuritati si de ce natura sunt acestea. Atunci cnd se prezinta urma de snge si modelele pentru comparatie, se pot formula ntrebarile: - daca urma de snge ridicata de la fata locului are aceeasi grupa sanguina cu proba de snge luata pentru comparatie ( de la victima, faptuitor sau persoana suspecta). - daca exista alte indicii asemanatoare ntre urma si proba de snge. IV.1. Urmele de snge din incinta sau zona adiacenta desfasurarii infractiunii Este posibila identificarea unor urme de snge sau alte secretii n diverse locuri ale incintei sau zonei. Dupa marcarea si fotografierea sau filmarea acestora, este indicat sa fie ridicate odata cu suportul cu respectarea tehnicii prezentate mai sus, iar daca acest lucru nu este posibil vor fi recoltate prin una din metodele prezentate: - transfer pe tampon steril din bumbac; - razuirea urmei; - decuparea zonei care contine urma. n cazul evidentierii urmelor de snge cu luminol, se au n vedere urmatoarele: - este un test empiric de determinare a urmelor de snge n cantitati invizibile cu ochiul liber; - luminolul are reactii pozitive si cu: ionii de cupru, fier, cobalt (compusii acestora), permanganat de potasiu (din diversi coloranti), hipoclorit de sodiu (utilizat pentru curatarea textilelor), peroxidazele si ferocianurile din plante; - daca urma este mica si foarte diluata este posibil sa fie evidentiata numai prin acest test, alte metode nu mai pot fi aplicate; - daca la prepararea luminolului este utilizata apa oxigenata, este posibila efectuarea analizelor genetice ale urmei de snge identificate. Nu este indicat sa fie utilizat luminolul ca prima metoda de identificare a urmelor si microurmelor de snge, aceasta trebuie sa ramna ultima varianta. Utilizarea unei surse
3

luminoase de mare intensitate care sa lumineze oblic suprafata cercetata, poate avea rezultate la fel de bune ca si luminolul, nsa fara efecte distructive asupra sngelui. Urmele de snge nu sunt usor de sters prin metode uzuale, de aceea chiar pe suprafete plane, poate ramne n cantitaiti suficiente pentru a putea fi analizat. Sngele are tendinta de a patrunde n structura materialelor absorbante, cum ar fi covoare, carpete, lemn etc., iar utilizarea diverselor tehnici de identificare duce la rezultate favorabile. Este indicat ca aceste piese sa fie naintate laboratorului pentru confirmare si analiza acestora. Alte metode mai bune pentru identificarea microurmelor de sange sunt cele bazate pe reactivi ca orto-toluidina si merbromina, care se prepara cu solventi organici ai asigura evaporarea solventului utilizat, fara sa afecteze calitatea sngelui. Probele de snge din jurul cadavrelor victimelor care provin n mod cert de la aceasta, pot sa nu fie necesare, ntruct prezenta corpului este suficienta pentru a suplini determinarea profilului genetic al persoanei de la care provin urmele. IV. 2. Urmele de snge n cazul accidentelor de circulatie n cazul accidentelor de circulatie, urmele de snge posibil prezente la fata locului sunt similare celor descrise n capitolele anterioare, completate cu cteva zone si tipuri particulare acestui tip. La recoltarea unor astfel de urme sau microurme trebuie tinut seama de faptul ca exteriorul unui autovehicul este permanent supus actiunilor factorilor din mediu si nu numai, care pot compromite calitatea acestora. Identificarea urmelor sau microurmelor comporta aceleasi etape ca si pentru alte tipuri de investigatii. Recoltarea si conservarea suporta cteva particularitati n functie de natura suportului sau a altor substante cu care acestea sunt n contact. Important pentru investigator este sa se cunoasca tipurile de substante sau natura suporturilor pe care sau n compozitia carora, pot exista aceste tipuri de urme, pentru a putea fi valorificate prin metode de analiza genetica. Principalele substante/suporturi care sunt prezente pe suprafata exterioara a autovehiculelor sunt: sol, uleiuri, vaseline, rugina, diverse alte substante lichide utilizate pentru functionarea acestora. Toate aceste substante/ suporturi, cu exceptia celor corozive, permit pastrarea urmelor de natura biologica, oferind posibilitatea genotiparii acestora. La identificarea urmelor biologice se va tine seama de proprietatile morfologice sau fizico-chimice ale acestora, iar recoltarea se poate realiza astfel: - sol: cu ajutorul unei spatule sau alt obiect adecvat, se razuie urma colectnd-o direct ntr-un ambalaj din hrtie curata. Daca urma este umeda, se va usca mai nti si apoi va fi plasata ntrun alt ambalaj care i va asigura o nchidere ermetica. Ca varianta de conservare, este posibil pastrarea la o temperatura de maximum 4C pna la ajungerea n laborator; - uleiuri sau vaseline amestecate cu urme de snge: vor fi recoltate ca atare utiliznd o seringa sterila, cu posibilitatea transferarii ntr-un flacon din plastic sau sticla. Vor fi pastrate la temperatura de maximum 4C pna la ajungerea n laborator. Daca acest lucru nu este posibil, vor fi utilizate bucati de tifon steril pentru a tampona zona vizata, astfel nct sa se realizeze o concentrare a urmei pe o suprafata ct mai mica. Daca urmele sunt sub forma de mnjituri, acestea vor fi prelevate utiliznd tampoane din bumbac sterile, fara a le umecta cu apa, prin frecarea zonei respective. Vor fi ambalate n hrtie curata si tinute la maximum 4C; - urme de snge depuse pe suprafete ruginite: * daca urma este n stare uscata - cu ajutorul unui bisturiu sau alt obiect contondent steril, se va razui usor zona vizata de a contine urma biologica, colectnd crustele formate direct ntrun ambalaj din hrtie. Dupa plasarea ntr-un alt ambalaj care i va asigura securitatea si etichetata corespunzator, poate fi pastrata la temperatura camerei;
4

* daca urma este n stare umeda - cu ajutorul unui tampon steril (bumbac sau tifon), fara a fi umectat, va fi frecata usor zona, pna la transferul unei cantitati suficiente - pot fi utilizate mai multe astfel de tampoane pentru recoltarea unei urme. nainte de ambalarea finala, acesta trebuie uscat n conditii ct mai sterile sau se pastreaza la 2 - 4C pna la ajungerea n laborator. - urme de snge care se afla n amestec cu alte tipuri de substante: * daca urma este n stare uscata - cu ajutorul unui bisturiu sau alt obiect contondent steril, se va razui usor zona vizata ce contine urma biologica, colectnd crustele formate direct ntr-un ambalaj din hrtie. Dupa plasarea ntr-un alt ambalaj care i va asigura securitatea si etichetata corespunzator, poate fi pastrata la temperatura camerei; * daca urma este n stare umeda - cu ajutorul unui tampon steril (bumbac sau tifon), fara a fi umectat, va fi frecata usor zona, pna la transferul unei cantitati suficiente - pot fi utilizate mai multe astfel de tampoane pentru recoltarea unei urme. nainte de ambalarea finala, acesta trebuie uscat n conditii ct mai sterile sau se pastreaza la 2 - 4C pna la ajungerea n laborator; * daca urma este n stare lichida - vor fi recoltate ca atare utiliznd o seringa sterila, cu posibilitatea transferarii ntr-un flacon din plastic sau sticla. Vor fi pastrate la temperatura de maximum 4C pna la ajungerea n laborator. Daca acest lucru nu este posibil, vor fi utilizate bucati de tifon steril pentru a tampona zona vizata, astfel nct sa se realizeze o concentrare a urmei pe o suprafata ct mai mica. - n cazul accidentelor unde sunt implicate autovehicule echipate cu airbag si care s-au deschis n momentul impactului, vor fi regasite n regiunea unde a avut contact cu persoanele protejate de catre acesta, urmele si microurmele biologice, sub forma de snge, provenite de la nivelul fetei. Este cunoscut faptul ca prin manipularea de mai multe ori a unui obiect vor fi transferate pe suprafata acestuia celule epiteliale care se vor depune stratificat pna la formarea unui asa zis "jeg" ce devine vizibil. La recoltarea acestui gen de microurme biologice, trebuie tinut cont de aceasta dispunere n straturi, deoarece ofera posibilitatea prelevarii microurmelor sau urmelor biologice ce provin de la persoane diferite, n functie de modul de prelevare. Din zona soferului, de exemplu, se poate realiza astfel: * echipamentul necesar este cel descris mai sus: manusi de protectie (chirurgicale), tampoane sterile, apa sterila sau ser fiziologic, foarfeca sau alt obiect contondent, ambalaje din hrtie si masca de protectie; * se ia un tampon steril si se umecteaza cu apa sterila ; * se freaca cu tamponul suprafata vizata a piesei, tinnd cont ca modul de prelevare va duce la obtinerea unor profile genetice diferite, astfel ca n functie de ceea ce se doreste, se for efectua urmatoarele: * o trecere usoara a tamponului utiliznd o zona ct mai mica al acestuia pentru a realiza concentrarea microurmei, determina prelevarea din stratul superficial care va permite obtinerea profilului genetic al ultimei persoane care a condus/utilizat piesele din autovehiculul; * o frecare accentuata a zonei vizate va duce la prelevarea celulelor remanente din straturile profunde determinnd obtinerea profilelor genetice ale persoanelor care au condus/utilizat un timp ndelungat autovehiculul; * se ndeparteaza capatul neutilizat cu ajutorul unei foarfece sterile sau alt obiect contondent steril; * tamponul se usuca n conditii absolut sterile, ferit de surse de caldura sau radiatii solare, sau daca nu este posibil, se pastreaza la maximum 4C pna la ajungerea n laborator. * se ambaleaza n cele doua plicuri si se eticheteaza corespunzator specificnd zona de prelevare a microurmei si data.
5