Capitolul I Principalele caracteristici ale tranzaciei cu vin 1.

1 Vinul Vinul (din latin : vinum vi) este o butur obinut exclusiv prin fermentaia alcoolic total sau parial a strugurilor proaspei, zdrobii sau nu, sau a mustului de struguri. Vinul este un produs agroalimentar, la care folosirea de arome sau de extracte este interzis. Singura aromatizare acceptat este cea datorat contactului vinului cu lemnul de stejar al butoaielor n care se pstreaz. Vinul fascinaneaza prin complexitatea si versatilitatea sa, fiind practic unul din acele elemente prezente subtil intr-un plan secundar dar cu o contibutie majora la evolutia civilizatiei sub toate aspectele ei. Poate parea exagerata aceasta afirmatie si totusi privind retrospectiv putem constata prezenta vinului din cele mai vechi timpuri in viata oamenilor atat sub forma elementelor integrate in ritualul religios, cat si ca obiect principal ocupational, ca mijloc de existenta, si evident ca aliment si mai ales ca licoare pentru desfatarea spiritului. Totodata trebuie mentionat faptul ca vinul a fost folosit ca produs alimentar curativ, cu efecte benefice asupra organismului si chiar cu rezultate foarte bune in tratarea unor boli cardiace si ale sistemului circulator. Vinul este mult mai mult decat o bautura alcoolizata, vinul naste pasiuni, aduna laolalta milioane de oameni, pasionati din toate colturile lumii, influenteaza economiile celor mai puternice state ale lumii si infierbanta mintea si mai ales conturile bancare ale colectionarilor, dispusi sa plateasca oricat este nevoie pentru o comoara scoasa din cele mai renumite crame sau din pivnitele altor colectionari. In ceea ce priveste istoria mai moderna a vinului parerile specialistilor converg catre ideea ca primele podgorii domestice si bineinteles primele vinuri facute din strugurii acestora au aparut in Egipt acum aprox. 6500 de ani si mai apoi in Grecia, Imperiul Roman si China. Imperiul Roman a avut o contributie majora la dezvoltarea viticulturii si oenologiei, romanii au inclus in dieta lor vinul, lucru care a determinat aparitia si dezvoltarea industriei vinului. Odata cu extinderea imperiului productia vinului a luat amploare si in provinciile romane care au devenit, practic competitorii Romei pe piata vinurilor. Tocmai aceasta competitie a determinat trasarea si consolidarea regiunilor viticole din vestul Europei. Practic cele mai importante regiuni viticole din Franta si Spania, din prezent au fost infiintate de romani. O contributie majora la dezvoltarea si raspandirea productiei de vin a avut-o biserica catolica si calugarii misionari care si-au dedicat mult din timpul lor studiului metodelor de crestere a strugurilor si de productie a vinului. In prezent principalele tari producatoare de vin sunt Franta, Italia, Spania, Statele Unite, Argentina si mai nou Australia si Canada. Trebuie mentionata in aceasta lista si China care in mod surprinzator are o istorie in productia de vin ce incepe din secolul 16 I.Hr. si care are regiuni viticole vaste si cu struguri de buna calitate. In Franta, istoria vinului incepe cu un influx de vase comerciale ce au adus cu ele nu doar vinuri ci si crescatori de vinuri ce emigrau in aceasta parte a Europei . Primele importuri de vinuri in Franta s-au realizat in sec 6 IHr. Interesul pentru vin s-a dezvoltat treptat in Galia ( Franta) si destul de greu, in special din cauza reticientei Italiei in fata unei posibile concurente. Cu toate acestea manastirile din Franta au cultivat vita de vie si au produs vin in

continuare contribuind decisiv, mai ales in sec 12 la revitalizarea industriei din Franta si la dezvoltarea regiunilor renumite franceze cum ar fi: Bordeaux, Burgundia , Valea Rhon-ului. O transformare esentiala a podgoriilor renumite s-a produs in anii 1800 cand viile din vestul Europei au fost devastate de phylloxera, daunator specific vitelor de vie, originar din America de Nord. Multe podgorii, pana atunci renumite, au fost distruse integral, ramanand doar cele bune, acesta fiind dealtfel efectul pozitiv de selectie naturala ce a dus la imbunatatirea rezultatelor in productia de vin. In anii 1882-1884, intr-un moment in care vinurile romanesti erau foarte bine cotate in Europa fiind la fel de apreciate ca vinurile de Tokay, Bourgogne, Rhein epidemia filoxerei a lovit distrugator si culturile Romanesti de vita de vie. In decurs de 12 ani, podgoriile au fost decimate. Dupa eforturi uriase ale viticultorilor, Romania a reusit sa-si refaca soiurile autohtone si sa aclimatizeze alte soiuri aduse mai ales din Franta.

Capitolul II Cadrul legal O trananzacie cu produse, n cazul de fa vinul, este reglementat de un numr legi n vigoare. Vom meniona cteva din cele mai importante ordonane care se aplic n cazul unei astfel de tranzacii, precum i prevederile cheie ale cadrului legal. Legea VIEI I VINULUI n sistemul organizrii comune a pietei vitivinicole nr. Parlamentul Romniei adopt prezenta Lege CAPITOLUL I DISPOZIII GENERALE Art. 1. Prezenta lege are ca obiect stabilirea cadrului juridic general de funcionare a filierei vitivinicole n ceea ce privete producerea, atestarea originii, comercializarea i controlul produselor vitivinicole definite n Anexa nr.1. Art. 2. Obiectivul sectorului vitivinicol este creterea competitivitii productorilor de vin, care se realizeaz prin urmtoarele aciuni: a) exploatarea plantaiilor viticole n bune condiii agricole i de mediu; b) promovarea produselor vitivinicole si protectia denumirilor de origine controlat, denumite n continuare D.O.C., a indicatiilor geografice, denumite n continuare I.G. i a meniunilor tradiionale c) stabilirea reglementarilor care s permit echilibrarea cererii/ofertei i adaptarea produciei la cerinele pieei; d) protejarea veniturilor productorilor. Art. 3. Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, denumit n continuare M.A.D.R., asigur realizarea cadrului juridic i a reglementrilor specifice produciei, procesrii si comercializrii din cadrul filierei vitivinicole cu consultarea organizaiei naionale interprofesionale reprezentative recunoscute administrativ. CAPITOLUL II PRODUCIA VITICOL
2

Seciunea1 Arealele de cultur i potenialul de producie Art. 4. (1) Arealul viticol naional pentru producerea strugurilor destinai obinerii de vin este ncadrat n zonele viticole ale Uniunii Europene B, CI i CII . (2) Delimitarea teritorial a ariei geografice pentru D.O.C. i I.G. precum i procedura aferent se realizeaz de ctre Oficiul Naional al Viei i Produselor Vitivinicole, denumit n continuare O.N.V.P.V. (3) Punerea n aplicare a procedurii prevzute la alin. 2 se realizeaz mpreun cu asociaiile profesionale de productori care au ntocmit caietele de sarcini pentru D.O.C. i I.G. (3) Actualizarea delimitrii teritoriale a arealului viticol naional se face de ctre O.N.V.P.V., pe baza studiilor avizate de Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur i Vinificaie Valea Clugreasc, denumit n continuare I.C.D.V.V., prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale. Art. 5. (1) Potenialul de producie reprezint suprafaa plantat efectiv cu vide-vie, cultivat cu soiuri de struguri pentru vin, la care se adaug drepturile de replantare atribuite productorilor, dar nc neutilizate i drepturile de plantare existente n rezervele judeene i n rezerva naional. 2 (2) Gestionarea potenialului de producie se realizeaz n sistem informatic prin Registrul Plantaiilor Viticole, denumit n continuare R.P.V. (3) Gestionarea i actualizarea R.P.V. se realizeaz la nivel judeean de ctre direciile pentru agricultur judeene i a municipiului Bucureti, denumite n continuare D.A.J., iar la nivel central de ctre O.N.V.P.V., instituie responsabil de coordonarea tehnic a R.P.V.. (4) Orice modificare a datelor unei parcele viticole nscrise n R.P.V. va fi comunicat de ctre proprietarul parcelei sau mputernicitul acestuia ctre unitatea administrativ-teritorial n a crei circumscripie se gsete plantaia viticol, n termen de 30 de zile de la producerea modificrii. (5) Unitatea administrativ-teritorial transmite Anexa de modificare, n termen de 30 de zile de la nregistrare, ctre D.A.J. i a municipiului Bucureti, n vederea actualizrii datelor din R.P.V. i actualizeaz datele din Registrul agricol. (6) Modelul Anexei de modificare a datelor unei parcele viticole se stabilete prin ordin comun al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale i al ministrului administraiei i internelor. Seciunea 2 Dosarul exploataiei viticole Art. 6. (1) Productorii de struguri pentru vin au obligaia de a ntocmi, actualiza i completa dosarul exploataiei viticole. (2) Dosarul exploataiei viticole cuprinde urmtoarele documente: a) identificarea i localizarea cultivatorului (nume, prenume, CNP/CUI, codul din registrul fermelor, adresa, telefon, email). b) cererile de autorizare a plantrii/replantrii viei-de-vie i de nscriere n R.P.V., dup caz; c) declaraiile de sortiment ale parcelelor deinute;

d) declaraiile de defriare ale parcelelor cu vi-de-vie i cererile pentru tergerea acestora din R.P.V., dup caz; e) cererile de transfer al dreptului individual de replantare a viei-de-vie, dup caz; f) declaraiile de defriare ulterioar a viei-de-vie i cererile pentru eliminarea parcelelor defriate din R.P.V., dup caz; g) cererile de modificare a datelor parcelelor din R.P.V., dup caz; h) identificarea parcelelor viticole (ortofotoplanuri, msurtori, copii ale planurilor cadastrale); i) copii ale autorizaiilor de producere a strugurilor i/sau vinurilor cu D.O.C. i/sau I.G. emise de O.N.V.P.V., dup caz; j) drepturile de plantare acordate din rezervele de drepturi, dup caz; k) dosarelor prin care s-au accesat msuri de sprijin comunitar, dup caz; l) declaraiile obligatorii, stabilite prin reglementrile n vigoare; m) caietele de sarcini pentru producerea vinurilor cu I.G. i/sau D.O.C, unde este cazul; n) filele din carnetul de viticultor aferente vnzrii/achiziionrii de struguri. STRUCTURA PIEEI VITIVINICOLE Sectiunea1 nfiinarea, ntreinerea i defriarea plantaiilor viticole Materialul sditor viticol Art. 7. Via-de-vie se nmulete, n principal, pe cale vegetativ, din poriuni de plant sau esuturi, prin: a) altoire; b) butire; c) culturi in vitro; 3 Art. 8. (1) Producerea materialului de nmulire se face n conformitate cu schema de selecie clonal stabilit prin ordin de ministru al agriculturii si dezvoltrii rurale. (2) Producerea materialului sditor viticol se realizeaz n urmtoarele tipuri de uniti autorizate de M.A.D.R.: a) uniti de selecie; b) uniti de conservare i de prenmulire; c) uniti de nmulire; d) uniti de producie pentru vie altoite i nealtoite; (3) Unitile autorizate produc material biologic din categoriile: a) material iniial; b) material baz; c) material certificat; d) material standard. Art. 9. Producerea, controlul calitii i comercializarea materialului sditor viticol se face cu respectarea prevederilor legale n vigoare.

Art. 10. (1) nfiinarea plantaiilor de vi-de-vie se face n areale viticole delimitate, cu soiuri admise n Catalogul Oficial al soiurilor Uniunii Europene. (2) Pot fi clasificate ca soiuri de struguri pentru vin numai cele care ndeplinesc urmtoarele condiii: (a) aparin speciei Vitis vinifera; (b) provin din ncruciri complexe ntre soiurile de Vitis vinifera i soiuri aparinnd altor specii ale genului Vitis; (c) nu este unul dintre soiurile de hibrizi direct productori interzii: Noah, Othello, Isabelle, Jacquez, Clinton i Herbemont. (3) Prin derogare de la prevederile alin. (1), pentru soiurile de struguri pentru vin care nu sunt clasificate conform alin. (2) este permis plantarea, replantarea sau altoirea pentru cercetare tiinific i n scop experimental n suprafa de maxim 5 hectare/soi. (4) Produsele vitivinicole rezultate din plantaii viticole nfiinate n conformitate cu alin. (3) nu pot fi comercializate pentru consum direct. (5) Pentru msura de restructurare/reconvesie a plantatiilor viticole sunt admise numai soiurile stabilite prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale. (6) Soiurile de vi-de-vie pentru obinerea vinurilor cu D.O.C. i a vinurilor cu I.G. sunt stabilite n caietele de sarcini corespunztoare fiecrei D.O.C. sau I.G. Art. 11. (1) n areale viticole, nfiinarea de plantaii de vi-de-vie pe o suprafa de peste 0,1 hectare, de operator sau familie, i extinderea peste aceast limit a celei existente se face doar n baza unui drept de plantare/replantare. (2) n afara arealelor viticole, n extravilanul localitilor, nfiinarea de plantaii de vi-de-vie pe o suprafa cuprins ntre 0,1 i 0,5 ha pentru consumul familial se poate face numai n baza unui drept de plantare nou i a unei cereri de plantare a viei-de-vie. (3) Modelul cererii de plantare/replantare a viei-de-vie i de nscriere n R.P.V. se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale. (4) nfiinarea de plantaii viticole pe suprafee mai mari de 0,5 hectare se poate face numai pe baza unui proiect de nfiinare a plantaiei viticole, avizat de unitile teritoriale de cercetare vitivinicol. Art. 12. Cultivatorul plantaiilor viticole are obligaia de a respecta prevederile legale privind conservarea mediului, amenajrile pedoameliorative i hidroameliorative existente pe suprafeele pe care le dein.4 Art. 13. (1) Suprafaa plantat cu vi-de-vie, pe care nu se mai efectueaz lucrri tehnologice conform bunelor practici agricole si de mediu, reprezint suprafa plantat cu vi-de-vie abandonat. (2) Constatarea abandonului plantaiilor viticole este realizat i este consemnat de ctre o comisie alctuit dintr-un inspector al Inspeciei de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumit n continuare I.S.C.T.V. si un reprezentant al unitii administrativ-teritoriale n care este situatplantaia i care dispune evidenierea acestora n R.P.V. (3) Defriarea plantaiilor prevzute la alin. (1) nu genereaz un drept de plantare.
5

Art. 14. (1) Defriarea plantaiilor de vi-de-vie n suprafa mai mare de 0,1 ha se face de ctre persoane fizice/juridice numai dup depunerea la Directiile Agricole Judetene, denumite n continuare D.A.J. i a municipiului Bucureti a Declaraiei de defriare a plantaiilor de vi-devie. (2) Modelul declaraiei de defriare a plantaiei de vi-de-vie se aprob prin ordin al ministrului agriculturii i dezvoltrii rurale. (3) Defriarea efectuat cu respectarea prevederilor alin. (1) genereaz un drept de replantare, n suprafa echivalent cu cea defriat, cu excepia defririlor realizate n cadrul schemei de defriare a plantaiilor viticole

Subiectul liberalizarii dreptului de plantare a vitei de vie incepand cu 2016 a starnit numeroase controverse in lumea vitivinicola si in lumea economica europeana. Categoric tarile cu traditie in producerea vinurilor sunt impotriva acestei liberalizari, care ar putea sa le aduca reale prejudicii economice si, spun reprezentatii lor, ar duce la scadea calitatii si imaginii vinurilor europene. Comisarul european Dacian Ciolos a anuntat la inceputul acestui an crearea unui grup de lucru la nivel inalt pe acest subiect. Jean-Paul Bachy, presedintele AREV (Adunarea Regiunilor Europene Viticole), a salutat initiativa comisarului si isi exprima dorinta ca AREV-ul si cele 75 regiuni viticole ale Europei sa fie reprezentate in cadrul acestui grup de lucru. AREV-ul este impotriva liberalizarii drepturilor de plantare a vitei de vie incepand cu 2016 si finanteaza un studiu asupra impactului social, economic si de mediu datorat liberalizarii si care are ca obiectiv sprijinirea grupului de lucru mai sus amintit. O prima parte din rezultatele acestui studiu au fost facute public pe data de 2 martie , la Bruxelles (conform publicatiei droit-viticole.fr), intr-o reuniune AREV de catre profesorul Etienne Montaigne, directorul de program din UMR-MOISA Montpellier (Unitatea Mixta de Cercetare Piete, organizatii, institutii si strategii). In aceasta prima etapa a fost anuntata metodologia urmata pentru analiza mecanismelor de functionare a drepturilor de plantare in mai multe tari producatoare (Australia, Argentina, Portugalia, Spania si Franta). Aceasta reuniune a avut mai degraba un rol pregatitor pentru urmatoarea sesiune care a fost fixata pentru luna mai 2012, la Torino, Italia, cand va fi prezentata oficial versiunea definitiva a studiului. Cea mai recenta aderare la grupul contestatar impotriva liberalizarii dreptului de plantare a fost cea a Bulgariei de la inceputul lunii martie, aderare care a fost anuntata in cadrul unei intalniri intre ministrii de agricultura ai Frantei, Spaniei si Bulgariei, Bruno le Maire, Arias Caete si respectiv Miroslav Naydenov. Cu acest nou membru grupul este format din 15 state membre (Germania, Austria, Cipru, Spania, Franta, Gecia, Ungaria, Italia, Luxembourg, Portugalia, Republica Ceha, Republica Slovaca, Romania, Slovenia si Bulgaria) si cere mentinerea drepturilor de plantare a vitei de vie in tarile membre ale UE. Bulgaria detine 10 voturi suplimentare in Consiliul European. Ar mai fi nevoie de inca 40 pentru ca o majoritate calificata sa

poata sesiza acest dosar. Celelalte 12 state membre nu au luat inca pozitie fata de aceasta problema.

Capitolul III Cadrul instituional Am ales o tranzacie, cu vin, desfurat ntre restaurantul Del Chianti din Brasov i Vinoteca Garofolivini. Actorul principal este Vinoteca Garofolivini. Acestia au o productie anuala de 2 milioane de sticle dintre care pana la 40 % sunt date spre vanzare in Europa de Nord. Vinoteca are o poveste aparte, de genul acelora care se spun din tata in fiu, exact asa evoluand si ea. Vinoteca apartine intru totul familiei Garofoli, in anul 2005 incepand sa faca parte cea de-a 5a generatie. Sediul si-l are in Loreto, dar in acelasi timp detine cateva birouri si in Serra de Conti. Actorul secundar din tranzacie este resaturantul Trattoria Del Chinati. Acesta este marca inregistrata, primul restaurant fiind deschis la Brasov in luna iulie 2005, urmand ca in viitor sa se realizeze mai multe proiecte de extindere in orasele importante din tara. De asemenea , Trattoria Del Chianti detine si un fast-food marca inregistrata, pe care intentioneaza sa o promoveze in tara. Restaurantul cu specific italienesc este gazduit de o cladire construita special pentru aceasta marca, arhitectura si designul fiind absolut originale si de cea mai inalta calitate, gandite special pentru confortul si buna-dispozitie a clientului. Vinoteca Garofolivini realizeaz o tranzacie constnd ntr-o cantitate de 1000 litri vin din recolta anului 2011, ctre restaurantul Del Chianti, cu sediul n Str. Branduselor nr.100, BRASOV, autorizaie confidenial, CUI confidenial, cont IBAN confidenial. Del Chianti apeleaz la diverse firme de transport care dispun de mijloace de transport moderne i eficiente, specializate n transportul de vinuri. Un rol important n aceast tranzactie l au i bncile. n cazul de fa, bncile implicate n tranzacie sunt UniCredit Bank i Raiffeisen Bank. Singurele rspunderi ale bancilor din aceast tranzacie sunt legate de manipularea corect a valorilor ncredinate i s solicite beneficiarului prezentarea documentelor aa cum s-a prevzut de ordonatorul plii. Capitolul IV Piaa tranzaciilor cu vin Ca o tranzacie s aib loc este nevoie de un cadru dinamic cu o structur stabil, care s ofere oportuniti de realizare a actelor de vnzare-cumprare, iar acest cadru este definit
7

de piaa specific tranzaciilor cu vin. n continuare vom prezenta cteva aspecte, caracteristici i previziuni ale acestei piee.

4.1 Dinamica pieei Vanzarile de vinuri de pe piata romaneasca au crescut in 2011 cu 15%, in jurul valorii de 400 de milioane de euro, dupa scaderile consemnate in 2009 si 2010, potrivit Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV), citat de Mediafax. Valoarea pietei vinului a scazut in 2010 la circa 350 de milioane de euro. Desi consumul de alimente si bauturi a scazut anul trecut, vanzarile de vinuri mai scumpe au crescut, ridicand valoarea pietei. Totodata, producatorii de vin locali au inceput sa beneficieze si de pe urma intrarii pe rod a suprafetelor de vie replantate prin programul de reconversie, beneficiind de fonduri europene nerambursabile. Conform Oficiului National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), numarul insemnelor de certificare pentru vin comercializate de acesta producatorilor de vin de calitate a crescut anul trecut cu 15%, fiind foarte apropiat de anul 2009 (32,7 milioane de insemne in 2011 fata de 34,1 milioane in 2009). Producatorii au raportat in 2011 cresteri de 10-20% ale vanzarilor de vinuri la sticla de 0,75 litri din categoria de pret peste 12 lei la raft. Principalii producatori de vinuri din Romania sunt Murfatlar Romania, Jidvei, Cotnari, Vincon Vrancea, Cramele Recas, Carl Reh Winery si Cramele Halewood. "Vorbim clar de o oportunitate, pentru ca nimeni nu ar cumpara dintr-un hobby mai mult de 5-10 hectare. Ultimele investitii anuntate sunt mai degraba imvestitii cu amortizare pe termen lung. Incep sa se castige bani din industria vinului", spune Ovidiu Gheorghe, directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului (PNVV). Genagricola, parte a grupului italian Generali cu afaceri in principal in domeniul asigurarilor, si-a stabilit ca target pentru urmatorii ani sa ajunga sa exploateze 120 de hectare de vita de vie, in conditiile in care in acest an planteaza primele 30 de hectare, potrivit Mediafax. Productia estimata este de 9.000-10.000 de hectolitri. Compania are deja afaceri in sectorul agricol local, segment pe care exploateaza terenuri pentru culturi precum cele de cereale, dar va incepe sa planteze vita de vie intr-o regiune viticola din Arad. Intentia Genagricola, care are activitati de productie doar in Italia si Romania, nu este noua, compania incepand tatonarile privind achizitia de terenuri agricole in Romania din 2001. In intervalul 2001-2006, pretul terenului agricol a crescut constant, astfel incat in 2006 pretul unui hectar ajungea la 1.500 de euro, iar in prezent se vinde intre 2.000 de euro si 3.000 de euro, in functie de marimea suprafetei si de calitatea terenului. Expertii au anuntat ca in 2015 terenurile agricole ar putea ajunge la 6.000 de euro/hectar, pret influentat de interesul crescut al investitorilor straini.
8

In prezent, Genagricola opereaza 3.500 de hectare in zona Timisoarei. Compania a cumparat si un spatiu de stocare de 80.000 de metri patrati, dintre care 25.000 acoperiti, destinat depozitarii produselor agricole si echipamentelor. Alaturi de Genagricola si antreprenorii locali au fost activi in investitii in domeniul vinului. Tot anul acesta, omul de afaceri Sebastian Ghita care detine grupul de firme Asesoft cu activitati in industria IT, a preluat pachetul integral de actiuni al producatorului Rotherfield Properties, intr-o tranzactie de 1,5 mil. euro conform datelor furnizate de companie. "In tranzactie au intrat combinatul, utilajele, marcile de vin inclusiv "North Ridge". Planul pentru viitorul apropiat este de a integra noua achizitie la afacerile existente din domeniul vinului ale omului de afaceri si lansarea pana la finele anului a marcii proprii de vinuri "Conacul Dumbrava", au spus reprezentantii companiei. Omul de afaceri ploiestean nu este insa la primul contact cu industria de profil. In 2005, el a cumparat un pachet de 32% din actiunile Domeniilor Tohani, pentru ca la sfarsitul anului 2006 sa-si vanda participatiile pentru "cateva milioane de euro", alegand sa porneasca pe cont propriu in industria viticola. Astfel, impreuna cu alti doi investitori, a format o noua companie, Podgoriile Tohani, cu acelasi obiect de activitate, cumparand 265 de hectare de vita-de-vie in judetul Prahova. "Suntem in proces de recoltare pe suprafetele existente. Obiectivul nostru este de a deveni unul din primii cinci producatori de vin din Romania. Printre planurile din ultima vreme si pentru perioada urmatoare putem preciza replantarea a 100 de hectare din cele 300 pe care le detinem, integrarea operationala a Rotherfield Properties in afacerea curenta si lansarea marcii "Conacul Dumbrava", au mai spus reprezentantii companiei. La nivelul industriei, investitia intr-un hectar de vita de vie, se ridica la circa 18.000-20.000 de euro intr-un interval de trei ani, pana in momentul in care via intra pe rod. Pentru o ferma sunt necesare minimum 10 hectare, la care se adauga un combinat, sumele necesare acestuia incepand de la un milion de euro. "Marii producatori de pe piata locala sunt detinuti de antreprenori locali, care cumuleaza circa 45% din volumul total de vin comercializat", spune Ovidiu Gheorghe de la PNVV. Pentru Daniel Guzu, fondatorul producatorului de lacuri si vopsele Fabryo, investitiile in domeniul vinului au o latura emotionala. "In industria vinului, pana acum am investit 4 milioane de euro in vita de vie si ferma de langa Panciu (judetul Vrancea - n. red.), si urmeaza sa mai investesc inca 7 milioane de euro. Acolo m-am nascut. E o investitie emotionala", spune Guzu. El a inceput acum cativa ani sa cumpere vie de la micii proprietari, iar acum detine 55 de hectare de plantatie noua si circa 40 de hectare de plantatie veche. Suprafetele vor intra pe rod, cu cantitati mici, din al doilea an. Capacitatea de productie a combinatului de la Panciu va fi de sub un milion de litri. Cele sapte milioane de euro vor merge intr-o noua crama si un depozit de conservare a fructelor cu o capacitate de circa 2.000 de tone, in timp ce restul sumelor vor merge in infrastructura.

Tot in zona Vrancei, omul de afaceri a infiintat in acest an si 30 de hectare de livada (meri si peri), iar pentru anul viitor planuieste sa infiinteze alte 30 de hectare. Guzu a investit pana acum in agricultura peste 4 milioane de euro din banii obtinuti din vanzarea de actiuni la producatorul de vopsele Fabryo. Pentru Jean Valvis, fondatorul grupului La Dorna, cu activitati in industria lactatelor, contactul cu industria vinurilor a inceput in 2006, cand a cumparat cateva sute de hectare de vie la Samburesti (judetul Olt) pentru a intra pe piata vinurilor premium. In 2006, Valvis, cunoscut pentru afacerile sale din industria apelor minerale si a produselor lactate, a preluat pachetul majoritar de actiuni al Viti Pomicola Samburesti, o societate care detinea 1.000 de hectare de teren, dintre care jumatate sunt cultivate cu vita de vie si cealalta jumatate cu pomi fructiferi. Pana in prezent, investitiile lui Valvis de aici s-au ridicat la 6 milioane de euro, potrivit ultimelor date disponibile. Dupa vanzarea afacerii din industria lactatelor catre grupul francez Lactalis, Valvis a declarat ca vinurile vor fi una dintre prioritatile sale de investitii, fara a da insa prea multe detalii despre strategia pe care o are pentru Domeniile Samburesti.

Daniel Guzu Este fondatorul producatorului de lacuri si vopsele Fabryo, companie evaluata la peste 33 mil. euro anul acesta; Fondul suedez de investitii Oresa Ventures a preluat in luna mai 33% din actiuni, marindu-si participatia la 85%; In doi ani, valoarea Fabryo aproape s-a dublat pe fondul evolutiei cifrei de afaceri a companiei, de la 25 mil. euro in 2006 la un rulaj estimat la 55 mil. euro in acest an; A inceput acum cativa ani sa cumpere vie de la micii proprietari, iar acum detine 55 ha de plantatie noua si circa 40 ha de plantatie veche; Urmeaza sa deruleze investitii de 7 mil. euro in industria vinurilor Jean Valvis Antreprenor elvetian cu origini in Grecia, a venit prima data in Romania in 1992; A dezvoltat intr-o prima faza si apoi vandut apele minerale Dorna catre Coca-Cola, pentru 40 mil. euro; Anul acesta a marcat al doilea exit din afacerea Dorna (lactate) catre gigantul mondial Lactalis - Franta, intr-o tranzactie evaluata intre 70-90 mil. euro; In 2006 a preluat pachetul majoritar de actiuni al Viti Pomicola Samburesti, o societate care detinea 1.000 de hectare de teren, dintre care jumatate sunt cultivate cu vita de vie; Pana in prezent investitiile lui Valvis de aici s-au ridicat la 6 mil. euro. Sebastian Ghita Detine grupul de firme Asesoft cu activitati in industria IT;

10

In 2005 a cumparat un pachet de 32% din actiunile Domeniilor Tohani, pentru ca la sfarsitul anului 2006 sa-si vanda participatiile pentru "cateva milioane de euro"; Impreuna cu alti doi investitori, a format o noua companie, Podgoriile Tohani, cu acelasi obiect de activitate, cumparand 265 de hectare de vita-de-vie in judetul Prahova. Anul acesta a preluat pachetul integral de actiuni al producatorului Rotherfield Properties, intr-o tranzactie de 1,5 mil. euro; Printre planurile din ultima vreme se numara replantarea a 100 de hectare din cele 300 pe care le detine.

4.2 Proiecii pe termen mediu comparativ cu piee europene i mondiale Evenimentele majore care au avut loc la sfritul secolului al XV-lea i nceputul secolului al XVI-lea, respectiv marile descoperiri geografice i cuceririle coloniale care au urmat, au permis includerea n circuitul economic a unor vaste zone geografice, care au antrenat o dezvoltare deosebit a activitilor economice. Drept urmare, sfera spaial a schimbului de mrfuri s-a extins, prin cuprinderea celor mai importante zone de pe mapamond, avnd drept rezultat formarea pieei mondiale. Dei, schimburile economice dintre ri nu aveau nc o baz economic, nu decurgeau nc dintr-o adevrat specializare internaional, prin lrgirea ariei lor geografice, ele au dat, n secolul al XVI-lea, un prim contur pieei mondiale. Treptat, s-a conturat o tendin de specializare internaional; diviziunea mondiala a muncii care antreneaz o adevrat explozie a schimbului reciproc de activiti, care depesc tot mai mult nivelul micro i macroeconomic i fac un salt la nivel mondoeconomic. Drept consecin, piaa mondiala devine tot mai complex, cuprinznd noi zone geografice i noi forme de manifestare. Piaa mondiala se poate defini n dou sensuri. n primul sens, prin totalitatea tranzaciilor de afaceri la care particip agenii economici din diverse ri, inclusiv societile multinaionale, precum i o serie de instituii cu caracter regional sau mondial, n contextul diviziunii mondiale a muncii i confruntrii dintre cererea i oferta pe plan mondial. n al doilea sens, prin locul n care se ncheie tranzaciile de afaceri internaionale, n care se ntlnesc cererile i ofertele de produse, valori i servicii din diferite state, supuse legilor economice ale mecanismului economiei de pia. Tendina de globalizare pe piaa vinurilor a nceput s se evidenieze la mijlocul anilor 70 cnd i-au fcut apariia productorii de vinuri californieni. Pn atunci piaa vinului purta mai mult caracter regional. Ca regul, vinurile productorilor europeni de renume din Frana, Spania, Italia i Germania erau comercializate n interiorul Europei sau exportate n America de Nord. Situaia curent de pe piaa vinului se caracterizeaz prin existena unui numr foarte mare de productori i prin internaionalizarea denumirilor de vinuri produse din soiuri de poam de origine preponderent francez. Primele plantaii de vi de vie au aprut n California, mai trziu rspndindu-se i n alte state din Coasta de Vest. Americanii au adaptat la clima american soiurile franceze: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Merlot, Cabernet
11

Sauvignon,PinotNoir. 2.Principaliiproductoridevinuri Pe la mijlocul anilor 80 i-au fcut simit prezena aproape simultan productorii de vinuri din Australia i Noua Zeeland. Plantaiile de vi de vie au nceput s fie nfiinate n rile numite deoarece condiiile climaterice de acolo sunt similare celor din regiunile vinicole ale Europei i pe lng aceasta exist legturi culturale puternice cu fostele metropole. Ieirea lor pe piaa mondiala avinului a fost posibil n mare msur datorit transferurilor de tehnologie modern din Europa. Vinificatorii din aceste ri mpreun cu cei din Californa iau creat un stil al lor, anglo-saxon de producere i comercializare a vinurilor. La nceputul anilor 90 au atacat piaa i au acaparat un segment substanial productorii de vinuri din Argentina, Chile i Africa de Sud. Vinurile lor au atins destul de repede nivelul de calitate necesar pentru a trece n categoria vinurilor medii. Productorii i exportatorii din aceste ri au combinat cu succes tehnologiile franceze de producere a vinului cu practicile americane de comercializare a produciei vinicole. n ultimii ani a aprut un vdit interes pentru producerea i consumul vinului n rile Asiei de Sud Est. Pe lng aceea c ele importeaz vinuri n cantiti din ce n ce mai mari, aici au aprut i plantaii de vi de vie. n prezent, Uniunea European este primul productor de vin din lume. Suprafaa european cultivat cu vi de vie reprezint 45% din suprafaa mondiala. Frana i Italia produc cel mai mult 30% din producia UE i, respectiv, 28,5%. Ele sunt urmate de Spania (23,2%). Vinurile acestora rmn populare n materie de imagine i de sofisticare, dar poziia lor este puternic erodat de noii productori, att pe propriile piee interne, ct i pe cele de export. La nivel mondial, concurena a crescut, Statele Unite devenind al patrulea productor de vinuri. rile Lumii Noi i-au crescut producia n ultimii douzeci de ani de la 1,7% la 21,4%, n detrimentul Uniunii Europene.Dup o perioad de reduceri progresive ale niveluluiproduciei, n anul 2008, OIV- Oficiul Internaional al Viei i Vinului- a estimat faptul c producia la nivel mondial a atins 290 mil hl. Producia de vin la nivel mondial a sczut drastic anul trecut, din ca uzacondiiilor climatice nefavorabile din Frana i Italia, principalii productori din Europa. Potrivit celui mai recent raport al Organizaiei Internaionale a Viei i Vinului (OIV), producia mondial de vin a sczut cu aproximativ 6 procente n 2012, la 251 milioane hectolitri. Producia Uniunii Europene a nregistrat o scdere de 10 la sut (141 milioane hectolitri), cele mai importante pierderi semnalndu-se n Frana, care a suferit o scdere de aproape 17%, dup o recolt bun n 2011. n pofida acestui declin, fluxurile comerciale nu au avut prea mult de suferit. Astfel, n 2012 a fost tranzacionat pe pieele externe o cantitate total de 101 milioane hectolitri, comparativ cu anii precedeni. Din datele publicate de OIV reiese c n perioada 2008-2011 suprafaa cultivat cu vi de vie pe teritoriul UE s-a redus cu circa 269.000 de hectare, din cauza excedentului de producie. Pe de alt parte, creterea consumului a influenat evoluia preurilor. n perioada august 2012-februarie 2013 preurile la vinul rou la vrac n Frana au crescut cu 7 procente, n timp ce binul alb la vrac s-a scumpit cu pn la 30 la sut. Cu toate acestea, exporturile franceze de vin au crescut cu 6%, la 15 milioane hectolitri. n schimb, Italia i
12

Spania, cei mai mari exportatori mondiali de vin, au nregistrat o scdere de 7 i 13 la sut, respectiv 21,5 i 19,1 milioane hectolitri. Pe de alt parte, Chile, cel mai mare productor din America de Sud, care a avut o producie record n 2012, a nregistrat o cretere de 13 la sut n ceea ce privete exporturile (7,5 milioane hectolitri), n timp ce Africa de Sud a crescut cu 17 la sut vnzrile pe pieele externe (4,2 milioane hectolitri). Statele Unite au devenit cea mai mare pia de vin, dup volumul de sticle vndute, urmat ndeaproape de ctre Italia i Frana. Estimrile arat c n perioada 2010 2015 vor fi consumate, la nivel mondial, cu aproape 2 miliarde de sticle de vin mai mult dect n perioada 2005 2010. n anul 2010, consumul total de vin din lume a atins cifra de 31,68 miliarde de sticle, cu o cretere de 4,5% comparativ cu anul 2006, precizeaz cercetarea efectuat de ctre VINEXPO/International Wine & Spirit Research (IWSR). Studiul VINEXPO/IWSR, efectuat n principalele 28 de ri productoare de vin, prognozeaz o cretere a ratei consumului de vin cu 6.17% ntre anii 2010 i 2015, existnd premisele unei creteri de circa 2,04 miliarde sticle pn la sfritul perioadei. Statele Unite i vor consolida poziia de lider n domeniu, la vnzarea cu amnuntul, devenind i cea mai mare pia ca volum. Cu un consum echivalent al unui numr de 3.735 miliarde de sticle de vin n anul 2011, SUA devine cea mai mare pia de vin de consum din lume. VINEXPO/IWSR estimeaz c n urmtorii cinci ani, consumul de vin din Statele Unite va continua s creasc cu 10% ntre anii 2011 i 2015. China (mpreun cu Hong Kong) se altur n topul primelor cinci piee de vin ale lumii, doar ntr-un an, mai precis ntre 2009 i 2010, consumul de vin, inclusiv vinurile spumante, a crescut cu 33,4 %. Consumul n China ajuns la 156.19 milioane litri de vin n anul 2011, ocupnd locul al cincilea n topul rilor consumatoare de vin din ntreaga lume, nainte de Marea Britanie, studiul VINEXPO/IWSR prognoznd pentru China o cretere de 54.25 % pentru anii 2011 i 2015 (consumatorii chinezi vor consuma n medie 1.9 2 litri de vin/cap de locuitor/an). Prin comparaie, pentru francezi i italieni, consumul anual, n medie/adult este ateptat s ajung la 50 litri, pn n anul 2015. Americanii vor consuma n medie 13 litri de vin pe cap de locuitor/an, pn la aceeai dat. China este ara situat pe locul al aselea ca volum al produciei de vin, cu cea mai mare cretere din lume i pe locul 8 din punct de vedere al importurilor de vinuri. n schimb piaa buturilor spirtoase i distilate este influenat i stimulat de comerul internaional i de consum, zona Asia-Pacific fiind regiunea cu o cota de pia, la nivel global, de 59%, nainte de America ce deine numai 15 %. China este cea mai mare ar consumatoare de buturi spirtoase din lume. n Europa consumul de buturi spirtoase a sczut cu 1,38% ntre 2006 i 2010, pe continentul American s-a nregistrat o cretere de 3.22%, n timp ce pentru zona Asia-Pacific s-a observat o cretere de 59.28%.

13

Romnia a importat, anul trecut, peste 54 de mii de tone de vin obinut din struguri proaspei. Potrivit Ministerului Agriculturii i Dezvoltrii Rurale, cantitatea de vin exportat a fost de aproape cinci ori mai mic. Valoarea importurilor de vin din rile intra i extracomunitare a fost de aproape 42 de milioane de euro, n 2012, n scdere fa de 2011. Conform datelor statistice, ncasrile din exporturile de vin au fost de aproape 16 milioane de euro, anul trecut, n cretere fa de anul precedent. Piaa autohton de vinuri este estimat la circa 500 de milioane de euro, cu un trend ascendent. Romnia este unul dintre cei 15 productori de vin la nivel mondial i al aselea productor de vinuri din Europa, dup Frana, Italia, Spania, Germania i Portugalia. ara noastr se afl n top zece consumatori de vin la nivel mondial, cu peste 20 de litri pe cap de locuitor fa de consumul rilor dezvoltate, care se ridic la 50 de litri pe cap de locuitor.

4.3 Oferta de vinuri Purttorii ofertei de vin sunt, pe de o parte, productorii, indiferent de modul lor de organizare i, pe de alt parte, comercianii de vin, detinatorii de crame, cei din urm regsindu-se ulterior i n calitate de purttori ai cererii. n cazul vinului exist, generic, o pia primar a comercializrii vinului (cnd acesta trece de la productori la comerciani) i, ulterior, cel puin un al doilea stadiu de comercializare ntre diveri comerciani. Civa concureni pe piaa tranzaciilor comerciale cu vin din Italia (pentru Garofoli ) sunt: Crama Vini d'Italia

4.4 Cererea de vin Principalii purttori ai cererii pe piaa vinului sunt reprezentai de ctre restaurante, hypermarketuri si de catre distribuitori. Astfel, pe piaa primar a comercializrii vinului purttorii cererii sunt comercianii. Aproape 70% din consumul mondial de vin revine UE. Cererea de vinuri de pe piaa UE se departajeaz n dou segmente de mrimi comparabile cerere de vinuri de mas ieftine i cerere de vinuri de calitate superioar. Nivelurile de consum i preferinele consumatorilor difer de la o ar la alta, situndu-se ntre 20 i 50 de litri anual, pe cap de locuitor, cu o cretere anual prognozat a consumului ntre 0,5% i 1%. Consumatorii apeleaz din ce n ce mai mult la supermarketuri pentru a-i procura vinurile. ntruct preferinele acestora variaz foarte mult de la ar la ar, este destul de greu s se prezinte o situaie de ansamblu a preferinelor consumatorilor la nivel de UE. 4.5 Preul vinului

14

Vanzarile de vin pentru producatorii mici vor creste cu 100 la suta, in perioada Sarbatorilor, insa romanii se indreapta, din ce in ce mai mult, spre vinul de proasta calitate, sustine Ovidiu Gheorghe, directorul Patronatului National al Viei si Vinului. Potrivit spuselor sale, investitiile care s-au facut, in ultimii ani, in sectorul viticol se vad in calitatea vinului, care ar sta bine pe raft pe oricare piata din Europa si din lume, daca ar fi promovat asa cum ar trebui de catre statul roman. In acelasi timp, Gheorghe atrage atentia ca, in urma crizei financiare, romanii si-au ajustat apetitul pentru vin, buzunarelor, notand o trecere de la vinul de calitate medie, la cel de calitate inferioara. Directorul Patronatului National al Viei si Vinului semnaleaza si cresterea importului de vin varsat, de masa, din Spania, dar si tendinta in crestere a romanilor de a asocia consumul de vin cu consumul de alimente, lucru vazut prin cresterea sectorului someleriei in Romania. Care va fi evolutia preturilor pentru vinuri in perioada Sarbatorilor? Unii producatori au ridicat pretul vinului. In perioada asta, cresc semnificativ vanzarile la vin. Pentru producatorii mici, vanzarile in perioada sarbatorilor de iarna cresc cu 100% comparativ cu o luna normala, iar la producatorii medii si mari vanzarile cresc cu 50%, in cazul vinului rosu. Majoritatea producatorilor vin cu oferte foarte atractive in intampinarea intentiei de achizitie a consumatorilor. Ce anume justifica micile ajustari ale preturilor vinului? Probabil au crescut costurile de productie, ca urmare a scumpirilor din toata economia romaneasca, de la gaz la combustibil, prin urmare au existat doua variante: compensezi prin pret sau mentii cat mai jos pretul ca sa faci volume, insa, in aceasta pozitie, sunt foarte putini producatori. Cat de bune mai sunt vinurile romanesti? In ultimii ani, a crescut enorm calitatea vinului. Au fost investitii de sute de milioane la nivel national, incepand cu reconversia plantatiilor viticole. Romania are un buget special pentru sectorul viticol, in perioada 2009-2013, prin reforma organizarii comune a pietei vinului. E un buget de 42,1 milioane de euro pe an. Cam 35-38 de milioane de euro merg in reconversia plantatiilor viticole, in modernizarea plantatiilor etc. Cu tehnologia adaptata la noua cultura, vinul este de foarte buna calitate. S-a investit in modernizarea cramelor, fie ca s-au construit unele noi, fie ca s-au reconditionat cele vechi. A inceput sa se investeasca si in marketing, care este obligatoriu pentru vanzarea de succes a vinului. Unde ne situam din punctul de vedere al competivitatii pe piata externa?
15

Din punct de vedere al calitatii si al pretului, avem vinuri care stau foarte bine la raft alaturi de cele de traditie. Handicapul pe care Romania il are pe prezenta la raft, in tarile mari consumatoare de vin, este dat de lipsa marketingului. Este obligatia statului de a-si identifica sectoarele prioritare in care doreste sa investeasca si in care sa aduca fie capital, fie imagine, fie ambele. Din pacate, eu nu am cunostinta de o astfel de strategie de prioritizare a domeniilor de interes. Daca suntem competitivi pe pret si calitate, ne lipseste promovarea, pe care nu o pot face producatorii individual sau prin asociere. Este nevoie de un efort financiar semnificativ, iar acesta nu-l poate intretine si finanta decat statul. Ce vinuri consuma romanii? Proportia a ramas aceeasi in ceea ce priveste consumul la romani, dar incet-incet se va schimba. Romanii consuma 60% vin alb demidulce/demisec. Dupa aparitia crizei, s-a segmentat foarte drastic piata. Au ramas consumatori loiali vinurilor premium, cei care consuma cu regularitate in sistemul Horeca, dar fac achizitii si la raft. In schimb consumul de vinuri pe segmentul mediu, o parte din ei au migrat catre consumul de vin de masa, insemnand volum. Este un vin de consum, un vin ieftin, un vin fara mari pretentii, este un vin care are calitatile cerute de legislatia nationala si europeana pentru a se incadra in categoria vinuri. Ce vinuri importa Romania? Chiar daca, anul acesta, am avut o productie foarte buna, atat calitativ cat si cantitativ, au crescut importurile de vin varsat, preponderent din Spania. Din acest punct de vedere, la nivel global, exista o dinamica ascendenta a preturilor, iar Spania, care este unul dintre jucatorii importanti pe piata de export, are cereri din ce in ce mai mari din partea pietei chineze. Evident ca, atunci cand cererea exista, oferta poate sa incalce pretul de vanzare. Unul dintre efectele acestei cresteri a pretului de vinuri de masa din Spania este cresterea pretului la raft la vinurile de masa din Romania si nu numai. Cat de important este vinul in alimentatia romanilor? Vinul este unul din produsele de baza in alimentatia romanilor si aceasta latura culturala si de educatie a fost un pic neglijata in ultimii ani, insa, in piata, a aparut categoria somelierilor. Restaurantele care isi respecta nivelul de categorie de 4-5 stele au introdus si serviciul de somelerie, care, pe langa recomandari, are si rolul de a face achizitiile vinurilor. Exista o crestere a acestui tip de servicii si convingerea mea este ca va creste spectaculos in urmatorii ani. Va creste si educatia consumatorului, pentru ca ea porneste fie prin caracterul autodidact al acestuia, fie direct in restaurant, acolo unde intervine chelnerul sau somelierul.
16

Au inceput sa prinda contur educatia asocierii vinului cu mancarea, insa patronatul are ca obiectiv implementarea unui proiect european de formare a somelierilor. Piata nu era coapta pana acum, insa exista o cerere crescuta si din partea sistemului Horeca si din partea producatorilor de a avea somelieri in Romania. Ct cost s produci un litru de vin ? Dupa cum povestea un pasionat al vinurilor: ,,Povetile deosebit de interesante, bine camuflate n uitare, m ndeamn s rsfoiesc mai des prin documente ale istoriei viticulturii romneti care au supravieuit pn la noi. De curnd, am avut ocazia s cumpr cele 12 numere din 1943 ale revistei Romnia viticol. n numrul din decembrie 1943, am descoperit un articol care dezbate problema costului real al vinului.

Cum se face calculul ? Autorul ia ca punct de plecare o producie medie de 2700 litri la hectar, respectiv 3780 kg struguri pentru vin, din podgoria Dealu Mare. Se iau n considerare cheltuielile de exploatare a unui hectar de vie (costul forei de munc, costul materialelor i alte costuri, reprezentnd taxe i impozite), la care se adaug costurile de amortizare ale investiiei i costurile specialitilor: 1. 2. 3. 4. Cota de dobnd aferent capitalului investit; Cota de dobnd aferent capitalului de exploatare anual; Cota de amortisment aferent plantaiei, cldirilor, vaselor, aparatelor i instalaiilor; Cota aferent din plata salariilor specialitilor.

17

Metoda utilizat pentru calculul acestor costuri pornete de la preul mediu, la zi, a unei proprieti aflat n plin producie, aplicnd apoi calculele pentru a afla dobnda cuvenit capitalului investit, ct i stabilirea cotei de amortisment anual care se adaug la preul vinului. Preul mediu al unui hectar de vie pe rod n Dealu Mare era, n 1943, aproximativ 900.000 lei (500.000 lei terenul i 400.000 lei plantaia), iar construciile i aparatura din cram i pivni se ridicau n medie la 600.000 lei

Rezult c n 1943, costul real al unui litru de vin produs era de 150.49 lei. Pre la care nu se adaug nc costul sticlei, al dopului, al etichetei, precum i al eventualelor servicii de marketing. Din pcate, autorul un precizeaz care era costul de vnzare al litrului de vin, dar dac raportm suma de 150 de lei la costul lucrrilor din vie din tabelul plata materialelor, ne dm cu usurin seama ca acest cost este foarte mare. De altfel, din alte articole ale revistei am aflat c, n 1942, preul mediu de cumprare al unui litru de vin varia ntre 60 si 80 de lei. 4.6 Evenimente i cazuri deosebite Piata neagra a vinului - 300 mil. , 50% dintre producatori risca falimentul Recenta OUG 54/2010 menita sa combata evaziunea fiscala a fost promovata de Executiv fara acordul FMI si al CE, dar si de ce guvernul trebuia sa plece acasa demult sunt cateva dintre dezvaluirile pe care directorul general al Patronatului National al Viei si Vinului, Ovidiu Gheorghe, le prezinta astazi in Financiarul.
18

Financiarul: Cat de mult a parjolit criza financiara sectorul vitivinicol? Ovidiu Gheorghe: Pe de o parte criza financiara, iar pe de alta parte lipsa masurilor anticriza, dar si incompetenta guvernului Boc. Poate ca premierului nu-i place vinul sau poate se crede un mic Burebista? Nu vreau sa fac polemica pe aceasta tema, dar cu certitudine ca nu-i place economia. Acest lucru o dovedeste clar prin modul in care administreaza Romania. De altfel, in realitate acest guvern trebuia sa plece demult. A cazut si a fost reinventat. Este evident ca nesansa acestui guvern este incapacitatea de a avea o politica de resurse umane macar de bun simt, dar se acopera mereu de gravitatea si amploarea crizei financiare fara sa faca insa nimic concret. Poate ca asa arata criza in strategiile de lucru ale Executivului... Da... in strategiile care nu fac altceva decat sa prabuseasca Romania. Sa luam in calcul dictonul in vino veritas, in contextul in care sunteti in fruntea PNVV? Sper sa nu se ajunga aici si sper ca macar in ultima clipa acest guvern sa-si recunoasca incompetenta si sa plece. Ce va nemultumeste atat de mult? Fara a mai lua in calcul cresterea TVA cu cinci procente si fara a mai privi spre taierea cu 25% a salariilor bugetarilor, avem mai nou o discriminatorie si abuziva ordonanta de urgenta. Care dintre ele? Recenta 54/2010 care, teoretic, ar trebui sa combata evaziunea fiscala. In acest act normativ nu exista elemente realiste si nu pot fi realizabile in practica. Mai mult, in elaborarea acestei OUG au evitat orice consultare cu patronatele care in mod normal se facea in Comisia de Dialog Social a Ministerului de Finante. Dar cum a fost elaborata? Pe genunchi, pe ascuns si, mai mult, fara a tine cont de parerile exprimate atat de reprezentantii Fondului Monetar International, cat si ai Comisiei Europene care l-au avertizat in repetate randuri pe ministrul Sebastian Vladescu ca aceasta ordonanta nu trebuie si nu poate fi promovata in aceasta forma. Ati discutat cu reprezentantii FMI si CE? Am informatii clare ca a existat o corespondenta intre FMI, CE si ministrul Vladescu, in care se solicita insistent ca aceasta ordonanta sa nu fie promovata, motivandu-se totodata faptul ca nu a existat timp suficient pentru a se pronunta CE. De altfel, cele doua institutii internationale au enuntat faptul ca OUG 54/2010 are prevederi care contravin acquis-ului
19

comunitar. Si totusi a fost promovata... Disperarea si lipsa de profesionalism te pot impinge la astfel de acte. Fara sa fac referire la Codul Penal, unele prevederi din aceasta ordonanta echivaleaza cu subminarea economiei nationale. Care ar fi acelea? Fortarea falimentarii anumitor companii, iar statul, transformat ulterior in lichidator, le va vinde pe nimic. In plus, este o ordonanta discriminatorie care se adreseaza doar producatorilor de marfuri accizabile si nu intregului palier economic. Va aduce totodata o presiune imensa producatorilor de vin si de bauturi accizabile in primul rand prin disparitia antrepozitelor de depozitare. Prin aceasta, se va impune plata obligatorie a accizei in termen de 24 de ore, ceea ce inseamna o presiune de cash flow fantastica. Mai mult, va genera o problema majora in circulatia banderolei fiscale (timbrul fiscal), cea care garanteaza plata accizei. Prin disparitia antrepozitelor fiscale, aceste timbre nu se vor mai putea tipari in Romania, ci doar in tara de origine a produsului. Vorbim si de o crestere a accizei? O crestere uriasa si nejustificata. Cel putin pentru bauturile intermediare acciza a urcat de la 65 la 165 de euro/hectolitru. Ce vor face firmele in acest context? Vor fi obligate sa traga oblonul mai ales cele care au datorii la bugetul statului cu termen mai mare de 60 de zile. Pentru acestea, aceeasi OUG 54/2010 are o prevedere conform careia va impune revocarea, nici macar suspendarea, autorizatiei de antrepozitare fiscala. Mi se pare ignoranta si rea-credinta din partea statului roman. Care va fi efectul? Sase luni de la revocarea autorizatiei, firma in cauza nu va mai putea sa produca si sa comercializeze nimic si astfel riscul de a intra in faliment este imens. Ce mai pot face patronatele pentru anularea sau modificarea acestei ordonante? Toate organizatiile patronale care reprezinta producatorii de marfuri accizabile fac in prezent demersuri pentru a convinge parlamentarii din opozitie sa redacteze o solicitare de neconstitutionalitate la Curtea Constitutionala. Si daca acest demers se va dovedi a fi un esec? Cu siguranta ca, pana la finele anului, Comisia Europeana se va pronunta foarte ferm impotriva acestei ordonante. De asemenea, avem semnale certe ca de la Bruxelles se vor lua masuri categorice si se vor trimite la Bucuresti fie pentru suspendarea acestui act abuziv, fie pentru revizuirea lui.

20

Trecand de OUG 54/2010, cat de mult este afectat sectorul viti-vinicol de criza financiara? Anii 2008-2009 ne-au indicat scaderi progresive de 10%, iar anul 2010 va inregistra cu certitudine o cadere cu mult mai mare. Sunt producatori si comercianti de vinuri care au inregistrat deja scaderi de peste 50% si in volum si in cifra de afaceri. In schimb, pe palierul vinurilor ieftine, criza nu s-a resimtit foarte mult, aici mentinandu-se in mare parte cota de piata, chiar daca a mai scazut nivelul cifrei de afaceri. Pe de alta parte, exista o mare problema din punctul de vedere al competitivitatii produselor romanesti, in raport cu vinurile care provin din piata comunitara si din tarile terte. Anume? Ei produc mai mult si mai ieftin. Motiv pentru care in perioada 2005-2009 a fost o crestere constanta si o pondere importanta in piata romaneasca a vinurilor din comunitate, in special din Spania si Italia. Care ar fi cauza? Aderarea tarzie a Romaniei la UE. Subventiile acordate in UE pana la acel moment au permis producatorilor vitivinicoli din comunitate sa fie sprijiniti serios. Au facut reconversie, retehnologizare, si-au modernizat cramele, iar astazi noi avem un handicap, spre exemplu fata de Ungaria, de cel putin 10 ani. Cum va afecta majorarea TVA piata vinului romanesc? Prin cresterea preturilor, evident, dar in acest moment, pentru orice produs alimentar la care se mareste pretul, producatorii isi asuma riscul de a nu mai fi competitivi in piata. Legat de scaderea veniturilor populatiei, intrevad o reducere a vanzarilor, pe toate palierele, cu un minim de 30%. In ceea ce ne priveste, cine va ridica pretul pentru o sticla de vin, va obtine o sticla foarte grea pe care raftul sau sacosa consumatorului s-ar putea sa nu o mai tina. Cat de mult isi mai ineaca romanul amarul in paharul cu vin? Nu atat de mult ca francezii sau italienii. Spre exemplu, in Franta consumul anual a fost de 60 l/capita. Anul trecut, in Romania am inregistrat un consum mediu de vin de 25 de litri pe cap de locuitor, dar in acest consum nu intra doar vinul produs in tara, ci si cel din import. De altfel, nu intra tot vinul comercializat la raft, ci si cel din autoconsum si, in cea mai mare parte din piata nelegala. Din statisticile comerciantilor de vin, daca vorbim despre o butelie de 0,75 l, anual, un roman consuma doar trei litri de vin. Cat inregistreaza piata nelegala, atat in cifre cat si in volum? Daca luam in calcul ultimele analize, in Romania exista o piata nefiscalizata a vinului pentru trei milioane de hectolitri, iar daca aplicam un pret mediu de un euro pentru un litru de vin rezultatul ne conduce la un minim de 300 de milioane de euro. In acest context, statul pierde anual cel putin 120 de milioane de euro. Studiile mai arata ca prin retelele comerciale s-au vandut 1,5 milioane de hectolitri de vin, iar un alt milion de
21

hectolitri prin vinariile de la marginea pietelor sau din scarile de bloc. Anul trecut productia de vin s-a ridicat la 6,3 milioane de hectolitri de vin, Romania avand o medie anuala de 5,5 milioane de hectolitri de vin.

Capitolul V Descrierea tranzaciei de vin 5.1 Desfurarea tranzaciei Del Chianti si Garofoli au convenit asupra ncheierii unui contract de vnzare-cumprare. n cadrul acestui contract ntlnim date referitoare la tranzacie, i anume: Cantitate: cantitatea este de 1000 litri de vin; sntos, nemodificat genetic, fr duntori, libera de agenti straini i/sau toxici i se ncadreaz n urmtorii parametrii calitativi: masa hectolitric 77,3 kg/hl; umiditate maxim 14 %; corpuri straine maxim 2 %;

Calitate: garania c marfa livrat este cu aspect, miros i gust specifice produsului

Pre: preul va fi echivalentul n lei a 30 lei/litru - Taxare invers - , calculat la preul de referin afiat de BNR la data emiterii facturii fiscale; Livrare: marfa va fi pus la dispoziia cumparatorului de ctre vnztor n perioada stabilit de comun acord; Plata: vnztorul va emite factura fiscal n termen de 24 de ore de la data livrarii mrfii. Cumparatorul va efectua plata facturii cu ordin de plat n termen de maxim 48 de ore de la data comunicarii acesteia. Plata se va face n lei la cursul BNR din data facturii, n contul vnzatorului; Garanii: n vederea garantrii executrii obligaiilor de plat asumate prin prezentul contract, cumparatorul va preda vnzatorului, pe baza de proces verbal, un bilet la ordin avalizat sau o fila de CEC. Aceste documente vor fi returnate cumparatorului n momentul ndeplinirii obligaiilor de plat; Litigii: litigiile care se vor nate din prezentul contract sau n legatur cu prezentul contract, inclusiv cele referitoare la validitatea, interpretarea, executarea sau desfiintarea lui vor fi soluionate pe cale amiabil. Dac prile nu vor ajunge la o ntelegere amiabil, atunci litigiile vor fi soluionate de instana judecatoreasc Constana.
22

5.2 Prezentarea prilor implicate n tranzacie Actorul principal din tranzacie este vinoteca Garofoli, o companie nfiinat in 1871avand o podgorie de circa 19 hectare, cu cate 4000 de vii pe hectar. Obiectul de activitate const n activitatea de producie, cultivarea, depozitarea i manipularea viei precum si comercializarea vinului. O importan deosebit se acord respectrii standardelor de calitate pentru serviciile oferite. Calificativele obinute de societate sunt din cele mai bune, fiind apreciai att de partenerii romani ct i de cei strini. Resurse umane Pentru toate procesele i activitile derulate organizaia folosete personal competent i calificat. ncadrarea personalului pe funcii se face cu respectarea prevederilor legale privind studiile i pregatirea. Pe lnga aceasta, organizaia are stabilite criterii proprii pentru ncadrare pe funcii. Acestea sunt stabilite de ctre managementul de vrf care stabilete i aprob Politica de personal a organizaiei. Infrastructura Echipamentele, cldirile i spaiile de lucru sunt proiectate, construite i ntreinute conform legislaiei n vigoare, astfel nct s asigure efectuarea corespunzatoare a activitilor i conformitatea cu cerinele produsului. Evaluarea infrastructurii i stabilirea necesarului de infrastructur pentru a se satisface n mod continuu obiectivele, funciunile i performanele organizaiei (inclusiv din punct de vedere al costului de operare, securitii n exploatare i securittii muncii, ratei de reinoire i necesitile i impactului asupra mediului) se face in cadrul reuniunilor de analiz i evaluare inute de management. Periodic, la intervale de timp nu mai mari de un an, sunt organizate simulri pentru evaluarea gradului de implementare a planurilor de aciune, i pentru instruire. Comunicarea cu clientul Comunicarea referitoare la cerinele specificate i la derularea contractului se realizeaza prin mijloacele de comunicare puse la dispoziie de infrastructur (telefon, fax, pota, pota electronic, curierat rapid). Corespondena cu un client este secret de serviciu i nu este difuzat n afara organizaiei. Organizaia monitorizeaz n permanen dac serviciile livrate au ndeplinit necesitile i ateptrile clienilor. Proprietatea clientului

23

Serviciile prestate de organizaie se efectueaz n condiii de deplin securitate pentru protejarea propriettii clientului. Procedeele de depozitare i echipamentele utilizate de ctre organizaie pentru performarea depozitrii nu vor produce deteriorarea, contaminarea sau distrugerea produsului adus de ctre client.

Capitolul VI Analiza oportunitii tranzaciei cu vin Tranzacia cu vin, desfurat ntre vinoteca Garofoli si restaurantul Del Chianti a fost efectuat pe data de 12.09.2012. n aceast perioad preul vinului (30 lei/ litru ) era unul mediu, acesta fiind mai ridicat spre sfritul anului. Din privia acestui aspect, ambele pari au obinut o tranzacie profitabil. Ambele pri au dat dovada de profesionalism, respectnd toate clauzele contractuale i evitnd toate conflictele ce ar fi declanat un proces. n dezvoltarea unei strategii, cel mai important aspect este gradul de risc pe care dorete s l aib firma .Aceasta trebuie sa aib un scop bine stabilit cu ceea ce vrea s obin din tranzacie. Mediul tranzacional este influenat n principal de economia naional, dar si de o mulime de factori, a cror apariie , manifestare i dezvoltare este greu de anticipat. Din acest motiv, tranzaciile economice se desfaoara n condiii de risc. n cazul tranzaciei noastre, riscurile ce ar putea apararea sunt: riscurile naturale - determin distrugerea total sau parial a mrfurilor (exemplu: podgoriile), sau ntrzierea efecturii transporturilor. De exemplu, secete severe, inundaii, furtuni. politice - determin apariia unor perioade de anarhie (vid legislativ), sau instabilitate, schimbri fundamentale ale orientrilor n politicile comerciale. Exemple: riscul schimbrii formei de guvernmnt, lovituri de stat etc. de management - determin obinerea unor rezultate nesatisfctoare, prin degradarea imaginii firmei fa de exterior, diminuarea profiturilor realizate. De exemplu, riscul degradrii relaiilor firmei cu intermediarii; contractuale - determin rezultate nefavorabile n ceea ce privete pstrarea sau ctigarea partenerilor. Exemple: riscul privind negocierea neadecvat a clauzelor i condiiilor contractuale, sau nerespectarea clauzelor i condiiilor acceptate n contract etc.;

24

Exportatorii provenind din rile n curs de dezvoltare pot beneficia sau se confrunt cu urmtoarele oportuniti i riscuri: - Valoarea total a importurilor a crescut n mod constant n ultimii ani (7% /an); - Importurile provenind din rile n curs de dezvoltare au avut un ritm de cretere mai susinut (12%/an); - Ponderea rilor n curs de dezvoltare n total importuri a crescut de la 18% n 2003 la 21% n 2007. - Creterea datorat importurilor provenind din rile n curs de dezvoltare a fost dominat de vinurile roii i roze n proporie de 95%. Este grupa cu cea mai rapid i nsemnat cretere i, de asemenea, deine cea mai important pondere n importurile de vin provenind din rile n curs de dezvoltare (28%); - Importurile avnd ca ri de provenien Chile, Africa de Sud i Argentina reprezint 93% din importurile din rile n curs de dezvoltare; - Alte ri n curs de dezvoltare din care au provenit importuri n cretere rapid, n perioada 2003-2007, au fost Brazilia (cretere anual de 67%), Georgia (41%), India (20%), Macedonia i Moldova (ambele cu creteri anuale de 17%); - Creterea acestor importuri a fost generat, n msur considerabil, de importurile intra- EU. Un alt pericol posibil n aceast tranzacie este unul intern, care se manifest n cadrul naional, sau n cadrul firmei angajate n tranzacii internaionale i determin nerespectarea (cantitativ sau calitativ) a clauzelor contractuale, sau a unor angajamente fa de partenerii de afaceri. Capitolul VII Concluzii Aceast lucrare a avut la baz descrierea i analiza unei tranzacii comerciale cu vin, reprezentnd un act de vnzare-cumprare ncheiat, de aceast dat, ntre vinotecara bursei. Tranzacia aleas s-a desfurat n anul 2012, ntre compania Garofoli din Italia i restaurantul Del Chianti din Brasov. Durata contractului este de un an, avnd ca obiect achiziionarea de ctre cumprtor a unei cantiti de 1000 litri de vin din recolta anului 2011. Tranzacia s-a desfurat pe baza unui contract de vnzare-cumprare, numrul 24/12.09.2012, cu meniunea existenei unei mici ntrzieri de plat, restul clauzelor contractului fiind respectate cu strictee de ambele pri. Reglementarea majoritii tranzaciilor comerciale n rile din cadrul Uniunii Europene (UE) se efectueaz pe baza unui termen mai mult sau mai puin lung, furnizorul sau prestatorul acordnd clientului un termen pentru achitarea facturii. Dar, se ntmpl adesea ca facturile s rmn nepltite mult timp dup scadena prevzut, ceea ce are efecte negative asupra lichiditilor i asupra gestiunii financiare a ntreprinderilor. Pentru a limita aceste inconveniente, prezenta directiv stabilete un cadru privind termenele de plat n tranzaciile comerciale. ntrzierea efectuarii plior n tranzaciile comerciale reprezint un risc pentru ntreprindere, iar n acest caz el putea fii evitat prin aplicarea Directivei 2011/7/UE a Parlamentului
25

European i a Consiliului din 16 februarie 2011 privind combaterea ntrzierii n efectuarea plilor n tranzaciile comerciale. Prin informare i repectarea legilor pot fii prevenite o serie de abuzuri, iar S.C. Romagro Prod S.R.L. ar putea vedea o oportunitate n aceast directiv, prin care s mpiedice apariia unor cazuri asemntoare n viitor. Prezenta directiv vizeaz combaterea ntrzierii n efectuarea plilor n tranzaciile comerciale pentru a contribui la buna funcionare a pieei interne i a consolida competitivitatea ntreprinderilor, mai precis, a ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM). n caz de ntrziere n efectuarea plilor, creditorul este ndreptit s perceap dobnd cu condiia s-i fi ndeplinit obligaiile contractuale i legale i s nu fi primit suma datorat la data convenit. El percepe aceast dobnd dup data scadenei sau la expirarea termenului de plat stabilit n contract. Prin neaplicarea acestei legi, Romagro a pierdut ocazia ncasrii unei dobnzi de la cumprtorul su. De asemenea, exista i posibilitatea aplicrii unor proceduri de recuperare, de care compania Romagro nu a luat cunoatere i care ar putea reprezenta o oportunitate n tranzaciile viitoare. Oportuniti i riscuri Tendinele pieei, precum i evoluia acesteia n general genereaz riscuri i oportuniti pentru exportatori. Anumite tendine de pe pia pot reprezenta un risc pentru anumii exportatori, dar i o oportunitate pentru alii, acestea necesitnd o analiz specific fiecarei companii n parte. n cazul de fa actorii implicai n tranzacie au respectat toate clauzele contractuale, evitnd posibile riscuri i ducnd n final la ncheierea tranzaciei cu succes.

26

Bibliografie http://vinul.ro/rovinoteca.html http://www.garofolivini.it/eng/ http://www.delchianti.ro/contact.html http://www.agroinfo.ro/vegetal/economic/piata-agricola/productia-mondiala-de-vin-asuferit-pierderi-in-2012 http://oenolog.ro/timpliber/consumul-de-vin-la-nivel-global-in-crestere/ http://www.rador.ro/info4.shtml?cat=635&news=315445 http://www.pnvv.ro/stiri_viticultura/piata-neagra-a-vinului-300-mil-%E2%82%AC50-dintre-producatori-risca-falimentul_17.html www.portaldecomert.ro/DocumentDownload.aspx?parametru1=2014

27