Sunteți pe pagina 1din 13

Universitatea Babe-Bolyai Cluj Napoca Facultatea de psihologie i tiine ale Educaiei Masterat: Consiliere colar i asisten psihopedagogic Anul

II, sem I

Relaia educator-educat in concepia lui Carl Rogers

Masterand: Boanc Georgeta Cristina Prof. coordonator:Ion Albulescu


2012

Cuprins:
1. Introducere 2. Teoria lui Carl Rogers-concepte de baz 3. Relaia educator-educat 4. Aplicabilitatea teoriei lui Rogers n colile noastre 5. Bibliografie

1. Introducere
nc din cele mai vechi timpuri se tot vorbete despre aa-zisa relaie perfect care ar trebui s existe ntre dascl i elevul sau elevii si i avem foarte multe modele de bune i rele practici n domeniul educaiei. Muli specialiti n domeniul psihologiei i psihopedagogiei au abordat aceast tem i i-au adus aportul n ncercarea de a ne ajuta s relaionm ct mai bine cu elevii notri. Educaia umanist aduce n prim plan att partea afectiv a educaiei, ct i cea cognitiv. Educatorul nu este o persoan care doar reproduce cunotine, el se implic afectiv n procesul de nvare, propune exerciii i teme stimulative ce ar putea s-i atrag pe elevi, s-i implice n mod personal. Important pentru educator este a-i nva s nvee pe elevii si, a le inspira plcerea de a nva, de a aprofunda. n centrul acestei viziuni se afl cele trei verbe a ti s fii, a ti s devii, a ti s trieti, nlocuind categoricul a ti tot cu referire la coninutul tiinific care trebuie acumulat. Educatorii umaniti cred n elevii lor suficient de mult pentru a le permite s fac numeroase alegeri privind ce i cum trebuie ei nii s nvee. Psihologii umaniti consider c obiectul de stadiu al psihologiei ar trebui s fie experiena contient, subiectiv a individului. Aceast abordare accentueaz unicitatea fiinelor umane, libertatea lor de a-i alege propriul destin. n opinia lor, psihologia ar trebui n primul rnd s ncerce s i ajute pe oameni s i maximizeze potenialul de cretere psihologic.1 CADRELE DIDACTICE, CONSILIERII COLARI: - sunt colaboratori n nvare, - stimuleaz dezvoltarea personal a elevilor prin aciuni de autocontientizare, - recunosc i respect diferitele stiluri de nvare ale elevilor, - selecteaz coninuturile de nvare n funcie de necesitile elevilor, - respect orientarea motivaional i personal a elevilor,
1

ELEVII, CLIENII: - sunt participani activi la propria lor nvare, - iau decizii despre ceea ce vor nva i cum vor nva, - construiesc noi cunotine i priceperi bazate pe cele anterioare, - lucreaz n colaborare unii cu alii, - demonstreaz nvare autentic, - i monitorizeaz nvarea, neleg

Diaconescu, Maria, Terapii individuale i intervenii n criz, p.17

- ncurajeaz raportarea elevilor la surse multiple n procesul de nvare, - nu impun obiective sau scopuri, - nu controleaz nvarea i nu o evalueaz singuri.

cum dobndesc cunotinele i dezvolt strategii de nvare, - sunt motivai intrinsec de a descoperi scopuri proprii.

Unul dintre aceti mari specialti este Carl Rogers care este unul dintre promotorii abordrii umaniste a personalitii, abordare cu care eu sunt cu totul de acord deoarece nu trebuie s uitm c nainte de toate, att elevul ct i dasclul sunt persoane umane, cu suflet. Viziunea umanist este una optimist, accentund tendina uman spre dezvoltare i autoactualizare.

2. Teoria lui Carl Rogers-concepte de baz


n anul 1959, Carl Rogers a avansat o teorie umanist, considerat a fi o provocare real la adresa abordrilor psihanalitice i psihometrice ale personalitii. Abordrile amintite erau considerate de psiholog a fi limitate, prezentnd idei nguste n legtur cu potenialul uman. n viziunea sa personalitatea este perceput ca o unitate coerent, nu separat. Personalitatea nu este identic cu sinele interior iar fiecare fiin uman este singura care i cunoate sinele. Concepte de baz n teoria lui Carl Rogers: 2 Actualizarea - este un fenomen biologic; la fiinele umane ea devine o tendin activ ctre autoactualizare. Tendina general spre autoactualizare este o tendin inerent a organismului de a dezvolt toate capacitile sale pentru meninerea sau creterea lui. Aceast tendin biologic constructiv, singur postula de C.Rogers, este sursa central a energiei n organismul uman. Tendina de actualizare se exprim ntr- o larg gam de comportamente ca rspuns la o mare varietate de trebuine. Ea are patru caracteristici semnificative: 1. este organic, naturala, predispoziie nnascut. 2. este un proces activ de iniiere, explorare, de producere a schimbrii n mediu, de joc i chiar de creaie (pentru satisfacerea trebuinelor umane).

Radu, Ioan, Psihologie social, p.38.

3. este direct nclin fiecare form a vieii ctre cretere, autoreglare, mplinire, independen de controlul extern. 4. este selectiv - ceea ce nseamn c nu toate potenialele unui organism se dezvolt cu necesitate. Autoactualizarea. Rogers a postulat tendina uman specific ctre autoactualizare. Tendina ctre autoactualizare este ntregul proces de via care i realizeaz potenialele de a deveni o persoan ce funcioneaz n ntregime. Ceea ce este actualizat este expresia automplinirii tendinei specifice organismului uman 'de a fi ce numai eul poate fi'. Direcia autoactualizrii este ctre 'o via mai bun'. Rogers a asociat procesul autoactualizarii cu cresterea functionarii in trei arii: In primul rand aceasta autoactualizare cere o deschidere crescuta la experiente. In al doilea rand persoanele autoactualizatoare participa in fiecare moment la viata, o traiesc din plin. Toata experienta de viata este acum fara preconceptii. In al treilea rand persoanele autoactualizatoare acorda mare incredere organismului propriu, ca ceea ce simt si percep. Ei acorda incredere in libertatea de decizie, in creativitate etc. Importanta selfului (Eului). Conceptul de self-actualizare sugereaza rolul central al eului in teoria lui Rogers. Existenta eului pare a fi clar implicata de limbajul nostru zilnic: Eu sunt indragostit; Aceste rochii sunt ale mele. Pe scurt importanta data eului este una care distinge psihologia umanista de celelalte curente. Rogers deosebeste eul actual de eul ideal. Eul actual - perceptiile noastre despre cum suntem acum. Eul ideal - este cel dorit a fi. Campul fenomenal are proprietatea de a fi constient sau inconstient, depinzand de experientele ce constituie acest camp simbolizat sau nu: Selful este conceptul nucleu (central) in teoria lui C. Rogers asupra personalitatii (existenta eului poate fi implicata in limbajul zilnic). Importanta data eului este variabila care distinge psihologia umanista de celelalte curente. Selful are numeroase proprietati, dintre care: 5 reproducere i

a) b) c) d) e)

se dezvolta din interactiunile organismului cu mediul; poate interioriza valorile altor oameni si ii percepe intr-un mod distorsionat; lupta pentru consistenta sau congruenta; organismul se comporta in moduri care sunt congruente, consistente cu selful; experientele care nu sunt congruente cu selful sunt percepute ca periculoase, amenintatoare;

f)

se poate schimba ca rezultat al maturizarii si invatarii. Congruenta cu experienta Perceptiile noastre despre self pot fi mai mult

sau mai putin in acord cu experienta a ceea ce se petrece cu adevarat in noi. Rogers utilizeaza termenul extensionat pentru a se referi la perceptia acurata a experientei eului. Aceasta inseamna ca omul este intr-o stare de congruenta personala deoarece experientele eului si organismul total coincid intr-o maniera consistenta. Incongruenta, prin contrast, reflecta o inconsistenta intre ceea ce oamenii cred despre ei insisi ca sunt (intre autoperceptie si experienta actuala a eului). Perceptiile de sine pot fi intensionale (intensive) sau inacurate datorita tacticilor defensive sau refuzului experientei sau credintelor rigide, nerealiste etc. Refuzul presupune inabilitatea de a recunoaste sau accepta existenta unei experiente. 'Nu, nu poate fi asa.' Dezvoltarea personalitatii. Munca lui Rogers cu clientii ,in cadrul terapiei, la condus la identificarea a trei conditii necesare si suficiente pentru cresterea si schimbarea personalitatii: a) o privire pozitiva neconditionata: care presupune acceptarea de a fi

persoana care esti. b) empatie acurata: Rogers a crezut ca abilitatea de a intelege alta persoana este o valoare enorma. Abilitatea de a percepe acurat lumea interna a unei persoane intr-un mod nonevaluativ a numit-o accurate empathy.

c) congruenta in relatiile interpersonale. In directia cunoasterii unei persoane, alte persoane trebuie sa-si demonstreze abilitatea de a fi ei insisi in relatie cu aceasta persoana naturali si deschisi. Terapia centrata pe client - Teoria lui C. Rogers centrata pe persoana da o deplina atentie persoanei. Fiecare individ este vazut ca avand vaste relatii innascute pentru autoactualizare in conditiile unui mediu favorabil. Daca anumite conditii exista, atunci un proces caracteristic al schimbarii personalitatii va aparea. Aceste conditii includ si pe cele trei necesare si suficiente de mai sus. Alaturi de ele se include anxietatea clientului. Aceasta terapie include motivatia clientului spre schimbare. Rogers a delimitat 7 stadii caracteristice terapiei centrate pe client: 1. 2. sale. 3. trecute. 4. 5. 6. 7. Clientul experimenteaza emotii, sentimente in prezent dar mai mult le descrie cu furie Clientul experimenteaza in prezent exprimandu-si liber si direct sentimentele. Clientul isi accepta sentimentele, starile afective, trairile in toata bogatia lor. Clientul incearca experiente noi si vorbeste altora liber si deschis despre el. "Daca acest proces are loc , atunci cu certitudine personalitatea si comportamentul se vor schimba"(Rogers). Aceste schimbari ce apar ca urmare a terapiei duc persoana catre cresterea actualizarii selfului. Rogers a delimitat 19 postulate (axiome) pe care le-a publicat in lucrarea "Client centred therapy" (1951): 1. Fiecare individ traieste intr-o lume de experiente in continua schimbare a carui centru este el. Experienta se refera la tot ceea ce face organismul in orice moment incluzand procesele fiziologice, impresiile senzoriale si activitatile motorii. si dezgust decat le arata. Exprima dorinta congruenta de a le experimenta. Clientul vorbeste despre self ca despre un obiect, deseori in termeni ai experientei Comunicarea clientului este mai mult despre ce este exterior nu despre self. Clientul descrie sentimente dar nu recunoaste ca-i apartin, ca sunt ale personalitatii

2.

Organismul reactioneaza la campul fenomenal, atat timp cat el, experimenteaza si percepe. Acest camp perceptual este pentru individ "realitatea".

Postulatul (axioma) spune ca persoana nu reactioneaza la perturbarea stimulilor externi sau interni, ci reactioneaza la experienta sa in conditii stimulative sau motivatoare. 3. Organismul reactioneaza ca un intreg organizat al campului fenomenal.

Termenul de intreg organizat a fost vehiculat mai intai in psihologia gestaltista. Dar in conceptia lui Rogers, termenul are inteles psihologic de raspunsuri organizate orientate direct catre scop. "Organismul este tot timpul un sistem organizat in care schimbarea unei parti poate produce schimbare in oricare alta parte". 4. Organismul are o singura tendinta de baza - actualizarea care mentine si creste experienta organismului. Organismul se actualizeaza de-a lungul liniilor date de ereditate, si devine mai diferentiat, mai autonom, mai socializat si matur. 5. 6. Comportamentele experimentate. Emotiile acompaniaza si in general faciliteaza comportamentul orientat spre scop, felul emotiilor fiind legat de aspectul comportamentelor si intensitatea fiind legata de semnificatia perceputa a comportamentului pentru mentinera si cresterea acestuia. 7. 8. 9. Cel mai avantajos punct pentru intelegerea comportamentului este din perspectiva modului intern de referinta a individului. O parte a campului perceptual total se diferentiaza gradual ca self. Ca rezultat al interactiunii cu mediul, si in mod particular ca rezultat al evaluarii interactiunilor cu altii se formeaza si se structureaza self-ul. 10. Valorile atasate experientelor si cele care sunt parte ale structurii selfului in mare parte, sunt valori experimentate direct de organism si in anume instante sunt valori interiorizate sau luate de la altii, dar percepute intr-un mod distorsionat asa cum le-au experimentat direct. 11. Asa cum experientele apar in viata individului, ele sunt simbolizate, percepute si organizate intr-o relatie cu selful. sunt scopuri direct orientate spre satisfacerea trebuintelor

12. Multe dintre modurile de comportament care sunt adoptate de organism sunt cele legate consistent cu selful. 13. Comportamentul poate fi, in anumite instante, influentat de experientele organice si trebuintele nesimbolizate. Acest comportament poate fi inconsistent cu structura selfului dar in aceasta situatie, el nu poate fi propriu adoptat de individ. Cand o persoana violeaza (prin comportament) consistenta selfului sau, el spune: "aceasta nu imi place mie" sau "de ce am facut asta". 14. Proasta adaptare psihologica se produce atunci cand organismul nu este constient de experienta senzoriala si viscerala semnificativa ce in consecinta, nu este simbolizata si organizata intr-un gestalt (forma) a structurii selfului. Cand aceasta situatie exista avem o tensiune psihologica potentiala. 15. Adaptarea psihologica exista cand toate experientele senzoriale si viscerale ale organismului sunt asimilate la un nivel simbolic intr-o relatie consistenta cu conceptul de self. 16. Orice experienta care este incongruenta cu structura selfului poate fi perceputa ca periculoasa. Selful va constitui mecanisme de aparare in fata experientelor periculoase negandu-le in fata constiintei. 17. In anumite conditii experientele care sunt inconstiente si percepute ca daunatoare pot fi revizuite si asimilate de self, ca experiente. 18. Cand individul percepe si accepta consistente si integrate toate experientele sale senzoriale atunci el devine mai intelegator cu altii si accepta mai usor pe ceilalti ca indivizi separati. 19. Asa cum individul percepe si accepta in structura selfului mai mult din experienta sa organica, el gaseste ca sistemul lui de valori este un proces continuu.3 Conditiile necesare si suficiente pentru dezvoltarea efectiva a personalitatii si schimbarea sa includ: atitudini interpersonale, intelegere empatica si congruenta. Ca psihoterapeut Carl Rogers a incercat sa cunoasca omul deplin. Autoactualizarea este construita prin congruenta intre datul innascut,

experienteleorganismului, si alte experiente traite. Central pentru teoria lui Rogers este
3

Diaconescu, Maria, Terapii individuale i intervenii n criz, p.19

conceptul de self (eu); serul de perceptii organizate si consistente pe care fiecare persoana le are despre eu si despre sine, congruenta intre selful actual si selful ideal construit prin autoactualizare.Gradul de congruenta este masurat prin tehnica lui Stephenson Q-sort. Dezvoltarea unei priviri de sine pozitive (autoaprecieri) este critica

pentru sanatatea psihica dar deseori este blocata de alte persoane. Distorsiunile care rezulta duc la incongruenta si proasta adaptare.

3. Relaia educator-educat
Aceste principii terapeutice se pot aplica cu succes i n educaie. Astfel, C. Rogers a lansat ideea educaiei centrate pe elev, avansnd proceduri i metode nondirective i terapeutice de facilitare a nvrii. Conceptele eseniale ale viziunii sale educaionale sunt: a. Conceptul realitii n opinia psihologului, realitatea este construit pe percepiile indivizilor: Omul triete conform unei hri perceptuale, care nu este realitatea. Conceptul realitii ar trebui s-i determine pe profesori s fie contieni de experienele de nvare pe care le faciliteaz. b. Predarea nondirectiv Psihologul consider c terapia este o metod eficient de nvare. Relaiile umane pozitive i mputernicete pe oameni s se dezvolte. Relaiile interpersonale dintre cei care nva sunt la fel de importante ca i rezultatele cognitive. Rolul profesorului n predarea nondirectiv este de facilitator, un profesor existenialist care are ghideaz dezvoltarea elevilor si. Prin acest rol, profesorul ajut elevii s descopere noi idei despre vieile lor, despre scopul educaiei i al societii. Metodele de consiliere i ajut pe elevi s fie responsabili de propriul comportament, s fie contieni de propria nvare, s fac alegeri inteligente. c. Fenomenologia Concepte precum psihologie existenialist, creativitate, sntate psihologic, contiin, valorizare, identitate, psihoanaliz sunt eseniale procesului de self actualizare i self realizare. d. Motivare a nvrii C. Rogers consider c nvarea tradiional este att de impersonal, de rece i de distant, nct informaiile astfel obinute intr pe o ureche i ies pe alta. Conform 10

psihologului, nvm numai ceea ce este cu adevrat important i relevant pentru noi ca oameni. Iat de ce, n lucrarea sa clasic Freedom to Learn, Rogers prescrie trei condiii necesare i suficiente pentru promovarea nvrii: empatia, atitudinea necondiionat pozitivi congruena. Astfel educatorii vor crea un climat cald, pozitiv i de acceptare fa de elevi.4 nvarea umanist implic sentimente, gndire, scopuri, priceperi sociale. Rezultatul este o persoan capabil, dornic s nvee toat viaa. Problema profesorului este aceea de a crea un climat n care elevul (studentul) s-i doreasc s se exprime, iar dac ameninrile lipsesc, dac mediul i pare ncurajator, acesta nu mai este blocat i se exprim liber. Singura condiie este ca elevul (studentul) s se tie neles i acceptat. Profesorul nu judec, nu evalueaz, ci este mai degrab un confesor. Conform concepiei nondirectiviste promovate de Carl Rogers, profesorul trebuie s se identifice cu elevul, s vad lucrurile prin ochii acestuia i s-i neleag reaciile. El va sesiza cum i apare fiecrui elev propria experien de via, indiferent de opiniile i sentimentele care ies la iveal. n asemenea condiii, elevul se simte neles, acceptat. Deoarece tensiunile care blocheaz sunt slbite, el se simte n siguran, ca ntre prieteni, nu se mai ascunde n spatele precauiilor obinuite, ci i va asuma anumite riscuri, va fi n stare s-i vorbeasc grupului despre sine, despre dificultile ntmpinate sau i poate cere o prere despre propria persoan. Exprimndu-i direct prerile, el i va da seama cu mai mare uurin i luciditate de ele. Elevul va ajunge s-i asculte pe alii, s ia n considerare prerile lor, adic s i admit aa cum sunt, fr a dori s le impun propriile opinii. Se va stabili, n acest fel, o simpatie care nu l silete pe un altul s se identifice cu el, ci, dimpotriv, el intr n comunicare cu acela prin particularitile sale, prin ceea ce a lsat s transpar din personalitatea lui. Treptat, el se va recunoate pe sine n relaiile cu ceilali i va lua cunotin de efectul aciunilor sale asupra lor.5

4. Aplicabilitatea teoriei lui Rogers n colile noastre


La prima vedere, i nu doar, aceast teorie pare una foarte bun. ntrebarea ns este: putem noi s o aplicm ca dascli n colile din Romnia? O astfel de tehnic poate fi preluat ad litteram n domeniul educaiei? Putem noi reduce rolul lui la acela de simplu confesor?Desigur, acest rol este esenial n procesul educaiei dar nu suficient
4 5

Pruteanu, Maria Lavinia, Locul afectivitii n structura personalitii adolescentului, p.78. Albulescu, Ion, Doctrine fundamentale n tiinele educaieip.p.92.

11

deoarece din pcate sunt att de muli ali factori externi i interni care contribuie la educaia i formarea elevului. Carl Rogers ne ajut ns s nelegem c a exercita funcia de profesor nseamn a face efortul de a evita o astfel de situaie, care poate s duc relaia pedagogic spre forme degradante, ns nu se poate prezenta drept unicul model. El trebuie s le respecte elevilor dreptul de a judeca i aciona liber, de a invoca propria experien, de a exprima ceea ce simt i de a se nelege mai bine. Prin urmare, ar trebui s-i acordm profesorului cea mai dreapt funcie, i anume aceea de facilitator al nvrii. Din mica mea experien la clas, am observat faptul c elevii tind s i ia drept modele persoane pe care le admir (n sens bun sau ru) iar acestea nu sunt neaprat din cadrul colii. Iar dac noi nu le impunem elevilor s urmeze o cale dreapt, ei, nu o vor urma din proprie iniiativ, sau doar pentru c noi le sugerm c aceasta ar fi calea ce dreapt. Este adevrat c acetia trebuie s neleag de ce este bun de urmat o anume cale, dar din proprie experien, elevul dac nu este constrns de un anumit factor, sau dac nu tie c faptele sale rele o s aib o consecin negativ, o s le fac. n plus, profesorul mai este constrns i de ali factori precum programa, sistemul i prinii, care de multe ori nu sprijin aciunile acestuia. Cu toate acestea, orice teorie sau orice metod este binevenit, ns noi, ca dascli este bine s nvm s le adaptm situaiilor noastre, deoarece fiecare situaie n parte difer, aa cum difer fiecare elev sau client n parte.

Bibliografie:

12

1. 2. 3. 4. 5.

Albulescu, Ion, Doctrine pedagogice, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2007. Albulescu, Ion, Doctrine fundamentale n stiinele educaiei,(suport de curs). Diaconescu, Maria, Terapii individuale i intervenii n criz, (suport de curs), 2011. http://xa.yimg.com Radu, Ioan, Ilu, Petru, Matei, Liviu, Psihologie social, Editura EXE, ClujNapoca, 1994. Pruteanu, Maria Lavinia, Locul afectivitii n structura personalitii adolescentului, (tez de doctorat), Universitatea Bucureti, Facultatea de Psihologie i tiinele Educaiei, 2008. http://www.unibuc.ro

6.

Radu, N., Ioni, M., Martin, V., Predescu, A., Teoria grupurilor i cercetarea colectivelor de elevi, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 1974.

13