Sunteți pe pagina 1din 499

-

I

Tempus

FLORIN IONESCU DAN FLORICAU SMARANDA N I TU

JEAN-PA UL S IX PHIL I PPE DE LARUE CRISTI A N BOG U~

CUPRINS

GE1'\'ERALITA11 ASUPRA CONvERTOARELOR STATICE DE PUTERE

 

1

1.1

Defmi?i. C1asificare. Loc

'"

1

1.2

Caracterizarea fonnelor de unda nesinusoidale

4

1.3

Puterea ill regirn sinusoidal

10

1.4

Puteri In regirn nesinusiodal

12

2.1

Defmi?i. Clasificare. Ipoteze de studiu

17

2.2

T ransfonnatorul

'" 19

2.3

Comuta!ia ideala ~i comuta!ia reala

22

2.4

Influenta sarcinii

'"

24

2.4.1 cu sarcina

Funqionarea

rezistiva R

24

2.4.2 cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie

Func!ionarea

27

2.4.3 Func!ionarea cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie ~i dioda de regirn liber (DRL)

30

2.4.4 Funqionarea cu sarcina RC-paralel

33

2.4.5 Func!ionarea cu sarcina

avand tensiune electromotoare E

36

2.4.6 Concluzli

43

2.5 Funqionarea cu sarcina nonnala

43

2.6 Tensiunea redresata la borne: In gol ~i In sarcina

45

2.7 Redresoare necomandate

'"

46

2.7.1 Redresoare monofazate

46

2.7.2 Concluzii asupra redresoarelor monofazate

51

2.7.3 Redresoarele trifazate

52

 

2.7.3.1 Redresorul cu punct median

52

2.7.3.2 Redresorulln stea hexafazata cu punct median

56

2.7.3.3 Transfonnatoarele trifazate pentru scheme cu punct median. Calculul curen?lor primari

59

2.7.3.4 Redresorulln punte

63

2.7.3.5 Gruparea schemelor redresoare

71

2.7.4

Sinteza asupra valorilor tensiunii de mers In gol U dO a redresoarelor

83

2.8 Redresoare comandate. Control de faza. Calculul valorii medii a tensiunii In gol ~a a redresorului comandat

 

85

2.9 Comuta!ia reala. Calculul caderii

de tensiune reactiva UfJ. datorita comuta!:iei

89

2.9.1 Calculul unghiului de comuta!ie )1.

95

2.9.2 Calculullui UfJ. In funetie de reactanta de scapari X k •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

98

2.9.3 Calculul1ui)1. In funetie de Z"u sc ~i J;

100

2.9.4 Calculul nutnarului caracteristic Z, al caderii reactive de tensiune

101

2.10

Caderea rezistiva de tensiune . Calcul

103

 

2.11 Caracteristica externa (de sarcina) a redresorului

 

106

2.12 FunC\:ionarea in scurtcircuit. Calculul raportului de scurtcircuit pentru schemele de redresare

109

2.12.1 Redresorul de

tip paralel

110

2.12.2 Redresorul

de tip paralel dublu

 

112

2.12.3 Redresorul

de tip serle

114

2.13

Redresorulin punte semicomandata (punte mixta)

 

115

2.13.1 Puntea

semicomandata

(mixta) monofazata

116

2.13.2 Puntea

semicomandata

(mixta) trifazata

 

121

2.14 Funqionarea redresorului comandat in regim de invertor

 

125

2.15 Redresorul comandat, cu dioda de regim liber.

133

3

FUNCTIONAREA

REDRESOARELOR CU SARCINA REALA

137

 

3.1 Generalitati

137

3.2 Conductia intermitenta a redresorului P3 (M3)

 

138

3.3 Conduq:ia intermitenta. Generalizarea rezultatelor

 

143

3.3.1 Inductanj:a echivalenta a circuitului pentru diverse scheme de redresare

143

3.3.2 Regimul de conductie intermitenta

 

144

3.4 Consideratii legate de comanda tiristoarelor pentru functionarea

 

In regim de conductie discontinua

 

149

4 CONVERTOARELE

"IN PATRU CADRANE" CU COMUTATIENATIJRALA

151

4.1 Generalitati. Clasificare

 

151

4.2 Convertoare

In patru cadrane fara curent de circulatie

 

152

4.3 Convertoarele "in patru cadrane" cu curent de circulatie

157

5 INTERACTTIJNILE: REDRESOR-SARCINA; CONCLUZII ASUPRA REDRESOARELOR

REDRESOR-RETEA.

163

5.1 Locul redresorului

 

163

5.2 Pulsatiile tensiunii redresate

 

164

5.3 Comportarea In scurtcircuit.

170

5.4 Puterile aparente de calcul ale transformatorului. Factorii de putere

 

171

5.5 Curentii absorbiti de la retea

 

172

5.6 Perturbatiile tensiunii de alimentare

180

5.7 Consideratii asupra puterilor absorbite

180

5.8 Reducerea puterii reactive absorbite

185

5.9 Filtrele pasive

 

189

 

5.9.1 pe paitea de Curent continuu

Filtrele

 

189

5.9.2 pe partea de curent alternativ

Filtrele

190

5.10 Concluzii asupra redresoarelor

192

6 V ARIA TOARELE DE TENSIUNE

ALTERNA TIV A

 

193

Generalitati

6.1 ,

 

193

6.2 VTA monofazate

194

 

6.2.1

VTA format din doua tiristoare montate antiparalel (sau un triac)

 

194

6.2.1.1 Functionarea

cu sarcina

R (fig. 6.2,b)

195

6.2.1.2 Func?onarea cu sarcina

RL (fig. 6.2,c)

:::.

J27

6.2.2 constituit dintr-o punte monofazata ~i un tiristor

6.2.3 cu triac comandat prin intermediul unui diac

6.2.4 Alte tipuri de VTA monofazate

VTA

VTA

200

202

206

6.3.1

VTA format din doua tiristoare montate In antiparalel pe fiecare faza

207

 

6.3.2

Alte scheme de YTA trifazate

210

 

6.4

Utilizarea VTA

~:~

211

7

CONVERTOARE DE FRECVENTA. CD ~OMUTATIE NATURAL6

213

7.1

Cicloconvertoare monofazate

213

 

7.1.1 Determinarea unghiurilor de comanda a j ~i a z

217

7.1.2 de referinta sinusoidala

Unda

217

7.1.3 de referinta trapezoidala

Unda

220

 

7.2 Cicloconvertoare trifazate

 

222

7.3 Multipticatoare de frecventa

224

 

7.3.1 Multiplicatoare

de frecventa

printr-un numar impar (k=2q+l)

 

225

7.3.2 Multiplicatoare

de frecventa

printr-un

numar

par (1

=2q)

226

7.3.3 Multiplicatoare

de frecventa

printr-un numar fraC(:i.onar

 

227

8

CHOPPERELE(V ARlATOARELE DE TENSIU:t-.'E CONTINUA- VTC)

229

8.1 Generalitati. Clasificare

 

229

8.2 Choppere (VTC) pentru un cadran

; 231

 

8.2.1

Chopperul coborator (serie)

231

8.2.1.1 FunC(:i.onarea cu

sarcina RL

 

233

8.2.1.2 Functionarea cu sarcina

RLE

237

8.2.2

Alte structuri de chopper coborator

 

241

8.2.2.1 Chopperul

cu

tiristor ~i stingere comandata

 

241

8.2.2.2 cu stingere pe catod

Chopperul

 

247

8.2.2.3 cu circuit oscilant

Chopperul

de stingere

 

248

8.2.3

Chopperul ridicator (paralel)

251

8.2.3.1 Functionarea.

 

251

8.2.3.2 Chopperul ridicator (paralel)

cu tranzistoT

 

252

8.2.4 Chopperul coboriitor ~i ridicator (serie-paralel)

260

8.2.5 Comanda chopperelor

 

'

267

8.3 Choppere

pentru

doua cadrane

 

269

8.4 Choppere

pentru

patru cadrane

274

9 illVERTOARE

CU COMUTATIE COMANDATA.

 

281

9.1 Clasificare

 

;

281

9.2 Invertoare de tensiune

cu tensiune dreptunghiulara la ie~ire

 

282

 

9.2.1

Invertorul paralel

283·'

9.2.1.1 Funqionarea cu sarcina

rezistiva

283

9.2.1.2 cu sarcina

Functionarea

rezistiv-inductivL

 

287

9.2.1.3 cu dioda de regim tiber

Functionarea

288

9.2.2 monofazat In semipunte

Invertorul

 

294

9.2.3 In punte monofazata

Invertorul

 

299

9.2.3.1 simetrica cu unda pOOa

Comanda

 

300

9.2.3.2 asimetrica cu unda pooL

Comanda

304

9.2.3.3 Invertoare monofaiate In punte cu tiristoare

 

309

A. Schema Bedford - Mc Murray

 

310

B. Schema Mc Murray

311

9.2.4

Invertoare trifazate de tensiune

322

9.2.4.1 Comanda cu unda pooa. Ecua1iile de tensiune ale invertorului. Reprezentarea In complex a functionaru invertorului

 

322

9.2.4.2 Comanda invertorului trifazat functionand Cll sarcina echilibrata

A.

Sarcina echilibratil.conectatil.fu stea (fig. 9.29)

327

 

B. Sarcina echilibratil.conectatil.fu triunghi

 

331

C. Funcponarea cu fir neutru ~i sarcina

dezechilibratil

334

9.2.4.3

Invertoare trifazate cu tiristoare

339

A. Invertoare de tensiune trifazate cu stingere independentil.

 

339

B. Invertoare de tensiune trifazate cu stingere autonoma

 

343

 

9.3

Invertoare de tensiune cu semnal sintetizat 1a ie~ire

345

 

9.3.1 Baza matematica

345

9.3.2 Scheme monofazate de invertoare de tensiune cu semnalla ie~ire sintetizat

 

346

 

9.4

Invertoare de curent cu curent dreptunghiular la ie~ire

 

349

 

9.4.1

Invertorul de curent monofazat Comanda cu unda pooL

349

9.4.1.1. Funqionarea cu sarcina inductiva

350

9.4.1.2 Functionarea cu sarcina capacitiva

 

351

9.4.1.3 Concluzii

351

 

9.4.2

Invertorul de curent trifazat Comanda cu unda pOOa

 

352

 

9.4.2.1 Sarcina echilibratil.conectatil.fu stea

353

9.4.2.2 Sarcina echilibratil.conectatafu triunghi

355

9.4.2.3 Concluzii

357

9.4.3

Invertoare de curent trifazate cu tiristoare

 

359

9.4.3.1 Invertoare de curent cu stingere independenta

359

9.4.3.2 Invertoare de curent cu stingere autonoma

360

 

9.5

Consideratii asupra dispozitivelor semiconductoare ale invertorului,

 
 

aliInentarii ~i sarcinii lui

364

 

9.5.1 Dispozitivele semiconductoare ale invertorului

 

364

9.5.2 Alirnentarea ~i reversibilitatea invertorului monofazat

366

 

9.5.2.1 Alirnentarea de la 0 baterie de acumulatoare

367

9.5.2.2 Alirnentarea de la un redresor conectat la reteaua de curent alternativ

 

368

9.5.3

Sarcina invertorului

370

J

9.6

Invertoare de tensiune comandate pe principiul modularii impulsurilor de comanda fu durata

 

(MID, fulirnba franceza MLI, fu lirnba engleza PWM)

 

371

 

9.6.1 Generalitati··

 

371

9.6.2 Invertorul monofazat fu semipunte comandat pe principiul modulatiei sinusoidale

 

372

 

9.6.2.1 Armonicile tensiunii de ie~ire

375

9.6.2.2 Alegerea frecvenrelor Up ~i f,.) ~i a parametrilor modulatiei (m ~i r)

379

 

9.6.3 Invertorulfu punte monofazata, comandat pe principiul modulatiei sinusoidale

380

9.6.4 Invertorul trifazat fu punte comandat pe principiul modulapei sinusoidale

:

384

9.7

Invertoare de curent comandate pe principiul modulatiei impulsurilor de comanda

fu durata (MID, .MLI, PWM)

386

9.7.1

Invertorul trifazat de curent comandat pe principiul modulapei sinusoidale

386

9.8

Alte metode de modulare a impulsurilor de comanda fu durata

390

9.8.1

Modulatia calculata (numerica)

390

9.8.1.1 Comanda

prin MID

calculatala

invertoarele de tensiune

391

9.8.1.2 Comanda prin MID calculatala

invertorul de curent trifazat

398

9.8.2

Modulatia MID fazoriala

401

9.8.2.1 Algoritmul de calcul specific zonelor de liniaritate

402

9.8.2.2 Algoritmul de calcul specific zonelor de supramodulare

407

9.9

Invertoare de tensiune multinivel

411

9.9.1 Aspecte specifice futreruptoarelor

de fualta tensiune

 

411

9.9.2 Invertorul trifazat de tensiune cu punct neutru flotant

412

 

9.9.2.1 Defmirea tensiunilor de polfu funcpe de variabilele de comanda

9.9.2.2 Modulatia MID dipolara

413

~

414

9.9.3.1

Stuctura de baza pentru doua ce1ule de comutalie

415

 

9.9.3.2 Generalizare pentru n ce1ule de comutalie

 

416

9.9.3.3 Strategia de comanda.

417

9.9.3.4 Invertorulln trei nive1e

418 ~

9.10

Invertoare cu circuit rezonant.

420

9.10.1 Invertoare

cu circuit

rezonant serie

:",

420

9.10.2 Invertoare

cu circuit

rezonant parale1

 

>:

425

9.10.3 Comparalie Intre invertorul cu circuit rezonant serie ~i ce1 cu circuit rezonant paralel

429

9.11

Convertoare de frecventA indirecte

429

9.11.1 Convertoare

de frecventA

cu comutalie comandatL

 

430

9.11.2 Convertoare

de frecventA

cu sarcina cu circuit rezonant

430

10.1

Convertoare1e cu absorblie sinusoidala de curent

 

435

10.1.1 Preregulatoare pentru coreclia factorului de putere (P.F.c.)

 

435

10.1.2 Redresorul eu modulalie a impulsurilor In durata (MU)

 

439

 

10.1.2.1 Redresorul

monofazat cu M.L.L

 

439

10.1.2.2 Redresorul

trifazat cu M.L.L

440

10.2

Filtrajul activ

441

10.2.1 Principiul fJ.1trajului activ

 

442

10.2.2 Configuralia unui fJ.1truactiv

 

,

443

10.2.3 Comanda fJ.1trelor active trifazate

 

444

 

10.2.3.1 utilizand conceptul de putere instantanee

Comanda

 

444

10.2.3.2 prin extragerea componentelor po1uante din curenlii de sarcina

Comanda

 

447

10.2.4 Comanda fJltrelor active monofazate

 

450

10.2.5 Dimensionarea elemente10r din eireuitul de fortA

 

450

 

10.2.5.1 NoJiunea de funcJie de conversie

 

:

450

10.2.5.2 Sistemul de marimi riportate

453

10.2.5.3

Exemp1u

454

10.2.5.4

Dimensionarea fJ.1trelor de intrare ale ftltre10r active

 

457

10.2.6

Filtrajul activ serie

 

460

 

10.2.6.1

Filtrul

activ

serie

comandat

in tensiune

461

10.2.6.2

Filtrul

activ

serie

comandat

in eurent

461

11.1 de baza utilizate. E1aborarea schemei de proteelie

Principii

 

462

11.2 in

Proteclia

curent

,

J ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••

463

11.3 in tensiune

Proteclia

 

471

 

11.3.1

Surse1e de supratensiune

471

11.3.1.1 Supratensiunile repetitive

472

11.3.1.2 Supratensiunile aleatoare

474

11.3.2 PosibilitaJile de proteelie 1a supratensiuni

 

474

11.3.3 ProtecJia 1a supratensiuni a redresoarelor

476

11.4

Conc1uzii

480

12 DISPOZITlVELE

FACTS IN RETELELE ELECTRICE DE TRANSPORT

 

481

12.1 CondiJiile care au dus la apariJia ~i dezvo1tarea dispozitivelor FACTS

481

12.2 Obiective1e FACTS

 

482

12.3 Funclionarea dispozitive1or FACTS

482

12.4 Diferite tipuri de FACTS

484

 

12.4.1

TCSC - Thyristor Controlled Series Capacitor

 

484

12.4.3

SVC - Static Var Compensator

485

12.4.4 ASVC - Advanced Static Var Compensator

486

12.4.5 UPFC - Unified Power Flow Controller

487

12.5

PosibilitAtile de acliune ale unui sistem UPFC

488

1

GENERALITATIASUPRA

,

CONVERTOARELORSTATICEDE

PUTERE

1.1 Definitii. Clasificare. Loc

,

Convertoarele statice de putere sunt echipamente statice complexe intercalate intre

sursa de energie ~i receptor, avand rolul de a modifica parametrii energiei furnizate de sursa (valoare, forma, frecventa a tensiunii) tinfuld corit de cerintele impuse de receptor. Convertoarele pot fi de asemenea montate intre doua surse de energie pentru a face

po sibil a functionare:i simultana a acestora.

vedere al sursei de energie ~i rol de sursa de energie din punct de vedere al sarcinii. Partea de putere a convertorului este realizata, cu dispozitive semiconductoare de putere comandabile (tiristoare, tranzistoare) ~i/sau necomandabile (diode). Aceste dispozitive, funetionfuld in regim de comutatie, au rolul unor intreruptoare,

Convertorul static are rol de receptor din punct de

deci rezulta un regim permanent format dintr~o succesiune periodic a de regimuri tranzitorii.

acestor intreruptoare se face dupa 0 logica

impusa de principiul de funqionare a convertorului. Aceasta logica este asigurata de schema

electronica de comanda. Toate convertoarele contin deci 0 parte de putere (forra) ~i 0 parte de comanda. Convertoarele asigura conversia unor cantitati import ante de energie. Aceasta

impune ca, principalul lor criteriu de dimensionare sa fie randamentul.

diferente intre electronic a de putere ~i electronica de semnal, unde scopul principal este obtinerea unui semnaI de ie~ire fidel.

kchiderea ~i deschiderea succesiva a

Acest fapt determina

1) tipul

marimii eleetriee la intrarea ~i la ie~irea eonvertorului;

2) tipul de eomutatie.

Fluxul de energie este orientat de la partea de curent alternativ la partea de eurent eontinuu.

Fluxul de energie este orientat de la partea de eurent alternativ a intrarii spre partea de eurent alternativ a ie~irii. Freeventa tensiunii de ie~ire este aceea~i cu eea a tensiunii de intrare, dar valoarea sa efectiva poate fi modifieata.

Fluxul de energie este orientat de la partea de eurent alternativ a intrarii la partea de eurent alternativ a ie~irii, dar frecventa tensiunii de ie~ire poate fi modifieata in raport cu eea a tensiunii de intrare, ca ~i valoarea sa efectiva.

chopperele - sunt eonvertoare continuu-eontinuu.

Fluxul de energie este orientat dinspre partea de curent continuu de intrare spre partea de eurent eontinuu de ie~ire. Tensiunea de ie~ire este reglabila.

Fluxul de energie se transmite de la partea de curent eontinuu la partea de curent alternativ. La ie~ire gasim una sau mai multe tensiuni alternative reglabile ea valoarea efectiva ~i ea frecventa.

Fig. 1.1 arata aeeste conversii ale energiei. Sagetile indica fluxul de energie. 'tn plus, conversia continuu-continuu ~i conversia alternativ-alternativ sunt posibile eu ajutorul convertoarelor eu 0 structura mai eomplexa, numite "cu faza intermediara de eonversie".

eonvertorul eontinuu-continuu contine un invertor autonom, un circuit intermediar de

tensiune alternativa ~i un redresor; convertorul alternativ-alternativ contine un redresor, un circuit intermediar de tensiune

sau de eurent

continuu ~i un invertor autonom.

Dupa al doilea criteriu distingem:

eonvertoare eu eomutatie naturala; eonvertoare eu eomutatie eomandata.

Q ~ jj//:! Chopper (variator de tensiune continuA) ! $ Invertor autonom
Q
~ jj//:!
Chopper
(variator de tensiune continuA)
!
$
Invertor
autonom

I

!

Fig. 1.1 Posibilitatile de conversie a energiei electrice prin intermediul convertoarelor statice de putere.

Prin comutarie se intelege trecerea succesiva a curentului de la 0 cale de curent la alta cale de curent a partii de putere. Prin defmitie, 0 cale de curent cOl1tine un singur intreruptor (un singur dispozitiv conductor de putere). Pentru comutarea intre starea inchis ~i deschis, un intreruptor trebuie sa aiM aplicata la bornele sale 0 tensiune convenabila. Aceasta tensiune este numita "tensiune de comutatie". Daca aceasta tensiune este disponibila in cadrul partii de putere se spune ca avem un convertor cu comuta~ie "naturala"; dad nu, ea treabuie creata ~i aplicata la momente determinate de timp. 1n acest caz avem 0 comutatie "comandata". Pentru tiristoarele normale, comutatia comandata se nume~te "fo~ata" deoarece bloc area unui asemenea dispozitiv se face prin intermediul unui circuit auxiliar de blocaj; el este pus in functiune intr-un moment convenabil de catre circuitul de comanda. Redresoarele, variatoarele de tensiune alternativa ~i cicloconvertoarele sunt convertoarecu comutatie "naturala", deoarece tensiunea de comuta~ie se gase~te in partea de foqa creata de reteaua altern ativ a. Blocajul tiristoarelor sau diodelor in convertoarele cu comutatie naturala se face la trecerea naturala prin zero a curentului care Ie strabate. Chopperele ~i invertoarele autonome sunt convertoare cu comutatie "comandata". Aplicatiile convertoarelor statice de putere apaqin preponderent mediului industrial deoarece ele permit receptoarelor sa primeasca energie sub forma cea mai convenabila, deci sa functioneze cu randament optim. 1n stadiul actual, mai mult de 60% din energia produsa este vehiculata de convertoarele statice ~i procentul va cre~e sensibil catre anii 2000. Cercetarile asupra dezvoltarii convertoarelor se fac practic in doua direqii:

cre~terea puterii pe unitate de volum;

- mic~orarea gabaritelor ~i a costurilor.

Progresele tehnicii bazate pe convertoare statice de putere sunt legate de progresele

industriei dispozitivelor semiconductoare de putere, care a reu~it in ultimii ani sa produca

dispozitive avand caracteristici nominale ~i fiabilitate din ce in ce mai

ridicate.

1 GENERALITATI "

1 T X =- J x(t)dt
1 T
X =- J x(t)dt

Convertoarele statice joaca un rol primordial in aqionarile electrice utilizate in to ate domeniile tehnicii ~i in principal in domeniile tracliunii electrice ~i ma~inilor-unellte. Convertoarele statice sunt utilizate peste tot. Se folosesc in industria chimica (electroliza, galvanizare), metalurgica (siderurgie), mecanica (sudura), etc. ~i de asemenea in ma~ini-unelte, aparate electrocasnice (reglajul vitezei cu variatoare de tensiune altemativa).

Marimile de ie~ire ~i de intrare ale convertoarelor sunt adesea nesinusoidale. Fie x(t) 0 astfel de funclie nesinusoidala, dar periodic a, x(t)=x(t+T). Pentru a 0 caracteriza se utilizeaza:

a)

valoarea

medie X (notata de asemenea X AV' X med , x med )

To

b)

valoarea

efectiva X (notata de asemenea X RMS ):

d)

valoarea medie redresata IXI :

1 T

IXI = -Jlx(t T

o

=

'

)!dt

x(t) =a o + 2,(a k coskwt+b k sinkwt)

eu w = T' pu sat 1a eorespunzatoare

.

2n

I

k=l

1 T

_

a o = - J x( r)dt = X

To

2 T

a k = - J x(r)coskwtdt

To

b k = - JX(t ) sin kwtdt

2

T

To

Tinand cont de simetria funqiei x(t), calculul coeficienti1or se simp1ifica.

g)

j)

factoru1 de modula!ie 1M (notat de asemenea W): JX 2 _X 2 ~X)2 ~ X
factoru1 de modula!ie 1M (notat de asemenea W):
JX 2
_X 2
~X)2
~
X
1M= X =
=vlX=) -1=
X
;1;-1
X
=~X2
_X 2
rd
1
factorul de distorsiune Iv:
Iv
= ;d = J 1- ( ; r = J 1- (Ii Y

unde x max ~i x min sunt valorile extreme ale funqiei x(t).

In tabelul L 1 sunt date principale1e caracteristici defmite mai sus pentru forme1e de

unda uzuale intilnite in partea de putere a convertoare1or.

.

care contine 0 dioda sau un tiristor ~i apartine unui convertor a carui sarcina prezinta un caracter inductiv important (LOJ ~ 00).

o astfel de forma

de unda este cea a curentu1ui rntr-o ca1e de curent

Nr

 

Forma de undl

   

Ecuafia

X

X

X(/)

X_

I"

IN

 

hn

   

IXMOH"'[o.fJ

X

-

X

X

-+-smro/+-

X.

2X f.cos2krol

 

1.57

1.21

1

 

C\

T

 

X(/)=

1t

2

1t

2

1t

1-,

1-4e

O.3855X

t

0, ,e[f,T]

 
     

2X

X

2X

+ 4X i cos2krol

     

x( t ) = Xlsin roll

-

.J2

O,3077SX

I,ll

0,482

2

~;

1t

TC

TC I-I 1-4k 1

3

1>, ~"~

 

x(t)=

0

;X'

;/e[o.;]

XI

v

XI

.r;

. kn

-.!.+_I L-_v-coskrot

X

2X - sm-

v

v I-I kTC

X'Jv-l

v

.r;

JV-l

;te[~,T]

v

   

x

 

x,

;Ie[o.~]

           

Ix,

h

 

I

Ii

o ',e[~!_!]

'

2' 2

2

-X.,e[!_! !+!]

l'

2

2'2

2

o 'Ie [T -+- 6 T-- 6]

4

 

tan' t .H-1

:

I

t

0

T

xf!

4X

. (2k-I)1f

- sm---

T

xf!

-

-

t~

 

X(I)-

1

_I I,

If

'_1

V

2k-1

cos(2k-l)rot

I

 

,

2

2'

2

-

X,;IE[T-i,T]

~

Tabelul 1.1 (contlnuare) I Ecuapa ~I. Fonn. '" "'" x x I I F- --x(t)
Tabelul 1.1 (contlnuare)
I
Ecuapa
~I. Fonn. '" "'"
x
x
I
I
F- --x(t)
I
x_
I
I p
I III
XL
--'---
[XI ;te(O,~)
.te(~ T-~)
lr,-lr
kI<
X -Xt~
~'x' .:.:L:.::! x'
2(X -x) - .In-
v
~
~ f
+x'
X -x
v-I
[-x: -x; +x;
X -x
S
I
I
I
~+ll',
~
F-
!
I t I x(t)=~Xl
v
.
J .:.:.L-.:.:1.+x 1
Y
+_·
_'_'
2,--" cosi'CtIt
Y
-L--!.+x
'
2'
2
v
t
JC
••• ,
k
v
XI
.te(T-~T)
2'
:f;H=b
1" ;tEl o'~)
-X, ;t e(f. T)
4X I
f. sin(2k-l)rot
6 I
x(t)=
0
Xl
-
-
tr '_I
2k-l
XI
- ~Yl
t
.i
T
L.
I I
if.v
x(t) = Xcoscet;
.p
If
XP-'.£ sin~
X-5in-
• p
X
. It(
i COskItCOSkPCllt)
X.
.
te[_L+ kT ,L.+
kT]
If
2 4~
P
X-sm- 1+2
k".
P
,JX 1 _X1
7
I
iT/")iT/"tl
p
It
P
,_I
1-
X
I
2p
p 2p
P
X
k=O,I.2
.&." e( 0 ~}(! !)
8
1.II{f1
iI
I. j" (r'~) ,',
'TI'1'l~/I.T
.!L
X 'Ie --
~i.(sinOlI+.!.sinSrot+.!.sin70l/+
"
6' 3
X(I) =
0 Xl
If
S
7
.fi
-
-
.fi
-~',e(! 2T)~ST
T)
+2 sinllOl/ +
!.sin
13oil+ •. ,
2'
2' 3
6 .
11
13
_x,',e(2T ST)
,
3' 6

N I-'

(')

e;

III

t">

:1. III

~

~

0-

,

El

!!.

0

,

a- ."

= I:l

a-

Ill<

I:l

IX

er

Ii

i, a- !

."

tE [0,:]

t E [:,T ]

X == -JX (t)dt == - JX

1 T

TO

2

1 Tlv

To

IXI==x

I

2

~ X

l

2

T

dt ==

-

Tv.r;

Xl

==-

e) Dezvoltarea in serie Fourier: pentru a p~r(a considera func!ia xU) ca fiind para, se alege

originea timpului ca in fig. 1.2.

x·A

I

••

!

T/2

Xl

1"-

i i~I2·1

I

!

I

i o!

I

i

-j 812 !

i

1

~

I••

/

 

XI

e

;0 ~ t <-

 
 

2

x(t) =

0 '-~!<T-- e

 

e

 

'2

2

 

e

Xl ;T--~t~T

 

2

x(t) = a o + La k coskw!

2 T!2

k~l

2 8/2

~=-J~ili=-JX~=~_=_1

TO

To

4

8 /2

4

1

a k = - J XIcosk(j)tdt = -X I -sink(j)tI 5

ToT

k(j)

e

T

~

X

v

') X

k

= -=---.! sin~

krc

v

XI ~ 2X 1 . krc

-Sill-COS

X t =-+ L

()

V

k~l krc

V

k

. krc

Xl 2X l ~ Sill-;

krc

wt=-+-.L.--cosk(j)t

V

V

k~1

V

fM=~

X

XI r;::I

= V

XI

V

=~

XI

i FM = f =

---.l

V

r;

= iF

X -0

k =_1_=_

oX')

2_ 1

-

v

V

Fie 0 tensiune sinusoidal a la bomele unui receptor:

u = Ucos( (Ot + qJJ

cu U valoarea parcurge:

de van U = uJ2

(U-valoarea efectiva; qJu -defazajul), ~i curentul care iI

i = j cos( (Ot + qJ;)

Cll j valoarea de van j = I J2 (l-valoarea efectiva, qJ;-defazajul)

Defazajul tensiune-curent este:

p = ui = 2UI cos( (Ot + qJu)cos( CUt + qJ;) =

p=P+Scos(20Jt+qJu

+qJ;)

UI COS qJ+ UI cos(2wt

+ qJu + qJ;)

Relatia (1.29) arata ca puterea instantanee oscileaza cu 0 frecvenla dubla in raport cu tensiunea de alimentare, ill jurul valorii medii P (fig. 1.3), care reprezinta puterea activa:

P = - f uidt = -

1 T

1 2"

f uid( rot) = Ul

T 0

2n 0

COS cP

deci amplitudinea oscilatiilor puterii instantanee peste egala cu S ~i:

P = ScosqJ

\\1 P ff\ (\\ / Is \ / j I I i ~. / \
\\1 P
ff\
(\\
/
Is \
/
j
I
I
i ~.
/
\
I
"
1\
/
01\ .I
iF
\
l
\
I
\
1.7!-
1t 'v' 31t
21t
i
V
2
2

p

= P + Ul cos( qJ+ 2mt + 2qJi) = P + UI cos qJcos(2mt + 2cpJ - Ul sin qJsin(2mt + 2CPi)

p

= p[ 1 + cos(2rot + 2qJi)J - Qsin(2rot + 2qJi)

Reprezentarea grafica a relatiei (1.33) este data in fig. 1.4.

Tinfuld cont de faptul ca:

S

\

P \-/ r / / / / / / / , . -" - -
P \-/
r
/
/
/
/
/
/
/
,
.
-" -
-
- -
- -
-
./. -
/
I
/
/
I
I
/.
1C /2
Qsin(2cot+2 <Pi)]

=

u(t} = I Uk coskeot;

k;O

U=

1 J Z() TO

-

T

u

~

i(t} = Ilk

k;O

cos(kWt + q>k) cu q>o = 0

tdt=

U O +U 1 +

~Z

2

U.+

2

sunt date de radacina patrata a sumei patratelor valorilor efective ale armonicilor (frecven~a zero = componenta de c.c. inclusa).

p

IT

= - Ju(t)i(t)dt

T 0

~~

I~~~

= Uolo +- 'LUJk

2 k=l

~~

~

COSCPk= UOI O + 'LUJk COS CPk

k=l

Ea nu va fi creata dedt

(aceea~i frecventa, frecventa zero inclusa).

de armonicile de tensiune ~i de curent de acela~i ordin

p

I p =-< I

S

EI este mai mic dedit unitatea din cauza diferen!ei dintre forma undelor de curent ~i de tensiune ~i defazajului dintre aceste unde.

Se observa ea faetorul de putere este mai mic decat unitatea, de~i cos ([>1 = COS ([>3 = 1 In eazul eonvertoarelor statiee de putere, tensiunea lor de alimentare este tensiunea sinusoidala a rete lei, dar curetii absorbiti de eonvertoare, avand rolul de sarcina pentru retea, sunt nesinusoidali. Se va examina aceasta situatie.

u = Up sin (Ot = J2u p sin (Ot; i = I)k

k=)

P = UpI) cos([»

Q 1 = U pI) sin ([>1

S) = UpI[

sin(k(Ot - ([>k)

unde SI este puterea aparenta a fundamentalei ~i Q 1 puterea reactiva, se poate sene:

S2 = U;(I)2 + Ii + +1;+

111 [mal, putem sene:

) = (UpIJ

+ U;(I; + Ii + +1: +

)

= S)2 + D 2

Relatiile intre puteri in regim nesinusoidal, pentru 0 tensiune de alimentare sinusoidala, sunt indicate in fig. 1.5.

b) Convertor trifazat

Tensiunile de alimentare ale fiecarei faze sunt:

i Pl = I,i k sin(kmt- CPJ

k;l

in = iikSin(kmt-k 2n

k;1

p3 = iiksin(kmt-k

i

k=l

-CPk)

3

4n -CPk)

3

Fig. 1.5 Relalille mire puteri m cazul unei tensiuni de alirnentare sinusoid ale. -

Ca

~i pentru

convertorul

monofazat,

puterile

activa

~i reactiva

sunt

determinate de catre fundamental a curentului de faza, caci armonicile

de

curent avand frecvente putere activa sau reactiva.

diferite

de cele ale tensiunii

de alimentare

Rezulta de aici ca:

P = 3U p I l cos CPI; 51 = 3U p I 1 ;

Q 1 = 3U p l[ sin CPI

nu· pot fumiza

Relatiile intre puterile in trifazat pot fi reprezentate in acel~i mod ca cele In cazul monofazat (a se vedea fig. 1.5).

2

REDRESOARELE

2.1 Definipi. Clasificare. Ipoteze de studiu

Redresorul este un convertor static de putere care realizeaza canversia unei tensiuni ii1remative (mono sau polifazata) illtr-o tensiune continua, sensul conversiei energiei fiind :r~-pre partea de curent altemativ spre partea de curent continuu. EI este in general compus dintr-un transformator (po ate lipsi in unele scheme), din Xibine de limitare a curentului montate pe partea de alimentare aItemativa (in cazul in care ::-£lSformatoruilipse~te), din elemente de netezire a curentului ~i/sau tensiunii pe partea de .:::;;rentcontinuu, din elemente de protectie la suprasarcini ~i supratensiuni ~i din dispozitive lCriconductoare de putere cu conduqie unidireqionala (diode ~i tiristoare) ill fiecare cale de =lirent, caile fiind legate de a~a maniera incat dispozitivele sa aiM acee~i durata de :,:oductie sau de blocaj. Dispozitivele devin succesiv "conductoare", sub aqiunea "tensiunii :e ;:omutatie" fumizate de reteaua de alimentare, legile fiind impuse de modul de conexiune 5O:hema).1ntr-o perioada a tensiunii retelei exista un numar precizat de treceri ale curentului ::i:Itr-un intreruptor inchis care se deschide, la urmatorul deschis care se illchide.

Celula de comutarie este formata de em de curent care camuta unele dupa aItele in

este notat cu q. Un

:edresor poate avea una sau mai muite celule de comutatie conectate in serie sau ill paralel.

=od ciclic.Nurnarui

de cai de curent pe fiecare celula de comutatie

~1lIIlarul de celule de comutatie conectate in sene este desemnat de nurnarul Sc' Nurnarul K se nurnarul de celule de comutatie ale unui redresor aflate in comutatie in acela~i timp.Cu p ;e noteaza nurnarul de segmente de sinusoida ale tensiunii redresate pe perioada tensiunii :-mlei.

Clasificarea

redresoarelor se face dupa mai muIte criterii:

1) dupa tensiunea altemativa

de alimentare:

redresoare monofazate alimentate de la reteaua monofazata; redresoare trifazate alimentate de la reteaua trifazata.

2) dupa tensiunea continua de ie~ire:

redresoare necomandate (care nu contin decat diode). Ele furnizeaza la ie~ire 0 tensiune continua de valoare constanta; redresoare comandate(care nu contin decat tiristoare) ~i semicomandate (cu tiristoare ~i diode). Ele furnizeaza la ie~ire 0 tensiune continua de valoare reglabili:i.

3) dupa polaritatea tensiunii continue de ie~ire:

redresoare care dau 0 tensiune continua

de polaritate unica +U d'

Caracteristica externa (UdJJ va fi in primul cadran al planului (UdJJ (fig. 2.1).

Ele sunt numite simplu redresoare sau convertoare cu comutatie naturala pentru un cadran.

Id

Fig. 2.1 Redresorul (convertor cu comuta\:ie natural a pentru un cadran).

redresoare care furnizeaza la ie~ire 0 tensiune continua de polaritate ±U d' Caracteristica

extern a se situeaza ill cadranele I ~i IV ale planului (UdJJ (fig. 2.2). Ele sunt numite

redresoare coman date sau convertoare cu comutatie naturala pentru doua cadrane.

Functionarea ill cadranul IV este un regim de invertor cu comutatie natural a, pilotat de

(RLE), capabila sa

reteaua alternativa ~i care nu este po sibil decat cu 0 sarcina activa

mentina sensul curentului +[d. Redresoarele comandate pot functiona in aceste doua

cadrane.

4) dupa gruparea illfa~urarilor transformatorului, illfa~urarile fiind sursa tensiunilor alternative:

redresoare de tip paralel (P), numite ~i cu punct median in literatura germana, sunt cele pentru care cele n illfa~urari (fiecare ill serie cu intreruptorul unidirectional) sunt grupate in stea ~i sunt iT} paralel in raport cu bornele de ie~ire ale redresorului. Deci, daca de exemplu redresorul este necomandat ~i format din n diode, valoarea instantanee a tensiunii redresate va fi egala cu valoarea instantanee a tensiunii celei mai pozitive dintre cele n tensiuni.

redresoare de tip paralel-dublu (PD), numite ~i ill

alternative grupate tot in stea, dar se utilizeaza 2 illtreruptoare unidirectionale pe fiecare infa~urare, adica in total 2n intreruptoare. Valoarea instantanee a tensiunii redresate este diferenta intre cea mai pozitiva ~i cea mai negativa dintre tensiuni. redresoare de tip serie S au illfa~urarile care sunt sursa tensiunilor alternative conectate in poligon. Sunt 2n intreruptoare unidirectionale, n cu catozi reunite la prima borna, notatl"+" ~i n cu anoduri legate la a doua born a, notata cu "- ". Pentru studiul redresoarelor se utilizeaza urmiitoarele ipoteze:

punte (B), au cele n inf~urari

• rezistentele, inductivitatile ~i capacitatile sunt liniare, concentrate ~i egale pe fazele redresorul ui;

• toate fazele au acee~i functionare;

• curentul de magnetizare al transformatorului ~i pierderile la mers in gol sunt neglijate;

• dispozitivele semiconductoare de putere au 0 caracteristica ideal a: in starea de conductie rezistenta este nula, iar m starea blocata este infmita;

• reteaua are 0 putere de scurtcircuit infmita (Sse = 00), deci 0 impedan!a nula (Z=O), tensiuni sinusoidale nedeformate, simetrice in cazul retelei trifazate;

• intervalele de function are sunt identice pentru diversele cai ale celulei de comutatie;

• in fiecare moment soma curen!ilor de linie in primarul transformatorului este nula.

+ ld

l

~

/ d~1

~'

I

t

----~~(+)

::"--1 -

-

- U d

n Sarcina

U activa

 

i

(RLE)

!~'

I

Cea mai mare parte a redresoarelor contine un transformator. Transformatorul a:alizeaza separarea galvanica mtre circuitul primar ~i circuitul secundar ~i determina, prin

Taloarea tensiunii sale secundare, Functionarea schemei de

pucurse de curenti nesinusoidali. Ace~ti curenti nesinusoidali cer ca puterea aparenta de· fimensionare a unui transformator utilizat la constructia unui redresor sa fie superioara celei ~ 1IIluitransformator care functioneaza m regim sinusoidal. Pentru a caracteriza performantele schemei de redresare in legatura cu 1RIlSformatorul, se utilizeaza ca marime de referinta puterea ideala pe partea de curent

aminuu, Pd~' data de relatia (2.1).

valoarea medie a tensiunii redresate. redresare impune ca mfa~urarile prim are

~i secundare sa fie

Pd~ =Udol d

- valoarea medie a tensiunii de ie~ire in gol a redresorului;

- curentul de sarcina (prin receptor - a se vedea fig. 2.1 ~i 2.2)

Pentru transformator se defme~e:

puterea aparenta a secundarului Ss :

puterea aparenta a primarului S p :

Sp = mU pIp = cpP dO

unde:

m

Up, I p

este numarul de faze (mf~a.ri)

sunt valorile

prim are;

efective ale tensiunii ~i curentului de faza in primar.

- puterea aparenta de tip Sf:

S

I

Ss +Sp

=---=CP dO

2

(

1n relatiile (2. I) pana la (2.4)

c s ,C p ~i c/ sunt coeficientii

care exprima graduI de

utilizare a infa~ura.rilor transformatorului. Eficienta redresorului se caracterizeaza prin:

- factorul de putere secundar :

Valori scazute pentru Ips ~i Ipp, la P dO ' indica costuri ridicate pentru construqia infa~ura.rilor. Performantele transformatorului au 0 mare influenta asupra caracteristicii exteme

se face dupa metode

generale, luand ca puteri de calcul puterile mention ate mai jos. Tabelul 2.1 da cuplajele uzuale ale transformatoarelor trifazate ~i valoarea raportului de transformare (raporul intre tensiunile secundare ~i primare omologe). Cuplajele cele mai frecvente ale transformatoarelor sunt YyO, Dyl1, Ydl1 ~i YzI1.

U d (I d ) a redresorului. Calculul transformat()arelor pentru redresoare

Exemplu: Calulul raportului de transformare:

a) pentru cuplajul YyO (tabeluI2.I-pozitia

Diagrama vectorial a a tensiunilor este data in fig

Pentru transformatorul cu coloane, considerand tensiunile omoloage, in primar ~i

I-I).

2.3.

secundar rezulta:

11-,

!l.an = -=-!l.AN

~

r=--=- Uan

U AN

~

n l

Sensul de parcurs orar indica f3 = 0, de unde simbolul cuplajului YyO.

b) pentru cuplajul Dy II (tabelul 2.I-pozitia 1-2):

Fig.

2.4 arata diagrama

vectoriala

a tensiunilor.

transformatorului este:

U

_an

=

n

n 1

1 U

_AB

Ecuatia primei coloane

a

(2.8)

T- c

3 Y"'~8E

.fi!i ;:J

~.

c

Fig. 2.3 Diagrarna vectoriala a tensiunilor pentru cuplajul YyO.

Fig. 2.4 Diagrama vectoriala a tensiunilor pentru cuplajul Dy 11.

Tensiunea secundara intre faze, omoloaga lui !lAB este !lab' conform fig. 2.4:

care se calculeaza

!lab = J3uan = J3 !2 U AB de unde rezulta n j

r = U ab = J3 n 2

U AB

n 1

f3=11- 1r

6

2.3

Comutatia , ideala si , comutatia reaIa

,

o celula de comutarie are mai multe cai de curent ~i fiecare cale con!ine un intreruptor unidireqional (dioda sau tiristor). Comuta!ia este trecerea succesiva a curentului de la 0 cale la aha, consecin!a a schimbarii starii intreruptorului din fiecare cale de curent. Fig. 2.5 prezinta doua cai de curent in comuta!ie.

Tensiunile U l (t), U z (t) sunt tensiuni alternative sinusoidale (fig. 2.6) (de exemplu

tensiuni secundare ale unui transforrnator trifazat); ill L kj , R kj sunt reaetanta ~i rezistenta eaii

de eurentj (j=1;2); L s este inductanta reeeptorului.

Daea intreruptoarele 5\ ~i 5 z sunt neeomandabile (diode), comutatia va incepe In

momentul in care tensiunea de comutatie Uk (t) = uJ t) - U z (t) care era pozitiva pentru 51

inellis, lsi va schimba semnul. Pentru Uk < 0, 51 se deschide ~i 52 se Inehide, caci diodele 5\

~i 5 z sunt polarizate respectiv in invers ~i ill direct.

Comutatia se nume~e ideal a sau instantanee ~i se considera timpul de eomutatie nul (fig. 2.6,a). 0 asemenea comutatie este posibila daca se neglijeaza inductantele de comutatie L kj' deci se considera L kj = 0, (j= 1, 2, etc.).

&

!

I

//

r-_

.U',

""",/

,

,u

k

U

/lA~/

~'OO

i

;

360

i

 

J

~

i

i

1

i 2

,.

0)'

-

rot

&

I

I

&

I

I

I

I

in realitate inductan1ele de comutatie

L k ) (fiecare

fiind suma dintre inductan1a

retelei raportata la seeundarul transforrnatorului, inductanta de scapari a transformatorului ~i inductanta caii de curent) nu sunt nule. Ele nu permit variatia brusca a curentului, cu panta infmita. Comutatia reala va dura un interval de timp Lit (vezi fig. 2.6,b) numit timp de comutatie, pe durata caruia curentul treee prin cele doua cai.

Daca reactanta receptorului este considerabila

curentul I d constant, pe'"toata durata comutatiei ~i:

(illL s -t 00) se poate

considera

Curentul de comutatie i k = i z determinat de tensiunea de eomutatie

Uk este identic

cu un curent de scurtcircuit,

cre~te dupa 0 lege exponentiala, simultan eu scaderea lui i J' Cum tensiunea de comutat ie Uk

este diferenta tensiunilor furnizate de retea, comuta1ia este numita "naturala". Variatia curentului pe durata comutatiei este determinata de evolutia tensiunii Uk ~i

de caracteristieile (inductante, rezistente) circuitului de comutatie. Durata comutatiei naturale este caracterizata prin valoarea unghiului de comutatie J.l

dat fiind caracterul inductiv al eircuitului de eomuta1ie. EI va

Daca intreruptoarele

51

~i 52 sunt

comandabile

(tiristoare

coman date

cu 0

inwziere a) comutatia va surveni in raport cu punctul de comutarie naturala cu 0 intfuziere a (fig. 2.7). Comutatia intre doua intreruptoare (doua cai) evidenriata in fig. 2.6 ~i fig. 2.7 este denumita normala sau regulata.

iP~ ••Cl de comutalie natur>JA

'"

 

,

 

u

I

/

1

I

:

/u 2

 

I

•.

I punet de comutatie natural.1

i

u~

~

,

I

A

!

:

i

1

;

i

2

!

~tTd :,L

L

:;

curentului

nominal I dn' comutaria poate deveni multipla, adica

simultan in comutatie (conduqie). Acest fenomen va fi studiat mai tfuziu. Comutaria determina 0 cadere de tensiune reactiva U/1 care diminueaza valoarea

tensiunii medii U d furnizate de redresor.

Pentru curenrii de suprasarcina

Id' care depa~esc

sensibil

valoarea

mai mult de doua cai de curent vor fi

2.4 Influenta sarcinii

,

Funqioparea Aceasta dependenra

pe 0 schema

monoalternanra necomandat (simbol MID-DIN V4I76I). Se presupune ca dioda este ideal a (u D = 0 in starea de conducrie; i D = 0 in starea blocata).

montajului redresor este legata de natura sarcinii conectate la ie~ire.

va fi studiata

foarte simpla:

redresor

monofazat

Schema este data in fig. 2.8. Tensiunea secundara a transformatorului Us este:

Funqionarea

schemei

Us = Us sin rot = us.fi

sin rot

este simpla. Dioda D conduce

in timpul

semialternantei

pozitive (a="+"; b="-") a tensiunii us' deoarece ea este polarizata in direct. 1n acest interval

de timp tensiunea la bomele sarcinii este egala cu tensiunea de alimentare.

111 deeursul semi-altemantei

fiind polarizata in invers:

negative a lui Us (a="-"; b="+"), dioda este bloeata,

U d =0

111

fig. 2.9 se prezinta evolutia tensiunilor ~i eurentilor.

111

eonformitate eu tabelul 1.1 linia 1, se poate sene:

()

u d

v.J2(

t =_s_ 1+-SlflOJt--cos20Jt--eos40Jt-

re

2

3

15

re.

2

2

A

A

-

U

U

V d = _s ; Va = _s ; IF = 1,57; 1M = 1,21

re

2

)

Unghiul de eonduqie faza eu tensiunea u d :

al diodei este e = re. Curentul i d este de aeee~i

1

- _Is.

d --,

re

I -!.L

d-

2

V DR =V s

Curentul seeundar rezulta din relatia (2.17):

- Is = Ia = IFId = 1,57Id

-

Tensiunea seeundara se obtine din re1atia (2.15):

forma ~i in

~ Us

I

I

fJ s ~-------

I

i~

[7

S

Curentul primar i p se obtine din ecuatia solenatiilor tinfuld cont ca nu exista componenta de curent continuu.

n 2(o

o

I

p =-

11,

Is -

/-)

d

Caraeteristieile transformatorului se ealculeaza eu ajutorul relatiilor (2.2)

n=l; m=] ~i al relatiilor (2.19)

; (2.23).

(2.6)

; eu

fps =_1_=0,286; fpp =_1_=0,371

3,49

i

I

a(+)

i

is

:-

(

~ ~

~

)

>-

Us

(I Y

L-o

b(-)

_

2,69

Fig. 2.10 Redresorul monoalternan\i cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie.

Solutia eeuatiei (2.30) este:

id(mt) = if (mt)+i z (mt)

A

A

if(mt) = IfJ2 sin(mt- <p)= ~

Us

" sin(mt- <p)= Us sin(mt- <p)

Z

R 2 +(mLt Z wL = R 2 +(mL)" ; <p=aretan- ~ 0 R lat=O
R 2 +(mLt
Z
wL
= R 2 +(mL)" ; <p=aretan-
~
0
R
lat=O
=> uS=O;id=O
U
--rol
R
]
A
[
-~e
=0
roL

Valoarea eonstantei A rezulta din eonditia initiala:

eu (2.32) ~i (2.35), (2.31) se serie:

id(mt)= l sin(mt-<p)+sinq>e roL

id(e=mt)=o=>sin(e-<p)+sin<pe

Eeuatia (2.37) se poate rezolva prill metode numeriee.

Rezulta

astfel dependenta e( ~L ) reprezentata in fig. 2.11.

(2.32)

o

360

e

i

I

0'

180

i

10 00 Leo --- • -- R rezultat R
10
00
Leo
---
--
R
rezultat
R

0,2

Fig. 2.11 Curba unghiului de conducti e 8( ~L ).

pentru

0

sarcina

rezistiva

(L=O)=> wL =0=>8=180°,

deja

gasit

la

pentru 0 sarcina inductiva (R = 0) => WRL ---700 => 8 = 360°, ceea ce semnifica conduetia

permanenti a diodei D. In aceasta situatie:

wL

q> = arctan--

R

= arctan 00 = - rr

2

- pentru 0 sarcina rezistiv-inductiva RL, unghiul de conduetie 8 este cuprins inintervalul

[180°,360°],

schimbarea de semn (us < 0) a tensiunii de alimentare.

ceea ce semnifica

faptul ca trecerea

curentului

este prelungita

dupa

Cauza acestui fenomen este energia magnetica acumulata 'in inductanta. Variatia marimilor electrice ale schemei este reprezentata 'in fig. 2.12.

wt = e cand curentul i d devine nul ~i tinde sa-~i schimbe semnul,

dioda D se blocheaza ~i i d = 0 pana la semiahernanta pozitiva urmMoare a tensiunii us.

La momentul

U4

A

I

Us

~31t

41t •••

I

~i

I

I

I

i:

j~:

I

.

•. :

. !

ldl~1

"1

uDt

'

:

.

;~:(Ot

I

;

i

I

i

I

:

i/T'

:

'

(J)t

I

::

---~-;

U i------------------u

s

I

~I

~:

L/

Fig. 2.12

Evolupa tensiunilor ~i a curentului pentru funeponarea eu sarcina RL selie.

deci inferioara valorii

In concluzie,

-

1 J8

A

Us (l-cose)

U d =- Ussrnmtd(OJt)=---- 2n o

n

2

obtinute ill cazul sarcinii rezistive (relatia 2.15).

conectarea

inductantei

L ill serie are drept consecinta

cre~erea

unghiului de conductie e la valori superioare valorii de 180 0 ~i diminuarea valorii medii a tensiunii redresate U d

Se observa de asemenea 0 alura mai putin odulata pentru curentul i d

2.4.3

Functionarea , cu sarcina rezistiv-inductiva RL serie si dioda de regim liber (DRL)

,

Schema este cea din in fig. 2.13. Dioda de regim liber (DRL) este legata in antiparalel cu sarcina. Ea constituie un circuit pentru descarcarea energiei acumulate in inductanta L, ill timpul intervalului de blocaj al diodei D.

In semialtemanta pozitiva a tensiunii Us (a="+"; b="-"), dioda DRL este blocata.

In aceasta situatie, curentul i d = is va avea expresia (2.36).

tn momentul OJt = n, la schimbarea polarit,\tii tensiunii us' DRL devine conductoare

$i D se blocheaza.

tncepand cu acest moment:

U U ~[ --n R] ~ { --n R] I do =iJn)= ; sin(n-cp)+sincpe =-t
U
U
~[
--n R]
~
{
--n R]
I do =iJn)= ; sin(n-cp)+sincpe
=-t sin
roL
l+e
roL
wt' = wt-n
D
i
i
a(+)
is
.-
p
+
d
,.--0
••
"'
-
~
I
~
"'
!
~
<
,
~
u
-<
<:R
D
<,
\
DRL
uJ
-<
~
<;'
~
~ Us
)
>-
<\
/
\
•••
u d
.
J
c.
!
DRL
L.-c
ex
,
I
"
"
c>
b(-)
c-;L
c:>i.
i
,
=~ !
)
Fig. 2.13 Redresorul rnonoaltemanta cu sarcina rezistiv-inductiva sene
cu dioda de regirn liber DRL.

Durata de conductie a diodei DRL depinde de energia magnetica acumulati:i in L. Regimul de conduqie poate fi continuu sau intrerupt.

blocajul diodei DRL fii punerea in

La momentul

OJt = 2n, Us > 0 va determina

conductie a diodei D. Varialia tensiunilor reprezentata In fig. 2.B.a.

fii a

curentului,

presupunand

conduclia

continua, este

Se observa ca existenla

diodei de regim liber DRL lmpiedica

u d sa ia valon

negative; valoarea medie a tensiunii redresate

sarcinii rezistive R (relatia 2.15). Daca se considera cazul:

U d va fi aceea~i cu cea oblinuta in cazul

wL»R

(L-7 oo )

r\ /~ / \ I \ I~-roti .u i\ Ii i\ I . I I
r\
/~
/
\
I
\
I~-roti
.u
i\
Ii
i\
I
.
I
I
I~I
I
I
d
I
I
a'N V\
I
I
V\
,
!
:--_
rot:
I
I
I
ldmax i
I
I
wt;
In:
: 3n:
4n::~
tun
! I
I
i
I I
!
IV I
V-·'
!
'
i
:
-u s ~----------
Fig. 2.13.a Evolu1ia tensiunilor ~i curentului
pentru schema din fig. 2.13.
L\
L\
I
I
:~cotl
I
:
I
I
I
I
J
,
I
.
.'
I
is=i d
:
IbRL=ld:
I
I
;~cot:
I
I
I
!
.
.
I
\7="'~;'

- U

D i p a(+) is i + .- d ,---<' •• ~I 121 ••• ~
D
i p
a(+)
is
i
+
.-
d
,---<'
••
~I
121
•••
~
I
I
I
I
"
fiR
Tic
I
~
I
I
I
U
i
D
1+
I
~
«
I
,
,
~R
UR!
-,-C
P1
iUs
,
~
A 1_
<, (>
t
"
I
./
I
'-
I.
.
I
I
d.
I
L
"
b(- )

In regim permanent, dioda D devine conductoare in semialternanta pozitiva a tensiunii us' in momentul cand Us depa~e~te valoarea U co' tensiune la care a fost anterior incarcat condensatorul:

~i condensatorul C incepe din nou sa se incarce. Dioda D se blocheaza

tot in decursul

semialternanrei pozitive a lui us' in momentul in care Us < UCI' unde U CI este tensiunea la

fata de de sursa de

alimentare ~i condensatorul se descarca pe rezistenra R (traseul desenat cu linie intrerupta in

fig. 2.15). Dupa valoarea constantei de timp l' ==