Sunteți pe pagina 1din 21

Universitatea "Dunrea de Jos" din Galai Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

REFERAT LA

Student: Bruma OLEG BASARAB ANDREI Specializare: AI grupa I

Anul de studiu: II

GALATI 2012

BIBLIOGRAFIE: 1-ANALIZA SWOT A SETORULUI TURISTIC 1.1-Dezvoltarea turismului 1.2- Indicatori turistici regionali Africa de Nord 1.3- Activitatile de marketing 1.4 Poarta electronica spre Atractiile Turistice 2.Turismul: Proiectul national al Egiptului 2.1 Numarul de turisti si de innoptari 2.2 Industria hoteliera 2.3 Diversitate turistica 3 Oportunitati 4 Turismul istoric 4.1 Turismul de safari 4.2 Turismul terapeutic 4.3 Turismul de conferinte si de expozitii 4.4 Turismul sportiv 4.5 Turismul de Golf 4.6 Turismul de litoral si de vacanta 4.7 Turismul ecologic 4.8 Turismul de festivaluri 5 Turismul intern 6 Exporturile turistice 7 Concluzii

8 EXEMPLU DE Croaziera in Egipt 9 BIBLIOGRAFIE

1.EGIPT ANALIZA SWOT A SETORULUI TURISTIC

Egiptul se bucura de o localizare geografica unica in centrul lumii intre Asia, Africa si Europa, astfel incat in aceasta zona sunt dezvoltate aproape toate tipurile de turism, mai ales ca aici se gasesc cam o treime din monumentele lumii. De peste 7000 de ani Egiptul este bine cunoscut datorita remarcabilei sale mosteniri istorice si a civilizatiei care are radacini puternic infipte in istorie. De fapt aceasta civilizatie a insemnat un amestec de culturi: faraoni, greci, romani, cultura Coptic si cea islamica. O alta caracteristica favorabila turismului este pozitionarea geografica si climaterica. Intinderile mari de coaste de-a lungul Marii Mediterane si a Marii Rosii sunt bine cunoscute datorita resorturile de vara ce atrg mii de turisti dar si pentru reciful de coral care ofera priveliste minunata. De asemenea, de-a lungul Nilului, care strabate Egiptul din sud pana in nord, sunt situate o mare parte din atractiile turistice culturale ale Egiptului. Turismul a fost dintotdeauna una dintre cele mai importante pietre de temelie pentru dezvoltarea economiei in Egipt, este principal sursa de valuta si in plus aceasta industrie absoarbe o mare parte din forta de munca disponibila in Egipt. Pe de alta parte, industria turismului este in stransa legatura cu aproape 70 de alte industrii si servicii complementare si de alimentatie, reprezentant astfel forta care va impulsiona economia tarii. 1.1 Dezvoltarea turismului: In ultima perioada harta dezvoltarii turismului s-a modificat complet datorita eforturilor constant pentru cresterea acestui sector economic. In acest sens, industria tursmului a reusit sa creeze o serie de mici orase vibrante, plaje extinse si sa recreeze in adancimea desertului modul de viata modern.
3

Inca din 1980 indicatorii specifici acetei industrii au cunoscut o crestere importanta deci o dezvoltare remarcabila a acestui sector. In plus, statul a avut mereu initiativa de a realize o infrastructura puternica, di adancimea desertului si pana la tarmul Marii Rosii si Sinai, eliminand astfel, problema izolarii acelor zone vaste din vale si transformandu-le in centre turistice economice si dezvoltate unde turistii pot gasi hoteluri si resorturi ce indeplinesc standardele internationale. De la inceputul anilor 1990, o noua politica de dezvoltare a fost adoptata prin intrarea in vigoare a Decretului Prezidential nr. 425 din 1992 ce a stability infiintarea Autoritatii Generale pentru Dezvoltarea Turismului. Aceasta autoritate va avea rolul de a realiza o dezvoltarea planificata si intergrata utilizand expertiza nationala si internationala. De asemenea, existenta acestei Autoritati a insemnat un pas inainte important ce a reprezentat si o importata garantie si impulsionare pentru investitiile externe in resoturi , aeroporturi si drumuri in adancul desertului si de-a lungul coastelor. In ultimii 15 ani au aparut noi zone turistice in unele locuri isolate ceea ce a insemnat readucerea la acestora la viata economica prin tranformarea lor in atractii turistice. In plus, in perioada 1992-2006 aproxiativ 557 de proiecte turisice au fost aplicate creand o capacitate hoteliera de 40.000 de camera cu o investitie de 9.7 miliarde LE (Egyptian Pounds). Aceste proiecte au fost desfasurate de-a lungul Golfului Aqaba, Marii Rosii, Al Ein Al-Sokhna, Ras Sidr, coasta de nord si Al-Areesh. S-a planificat, de asemnea, si crearea a 51 de centre turistice in zonele unde sunt situate principalele facilitati turistice. 1.2 Indicatori turistici regionali Africa de Nord (World Travel&Tourism Council, WTTC, 2006) ara Cererea turistic total (mld. USD) 1.Egipt 18,9 0,3 8,6 % n cererea mondial Exportul turistic (mld. USD)

2.Maroc 3.Algeria 4.Libia 5.Tunisia

11,6 8,9 7,3 6,4

0,2 0,1 0,1 0,1 0,8

6,1 4,6 3,4 3,2 24,9

Total regional 53,1

1.3 Activitatile de marketing In prezent, Egiptul a adoptat o serie de planuri de atragere a turistilor, cu rezultate remarcabile, diversificand piata turistica si cucerind noi piete. Aceste planuri au la baza, in principal, realizarea promovarii si marketingului turistic printr-o campanie integrata lansata atat de sectorul privat cat si de cel guvernamental, campanie ce include toti factorii de baza ai sectorului turistic din tara si strainatate. Acesti factori au fost determinati prin intermediul studiilor coordonate de catre Atoritatea pentru Promovarea Turismului, studii ce au vizat piata turistica si segmentul de turisti vizati, in scopul realizarii targetului stabilit pentru promovarea turismului in Egipt. 1.4 Poarta electronica spre Atractiile Turistice: In cadrul procesului de promovare turistica a Egiptului a fost creata o poarta electronica integrata, tradusa in 7 limbi ce contine linkuri catre mai multe site-uri ce ofera o vasta informatie turistica selectata astfel incat sa atraga turisti din intreaga lume. Acest proiect are, pe de alta parte, si menirea de a crea un sistem educational electronic pentru agentiile de turism din afara tarii in scopul de a reinnoi informatia detinuta de acestia despre Egipt si pentru a-i tine la curent in legatura cu noile poiecte turistice dezvolate. Una dintre campaniile lansate pentru promovarea Egiptului ca dstinatie turistica a fost lansata la inceputul anului 2006 sub motto-ul: Darul Soarelui si Egiptul... Incopmparabil. Campania urmareste evidentierea produsului turistic ca un tot in scopul

cresterii numarului de turisti. Aceasta campanie se desfasoara prin toate metodele de promovare: mass media, anumite ziare, televiziune, magazine, postere stradale si in mijloacele de transport.

2.Turismul: Proiectul national al Egiptului


Turismul este unul dintre cele mai promitatoare sectoare ale economiei egiptene avand un rol important in cresterea venitului national si in crearea de noi locuri de munca pentru tineri. In acest sens, statul s-a implicat in implementarea unui progam pentru promovarea turismului egiptean, program ce se va desfasura din 2006 pana in 2011. Principalul scop al acestui program este de a atrage investitiile private, estimate la aproximativ 8 miliarde LE in domeniul investitiilor turistice, investitii ce vor crea mai multe oportuniati pentru locuri de munca pentru tineri. In perioada 2005-2006 sectorul turistic a creat un numar de aporximativ 120.000 de locuri de munca destinate tinerilor. 2.1 Numarul de turisti si de innoptari Turismul are o importanta majora pentru economia Egiptului aducandmai mult de 8 milioane de turisti anual, ce corespund la mai mult de 80 de milioane de innoptari, peste 1.6 locuri de munca directe sau indirecte, a creat in jur de 12.5% din zona urbana si a contribuit cu 11.5% la crearea produsului intern brut. Datorita caracteristicilor remarcabile ale atractiilor turistice, numarul turistilor a atins recent suma de 8.7 milioane in 2006, in timp ce numarul innoptarilor a ajuns la 85.7 miloane in acelasi an. In concordanta cu aceste cresteri, veniturile din turism au ajuns la o suma de 6429 milioane de dolari americani in 2006. Acest lucru face ca turismul sa fie principala sursa de valuta. 2.2 Industria hoteliera Sectorul hotelier este unul dintre cele mai eficiente sectoare din punct de vedere economic din domeniul turistic. Mai mult decat atat, acesta are beneficiul unei distributii geografice eficiente, hotelurile si satele turistice se intind pe o zona incepand din principalele orase turistice, de-a lungul coastelor, dar sunt si hotelurile plutitoare de croaziera pe Nil si Lacul Nasser, hoteluri ce contribuie la cresterea faimei zonei Nilului.

Sectorul hotelier a cunoscut o dezvoltare destul de evidenta; numarul hotelurilor, a satelor turistice si a hotelurilor plutitoare a crescut la 1187 in 2006, iar capacitatea hoteliera a crescut la 170.000 de camere in 2006 pentru a putea face fata numarul in continua crestere de turisti si innoptari. In plus, porturile existente intre Cairo si Aswan au cunoscut o dezvoltare importanta si , pe de lata parte, au fost create noi astfel de porturi pentru ambarcatiuni. 2.3 Diversitate turistica Turismul cultural, monumental si istoric sunt considerate cele mai vechi si cele mai dezvoltate forme de turism din Egipt deoarece aici se gasesc mai multe monumente faraonice, grecesti, romanice si islamice. Recent, produsul turistic egiptean a fost dezvoltat astfel incat sa deserveasca mai multe segmente de turisti prin aparitia unor noi tipuri de turism si anume: turismul arheologic, turismul de litoral,turismul de vacanta, turismul religios, turismul terapeutic, safari in desert, conferinte internationale si expozitii, eco-turism si turism sportiv, pe langa evenimentele recreationale si culturale ce imbogatest produsul oferit. Mai mult decat atat, centrele de scufundari subacvatice au cunoscut o crestere impresionanta datorita turismului, ajungand la un numar de 346 de centre in 2006.

3 Oportunitati
Un nou tip de turism a fost activ promovat incepand cu 2005, turismul caselor de vacanta. Acest tip de turism, conform decretului ministerial nr. 548/2005, da cetatenilor straini drept de proprietate si uzufruct asupra unor unitati mici situate in unele noi zone urbane si in unele zone turistice de vaza ce de exemplu: Sidi Abd el-Rahman, Hurghada, statiunile de la Marea Rosie si Marsa Matrouh, aceste proprietati pot fi folosite ca locuinta.

4 Turismul istoric:
Este considerat a fi cea mai veche forma de turism din Egipt. In plus, acesta este marturia maretiei civilizatiilor ce s-au perindat pe taramul Egiptului.

Avand in vedere importanta mostenirii religioase si a civilizatiei egiptene, s-a acordat o atentie deosebita recrearii drumului Sfintei Familii la trecerea in noul milenium. In plus, recent au fost facute eforturi pentru a reface si drumul lui Aal Al-Beit (famlia profetului Mohamed). 4.1 Turismul de safari Teritoriul Egiptului este acoperit de un vast desert precum si de munti, fapt de creaza oportunitatea dezoltarii unui turism de aventura si distractie, turismul de safari. Acest tip de turism poate fi intalnit in urmatoarele zone: Saint Catherine, Mount Moses, al-Dakhla si al-Kharga Oasis, al-Ein as- Sokhna, al-Qoseir, Sharm el-Sheikh si Safaga. Aici, turistii pot urmari viata animaleleor salbatice si migratia pasarilor.

4.2 Turismul terapeutic: Egiptul este binecunoscut pentru izvoarele sale de ape minerale si sulfuroase, pentru climatul uscat, pentru terenul nisipos si argilos, toate acestea fiind favorabile in tratarea anmitor boli. In plus, unele dintre plaje sau apele de la mal au animite proprietati curative. Egiptul detine un numar de izvoare cu ape minerale si sulfuroase cu o compozitie chimica unica. S-a dovedit ca aceste izvoare detin proprietati terapeutice ce pot vindeca anumite boli ale oaselor, de piele sau gastrointestinale. 4.3 Turismul de conferinte si de expozitii Reprezinta un segment important al turismului, segment cazarterizat prin valori mari de incasari. Centrul International de Conferinte de la Cairo este o interfata impresionanta penru acest tip de turism. Centrul este foarte bine echipat cu facilitati de inalta tehnologie. Recent, Egiptul a gazduit prima bursa de turism numita Bursa Mediteraneana. In ultimii sase ani, acest tip de turism a inregistrat o crestere continua, numarul total al evenimetelor major desfasurate in cadrul CICC a fost de 665, dintre care 132 au fost conferinte nayionale si internaionale, 235 expozitii si 298 petreceri si concerte.

Datorita cererii foarte mari de spatii pentru conferite si expozitii internationale, o sala de 6000 de mp a fost adaugata la CICC, ridicand astfel veniturile la aproximativ 115.3 miloane LE. In 2006 turismul de expozitii si conferinte a cunoscut o crestere remarcabila, mai mute conferinte de o importanta foare mare avand loc in Egipt, Forumul Economic Davos in Sharm el Sheikh si Conferita femeilor de afaceri in Cairo. 4.4 Turismul sportiv: Turimul sportiv este considerat oa fi o importana componenta a produsului turistic avand in vedere faptul ca activiatea asportia este astazi una dintre principalele atractii pentru oamenii din lumea intreaga. Cele mai importante zone turistice pentru practicarea sporturilor sunt: clubul de echitatie al-Gezira, clubul de golf, clubul de trageri si cluburile sportive de la Marea Rosie, un club pentru sporturi acvatice a fost deschis in Hurghada si Sharm el Sheikh. 4.5 Turismul de Golf Acesta este un nou si foarte special tip de turism ce atrage turisti cu un nivel inalt al venitului. Ministerul Turismului are in planpromovarea acetui tip de turism pentru a creste venitul din activitatea de turism. Egiptul ofera golferilor incapatori sansa de a practica sportul lor favorit pe terenuri de inalt nivel localizate in importante zone turistice: Luxor, Sharm el Sheikh si Hurghada care au castigat titlul de Cele mai fascinante destinatii turistice ale anului 2005. In 2006, Egiptul a gazduit, pentru prima data, Campionatul Final Italian de Golf, desfasurat in Stella de Mary, Al-Ein al Sokhna, cu participarea sectorului privat. Atat presa italiana cat si cea egipteana au apreciat favorabil aceste eveniment, organizat intr-o atmosfera autentic egipteana si pe terenuri de inalta performanta. 4.6 Turismul de litoral si de vacanta Egiptul are o varietate de plaje fascinante ce se intind de-a lungul Marii Mediterane si de-a lungul Mariii Rosii. Marea rosie este caracterizata prin apa sa limpede, recifurile de corali, pestii rari si prin imaginea muntilor ce rasar de-a lungul coastelor. Mai mult decat atat, coastele golfului Aqaba au mai multe faciliati pentru

practicarea sporturilor acvatice ca de exemplu: scufundari, surf, etc. In regiunea Marii Rosii, Safaga este centrul turismului de litoral, datorita excelentei sale localizari in golful Suez si a plajelor sale impresionante ce se intind pe o lungime de 40 de km. Clima placuta prelungeste sezonul turistic acesta fiind de 9 luni pe an. In plus, costele de nord abunda de numeroase noi sate turistice de-a lungul coastelor. Alexandria este caracterizata de porturile sale naturale si o coasta lunga ce se intinde de la este la vest pe o lungime de 70 de km si de plaje incantatoare. 4.7 Turismul ecologic Aceasta este o noua sursa la venitul national. Locurile unde se practica astfel de turism includ: rezervatiile naturale a vietii salbatice precum: Ras Mohammad, Saint Katherine, Naqab in Sudul Sinaiului. Mediul inconjurator din Safaga se distinge printr-o combinatie de mare, munte si desert. Se doreste transformarea zonei de coasta a Marii Rosii, ce se intinde pe mai mult de 1000 km, intr-o rezervatie naturala imensa ce va deveni cea de-a doua ca marime din lume. 4.8 Turismul de festivaluri Festivalurile sunt o sursa importanta pentru cresterea turismului si petntru promovare, generand un volum important de incasari. Egiptul a organizat mai multe festivaluri ce au atras audiente ca de exemplu: Festivalul international de muzica de la Cairo, Festivalul International de Film de la Cairo, Festivalul de turism si cumparaturi , Campionatul International de Bowling de la Sharm el Sheikh.

5 Turismul intern
Turismul intern prezinta o crestere constanta in noi zone promitatoare ce se disting prin hoteluri impresionante, plaje deosebite si resorturi minunate, atragand astfel din ce in ce mai multi egipteni. Zone importante pentru acest tip de turism: 1. Coasta de nord vest

10

Aceasta zona este caracterizata prin climatul sau moderat specific zonelor de litoral. In aceasta zona au fost implementate mai multe proiecte de dezvoltare turistica printre care: a. Dezvoltarea zonei Sidi Abd el-Rahman: se doreste transformarea acestei zone intrun resort de nivel international. Proiectul va fi construit pe o suprafat de 6.200.000 mp, cu investitii totale estimate la aproape 7 miliarde LE. Proiectul urmareste crearea de 3000 noi camere de hotel, terenuri de golf si un port de yahturi de inalt nivel, pe langa crearea unor facilitati de recreere, de sport si cumparaturi. Acest proiect va crea si noi locuri de munca pentru cei tineri. b. Un hotel international pe coasta de nord: acesta este primul hotel international deschis pe coasta de nord in 2006, menit sa aseza Egiptul pe harta turismului international si cresand fluxul de turisti catre Egipt. Hotelul are o capacitate de 400 de camere, in prima faza a proiectului ce prevede construirea a6 hoteluri pe o suprafata de 3000000 mp, cu o investitie de aproximativ 1 miliard de LE. Acest proiect genereaza un numar de 50000 de locuri de munca pentru tineri. 2. Sharm El Sheikh, cel mai mare centru de scufundari din lume. Sharm el Sheikh este situat in Golful Aqaba in nord estul Peninsulei Sinai. Este marginit la nord de rezervatia Nabq si la sud de Ras Muhammad. Se intinde pe o lungime de 18.5 km de-a lungul coastei golfului Aqaba. Orasul se bucura de un potential natural unic si de caracteristice impresionanate, devenind astefel un important centru ata pentru turismul intern cat si pentru turismul international. Inplus, Sharm El Sheikh este o statiune internatonala preferata de turisti atat in timpul veriii cat si in timpul iernii. 3. Hurghada .... recif de corali unic Orasul este situat la 395 km sud de Suez. Se distinge datorita climatului sau moderat de-a lungul intregului an si a claritatii apei marii, aceste lucruri au

11

tranformat acest oras intr-un important centru turistic, mai ales pentru practicare sporturilor acvatice pentru amatori. In plus, aici pot fi admirate unele dintre cele mai spectaculoase recifuri de corali dar si creaturi rare intalnite in adancul marii. In acest oras sunt multe hoteluri si sate turistice. 4. Al Wadi al-Gadid Aceste oaze sunt localizate in Al-Wadi al-Gadid in desertul de vest al Egiptului la o distanta de aproape 600 m de Cairo. Aceasta zona este faimoasa atat petnru desert cat si pentru zonele verzi, pe langa fantanile si izvoarele sulfuroase, devenind astfel una dintre zonele preferate de turisti atat pentru safari, turism istoric sau ecologic. In 2006, a fost pusa piatra de temelie pentru cel mai mare resort din aceasta zona. Resortul cuprinde 54 de camere, mai multe corturi, bai de nisip, zone verzi, terenuri de golf ce necesita o investitie de aproape 17 milioane de LE. Totusi, dezvoltarea turismului intampina si multe neajunsuri precum imaginea negativa, teama de terorism, Egiptul fiind considerata o tara islamica cu un nivel de securitate scazut. Bombardamentle din 2005 din Sharm el Sheikh dar si atacurile teroriste din 1992-94 au dus la uciderea de persoane pe de o parte, dar a avut si un impact important in scaderea numarului de turisti cu aproape 800.000. Turistii au fost descurajati sa incerce sa comunice cu localnicii sau sa viziteze zone mai retrase. In timp aceasta teama a fost atenuata dar reprezinta inca un risc evident. O alta componenta care afecteaza domeniul turistic sunt constrangerile institutionale: modul de impozitare, competitia neloiala, dominatia monopollui local, limitarea numarului de servicii, restrictionarea mobilitatii personalului, restrictii in privinta proprietatii, discriminari pentru acordarea licentelor, limitarea tipurilor de operatii ce pot fi defasurate legal. Regulile de impozitare au efecte negative asupra: descurajarii investiillor, erodarea competitiei, cresterea artificiala a costului capitalului, impiedicarea noilor investitii, influenteaza diferit investitii diferite, au un impact negativ asupra sectorului de

12

sevicii, sistemul incurajeaza investitiile in productie in detrimentul investitiilor in servicii. Monopolul local este cea de-a doua cea mai importanta bariera ce afecteaza piata turistica. Nu exista nemultumiri atat in privinta monopolului din cadrul sectorului turistica cat mai ales in privinta monopolului existent pe piata activitatilor economice aflate in legatura cu industria turistica. Spre exemplu: transport, comuncare, banci sau asigurari. EgyptAir a inregistrat in 2002 o pierdere de 300 de milioane de LE. Pierderi puse pe seama politicilor non-economice si a performantelor reduse de promovare si marketing. Desi 80% din sosirile in Egipt sunt pe cale aeriana Egypt Air opereaza doar 19% din totalul zborurilor internationale si 61% din cele nationale. De asemenea, EgyptAir a suspendat un numar de destinatii dincursele sale interne si internationale (14 rute). Printre problemele cu care se confrunta aceasta linie aeriana amintim: numarul mare de personal invechit, probleme finaciare, dimensiunea aeroflotei, activitati de marketing ineficiente, liberalizarea zborurilor, pretul carburantilor, competitia crescanda, instabiliate politica si economica, noi modele de aeronave aparute ce pun in umbra aeroflota EgyptAir. Se urmareste o reconsolidare a acestei companii prin regandirea retelei si conceperea unui nou plan de marketing. Se recomnda dezvoltarea unor programe si strategii de marketing comune ale guvernului si ale companiei aeriene pentru a imbunatati dezvoltarea turismului si a trnsportului aerian in Egipt. Competitia neloiala se manifesta prin urmatoarele probleme: intreprinderile mici si mijlocii nu participa in mod eficient la cresterea turismului, deoarece exist ao competitie serioasa din partea intreprinderilor mari. Firmele mai mici sunt influentate in mod negativ de constrangerile institutionale mai puternic decat cele mai mari, acestea se adreseaza in principal consumatorilor cu venituri mici oferindu-le servicii de calitate si preturi scazute. Pe de alta parte, aceste intreprinderi mici si mijlocii intampina dificultati in imbunatatirea standardelor de calitate si introducerea de tehnologii inovative mai ales

13

datorita lipsei capitalului de investitie. In cele mai multe astfel de locatii facilitatile pentru trainigul resurselor umane sunt aproape inexistenta. Pe de alta parte, existenta pe piata turistica din Egipt a unor grupuri hoteliere precum: Accor, Meridien, Marriott sau Sheraton creeaza o imagine favorabila asupra serviciilor turistice oferite in statiunile si orasele egiptene. Acestea sunt marci recunoscute ce ofera servicii standardizate astfel incat nu ofera surprize neplacute, turistii au incredere in marcile acestea si sunt dispusi sa plateasca pentru aceste servicii. In ciuda acestor aspecte negative dezvoltarea turismului depinde de gradul de coordonare si cooperare intre guvern, societate civila si secorul privat. De asemenea, un impact major asupra evolutiei pietei turistice va avea intotdeauna mediul macroeconomic si institutional.

6 Exporturile turistice

ncasrile din exportul de turism al Egiptului a fost de 8,6 mld. USD, n anul 2006. Acestea vor crete cu 61% n perioada 20072016. Numrul turitilor internaionali a fost de 8,2 mil. n anul 2005 (conform datelor ONT). Investiiile de capital s-au cifrat la 2,3 mld. USD (16,5% din totalul investiional al anului 2006). Acestea se vor dubla pn n 2016. Cheltuielile guvernamentale n sfera T&T au reprezentat 6,6% din total cheltuieli guvernamentale (0,8 mld. USD).Evoluia indicatorilor turistici (2006-2016)

Evoluia indicatorilor turistici (2006-2016)

14

Egipt: Ponderea industriei T&T n cadrul PIB i generarea creterii economice

Pe 23 iulie 2005 s-a nregistrat o serie de explozii cu bombe Sharm - el - Sheikh, o regiune turistic de mare atractivitate pe pieele externe. Consecina ireparabil a acestor atentate a fost pierderea de viei omeneti i un considerabil numr de rnii. n sectorul turistic din Sharm- el - Sheikh, au fost afectate dou hoteluri, diverse zone comerciale, o staie de autobuz i
15

cteva autoturisme private. Sharm el - Sheikh dispune de 132 puncte hoteliere, cu o capacitate de 30.000 de locuri. n perioada atentatului principalele grupuri de turiti proveneau din Italia, Egipt i rile arabe, Europa de Vest i Central (britanici, germani i olandezi). Imediat dup atentat, reacia unei pri a turitilor a fost s prseasc regiunea, iar alii, au preferat s-i continue sejurul. In cazul celor care urmau s soseasc n Sharm - el - Sheikh, o parte i-au pstrat rezervrile, iar ageniile turistice au continuat s vnd ofertele pentru Sharm el - Sheikh Comportamentul turitilor a variat n funcie de naionalitate, de reacia autoritilor naionale imediat dup producerea atacurilor (inclusiv prin elaborarea recomandrilor de cltorie), i, nu n ultimul rnd, sub influena politicilor ageniilor de turism. n baza acestor recomandri, majoritatea ageniilor turistice au practicat schimbarea destinaiei, prin redirijarea turitilor dinspre Sharm - el - Sheikh ctre alte destinaii egiptene. Pe de alt parte, intermediarii din turism s-au vzut condiionai de lipsa capacitilor de cazare n zonele de redirecionare, ca urmare a rezervrilor operate nc din luna iulie. n plus, majoritatea recomandrilor de cltorie au tiut s accentueze diferena ntre Sharm - el - Sheikh i restul destinaiilor egiptene. n anumite cazuri, recomandrile de cltorie prezentau astfel de evenimente ca elemente care trebuie nelese n contextul mai larg al riscului global de terorism.

16

O serie de analiti au ncercat s realizeze un relativ paralelism cu evenimentele de la Luxor din anul 1997. Este adevrat c, n ambele situaii, aciunile au fost orientate ctre turiti, ns n cazul Luxorului evenimentele au avut mai mult conotaie naional, iar cazul Sharm el - Sheikh are legtur cu contextul global. Exist o tendin manifestat la nivel global pe piaa turistic, astfel nct, turitii par mai degrab stimulai de componena ofertelor i preurilor dect perturbai de elementele de risc pentru destinaiile preferate. Aceasta este o schimbare comportamental care a produs modificri importante pe piaa turistic i justific succesul rilor nord-africane i din Orientul Mijlociu

7 Concluzii:

17

Att n Egipt, ct i n restul rilor arabe s-au depus eforturi pentru creterea gradului de operativitate n sectorul aerian i meninerea unei imagini pozitive de stabilitate i reforma n regiune. Aceste eforturi sunt apreciate ca fiind pozitive de ctre mediile de afaceri private Creterea tensiunilor din lumea musulman provocat de polemica aprut n jurul caricaturilor Profetului Mahomed a produs efecte i n plan turistic. n timp ce autoritile daneze, recomandau cetenilor si s suspende vizitarea nordului Africii, una dintre principalele companii aeriene scandinave i-a anulat zborurile ctre Cairo la nceputul lunii februarie 2006.

Ministerul Afacerilor Externe din Danemarca a actualizat gradul de alert pentru Egipt, acesta trecnd din zona galben n zona roie (cu grad mai ridicat de risc) i a solicitat tuturor cetenilor s evite deplasarea n Egipt, cu excepia cazurilor de extrem necesitate. Ulterior, autoritile daneze au lrgit lista destinaiilor nerecomandate cetenilor danezi cu: Maroc, Algeria, Tunis, Libia, Sudan, Oman, Emiratele Arabe, Qatar, Bahrain, Iordania, Iran, Paquistan, Afganistan i Kuweit ncurajai de performanele ultimilor ani i de popularitatea de care se bucur Egiptul n rndul principalelor companii charter din Europa, autoritile turistice egiptene au anunat n toamna anului 2006 lansarea unei campanii publicitare agresive pentru destinaia Egipt Aceast campanie este destinat transpunerii n practic a obiectivului ambiios lansat de autoriti n anul 2004, de dublare a numrului de turiti, de la 8 milioane n 2004 la 16 milioane n 2014.

18

Proximitatea de piaa european i asiatic au fcut posibil accesul turitilor n Egipt prin conexiuni aeriene ieftine. De asemenea, s-a adugat i avantajul diversificrii ofertei i destinaiilor la Marea Mediteran i Marea Roie, dublat de deschiderea ctre turismul charter al acestei ri. O alt caracteristic a sosirilor internaionale de turiti este reprezentat de creterea numrului turitilor strini arabi Africa s-a numrat printre cele mai mari atracii pentru turitii din SUA, n anul 2006 i nceputul anului 2007. n ciuda tensiunilor crescnde din Orientul Mijlociu, pe primul loc, n topul preferinelor turitilor americani a fost Egiptul, urmat de Tunisia i Maroc

8.EXEMPLU DE Croaziera in Egipt


Pret: 650 EUR Durata: 11 zile Transport: avion si autocar pe teritoriul tarii Cazare: hotel 3* i 5 *

Ziua 1 Bucuresti - Cairo: Plecare spre Cairo (sosire i cazare) Ziua 2 Cairo: Se viziteaz cele mai importante repere turistice ale metropolei, Sfinxul si cele trei piramide de pe platoul Gza, opional Muzeul de Egiptologie Ziua 3 Cairo - Aswan: Vizitarea bazarului Khan El Khalili si a cartierului coptic. Optional - Citadela cu Moscheea de alabastru a lui Mohamed Ali. Seara transfer la gara din Cairo pentru deplasarea cu trenul la Aswan. Ziua 4 Aswan: Se viziteaz templul lui Philae, Obeliskul neterminat si Marele Baraj. Cazare pe vasul de croaziera 5* urmat de prnz. Dup amiaza se face o plimbare cu feluca n apropierea stncilor Insulei Elephantine. Cina si cazare pe vas.

19

Ziua 5 Aswan - Kom Ombo:

Excursia la templul lui Abu Simbel naltat spre glorificarea lui Ramses al II-lea. Dup amiaza, navigare ctre Kom Ombo, vizitarea templului Kom Ombo Navigare ctre Edfu. Cina urmata de Galabia party. Ziua 6 Edfu - Luxor: Vizitarea templului Edfu consacrat lui Horus. Navigare ctre ecluza de la Esna. Prnzul pe vasul de croazier. Navigare ctre Luxor ,,Orasul celor 100 de pori", vechea capital a faraonilor. Dup amiaza se viziteaz templul lui Karnak dedicat zeului Amon-Ra, templul Luxor si opional un spectacol de sunet si lumin n Luxor. Cina si cazare pe vas. Ziua 7 Luxor - Hurghada: se viziteaz opional malul vestic al Nilului cu Valea Regilor, templul Reginei Hatshepsut i Coloii lui Memnon - nali de 20 m; aceste dou statui uriae sunt singurele rmase dintr-un templu care-l comemora pe Amenhotep al III-lea. Fisurai fiind, se spune c atunci cnd bate vntul, ei cnt a jale. Plecare n convoi spre Hurghada. Ziua 8 Hurghada: Timp liber pentru plaj si excursii optionale. Cina si cazare la acelai hotel. Ziua 9 Hurghada: Timp liber pentru plaja si excursii opionale. Ziua 10 -11 Hurghada - Cairo - Bucuresti : Jumtate de zi liber n Hurghada. Dup amiaza transfer n convoi pe aeroportul International din Cairo pentru zborul spre cas. BIBLIOGRAFIE

20

BUSINESS ENVIROMENT IN EGYPT: ISSUES FOR TOURISM INVESTMENT, HANAA, A.FAYED www.wttc.org www.egypt.travel www.sis.gov
http://www.vacanteinegipt.ro/vacante_egipt/croaziera_egipt.php http://ro.wikipedia.org/wiki/Egipt http://harta.infoturism.ro/Africa/Egipt/Egipt.php http://www.ziare.com/international/egipt/

21