Sunteți pe pagina 1din 64

1.

Definii dreptul UE si prezentai elementele acestei definiii pag 83-84


Dreptul Uniunii reprezint totalitatea normelor juridice, care au, in principiu, caracter de prioritate, de efect direct si de aplicabilitate directa, ce reglementeaz conduita statelor membre, a persoanelor fizice si juridice din statele membre, a instituiilor europene si a Uniunii nsi. Elementele: normele dreptului Uniunii, caracterul si destinatarii acestor norme. a. Normele dreptului Uniunii: In sens direct (senso strictu), normele dreptului Uniunii sunt cuprinse in: - Tratatul de funcionare a Uniunii Europene TFUE, denumit astfel prin modificarea realizat de Tratatul de la Lisabona a Tratatului de instituire a Comunitii Europene - Tratatul privind Uniunea Europeana - Tratatul ce instituie Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (TEuratom) - Protocoalele care se anexeaz la TUE, TFUE, TEuratom - Protocoalele care se anexeaz la Tratatul de la Lisabona - Anexele la TFUE - Declaraiile cu privire la dispoziiile tratatelor, declaraiile cu privire la protocoalele anexate tratatelor, declaraiile statelor membre - Convenia europeana pt. aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale la care Uniunea adera - Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene din 7 decembrie 2000, astfel cum a fost adaptata la 12 decembrie la Strasbourg, deoarece aa cum prevede art. 6 alin I TUE, are aceeai valoare cu tratatele (TFUE si TUE) - Actele de aderare ale noilor state membre - Regulile de drept cuprinse in actele juridice ale Uniunii adoptate de instituiile Uniunii. In sens larg (lato sensu) normele juridice ale dreptului Uniunii cuprind ansamblul regulilor de drept aplicabile in ordinea juridica a Uniunii: 1)Reguli nescrise aplicabile in ordinea juridica a Uniunii, respectiv: - principiile generale de drept - jurisprudena Curii de Justiie - regulile care i au temeiul in relaiile externe ale Uniunii prelund, prin succesiune cum e si firesc, pe cele ale Comunitilor 2) Actele convenionale care rezulta din tratate ncheiate de statele membre in baza aplicrii tratatelor b. Caracterele sau principiile normelor dreptului Uniunii de a fi prioritare, de a avea efect direct, si aplicabilitate directa c. Destinatarii normelor dreptului Uniunii.( statele membre, persoanele fizice si juridice,institutiile Uniunii si Uniunea insasi)

2. Din ce se compune cadrul instituional al UE si ce interes specific reprezint fiecare inst - pag 179-180
Uniunea deine un cadru instituional unic care vizeaz promovarea valorilor sale , urmrirea obiectivelor sale, susinerea intereselor sale, ale cetenilor si si ale statelor membre, precum si asigurarea coerentei, a eficacitii si a continuitii politicilor si aciunilor sale. Instituiile:Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul, Comisia Europeana, Cartea de Justiie a Uniunii Europene, Banca Centrala Europeana, Curtea de Conturi. Cadrul instituional al Uniunii este mai larg dect cel comunitar prin adugarea altor 2 instituii: Consiliul European si Banca Centrala Europeana Iniial prin tratatele institutive ale Comunitilor TCECO, TCEE, TEuratom, au fost create instituii paralele cu atribuii asemntoare. Adunarea Parlament ara(Parlamentul European, Consiliul Special de Minitri (Consiliul), Comisia Executiva(Comisia) si Curtea de Justiie. Prin Tratatul de la Lisabona, din 2009, Uniunea preia, prin succesiune cele 5 instituii comunitare (Parlamentul, Curtea de Justiie, Consiliul si Comisia), la care adaug Consiliul European si Banca Centrala Europeana.

Interesele fiecrei instituii: Curtea de Justiie asigura respectarea dreptului Prin intermediul Consiliului, compus din cate un reprezentant din fiecare stat membru statele intervin in funcionarea Comunitilor Comisia reprezint interesul general al Comunitilor, iar Parlamentul European interesul popoarelor Curtea de Conturi verifica legalitatea, regularitatea si fiabilitatea folosirii fondurilor de ctre instituiile comunitare !!!Dup Tratatul de la Lisabona rmn aceleai interese ns se nlocuiete termenul de comunitate cu uniune si se adaug alte 2 instituii.

Consiliul European reprezint interesele politice generale ale Uniunii prin definirea orientril or si prioritilor acesteia Banca Centrala Europeana ( impreuna cu bancile centrale nationale) conduce politica monetara a Uniunii

3. Curtea de Justiie a uniunii - instana reprezentativa - pag 263


Curtea de Justiie este compusa din cate un judector pt. fiecare stat membru, prin urmare din 27 de judectori si este asistata de 8 avocai generali. Judectorii si avocaii generali sunt numii de comun acord de ctre guvernele statelor membre. Numirea intervine la fiecare 3 ani, fiind nlocuii parial prin grup de 6 sau 7 judectori, de maniera a nu perturba funcionarea instituiei. Curtea de la Luxemburg are cel puin un resortisant din fiecare stat membru Tratatul de la Nisa prevede explicit ca fiecare stat membru sa aib desemnat un resortisant al sau ca judector, care sa intre in compunerea Curii, ceea ce impune concluzia ca un resortizant necomunitar nu poate fi ales judector. Juridic, acest mecanism de desemnare in comun a membrilor Curii ne mpiedica sa consideram judectorii ca simpli reprezentani ai statelor lor, ei sunt obligati sa acioneze in totala independent.

Totui, desemnarea in comun nu este o aparenta, fiecare judector este propus de ctre statul de origine si alegerea lui de ctre fiecare guvern naional nu face in general obiectul nici unei discuii. Magistraii trebuie sa fie persoane cu nalte caliti morale care ndeplinesc condiiile cerute de tarile lor. Compunerea Curii a avut la baza foti magistrai de rang nalt(muli dintre ei aveau deja o experiena politica anterioara); filiera universitara a avut un rol important, jumtate dintre membrii Curii fiind profesori universitari (fr experiena politica anterioara); element care contribuie la originalitatea Curii prezenta avocatului general - funcie noua in sistemele juridice naionale. Avocatul general: - prezint public cu imparialitate si independenta concluzi motivate cu privire la cauzele ce necesita intervenia sa - ei nu au rolul unor avocai pledani din cadrul instanei naionale ci mai degrab au rolul unor procurori - iniial nr lor a fost de 6 (supui la aceleai condiii de recrutare si numii dup aceeai procedura ca si judectorii), avndu-se in vedere expansiunea Comunitilor Uniunii nr lor a fost mrit succesiv - chiar daca nu participa la deliberrile Curii, ei sunt chemai pentru a -si spune opinia in legtura cu: chestiunile de fapt si de drept, textele aplicabile, precedente, pe scurt, la toate elementele susceptibile sa ajute Curtea in pronunarea hotrrii. - la sfritul procedurii orale, avocatul gen i expune public opinia unde rezulta ca misiunea sa nu mai consta in a reprezenta interesul general comunitar, ci numai in a servi dre ptul dup criteriul obiective si fr nicio legtura in vreo categorie de interese

4. Prin ce se particularizeaz dreptul Uniunii fata de dreptul internaional publi c pag85-6 (Specificul dr UE)
Dreptul Uniunii dpdv formal aparine dreptului internaional public. Normele juridice ale dreptului Uniunii au luat natere prin voina suverana a statelor membre de a crea instituii supranaionale, create de ele. Dreptul Uniunii se particularizeaz de dreptul internaional public prin: - Este un drept intern al statelor membre normele juridice ale dreptului Uniunii devin parte a dreptului National fr a fi necesara receptarea lor prin acte normative interne.; acestea se realizeaz prin specificul ordinii juridice a Uniunii constnd in aceea ca dezvolta un proce s de integrare; in schimb, in dreptul internaional public normele juridice se ntemeiaz in principal pe ideea de cooperare (au ordine juridica proprie); - Curtea a subliniat ca tratatul CEE stabilind o pia comuna a urmrit sa uneasc pieele naionale intr-o singura piaa care sa aib caracteristicile unei piee interne; piaa interna privit a ca parte a pieei comune si fiind definit de tratat ca o zona de libera circulaie la frontier a bunurilor, serviciilor, persoanelor si capitalurilor, poate fi reglementata de ctre un drept intern, comun al statelor membre; iat de ce se poate vorbi ca dreptul Uniunii este un drept intern al unei comuniti. - Subiectele dreptul internaional public : subiectele sunt statele; - dreptul Uniunii: subiectele sunt statele membre, persoanele fizice/juridice, instituiile Uniunii si Uniunea nsi. Dispoziiile dreptul internaional public: sursele dispoziiilor sunt tratatele (ce exprima voina suverana a statelor semnatare);

- dreptul Uniunii: sursele dispoziiilor tratatelor-sursa primara a acestui drept, instituiile exercita drepturi suverane provenite de la statele membre, adoptnd legislaie in mod autonom. Curtea Internaionala de Justiie de la Haga este competent sa soluioneze litigiile dintre state competenta ei obligatori fiind excepionala; Curtea de justiie este investita cu garantarea respectrii dreptului Uniunii, dar si cu garantarea aplicrii acestuia; Curtea de justiie este o jurisdicie interna a Uniunii, dup modelul jurisdiciilor statale prin persoana justiiabililor, prin natura litigiilor care ii sunt supuse spre soluionare si prin procedura dup care statueaz.

5. Organismele nfiinate de Instituii in baza tratatelor - pag 181 ( pana la agenii)


Organismele si organele Uniunii, oficiile si ageniile acesteia, au fost create in vederea exercitrii atribuiilor conferite prin tratate. Structura instituionala se completeaza cu organisme/organe ale Uniunii care ndeplinesc funcii consultative sau cu caracter tehnic ori financiar. (create prin tratate sau de instituii in baza tratatelor). Organismele/organele nfiinate in baza tratatelor: Comitetul reprezentanilor permaneni Coreper compus din reprezentanii permaneni ai guvernelor statelor membre; Comitetul rspunde de pregtirea lucrrilor Consiliului si executarea mandatelor care ii sunt ncredinate de ctre acesta; poate adopta decizii de procedura in cazurile prevzute de regulamentul de procedura al Consiliului; Comitetul Politic si de Securitate urmrete situaia internaional in domeniile de politica externa si de securitate comuna; contribuie la definirea politicilor emind avize adresate Consiliului; supravegheaz punerea in aplicabilitate a politicilor convenite fr a aduce atingere atribuiilor naltului Reprezentant.; exercita controlul politic si conducerea strategica a operaiunilor de gestionare a crizelor; Fondurile structural fr personalitate juridica dar cu o autonomie financiara; obiectivele Uniunii care privesc coeziunea economica, sociala sau teritoriala sunt susinute de Uniune prin intermediul fondurilor structurale : Fondul European de Orientare si de Garantare Agricola, Fondul Social European, Fondul European de Dezvoltare Regionala; contribuie financiar la proiectele pt. dezvoltarea mediului si al reelelor transeuropene de infrastructura a transporturilor; Organele interinstituionale ale Uniunii Europene Oficiul pt. Publicaii Oficiale ale Uniunii Europene:oficiu interinstituional care asigura editarea publicaiilor instituiilor Uniunii; Oficiul European pt. Selecia Personalului:organizarea de concursuri deschise cu scopul de a asigura angajarea funcionarilor in instituiile Uniunii Europene; coala Europeana de Administraie:concepe, organizeaz si evalueaz in numele instituiilor Uniunii cursuri de management pt. funcionarii si agenii care trebuie sau ar trebui sa exercite funcii de conducere;

6. Statutul membrilor curii de justiie si ai tribunalului - 264-266


Statutul judecatorilor si avocatilor generali le permite acestora sa-si indeplineasca misiunea cu continuitate si deplina independenta. Durata pt. functiile lor este de 6 ani cu posibilitatea de a fi reinoita. (de obicei ramana pt. 2 mandate iar reinoirea , in scopul asigurarii unei permanente in compunearea Curii se face pt. jumtate dintre acestia o data la 3 ani); sunt numii de comun acord de guvernele statelor membre, dup consultarea unui comitet (insituit prin Trat de la Lisabona)

Comitetul are sarcina de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidatilor de a exercita functiile de judector si avocet gen in cadrul Curii de Justiie si al tribunalului, inainte ca gu vernele statelor membre sa faca nominalizarile.; este format din 7 personalitati alese dintre fostii membrii ai Curii de Just dintre care unul este propus de Parlamentul European; Consiliul adopta o decizie care stabileste regulamentul de funcionare al Comitetului si o decizie prin care sunt desmenati membrii comitetului. Judectorii desemneaza dintre ei pe membrii Curii de justiie pt. o perioada de 3 ani(mandatul poate fi reinoit); Presedintele conduce lucrarile Curii, prezideaza sedintele si deliberrile in camera de consiliu, repartizeaza cauza unei camera si desemneaza in cadrul camerei pe judecatorul raportor. Curtea desemneaza presedintii camerelor pt. un an, il numeste dintre avocaii gen pe prim avocatul general pt. un an a.i. pe durata mandatelor de 6 ani toti avocaii generali i vor indeplini aceasta funcie; judectorii si avocaii gen vor depune un juramant cu privire la executarea obligatiilor lorsi la pastrarea secretului deliberarilor Curii; ei se bucura de privilegii si imunitatii de-a lungul mandatului (cu scopul de a asigura independta lor; si dup incetarea functiei acestia se bucura de imunitate; nu pot fi eliberati sau decazuti din funcie dect daca nu i ndeplinesc condiiile cerute sau obligatiile functiei lor si cu exceptia decesului sau demisiei; ei trebuie s alocuiasca in orasul unde se afla Curtea de justiie pe durata intregului mandate (dar nu si dup terminarea mandatului)

7. Ordinea juridica a UE - 87-88


Ordinea juridica reprezint un ansamblu organizat si structurat de norme juridice care are propriile izvoare, organe si procedure, abilitate sa adopte acte, sa le interpreteze, sa constate si sa sanctioneze daca e cazul incalcarea acestuia. Ordinea juridica sau nationala cunoaste o centralizare aproape completa de funcii prin care se creaza si se aplica dreptul; izvoare: constitutia si legea, acte unilaterale ce provin de la puterile publice naionale puse in aplicare de organele guvernamentale si sanctionate de instantele judecatoresti. Ordinea juridica a Uniunii Europene reprezint un ansamblu organizat si stucturat de norme juridice diversificate si ierarhizate- avand izvoare specifice, cu particularitatea de a se integra in ordinea juridica a statelor membre, dotata cu instituii si procedure abilitate de a emite acte legislative, de a le interpreta, de a constata si sanctiona, daca este cazul, incalcarea lor. In vederea respectrii principiului egalitatii de tratament, prin raportare la statele membre, pe ansamblul Uniunii exista o echitabila repartizare a drepturilor si indatoririlor si o corecta si uniforma aplicare a actelor juridice. Noua ordine juridica a Uniunii: - Este o ordine juridica de sine statatoare, autonoma, independenta de diversele sisteme juridice naionale care prsupune: a. Autonomia izvoarelor b. Autonomia notiunilor juridice c. Autonomia reglementarilor jurisdictionale ale litigiilor, prin implicarea organelor de jurisdictie a Uniunii d. Autonomia actelor legislative care nu pot fi lipsite de eficacitate prin reguli de drept intern ale statelor membre - Este o ordine juridical integrata in sistemul juridic al statelor membre, care priveste: a. Subiectele de dreptul uniunii (statele sau persoanele fizice/juridice) b. Autoritatle nationale inclusive instantele nationale care aplica regulile Uniunii Raport drept national si drept international- 3 teorii: Primele 2 teorii dualiste considera cele doua drepturi fiind 2 ordini juridice separate, independente, cu aceeasi forta juridical ceea ce determ imposibilitatea aparitiei de conflicte intre

ele; norma de drept international trebuie transformata in norma de drept intern ce poate fi astfel modificat(aceasta teorie nu este insa preluata) Doctrina monista cele 2 drepturi formeaza o singura ordine juridical, un sistem unic ale caror norme cunosc o singura ierarhizare; doua variante ale primatului dreptului intern si ale primatului dreptului international; pt ambele variante normele de dr intl nu sunt assimilate legilor interne, nefiind necesar un process de transformare prin masuri legislative nationale; Jurisprudenta international si jurisprudenta interna au confirm principiul conform caruia dreptul intl nu poate exista fara ca primatul sau in raport cu ordinea juridical nationala sa nu fie recunoscut.

8. Agentiile UE - 182-184
Agentiile descentralizate ale UE acopera ca notiune mai multe organisme cu denumiri oficiale diferite: oficiu, centru, fundatie, etc; acestea sunt infiintate printr-un act legislative. Comisia face diferenta intre 2 tipuri de agentii ale UNiunii: agentii executive si agentii de reglementare. Agentii executive instituite printr-o decizie a Comisiei; misiune: punerea in aplicare de programe sectoriale de asistenta financiara ce apartin Comisiei, finantate prin credite care raman inscrise in bugetul general; sunt reglementate de Regulamentul CE al Consiliului Agentiile de reglementare instituite prin regulamente adoptate de catre Consiliu ca participarea Parlamentului European prin procedura legislative speciala, sau in comun de catre Parlamentul European si Consiliu, prin procedura legislative ordinara; organisme independente si specializate, care raspund de punerea in aplicare a anumitor aspect ale politicilor sectoriale ale Uniunii; gestionarea programelor Uniunii; Comisia raspunde pt: infiintarea, controlul efectiv al activitatii agentiilor, si desemnarea personalului de conducere al acestora; Comisia este cea care adopta un regulament financiar standard care reglemnteaza intocmirea si executarea bugetului agentiilor; in present functioneaza 6 agentii executive: - au propriul regulament sectorial adoptat in comun de Parlam Eu si Consiliu prin procedura legislative ordinara; sunt finantate de bugetul Uniunii; au personalitate juridical proprie; au atributii variate unele pot decizii individuale cu effect direct aplicand standardele convenite la nivelul Uniunii, altele ofera expertiza tehnica suplimentara pe baza careia Comisia isi poate intemeia o decizie, altele se concentreaza pe crearea unei retele intre autoritatile nationale - Utilitatea agentiilor de reglementare: in domeniul competentelor partajate Agentiile de reglementare se clasifica in (dupa activitatile principale sau functiile principalepe care le desfasoara): a. Agentii care adopta decizii individuale obligatorii dpdv juridic fata de terti(ex Oficiul comunitar pt soluri de plante) b. Agentii care ofera asistenta directa Comisiei, si statelor membre sub forma conultantei thenice si stiintifice si a rapoartelor de inspectie(ex Agentia European apt Siguranta Maritima) c. Agentii insarcinate cu activitati operationale (ex Autoritatea europeana de supraveghere a sistmeului global de navigatie prin satelit) d. Agentii responsabile de colectarea, analizarea, transmiterea sau introducerea in retea de informatii, obiective, fiabile si usor accesibile (ex Centrul European pt dezvoltarea formarii profesionale) e. Organe ale Uniunii care furnizeaza servicii altor agentii sau institutii (ex Centrul de traduceri al organelor UE)

9. Grefa Curii de justitie si serviciile CJ - 266


Pe langa Curte, functioneaza si Grefa condusa de grefier si de unul sau mai multi grefieri adjuncti; instructiunile pt grefier sunt stabilite de Curte la propunerea presedinteluui; atata Curtea cat si Tribunalul isi numeste porpiul grefier si ii stab statutul; grefierul este numit pt 6 ani cu posib de reinoire; functiile sale sunt de 2 categorii: De ordin juridic are in vedere faptul ca grefierul sub autoritatea presedintelui, asista Curtea si mebrii sai in actele corespunzatoare functiilor lor cu privire la : primirea, transmiterea, pastrarea tuturor inscrisurilor, precum si efectuarea comunicarilor pe care le presupune aplicare regulamentului de procedura CJUE; asista de asemenea Curtea, presedintele si presedintii camerelor precum si judecatorii in exercitiiul functiilor lor; pastreaza sigiliile, raspunde de arhive si de publicatiile Curtii, respective publicarea in Culegerea de Jurisprudenta, care reproduce textul integral al hotararilor si ordonantelor; De ordin administrative asigura administratia Curti, gestiunea sa financiara, sub autoritatea Presedintelui, asistat de un administrator Serviciile Curtii sunt reprezentate de functionarii si personalul auxiliary al Curtii; Curtea infiinteaza si un serviciu lingvistic compus din experti cu o cultura juridical adecvatasi o cunoastere aprofundata a mai multor limbi oficiale ale Curtii; fiecare judecator si avocet gen este asistat de trei referenti, juristi calificati in mod obisnuit doctori in drept; refernetul nu depinde decat de judecator sau avocet gen la care este atasat; el constituie cabinetul judecatorului indeplinind un rol cheie in functionarea Curtii.

10. Principiul prioritatii dreptului Uniunii - 89-91


Dreptul Uniunii are forta specifica de a se impune ca drept comun tuturor statelor membre. Acest drept nu numai ca se insereaza in ordinea interna a statelor membre, ci poseda apptitudinea generala de a completa patrimoniul juridic al particularilarilor-drepturi subiective si/sau oblgatii-atat in raporturile cu alti particulari cat si in relatiile cu statul; drepturile se nasc din Tratate sau in temeiul obligatiilor pe care Tratatul le impune; Suprematia dreptului Uniunii a fost consacrata prin tratatele instituitiv ale Comunitatilor care prin contrast cu tratattele international obisnuite, au creat o ordine juridical proprie integrate in sistemul juridic al statelor membre din mom in care tratatul intra in vigoar sip e care organelle lor de jurisdictie sunt obligate sa o aplice. Prin crearea unei Comunitati avand propriile institutii, propria personalitate, propria capacitate juridica si propria capacitate de reprezentare pe plan intl, statele membre si.au limitat drepturile lor suverane si astfel s-a creat un system de legi care obliga pe nationalii lor cat si pe ele insele. Astfel se formeaza imposibilitatea pt state de a face sa prevaleze importriva unei ordini juridice acceptate d ecatre acestea pe baza de reciprocitate, o masura unilaterala ulterioara care nu ar putea astfel sa-I fie opozabila. In sprijinul caracterului prioritar al dreptului comunitar, Curtea a invocate si alte argumente: - Principiul nediscriminarii: forta executorie a dreptului comunitar cu privire la legile interne ulterioare nu poate diferi de la un stat la altul - Caracterul neconditionat al angajamentelor: obligatiile contractate prin Tratat nu ar fi neconditionate, ci numai eventuale, daca el ear putea fi puse in discutie prin actele legislative viitoare ale semnatarilor. - Mecanismul derogarilor: atunci cand dreptul de a actiona unilateral este recunoscut statelor, acesta se face in baza unei clauze special, precise, iar cererile de derogare ale statelor sunt supuse unor procedure de autorizare, care ar fi fara obiect daca statele ar avea posibilitatea sa se sustraga obligatiilor lor printr-o simpla lege.

Caracteristica regulamentelor: faptul ca regulamentele sunt obligatorii si direct aplicabile in fiecare stat membru, fara nicio rezerva, inseamna ca dispozitiile acelor acte legislative n-ar avea niciun effect daca un stat ar putea in mod unilateral sa-I anihileze efectele printr-un act normative opozabil textelor comunitare.

Curtea a evidentiat ca dreptul comunitar, originar si derivat, face parte integranta, cu rang de prioritate din ordinea juridica aplicabila pe fiecare teritoriu al statelor membre. Data fiind priortatea dreptului comunitar, statele membre au obligatia de a garanta ca legislatia nationala nu prezinta vreun obstacol la deplina lui eficacitate, iar un stat membru care ignora o astfel de indatorire ar putea fi actionat in fata Curtii de Justitie. Principiul suprematiei este prevazut in substanata Tratatului d ela Lisabona, care precizeaza ca in conformitate cu jurisprudenta constanta a CJUE, tratatele si legislatia adoptate de Uniune pe baza tratatelor au prioritate in raport cu dreptul statelor membre, in conditiile prevazute de jurisprudenta mentionata anterior.

11. Principiul echilibrului institutional - 185-186


Princ ech instit guverneaza raporturile dintre institutiile Uniunii; fiecare institutie sa-si exercite componentele sale respectand totodata competentele celorlalte institutii; principiul pune in lumina triunghiul institutional format din Consiliu, Comisie si parlamentul European care participa la mecanismul decisional prin intermediul unor functii combinate la realiz obiectivelor fixate de tratate neputand fi puse de accord cu traditionala distinctite dintre puterile legislative, executiaq, judecatoreasca si consultative; competentele institutiilor sunt limitate si exclusive; sunt limitate deoarece fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin tratate; sunt exclusive deoarece nu pot in principiu sa se desesizeze sau sa imparta raspunderea, principiul interzice orice fel de transfer d ela o institutie la alta, orice delegare de competenta de la o instituie la un organim extern sau la o alta institutie daca delegarea modifica echilibrul institutional.

12. Presedentia Curii de Justitie si constituirea camerelor


La origine Curtea functiona in principiu in plen; datorita nr mare de cause s-a hotarat instituirea in interiorul Curtii de camere; Curtea de Justitie se intruneste in camera sau in Marea Camera in conformitate cu CJUE; Curtea de justitie se poate intruni si in sedinta plenara atunci cand Statutul revede aceasta; camera formate din 3 si 5 judecatori si decide la repartizarea judecatorilor in camere; Curtea desemneaza camera de 5 judecatori (timp de un an) ce au sarcina sa judece cauzele care privesc trimiterile preliminare ded catre instantele statelor membre (Totul se publica in Jurnalul Oficial al UE JOUE); dupa depunerea cererii intr-o cauza presedintele Curtii desemneaza judecatorul raportor; dupa alegerea presedintelui, judecatorii procedeaza la alegerea pt camera de 5 judecatori pt o perioada de 3 ani si camera de 3 judecatori pt o perioada de un an; curtea desemneaza pt timp de un an pe prim avocatul general(ce repartizeaza cauzele avocatilor generali); alegerile si desemnarea se publica in JOUE; Camerele sunt in mod normal insarcinate numai cu cercetarea cauzelor, insa tratattele le-au incredinatat si alte cauze; Curtea va putea sa trimita pe viitor camerelor toate cauzele preliminare ca si toate cauzele cu care este sesizata de catre un particular, in masura in care se considera ca dificultatea sau importantacauzei nu cere sa statueze in plen, cu atat mai mult cu cat un stat membrusau o institutie nu s-a opus; Plenul este format din toti judecatorii CJUE pt simplificarea procesului decisional; curtea creat pe langa formatia in plen sau mare plen si micul plen format de obicei din 7 sau 9 judecatori in fct de importanta si dificultatea cazului(micul plen=reuniunea a 2 camere de 3 sau 5 judecatori plus presedintele

Curtii); TRatatul d ela Lisabona propune o noua organizare pe baza princ judecatii in Camera sau Marea Camera => CJUE se poa intruni altfel: - Sedinta plenara compusa din toti judecatorii; se judeca cazuri limitate doar daca judecatorii considera acestea de o importanta deosebita - Marea Camera compusa din 13 judecatori(camera de 5 judecatori plus nr de judecatori necesari pana la nr 13) si pres Curtii plus judecatorul raportor; se judeca toate cazurile in care sunt implicate statele membre sau institutiile Uniunii, doar cand acestea solicita intrunirea. - Camerele compuse din 3 sau 5 judecatori

13. Principiul aplicabilitatii directe al dreptului Uniunii - 92-93


Curtea a precizat ca regulile de drept comunitar, stabilite de tratatul insusi sau de procedurile pe care le instituie, se aplica de plin drept in acelasi moment si cu efecte identice pe intreaga intindere a teritoriului Comunitatii. Statele membre, autoritatile nationale, tribunalele nu au posibilitatea de a intervene in privinta dispozitiilor respective. Nefiind prevazuta expres, calificarea unui text ca direct aplicabil, revine Curtii de Justitie obligatia de interpretare. Aplicabilitatea directa are in vedere ansamblul sreptului comunitar, atat dreptul primar, cat si cel derivat: Referitor la dreptul primar Curtea a cosiderat ca tratatele ar putea fi lipsite de natura lor proprie ptrintr-o asimilare directa sau indirecta in dreptul intern, precizand ca aceste tratate au putere obligatory prin ele insele in ordinea juridica aplicabila pe teritoriul fiecaruia dintre statele membre; deci dispozitiile din tratate au caracter direct aplicabil, sunt sufficient de clare si precise, incat nu se impune intervnetia autoritatilor nationale. Referitor la dreptul derivat al Uniunii acesta se impune in ordinea juridical aplicabila in statele membre diferit dupa cum este vb de regulament, directive sau decizie. Intre actele institutiilor, regulamentul este singura categorie de acte pt care tratatul prevede in mod expres aplicabilitatea directa, fara transformare, receptare, ordin de executare si nici chiar publicare de catre autoritatile nationale.; directivele beneficiaza de aplicabilitate directa , dar cer masuri nationale de aplicare, ele se integreaza numai in baza publicarii comunitare in dreptul aplicabil pe teritoriul statelor Uniunii; prin urmare directivele trebuie transpuse in dreptul intern; deciziile trebuie facuta dif intre deciziile care nu indica destinatarii(priveste toate statele membre si care au domeniu de aplicare general, se integreaza in dreptul aplicabil tuturor statelor mebre ca urmare a publicarii lor in Jurnalul Oficial al UE) si cele care indica destinatarii(se notifica destinatarilor producand efecte prin aceasta notificare); Aplicabilitatea directa a dreptului Uniunii presup ca regulile acestuia trebuie sa fie pe deplin si uniform aplicate in toate statele membre de la data intrarii in vigoare si cat timp continua sa fie in vigoare. 14. Principiul autonomiei institutiilor, princ cooperarii loiale si .... Principiul cooperarii loiale - Priveste atat Uniunea cat si statele membre. In temeiul acestuia, Uniunea si statele membre se respecta si se ajuta reciproc in indeplinirea misiunilor ce decurg din tratate. - Statele membre adopta orice masura, generala sau speciala pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor ce decurg din tratate sau care rezulta din actele institutiilor Uniunii. - Statele membre faciliteaza indeplinirea de catre Uniune a misiunii sale si se abtin de la orice masura care ar putea sa puna in pericol realizarea obiectivelor Uniunii. Principiul autonomiei institutiilor Principiul autonomiei este cel care da posibilitatea institutiilor Uniunii sa se organizeze n mod liber, ceea ce nseamna ca acestea pot sa-si elaboreze propriile norme privind statutul functionarilor, avnd, de

asemenea, posibilitatea sa-i si desemneze (autonomia institutiilor comunitare nu presupune personalitate juridica, aceasta fiind recunoscuta doar comunitatilor).

15. Functionarea curii de justitie - 268-269


Datele si orele sedintelor Marii Camere si ale sedintelor plenare sunt stabilite de catre presedinte; datele si orele sedintelor de 5 si de 3 judecatori sunt stabilite de catre presedintele fiecarei camera; potrivit trat de la Nisa cvorumul este de 3 judecatori in camera, 9 judecatori in Marea Camera si de 11 judecatori pt sedinta in plen. Curtea nu poate delibera valabil decat in nr par iar presedintele nu are vot preferential; deliberarea Curtii are loc in camera de consiliu si la deliberari iau parte judecatorii care au participat la faza orala a procedurii si, eventual, raportorul adjunt insarcinat cu studierea cauzei, iar avocatul general nu este prezent; fiecare judecator present la deliberari isi exprima parearea si o motiveaza; avocatii generali participa la deliberari din cauza unor chestiuni administrative si au drept de vot; in lipsa consensului hotararile sunt luate printr-un vot majoritar. Deciziile Curtii sunt valabile numai in cazul in care nr de judecatori care particia este impar; hotararea se pronunta in sedinta publica, partile fiind citate; hotararea pronuntata nu comporta nico precizare asupra modalitatii de vot folosita(unanimitate sau maj de voturi) => deciziile Curtii sunt collective si ii angajeaza in intregime.

16. Principiul efectului direct al dreptului Uniunii - 93-96


Desi din interpretarea textelor comunitare si a normelor de drept international public, ar rezulta ca tratatele internationale nu pot crea direct drepturi si impune obligatii persoanelor particulare, ci doar statelor, jurisprudenta comunitara a recunoscut ca statele pot adopta prin clauze specifice ale respectivului tratat, drepturi si obligatii pt particulari, in masura de a fi aplicate de tribunalele nationale. Curtea a decis ca destinatarii sunt si particularii. Fundamentul aplicabilitatii directe consta in particularitatea insasi a ordinii juridice comunitare, consta in finalitatea integrarii care solicita aplicabilitatea directa a dreptului comunitar. Curtea reaminteste ca cetatenii, ca si statele membre sunt afectati prin functionarea mecanismelor comunitare si ca individul contribuie direct la luarea deciziilor comunitare prin participarea lui in cadrul institutiilor comunitare precum Parlamentul sau Comitetul economic si social. Curtea deduce dintr-ul extras al tratatului TCE un principiu general: dreptul comunitar, independent de legislatia statelor membre nu numai ca impune obligatii persoanelor dar este destinat sa le confere drepturi care devin parte a mostenirii lor juridice. Persoanele particulare pot deveni titulare de drepturi individuale chiar daca nu sunt desemnate ca destinatari ai unei dispozitii comunitare. In lumina jurisprudentei efectul direct are intensitate variabila in functie de diferitele categorii de norme comunitare. a. efectul direct complet, vertical si orizontal. Astfel drepturile si/sau obligatiile pot fi puse in valoare atat in raporturile particularilor cu statele membre ( efect vertical) cat si in relatiile dintre persoane ( efect orizontal). In aceasta categ intra regulamentele, deciziile adresate persoanelor, in prezent din TFUE,principiile generale ale dreptului. b. efect direct limitat ( partial), vertical. Drepturile si obligatiile pot fi invocate numai in raporturile dintre state si persoane. Este cazul deciziilor adresate statelor si al directivelor si al unui nr mare de

10

articole din TCE, in prezent din TFUE.Aceste dispozitii contin interdictii sau obligatii de a nu face sau impun statelor membre obligatii de a face iar in masura in care acestea din urma sunt insotite de un termen, efectul direct se realizeaza la expirarea termenului prevazut.Directivele si deciziile treb sa fie clare, precise si complete. - Desi intre persoane directivele nu au efect, practica a recunoscut un efect indirect orizontal, daca invocarea acestor acte juridice sunt in masura sa clarifice dispozitiile dreptului national. Ef orizontal indirect poate sa decurga si din obligatia judecatorului de a interpreta dreptul national in spiritul directivei. - Pentru judecator, ef direct al regulii comunitare inseamna obligatia de a aplica aceste texte, oricare ar fi legislatia tarii de care apartin.

17. Principiul reprezentarii intereselor (princ pe care se fundamenteaza structura institutionala) - 187-188
Reprezentarea intereselor este un concept care se regaseste atat in component fiecarei institutii in parte, cat si in analiza atributiilor pe care le are fiecare institutie a Uniunii. Parlamentul European este compus din reprezentantii cetatenilor Uniunii; cetatenii sunt reprezentati direct la nivelul Uniunii in Parl Eu; deci parlam reprez interesele cetatenilor UE; membrii parlam sunt alesi prin vot universal direct, liber si secret, dintre cetatenii celor 27 state membre; Consiliul (compus din cate un reprez la nivel ministerial al fiec stat mmbru) este compus din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, imputernicit sa angajeze guvernul statului membru pe care il reprezinta sis a exercite dreptul la vot; deci consiliul reprezinta interesele statelor membre; statele membre sunt reprez in consiliu de guvernele lor care raspund la randul lor in fata parlam nationale sau in fata cetatenilor. Comisia Europeana promoveaza, deci reprezinta interesul general al Uniunii prin initiativele si propunerile legislative pe care le ia in acest scop prin supravegherea dreptului Uniunii si prin reprezentarea externa a acesteia cu exceptia PESC. Consiliul European (compus din sefi de stat si de govern ai statelor membre) reprezinta interesele statelor si ale guvernelor lor dara si ale Uniunii prin atributiile acesteia, de a oferi Uniunii impulsurile necesare dezvoltarii acesteia si prin aceea ca defineste orientarile si prioritatile politice generale; statele sunt reprezentate in consiliu de catre sefii lor de stat si de govern care la randul lor raspund in fata parlam nationale sau in fata cetatenilor; reprezentare externa a Uniunii referitor la politica externa si de securitate comuna este facuta de Presedintele Cons Eu. Curtea de Justitie (compusa din cate un judecator din fiecare stat membru) reprezinta interesul dreptului, asigura garantia respectarii dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor; colab cu instantele judecatoresti nationale asigurand interpretarea autentica a dreptului uniunii. Curtea de Conturi (compusa din cate un resortisant al fiecarui stat membru) isi exercita atributiile in deplina independent in interesul general al Uniunii; garanteaza prin activitatea sac a sistemul UE functioneaza economic, efficient, efectiv si transparent. Banca Centrala Europeana si bancile central nationale ale statelor membre a caror moneda este euro, care costituie Eurosistemul, conduc politica monetara a Uniunii; actioneaza in interesul politicii monetare.

11

18. Curtea de justitie - instanta administrativa


Anterior adoptarii Tratatului de la Nisa, s-a considerat ca pot fi incluse in categ actiunilor ce dau calitatea de curte administrativa CJ, actiunile ce privesc: - Legalitatea actelor adoptate de PE si Consiliu impreuna, a actelor Consiliului, ale Comisiei si ale BCE ( banca centrala europeana), ale actelor Parlamentului destinate sa produca efecte fata de terti - Procedura privind trimiterea preliminara pt examinarea de validitate si interpretarea actelor institutiilor Uniunii in vederea obtinerii unei hotarari preliminare - Inactiunea Parlamentului,Consiliului,Comisiei sau BCE in incalcarea tratatelor potrivit procedurilor stabilite in TFUE Potrivit Tratatului de la Nisa si in prezent Tr de la Lisabona, au fost incredintate spre solutionare initial Tribunalului, actiunile: actiunea in anulare, in carenta, in acordare de despagubiri, cea formulata de functionari comunitare, clauza de arbitraj.

19. Principiul competentei de atributie ( prin ce guverneaza sist de competente in UE) - pag 96-104 (8 pg!)
Uniunea actionaeza numai in limitele competentelor care i-au fost atribuie de statele membre prin tratate pt realizarea obiectivelor stabilite prin aceste tratate. Prin urmare, statele prin voita lor transfera competente Uniunii pt realizarea obiectivelor. Orice competenta care nu este atribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre. Fiecare institutie actioneaza in limitele atributiilor care ii sunt conferite prin tratate, in conformitate cu procedurile, conditiile si scopurile prevazute de acestea. Curtea de Justitie prevede ca atribuirea de competenta are natura juridica a unui transfer ireversibil. Competentele de atribuire se impart dupa mai multe criterii: 1.dupa intinderea si natura competentelor UE: -competente de control si competente de actiune; -competente de tip international si de tip intern, statal. 2.in functie de raporturile ce se stabilesc intre competenta nationala a statelor membre si cea a Uniunii (ale institutiilor): -competenta excusiva a Uniunii; -competenta partajata cu statele membre. 3.dupa tehnica de atribuire a competentelor: -competente exprese(explicite); -competente subsidiare (complementare); -competente implicite (de prelungire).

20.Deputatii in Parlamentul European - 190-191


Parlamentul este alcatuit din 736 deputati alesi in cele 27 de state membre; alegerea se face dupa o procedura uniforma in toate statele mebre, conform normelor constitutionale; alegerea se recomanda a fi facuta pe baza reprezentarii proportionale; se elaboreaza un proiect pt a stabili dispozitiile necesare care sa permita alegerea membrilor sai prin vot universal direct in conformitate cu o procedura uniforma in toate statele membre sau in conformitate cu principia commune tuturor statelor membre; dispozitiile necesare sunt stabilite de Consiliu; ele intra in vigoare dup ace au fost aprobate de statele membre in conformitate cu normele lor constitutionale. Procedura electorala prin care se aleg membrii PE este guvernata de legislatia fiecarui stat membru potrivit normelor sale constitutionale; toate statele mebre aplica un system de reprez proportionala prin

12

intermediul listelor de partid; cu toate aceste alegerile respecta o serie de acte commune: vot universal direct, reprez proportional si un mandate de 5 ani care s epoate reinoi; locurile in parlament sunt distribuite proportional cu populatia statului respective; actul privind alegerile directe ale deputatiolor cuprinde si prevederi referitoare la incompatiilitati. Reprezentantii PE se grupeaza dupa partied politice reflectand in mare preferintele ideologice d ela nivel national; PE si Consiliul hotarasc prin regulamente din prorpie initiative statutul partidelor politice la nivel European in secial regulile legate de finantarea acestora. Deputatii isi exercita mandatul in mod independent; timpul de lucru al deputatilor este impartit intre Bruxelles si Strasburg si circumscrptiile lor electorale astfel: -La Bruxelles particips la reuniunile comisiilor parlamentare si ale grupurilor politice precum si la perioadele de sesiune suplimentare -La Strasburg au loc sedintele plenare; perioadele de sesiune dureaza o saptamana pe luna dara au loc si sedinte suplimentare (ce se tin la Bruxelles) -In paralele cu aceste activitati deputatii deputatii trebuie sa aloce timp circuscriptiilor lor electorale din tarile de origine Statutul deputatilor nu se grupeaza in functie de nationalitate, ci in functie de afinitatile lor politice; statutul si conditiile generale privind exercitarea functiilor membrilor sai sunt stabilite de PE hotarand din proprie initiative; deputatii se bucura de privilegiile si imunitatile UE; regulamentul de procedura distinge intre: -Deputatii care indeplinesc functiile de: presedinte al PE, vicepresedinti si chestori; -Deputatii care se organizeaza in cadrul biroului, al Conferintei presedintilor, al Conferintei presedintilor de comisie, si al Conferintei presedintilor de delgatie; -Presedintele PE, vicepresedintii si chestorii alesi prin vot secret cu mandate pt 2 ani si jumatate cu posib de a fi reinoiti.

21. Curtea de Justitie - instana constitutionala - 271-272


Instanta d ela Luxemburg este instant administrative in privinta controlului actelor individuale ale Comisiei in special, dare a se prezinta si ca instanta constitutionala urmand sa asigure conformitatea actelor juridice ale Uniunii cu tratatele; Curtea de Justitie are sarcina sa controleze conformitatea actelor institutiilor cu Tratatul pe care ea insasi il defineste ca o Carta constitutionala a Comunitatii; se prezinta ca un arbitru in conflictele ce pun in discutie actele institutiilor; Curtea poate sa anuleze actele unei institutii sau sa sanctioneze refuzul sau abstentiuneaComisiei sau Consiliului de a decide in materii in care aceste institutii au prin tratate obligatia de a lua o anumita masura, nu numai la cerere unui stat membru, dar si la cerera unei institutii; aceasta abstentiune poate fi atacata in fata Curtii prin introucerea unei actiuni numita actiune in carenta; Curtea poate actiona ca o instant constitutional si atunci cand formuleaza un aviz la cererea Consiliului, a PE, a Comisiei sau a unui stat membru cu privire la compatibilitatea unui accord preconizat intre Uniune si tari terte sau organizatii international cu dispozitiile tratatelor; aceste institutii sau state nu sunt obligate sa solicite un aviz, deoarece TFUE utilizeaza poata sa obtina in prealabil avizul; functia constitutional este prezenta si atunci cand Curtea solutioneaza conflictele dintre Comisie si statul membru actionat pt incalcarea oricareia dintre obligatiile care ii revin.

13

22. Principiul subsidiaritatii ( prin ce guverneaza sistemul de competente in UE) - 104-108


Pr subsidiaritatii este un pr de reglare a exercitarii competentelor UE si permite organizara pt fiecare domeniu de competenta, un prtaj, care poate varia in timp, ca urmare a circumstantelor si exigentelor obiectivelor avute in vedere. In prezent, in temeiul princ subsidiaritatii, in domeniile care nu sunt de competenta sa exclusiva, Uniunea intervine numai daca, si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de statele membre, dar pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Principiul se aplica competentelor partajate sau rezervate ale statelor membre in cadrul carora are doua dimensiuni: - Necesitatea interventiei, fie a Uniunii, fie a statelor membre, prin compararea si evaluarea mijloacelor si instrumentelor de care dispun fiecare. - Eficacitatea legala, Uniunea trebuie sa retina modul de interventie care lasa mai multa libertate statelor, pers fizice si intreprinderilor. Principiul subsidiaritatii presupune: - Uniunea are competenta exclusiva sa actioneze in domeniile si in masura obiectivelor care ii sunt incredintate in mod expres si evident. In acest sens actioneaza cu titlu definitiv, irevocabil si fara alternative - In domeniile care nu apartin competentelor exclusive ale Uniunii, in care exercita competente partajate, in care statele membre, dat fiind dimensiunile si efectele actiunii respective nu pot realiza obiectivele propuse, Uniunea va interveni in masura in care aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii decat la nivelul statelor membre. In acest caz interventia Uniunii are caracter de necesitate. Esenta acestui principiu consta in urmatoarele elemente: - Limita, in actiunea Uniunii ( actioneaza doar in limitele competentelor ce i-au fost atribuite). Competenta nationala este regula, iar competenta Uniunii e exceptia. - Obligativitatea actiunii Uniunii ce treb sa intervina daca obiectivul nu poate fi realizat intr-un mod satisfacator printr-o actiune a statelor membre. - Rolul parlamentelor nationale ce asigura respectarea principiului subsidiaritatii contribuind la buna functionare a Uniunii - Institutiile Uniunii aplica acest principiu - Controlul efectuat de Comisie al acestui principiu.

23. Organizarea deputatilor in cadrul Parlamentului European + grupuri politice - 192195(sus)


Deputatii in cadrul PE se organizeaza in cadrul: biroului, al Conferintei Presedintilor, al Conferintei presedintilor de comisie si al Conferintei presedintilor de delegatie. Biroul: -compus din presedintele PE si cei 14 vicepresedinti. Chestorii sunt membri ai biroului cu functie consultativa. - Reglementeaza chestiunile financiare, organizatorice si administrative privind organizarea interna a Parlamentului, a Secretariatului si organelor Parlamentului, inclusiv desfasurarea sedintelor. - Stabileste organigrama secretariatului general si normele privind situatia administrative si financiara a functionarilor si a alor agenti - Stabileste un proiect preliminar de estimare a bugetului Parlamentului - Stabileste modalitatile de aplicare a Regulamentului nr. 2004/2003 al PE si al Consiliului privind statutul si finantarea partidelor politice la nivel European

14

Numeste secretarul general si cei doi vicepresedinti responsabili cu dezvoltarea relatiilor cu parlamentele nationale

Conferinta Presedintilor: - Compusa din presedintele PE si presedintii grupurilor politice - Organizeaza lucrarile Parlamentului si decide cu privire la tot ce tine de programarea legislativa. - E organul competent pt chestiunile referitoare la relatiile PE cu celelalte organe si institutii ale Uniunii dar si cu parlamentele nationale ale statelor membre. - E organul competent pt chestiunile aferente relatiilor cu tarile terte si cu organizatiile din afara UE - E organul competent pt organizarea unor consultari structurate cu societatea civila europeana dar si pt componenta si competentele comisiilor si ale comisiilor de ancheta precum si ale comisiilor parlamentare mixte, ale delegatiilor permanente si ale delegatiilor ad-hoc Conferinta presedintilor de comisie: - E compusa din presedintii tuturor comisiilor permanente sau special ale PE fiind condusa de un presedinte ales dintre acestia - Poate adresa recomandari Conferintei presedintilor in legat cu lucrarile comisiilor si stabilirea ordinii de zi in perioadele de sesiune. - Biroul si Conf presedintilor pot delega anumite sarcini Conf presedintilor de comisie Conferinta presedintilor de delegatie Compusa din presedintii tuturor delegatiilor interparlamentare permanente Poate adresa recomandari conferintei presedintilor In legatura cu lucrarile delegatiilor Biroul si Conf presedintilor pot delega anumite sarcini Conf presedintilor de delegatie Grupurile politice Un grup politic e format din deputati alesi in cel putin un sfert din statele membre Nr minim necesar de deputati pt a forma un grup politic e de 25 Grupurile politice ale PE in legislatura 2009-2014 sunt: 1. Grupul Partidului Popular European (Cretin Democrat) si al Democratilor Europeni 277 membri 2.Grupul Partidului Socialistilor Europeni- 215 membri 3.Grupul Alianta Liberalilor si Democratilor pt Europa- 101 membri 4.Grupul Verzilor/Alianta libera europeana -42 membri 5.Grupul confederal al Stangii Unite Europene/ Stanga verde Nordica-41 membri 6.Grupul Independenta si democratie 7.Grupul Uniunea pt Europa Natiunilor Grupurile dispun de un secretariat, de facilitati administrative si de creditele prevazute in bugetul PE Asigura organizarea interna prin desemnarea unui presedinte, al unui birou si secretariat Un deputat poate apartine unui singur grup politic Unii deputati nu fac parte din niciun grup politic, fiin deputati neafiliati Examineaza rapoartele elaborate de comisiile parlamentare si depun amendamente

15

24. Curtea de Justitie - instanta internationala - 272(atat, doar introducerea)


Curtea este competenta pt a se pronunta asupra oricarui diferend dintre statele membre in legatura cu obiectul tratatelor daca e sesizata cu privire la acest diferend in temeiul unui compromis. Competenta Internationala a CJ potrivit TFUE ( tratat privind functionarea UE) si TEuratomse manifesta: -Curtea are competenta obligatorie si are in vedere posibilitatea fiecarui stat membru de a sesiza instant daca obs ca un alt stat membru a incalcat una din obligatiile ce-I revin in baza Tratatelor. Tratatele de la Roma au retinut in sarcina CJ o competent international obligatorie si principala cand e vorba de litigii intre statele membre in legat cu aplicarea Tratatelor. In aceasta situatie CJ nu trebuie sa cerceteze daca o alta modalitate de solutionare prevazuta de tratate ar fi rezolvat litigiul -TFUE si TEuratom prevad o competenta internationala facultativa pt CJ in privinta litigiilor dintre statele membre in legatura cu obiectul tratatelor. Aceasta competenta facultativa e conditionata de existenta unui compromis incheiat de statele in diferend.

25. Principiul proportionalitatii - 108-110


Jurisprudenta CJ este cea care a introdus in ordinea juridica comunitara principiul proportionalitatii, pe care l-a circumscris unui domeniu specific : protectia operatorilor economici impotriva prejudiciilor ce pot rezulta din reglementarile comunitare. - Are un camp de aplicare mai intins decat cel al subsidiaritatii, cuprinzand domeniul de exercitare a competentelor partajate cat si al competentelor exclusive - Solicita ca orice sarcina impusa destinatarilor regulilor comunitare sa fie limitata masurii strict necesare pt realizarea obiectivului prevazut in Tratat cu cat mai putine sacrificii posibile din partea celor carora li se adreseaza - Mijloacele folosite de autoritati trebuie sa fie proportionale cu scopul lor - Atunci cand Comunitatea are de ales din mai multe mijloace de actiune, treb sa utilizeze masura cu eficacitate egala cu aceea care lasa cea mai mare libertate statelor membre, particularilor si intreprinderilor. Treb sa se analizeze daca o interventie pe cale legislativa e necesara sau se pot utiliza alte mijloace: recomandare, sprijin financiar etc. - Curtea a precizat ca acest principiu reclama ca actele institutiilor sa nu depaseasca limitele a ceea ce e necesar realizatii obiectivelor legitime urmarite prin reglementarile in cauza si atunci cand se poate alege din mai multe masuri sa se recurga la cea mai putin constrangatoare pt cel ce urmeaza sa o execute, iar cand se impun anumite sarcini acestea sa nu fie disproportionate cu scopurile vizate.

26. Comisiile parlamentare, delegatiile interparlamentare, colaborarea PE cu alte inst ale Uniuni-195
Comisiile parlamentare - In vederea pregatirii sedintelor plenare ale Parlamentului, deputatii se constituie in comisii permanente specializate pe anumite domenii. - In prezent functioneaza 20 de comisii parlamentare, fiecare comisise are un presedinte, un birou si un secretariat. - Comisiile parlamentare se reunesc o data sau de doua ori pe luna la Bruxelles. Iar dezbaterile lor sunt publice - In cadrul comisiilor parlamentare, deputatii elaboreaza, modifica si adopta propuneri legislative si rapoarte din proprie initiative.

16

La propunerea conferintei presedintilor, PE poate constitui, oricand, comisii special, ale caror atributii, component si mandate sunt stabilite in acelasi timp de decizia de constituire a acestora Parlamentul poate constitui in cadrul competentelor sale de control, la cererea unui sfert dintre membrii care il compun, o comisie de acncheta pt examinarea presupuselor incalcari ale dreptului Uniunii

Delegatiile interparlamentare - La propunerea Conferintei presedintilor, parlamentul constituie delegatii interparlamentare permanente si stabileste natura acestora si numarul de membri in functie de atributiile fiecareia. - Competentele generale ale diferitelor delegatii sunt definite de PE ce poate in orice moment sa le extinda sau restranga - Organele PE, in special comisiile, coopereaza cu organelle corespondente din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei pt imbuntatirea eficacitatii lucrarilor Colaborarea PE cu alte institutii ale Uniunii - PE poate constitui comisii parlamentare mixte cu parlamentele statelor asociate la Uniune sau ale statelor cu care au fost angajate negocieri in vederea aderarii - PE e in transa colaborare cu ale institutii ale Uniunii - Colab intre Comisia Europeana si Parlament consta in: a)Comisia prezinta, explica si sustine propuneri legislative in fata comisiilor parlamentare si e obligate sa tina seana de modificarile solicitate de parlament b)Comisia poate asista la toate sedintele PE si la cererea sa, e audiata. c)Dupa consultarea Conferintei presedintilor, presedintele PE poate invita pres comisiei, comisarul responsabil cu relatiile cu PE sa prezinte o declarative in fata parlamentului dupa fiecare reuniune a Comisiei pt expunerea principalelor decizii adoptate. - Colab intre PE si Consiliul UE consta in: a)Consiliul UE, prin presedintele sau, participa la lucrarile Parlamentului b)Poate interveni in oricare dintre dezbaterile din cadrul sedintelor plenare ale parlamentului, reprezentat de presedintele sau c)Presed consiliului UE isi prezinta programul in fata PE reunite in sedinta plenara si initiaza o dezbatere cu deputatii - Consiliul European e reprezentat in fata PE de presedintele Consiliului European. La sf fiecarui raport, presed Consiliului European prezinta PE un raport cu privire la fiecare reuniune a Consiliului European - Presedintele Curtii de conturi poate fi invitat de PE sa ia cuvantul pt a prezenta observatiile continute in raportul annual, in rapoartekle special sau in avizele Curtii precum si pt a explica programul de activitate al Curtii

27. Principiile subsidiaritatii si proportionalitatii potrivit tr Lisabona - 110-111


Prin Tratatul de la Lisabona a fost anexat un Protocol privind aplicarea principiilor subidiaritatii si proportionalitatii cu privire la care se instituie obligatia institutiilor uniunii de a aplica aceste principii in conformitate cu acel Protocol. Fiecare institutie asigura in permanenta respectarea acestor principii incepand dinaintea momentuli propunerii unui act legislativ. - Inainte de a propune un act legislativ, Comisia procedeaza la consultari care trebuie sa aiba in vedere dimensiunea regionala si locala a actiunilor preconizate - Proiectele de acte legislative ( propunerile Comisiei, Initiativele unui grup de state membre, initiativele PE, cererile CJ, recomandarile Bancii Centrale Europene) se motiveaza in raport cu principiile subsidiaritatii si proportionalitatii.Orice proiect legislativ treb sa cuprinda si fisa detaliata care sa permita evaluarea conformitatii cu aceste principii.

17

Fisa trebuie sa cuprinda elemente care sa permita evaluarea impactului financiar al proiectului in cauza si in cazul unei directive, evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementarilor ce urmeaza sa fie puse in aplicare de statele membre inclusiv asupra legislatiei regionale, dupa caz. Motivele ce duc la concluzia ca un obiectiv al Uniunii poate fi mai bine realizat la nivelul Uniunii se bazeaza pe indicatori calitativi si cantitativi. Proiectele de acte legislative au in vedere ca orice obligatie financiara sau administrativa care revine Uniunii, guvernelor nationale, autoritatilor regionale sau locale, operatorilor economici si cetatenilor sa fie cat mai redusa si proportionala cu obiectivul urmarit. Comisia, PE si Consiliul transmit proiectele de acte legislative parlamentelor nationale care emit aviza motivate. Daca avizele privesc nerespectarea de catre un proiect a principiului subsidiaritatii, proiectul treb reexaminat. Protocolul mentionat reglementeaza si competenta CJ in a se pronunta cu privire la actiunile referitoare la incalcarea principiului subsidiaritatii de catre un act legislativ, formulate de un stat membru. Astfel de actiuni pot fi formulate si de Comitetul Regiunilor. In fiecare an Comisia prezinta Consiliului European, PE, Consiliului si parlamentelor nationale un raport privind aplicarea principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. Raportul se transmite si Comitetului Economic si Social.

28. Curtea de Justitie - mai mult decat o instanta internationala - 273-274


CJ a Uniunii Europene dispune de o jurisdictie obligatorie, poate fi sesizata in mod unilateral chiar impotriva statelor membre si de asemenea, in domeniul care i-a fost atribuit, competenta sa este exclusiva. ( jurisdictia internationala e voluntar consimtita) - Judecatorul comunitar ca si unul national cel mai des este chemat sa intervina asupra trimiterii facuta de un judecator national in fata caruia se opun partile si nu poate sub sanctiunea denigrarii de justitie, sa refuze statuarea. Scopul misiunii sale este sa asigure respectul dreptului in interpretarea si aplicarea tratatelor fara sa faca referire la natura regulilor aplicabile ceea ce lasa judecatorului comunitar o totala independenta pt alegerea surselor juridice pe care se sprijina interpretarea textelor. - CJ judeca diferendele care iau nastere intre particulari ( pers fizice si juridice) si institutii , jurisdictia internationala e competenta in principiu sa solutioneze numai litigiile intre state. - La CJ accesul particularilor e direct chiar daca e limitat, dar in cazul jurisdictiei internationale individul e tinut departe si nu participa la procedura ce se desfasoara. - CJ e abilitata sa pronunte sanctiuni impotriva oricarui justitiabil deci si impotriva statelor membre. - CJ e o jurisdictie interna a unei Uniuni de state ( dupa modelul jurisdictiilor statale prin persoana justitiabililor, prin natura litigiilor care ii sunt supuse si prin procedura dupa care statueaza) ce se comporta ca instanta supranationala de tip federal prin competenta sa extrem de variata si cuprinzatoare.

29. Functiile Parlamentului European(PE) - istoric si enumerare, reglementare - 197-199


cu fiecare tratat ulterior tratatelor institutive, PE a dobandid puteri noi, pornind de la cele consultative si de supraveghere, continuand cu procedura de cooperare institutionala si cu cea a codeciziei generalizata prin Tratatul de la Lisabona. o crestere a rolului PE in mai multe domenii a inceput progresiv din 1970 in domeniu bugetar se stabileste un sistem de resurse proprii ale Comunitatilor Europene in cadrul caruia PE dobandeste importante prorogative. In acest sens PE are posibilitatea de a propune modificari la proiectul de buget stabilit de Comisie iar in privinta cheltuielilor neobligatorii dispune de ultimul cuvant.

18

Prin Tratatul de la Bruxelles din 1975 PE are dreptul de a respinge in bloc bugetul si de a da sau nu descarcare Comisiei cu privire la executia bugetului. Actul Unic European introduce o noua procedura numita de cooperare in procesul legislativ iar in acordurile de aderare si de asociere i se recunoaste PE un drept de aviz conform. Cele doua proceduri introduse de Actul Unic European au fost extinse si la alte domenii, instituindu-se procedura codeciziei ce se caracteriz prin acordarea dreptului de veto PE iar in caz de dezacord se creeaza posibilitatea unui dialog direct intre PE si Consiliu in cadrul unui comitet de conciliere. PE are drepturi limitate de codecizie, chiar si in urma modificarilor aduse prin Tratatele de la Maastricht, Amsterdam si Nisa In prezent, PE se afla pe aceeasi pozitie cu Consiliul in privinta celor mai importante functii pe care le indeplineste o institutie a Uniunii, legislativa si bugetara

Atributiile PE: 1.a. exercita inpreuna cu Consiliu functiile: - legislativa - bugetara b. exercita functii de: - control politic cu privire la celelalte institutii ale Uniunii - consultative in conformitate cu conditiile prevazute in tratate c. alege presedintele Comisiei 2. Statutul jurisdictional al Parlamentului e determinat de posibilitatea interventiei pe cale judecatoreasca a acestei institutii in cazurile aflate pe rol in fata CJ a UE.

30. Trimitearea preliminara - functie speciala de interpretare si competenta materiala si functionala a Curtii- 274-276
Functia speciala de interpretare asigura unitatea de interpretare si de aplicare a dreptului uniunii pe ansamblul statelor membre. Pe plan tehnic functia e realizata prin intermediul trimiterii preliminare in interpretare si examinare de validitate care centralizeaza in profitul unei jurisdictii unice ( CJ) misiunea de a oferi singura interpretare autentica a dreptului Uniunii Prin trimiterile preliminare, Curtea asigura unitatea de interpretare a dreptului Uniunii si o cooperare cu instantele nationale interne. Competenta materiala: CJ are o competenta de atribuire : litigiile dintre Uniune si state sau persoane fizice sau juridice nu sunt date in competenta Curtii in mod automat, neexcluzandu-se prin urmare competenta instantelor nationale, acestea din urma fiind ridicate la rang de instanta de drept comn pt aplicarea dreptului Uniunii. Prin efectul intrarii in vigoare a tratatelor competenta instantelor nationale ale statelor membre a fost extinsa la toate litigiile ce pun in discutie aplicarea dreptului Uniunii. Aceasta rezulta: calitatea de parte a UE nu inlatura competenta instantelor nationale cu privire la litigiile respective cu exceptia cazurilor in care prin tratate competenta e atribuita CJ a UE prin sesizarea CJ de instantele nationale rezulta ca orice judecator national este si judecator comunitar Competenta functionala Realizarea functiei jurisdictionale este in prezent partajata intre nivelul Uniunii si nivelul national. Priveste doua aspecte:

19

Primul se refera la interpretarea obiectiva care e rezervata instantei de la Luxemburg (CJCE) abilitata sa interpreteze dreptul Uniunii si sa examineze validitatea actelor juridice ale Uniunii. Al doilea presupune aplicare concreta, aplicare ce intra in sarcina judecatorului intern.

31. Principiul egalitatii, prin democratiei reprezentative, princ transparentei (princ pe care se intemeiaza functionarea Uniunii) - 111-113
Princ egalitatii: - Priveste statele membre si cetatenii Uniunii. Referitor la cetateni, principiul face referire la egalitatea sanselor, egalitatea de tratament intre barbati si femei, egalitatea de remunerare astfel: Uniunea respecta egalitatea statelor mebre in raport cu tratatele precum si identitatea nationala. Respecta functiile esentiale ale statului in mod special: asigurarea integritatii teritoriale, mentinerea ordinii publice si apararea securitatii nationale. Securit nationala ramane responsabilitatea exclusiva a fiecarui stat membru. Uniunea respecta principiul egalitatii cetatenilor sai ce beneficiaza de o atentie egala din partea institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor sale. Fiecare stat membru asigura aplicarea principiului egalitatii de remunerare intre lucratorii de sex masculin si cel feminin pt aceeasi munca Institutiile cu atributii legislative (PE si Consiliul) adopta masuri necesare pt a asigura punerea in aplicare a principiului egalitatii sanselor, egalitatii de tratament si remunerare intre barbati si femei la locul de munca

Princ democratiei reprezentative - Reprezinta baza functionarii Uniunii - Priveste atat cetatenii Uniunii cat si statele membre: Cetatenii uniunii sunt reprezentati direct, la niv Uniunii, in PE Statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii lor de stat si de guvern si in Consiliu de guvernele lor care la randul lor raspund fie in fata parlamentelor nationale fie in fata cetatenilor. Principiul transparentei: - Are in vedere indirect institutiile Uniunii si in mod direct institutiile,organele, oficiile si agentiile Uniunii - Beneficiarii sunt cetatenii Uniunii - Tratatul asupra Uniunii Europene marcheaza o noua etapa in procesul de creare a unei Uniuni tot mai profunde intre popoarele Europei in care deciziile sunt luate cu respectarea deplina a principiului transparentei - In scopul promovarii unei bune guvernari si asigurarii participarii societatii civile, institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii actioneaza respectand acest principiu

32. Functia legislativa a Parlamentului European 199


In prezent prin Tratatul de la Lisabona functia legislativa in UE revine in egala masura PE si Consiliului care e exercitata prin: Procedura legislativa ordinara ( procedura codeciziei) ce consta in adoptarea in comun de PE si Consiliu a unui act legislativ la propunerea Comisiei , numita si procedura codeciziei.

20

Procedura legislativa speciala ce consta in adoptarea unui act legislativ ( regulament, directive,decizii) de PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea PE la initiativa unui grup de state membre sau a PE, sau la solicitarea CJ a UE.

Dintre prcedurile speciale mentionam: concilierea, cooperarea,avizarea.

33. Actiunile in fata curtii de justitie potrivit competentei - 277-278


Principala competenta e controlul legalitatii al actelor juridice ale Uniunii, atributie realizata pe calea actiunii in anulare, a exceptiei de ilegalitate si pe calea actiunii in carenta Curtea e abilitata la cererea instantelor nationale sa interpreteze dreptul Uniunii sau sa examineze validitatea actelor juridice ale Uniunii pe calea trimiterii prejudiciere. Curtea e competenta sa solutioneze actiunile cu privire la repararea prejudiciilor cauzate de institutiile Uniunii sau agentii sai in exercitiul functiilor lor Curtea e competenta sa se pronunte asupra oricarui litigiu dintre Uniune si agentii acesteia Ea poate deveni instana arbitrala fiind competenta sa se pronunte in temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa intr-un contract de drept public sau de drept privat, incheiat de Uniune sau in numele acesteia Ca instanta de ultim grad are competenta de a reexamina in mod exceptional deciziile tribunalului in conditiile si limitele prevazute de statut in cazul in care exista un risc serios pt unitatea sau coerenta dreptului Uniunii Are competenta de a reexamina deciziile pronuntate de Tribunal in trimiterile preliminare adresate acestuia in cazul in care exista un risc pt unitatea sau coerenta dreptului Uniunii Reglementeaza litigiile dintre Comisie si statele membre ( in aceste ipoteze Curtea se prezinta ca o instant international) CJ are si o competenta consultativa care-i permite sa emita un aviz cu privire la compatibilitatea unui acord preconizat dintre Uniune si tari terte sau organizatii internationale cu dispozitiile tratatelor Actioneaza ca instanta de prim si ultim grad, hotararile ei sunt susceptibile de recurs In privinta competentei ratione personae CJ e abilitata sa solutioneze litigii dintre statele membre, intre acestea si institutiile Uniunii- Comisie, Consiliu precum si dintre institutiile mentionate. Are competenta sa solutioneze litigii si intre particulari, pers fizice sau juridice, resortanti ai statelor membre si aceste state membre sau intre particulari si institutiile Uniunii.

34.Principii pe care se intemeiaza funct Uniunii: principii ce stau la baza actiunii Uniunii pe
scena internationala, princ care guverneaza politica pv concurenta, princ care guverneaza politica economica si monetara, princ uniforme pe care se intemeiaza politica comerciala comuna - 113-114 Principii ce stau la baza actiunii Uniunii pe scena internationala - Actiunea Uniunii pe scena internationala are la baza principiile ce au inspirat crearea, dezvoltarea si extiinderea sa si pe care intentioneaza sa le promoveze in toata lumea: democratia, statul de drept, universalitatea si indivizibilitatea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectarea demnitatii umane, principiile egalitatii si solidaritatii, precum si respectarea principiilor Cartei ONU si a dreptului international

21

Principii care guverneaza politica privind concurenta - Sunt formulate sub forma unor interdictii ce privesc intreprinderile din UE si care au ca obiect si efect impiedicarea, restrangerea sau denaturarea concurentei in cadrul pietei comune. Astfel sunt incompatibile cu piata interna si interzise orice acorduri intre intreprinderi, orice decizii ale asocierilor de intreprinderi si orice practici concertate care pot afecta comertul dintre statele membre. - De asemenea, e incompatibila cu piata interna si interzisa in masura in care poate afecta comertul dintre statele membre, folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a unei pozitii dominante detinute pe piata interna sau pe o piata semnificativa a acesteia. Aceasta pozitie dominanta folosita de o intreprindere in mod abuziv e denumita practica abuziva. Principii care guverneaza politica economica si monetara - Principiile ce stau la baza actiunii statelor membre si a Uniunii pentru instituirea unei politici economice intemeiate pe coordonarea politicilor economice ale statelor membre , pe piata interna si pe definirea obiectivelor comune si conduse in conformitate cu principiul unei economii de piata deschise, in care economia e libera sunt: preturi stabile, finante publice si conditii monetare sanatoase, o balanta de plati stabila. - Pt instituirea unei politici econ si monetare statele membre, Uniunea, Sistemul European al Bancilor Centrale actioneaza conform principiului unei economii de piata deschise in care concurenta e libera, favorizand alocarea eficienta a resurselor. Principii uniforme pe care se intemeiaza politica comerciala comuna - Aceste principii privesc: modificarile tarifare, incheierea de acorduri tarifare si comerciale privind schimburile de marfuri si servicii si aspectele comerciale ale proprietatii intelectuale, investitiile straine directe, uniformizarea masurilor de liberalizare, politica exporturilor precum si masurile de protectie comerciala, printre care si cele care se adopta in caz de dumping sau subventii.

35. Functia bugetara a Parl European - 199-201


PE si Consiliul adopta bugetul anual al Uniunii. Fiecare institutie a UE intocmeste pana la 1 iulie o situatie estimativa a cheltuielilor sale pt exercitiul bugetar anual. Comisia grupeaza aceste situatii intr-o propunere de proiect de buget caruia ii ataseaza un aviz care poate contine estimari diferite ( o estimare a veniturilor si una a cheltuielilor). Comisia treb sa prezinte aceasta propunere de proiect PE si Consiliului pana la 1 sept a anului care precede executia bugetara. Consiliul adopta pozitia sa asupra proiectului de buget pe care o transmite PE pana la 1 oct a anului care precede anul executiei bugetului. Daca in 42 de zile de la transmitere PE aproba pozitia consiliului, bugetul e adoptat; daca nu a luat o hotarare, bugetul e considerat aprobat; daca adopta amendamentele proiectul astfel modificat se transmite Consiliului si Comisiei. In acest caz presedintele PE in consens cu presedintele Consiliului convoaca comitetul de conciliere. Daca Consiliul informeaza PE ca aproba toate amendamentele sale, in termen de 10 zile, comitetul de conciliere nu se mai intruneste. Comitetul de Conciliere are misiunea de a ajunge pe baza pozitiilor PE si ale Consiliului la un acord asupra unui proiect comun, in 21 de zile de la convocarea sa. PE si Consiliul aproba proiectul comun avand la dispozitie 14 zile pentru a: Bugetul considerat adoptat definitiv daca PE si Consiliul aproba fiecare proiectul comun sau nu se ia o hotarare sau daca una din aceste institutii aproba proiectul comun iar cealalta nu ia o hotarare sau:

22

Comisia prezinta un nou proiect de buget daca PE si Consiliul resping proiectul comun sau daca una din aceste institutii respinge proiectul comun iar cealalta nu ia o hotarare sau: Comisia prezinta un nou proiect de buget daca PE respinge proiectul comun iar Consiliul il aproba sau: PE aproba proiectul comun dar Consiliul il respinge, PE poate decide in 14 zile de la data respingerii de catre Consiliu confirmarea tuturor sau doar a anumitor amendamente. Daca unul din amendamentele PE nu e confirmat se retine pozitia aprobata in comitetul de conciliere referitoare la linia bugetara care face obiectul acestui amendament. Pe aceasta baza bugetul e considerat adoptat definitiv. De asemenea, Comisia poate prezenta un nou proiect de buget daca in 21 zile acordate comitetului de conciliere, acesta nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun. Referitor la executia bugetului si descarcarea bugetara Comisia prezinta anual PE si Consiliului: - Conturile exercitiului incheiat aferente operatiunilor bugetare, bilant financiar - Un raport de evaluare a finantelor Uniunii bazat pe rezultatele obtinute raportandu-se la indicatiile PE. In ceea ce priveste controlul asupra executiei bugetare, aceasta revine PE prin incredintarea unei sarcini comisiilor competente pt buget si control bugetar. De asemenea PE are competenta de a acorda la recomandarea Consiliului, descarcarea Comisiei de executia bugetara, analizand conturile, bilantul financiar si raportul de evaluare. In exercitarea fct bugetare, PE si Consilul adopta: norme financiare ce definesc procedura pt stabilirea si executia bugetului, norme de organizare a controlului raspunderii participantilor la executia bugetului.

36. Actiunea in anulare in fata curtii de justitie - 279-283


Actiunea in anulare este o actiune directa indreptata impotriva unui act legislative adoptat de o institutie a Uniunii.Pe aceasta cale se contesta validitatea actului si se urmareste anularea lui. Sunt luate in vedere toate actele legislative si anumite acte nelegislative care produc efecte juridice. Actele legislative sunt actele ( regulamente, directive, decizii) adoptate atat prin procedura legislative ordinara ( adoptate de PE si Consiliu impreuna) cat si prin procedura legislative speciala ( adoptate de PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea PE). Actele nelegislative: actele Consiliului, Comisiei si BCE ce produc efecte juridice fata de terti; actele PE si ale Consiliului European ce produce f jurid; actele organelor, oficiilor sau agentiilor Uniunii ce produce f juridice fara de terti Din TFUE rezulta 2 criterii ce trebuie indeplinite de actele juridice pt a fi susceptibile sa le fie controlata legalitatea pe cale actiunii in anulare; sa provina de la o institutie sau organism al UE sis a produca efecte juridice fata de teti Reclamantii pot fi : institutionali ( privilegiati) si individuali ( neprivilegiati). Reclamantii institutionali sunt considerate privilegiati in masura in care nu trebuie sa justifice vreun interes pt a actiona. Ei sunt : statele mebre, PE, Consiliul, Comisia; Curtea de Conturi, Banca Centrala Europeana, Comitetul Regiunilor Reclamantii individuali, neprivilegiati, sunt reprezentati de orice pers fizica sau juridica. Ei pot formula o actiune impotriva: Actelor al caror destinatar este sau care o privesc direct si individual Actelor normative care o privesc direct si care nu presupun masuri de executare

23

In cazul in care actiunea e intemeiata, CJ declara actul contestat nul; anuntarea pronuntata de judecator e retroactiva, actul e considerat ca nu a existat niciodata si efectele sale juridice realizate trebuie desfiintate.

37. Dreptul primar al UE: tratatele uniunii, carta drepturilor fundamentale a uniunii -116-120
Tratatele Uniunii Tratatul asupra UE(TUE) si Tratatul de Functinare a UE (TFUE) sunt tratatele pe care se intemeiaza Uniunea. Protocoalele si anexele la tratate fac parte integrata din acestea. Tratatele se incheie pe durata nelimitata. Modificarea tratatelor se realizeaza prin 2 modalitati: -procedura de revizuire ordinara -procedura de revizuire simplificata Intrarea in vigoare a tratatelor se realizeaza dupa de a fost ratificat de partile contractante. Tratatele sunt redactate in exemplar unic, in cele 23 de limbi. Carta drepturilor fundamentale Carta (adoptata in 2007) este izvor primar al dreptului UE, avand aceeasi valoare juridica cu cea a tratatelor. In privinta domeniului de aplicare al Cartei, dispozitiile acesteia se adreseaza institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor UE, cu respectarea principiului subsibiaritatii, si statelor membre, numai in masura in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii. Destinatarii dreptului UE, sunt si destinatarii Cartei.

38. Functia de control politic a Parlamentului European - 201-205


Functia de control a PE asupra Comisie incepe a se exercita prin alegerea candidatului pt functia de presedinte al Comisiei. Pe durata mandatului Comisiei, controlul PE se exercita astfel: -poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere coresp subiectelor ce necesita elaborarea unui act al UE pt punerea in aplicare a tratatelor; -PE este pe deplin informat de Comisie despre cooperarea acestei institutii cu statele membre; -membrii Comisiei pot participa la toate sedintele PE, fiind audiati anterior in numele Comisiei; -Comisia este obligata sa raspunda intrebarilor adresate de PE; -Comisia prezinta raportul general anual Parlamentului, pe care acesta il dezbate in sedinta publica. -Comisia raspunde in fata PE in calitate de organ colegial. -PE poate institui comisii temporare de ancheta. Orice catatean al Uniunii are dreptul de a adresa Parlamentului, cu titlu individual sau in asociere cu alti cetateni, o petitie privind un subiect care tine de domeniile de activitate ale UE si care il priveste in mod direct. Astfel, orice cetateam are drept de petitionare. Parlamentul numeste Mediatorul European, denumit Ombudsman, pentru verificarea dreptului de petitionare. Acesta este abilitata sa primeasca plangeri ce provin de la orice cetatean al UE, care privesc cazuri de administrare defectuoasa in activitatea institutiilor, organelor UE. Aceasta investeste plangerile primite si intocmeste un raport. In fiecare an, Mediatorul prezinta un raport Parlamentului despre rezultatele investigatiilor sale. Functia de supraveghere si control a PE se exercita si in privinta Consiliului, dar doar in putine cazuri, datorita pozitiei de egalitate a acestor institutii.

24

39. Exceptia de inegalitate 283


Persoanele fizice sau juridice nu pot ataca actele juridice ale UE cu caracter normativ ( decizii, regulamente) prin intermediul actiunii in anulare, dar pot invocca ilegalitatea acestor acte , indirect, prin intermediul exceptiei de ilegalitate a actului general pe baza careia a fost emisa decizia individuala. Astfel, pers fizice sau juridice pot solicita nu anularea actului general de baza ci numai pronuntarea de catre Curte a neaplicarii acestuia cu privire la reclamant. Curtea nu poate anula acel act, ci doar il declara inaplicabil cu privire la reclamant. Exceptia poate fi invocate de orice parte cu ocazia unui litigiu in care e incriminat un regulament. Deci poate fi invocate si de statele membre, desi au la dispozitie actiunea in anulare a actelor juridice ale Uniunii. Poate fi contestat numai regulamentul care are legatura fireasca cu cauza in care se pretinde inaplicabilitatea. Curtea a considerat ca principala functie a exceptiei de ilegalitate e de a corecta restrictiile pe care tratatele in cadrul actiunii in anulare le impun particularilor( de a lua atitudine impotriva deciziilor generale si regulamentelor). Exceptia de ilegalitate e doar o procedura incidenta care se greveaza pe o alta actiune-in anulare care va outea fi invocata doar inaintea CJ avand in vedere ca exceptia nu opereaza independent fata de cauza aflata pe rol.

40. Dreptul primar al uniunii - actele de aderare ale statelor membre si conventiile intre statele
membre incheiate in aplicarea tratatelor comunitare - 121-123 Actele de aderare ale statelor membre - Actele de aderare ale statelor care au devenit membre ale Comunitatilor constituie surse de drept comunitar primar, respective ale dreptului primar a Uniunii. - Actele de aderare fac parte din dreptul primar al Uniunii desi s-au incheiat anterior Trat de la Lisabona, intrucat nu fac referire la drepturile si obligatiile ce rezulta din conventiile incheiate intre statele membre aderante , inaintea aderarii acestora sau intre intre unul si mai multe state membre pe de-o parte si unul sau mai multe state terte pe de alta parte. Conventiile intre statele membre incheiate in aplicarea tratatelor comunitare -In prezent tratatele reprezinta singura sursa primara a dreptului Uniunii , dar in baza tratatelor comuniare statelor membre le-a fost conservat dreptul de a incheia intre ele acorduri si conventii. -Daca conventiile nu sunt compatibile cu tratatele, statul sau statele membre in cauza recurg la toate mijloacele corespunzatoare pt a elimina incompatibilitatile constatate. -In prezent, exista posibilitatea nogocierii si incheierii de catre statele membre a unor acorduri internationale in cadrul organismelor internationale si anume: In domeniul cooperarii pt dezvoltare, Uniunea poate incheia cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente orice acord util. In schimb, statele membre nu pot negocia si incheia acorduri in cadrul organismelor internationale. In domeniul cooperarii economice, financiare si tehnice cu tarile terte, Uniunea desfasoara actiuni ce se completeaza cu actiunile statelor membre. Statele membre pot negocia in cadrul organismelor international si incheia acorduri internationale. In domeniul ajutorului umanitar, in care Uniunea poate incheia cu tarile terte si cu organizatiile internationale competente orice acord util. Statele membre nu pot negocia si incheia acorduri in cadrul organismelor internationale. In domeniul uniunii economice si monetare, fara a aduce atingere competentelor si acordurilor Uniunii, statele membre pot negocia si incheia acorduri in cadrul organismelor internationale.

25

41. Statutul jurisdictionar al parlamentului european-207-208


Initial PE avea doar calitatea de a intervene in cazurile aflate pe rol, dar acum I se recunoaste, potrivit deciziei CJ, si calitatea de a introduce actiuni directe in fata acesteia. Curtea a acceptat actiunile intentate de PE impotriva reglementarilor Consiliului cu conditia ca acele actiuni sa aiba ca obiect asigurarea prerogativelor Parlamentului, cu scopul de a asigura echilibrul institutional in Uniune. PE poate avea calitatea de parat in cadrul urmatoarelor actiuni Actiunea in anulare Actiunea referitoare la abtinerea institutiilor Uniunii de a actiona Trimiterea preliminara in interpretare si in examinare de validitate a actelor adoptate de institutiile Uniunii. Prin Tratatul de la Nisa, PE a fost inclus intre institutiile care au legitimare active deplina fara a se mai face vreo referire la protejarea prerogativelor sale. Statulul jurisdictionar al PE e pus in lumina si de regulamentul de procedura al acestei institutii, astfel PE examineaza legislatia Uniunii si masurile de punere in aplicare pt a se asigura ca tratatele in special in ceea ce priveste drepturile PE, au fost respectate. Actiunea e introdusa la CJ de catre Presedinte, in numele Parlamentului in conformitate cu recomandarea comisiei competente.

42. Actiunea in carenta - 284-285


Permite sanctionarea unei abtineri ilegale a PE, Consiliului European, Consiliului, Comisiei, Bancii Centrale Europene. - daca prin incalcarea prevederilor tratatelor, acestea se abtin sa hotarasca, statele membre si celelalte institutii ale Uniunii pot sesiza CJ a UE pt a constata aceasta incalcare. Aceste dispozitii se aplica si organelor, oficiilor si agentilor Uniunii ce se abtin sa hotarasca. - reclamantii institutionali privilegiati sunt : statele membre, celelalte institutii, fara nicio distinctie. - Reclamantii privilegiati pot pune in discutie lipsa adoptarii oricarui tip de act regulament, directiva, decizie, recomandare, aviz, propunere, proiect de buget- din moment ce dreptul Uniunii impune adoptarea sa. - Reclamantii individuali neprivilegiati pot fi orice persoana fizica sau juridica. Acestia pot sesiza CJ in legatura cu omisiunea unei institutii, organ, oficiu sau agentie a Uniunii de a-i adresa un act, altul decat o recomandare sau un aviz. Asta inseamna ca actiunea e exclusa impotriva omisiunii de adoptare a unui regulament sau aviz si a unui act care nu produce efecte juridice fata de reclamant. Este posibila contestarea unei decizii care nu i-a fost adresata reclamantului dar care il priveste direct si individual. - Legitimarea procesuala pasiva o au PE, Consiliul European, Consiliul, Comisia, Banca Centrala Europeana, organele, oficiile si agentiile Uniunii care se abtin sa hotarasca cu privire la a adresa un act, daca erau obligate sa faca asta. - Nu pot avea calitatea de parat: CJ a UE si Curtea de Conturi.

43. Dreptul primar al uniunii: acorduri incheiate de reprezentantii statelor membre in cadrul
consiliului, alte acorduri intre statele membre incheiate intr-un domeniu de competenta comunitara respectiv o materie care a fost omisa de tratate - 123-124

26

Acorduri incheiate de reprezentantii statelor membre in cadrul consiliului Statele membre pot incheia acorduri in forma simplificata, nesupuse ratificarii. Aceste acorduri care imbraca forma acordurilor reprezentantilor statelor membre reuniti in cadrul Consiliului Comunitatilor Europene, au fost preluate de la Comunitati de catre Uniune, prin efect de succesiune. Alte acorduri intre statele membre incheiate intr-un domeniu de competenta comunitara respectiv o materie care a fost omisa de tratate Statele membre au suplinit reglementarile necesare prin incheierea sau pregatirea unor conventii sau acorduri, creand astfel reguli de drept originale in domenii precum: politica energetica, proprietatea industriala, falimentul. Prin asemenea conventii statele membre au creat reguli de drept, noi, ce au tinut locul functiei legislative pe care tratatul n-a exercitat-o. Tratatul de la Lisabona mentine in continuare posibilitatea de a se incheia acorduri intre statele membre intr-un domeniu de competenta a Uniunii, respectiv o materie care a fost omisa de tratate. Domenii diverse au fost vizate, prin folosirea ca temei juridic a acestei dispozitii, fara a fi necesara revizuirea Tratatului (TCE): uniunea economica si monetara, politica regionala, politica mediului, mecanismele financiare corectoare, relatiile cu tarile din Europa de Est. TFUE pune in lumina cu posibilitatea de a fi utilizat ca temei juridic - alaturi de competente de atributie si implicite ale Uniunii - si o competenta subsidiara a acesteia.

44. Atributiile parlamentului in cadrul actiunii externe a parlamentului - 209-210


PE trebuie consultat: - In cazul incheierii unor acorduri intre Uniune si unul sau mai multe state sau organizatii internationale, cand Consiliul adopta decizia privind incheierea acordului, dupa aprobarea PE ( in cazul avizului conform) sau dupa consultarea Parlamentului ( in cazul avizului consultativ, potrivit competentei sale consultative). PE trebuie informat: - Cu ocazia incheierii unor acorduri formale privind un sistem al cursului de schimb al monedei euro in raport cu monedele statelor terte. In acest caz presedintele Consiliului informeaza PE cu privire la adoptarea, modificarea sau renuntarea la cursurile centrale ale euro. In cadrul PESC ( politica externa si de securitate comuna), inaltul reprezentant al Uniunii pe afaceri externe si politica de securitate consulta periodic Parlamentul cu privire la aspectele principale si optiunile fundamentale din domeniul politicii externe si de securitate comuna si ale politicii de securitate si aparare comuna si il informeaza in privinta evolutiei acestora. Acesta se asigura ca punctele de vedere ale PE sa fie luate in considerare in mod corespunzator.Reprezentantii speciali pot fi implicati in activitate de informare a PE. PE poate adresa intrebari sau formula recomandari Consiliului si inaltului reprezentant.

45. Actiunea in constatarea incalcarii de catre un stat membru a obligatiilor care ii revin in temeiul tratatelor- 285-288
Reclamantii sunt : Comisia( are sarcina de a supraveghea comportamentul statelor garantand aplicarea dreptului Uniunii sub controlul CJUE) si statele membre Daca comisia considera ca un stat membru a incalcat o obligatie ce ii revenea, emite initial un aviz motivat, dupa ce a oferit statului in cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile. Daca statul membru nu se conformeaza in termenul stabilit de comisie, aceasta poate sesiza CJUE

27

Oricare din statele membre poate sesiza CJUE daca considera ca un alt stat membru a incalcat o obligatie ce ii revenea, dar mai intai treb sa sesizeze comisia care emite si in acest caz un aviz motivat, dupa ce a oferit posibilitatea statului in cauza sa isi prezinte in contradictoriu observatiile scrise si orale. Daca comisia nu emite avizul in 3 luni de la introducerea cererii, nu e impiedicata sesizarea Curtii. Dupa ce Curtea a fost sesizata, statul e obligat sa ia masurile stabilite de aceasta. Un rol determinant in aplicarea sanctiunii pecuniare impotriva statului in cauza au atat Comisia cat si CJUE astfel : Comisia indica cuantumul sumei forfetare sau al penalitatii pe care statul in cauza treb sa-l plateasca Curtea ii poate impune plata unei sume forfetare sau a unor penalitati fara sa fie obligata ( CJUE) sa tina seama de indicatiile Comisiei. Obligatia de plata intra in vigoare la data stabilita de Curte prin hotararea sa Neindeplinirile pot fi: Acte juridice sau comportamente contrare dreptului Uniunii: legi, decrete, decizii administrative Inactiunile sunt determinate de intarzieri sau neglijente in adoptarea masurilor necesare aplicarii dreptului comunitar sau refuzul de a abroga o masura interna contrara Un caz special de obligatie neindeplinita este : exercitarea abuziva de catre statul in cauza a competentelor prevazute de TFUE in domeniul apropierii legislatiilor. In acest caz, comisia si statul membru ce observa aceasta incalcare, pot sesiza direct CJUE., sarind peste procedura de a emite un aviz,dupa ce ofera statului in cauza posibilitatea de a-si prezenta observatiile.

46. Actele juridice ale uniunii - 126-129


Se impart in: - Acte tipice sau numite: regulamente, directive, decizii, recomandari si avize - Acte atipice sau nenumite: declaratii, comunicari, rezolutii, carti albe, carti verzi ce rezulta din practica institutiilor Uniunii, fara a avea o reglementare expresa in tratate, care sa priveasca denumirea acestora sau procedura de adoptare a lor. Actele tipice sau numite se impart in : Dupa forta obligatorie: Acte obligatorii: regulamente, directive, decizii - Acte neobligatorii: recomandari si avize Dupa procedura de adoptare: - Acte ce se adopta prin proceduri legislative: ordinara si speciala : regulamente, directive,decizii. Acestea sunt legislative - Acte ce se adopta prin procedura delegarii de competenta a Comisisei, printr-un act legislativ. Acestea sunt acte fara caracter legislativ( nelegislative). Asadar, actele se impart si in acte legislative si nelegislative. Cele nelegislative sunt: acte de punere in aplicare( de executare) si acte delegate. Actele delegate adoptate de Comisie au caracter general si completeaza sau modifica anumite elemente neesentiale ale actului legislativ

Actele legislative se adopta prin doua proceduri:

28

Procedura legislativa ordinara ce consta in adoptarea un comun de PE si Consiliu a unui regulament, a unei directive sau a unei decizii, la propunerea Comisiei. Aceasta procedura se num si proced codeciziei. - Procedura legislativa speciala ce consta in adoptarea unui regulament, a unei directive sau decizii de PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea PE. Actele legislative se pot adopta: - La initiativa unui grup de state membre sau a PE - La recomandarea Bancii Centrale Europene sau la solicitarea CJ sau a Bancii Europene de Investitii Actele obligatorii dpdv juridic ale Uniunii ( regulam, directiva,decizia) sunt puse in aplicare : - De statele mebre prin masuri de drept intern - De Comisie sau Consiliu - De Consiliul European, in cazuri speciale Actele atipice sau nenumite sunt: - Acte de modificare a unor dispozitii din TfuE sub forma unor decizii de modificare, in domeniul cooperrarii judiciare in materi penala - Acte de infiintare ale unor diverse comitete auxiliare in cadrul bugetului anual al Uniunii - Acte propuse de Comisie sub forma unor masuri utile adresate statelor mebre cerute de dezvoltarea treptata sau de functionarea pietei interne in domeniul ajutoarelor de stat - Acte adoptate de Comisie sub forma unor carti verzi sau carti albe - Acte adoptate de Parlament sub forma unor rezolutii sauu de Consiliu sub forma de concluzii - Acordurile interinstitutionale

47. Relatiile parlamentului cu parlamentele nationale - 210-211


Intre Parlamentul European si parlamentele nationale au fost stabilite legaturi formale de cooperare, materializate initial, prin intalniri sistematice intre presedintii parlamentelor nationale, si ulterior, prin intalniri sistematice ale fractiunilor si comisiilor parlamentare. Atunci cand este nevoie, Parlamentul European si parlamentele nationale se reunesc sub forma Coferintei parlamentelor urmand ca acest for sa fie consultat in privinta principalelor orientari ale UE. Parlamentele nationale ale statelor membre sunt informate periodic de catre Parlament cu privire la activitatile sale. In scopul organizarii unei cooperari interparlamentare, a fost creat, in cadrul unei reuniuni, la Madrid, COSAC Conferinta interparlamentara a organismelor specializate in afaceri europene, la care membrii parlamentelor nationale din cadrul UE au convenit sa consolideze rolul parlamentelor nationale in raport cu problemele comunitare prin reuniunea lor in Comitete pentru Afaceri Europene. COSAC a fost recunoscut in mod oficial intr-un Protocol la Tratatul de la Amsterdam (Protocol privind rolul parlamentelor nationale in UE) ce a intrat in vigoare la 1 mai 1999. - Obiectivele COSAC sunt: 1. sa permita schimbul permanent de informatii, precum si cele mai bune practici si opinii cu privire la problemele Uniunii, intre parlamentele nationale si Parlamentul European; 2. sa asigure exercitarea efectiva a competentelor parlamentelor nationale in UE in special in zona de monitorizare a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii; 3. sa promoveze cooperarea cu parlamentele din tari terte; COSAC se intalneste in reuniuni bianuale, fiecare parlament national este reprezentat de 6 membri. Parlamentele nationale contribuie activ la buna functionare a Uniunii: prin participarea la cooperarea interparlamentara dintre parlamentele nationale si PE

29

prin participarea, in cadrul spatiului de libertate, securitate si justitie, la mecanismele de evaluare a punerii in aplicare a politicilor Uniunii in acest spatiu..

48. Actiunea impotriva sanctiunilor pecuniare - 288-289


Comisia supravegheaza aplicarea dreptului Uniunii, de catre statele membre, sub controlul Curtii de Justitie UE. In cazul constatarii neindeplinirii obligatiunilor de catre statele membre, Institutia Comisiei in cadrul procedurii de constatare indica sanctiuni pecuniare pentru statul membru in cauza. Dreptul de a impune sanctiuni pecuniare este acordat Comisiei de catre Consiliu in baza TCE, anterior Tratatul de la Lisabona prin regulamente adoptate in diverse materii. Comisia este indreptatita sa impuna sanctiuni pecuniare pentru incalcarea dreptului Uniunii, adoptand decizii in acest scop, care pot fi contestate la CJUE. In practica, contestarea este tratata ca o actiune in anularea unei decizii. Curtea de Justitie poate mari, anula sau micsora sanctiunile aplicate. Aceasta pune in evidenta deosebirea esentiala dintre actiunea impotriva sanctiunilor si actiunea in anulare. Curtea nu se limiteaza doar sa cerceteze daca faptele sunt corecte sau cum au fost ele epreciate; ea poate sa isi exprime un alt punct de vedere decat cel al Comisiei, care il poate inlocui pe cel al Comisiei.

49. Regulamente - 130-133


Regulamentul reprezinta principala sursa de drept derivat. Prin Regulamnt se exprima puterea legislativa a Uniunii. a. Regulamenul are caracter general, adica nu se adreseaza unor destinatari limitati, desemnati si identificabili, ci unor categorii avute in vedere in mod abstract si in ansamblul lor. Astfel de diferentiaza de decizie care rezulta din limitarea destinatarilor carora se adreseaza. b. Regulamentu e obligatoriu in toatae elementele sale, obligand nu numai statele ci si intreprinderile. Astfel se deosebeste de recomandare si aviz. Regulamentul dispune astfel de o putere normativa completa, padica poate impune toate modalitatile de aplicare si de executare ale acestuia fara sa fixeze in mod obligatoriu modalitatile de executare si aplicare c. Regulam are caracter direct aplicabil in toate statele membre, adica produce, prin el insusi, fara nicio interventie din partea autoritatilor nationale, efecte juridice in ordinea juridica a statelor membre. Faptul ca e direct aplicabil in toate statele mebre inseamna ca intra in vigoare si se aplica simultan si uniform in spatiul UUE pe ansambul statelor membre. Regulam se clasifica in : regulam de baza sau regulam legislative regulamente, ca rezultat al delegarii, fara caracter legislativ regulamente de executare, fara caracter legislativ. Regulam legislative se publica in Jurnalul Oficial al UE si intra in vigoare la data prevazuta in textul lor sau in absenta acestei precizari, in a 20-a zi de la data aplicarii. Regulam nu are efect retroactiv, adica isi produc efectele la o data anterioara publicarii, daca acest fapt nu produce nicio vatamare partilor interesate sau au fost puse intr-o situatie mai favorabila cu conditia ca asteptarile lor legitime sa fie respectate.

50. Componenta si organizarea consiliului european 213-214


Consiliul European este compus din sefii de stat si de guvern ai statelor membre, precum si din presedintele sau si presedintele Comisiei. Prin urmare statele membre sunt reprezentate in Consiliul European de sefii de stat si de guvern, care la randul lor raspund in mod democratic fie in fata

30

parlamentelor nationale, fie in fata cetatenilor lor. Atunci cand ordinea de zi o impune, fiecare membru al Consiliului European poate decide sa fie asistat de un ministru, si presedintele Comisiei de un membru al Comisiei. In imobilul unde se desfasoara reuniunea Consiliului European participa numai delegatii al caror acces este autorizat, numarul acestora nu poate depasi 20 de pers pentru fiecare stat membru si Comisie, si 5 pers pentru Inaltul Reprezentant. Presedintele Consiliului European este ales cu majoritate calificata de Consiliul European pentru o durata de 2 ani si jumatate, mandatul putand fi reinoit o singura data. Consiliul European are dreptul sa puna capat mandatului presedintelui sau in caz de impiedicare sau culpa grava in confirmitate cu procedura pentru care a fost ales. Presedintele Consiliului European poate convoca, in cazul in care evolutia internationala o impune, o reuniune extraordinara pentru a defini liniile strategce ale politicii Uniunii in raport cu aceasta evolutie. Presedentia este responsabila pentru aplicarea regulamentului de procedura si asigura buna desfasurare a lucrarilor. Consiliul European si presedintele acestuia, sunt asistati de un Secretariat General, sub autoritatea unui Secretar General. Competentele presedintelui Consiliului European sunt: prezideaza si impulsioneaza lucrarile Consiliului European; asigura pregatirea si continuitatea lucrarilor Consiliului European, in cooperare cu presedintele Comisiei si pe baza lucrarilor Consiliului Afaceri Generale; prezinta PE un raport dupa fiecare reuniune a sa; asigura reprezentarea externa a Uniunii in probleme referitoare la politica externa si de securitate comuna (PESC); actioneaza pentru facilitarea coeziunii si a consensului in cadrul Consiliului European.

51. Actiuni introduse de agentii uniunii 289


CJ a UE e competenta sa se pronunte asupra oricarui litigiu dintre Uniune si agentii acesteia, in limitele si conditiile stabilite prin Statutul functionarilor Uniunii si regimul aplicabil celorlalti agenti ai Uniunii. Categ agentilor Uniunii cuprinde: functionarii Uniunii si ceilalti agenti Functionarii Uniunii sunt persoane numite in functii stabilite prin decizia scrisa a autoritatii competente sa numeasca Ceilalti agenti sunt incadrati in categ personalului temporar, auxiliar,local. Functionarii sau agentii Uniunii pot formula anumite actiuni in limitele Statutului functionarilor Uniunii, in fata Tribunalului de Prima Instanta. Ei pot face sesizarea organelor jurisdictionale competente, cu avizarea autoritatii de numire,prin intermediul superiorilor, in scopul reglementarii amiabile a litigiilor. Actiunea formulata de functionar presupune: O actiune in anulare atunci cand se contesta legalitatea unui act individual O actiune impotriva sanctiunilor pecuniare, atunci cand functionarul sau agentul in cauza solicita o compensare pecuniara.

52. Directiva - 133-138


Directiva este obligatorie pt fiecare stat membru destinatar cu privire la rezultatul care trebuie atins, lasand autoritatilor nationale competenta in ceea ce priveste forma si a mijloacelor. a) Directiva nu are aplicabilitate generala, nu obliga decat destinatarii sai; b) Directiva obliga in privinta rezultatului, nu a mijloacelor, ceea ce face necesara modificarea legislatiilor netionale sau adoptarea de prevederi legale in domeniile care fac obiectul lor. c) Statele membre sunt libere sa aleaga forma si mijloacele pt atingerea rezultatului prevazut in continutul directivei. d) Directiva nu are aplicabilitate directa, dar are efect direct.

31

53. Functionarea consiliului european 215


Reuniunile Consiliului European. Consiliul European se intruneste de doua ori pe semestru la convocarea presedintelui sau. Cu cel putin 1 an inainte de inceperea semestrului si in stransa cooperare cu statul membru care detine presedentia pe durata semestrului respectiv, face publice datele preconizate pentru reuniunile Consiliului European care urmeaza sa se desfasoare pe durata respectivului semestru. Cons. Europ. se poate intruni si in reuniune extraordinara, atunci cand situatia se impune, la convocarea presedintelui. Intrunirile au loc la Bruxelles, iar in situatii exceptionale, presedintele Consiliului European, cu acordul Consiliului Afaceri Generale si al Comitetului Reprezentanti Permanenti, hotarand in unanimitate, poate decide ca o reuniune a Consiliului sa se desfasoare in alt loc. Fiecare reuniune ordinara a Cons. Europ. Se desfasoara pe o perioada de maxim 2 zile, cu exceptia cazului in care Cons. Europ. Sau Cons. Afaceri Generale decide astfel, la initiativa presedintelui Consiliului European. La lucrarile Cons. Europ. Participa Inaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate. Membrul Cons. Europ. Care reprezinta statul membru care asigura presedentia Consiliului prezinta lucrarile Consiliului. La lucrarile Consiliului European poate fi invitat si Presedintele Parlamentului European pentru a fi audiat. Schimbul de opinii intre reprezentantii celor 2 insitutii are loc la inceputul reuniunii Consiliului European, cu exceptia cazului in care aceasta institutie decide altfel, in unanimitate. Referitor la cvorumul necesar pentru adoptarea deciziilor prin vot se impune prezenta a doua treimi dintre membrii Consiliului European, fara a intra in acest cvorum presedintele Consiliului European si al Comisiei. Consiliul European hotaraste, pentru situatii diferite cu majoritatea calificata si cu mjoritate simpla. Astfel, hotaraste cu majoritate calificata cand: adopta o decizie de stabilire a listei formatiunilor Consiliului, altele decat cea de Afaceri generale si cea de Afaceri externe; adopta o decizie referitoare la presedentia formatiunilor Consiliului, cu exceptia celei de Afaceri Externe; Consiliul European hotaraste cu majoritate simpla in chestiuni de procedura, precum si pentru adoptarea regulamentului de procedura, sau in procedura de revizuire ordinara a tratatelor.

54. Actiunea in responsabilitate extra-contractuala a uniunii 290-292


In materie de raspundere extracontractuala, Uniunea e obligata sa repare prejudiciile cauzate de institutiile sale sau de agentii sai in exercitiul functiunilor lor. In aceasta materie, Uniunea nu reprezinta institutia Bancii Centrale Europene, deoarece BCE trebuie sa repare in conformitate cu principiile generale comune ale statelor membre prejudiciile cauzate de aceasta sau de agentii sai in exercitarea functiilor lor. Solutionarea litigiilor ce au ca obiect repararea acestor prejudicii intra in competenta CJ a UE Reclamantii, posesori ai legitimarii procesuale active sunt potrivit principiilor generale comune ale ordinilor juridice ale statelor membre in materie de raspundere delictuala, orice pers fizica sau juridica, orice stat, chiar si un stat tert care dovedeste ca a suportat un prejudiciu cauzat de fapta institutiei sau a agentului Uniunii aflat in exercitarea functiilor lui. Actiunea in raspundere treb sa fie introdusa in termen de 5 ani, incepand sa curga de la producerea actului prejudiciabil, sau de la data aparitiei daunelor daca acestea s-au produs ulterior faptului prejudiciabil. In cazul rapunderii delictuale directe, Uniunea se manifesta in raport cu tertii prin institutiile sale ceea ce inseamna ca pagubele cauzate de aceste institutii aflate in exercitarea functiilor ( competentelor) lor, sunt cauzate de Uniune si deci antreneaza raspunderea delictuala directa In cazul raspunderii delictuale indirecte, daca fapta prejudiciabila e produsa de un agent/functionar al Uniunii aflat in indeplinatatea atributiilor sale va fi antrenata raspunderea delictuala indirecta a Uniunii in postura de comitent pentru prepusul sau-agentul/functionar. Fata de Uniune, agentii, functionarii raspund personal.

32

55. Decizia 138


Decizia este un act obligatoriu in toate elementele sale. In cazul in care se indica destinatarii, decizia este obligatorie numai pentru acestia. Decizia cu caracter legislativ poate fi adoptata: prin procedura ordinara, in comun, de Parlamentul European si Consiliu; prin procedura speciala, de catre parlamentul European cu participarea Consiliului, sau de catre Consiliu, cu participarea Parlamentului European. Decizia fara caracter legislativ poate fi adoptata: -de Comisie, ca urmare a delegarii competentei catre aceasta institutie, de a adopta acte fara caracter legislativ, cu domeniu de aplicare generala care completeaza sau modifica anumite elemente neesentiala ale actului legislativ; -de Comisie, sau de catre Consiliu, ca urmare a competentei de executare pe care o au aceste institutii, in cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii. a) Decizia este un act individual. Deciziile se pot adresa in egala masura statelor membre, institutiilor Uniunii, ori persoanelor fizice sau juridice, interzicand, de exemplu, o intelegere intre intreprinderi, constatand incompatibilitatea unui ajutor de stat; decizia se aplica, prin urmare, unui caz particular. Decizia este asimilabila unui act administrativ individual din dreptul intern, constituind in cadrul instrumentelor autoritatilor comunitare, unul de executare administrativa a dreptului Uniunii, iar daca prescrie unui stat sau tuturor statelor membre un obiectiv a carui realizare parcurge toate etapele de editare a masurilor nationale de aplicabilitate generala, se prezinta ca un instrument de legislatie indirecta, asemanandu-se cu directiva. b) Decizia este obligatorie in intregul ei. Ca si regulamentul, decizia este un act obligatoriu in toate elementele sale. Spre deosebire de directiva, care nu obliga decat destinatarii in privinta rezultatului, deciziile pot impune un obiectiv ca si mijloacele proprii de realizare a acestuia. Caracteristicile precizate permit a distinge decizia de alte acte care desi calificate decizii sunt lipsite de forta obligatorie. Spre deosebire de regulament, deciziile nu reprezinta o categorie omogena de acte, in materie de aplicabilitate directa, deoarece solutiile variaza in functie de natura persoanelor carora ele se adreseaza. Astfel, deciziile produc un efect direct atunci cand ele se adreseaza particularilor pers. Fizice si juridice. In aceasta ipoteza ele modifica, prin ele insele, situatia juridica a destinatarilor marind sau grevand imediat si direct, patrimoniul juridic al acestora prin crearea de drepturi si obligatii, pe care judecatorii nationali, trebuie sa le protejeze. Atunci cand destinatarul este un stat membru, numai masurile nationale de aplicare pot modifica situatia juridica a particularilor; in acest din urma caz, ca si in cazul directivelor, Curtea de Justitie, a aratat ca un anumit efect intern nu este exclus. De altfel, Curtea a indicat, de asemenea, sa se examineze, in acest scop, de fiecare data, daca economia, natura si termenii dispozitiei in cauza sunt susceptibile sa produca efecte directe. Pentru aceasta este necesar ca decizia sa formuleze o obligatie neconditionala, clara si suficient de precisa. In cazul deciziei, prin comparare cu regimul juridic al directivei, drepturile beneficiarilor pe care ea le creeaza, sunt intemeiate pe posibilitatea de a se reclama impotriva statului, a institutiilor descentralizate ale acestuia, administrative si economice, orice omisiune in executarea ei. Prin urmare, fiind obligatorii in intregul lor, destinatarii fiind state membre, si tertii vor avea dreptul sa se prevaleze de efectul lor direct. Curtea a precizat ca recunoscand efectul direct al unei decizii adresate unui stat membru trebuie asigurat efectul util, eficacitatea practica a dreptului comunitar derivat. Prin aceasta, Curtea a recunoscut, pentru prima oara, efectul direct al dreptului derivat, altul decat regulamentul. In schimb ca si directivele,

33

aplicabilitatea directa astfel recunoscuta deciziilor adresate statelor membre, ramane limitata si lipsita de automatism.

56. Functiile consiliului european - enumerare 216-218


1)Consiliul European adopta in unanimitate, la initiativa PE si cu aprobarea acestuia, o decizie de stabilire a componentei PE 2)CE, propune PE un candidat la functia de presedinte al Comisiei. 3)CE numeste Comisia in baza unui vot de aprobare din partea PE 4)CE numeste Inaltul Reprezentant al Uniunii pt afaceri externe si politica de securitate. CE are si o competenta decizionala in cadrul actiunii externe a Uniunii si avand la baza principiile si obiectivele acesteia 5)CE identifica interesele si obiectivele strategice ale Uniunii si ia decizii in privinta acestora. 6)CE identifica interesele strategice ale Uniunii, stabileste obiectivele si defineste orientarile generale ale PESC, inclusiv in ceea ce priveste chestiunile avand implicatii in materie de aparare. CE adopta deciziile necesare in acest domeniu. 7)Politica externa si de securitate comuna e definita si pusa in aplicare de CE ( si Consiliu) ce hotarasc in umanimitate, cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel 8)CE si Consiliul reprezinta cadul legal pt ca statele membre sa se puna de acord in orice chestiune de interes general in domeniul PESC in vederea definirii unei abordari comune 9)CE hotaraste in umanimitate in privinta definirii treptate in cadrul PESC a unei politici de aparare comuna a Uniunii. CE are competenta in procedura de revizuire a tratatelor 10)In cadrul procedurii de revizuire ordinara a tratatelor, CE poate adopta cu majoritate simpla o decizie favorabila examinarii modificarilor propuse, caz in care presedintele acestei institutii convoaca o Conventie compusa din reprezentanti ai parlam nationale, ai sefilor de stat sau guvern ai statelor membre ai PE si ai Comisiei. CE poate decide cu majoritate simpla sa nu convoace conventia 11)In cadrul procedurii de revizuire simplificata a tratatelor, CE: - Poate adopta o decizie de modificare, integrala sau partiala, a dispozitiilor partii a trei din TFUE - Hotaraste in umanimitate in cazul unor modificari institutionale in domeniul monetar - Poate adopta decizii prin care autorizeaza Consiliul, fie ca acesta sa decida cu majorit calificata intr-un anumit domeniu unde hotaraste de obicei in umanimitate , sie pt adoptareaunor acte legislative in conformit cu procedura egislativa ordinara. CE are competenta de a retrage un stat membru din Uniune 12) CE primeste notificari de intentie din patea statelor membre ce decid sa se retraga din Uniune si poata decide in umanimitate, in acord cu statu membru, sa proroge termenul de 2 ani de intrarea in vigoare a acordului de retragere a statului membru 13) CE primeste sesizari din partea Consiliului in cazurile in care un membru al Consiliului declara ca un proiect de act legislativ necesar pt instituirea liberei circulatii a lucratirilor nu coresp conditiilor impuse de tratat CE are o competenta decizionala si de examinare in cadrul Spatiului de libertate, securitate si justitie. 14) Cu privire la cooperaraea judiciara in materie penala, CE poate adopta, in acelasi timp sau ulterior, o decizie prin care sa extinda atributiile Parchetului European pt a include combaterea criminalitatii grave de dimensiune transfrontaliera si in scopul modificarii corespunzatoare a dispozitiilor din TFUE in ceea ce priveste autorii si coautorii infractiunilor grave ce afecteaza mai multe state membre 15) Cu privire la cooperarea politieneasca, CE examineaza proiectul de masuri, referitor la cooperarea operativa intre autoritatile in domeniu, al unui grup de cel putin noua state membre cu privie la care Consiliul nu a reusit sa obtina unanimitatea. 16) In cadrul politicii economice, CE dezbate concluziile privind orientarile generale ale politicilor economice ale statelor membre si ale Uniunii, ce se desprind din raportul de proiect elaborate de Consiliu.

34

17) Cu privire la politica monetara, Consiliul decide care din state membre ce fac obiectul unei derogari, numai dupa discutarea criteriilor pe care treb sa le indeplineasca statele membre, in cadrul Consiliului european 18) In cadul politicii de ocupare a fortei de munca, CE primeste anual un raport comun privind aceasta politica, inclusiv cu privire la punerea in aplicare a liniilor directoare privind ocuparea fortei de munca, intocmit de Consiliu si Comisie 19) In cazul in care un stat membru face obiectul unui atac terorist sau e victima unei catastrofe naturale, celelalte state membre ii ofera asistenta la solicitarea autoritatilor politice ale acestuia, in baza unei clauze de solidaritate. In acest context, pt a permite Uniunii si statelor membre sa actioneze eficient, CE procedeaza periodic la evaluarea amenintarilor cu care se confrunta Uniunea.

57. Actiunea in responsabilitate contractuala a uniunii - 292


CJ este competenta cu solutionarea unui litigiu nascut in legatura cu un contract incheiat de Uniune, daca in acest contract figureaza o clauza compromisorie. Aceasta clauza este cea care prevede ca, in cazul ivirii unui litigiu CJ este competenta sa-l solutioneze. Clauza compromisorie se incheie intre partile contractante. - In acest sens, art. 272 TFUE, prevede CJ a UE este competenta sa se pronunte in temeiul unei clauze compromisorii cuprinsa intr-un contract de drept public sau de drept privat, incheiat de Uniune sau in numele acesteia. - CJ este competenta sa se pronunte asupra oricarui diferend dintre statele membre in legatura cu obiectul tratatelor, in cazul in care este sesizata cu privire la acel difered in temeiul unui compromis. Conditiile in care CJ este competenta in temeiul unui compromis sunt: - compromisul intervine intotdeauna intre partile in diferend, respectiv, partile aflate in litigiu; - partile in diferend sunt statele membre; - diferendul este in legatura cu obiectul tratatelor Uniunii.

58. Recomandarea si avizul 240


Aceste acte de drept comunitar derivat sunt caracterizate prin aceea c nu au for juridic obligatorie, solicitnd doar adoptarea unei anumite conduite de ctre statele comunitare. Absena foei obligatorii nu nseamn faptul c aceste acte sunt irelavante din punct de vedere juridic i nu exclude posibilitatea producerii unor efecte juridice. Avizul a fost definit ca fiind expresia, exprimarea unei preri asupra unei probleme date. Recomandarea a fost definit ca fiind un instrument de aciune indirect ce urmrete apropierea legislaiilor i care nu difer de directiv dect pin absena forei obligatorie. Astfel, caracteristic acestor acte este rolul de apropiere a legislaiilor naionale pe care l ndeplinesc, constituind un mijloc pentru instituiile europene de a-i exprima o opinie, de a da o informaie sau de a anuna texte constrngtoare. - Prinii fondatori ai Comunitilor Europene au conferit avizelor i recomandrilor comunitar o semnificaie moral i politic, avnd n vedere statutul acestor instituii care au o viziune de ansamblu asupra problemelor europene. Unele avize ale Consiliului European i ale Parlamentului European prezint o anumit for juridic. Avizele i recomandrile reprezint punctul de vedere al instituiei comunitare n cauz i nu reflect, de regul, poziia organelor comunitare n ansamblul lor.

35

59. Componenta consiliului si presedentia consiliului - 219-224 60. Recursului curtii de justitie impotriva deciziilor tribunalului 293-294
Deciziile pronuntate de Tribunal in prima instanta, pot face obiectul unui recurs la Curtea de Justitie limitat la chestiuni de drept, in conditiile si limitele prevazute de statutul CJUE. Motivul de recurs este limitat la chestiuni de drept, deci Curtea nu se poate pronunta asupra problemelor de fapt. CJ este instanta de recurs. Potrivit art. 56 din statutul CJUE, pot fi atacate cu recurs deciziile Tribunalului: - prin care se finalizeaza judecata; - prin care se solutioneaza partial fondul unui litigiu; - prin care se pune capat unui incident de procedura referitor la o exceptie de necompetenta sau de inadmisibilitate. Decizia poate fi atacata in termen de 2 luni de la notificarea acesteia. Partile care pot formula recurs la CJUE. De regula, recursul poate fi introdus de oricare parte ale carei concluzii au fost respinse in totalitate sau in parte. De la aceasta regula statutul prevede 2 exceptii: - pers. Fizice sau juridice pot introduce recurs numai in cazul in care decizia Tribunalului le priveste in mod direct; - cu exceptia litigiilor dintre Uniune si agentii sai, recursul poate fi introdus de statele membre si de institutiile Uniunii care nu au intervenit in litigiul inaintat Tribunalului. De asemenea, orice alta persoana a carei cerere de interventie a fost respinsa de Tribunal poate formula un recurs in fata CJUE, in termen de 2 saptamani de la comunicarea cererii de respingere. Motivele de recurs. Recursul inaintat CJUE se limiteaza la chestiuni de drept. Statutul CJUE prevede urmatoarele motive pe care se poate intemeia un recurs: - lipsa de competenta a Tribunalului; - nerespectarea procedurii in fata Tribunalului, care aduce atingere intereselor reclamantului; - incalcarea dreptului Uniunii de catre Tribunal; In cazul in care recursul este intemeiat, CJUE anuleaza decizia Tribunalului. In acest caz, Curtea poate fie sa solutioneze ea insasi in mod definitiv litigiul fie sa trimita cauza Tribunalului pentru a se pronunta asupra acestuia.

61. Motivarea actelor juridice al uniunii - 142-143


Actele juridice legislative si cele fara caracter legislativ se motiveaza si fac trimitere la propunerile, initiativele, recomandarile, cererile sau avizele prevazute de tratate. Astfel, preambulul actului respectiv trebuie sa cuprinda in expunerea de motive, ratiunile de fapt si de drept care au determinat adoptarea masurii. Declaratia de motive trebuie sa mentioneze faptele pe care masura se bazeaza, ca si argumentarea acelor fapte care au fost decisive pentru adoptarea masurii. Aceasta conditie se considera indeplinita si daca motivarea este cuprinsa intr-un act anterior adoptarii actului in cauza. Argumentele respective trebuie sa aiba caracter decisiv si sa fie clar formulate. Lipsa motivarii sau insuficienta motivare da posibilitatea Curtii de justitie sa anuleze actul in cauza, pe baza incalcarii unei cerinte proceduale esentiale. Scopul precizarii motivelor pe care, de exemplu, o decizie este motivata, este de a da posibilitatea organelor comunitare de jurisdictie de a controla legalitatea deciziei contestate si de a furniza persoanei in cauza suficiente detalii spre a i se permite sa aprecieze daca decizia este bine fondata ori sa-i conteste legalitatea acesteia daca este viciata de eroare.

36

Referitor la motivarea legala, un act juridic poate fi anulat, spre exemplu atunci cand institutia care a adoptat actul in discutie nu a ales temeiul juridic corespunzator, fapt care a generat incalcarea unor prerogative ale unei alte institutii comunitare in procesul de luare a deciziilor. In ceea ce priveste indicarea proponerilor si avizelor obligatorii se considera ca este suficient sa se mentioneze daca ele au fost cerute, fiind irelevant daca au fost favorabile sau nu.

62. Comitetele din cadrul consiliului ( coreper.....) - 224(cu asterix) 226


In cadrul Consiliului functioneaza un Comitet constituit din reprezentantii permanenti ai guvernelor statelor membre, denumit prescurtat Coreper, care raspunde: - de pregatirea lucrarilor Consiliului; - de executarea mandatelor care ii sunt incredintate de catre acesta. De asemenea, Coreper are dreptul sa cenzureze, sa modifice si sa aprobe in unanimitate orice propunere sau initiativa, luata cu majoritate in Comisie, si care urmeaza sa devina act comunitar. In toate situatiile Coreper asigura consecventa politicilor si actiunilor Uniunii si vegheaza la respectarea urmatoarelor principii si norme: - principiile legalitatii, subsidiaritatii, proportionalitatii si justificarii actelor; - normele de stabilire a competentelor institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii; - dispozitii bugetare; - normele privind procedura, transparenta si calitatea redactarilor. Coreper poate constitui sau aproba constituirea unor comitete sau grupuri de lucru cu scopul de a realiza anumite lucrari pregatitoare sau studii definite in prealabil. Secretariatul General actualizeaza si publica lista grupurilor de pregatire. Numai comitetele si grupurile de lucru din aceasta lista se pot intruni in calitate de grupuri de pregatire ale Consiliului. Dintre aceste comitete tratatele reglementeaza activitatea: - Comitetului economic si financiar, in cadrul politicii monetare, pentru a promova coordonarea politicilor de stat membre in masura necesara functionarii pietei interne. - Comitetului politic si de securitate, in domeniul PESC, abilitat sa urmareasca situatia internationala in domeniile care tin de PESC. - Comitetului permanent, in domeniul Spatiu de libertate securitate si justitie care asigura promovarea si consolidarea cooperarii operationale in materie de securitate interna in cadrul Uniunii. - Comitetului pentru ocupare a fortei de munca, in domeniul mentionat chiar de Comitet, pentru a promova coordonarea intre statele membre a politicilor in materie de ocupare a fortei de munca si de piata muncii; comitetul are caracter consultativ. - Comitetului de protectie sociala, cu scopul de a promova cooperarea in materie de protectie sociala intre statele membre cu Comisia; comitetul are caracter consultativ. Presedentia Coreper - E asigurata in functie de punctele de pe ordinea de zi, de reprezentantul permanent adjunct al statului membru care detine presedentia Consiliului Afaceri Generale - Presedentia Comitetului politic si de securitate e asigurata de un reprezentant al Inaltului Reprezentant al Uniunii - Presedentia celorlalte grupuri de pregatire si a formatiunilor Consiliului, cu exceptia formatiunii Afaceri Externe, e asigurata de un delegat al statului membru care asigura presedentia formatiunii respective. - Coreper poate adopta decizii de procedura in cazurile prevazute de regulamentul de procedura al Consiliului Consiliul e sprijinit de un Secretariat General condus de un secretar general numit de Consiliu. Consiliu hotaraste cu majoritate simpla in privinta organizarii Secretariatului General.

37

Secretariatul general are rolul de: - A fi implicat mereu in organizarea, coordonarea si controlul consecventei lucratorilor Consiliului si punerii in aplicare a programului sau pe 18 luni - A asista Consiliul la identificarea solutiilor sub responsabilitatea si indrumarea presedintiei. Secretarul general are rolul: Prezinta Consiliului un proiect de estimare a chelt Consiliului in timp util pt a asigura ca termenele prevazute in dispozitiile financiare sunt respectate Are raspunderea deplina in gestionarea creditelor inscrise in sectiunea II a bugetului si adopta toate masurile necesare pt a asigura buna gestiune a acestora. Executa creditele mentionate potrivit dispozitiilor regulam financiar aplicabil bugetului Uniunii.

63. Reexaminarea de catre curtea de justitie a unor decizii adoptate de tribunal in baza TFUE si a statutului curtii de justitie a UE - p.294-295
Curtea de Justitie a UE este competenta sa reexemineze in urmatoarele decizii: - decizii pronuntate de Tribunal ca urmare a judecarii actiunilor formulate impotriva deciziilor tribunalelor specializate, pot face, in mod exceptional, obiectul unei reexaminari de catre CJ a UE, in conditiile si limitele prevazute de statut, in cazul in care exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului Uniunii; - deciziile pronuntate de Tribunal cu trimiterile preliminare pot face, in mod exceptional, obiectul unei reexaminari de catre Curtea de Justitie a UE, in conditiile si limitele prevazute de statut, in cazul in care exista un risc serios pentru unitatea sau coerenta dreptului Uniunii; In cele doua sitiatii prevazute, primul avocat general poate, in cazul in care considera ca exista un risc grav pt unitatea sau coerenta dreptului Uniunii, sa propuna CJ reexaminarea deciziei Tribunalului. Propunerea trebuie facuta in termen de o luna de la pronuntarea deciziei Tribunalului, iar in termen de o luna de la prezentarea propunerii, CJ decide daca este cazul sau nu sa reexamineze decizia.

64. Semnarea, publicarea, notificarea si intrarea in vigoare a actelor juridice ale Ue 143-6
Prin intrarea in vigoare a Tratatului de la Maastricht, obligatia de publicare priveste: - Regulamentele, directivele si deciziile adoptate in comun de PE si Consiliu in cadrul procedurii de codecizie - Directivele Consiliului si Comisiei ce se adresau tuturor statelor membre. Celelalte acte ale Consiliului si Comisiei, adica toate deciziile si directivele care se adresau anumitor state membre treb sa faca obiectul unei notificari. Tratatul de la Lisabona care introduce notiunea de acte juridice face distinctie intre actele legislative si actele fara caracter legislativ in privinta semnarii, publicarii si intrarii lor in vigoare. Actele legislative - Actele legislative adoptate in conformitate cu procedura legislativa ordinara de catre PE si Consiliu, impreuna, se semneaza de catre presedintii fiecareia dintre aceste institutii. - Actele legislative adoptate in conformit cu procedura legislativa speciala se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat, fie de Consiliu, fie de PE, dupa caz. Actele nelegislative

38

Daca nu se indica destinatarii, acestea se semneaza de presedintele institutiei care le-a adoptat( Comisie- in cazul actelor delegate; Comisie sau Consiliu in cazul actelor de punere in aplicare (de executare) )

Notificarea actelor juridice - Pentru statele membre, notificarea se face, in principiu, pri intermediul reprezentantilor lor permanenti la Bruxelles. - Pentru particulari ( pers fizie sau juridice) notif se face, in principiu, prin scrisoare postala dar institutiile Uniunii prefera calea diplomatica prin intermediul ambasadorilor acreditati. - Referitor la regimul lingvistic textele adresate statelor membre sau unei pers particulare dintr-un stat membru treb notificate in limba statului respectiv. Termenul de intrare in vigoare: - Actele pt care se cere notif intra in vigoare in ziua notificarii lor - Actele care se publica in J of. UE si intra in vigoare la data fixata in cuprinsul ei, sau in lipsa, in a 20-a zi de la publicare.

65. Functiile Consiliului pag 216-218


1) Functia legislativa ( delibereaza si voteaza un proiect de act legislativ; poate cere Comisiei sa efectueza studii pt realizarea obiectivelor comune si sa ii prezinte orice propuneri corespunzatoare; poate delega Comisia sa adopte noi reglementari intr-un domeniu; competenta sa legislativa e evidentiata prin intermediul procedurii legislative ordinare si celei speciale) 2) Functia bugetara ce e exercitata impreuna cu PE 3) Functia de definire a politicilor si de coordonare 4) Consiliul dispune de competenta decizionala si prin adoptarea de acte fara caracter legislativ ( cu exceptia adoptarii actelor de executare) 5) Daca sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii dpdv juridic ale Uniunii, aceste acte confera Consiliului competente de executare. Actele de punere in aplicare nu au caracter legislativ 6) Consiliul are competenta sa hotarasca impunerea de amenzi intr-un cuantum determinat si de a aplica sanctiuni 7) Are dreptul sa adreseze recomandari statelor 8) In cadrul actiunii externe a Uniunii, Consiliul incheie acorduri internationale ( hotaraste in unanimitate negocierea si incheierea de acorduri; incheie acorduri intre Uniune si tari terte sau organiz internat ce au fost negociate in prealabil de Comisie 9) Are calitatea de depozitar al acordurilor incheiate prin secretarul sau general 10) Are rol decisiv in procesul de modificare a tratatelor in decizia de primire de noi membri in Uniune precum si in procedura de retragere a unui stat membru din Uniune 11) Are competenta sa adopte , sa revoce, sa modifice clauzele de salvgardare 12) Are competente in ceea ce priveste organizarea sa interna si inprivinta indemnizatiilor ce se cuvin unora dintre presedintii si membrii din alte institutii ale Uniunii 13) Adopta decizia prin care autorizeaza o forma de cooperare consolidata 14) Are competente in domeniul PESC in special decizionale, fara caracter legislativ: adopta deciziile pt definirea si implementarea PESC, poate fi convocat in reuniune extraordinara, numeste un reprezentant special; autorizeaza comitetul politic si de securitate; adopta deciziile de stabilire a normelor privind protectia pers fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracte personal)

39

15) Obiectivul Uniunii e sa ofere cetatenilor un spatiu de libertate, securitate si justitie ce cuprinde capitolele de cooperare judiciara in materie civila si penala, in cadrul carora Consiliul impreuna cu PE adopta majoritatea masurilor ce au caracter legislativ.

66. Trimierea preliminara in fata Curtii de Justitie a UE p295-298


CJ a UE e competenta sa se pronunte cu titlu preliminar cu privire la : - Interpretarea tratatelor - validitatea si interpretarea actelor adoptate de institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii Are competenta de a judeca trimiteri preliminare si Tribunalul in domenii specifice stabilite de Statut Obiectul trimiterii preliminare este interpretarea dreptului Uniunii sau examinarea validitatii actelor adoptate de institutii. CJ are competenta de a interpreta tratatele, respectiv, dreptul primar. CJ are competenta de a interpreta si examina validitatea actelor adoptate de institutiile Uniunii, respectiv dreptul derivat. Din jurisprudenta anterioara T de la Lisabona, rezulta competenta de interpretare a Curtii in privinta: - Acordurilor internationale incheiate de Consiliu - Hotararilor adoptate de organele create de astfel de acorduri de asociere , inclusiv a acordurilor mixte incheiate de Comunitate-Uniune si statele membre cu terii. Sunt excluse din competenta de examinare de validitate a CJ, tratatele Uniunii. CJ a UE nu e competenta in ceea ce priveste dispozitiile privind politica externa si de securitate comuna (PESC) nici in ceea ce priveste actele adoptate in temeiul acesteia. -

67. Principii generale de drept, izvoare ale dreptului UE p.147


Principiile generale de drept reprezinta reguli nescrise, care sunt produsul metodelor de interpretare utilizate in jurisprudenta Uniunii si a caror aplicare este urmarita de Judecatorul comunitar (Curtea de Justitie). Deoarece Curtea impune respectarea lor atat institutiilor Uniunii, cat si statelor membre, acestea reprezinta supra-legalitatea comunitara. Exista patru categorii de principii de drept: 1. Principiile generale de drept comune sistemelor juridice nationale si internationale care prezinta mai ales dificultati de identificare, datorita caracterului foarte general al acestora; ele raspund insa exigentelor supreme ale dreptului si ale constiintei colective. Ex: principiul general al securitatii juridice, principiul bunei credinte, principiul legalitatii etc. 2. Principiile generale de drept international public nu sunt compatibile cu structura si exigentele sistemului comunitar. De exemplu exceptiei de reciprocitate in executarea obligatiilor de catre state, i se aplica princiipile de drept international public, care interzic statelor sa refuze propriilor cetateni dreptul de a intra si de a se stabili pe teritoriul lor. 3. Principiile generale comune sistemelor de drept ale statelor membre , sunt aplicate de Curte, care se inspira din sistemele nationale de drept ale statelor memvre, avand obligativitatea de a se orienta potrivit regulilor recunoscute de catre legislatia, doctrina si jurisprudenta statelor membre. Astfel, Curtea are dreptul de a alege dintre diferitele solutii oferite de sistemele nationale de drept si de a le adapta potrivit autonomiei dreptului comunitar si de a respinge acele principii comune care sunt incompatibile cu exigentele comunitare.

40

4. Principiile proprii dreptului Uniunii stau la baza functionarii Uniunii si privesc cetatenii acesteia, statele membre, institutiile Uniunii. Acestea rezulta din curinsul tratatelor: - Principiul egalitatii; - Principiul democratiei reprezentative; - Principiul trnsparentei; - Principiul cooperarii loiale; - Principiul solidaritatii si al distribuirii echitabile a raspunderii; - Principii care stau la baza actiunii Uniunii pe scena internationale - Principii care guverneaza politica privind concurenta; - Principii care guverneaza politica economica si monetara; - Principii uniforme pe care se intemeiaza politica comerciala comuna; - Drepturile fundamentale si proprii dreptului Uniunii; - Principiul suprematiei. Modul de aplicare- Principiile generale de drept au caracter prioritar, daca tratatele comuntare cuprind prevederi exprese in sensul dorit. Daca exista prevederi divergente, prevederile din tratat sunt prioritare

68. Modul de luare a deciziilor in cadrul Consiliului p.227-230


Modalitatea de vot, in urma careia se iau decizii la nivelul Uniunii, este cea a majoritatii, unanimitatea fiind ceruta numai pentru luarea deciziilor in probleme de maxima importanta. Votul in Consiliu es exprima de reprezentantul fiecarui stat, in ordine alfabetica, prin ridicarea mainii. Exista trei modalitatii de adoptare a deciziilor: - majoritate simpla (50%+1) care presupune ca fiecare stat are un vot, se prezinta ca o exceptie. Consiliul hotaraste cu majoritate simpla in chestiunile de procedura, la solicitarea de studii si propuneri ale Comisiei pentru realizarea obiectivelor comune, la adoptarea statutului comitetelor prevazute de tratate si prin stabilirea de limite si conditii Comisiei, in privinta solicitarii si primirii de catre acestea a tuturor informatiilor necesare. -majoritatea calificata a devenit regula in adoptarea hotararilor de catre Consiliu si Comisie. Totalul de 345 de voturi, este repartizat intre statele membre, in functie de numarul de locuitori. Astfel cel mai mare nr de voturi (29) il are Germania, Marea Britanie, Franta si Italia, iar cel mai mic nr (3), Malta. Romania ocupa locul 7 cu 14 voturi. Deliberarile sunt incheiate daca se intrunesc cel putin 255 de voturi favorabile, in cazul in care trebuie adoptate propuneri ale Comisiei. In celelate cazuri, deliberarile sunt incheiate in cazul in care intrunesc cel putin 255 de voturi exprimate de cel putin 2 treimi dintre membri. -unanimitatea inseamna aprobarea hotararii de catre toti membrii, iar aceasta varianta este folosita indeosebi pt subiectele de interes vital pt Uniune: discriminare, capitaluri si plati, cooperare judiciara in materie civila, penala si politieneasca, politica transporturilor, armonizarea legislatiilor privind impozitul pe cifra de afaceri, accizele, ajutoare de stat, politici economice si sociale, politica mediului, politici comerciale comune, acorduri intre Uniune si tari terte, PESC. Totusi pentru a se evita blocajulinstitutional intr-o Uniune de 27 de state membre, Tratatul de la Lisabona, au transferat mai multe subiecte majoritatii calificate.

69. Componenta organizationala si functionarea Tribunalului p.300


Tribunalul cuprinde 27 de judecatori, cel putin cate un judecator din fiecare stat membru. Membrii Tribunalului, judecatorii si avocatii generali, sunt alesi dintre persoanele care prezinta toate garantiile de independenta si care au capacitatea ceruta pt exercitarea unor inalte functii jurisdictionale. Membrii Tribunalului sunt numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre, pentru o perioada de sase ani, dupa consultarea comitetului. La fiecare trei ani are loc o inlocuire partiala, cu posibilitatea realegerii in functie.

41

In anumite cazuri, membrii Tribunalului pot fi chemati sa exercite functia de avocat general, care are rolul de a prezenta in sedinta publica, cu deplina impartialitate si in deplina independenta, concluziile motivate cu privire la anumite cauze inaintea Tribunalului, pentru a-l asista in indeplinirea misiunii sale. Judecatorul desemneaza dintre ei pe presedintele Tribunalului, pentru o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reinnoirii mandatului. Independenta Tribunalului este garantata de existenta unei grefe distincte, la conducerea careia Tribunalul numeste grefierul, caruia ii fixeaza statutul. Regulamentul de procedura al Tribunalului se supune aprobarii Consiliului, stabindu-se in acord cu Curtea de Justitie. Tribunalul se intuneste in camere compuse din trei sau cinci judecatori, care isi aleg dintre ei, presedintii camerelor, cu mandat de 3 ani. Atunci cand, regulamentul de procedura stabileste, Tribunalul se poate intruni in sedinta plenara, cu judecator unic sau in Marea Camera. Cu exceptia cazului in care Statutul CJUE dispune astfel, dispozitiile TFUE referitoare la Curtea de Justitie sunt aplicabile si Tribunalului.

70. Principii aplicate de Curtea de Justitie de la Luxemburg si forta lor juridica p.151-157 (6 pg) VEZI MANUAL 71. Functia Legislativa a Consiliului p.231-232
Functia legislativa a Consiliului este exercitata in diverse modalitati: 1. Consiliul se intruneste in sedinta publica si delibereaza votand un proiect de act legislativ. Se examineaza in prealabil aceste proiecte prezentand orientari, optiuni sau sugestii de solutii; 2. Consiliul, hotarand cu majoritate simpla, poate solicita Comisiei sa efectueze toate studiile pe care acesta le considera oportune pentru realizarea obiectivelor comune si sa ii prezinte orice propuneri corespunzatoare; 3. Consiliul poate delega Comisiei competenta de a adopta noi reglementari intr-un domeniu, fara caracter legislativ si cu domeniu de aplicare general, care completeaza sau modifica anumite elemente neesentiale ale unui act legislativ. 4. Competenta legislativa a Consiliului este pusa in lumina in cel mai evident mod prin intermediul: -procedurii legislative ordinare (codeciziei), prin adoptarea de catre PE si Consiliu a unui regulament, directive sau decizii la propunerea Comisiei; -procedurii legislative speciale, prin adoptarea unui regulament, directive sau decizii, de catre PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu partiviparea PE. In acest ultim caz, initiativa legislativa provine de la un grup de state membre sau de la Parlament, la recomandarea BCE, solicitarea Curtii de Justitie sau a Bancii europene de Investitii. Procedura- Potrivir regulamentului de procedura al Consiliului, dupa ce acesta este analizat de catre comitete si grupurile de lucru, proiectul de act normativ se trimite spre dezbatere si negociere, dupa care este trevut pe ordinea de zi a Consiliului. Exercitarea competetei legislative a Consiliului, este conditionata de punctele de vedere ale Parlamentului European, Comisiei sau a altor institutii ale Uniunii, sub forma avizelor sau propunerilor. Consiliul adopta un act de natura determinata numai atunci cand acet lucru este expres prevazut de tratat (directive, decizii). In cazul in care tratatele nu prevad tipul actului care trebuie adoptat, institutiile aleg de la un caz la altul, cu respectarea procedurilor aplicabile si a principiului proportionalitatii.

72. Competentele Tribunalului p.301-303


Competenta materiala a Tribunalului este o competenta de atribuire. Avand in vedere cererea Curtii de Justitie si consultarea cu PE, Consiliul a fixat categoriile de actiune care intra in competenta Tribunalului:

42

1. Initial, toate actiunile formulate de catre persoanele fizice sau juridice, sunt transferate Tribunalului. Ulterior, este decis transferul numai a actiunilor ce necesita timp indelungat de solutionare si pentru care se cer in mod frecvent examinarea faptelor complexe. Aceste actiuni sunt urmatoarele: -litigiile intre Comunitati si agentii lor, denumite cauze de personal, inclusiv actiunea in raspundere; -actiunile in anulare formulate impotriva unei institutii a Comunitatii de catre persoanele fizice sau juridice si actiunea in carenta referitoare la punerea in aplicare a regulilor de concurenta aplicabile intreprinderilor. -Tribunalul mai poate judeca si actiunile in raspundere, care urmaresc repararea pagubelor cauzate de o institutie comunitara printr-o actiune sau inactiune ce fac obiectul unei actiuni in anulare sau in carenta introduse de acelasi reclamant. 2. Consiliul a transferat in competenta Tribunalului actiunile in anulare, in carenta si in raspundere, introduse de catre persoane fizice sau juridice in baza prevederilor celor trei tratate, inclusiv in baza unei clauze compromisorii. 3. Transferul poate fi extins in viitor la toate celelalte actiuni directe, adica la cele care sunt introduse de catre statele membre si de catre institutii, deoarece Tratatul nu mai rezerva Curtii decat trimiterile preliminare. Tratatul de la Nisa, extinde competenta Tribunalului pentru a examina chestiunile preliminare in materii specifice determinate prin statut. Deciziile camerelor jurisdictionale pot face obiectul unui recurs limitat la probleme de drept sau, cand decizia de constituire a camerei prevede acest lucru, al unui drept de apel ce poarta si asupra problemelor de fapt, la Tribunalul de Prima Instanta. Alte competente ale Tribunalului : -deciziile Tribunalului de Prima Instanta pronuntate asupra chestiunilor preliminare; -TPI este si instanta de apel in privinta deciziilor camerelor jurisdictionale; -Tribunalul are competenta sa judece in prima instanta actiunile in anulare, in carenta, in repararea prejudiciilor nascute in temeiul unei clauze compromisorii si litigiile intre Uniune si agentii si functionarii sai, litigiile dintre orice organe, oficii sau agentii si functionaii acestora. In concluzie, Tribunalul este competent sa judece in prima instanta, din categoria actiunilor in anulare si in carenta, acele actiuni introduse de persoanele fizice sau juridice.

73. Acorduri incheiate internationale p.158

de

Comunitati

cu

state

terte

sau

organizatii

Acordurile incheiate de catre Comunitati in cadrul competentelor externe, nu numai ca le obliga pe plan international, dar acestea s-au integrat in ordinea juridica comunitara, au fost preluate de Uniune si au devenit izvoare de drept. Acordurile incheiate de Uniune sunt obligatorii pentru institutiile Uniunii si pentru statele membre. Prin urmare, Comunitatea nu are competenta absoluta in privinta incheierii acestor acorduri, ci o imparte cu statele membre. Aceste au meritul de a lega institutiile comunitare si statele membre. Pentru incheierea acestor acorduri, Consiliul a utilizat in practica deciziile si regulamentele, in anexa carora acestea sunt reproduse. Referitor la publicarea acordurilor externe, daca autorizatia de incheiere este data prin intermediul regulamentului, publicarea acordului se realizeaza intotdeauna inaintea incheierii acordului. Daca autorizatia de incheiere se acorda pe calea deciziei, incheierea acordului nu are loc inainte ca institutia Consiliului sa fi decis publicarea.

43

Acordul, fiind un act al unei institutii comunitare, respectiv Consiliu, in masura in care priveste Comunitatea, devenea parte integranta a ordinii juridice comunitare de la data intrarii sale in vigoare, data la care trebuia publicat si in Jurnalul Oficial.

74. Functia bugetara a Consiliului 232


Functia bugetara a Consiliului este exercitata impreuna cu Parlamentul European. Aceste doua institutii adopta de comun acord, bugetul anual al Uniunii. Consiliul adopta pozitia sa asupra proiectului de buget si o transmite Parlamentului European pana la data de 1 octombrie a anului care preceda anul executiei bugetare. Parlamentul European are rol hotarator, aproband sau respingand proiectul de buget comun. In cazul in care, la inceputul unui exercitiu bugetar, bugetul nu a fost inca adoptat definitiv, cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitole, in functie de dispozitiile regulamentului adoptat, in limita unei doisprezecimi din creditele deschise in capitolul corespunzator din bugetul exercitiului precedent. Consiliul, la propunerea comisiei, poate autoriza cheltuieli care depasesc doisprezecimea prevazuta in conformitate cu dispozitiile regulamentului adoptat. De asemenea, Consiliul, la propunerea Comisiei si dupa consultarea PE si a Curtii de Conturi, stabileste metodele si procedura prin care veniturile bugetare prevazute de regimul resurselor proprii ale Uniunii, se pun la dispozitia Comisiei si defineste si masurile care trebuie aplicate pentru a raspunde necesitatilor trezoreriei.

75. Tribunalele specializate 303


Constituirea- Tribunalele specializate sunt infiintate de catre Parlamentul European si Consiliu, care hotarasc in conformitate cu procedura legislativa ordinara. Aceste tribunale specializate functioneaza pe langa Tribunal. Componenta- Membrii tribunalului specializat sunt alesi dintre persoanele care ofera deplina garantii de independenta si are au caacitatea ceruta pentru exercitarea unor functii jurisdictionale. Acestia sunt alesi de Consiliu, care hotaraste in unanimitate. Competenta- Tribunalele specializate sunt competente sa judece in prima instanta anumite categorii de actiuni in materii speciale. Deciziile tribunalelor specializate pot face obiectul unui recurs la Tribunal, limitat la chestiuni de drept sau de fapt. Tribunalele specializate isi stabilesc regulamentul de procedura in acord cu Curtea de Justitie si aprobat de Consiliu. Un astfel de tribunal specializat este Tribunalul Functiei Publice a UE (TFPUE) Componenta TFPUE- Tribunalul este alcatuit din 7 judecatori, acest nr putand fi marit de Consiliu la cererea Curtii de Justitie. Mandatul judecatorilor este de 6 ani, cu posibilitatea de reinnoire. La numirea judecatorilor, Consiliul asigura o componenta cat mai echilibrata a TPFUE pe criteriu geografic si a sistemelor juridice nationale reprezentate. Comitetul consultat de Consiliu in vederea numirii judecatorilor, este alcatuit din 7 persoane selectate dintre fostii membrii ai Curtii de Justitie si ai Tribunalului si dintre juristi recunoscuti pt competentele lor. Dintre persoanele selectate, se alege un presedinte al TPFUE, cu mandat de 3 ani si posibilitatea de a fi reales. Functionarea TPFUE- Tribunalul judeca in camere formate din 3 judecatori. In anumite situatii, judecarea cazurilor se face in sedinta plenara, in camera alcatuita din 5 judecatori .TPFUE este sprijinit de serviciile din cadrul Curtii de Justitie si Tribunalului. Competenta TPFUE- TPFUE exercita in prima instanta litigiile dintre Uniune si functionarii acesteia si litigiile dintre organe, oficii sau agentii si functionarea acestora. Deciziile pronuntate de TPFUE pot fi atacate in recurs la Tribunal. Atunci cand recursul este intemeiat, Tribunalul anuleaza decizia TPFUE si se pronunta el insusi asupra litigiului.

44

76. Actele unilaterale adoptate de organele instituite de anumite acorduri externe ale Comunitatilor - 159-160
Uniunea a incheiat numeroase acorduri sau conventii externe cu state terte, care instituie organe si carora le-a fost conferita puterea de a adopta acte obligatorii unilaterale, fara sa se fi prevazut posibilitatea ratificarii sau aprobarii pentru a fi obligatorii pt parti. Actele adoptate de organele instituite prin aceste acorduri au fost reproduse in anexele regulamentelor comunitare, urmand a fi publicate. Curtea de Justitie nu a avut nicio obiectie in a considera ca astfel de acte normative fac parte integranta din ordinea juridica comunitara, fiind prin urmare considerate izvoare de drept comunitar. Prin urmare, ea si-a extins competenta si la masurile adoptate de catre organele instituite prin aceste conventii, fie ca au, sau nu, caracter obligatoriu. Astfel de organe create (ex. Comisia mixta, consiliu de ascociere etc.) nu constituie cu siguranta institutii ale Comunitatii, dar Curtea a aratat, referitor la deciziile Consiliului de asociere CE-Turcia, ca tinand cont de legatura directa pe care actele acestuia le prezinta cu un acord care face parte din ordinea juridica comunitara, rezulta ca si ele fac parte integranta din aceasta ordine, din momentul intrarii lor in vigoare. De asemenea, deciziile organelor instituite prin acordurile externe sau prin organizatiile internationale la care Comunitatile Europene au aderat, fac parte din ordinea juridica comunitara, constituind prin urmare, izvoare de drept.

77. Functia ce definete politicile si coordonarea 233


Politica externa si de securitate comuna (PESC) este definita de Consiliul European si de Consiliu, hotarand in unanimitate. In mod expres TPFUE, prevede ca statele membre isi coordoneaza politicile in cadrul Uniunii. In acest scop, Consiliul adopta masuri si orientari generale ale acestor politici. Masurile ce se adopta privesc: -coordonarea politicilor de ocupare a fortei de munca ale statelor membre, prin definirea orientarilor acestor politici. -initiative pentru asigurarea coordonarii politicilor sociale ale statelor membre. Fiind o chestiune de interes comun, actiunea de sprijinire, coordonare sau completare a actiunii statelor membre de catre Uniune, privesc urmatoarele domenii: protectia si imbunatatirea sanatatii umane, industria, cultura, turismul, educatia, sportul, protectia civila si cooperarea administrativa. In cadrul acestei atributii, Consiliul are misiunea generala de a realiza o coordonare intre statele membre si Uniune. De aceea, Consiliul publica anual o recomandare asupra liniilor directoare generale ale politicilor economice ale statelor membre. Coordonarea politicilor ec se realizeaza, in principal pe baza deliberarilor, studiilor, consultarilor, recomandarilor, in vederea apropierii punctelor de vedere ale statelor membre, neexcluzandu-se in anumite cazuri si interventia actelor obligatorii.

78. Tribunalul Functiei Publice a UE 304


Ca urmare a Declaratiei, anexa a Tratatului de la Nisa, referitoare la articolul ce avea in vedere camerele jurisdictionale, a fost adoptata o decizie de instituire a Tribunalului Functiei Publice,renuntandu-se la denumirea de camera jurisdictionala. Acesta a fost conceput de a fi organizat pe langa Tribunalul de Prima Instanta, in prezent pe langa Tribunal. Componenta TFPUE- Tribunalul este alcatuit din 7 judecatori, acest nr putand fi marit de Consiliu la cererea Curtii de Justitie. Mandatul judecatorilor este de 6 ani, cu posibilitatea de reinnoire. La numirea judecatorilor, Consiliul asigura o componenta cat mai echilibrata a TPFUE pe criteriu geografic si a

45

sistemelor juridice nationale reprezentate. Comitetul consultat de Consiliu in vederea numirii judecatorilor, este alcatuit din 7 persoane selectate dintre fostii membrii ai Curtii de Justitie si ai Tribunalului si dintre juristi recunoscuti pt competentele lor. Dintre persoanele selectate, se alege un presedinte al TPFUE, cu mandat de 3 ani si posibilitatea de a fi reales. Functionarea TPFUE- Tribunalul judeca in camere formate din 3 judecatori. In anumite situatii, judecarea cazurilor se face in sedinta plenara, in camera alcatuita din 5 judecatori .TPFUE este sprijinit de serviciile din cadrul Curtii de Justitie si Tribunalului. Competenta TPFUE- TPFUE exercita in prima instanta litigiile dintre Uniune si functionarii acesteia si litigiile dintre organe, oficii sau agentii si functionarea acestora. Deciziile pronuntate de TPFUE pot fi atacate in recurs la Tribunal. Atunci cand recursul este intemeiat, Tribunalul anuleaza decizia TPFUE si se pronunta el insusi asupra litigiului.

79. Acordurile incheiate de statele membre cu state terte si locul acordurilor externe in ordinea juridica a UE - 161-2
Acordurile incheiate de statele membre cu state terte Curtea de Justitie nu a exclus posibilitatea ca structurile comunitare si ulterior Uniunea sa fie legate prin acorduri la care ele nu sunt parti, dar care au fost incheiate de statele lor membre. Drepturile si obligatiile izvorate din asemenea acorduri incheiate intre unul sau mai multe state membre, pe de o parte si unul, sau mai multe state terte, pe de alta parte, nu sunt afectate de dispozitiile Tratatelor. Pentru anumite acorduri, Uniunea s-a substituit statelor membre in privinta angajamentelor nascute, argumentul determinant fiind transferul de la statele membre catre Uniune a competentelor precedent exercitate de catre ele in domenii acoperite prin tratat. Cu toate acestea, Curtea de Justitie a acceptat sa interpreteze angajamentele care decurg din acordurile multilaterale incheiate intre statele membre la care Comunitatea nu este parte, dar care o leaga prin efect de succesiune. Un exemplu elocvent este ipoteza GATT-ului. La data incheierii Tratatului CEE, statele membre erau legate prin angajamente ce decurgeau din acest acord; cu toate ca acordul nu este considerat izvor al Uniunii, deoarece putea afecta acest drept, au fost luate masuri pentru indepartarea incompatibilitatilor. Cu toate acestea, Curtea, in grija de a proteja ordinea juridica a Uniunii nu a generalizat rationamentul referitor la GATT, bazat pe succesiune, evitand sa se pronunte daca Uniunea este legata printr-un acord, chiar ratificat de toate statele membre. Locul acordurilor externe in ordinea juridica a UE Acordurile internationale incheiate de Uniune se incadreaza, ca orice act al acesteia, in ordinea juridica comunitara, reprezentand prin urmare, izvoare de drept. Se considera ca aceste acorduri internationale au valoare normativa inferioara dreptului primar si principiilor generale ale dreptului si superioara dreptului derivat si acordurilor dintre statele membre si statele terte, care obliga Uniunea. In masura in care acordurile externe leaga institutiile, Curtea a decis ca acestea trebuie respectate ca atare, ceea ce antreneaza prioritatea lor asupra dreptului derivat.

80. Competenta Consiliului de a adopta acte fara caracter legislativ - 234, subpct 4,5
Consiliul dispune de competenta decizionala si prin adoptarea de acte fara caracter legisltiv (cu exceptia adoptarii actelor de executare).Competenta decizionala a Consiliului priveste, pe langa functia legislativa analizata, si competenta de a adopta acte fara caracter legilativ. Astfel, ordinea de zi a Consiliului are doua parti consacrate deliberarilor: -privind actele legislative; -activitatile fara caracter legislativ.

46

Activitatile fara caracter legislativ privesc adoptarea de acte care sunt obligatorii dpdv juridic in sau pt statele membre, prin intermediul unor regulamente, directive si decizii. De asemenea fara caracter legislativ sunt masuri interne, acte administrative sau bugetare, acte privind relatiile interinstitutionale sau internationale sau acte neobligatorii: concluzii, recomandari, rezolutii. In luarea deciziilor sale, fie ca au sau nu caracter legislativ, Consiliul, ca regula, actioneaza pe baza unor propuneri sau recomandari ale Comisiei si, dupa caz, dupa consultarea PE sau a altor institutii sau organisme, spre exemplu Curtea de Conturi, BCE, Comitetul Economic si social. In cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatrii dpdv juridic al Uniunii, aceste acte confera Consiliului competente de executare, in cazuri speciale si temeinic justificate. Actele de punere in aplicare nu au caracter legislativ. Astfel PESC este definita si pusa in aplicare de Consiliul European. In acest sens, Consiliul adopta deciziile necesare pt punerea in aplicare a PESC. Alte cazuri speciale in care Consiliul are competenta de executare sunt in cadrul Spatiului de libertate, securitate si justitie, domeniul politicii privind concurenta, in cadrul ajutarelor de stat, in cadrul politicii economice, pune in aplicare printr-o decizie clauza de solidaritate.

81. Componenta si organizarea Curii de Conturi - 307-8


Curtea de Conturi este organizata si functioneaza ca un organ colegial, cuprinzand membrii si presedintele acesteia. Membrii formeaza, corespunzator structurii organizatorice a Curtii, camere si comitete, iar Curtea numeste dintre membrii sai, in urma unei alegeri prin vot secret, un secretar general. Curtea de Conturi este compusa din cate un resortisant din fiecare stat membru , al carui mandat este de sase ani cu posibilitate de a fi reinnoit. Membrii Curtii de Conturi sunt alesi dintre persoanele care fac parte sau au facut parte din institutiile de control extern din tarile lor, ori care au calificare speciala pt aceasta functie. Ei trebuie sa ofere toate garantiile de independenta. Mandatul lor este de 6 ani, cu pos de reinnoire. Fiecare stat membru propune o lista de membrii, care este adoptata de Consiliu, dupa consultarea PE. Membrii Curtii de Conturi: - isi exercita functiiile in deplina independenta, in interesul Uniunii; - nu accepta instructiuni de la vreun guvern, in realizarea indatoririlor lor; - au obligatia ca pe durata mandatului lor, sa nu exercite nicio alta activitate profesionala, remunerata sau nu; -la angajarea in functie, se angajeaza solemn sa respecte pe durata mandatului si dupa incheierea acestuia, obligatiile care rezulta din mandat si, in special, obligatia de a manifesta onestitate si prudenta in acceptarea anumitor functii si avantaje dupa incetarea functiei lor. Functia membrilor Curtii de Conturi inceteaza: - Prin reinnoire sau deces; - demisie voluntara; - prin destituire sau decadere din drepturi (pensie sau alte avantaje). Membrii Curtii de Conturi desemneaza dintre ei presedintele pe o perioada de 3 ani, cu pos de reinnoire. Presedintele Curtii are urmatoarele atributii: -convoaca si prezideaza sedinta Curtii; -asigura buna desfasurare a dezbaterilor si aplicarea de deciziilor Curtii; -desemneaza agentul responsabil sa reprezinte Curtea in litigiile in care aceasta este implicata; -reprezinta Curtea in relatiile externe si in relatiile cu autoritatea care acorda descarcarea de gestiune cu celelalte institutii europene. Camerele adopta rapoarte si avize si executa sarcinile de pregatire aferente documentelor care fac obiectul adoptarii de catre Curte. Comitetele executa sarcinile de pregatire a anumitor documente prevazute de regulament.

47

Secretarul general este responsabil cu secretariatul Curtii, gestionarea personalului si administrarea Curtii.

82. Jurisprudenta curii de justitie de la luxembourg - izvor de drept al UE 163


Jurisprudenta este alcatuita din totalitatea hotararilor judecatoresti pronuntate de catre instantele de toate gradele. Rolul jurisprudentei este acela de a interpreta si aplica legea, cazurilor concrete. In practica se constata ca de multe ori instantele de judecata ajung la solutii unitare in interpretarea si aplicarea unui text de lege. In sistemul juridic continental, jurisprudenta nu este acceptata ca izvor de drept. Hotararile judecatoresti nu sunt obligatorii pentru cauzele ce survin in viitor. Interpretarea dreptului, insa, este cu atat mai necesara, cu cat legea este mai generala si prezinta mai multe lacune. Din aceasta perspectiva, se considera ca jurisprudenta Curtii de Justitie reprezinta un izvor esential de drept. Prin urmare, completarile si precizarile facute de Curtea de Justitie cu ocazia diverselor sale hotarari si jurisprudenta acesteia, au fost preluate de Uniune prin succesiune. In Tratatul de la Lisabona se prevede ca, in conformitate cu jurisprudenta constanta a UE, tratatele si legislatia adoptata de Uniune pe baza tratatelor, au prioritate in raport cu dreptul statelor membre, in conditiile jurisprudentei anterioare. Si Tratatul de la Roma si cel de la Lisabona, stabilesc intr-un mod foarte general obiectivele, recurgand la concepte cu contur neclar in reglementarea politicilor sale. Aspectele concrete au fost definite in jurisprudenta Curtii de Justitie. Jurisprudenta Uniunii a fost considerata izvor de drept si datorita lipsei de reglementare sau a reglementarii lacunare a tratatelor.

83. Competenta Consiliului de a incheia acorduri internationale (sub 7-13) - 235-8


Consiliul are dreptul sa adreseze recomandari statelor membre. - In domeniul politicii economice si monetare, Consiliul adopta o recomandare care stabileste orientarile generale; -In domeniul educatie, formare profesionala si tineret, Consiliul adopta recomandari si actiuni de incurajare. In cadrul actiunii externe a Uniunii, cu exceptia PESC, Consiliul incheie acorduri internationale: -in cadrul politicii comerciale comune adopta acorduri in domeniul comertului cu servicii cultural si audiovizuale; servicii sociale, de educatie si sanatate. -incheie acorduri intre Uniune si tari terte sau organizatii internationale. Consiliul autorizeaza inceperea negocierilor, adopta directive de negociere, autorizeaza semnarea si incheie acorduri. Consiliul adopta decizia privind incheierea acordului: a.dupa aprobarea PE in cazuri de acorduri de asociere, acord privind aderarea Uniunii la Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale; acorduri de instituire a unui cadru institutional specific prin organizarea procedurilor de cooperare; acorduri care au implicatii bugetare importante pt Uniune; acordurile in domeniile in care se aplica procedura legislativa ordinara sau speciala. b.dupa consultarea PE in alte cazuri De asemenea, Consiliul incheie acorduri formale, privind un sistem al cursului de schimb al monedei euro in raport cu monedele statelor terte. Astfel Consiliul indeplineste o functie de reprezentare in numele Uniunii. CONSILIUL -are calitatea de depozitar al acordurilor incheiate, prin secretarul sau general. -are rol decisiv in procesul de modificare a tratatelor, in decizia de primire de noi membri in Uniune, precum si in procedura de retragere a unui stat membru din Uniune. -are competenta sa adopte, sa revoce, sa modifice clauzele de salvgardare.

48

-are competente in ceea ce priveste organizarea sa interna si in privinta indemnizatiilor ce se cuvin unora dintre presedintii si membrii din alte institutii ale Uniunii. -adopta decizia prin care autorizeaza o forma de cooperare consolidata.

84. Functionarea Curii de Conturi a UE 309


Curte stabileste calendarul provizoriu al sedintelor sale o data pe an, inaintea sfarsitului anului precedent. La intiativa presedintelui sau la cererea a cel putin un sfert dintre membrii sai, Curtea poate organiza sedinte suplimentare, a caror ordine de zi este intocmita de catre presedinte. Deciziile Curtii se adopta: - In sedinta; - Prin procedura scrisa Sedintele Curtii nu sunt publice, ele au caracter inchis, cu exceptia cazurilor in care Curtea stabileste altfel. Aceste sedinte sunt prezidate de presedinte. Numarul necesar pentru deliberare este stabilit la doua treimi din membrii Curtii, la fiecare sedinta intocmindu-se un proces verbal. Curtea isi adopta deciziile in colegiu, dupa examinarea prealabila a acestora in cadrul unei camere sau al unui comitet. Deciziile se adopta de catre Curte: - Cu majoritatea voturilor membrilor care o compun, in cazul adoptarii rapoartelor anuale, speciale, avizelor si a declaratiei de asigurare a veridicitatii conturilor; - Cu majoritatea voturilor membrilor prezenti la sedinta Curtii, in cazul altor acte. In caz de egalitate a voturilor, votul presedintelui este decisiv. Camerele adopta decizii cu majoritatea membrilor care le compun. Toti membrii Curtii pot participa la sedintele unei camere, dar pot vota doar in cadrul camerei din care fac parte. Comitetele adopta decizii in conditiile aceleiasi proceduri pt adoptarea deciziilor de catre camere, cu exceptia cazurilor in care exista dispozitii contrare in normele de aplicare. Rapoartele, avizele, observatiile, declaratiile de asigurare si alte documente care fac obiectul publicarii, se elaboreaza in toate limbile oficiale ale UE. Regulile cu privire la transmiterea si publicarea acestora sunt stabilite de normele de plicare fixate de Curte.

85. Tratatul Lisabona de modificare a Tratatului privind UE(TUE) 33-38 (5 pg)


Conform tr de la Lisabona, UE dobandeste personalitate juridica si substituie Comunitatea Europeana, succedand.o. TUE cuprinde un Preambul si 6 Titluri. Preambulul pune in lumina mostenirea culturala, religioasa si umanista a Europei, ca izvor al dezvoltarii valorilor universale ce consta in drepturile inviolabile si inalienabile ale persoanei, precum si libertatea, egalitatea si statul de drept. Titlul 1 Dispozitii generale, cuprinde dispozitii referitoare la: -temeiul juridic al Uniunii; -Uniunea se intemeiaza pe valorile care sunt comune statelor membre; -obiectivele Uniunii; promovarea pacii, a valorilor sale si bunastarea popoarelor, promovarea coeziunii economice, sociale si teritoriale, solidaritatea intre statele membre; -Uniunea instituie o piata interna, uniune economica si monetara; -relatia dintre UE si statele membre este guvernata de principiul cooperarii loiale; -delimitarea competentelor UE; -drepturile omului si libertatile fundamentale; -dezvoltarea relatiilor cu tarile invecinate. Titlul 2 Dispozitii privind principiile democratice: -cetatenia Uniunii; -rolul activ al parlamentelor nationale in functionarea Uniunii.

49

Titlul 3 Dispozitii privind institutiile: 1.Parlamentul European: este implicat in procesul legislativ si in exercitarea functiilor bugetare si de control politic si consultative; alege presedintele Comisiei; 750 membrii alesi reprezntativ. 2.Consiliul European: alegerea presedintelui cu majoritate calificata, pe 2 ani si jumatate, cu posib de reinnoire.(fata de 6 luni in tr de la Lisabona) 3.Consiliul Uniunii Europene: se extind domeniile in care deciziile se adopta de catre Consiliu cu majoritate calificata; sistemul de vot este simplificat; sistemul de presedintie este rotativ. 4.Comisia Europeana: se reduce nr de comisari europeni de la 27 la doua treimi din nr statelor membre, urmand ca tarile sa fie reprezentate printr-un sistem de rotatie. 5.Curtea de Justitie cuprinde Curtea de Justitie,Tribunalul si tribunalele specializate. 6.Banca Centrala Europeana dobandeste statutul de institutie a UE si avand personalitate juridica, este singura banca abilitate sa emita moneda euro. 7.Curtea de Conturi. Titlul 4 Dispozitii privind formele de cooperare consolidata : -statele membre care doresc sa stabileasca intre ele o forma de cooperare consolidata in cadrul competentelor neexclusive ale UE, pot recurge la institutiile acesteia. Titlul 5 Dispozitii generale privind actiunea externa a UE si Dispozitii speciale privind politica externa si de securitate comuna: -principiile ce stau la baza actiunii externe a UE; -obiectivele Uniunii (politici comune); -rolul Consiliului European si al Consiliului; -domeniile politicii externe si securitatii UE; -politica de securitate si aparare comuna(PSAC); Titlul 6: Uniunea are personalitate juridica.

86. Competenta consiliului in domeniul PESC si in domeniul spatiu de libertate securitate, justitie - 238-9
Consiliul are competente in domeniul Politica Externa si de Securitate Comuna, in special decizionale, fara caracter legislativ, dupa cum urmeaza: - PESC este definita si pusa in aplicare de Consiliu si de catre Consiliul European; - elaboreaza PESC si adopta deciziile necesare pentru definirea si implementarea PESC, pe baza orientarilor generale stabilite de Consiliul European; - adopta decizia prin care stabileste organizarea si funct serviciului european pt actiune externa; - adopta deciziile necesare in cazul in care o situatie internationala impune o actiune cu caracter operativ din partea Uniunii; - poate fi convocat in reuniune extraordinara in cazul in care se impune o decizie rapida; - numeste un reprezentant social; - autorizeaza Comitetul Politic si de Securitate, ca intr-o situatie de criza sa ia deciziile corespunzatoare; - adopta deciziile de stabilire a normelor privind protectia persoanelor; - adopta o decizie care stabileste procedurile de acces raid la bugetul Uniunii, in situatii speciale. Politica de securitate si aparare (PSAC) este parte integranta a PESC. In acest domeniu, Consiliul stabileste prin decizie cooperarea structurata permanenta a statelor membre. Obiectivul Uniunii este sa ofere cetatenilor un Spatiu de libertate, securitate si justitie care cuprinde in principal, capitole referitoare la cooperarea judiciara in materie civila si in materie penala, in care Consiliul impreuna cu PE adopta majoritatea masurilor cu caracter legislativ.

50

Activitatea de coordonare si cooperare dintre autoritatile nationale de cercetare si urmarire penala in legatura cu formele grave de criminalitate care afecteaza 2 sau mai multe state membre, intra in misiunea EUROJUST a carei structura, functionare si atributii sunt hotarate de PE si Consiliu. De asemenea cooperarea politieneasca se desfasoara sub autoritatea EUROPOL, a carei structura, functionare si atributii sunt hotarate de PE si Consiliu.

87. Uniunea Europeana potrivit tr Lisabona 62-65


Prin tratatul de la Lisabona, Uniunea Europeana dobandeste prin succesiune personalitate juridica, castigand drepturi ca cel de membru al unei organizatii si dreptul de reprezentare. Prin tratatul de reforma: - UE dobandeste competente noi, iar cele existente sunt largite si consolidate; - UE dobandeste un statut juridic nou, prin calitatea sa de subiect de drept pe scena internationala, prin actiunea externa a Uniunii si prin evolutia Consiliului european la calitatea de institutie a UE; UE dezvolta relatii si construieste parteneriate cu tarile terte si cu organizatii si asigura un inalt nivel de cooperare in toate domeniile relatiilor internationale. -este instituita Comunitatea Europeana; -in PESC sunt incluse toate domeniile politicii externe, aceasta incluzand si PSAC-Politica de Securitate si Aparare Comuna. -pilonul de cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala este restructurat in cadrul politicilor si actiunilor interne ale Uniunii In cadrul actiunii externe a Uniunii sunt incluse si: -politica comerciala comuna; -cooperarea cu tarile terte si ajutorul umanitar; -masuri restrictive; -acorduri internationale; -relatiile Uniunii cu organizatiile internationale, cu tarile terte si cu delegatii ale Uniunii; -clauza de solidaritate. Competente UE in activitatile externe: -in materie de PESC; -in materie de politica comerciala comuna; -in materia cooperarii pt dezvoltare; -in domeniul masurilor restrictive adoptate de Consiliu; -in domeniul acordurilor internationale; -in domeniul relatiilor Uniunii cu organizatiile internationale si cu tarile terte si delegatii ale Uniunii; -in domeniul punerii in aplicare a clauzei de solidaritate. Prin functia de Inalt Reprezentant al UE, actiunile externe vor fi mai bine coordonate, prin faptul unei reale reprezentari a Uniunii in relatiile cu cu state terte sau cu organizatii internationale. Uniunea adera la Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale.

88. Condiiile pe care tb sa le indeplineasca un stat in vederea aderarii la UE - 66-70


Procedura unica de aderare la UE precizeaza: -orice stat european care respecta valorile si principiile Uniunii si care se angajeaza sa le promoveze, poate solicita sa devina membru al UE adresand o cerere Consiliului; -PE si parlamentele nationale sunt informate cu privire la aceasta cerere; -Consiliul se pronunta in unanimitate dupa consultarea Comisiei si dupa aprobarea PE, care se pronunta cu majoritatea membrilor din care este constituit;

51

-conditiile si adaptarile impuse de acesta tratatelor pe care se intemeiaza UE, fac obiectul unui acord intre statele membre, -acordul trebuie ratificat de catre toate statele contractante in conformitate cu normele lor constitutionale. Conditii pe care un stat candidat trebuie sa le indeplineasca in vederea aderarii: -criteriu teritorial: sa fie stat european; -criteriu tehnic: adaptare a tratatelor institutive si acceptarea aquis-ului comunitar; -criteriu politic: presupune existenta unei organizari politice liberale (democratie); -criteriu economic: statele trebuie sa indeplineasca gradual cerintele de dezvoltare ec; Etape ale aderarii: -etapa pregatitoare in care se incheie acorduri europene de asociere; -Consiliul European stabileste criterii de indeplinit pt statele respective: institutii stabile, ec de piata functionala, sa aiba capacitatea de a-si asuma obligatiile ce decurg din calitatea de membru UE; Tarile candidate la procesul de integrare europeana se numesc tari asociate, beneficiind de un tratament privilegiat (suport financiar)

89. Apartenenta la UE - 70-3


Un stat membru al Uniunii poate impiedica functionarea Uniunii practicand ceea ce se numeste politica scaunului gol, refuzand sa participe la lucrarile institutiilor comunitare (ex. Franta-6 luni). Prin tratatul de la Lisabona se consacra statutul de membru pur si simplu, cu drepturi si obligatii, nu unii cu drepturi depline si altii cu drepturi restranse. Uniunea poate incheia acorduri de asociere cu tari tarte sau organizatii internationale, pentru a crea o asociere caracterizata de drepturi si obligatii reciproce. Astfel de acorduri au fost incheiate cu state, ca o etapa pregatitoare pt aderare la Uniune si ca urmare a trecerii tarilor din Europa Centrala si de Est la economia de piata. Cand un stat incalca grav valorile UE(demnitatea umana, libertatea, democratia, egalitatea, respectarea dr omului si a minoritatilor), acesta este audiat, i se ofera anumite recomandari, urmand ca daca nu le aplica, Consiliul sa hotarasca suspendarea anumitor drepturi. Prin Tratatul de la Lisabona orice stat membru poate hotara sa se retraga din Uniune, prin urmarea urmatoarelor etape ale retragerii: -notificarea intentiei Consiliului european; -uniunea negociaza cu statul respectiv un acord care stabileste conditiile de retragere; -acordul se incheie de catre un Consiliu in numele Uniunii, care hotaraste cu majoritate calificata, dupa aprobarea PE; Tratatul inceteaza sa-si produca efectele asupra statului in cauza de la data intrarii in vigoare a acordului de retragere, sau in lipsa acestuia in doi ani. Retragerea statului membru nu este definitiva, deoarece acesta poate depune o noua cerere de aderare la UE.

90. Cetatenia UE pv tr lisabona pv dispozitiei asupra UE si TFUE- 76-80


In Dispozitiile privind drepturile democratice sunt enuntate principiile pe care Uniunea le respecta si pe care se intemeiaza, si care vizeaza direct cetatenii Uniunii: -principiul egalitatii cetatenilor UE; -principiul democratiei reprezentative: cetatenii sunt reprezentati direct in PE. Statele membre sunt reprezentate in Consiliul european de sefii lor de state sau de guvern si in Consiliu de guvernele lor. Potrivit principiului democratiei reprezentative, cetatenii Uniunii au urmat prerogative: -orice cetatean are dreptul de a participa la viata democratica a Uniunii; -se urmareste formarea constiintei politice europene si exprimarea vointei cetatenilor Uniunii prin contributia partidelor la nivel european;

52

-cetatenii au dreptul sa-si faca cunoscute opiniile in toate domeniile UE; -la initiativa a cel putin un milion de catateni ai Uniunii, Comisia va prezenta in limitele atributiilor sale, o propunere corespunzatoare in materia in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic; Principiul democratiei reprezentative este pus in valoare si prin contributia activa a parlamentelor nationale la buna functionare a Uniunii. Nediscriminarea si Cetatenia UE din Tratatul de Functionare a UE, stipuleaza: -interzicerea oricaror discriminari exercitata pe motiv de cetatenie, nationalitate; sex, rasa, religie etc. -posibilitatea adoptarii de noi norme privind discriminarea; -luarea de masuri pt combaterea oricarei discriminari. Pe langa obligatiile prevazute in tratate, catatenii statelor membre beneficiaza de: -dreptul de libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre; -dreptul de a alege si de a fi ales la alegerile locale si pt PE; -dreptul de a beneficia, pe teritoriul unei tari in care statul membru de resedinta nu este reprezentat, de protectie din partea autoritatilor diplomatice si consulare ale oricarui stat membru; -dreptul de a adresa petitii PE, de a se adresa Ombudsmanului European; -dreptul de a prezenta o initiativa cetateneasca (cel putin 1 milion cetateni); -dreptul de acces la documentele institutiilor, organelor, oficiilor si agentiilor Uniunii, sub rezerva principiilor UE.

91. Componenta Comisiei Europene 240-245 (N-am paginile in carte!) 92. Functionarea Comisiei 245-249 (sunt alte pg. Functionare sau Functii??)
Functionarea Comisiei- Comisia functioneaza ca organ colectiv, indeplinindu-si misiunea cu respectarea orientarilor politice stabilite de presedintele sau. Presedintele Comisiei are un rol determinant: -asigura reprezentarea Curtii; -stabileste orintarile politice; -desemneaza acei membrii ai Comisiei care il asista in aceasta sarcina; -atribuie membrilor Comisiei domenii de activitate speciale; -constituie grupuri de lucru ale membrilor Comisiei, desemnand si presedintii acestora. Deciziile Comisiei sunt adoptate: -in sedinta, prin procedura orala; -prin procedura scrisa; -prin procedura de abilitare; -prin procedura de delegare. Regula este ca institutia Comisiei sa se intalneasa o data pe saptamana, plus cazurile in care este necesar. Participarea membrilor este obligatorie. Hotararile Comisiei se iau la propunerea unuia sau mai multor membrii ai sai. Pregatirea si executarea deciziilor Comisiei se concretizeaza in constituirea grupurilor de membri si a cabinetelor care contribuie la coordonarea si pregatirea activitatilor Comisiei. Coordonarea generala a structurilor interne ale Comisiei este asigurata de Secretarul General care se ocupa direct cu pregatirea si tinerea reuniunilor saptamanale ale Comisiei si care raspunde direct in fata presedintelui. Serviciile Comisiei- Pentru pregatirea si punerea in aplicare a actiunilor sale si pt realizarea prioritatilor si orientarilor politice definite de catre presedinte, Comisia infiinteaza o serie de directii generale. Serviciile si directiile generale ale Comisiei care trebuie obligatoriu consultate sunt: -serviciu juridic; -Secretariatul General; -directia generala responsabila cu bugetul, resursele umane si securitatea;

53

-serviciu responsabil cu combaterea fraudei.

Functiile Comisiei 249


Functiile Comisiei Europene prevad ca aceasta: -ia initiativele corespunzatoare in scopul promovarii interesului general al Uniunii; -propune spre adoptare actele legislative ale Uniunii, cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel; -dispune de putere de decizie proprie.

93. Competenta Comisiei de a supraveghea aplicarea dreptului UE sub controlul Curtii250


Aceasta atributie definete calitatea Comisiei de a fi gardian al tratatelor. Garantnd interesul Uniunii, Comisia vegheaz asupra respectrii tratatelor si a actelor instituiilor, de ctre particulari (persoane fizice sau juridice), state membre si chiar instituii. Atribuiile de gardian se traduc prin: -puteri de informare si intervenie; - puteri de control si de urmrire a nendeplinirii legislaiei Uniunii si, in ultima instan, de a o impune; -puterea de a gestiona clauzele de salvgardare. Dreptul Comisiei de a informa corespunde obligatiei statelor membre de a adopta orice masura pt asigurarea indeplinirii obligatiilor care decurg din tratate sau acte. Pentru indeplinirea sarcinilor care ii sunt incredintate, Comisia poate solicita si primi toate informatiile si poate proceda la toate verificarile necesare, in limitele si conditiile stabilite de Consiliu, hotarand cu majoritate simpla. Comisia are si puterea de preventie, dnd statelor recomandari si avize. Comisia are competenta si de a controla, urmarii neindeplinirea legislatiei Uniunii si de a impune legislatia in cauza. Comisia are dreptul de a gestiona clauzele de salvgardare, adica de a autoriza, in anumite situatii, masuri derogatorii de la dispozitiile tratatelor.

94. Competenta Comisiei de a executa bugetul si de a gestiona programele (mada)


1) Comisia executa bugetul UE. Proiectul de buget are la baza ntocmirea nainte de 1 iulie a fiecrui an, de ctre fiecare instituie, cu excepia BCE, a unei situaii estimative a cheltuielilor sale pentru exerciiul bugetar urmtor. Comisia grupeaz aceste situaii intr-un proiect de buget ce poate conine previziuni divergente. Acest proiect cuprinde veniturile si cheltuielile estimate. Potrivit art. 314 par. 2 TFUE, Comisia propune pana la 1 septembrie al fiecrui an proiectul de buget, pe care-l prezint Parlamentului European si Consiliului. Comisia poate modifica proiectul de buget in cursul procedurii pana la convocarea unui comitet de conciliere, care are misiunea de a ajunge, pe baza poziiilor Parlamentului European si a Consiliului, la un acord asupra unui proiect comun (art. 314 par. 3 si 5 TFUE). Comisia participa la toate lucrrile comitetului de conciliere si adopta toate iniiativele necesare pentru promovarea aproprierii poziiilor Parlamentului European si Consiliului. Bugetul va fi adoptat de Consiliu mpreuna cu Parlamentul European potrivit unei proceduri instituite de art. 314 par 49 TFUE, in cadrul creia, in situaia in care proiectul comun este respins, Comisia are dreptul sa prezinte un nou proiect de buget. La ncetarea procedurii menionate, presedintele Parlamentului European constata ca bugetul a fost adoptat definitiv (art. 314 par. 9 TFUE). Dupa adoptare, Comisia, impreuna cu statele membre, executa bugetul, in conformitate cu regulamentele adoptate, in limita creditelor alocate si in limitele fondurilor alocate, conform principiului bunei gestiuni financiare (art. 317 alin. 1 TCE). In scopul utilizarii creditelor potrivit principiului bunei gestiuni financiare, statele membre coopereaza cu Comisia. In cadrul bugetului, Comisia poate proceda la transferarea de credite fie dintr-un capitol in altul, fie dintr-o subdiviziune in alta, in baza regulamentului elaborat potrivit art. 322 TFUE. Comisia prezinta anual Parlamentului European si Consiliului conturile exercitiului incheiat.

54

Aceasta le comunica si un bilant financiar care descrie activul si pasivul Uniunii (art. 318 alin. 1 TFUE). De asemenea, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului un raport de evaluare a finantelor Uniunii. 2) Comisia gestioneaz programele. Cu toate ca fondurile structurale tin de bugetul Uniunii Europene, modul in care acestea sunt cheltuite se bazeaza pe o impartire a responsabilitatilor intre Comisie si guvernele statelor membre, astfel: - Comisia negociaza si aproba programele de dezvoltare propuse de catre statele membre si aloca credite; - statele si regiunile lor gestioneaza programele, asigura aplicarea acestora si selecteaza proiectele pe care le controleaza si evalueaza; - Comisia participa la monitorizarea programelor, angajeaza si plateste cheltuielile certificate si verifica sistemele de constrol instituite. Pentru fiecare program operational, statul membru desemneaza: - o autoritate de gestionare (autoritate publica sau organism de drept public sau privat national, regional sau local care gestioneaza programul operational); - o autoritate de certificare (autoritate sau organism public national, regional sau local care certifica situatia cheltuielilor si cererile de plata inainte de a fi trimise Comisiei); - o autoritate de audit (autoritate sau organism public national, regional sau local desemnat pentru fiecare program operational si insarcinat cu verificarea bunei functionari a sistemului de gestionare si de control).

95. Competenta Comisiei de a executa functii de coordonare, executarea si adiministrare in cf cu tratatele- 254-256
Pentru asigurarea unei coordonari mai stranse intre politicile economice, Comisia prezinta rapoarte Consiliului care supravegheaza evolutia economica in fiecare dintre statele membru si in Uniune, precum si conformitatea politicilor economice cu orientarile generale. Comisia incureaza cooperarea dintre statele membre si faciliteaza coordonarea actiunii acestora in toate domeniile politicii sociale, sanatate publica, indistrie, cercetarea, dezvoltarea tehnologica si spatiul, cooperarea pt dezvoltare, ajutorul umanitar. In acest scop, Comisia actioneaza in stransa legatura cu statele membre prin studii, avize si prin organizarea de consultari. In privinta functiei de executare, TFUE contine o dispozitie potrivita careia in cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a actelor obligatorii dpdv juridic ale Uniunii aceste acte confera Comisiei competente de executare. Pentru a supraveghea modul in care Comisia isi exercita puterea executiva, Consiliul a creat trei tipuri de comitete compuse din experti nationali:comitet consultativ, de gestiune si de reglementare. Referitor la functia de executarea Comisiei, aceasta se exercita cu privire la Fondul Social European instituit in vederea imbunatatirii posibilitatilor de incadrare in munca a lucratorilor pe piata interna si pentru a contribui la ridicarea nivelului de trai al acestora.

96.Enumerai atribuiile curii de conturi a UE - 310-312


Curtea verifica totalitatea conturilor de venituri si cheltuieli ale Uniunii, inclusiv, ale oricarui organ, oficiu sau agentie infiintata de aceasta, in masura in care actul constitutiv nu exclude acest control; Curtea examineaza legalitatea si corectitudinea veniturilor si cheltuielilor si asigura buna gestiune financiara;

55

Curtea stabileste normele detaliate privind desfasurarea auditurilor pe care trebuie sa le efectueze in temeiul dispozitiilor tratatelor; Curtea are competenta de a intocmi un raport anual dupa inchiderea fiecarui exercitiu financiar; Curtea isi poate prezenta in orice moment observatiile, mai ales sub forma rapoartelor speciale, referitoare la chestiuni specifice si poate emite avize la cererea uneia dintre celelalte institutii ale Uniunii (art. 287 alin. 4 TFUE); Curtea adopta rapoarte anuale, rapoarte speciale sau avize cu majoritatea membrilor care o compun (art. 287 alin. 4 par. 4 TFUE); Curtea sprijina Parlamentul European si Consiliul in exercitarea functiilor lor de control al executiei bugetare, emitand la cererea acestora avize consultative si opinii de specialitate, in probleme legate de incasarea veniturilor si efectuarea cheltuielilor (art. 287 alin. 4 par. 5 TFUE); Prin TA se largeste rolui Curtii de Conturi prin competenta de a sesiza Curtea de Justitie a UE cu o actiune in anularea actelor adoptate cu incalcarea prerogativelor sale, potrivit art. 263 alin. 3 TFUE. Aceasta competenta se mentine si prin Tratatul de la Lisabona; Curtea are si competenta de a-si stabili regulamentul de procedura, potrivit art. 287 par. 4 alin. 5 TFUE.

97.Exercitarea atribuiilor curii de conturi - 312


Cu conditia respectarii principiului raspunderii colective, Curtea poate imputernici pe unul sau mai multi membri: cu luarea unor masuri de gestionare sau de administrare clar definite, in numele si sub controlul Curtii; cu efectuarea activitatilor in vederea elaborarii unei decizii ce urmeaza a fi adoptata la o data ulterioara de catre colegiul Curtii. Membrii respectivi raporteaza colegiului cu privire la masurile pe care le-au luat. In conformitate cu normele interne de executie a bugetului, membrii Curtii de Conturi exercita competentele de ordonator de credite, iar secretarul general exercita competentele cu titlu de ordonator de credite delegat. Normele si practicile cu privire la procedurile de control al modului de exercitare a competentelor de ordonator de credite si de ordonator de credite delegat sunt stabilite de Curte printr-o decizie privind normele interne de executie a bugetului.

98.Obiectivele si misiunile sistemului european al bncilor centrale (SEBC) - 313


Obiectivul principal al SEBC este mentinerea stabilitatii preturilor (art 127 alin. 1, art. 282 alin. 2 TFUE). In concordanta cu acest obiectiv SEBC sprijina politicile economice generale din Uniune cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor Uniunii. Misiunile fundamentale ale SEBC sunt prevazute in art. 127 par. 2 TFUE, dupa cum urmeaza: - defineste si pune in aplicare politica monetara a Uniunii; - efectueaza operatiuni de schimb valutar (potrivit art. 219 TFUE); - detine si administreaza rezervele valutare oficiale ale statelor membre; - promoveaza buna functionare a sistemelor de plati. De asemenea, SEBC contribuie la buna desfasurare a politicilor promovate de autoritatile competente in ceea ce priveste supravegherea prudentiala a institutiilor de credit si stabilitate sistemului financiar. SEBC este condus de organele de decizie ale BCE. Acestea sunt: Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv (art. 129 par. 1 TFUE). Presedintele BCE este invitat sa participe la reuniunile Consiliului in cazul in care acesta delibereaza asupra problemelor referitoare la obiectivele si misiunile SEBC (art. 284 par. 2 TFUE).

56

99.Componenta si organizarea BCE - 314-315


BCE are personalitate juridica. In aceasta calitate se bucura in fiecare dintre statele membre de capacitatea juridica cea mai larga, recunoscuta persoanelor juridice prin legislatia interna; BCE poate in special sa dobandeasca bunuri mobile si imobile si sa stea in justitie. BCE se asigura ca misiunile conferite SEBC sa fie indeplinite prin propriile sale activitati sau prin intermediul bancilor centrale nationale. Organele de decizie ale BCE, care conduc si SEBC, sunt: Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv. Consiliul guvernatorilor BCE, potrivit art. 283 par. 1 TFUE, este constituit din membrii Comitetului executiv al BCE si din guvernatorii bancilor centrale nationale ale statelor membre a caror moneda este . Consiliul guvernatorilor se intruneste de cel putin 10 ori pe ani, acesta avand urmatoarele atributii: - adopta orientarile si ia deciziile necesare pentru indeplinirea misiunilor incredintate SEBC prin tratate si prin Statutul SEBC si al BCE; - defineste politica monetara a Uniunii, iar daca este cazul, deciziile privind obiectivele monetare intermediare, ratele dobanzilor de referinta si constituirea rezervelor in cadrul SEBC; - stabileste orientarile necesare aplicarii deciziilor mentionare anterior; - adopta un regulament inter prin care stabileste organizarea interna a BCE si a organelor sale de decizie. Pesedintele Consiliului si un membru al Comisiei pot sa participe fara drept de vot la reuniunile Consiliului guvernatorilor BCE. De asemenea, Presedintele Consiliului poate propune o motiune spre deliberare Consiliului guvernatorilor BCE. Comitetul executiv este constituit din presedinte, un vicepresedinte si alti patru membri (art. 283 par. 3 TFUE). Presedintele, vicepresedintele si cei patru membri ai Comitetului executiv sunt numiti de Consiliul European, hotarand cu majoritate calificata, la recomandarea Consiliului si dupa consultarea Parlamentului European si a Consiliului guvernatorilor BCE, dintre persoanele a caror autoritate si experienta profesionala in domeniul monetar sau bancar sunt recunoscute (art. 283 par. 2 TFUE). Mandatul acestora este pe termen de 8 ani su nu poate fi reinnoit. Pot fi membri ai Comitetului executiv doar cetatenii statelor membre. Comitetul executiv are urmatoarele responsabilitati: - pune in aplicare politica monetara in conformitate cu orientarile si deciziile adoptate de Consiliul guvernatorilor; - da instructiunile necesare bancilor centrale nationale, in cadrul punerii in aplicare a politicii monetare; - administrarea curenta a BCE; - pregatirea reuniunilor Consiliului guvernatorilor. Comitetului executiv ii pot fi delegate anumite competente prin decizia Consiliului guvernatorilor. Presedintele sau, in absenta acestuia, vicepresedintele, prezideaza Consiliul guvernatorilor si Comitetul executiv al BCE.

100.Competentele BCE - 315-316


Banca Centrala Europeana are urmatoarele atributii: i) Este singura abilitata, prin Consiliul guvernatorilor, sa autorizeze emisiunea de bancnote in Uniune. BCE si bancile centrale nationale pot emite astfel de bancnote. Bancnotele emise de BCE si de bancile centrale nationale sunt singurele care au statutul de mijloc legal de plata in cadrul Uniunii (art. 128 par. 1 TFUE si art. 16 din Statutul SEBC si al BCE). BCE respecta, pe cat posibil, practicile existente in ceea ce priveste emisiunea si grafica bancnotelor. Masurile necesare pentru utilizarea monederi ca moneda unica sunt stabilite, fara a aduce atingere atributiilor BCE, de catre Parlamentul

57

European si de Consiliu, hotarand in conformitate cu procedura legislativa ordinara (art. 133 TFUE). Aceste masuri sunt adoptate dupa consultarea BCE. ii) Pentru stabilirea misiunilor incredintate SEBC, in conformitate cu tratatele si in conditiile stabilite de Statutul SEBC si al BCE, potrivit art. 132 par. 1 TFUE, BCE are urmatoarele competente decizionale: - adopta regulamente, in masura necesara indeplinirii misiunilor definite in Statutul SEBC si al BCE, la care face trimitere art. 132 TFUE; - adopta decizii necesare misiunilor incredintate SEBC, in conformitate cu tratatele si cu Statutul SEBC si al BCE; - adopta recomandari si avize - BCE poate decide publicarea deciziilor, recomandarilor si avizelor. iii) Pe aceeasi linie a preocuparilor de realizare a misiunilor SEBC, BCE sprijinita de bancile centrale nationale, culege informatiile statistice necesare, fie de la autoritatile nationale competente, fie direct de la agentii economici (art. 5 din Statutul SEBC si al BCE). In acest scop, BCE coopereaza cu institutiile, organele, oficiile si agentiile Uniunii, cu autoritatile competente ale statelor membre sau ale tarilor terte, precum si cu organizatiile internationale. iv) Indeplineste functii consultative, care sunt exercitate prin intermediul Consiliului guvernatorilor, potrivit art. 127 par. 4 TFUE. In acest sens: BCE este consultata: - cu privire la orice act al Uniunii propus in domeniile care sunt de competenta sa; - de autoritatile nationale cu privire la orice proiect de reglementare in domeniile care sunt de competenta sa, dar in limitele si in conditiile stabilite de Consiliu. BCE poate prezenta avize, in domeniile care sunt de competenta sa, institutiile, organelor, oficiile si agentiilor Uniunii sau autoritatilor nationale. v) In domeniul cooperarii internationale, privind misiunile incredintate SEBC, BCE decide, prin Consiliul guvernatorilor, cu privire la modul de reprezentare a SEBC (art. 6 din Statutul SEBC si al BCE). BCE si, sub rezerva acordului acesteia, bancile centrale nationale pot participa la institutiile monetare internationale. vi) BCE are misiuni specifice privind politicile in domeniul supravegherii prudentiale a institutiilor de credit si al altor instituii financiare, cu exceptia intreprinderilor de asigurari. Aceste misiuni pot fi incredintate BCE, de catre Consiliu, hotarand in unanimitate prin regulamente, in conformitate cu o procedura legislativa speciala, dupa consultarea Parlamentului European si al BCE (art. 127 par. 6 TFUE). vii) Este abilitata sa impuna amenzi si penalitati cu titlu cominatoriu in cazul neindeplinirii obligatiilor care rezulta din regulamentele si deciziile sale, in limitele stabilite de Consiliu (in conformitate cu art. 299 par. 4 TFUE).

101. Comitetul economic si social - componenta si organizare 318-320


Organizare- Comitetul este format din Adunare, Birou, presedinte si sectiunile specializate. Adunarea este compusa din toti membrii CES. Biroul este format din presedinte si 2 vicepresedinti, 3 presedinti de grup; presedintii specializati. Sectiunile specializate au sarcina de a adopta avize si rapoarte in domeniile piata unica, productie si consumatori, transport, energie, infrastructura si societatea informationala, agricultura, dezvoltare rurala si protectie mediului, uniunea economica si monetara, coeziune economica si sociala, ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si cetatenie, relatii externe.

58

Comitetul este constituit din trei grupuri de lucru pe domenii de activitate: angajati, angajati si grupuri socioprofesionale. Biroul stabileste ordinea de prioritate pt examinarea avizelor, repartizandu-le pe categorii. Regulamentul de procedura prevede 3 categorii de avize cu urmatoarele criterii: -categoria A: sesizari pe teme recunoscute drept prioritare; -categoria B: sesizari obligatorii sau facultative pt teme de interes secundar sau urgent; -categoria C: sesizari obligatorii sau facultative cu carcter tehnic. Componenta- CES este format din reprezentanti ai organizatiilor patronale, salariale si ai altor reprezentanti ai societatii civile, in special din domeniul socio-economic, civic, profesional si cultural; este compus din diferite categorii ale vietii economice si sociale, producatori, agricultori, transportatori, lucratori, comercianti si mestesugari. Numarul de membri ai CES nu poate depasi 350, iar componenta Comitetului se adopta de catre Consiliu prin unanimitate. Membrii CES au titlul de consilier si sunt numiti pe un mandat de 5 ani, cu posibilitatea de reinnoire. Comitetul isi desemneaza dintre membrii sai, presedintele di biroul, pentru un mandat d 2 ani si jumatate.

102. Cetatenia UE potrivit tr lisabona in conditiile TFUE (se repeta subiectul 90) 103. Cetatenia europeana pv Carta drepturilor fundamentale 81-82
Uniunea recunoaste drepturile, libertatile si principiile prevazute in Carta si acestea are aceeasi valoare juridica cu tratatele. Carta cuprinde ansamblul drepturilor sociale, economice, civile si politice de care pot beneficia toti cetatenii europeni. Aceste drepturi sunt grupte in 6 capitole: Demnitatea (demnitatea umana, dreptul la viata, la integritate personala, interzicerea tratamentelor inumane, interzicerea sclaviei si a muncii fortate). Libertatile (dreptul la libertate si securitate, respectul vietii private, protectia datelor personale, dreptul la casatorie, libertatea exprimarii, religiei, libertatea expresiei si informarii, dreptul la educatie, dreptul de proprietate). Egalitatea (eg in fata legii, nediscriminare, religioasa, egalitatea intre femei si barbati, drepturile copilului). Solidaritatea (drepturile lucratorilor la informare si consultare, dreptul de acces la serviciile de plasament, protectia impotriva concedierii nejustificate, interzicerea muncii copiilor, securitate sociala, protectia consumatorului). Drepturile cetatenesti (drept de vot si de a candida la alegerile PE, avocatul poporului, protectie diplomatica si consulara) Justitia (dreptul la o judecata corecta, prezumtia de nevinovatie si dreptul la aparare, principiile legalitatii si proportionalitatii faptelor penale si a sanctiunilor). In Carta au fost introduse si drepturi noi, care tin de evolutia de evolutia societatilor europene in diverse domenii.

104. Cetatenia europeana pv conventiei europene pt apararea dr omului si a liberatatilor fundamentale - 82


Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, este cunoscuta sub denumirea de Conventia europeana a drepturilor omului. Conventia este un catalog al drepturilor fudamentale elaborat de Consiliul Europei. Solutionarea incalcarilor drepturilor garantate prin Conventie si protocoalele anexate acesteia, cu excluderea oricarui alt drept, provenite din statele membre ale Consiliului Europei, sunt de competenta Curtii europene a drepturilor omului- CEDO. Uniunea adera la Conventia europeana pt apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Aderarea la Conventie nu modifica competentele Uniunii asa cum sunt definite prin tratate.

59

Drepturile fundamentale, asa cum sunt garantate prin Conventie si cum rezulta din traditiile constitutionale comune statelor membre, constituie principii generale ale dreptului Uniunii.

105.Competenta comisiei in asig reprezentrii externe ale UE - 256-257


Asigura reprezentarea externa a Uniunii, cu exceptia PESC. Comisia are competenta de reprezentare. In exercitarea acestei competente, Comisia reprezinta interesul UE nu numai in cadrul acesteia, respectiv, in relatiile ei cu statele membre, cu persoane particulare (persoane fizice sau juridice), cu institutii sau alte organe comunitare, ci si in cadrul extern, cu state terte sau organizatii internationale. Competente Comisiei de reprezentant in interesul Uniunii in cadrul acesteia rezulta din ansamblul de atributii analizate anterior; in aceasta calitate, Comisia se prezinta ca una intermediar neutru intre statele membre, pe de o parte, si intre acestea si Uniune, pe de alta parte. Capacitatea de reprezentare a Comisiei rezulta din art. 335 TFUE, potrivit caruia in fiecare dintre statele membre, Uniunea poseda capacitatea juridica cea mai larga recunoscuta persoanelor juridice din legislatiile nationale; ea poate, in special, sa dobandeasca si sa instraineze bunuri mobile si imobile si sa stea in justitie. In acest scop, Uniunea este reprezentata de Comisie. Reprezentarea Uniunii este realizata de Comisie dupa cum urmeaza: -in cadrul politicii comerciale comune, Comisia deschide negocierile necesare, in urma autorizarii data de Consiliu. Negocierile desfasurate de Comisie presupun consultarea cu un comitet special desemnat de Consiliu. Comisia raporteaza periodic comitetului special si Parlamentului European stadiul negocierilor (art. 207 TFUE); -negociaza incheierea unor acorduri internationale, in conditiile art. 218 TFUE, astfel, pentru incheierea unor acorduri intre Uniune si unul sau mai multe state sau organizatii internationale, Comisia prezinta recomandari Consiliului, care adopta o decizie de autorizare a inceperii negocierilor si desemneaza, in functie de domentiul acordului in cauza, negociatorul sau seful echipei de negociatori ai Uniunii. Aceste negocieri sunt conduse de Comisie, care se consulta cu un comitet special desemnat de Consiliu pentru a o asista in aceasta sarcina si in cadrul trasat de directivele pe care Consiliul poate sa i le adreseze. In acelasi sens, dispozitiile art. 37 TUE prevad ca, atunci cand este necesara incheierea unui acord cu unul sau mai multe state sau organizatii internationale, Consiliul poate autoriza presidintia, asistata daca este cazul de Comisie, sa angajeze negocieri in acest scop. Pentru a-si indeplini aceasta atributie, Comisia trebuie sa fie imputernicita de Consiliu printr-o decizie de negociere. Decizia de negociere este supusa avizului conform, prealabil, al Parlamentului European, respectiv, avizului CJCE. Consiliul, Comisia sau un stat membru pot solicita avizul Curtii de Justitie cu privire la compatibilitatea acordului respectiv cu dispozitiile tratatelor. Daca avizul Curtii este negativ, acordul nu poate intra in vigoare decat in conditiile articolului 48 TUE. -Comisia este asociata pe deplin in negocieri, in cazul incheierii de catre Consiliu de acorduri formale privind un sistem al cursului de schimb al monedei in raport cu monedel statelor terte (art. 219 par. 1 si par. 3 ultima teza TFUE); -Uniunea stabileste orice forma de cooperare utila cu organele ONU si cu institutiile sale specializate, cu Consiliul Europei, cu Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa si cu Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (art. 220 TFUE). Uniunea asigura, de asemenea, legaturile oportune cu alte organizatii internationale. Punerea in aplicare a dispozitiile prezentului articol este responsabilitate Inaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si Comisiei.

106.Competenta comisiei in adoptarea iniiativelor de programare anuala si multianuala in vederea ncheierii acordurilor interinstituionale si competenta in asigurarea aplicrii tratatelor - 249-250 & 257
Asigura aplicarea tratatelor si a masurilor adoptate de institutii in temeiul acestora. Ca principiu, statele membre iau masurile de drept intern pentru a pune in aplicare actele obligatorii din punct de

60

vedere juridic al Uniunii, dar, in cazul in care sunt necesare conditii unitare de punere in aplicare a acestora, respectivele acte confera Comisiei competente de executare (art. 290 par. 1,2 TFUE). In privinta exercitarii competentelor de executare ale Comisiei, aceasta este controlata de catre statele membre prin regulamente ale Parlamentului European si Consiliului, in conformitate cu procedura legislativa ordinara, care stabilesc, in prealabil, normele si principiile generale ale mecanismelor de control (art. 291 par. 3 TFUE, ca reglementare generala). Exemplificam in acest sens: - Art. 105 TFUE, Comisia asigura aplicarea principiilor stabilite la art. 101 si art. 102 din TFUE, referitoare la principiile ce guverneaza politica privind concurenta; - Art. 106 TFUE, Comisia asigura aplicarea dispozitiilor art. 106 TFUE si adreseaza statelor membre, in cazul in care este necesar, directivele si deciziile corespunzatoare (dispozitiile cu privire la intreprinderile care au sarcina de a gestiona serviciile de interes economic general); - Art. 43 par. 1 TFUE, Comisia prezinta propuneri referitoare la elaborarea si punerea in aplicare a politicii agricole comune, inclusiv inlocuirea organizarilor nationale cu una din formele de organizare prevazute de tratat (TFUE, art. 40), precum si la punerea in aplicare a Titlului III cu privire la Agricultura si pescuit. Adopta initiativele de programare anuala si multianuala a Uniunii, in vederea incheierii unor acorduri institutionale. In acest scop, Comisia isi pregateste programul de lucru, care reprezinta contribuita sa la programarea anuala si multianuala a Uniunii. Parlamentul European coopereaza deja cu Comisia in procesul de elaborare a programului de lucru al acesteia, iar Comisia tine seama de prioritatile exprimate de Parlament in acest stadiu. In urma adoptarii sale de catre Comisie, este prevazut un trilog intre Parlament, Consiliu si Comisie in vederea ajungerii la un acord cu privire la programarea Uniunii. Anexa XIV la Regulamentul de procedura (Acordul-cadru privind relatiile dintre Parlamentul European si Comisia Europeana) prevede, in acest sens, dispozitii detaliate, inclusiv un calendar. Parlamentul adopta o rezolutie referitoare la programarea anuala. Presedintele solicita Consiliului sa isi dea avizul cu privire la programul de lucru al Comisiei si rezolutia Parlamentului. In cazul in care o institutie nu este in masura sa respecte calendarul stabilit, acesteia i se solicita sa notifice celelalte institutii cu privire la motivele intarzierii si sa propuna un nou calendar. Exemplificam in acest sens politica privind Cercetarea si dezvoltare tehnologica si spatiul cu privire la care Comisia, la inceputul fiecarui an, prezinta un raport Parlamentului European si Consiliului, care privestesi programul de lucru pe anul in curs (art. 190 TFUE).

107.Funcia comisiei de promotor al iniiativelor legislative - 258-259


Propune spre adoptare actele legislative ale Uniunii, cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. Propune spre adoptare si celelalte acte, in cazul in care tratatele prevad acest lucru . Actele legislative ale Uniunii pot fi adoptate numai la propunerea Comisiei, cu exceptia cazului in care tratatele prevad altfel. Celelalte acte se adopta la propunerea Comisiei, in cazul in care tratatele prevad acest lucru. Garantand interesul Uniunii, Comisia a fost conceputa ca institutie motrice a integrarii europene. In acest scop, ea a fost insarcinata cu misiunea generala de initiativasi in special, cu atributia de a propune proiecte legislative. Prin initiativa legislativa, Comisia contribuie la conceperea, pregatirea si conturarea masurilor luate de Consiliu si de Parlament, prin care se formuleaza politicile Uniunii, prezentandu-le ca propuneri. Ori de cate ori Consiliul actioneaza pe baza propunerilor Comisiei, se considera ca aceasta are un drept de initiativa legislativa (in cadrul TFUE si TEuratom). Comisia poate sa propuna proiecte de acte normative numai in cazurile in care tratatele ii confera astfel de competenta, fiind tinuta, in acelasi timp, sa respecte principiul subsidiaritatii prevazut in art. 5 alin. 3 TUE, potrivit caruia, Uniunea, prin initiativa Comisiei, intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre nici la nivel central, nici la nivel regional si local, dar datorita dimensiunilor si efectelor actiunii

61

preconizate, pot fi mai bine realizate la nivelul Uniunii. Cazurile in care propunerea Comisiei este retinuta de TFUE sunt numeroase, in acest sens, mentionam cu titlu de exemplu urmatoarele articole: . (pag. 258). In cele mai multe cazuri, Comisia actioneaza din proprie initiativa, respectiv in cazurile adoptarii actelor juridice prin procedura legislativa ordinara. Aceasta procedura se declanseaza numai la propunerea Comisiei (art. 289 alin. 1 TFUE). In unele situatii insa: Consiliul este cel care solicita Comisiei sa formuleze o recomandare sau o propunere, dupa caz, in conditiile art. 135 TFUE, in altele, Consiliul este obligat sa consulte Comisia (art. 49 TUE), sau Parlamentul European, hotarand cu majoritatea membrilor care il compun, poate cere Comisiei sa prezinte orice propunere corespunzatoare privind chestiunile despre care considera ca necesita elaborarea unui act al Uniunii pentru punerea in aplicare a tratatelor (art. 225 TFUE). Astfel, pe baza unui raport intocmit de comisia competenta, in conformitate cu articolul 225 din TFUE, Parlamentul, hotarand cu majoritatea membrilor care il compun, poate cere Comisiei sa ii prezinte orice propunere legislativa corespunzatoare . Parlamentul poate, in acelasi timp, sa stabileasca un termen pentru prezentarea unei astfel de propuneri. Comisia parlamentara competenta trebuie sa ceara mai intai aprobarea Conferintei presedintilor. Comisia poate fi de acord sau poate refuza sa pregateasca o propunere legislativa solicitata de Parlamentul European. O propunere de act al Uniunii, pe baza dreptului de initiativa conferit Parlamentului in temeiul art. 225 TFUE, poate fi facuta si de un membru al Parlamentului European. Aceasta propunere este prezentata Presedintelui Parlamentului, care o transmite comisiei competente spre examinare. Aceasta poate decide sa prezinte in plen. De asemenea, exista situatii in care Comisia isi poate modifica propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui act al Uniunii, potrivit art. 239 alin. 2 TFUE, cu referire la un act al Consiliului care este adoptat la propunerea Comisiei, atat timp cat Consiliul nu a luat o hotarare (cu privire la acesta). Sunt situatii in care Comisia este obligata sa-si prezinte propunerile intro perioada determinata, nerespectarea acestei date dand dreptul celorlalte institutii ale Uniunii si statelor membre sa poata sesiza CJUE sa constate incalcarea tratatelor (art. 265 TFUE). In altele, de exemplu, art. 109 TFUE, Comisia nu este obligata sa respecte vreun termen. In toate cazurile insa Parlamentul sau Consiliul, dupa caz, poate cere Comisiei ca aceasta sa explice si sa justifice temeinicia propunerilor sale. Propunerile Comisiei sunt publicate in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C, fiind denumite documente COM. Desi dreptul de initiativa legislativa, de regula, apartine Comisiei, tratatele prevad ca acest drept sa fie exercitate si de catre: - Parlamentul European, in conditiile art. 223 TFUE, elaboreaza in acest sens un proiect pentru a stabili dispozitiile necesare care sa permita alegerea membrilor sau prin vot universal direct in conformitate cu o procedura uniforma in toate statele membre sau in conformitate cu principii comune tuturor statelor membre; - cel putin un milion de cetateni ai Uniunii, resortisanti ai unui numar semnificativ de state membre, care au dreptul sa invite Comisia sa prezinte, in limitele atributiilor sale, o propunere corespunzatoare in materii in care acesti cetateni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii, in vederea aplicarii tratatelor.

108. Competenta CES si Comitetul stiintific si tehnic EURATOM- 320-323


Comitetul Economic si de Securitate are caracter consultativ. Misiunea sa este de a asista PE, Consiliu si Comisia. Comitetul este consultat de PE, de Consiliu sau de Comisie in cazurile prevazute de tratate, sau poate fi consultat de aceste institutii in toate cazurile in care acestea considera oportun. Comitetul are un drept de initiativa in a emite avize, iar aceste avize se publica in JOU. Prin urmare, CES este un intermediar privilegiat intre societatea civila organizata si institutiile UE. CES poate discuta rapoarte de informare pt examinarea unei probleme ce tine de politicile UE si de evolutiile posibile ale acesteia.

62

CES poate adopta, la propunerea unei sectiuni specializate, rezolutii cu privire la teme de actualitate pt Uniune. Comitetul isi stabileste Regulamentul intern, care la randul lui, stabileste modul de compunere si regulile de competenta ale sectiilor specializate. Comitetul Stiintific si Tehnic Euratom isi desfasoara activitatea in domeniul specific al energiei atomice si are caracter consultativ. Este alcatuit din 20 de membrii, numiti de Consiliu pe 5 ani, cu posibilitate de reinnoire. Sarcinile Comitetul Stiintific si Tehnic Euratom: -sa promoveze cercetarea si sa asigure propagarea informatiei tehnice; -sa stabileasca standarde de siguranta universale pt a proteja sanatatea populatiei; -sa faciliteze investitii si sa asigure infiintarea instalatiilor de baza necesare dezvoltarii energiei nucleare in UE; -sa se asigure ca toti utilizatorii din UE sunt aprovizionati constant si echitabil cu minereuri si combustibili naturali; -sa se asigure ca materialele nucleare civile nu sunt redirectionate catre alte scopuri (ex. militare)

109. Comitetul regiunilor 323-327


Comitetul regiunilor a aparut ca o necesiate de a tine legatura cu persoanele fizice ale statelor membre prin intermediul reprezentantilor. Membrii Comitetului Regiunilor sunt fie titularii unui mandat electoral in cadrul unei autoritati, fie raspund dpdv politic in fata unei adunari alese. Sediul Comitetului este la Bruxelles. Organizare- Organele Comitetului sunt Adunarea Plenara, presedintele, Biroul si comisiile. Adunarea Plenara este compusa din toti membrii Comitetului si se intruneste in sedinte trimestriale. Sarcinile Adunarii Plenare: -adopta avize, rapoarte, rezolutii; -adopta proiectul de estimare a veniturilor si cheltuielilor Comitetului; -adopta programul politic al comitetului la inceputul fiecarui mandat. Comitetul regiunilor isi desemneaza dintre membrii sai presedinte si Biroul, pentru o durata de doi ani si jumatate. Biroul Comitetului este compus din presedinte, 27 de vicpresedinti, 27 de membri si presedinti ai grupurilor politice din cadrul Comitetului. Sarcinile biroului: -elaboreaza si prezinta in fata Adunarii Plenare proiectul sau de program politic la inceput fiecarui mandat, ca la sf sa dea raportul despre punerea in aplicare a acestuia; -controleaza punerea in aplicare a programului de lucru; -organizeaza si coordoneaza lucrarile Adunarii Plenare, precum si a comisiilor; -dispune de competenta generale in materie financiara, de organizarea si adminstrativa. La nivelul Comitetului functioneaza trei structuri de lucru: delegatiile nationale, grupurile politice, grupurile interregionale. Componenta Comitetul Regiunilor are maxim 350 de membri, fiecarui stat membru fiindu-i alocat un numar de locuri. Consiliul are rol hotarator pt numirea membrilor in Comitetul Regiunilor. Consiliul adopta lista membrilor si a supleantilor stabilita in conformitate cu propunerile fiecarui stat membru. Competenta Comitetului Regiunilor, care adopta avize cand: -este consultat de catre PE, Consiliu sau Comisie; -din proprie initiativa; -atunci cand Comitetul primeste solicitari de avize; -rezolutiile se inscriu pe ordinea.

110.Banca europeana de investiii - 327-328


1) Reglementarea Bancii Europene de Investitii. BEI a fost constituita la 1 ianuarie 1959 la Luxembrug; este reglementata de art. 308-309 TFUE. BEI este organism financiar care se autofinanteaza, fiind

63

independenta de bugetul Uniunii Europene. BEI este finantata prin imprumuturi de pe pietele de capital, le reorienteaza apoi, fara scop lucrativ, in directia investitiilor prioritare ale Uniunii. FInantarile sale sunt in majoritate orientate in regiunile cele mai sarace (ale Uniunii), BEI acordand, de asemenea, credite si tarilor mediteraneene, din Africa, Caraibe, Pacific si Statelor din Est. Astfel, in anul 2004 suma totala a imprumuturilor acordate de BEI s-a ridicat la peste 45,8 miliarde , destinate mai ales investitiilor prioritare in regiunile defavorizate ale Uniunii. Investitiile sunt plasate in tarile respective, mai ales in industrie, servicii, educatie, sanatate, mediu si infrastuctura. BEI are personalitate juridica, actioneaza in limitele ce-i sunt conferite prin TFUE si prin statutul prevazut in Protocolul (nr. 5) anexa la taratate (art. 308 TFUE). 2) Componenta si competenta BEI. Membrii BEI sunt statele membre. Actionarii bancii - statele membre ale UE - subscriu colectiv la capitalul bancii, iar contributia fiecarei tari reflecta puterea economica a acesteia in Uniune. BEI este organizata dupa cum urmeaza: Consiliul guvernatorilor - asigura conducerea BEI; este compus din minstri de finante ai statelor membre, stabileste orientarile generale in politica de credit, aproba bilantul si raportul anual, decide marirea capitalului si numeste membrii Consiliului de administratie, ai Comitetul de directie si ai Comitetului de verificare; Consiliul de administratie - numara 24 membri propusi de statele membre si unul propus de Comisia Europeana; membrii sunt numiti pe 5 ani; decide in legatura cu acordarea creditelor, cu privire la garantii etc., cu majoritate voturilor; Comitetul de directie - este compus din presedintele si vicepresedintele BEI numiti pe o perioada 6 ani, pe baza propunerilor Consiliului de administratie si de catre Consiliul guvernatorilor; are sarcina conducerii afacerilor curente, iar presedintele sau este presedintele Consiliului de administratie; Comitetul de verificare - numit de Consiliul guvernatorilor; este insarcinat cu controlul regularitatii operatiunilor bancare. BEI coopereaza cu institutiile UE, reprezentantii sai participa in comitetele Parlamentului European, iar Presedintele BEI participa la reuniunile Consiliului, atunci cand se intalnesc minstrii economiei si finantelor din statele membre. Apeland la pietele de capital si la resursele proprii, BEI are misiunea sa contribuie la dezvoltare echilibrata si neintrerupta a pietei comune in interesul Comunitatii (art. 309 TFUE). In acest scop, BEI faciliteaza, prin acordarea de imprumuturi si garantii si fara a urmari un scop lucrativ, finantarea, in toate sectoarele de activitate a urmatoarelor proiecte: proiecte care vizeaza dezvoltarea regiunilor mai putin dezvoltate; proiecte care vizeaza modernizarea sau conversiunea intreprinderilor sau crearea de noi activitati ca urmare a instituirii progresive a pietei comune, care, prin amploarea sau prin natura lor, nu pot fi finantate in intregime prin diferitele mijloace existente in fiecare dintre statele membre; proiectele de interes comun pentru mai multe state membre care, prin amploarea sau prin natura lor, nu pot fi finantate in intregime prin diferitele mijloace existente in fiecare dintre statele membre (art. 309 TFUE). De asemenea, BEI faciliteaza finantarea programelor de investitii, conjugata cu asistenta acordata de fondurile structurale si de alte instrumente financiare ale Comunitatii. BEI nu trebuie confundata cu Banca Europeana de Reconstructie si Dezvoltare (BERD). BERD a fost creata in anul 1991 si cu contributia BEI - 3%, in scopul acordarii de imprumuturi statelor din Europa Centrala si de Est, in vederea realizarii tranzitiei spre o economie de piata functionala. La infiintarea BERD au participat peste 40 tari, mai mult de jumatate din capitalul social fiind insa constituit cu participarea UE.

64