Sunteți pe pagina 1din 6

CURS 1 1. PROCESUL DE NURSING IN ANESTEZIE SI TERAPIE INTENSIVA 1. DEZIDERATE 2. DEFINITIE SI OBIECTIVE 3.

TIPURI DE ANESTEZIE Lucrari practice 1 ROLUL SI RESPONSABILITATILE ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI. PLANUL DE INGRIJIRE IN ATI SI MEDICINA DE URGENTA PROIECTE PE STUDII DE CAZ 2. PROTOCOALE DE INGRIJIRE A PACIENTULUI IN ATI SI MEDICINA DE URGENTA Anestezia a fost introdusa in Romania in 1957 = totalitatea mijloacelor farmaceutice si tehnice care permit: 1. pacientul sa tolereze actul terapeutic si chirurgical in conditii optime de securitate si comfort 2. chirurgului sa execute actul operator in conditii de imobilitate si relaxare adecvate ale pacientului Componentele anesteziei sunt in numar de 4: - analgezie - obligatorie - amnezia, hipnoza facultativa - relaxarea musculara facultativa - homeostazia generala obligatorie Analgezia lipsa durerii caracterizeaza atat anestezia generala ( AG ), cat si anestezia locoregionala ( AL ), fiind o componenta obligatorie a anesteziei cele mai importante substante care o determina sunt opiodele ( morfinice) inclusiv gazele potenteaza efectele celorlalte analgezice Amnezia, hipnoza - somnul - componenta facultativa, nu e obligatorie in timpul AL, dar e obligatorie in cazul AG ( pacientul e intubat, aude tot si ii determina anxietate ulterior, daca nu e amnezic) - chiar daca nu se face e nevoie de un anxiolitic foarte bun Relaxarea musculara - componenta facultativa, impusa de sediul interventiei chirurgicale si de amploarea ei - si sub AG si sub rahianestezie - AG pacient adormit neintubat sau intubat, in cel din urma caz pacientul nu poate respira si pentru a fi intubat trebuie relaxat Asigurarea homeostaziei

- toate masurile de terapie intensiva intraoperatorie necesare mentinerii functiei vitale - monitorizarea functiilor vitale pentru a asigura securitatea pacientului - e componenta obligatorie a oricarei anestezii Anestezia are urmtoarele obiective: -efectuarea tehnicilor care asigur analgezia (sau i unul din celelalte 3 deziderate ale anesteziei generale) n timpul interveniilor chirurgicale; -meninerea funciilor vitale n timpul stress-ului chirurgical i anestezic; -terapia diferitelor aspecte ale durerii (durerea post-operatorie, durerea cronic, durerea acut); -tehnicile de resuscitare cardio-respiratorie i cerebral intra-operator; -tehnicile specifice ale tratamentului inhalator cu aerosoli; -tratamentul clinic al tulburrilor hidro-electrolitice i acido-bazice,pre-, intra- i post-operator. Caracteristicile acestei specialiti sunt urmtoarele: - are un caracter de urgen; - este o specialitate de vrf n rndul specialitilor medico-chirurgicale; - diminu riscul traumatic chirurgical; - mbin clinica cu tehnologia modern pentru a suplini temporar sau permanent funciile vitale ale bolnavului; - i asum o mare responsabilitate medical; - asigur supravieuirea bolnavilor i vindecarea post-operatorie prin ansamblul de tehnici, msuri de ngrijire i tratament post-operator. Anestezia poate fi: I.-local (de contact, prin infiltraie,prin refrigeraie sau prin acupunctur); II.-regional (infiltraia unui nerv mai important sau a unei rdcini nervoase); III.-general (aa numita com reversibil produs medicamentos, intenionat, cu scop analgetic sau com controlat). Anestezia general este o stare de inhibiie global reversibil, a sistemului nervos central, cu abolirea (aproape complet) a strii de contien, a sensibilitii dureroase, a reflexelor de aprare i a tonusului muscular, dar cu pstrarea n acelai timp n limite normale sau uor deprimate a funciilor: cardio-vascular, respiratorie, renal, metabolic, etc. Anestezia asigur abolirea durerii de orice fel, funcionarea n limite acceptabile (normale sau aproape normale) a funciilor vitale, permite actul terapeutic operator i asigur recuperarea post-anestezic complet i vindecarea total a bolnavului. Exist 2 tipuri de anestezii valabile att pentru anestezia local (AL), anestezia locoregional (ALR) sau anestezia general (AG): a)anestezia terapeutic i b)anestezia chirurgical. a)Anestezia terapeutic nu este legat de actul operator i are ca obiective tratarea durerilor acute sau cronice, terapia astmului bronic grav, a botulismului, a encefalitei virale grave cu prinderea muchilor respiratori, a

bronhopneumoniei grave, a ARDS (sindrom de detres respiratorie acut), a MSOF, a poliomielitei cu prinderea muchilor respiratori, a miasteniei gravis, a tetanosului, etc.Anestezia terapeutic poate fi: local, loco-regional i general. b)Anestezia chirurgical este direct legat de actul operator. Ea este diferit, dup specialitile chirurgicale pe care le deservete, n esen fiind tot anestezie local, loco-regional sau general, dar cu specificul fiecrei specialiti. Exist astfel: -anestezia n chirurgia general (din care deriv toate celelalte); -anestezia n obstetric-ginecologie; -anestezia n stomatologie; -anestezia n chirurgia infantil; -anestezia n neurochirurgie,etc. Anestezia chirurgical poate fi att anestezia loco-regional (ALR) ct i anestezia general (AG). De obicei se prefer anestezia general cu intubaie oro-traheal sau naso-traheal, deoarece asigur un confort mai bun pentru pacient i pentru chirurg i un control mai bun al funciilor vitale (prin intubaie oro-traheal), dar i cele 4 deziderate ale anesteziei generale (patrulaterul anestezic): 1.hipnoz; 2.analgezie; 3.relaxare muscular (necesar doar n unele domenii); n stomatologie e necesar doar minim, pentru a putea ventila bolnavul intubat oro-traheal sau naso-traheal; Monitorizare pacient: - observarea functiei vitale periodic sau continuu ( tendinta moderna ) - da informatii despre evoluitia TA, EKG ( se urmareste segmentul ST) - se observa profunzimea anesteziei si calitatatea ei - se refera si la interrelatia medic anestezist pacient asistent medical echipament de monitorizare - cuprinde urmarirea : aparatului de anestezie, medicatiei folosite, functiilor vitale, pacientului ( pre, intra si postanestezic) 1. Standard Pentru anestezie generala: 1. supraveghere clinica 2. puls 3. EKG 4. TA 5. frecventa respiratiei 6. saturatia in oxigen a sangelui periferic ( SpO2) 7. valoarea CO2 la sfarsitul inspirului ( pentru pacientul intubat ) 8. fractia inspiratorie a oxigenului 9. temperatura ( pentru metabolism ) Pentru anestezia loco-regionala: 1. Supraveghere clinica

2. puls 3. EKG 4. TA 5. frecventa respiratiei 6. SpO2 se masoara prin pulsoximetrie 2. Pentru situatia patologica monitorizarea se extinde si se adapteaza 1. pentru masurarea TA cateter 2. pentru monitorizarea hemodinamica PVC cateter Swan Gantz ( masurarea presiunii in artera pulmonara blocata ) ngrijirea bolnavului asistat respirator Ventilaia mecanic este o metod terapeutic suportiv a funciei ventilatorii pulmonare. Ea este folosit att n terapie intensiv ct i n anestezie ca substituent al funciei mecanice a plmnului la pacientul sedat i curarizat. Printre indicaiile terapeutice ale ventilaiei mecanice amintim: insuficiena respiratorie acut (hipoxemic, hipercapnic, mixt), dificultatea eliminrii secreiilor traheobronice, efectuarea unor manevre diagnostice/terapeutice (endoscopie/ bronhoscopie) sau de protecie a cilor aeriene, stopul cardiorespirator. Materialele necesare manevrei de intubatie oro-traheal i sunt foarte bine cunoscute asistentei medicale care lucreaz n secia de A.T.I, acestea sunt: sonda de intubaie de diverse marimi, mandrin, laringoscop cu lame drepte/curbe (de diverse marimi), stetoscop, sering de 10 ml, masc, balon Ruben, pipe Guedel, manui, sistem de aspiraie cu vacuum i sonde de aspiratie, bronhoscop, pensa Magill, aparat de ventilaie mecanic. Medicamentele folosite: droguri (folosite pentru sedare/curarizare propofol, midazolam, diazepam, succinilcolina, atracurium), vasopresoare (adrenalina, efedrina, tropina), spray cu anestezic local (lidocaina 1%). Bolnavul asistat respirator trebuie monitorizat noninvaziv permanent, prin asta intelegndu-se masurarea tensiunii arteriale, pulsului, frecventei respiratorii, saturaiei de oxigen, temperaturii. Ca manevre generale postintubaie pe care le execut asistenta medical sub atenta supravegheare a medicului anestezist sunt: 1. umflarea balonaului (etaneizare), 2. securizarea sondei de intubaie, 3. aspiraia secreiilor traheo bronice, 4. ventilaie mecanic cu Fi O2 100%, 5. repletie volemic, 6. administrare de vasopresoare/ inotrope, 7. montarea sondei nazogastrice, montarea sondei vezicale. Pe lng acestea mai sunt i manevrele specifice postintubaie setarea parametrilor, titrarea Fi O2 , evaluarea funciei respiratorii (pulsoximetrie, monitorizarea gazelor sanguine). Aceast metod terapeutic nu este lipsit de complicaii, cele mai importante sunt respiratorii imediate (intubaie esofagian, detubare accidental, astuparea i cudarea sondei, fisurarea/ ruperea balonaului sondei, alunecarea sondei, pierderi aeriene, inseria accidental a sondei nasogastrice n trahee, bronhospasm, atelectazie, aspiratie de

coninut gastric) i tardive (infecii pulmonare, stenoze traheale, eroziuni de perete traheal/vase sanguine, atelectazii). Dup acestea, ca importan, sunt complicaiile celorlate aparate i sisteme aici putem vorbi de cele cardiovasculare (hipotensiune arteriala, bradicardie/ tahicardie), digestive (HDS,ileus), neurologice (polineuroparia bolnavului critic), renale (IRA, edeme generalizate), cutanate (escare). Rolul asistentei medicale n prevenirea unor astfel de complicaii este foarte important. Printr-un nursing permanent care include - toaleta zilnic a cavitii bucale, - aspiraia traheobronsic, - schimbarea zilnic a leucopastului - pipei, verificarea regulat a balonasului sondei de intubaie orotraheal, - verificarea permeabilitii sondei nazogastrice, - drenaj postural, - mobilizare pasiv a pacientului se ncearc evitarea compicaiilor dar i asigurarea unui climat optim pentru o evoluie bun a bolii. Ali pai importani n ngrijirea bolnavului ventilat mecanic mai sunt: - administrarea tratamentului (terapie cu bronhodilatatoare, administrare de mucolitice pe sonda de intubaie orotraheal, aspiraie bronhoscopic); - monitorizarea prin: recoltarea de probe biologice (secreie bronsic, exudat faringian), recoltare de snge arterial (gaze sanguine), - radiografie pulmonar, bronhoscopie. O foarte mare importan se va acorda i aparatului de ventilaie mecanic la care se urmarete s fie racordat la sursa de oxigen i aer comprimat, s aibe montate tubulatura i canistra de umidificare (umplerea acesteia cu apa distilata), schimbarea acestora la un interval de 48 ore, golirea capcanelor i a tubulaturii de apa rezultat din condens, recoltarea de probe bacteriologice din capcanele de apa. Factori ce influenteaza trezirea: Preanestezia: toate drogurile folosite in prea-nestezie prelungesc perioada de trezire Anestezicele volatile si gazoase: cand presiunea arteriala cerebrala a anestezicului utilizat atinge o loare critica numita concentratie minima alveolara de trezire (MAC AWAKE), survine trezirea. Drogurile intravenoase: 1. natura drogurilor folosite si asocierea lor; 2. particularitatile metabolice si de reactie ale organismului; 3. natura si sediul afectiunii chirurgicale ce determina sediul si amploarea interventiei; Toti acesti factori luati individual nu pot fi cuantificati, ce poate fi cuantificat si ierarhizat este starea de trezire din anestezie Faza I trezirea imediata Semne vitale: respiratie spontana, eficienta si sila, hemodinamica sila (puls, tensiune in limite normale);

Semne nervoase: reflex palpebral prezent, raspuns motor la stimuli nociceptivi si verbali, activitate motorie spontana. Semne psihice: bolnav amnestic, dezorientat in timp si spatiu, evolutia bolnavului depinde de supravegherea de catre medic sau asistenta. Faza II bolnav treaz dependent Semne vitale: clinic normale; Semne nervoase: tonicitate si reflexe osteo-ten-dinoase normale. Semne psihice: bolnav constient, orientat in timp si spatiu capabil sa sustina o conversatie coerenta si spontana.. Evolutia bolnavului depinde de interventia infirmierei (pentru masuri de nursing) si a asistentei pentru administrarea analgeticelor (bolnavul constientizeaza durerea). Faza III bolnav treaz independent Semne vitale: aparatul respirator si cardioscular revin la parametri preanestezici Semne nervoase: activitate neuro-musculara normala. Semne psihice: activitate psihica si performante normale. Evolutia bolnavului depinde de sediul, natura si amploarea interventiei chirurgicale, element ce dicteaza si locul unde fi supravegheat bolnavul (spital sau domiciliu). Lucrari practice 1 ROLUL SI RESPONSABILITATILE ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA PACIENTULUI. PLANUL DE INGRIJIRE IN ATI SI MEDICINA DE URGENTA PROIECTE PE STUDII DE CAZ 2. PROTOCOALE DE INGRIJIRE A PACIENTULUI IN ATI SI MEDICINA DE URGENTA