CONTABILITATEA DECONTARILOR CU PERSONALUL

Pentru o bun desfurare a activitii economice, la nivel micro i macroeconomic,este nevoie de modificri asupra structurilor economice, sociale i politice. n temeiul economiei de piaa, bazat pe libera iniiativ, agentul economic este liber s cheluiasc, s utilizeze, s produc i s economiseasc resursele de care dispune, ct i cum consider decuviin i s-i urmreasc propriile interese, n contextul general al armonizrii acestoracu interesele i nevoile reale ale societii.Una dintre categoriile de resurse indispensabile n desfurarea i dezvoltareaactivitii unei firme este resursa uman. Corelate n permanen la dimensiunea, structura inevoile unui agent economic, resursele umane reprezint elementul care asigur coeziunea,eficiena i stabilitatea acestui sistem dinamic real. Gradul de adncire a diviziunii muncii,dar i ceilali factori de producie (capitalul i natura), influeneaz asigurarea compatibilitii dintre componentele sistemului economic n general. De aceea, agentul economic este direct interesat de o gestiune precis a efectivului de personal i de structuraacestuia, de organizarea sistemului de remuneraie n corelaie cu resursele financiare disponibile, performanele i eficiena n munc. Astzi,orice agent economic este un important contribuabil n economia romneasc datorit tuturor obligaiilor de plat la bugetul de stat. Pe parcursul proiectului este dezbtut pe larg problema salarizrii, din punctual devedere al salariatului, dar i al angajatorului, cuprinznd un caz practic care evideniaz practica contabil in acest domeniu. BAZELE TEORETICE

1.Analiza sistemului de calcul, evidenta si control a salariilor Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si n natura cuvenite personalului pentru munca prestata. Marimea salariilor se stabileste prin negocieri colective sau,dupa caz, individuale ntre persoanele juridice sau fizice. Fiecare unitate patrimoniala si stabileste prin contract colectiv de munca propriul sistem de salarizare care include: sistemul tarifar, sistemul de sporuri, formele de salarizare , formele de premiere, alte elemente de salarizare. Salariile individuale se stabilesc prin contract individual de munca, aplicnd sistemul de salarizare fixat n contractul colectiv de munca. Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat nu pot negocia si stabilii salariul tarifar prin contractul individual de munca sub salariul tarifar minim pe tara, care este fixat prin norme legale pentru un program de lucru de 170 de ore, n medie, pe luna, caruia i corespunde un anumit nivel de salariu tarifar orar minim pe tara. Formele de salarizare practicate de o unitate patrimoniala care foloseste personal salariat pot fi: acordul direct, acordul indirect, salarizarea pe baza de tarife sau cote procentuale din veniturile
1

realizate. Acordul direct sau indirect se aplica individual sau colectiv. Forma de salarizare care se utilizeaza la fiecare loc de munca este cea prevazuta n contractul colectiv de munca ncheiat la nivelul fiecarei unitati. Salariul cuprinde salariul de baza, sporurile si adaosurile la acestea. Sistemul de sporuri la salariul de baza este format din:

Sporuri pentru conditii grele de munca cum sunt: sporuri pentru conditii grele, periculoase, nocive sau penibile de munca; Sporuri pentru orele lucrate peste programul normal de lucru si lucrul n zilele libere si sarbatorile legale. Prin contractul colectiv de munca sau contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare fel de spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza. Sporuri pentru vechime n munca Sporuri pentru lucrul n timpul noptii; Sporuri pentru exercitarea unei functii suplimentare; Prin contractul colectiv de munca se poate preciza si acordarea sporului de fidelitate fata de intreprindere n functie de vechimea n aceeasi unitate si rezultatele obtinute n munca. In contractul colectiv de munca sau in contractul individual de munca se nominalizeaza fiecare spor si se mentioneaza daca face parte sau nu din salariul de baza. Ca adaosuri la salariul de baza sunt considerate: Premiile acordate din fondul de premiere constituit pe seama fondului de salarii; Cota parte din profit ce se repartizeaza salariilor; Alte adaosuri.

Fiecare societate comerciala isi stabileste sistemul propriu de norme de munca si normative de personal. Normele de munca pot fi exprimate si sub forma de norme de timp, norme de productie, sfera de atributii sau alte forme corespunzatoare specificului activitatii. In afara drepturilor pentru munca prestata (salarii), salariatii beneficiaza si de alte drepturi de personal acordate in baza normelor legale si a contractelor de munca ,cum sunt indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si premii de orice fel, care se platesc din fondul de salarii; indemnizatii de asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din bugetul asigurarilor sociale; alte drepturi de personal. Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii prestate.

Salariile acordate personalului constituie pentru unitatea care efectueaza plata o cheltuiala de exploatare la nivelul salariilor brute impozabile. Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile;indemnizatiile
2

si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca urmare a cresterii preturilor si tarifelor; avantajele in natura. Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariu de baza;compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului. Avantajele in natura reprezinta o parte a remuneratiei care nu este varsata sub forma baneasca ci sub forma de bunuri si servicii. Principalele retineri din salariu sunt: impozitul pe salariu; contributia salariatilor pentru pensia suplimentara; contributia personalului la asigurarile sociale si de sanatate , avansurile banesti si avantajele in natura acordate; retineri din valori datorate tertilor sub forma de chirii; cumparari cu plata in rate, alte retineri din salariu. Retinerile din salariile personalului reprezantand chirii; cumparari cu plata in rate sau alte obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare a existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.

2.Salarizarea,notiune si principii

Salariul constituie o categorie economica, dar si una de factura juridica Prin salariu se intelege pretul muncii prestate in temeiul contractului individual de munca exprimat, de regula, in bani. Prestarea muncii si salarizarea muncii sunt obligatiile principale ce rezulta pentru salariat si, respectiv, pentru angajator, prin incheierea contractului de munca se stabileste ca pentru munca prestata, in conditiile prevazute in contractul individual de munca , fiecare presoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului respectiv. Legislatia in materie de salarizare este destul de proliferanta , principiile sistemului de salarizare se pot sistematiza astfel: - la munca egala, salariu egal, la stabilirea salariului, nu se pot face discriminari pe criterii politice , entice , confesionale , de varsta , de sex sau de stare materiala; -diferentierea salarizarii dupa: nivelul studiilor; in raport cu functia (meseria) indeplinita si conditiile de munca; dupa cantitatea si calitatea muncii; in functie de vechimea in munca (in mod obligatoriu in unitatile bugetare si in regiile autonome cu specific deosebit si numai facultative la celelalte categorii de angajatori). -stabilirea, de regula, a sistemului de salarizare si a salariilor in mod concret prin negociere colectiva sau/si individuala. 3.Elemente

Elementele sistemului de salarizare sunt componenetele salariului, respectiv salariul de baza, sporurile si adaosurile la salariul de baza. Salariul de baza constituie elementul principal al salariului si se determina pentru fiecare salariat in raport cu urmatorii factori importanta si complexitatea atributiilor de serviciu, pregatirea si competenta profesionala. Sporul la salariu de baza, reprezinta un element accesoriu.In legislatie si in contractele colective, se regasesc cele mai importante sporuri la salariul de baza, Sporurile la salariul de baza se stabilesc si se modifica la fel ca salariul prin negociere colectiva sau si individuala). Sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale este stabilit prin lege in raport cu forma de organizare a unitatii, modul de finantare si caracterul activitatii sale; Caracterul activitatii diferentiaza salarizarea , dupa cum se refera la activiatatea de conducere si, in cadrul acestora, la functii (posturi) cu studii medii sau superioare. Formele de salarizare se pot combina intre ele, avand caracter diferit de la o ramura a economiei la alta, de la un angajator la altul. Veniturile salariale se deosebesc: salariul nominal (sau net) este reprezentat de salariul brut minus retinerile salariale obligatorii stabilite de lege pe care le plateste persoana incadrata in munca (salariatul). Salariul real este suma care reprezinta capacitatea potentiala a salariatului de a achizitiona bunuri si de a beneficia de servicii. Salariul real cuprinde suma care ii ramane salariatului pentru consum si pentru a economisi. In contractele colective este necesar sa cuprinda : Formele de salarizare Retele de salarizare, cu salariile aferente muncitorilor calificati sau necalificati Salariile de baza penru functiile de executie(cu studii medii sau superioare) si de conducere (de regula, cu studii superioare); Sporurile care se vor acorda, in ce conditii si cuantumurile lor. Potrivit L.68/1993, Guvernul in baza consultarii sindicatelor si patronatului, sa stabileasca salariul minim brut pe tara garantat la plata. Nivelul salariului minim brut pe tara garantat la plata este obligatoriu pentru toate categoriile de angajatori.

Principalele modalitati de salarizare sunt: a) In societatile comerciale si regiile autonome .Conform L.14/1991, baza modalitatilor de salarizare o constituie negocierile colective si individuale. b) In regiile autonome cu specific deosebit, prin hotarari succesive de Guvern s-au stabilit, in baza L.14/1991 salariile care cuprind: salariul de baza, sporuri la salariul de baza (pentru vechime in munca si in functie de rezultatele obtinute; pentru conditiile grele, deosebite sau periculoase; pentru munca desfasurata peste programul normal de lucru; pentru munca in timpul noptii; pentru exercitarea unei functii suplimentare etc). c) In unitatile bugetare, salariile cuprind: salariul de baza; sporul la salariul de pentru vechimea in munca desfasurata peste programul normal de lucru;pentru munca in timpul noptii.
4

Salariul de baza al personalului unitatilor bugetare este stabilit pe functii.

4.Plata salariului Salariul de baza, adaosurile si sporurile sunt confidentiale.Salariul se plateste in bani. Potrivit contractului colectiv de munca la nivel national, la unitatile producatoare de produse agricole o parte din salariu se poate plati in natura,fara a depasi 30% din salariul respectiv. In cazul decesului, drepturile salariale neincasate se platesc sotului supravietuitor, copiilor sau parintilor defunctului; in lipsa acestora, se platesc celorlalti mostenitori potrivit dreptului comun. 5.Salariul de baza pentru personalul din unitatile economice In sectorul concurential, sistemele salariilor de baza fiind, de regula, rezultatul unor negoceri colective sunt foarte diferite de la un agent economic la altul, in functie de obiectivele urmarite de acestia si de raportul de forte dintre cei doi parteneri sociali. In unele sisteme de salarizare se stabileste cel mai mic salariu de baza din unitate si raportul ce trebuie sa existe intre salariile de baza si celelalte functii si acest salariu minim, raport stabilit sub forma unor coeficienti. Prin inmultirea celor doua elemente rezulta salariul de baza al fiecarei functii, iar atunci cand se majoreaza salariul minim pe unitate , se modifica in aceeasi proportie toate salariile de baza. 5.1 Salariul de baza minim Se poate stabilii prin contractul colectiv de munca la nivelul unei unitati, un salariu de baza minim pe unitate superior salariului minim prin lege. De altfel, la unii agenti economici cu capital majoritar de stat, salariul minim pe unitate se determina pe baza unei relatii de calcul de tipul: Smin=Smin brut pe tara x K, Unde K= coeficient supraunitar, cu valori cuprinse intre 1,2 si 2. Aceasta legatura directa intre salariul pe unitate si salariul de baza minim brut pe tara obliga la modificarea salariilor din unitatea respectiva, odata cu majorareade catre Guvern a valorii salariului minim brut pe tara. Relatia intre salariul minim pe economia nationala si grilele de salarizare se pastreaza si la nivelul contractului colectiv de munca unic la nivel national si aici fiind stabiliti pe functii, coeficienti minimi de ierarhizare a salariilor de baza pe functii:

Astfel, de exemplu:

a) pentru muncitorii: 1. necalificati 1 2. calificati 1,2

b) pentru personalul incadrat pe functii, pentru care conditia de pregatire este: 1. studii superioare 1,5. Coeficientii de ierarhizare se aplica la salriul de baza minim negociat, la nivelul la care exista un astfel de salariu. 5.2 Cum se calculeaza salariul de baza Salariul de baza poate fi stabilit pe ora, zi sau luna, pentru personalul din sectorul bugetar, salariile de baza , potrivit legii, sunt lunare. In cazul in care o persoana nu a lucrat intreaga luna , salariul corespunzator perioadei lucrate se calculeaza prin inmultirea salariului de baza ce revine pentru o zi lucratoare din acea luna (calculat prin impartirea salariului de baza lunar la numarul de zile lucratoare din luna respectiva stabilite potrivit legii) cu numarul de zile lucrate. Trecerea de la salariile lunare la cele orare sau zilnice se face prin utilizarea duratei medii anuale, in ore sau in zile ale unei luni. Durata medie pentru anul 1999 este de 21,5 zile lucratoare/luna, respectiv 172 ore/luna. Personalul, pentru care salariul lunar se calculeaza pe baza salariului orar zilnic, nu mai primeste in toate lunile acelasi salariu, intrucat numarul de zile lucratoare si respectiv numarul de ore lucratoare variaza de la luna la luna, dar se asigura o legatura mai buna intre cheltuielile de personal si volumul de munca prestat. 5.3 Drepturile salariale care fac parte din salariul de baza In ultima perioada se constata o tendinta de a include in salariul de baza si alte sporuri si indemnizatii. Astfel, prin Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, s-a prevazut ca pentru acest personal se includ in salariul de baza urmatoarele drepturi, calculate in mod distinct: a) indemnizatia de 15% din salariul de baza al functiei indeplinite ce se acorda personalului didactic din casele de copii si din invatamantul (art. 49,alin.3 din legea mentionata); b) gradatia de merit ce reprezinta 20% din salariul de baza al functiei (art.50,alin.3 si art.90, alin.6); c) salariul de merit ce reprezinta 15% din salariul de baza (art.50, alin.7 si art.90, alin.6); d) salariul de stabilitate ce reprezinta 15% din salariul de baza (art.50, alin. 7 si art. 90, alin.10); e) sporul de suprasolicitare neuro- psihica de 30 din salariul de baza acordat de fiecare transa de vechime in invatamant (art.50, alin.13) f) sporul de desfasurarea activitatii in conditiii de risc, de pana 30% din salariul de baza (art.89, alin.1); g) indemnizatia acordata personalului de conducere , indrumare si de control de pana la 55% din salariul de baza (art.51, alin.3);
6

h) indemnizatia acordata pentru indeplinirea functiei de diriginte, reprezentand 10% din salariul de baza (art.51, alin.5). n statul de plat a salariilor se opereaz (unde este cazul) i reinerea avansului chenzinal acordat n cursul lunii pe baza listelor de avans chenzinal.Salariul minim brut pe ar s-a modificat de la 540 lei la 600 lei ncepnd cu 1 ianuarie 2009 potrivit prevederilor H.G. nr.1051/10.09.2008. Cuantumul de 600 lei sestabilete pentru un program complet de lucru de 170 de ore n medie pe lun, reprezentnd3,529 lei/or. Stabilirea pentru personalul angajat a unui salariu sub salariul minim brut constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de la 1.000 lei la 2.000 lei. Coeficienii minimi de ierarhizare se aplic la salariul de 600 lei pe tot parcursul anului 2009. n acest an salariul minim pentru un muncitor necalificat va fi 600 lei, pentru un muncitor calificat salariul va fi de 720 lei, iar pentru personalul ncadrat pe funcii care necesit studii superioare,salariul minim va fi de 1.200 lei. Personalului de specialitate ncadrat pe funcii pentru care condiia de pregtire este coala de maitri sau cea de tehnicieni,i se apliccoeficientul de 1,3 la salariul de 600 lei,adic 780 lei,iar pentru cei cu studii de scurt durat coeficientul este de 1,5 aplicat la acelai salariu de 600 lei, rezultnd un salariu de 900 lei lunar. Pe site-ul oficial al Ministerul Muncii, Familiei i Proteciei Sociale a fost publicat un proiect de Hotarare pentru stabilirea salariului de baz minim brut pe ar garantat n plat. In respectivul proiect, mai exact la Articolul 1, se precizeaza ca ncepnd cu data de 1 ianuarie 2012, salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat se stabilete la 700 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore n medie pe lun n anul 2012 reprezentnd 4,13 lei/or. . Fata de nivelul salariului minim valabil in 2011 (670 lei) aceasta inseamna o majorare cu 4,47 %.Proiectul precizeaza (la Art. 2) si faptul ca pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baz, potrivit ncadrrii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baz minim brut pe ar garantat n plat prevzut la art. 1. Constatarea contraveniei i aplicarea sanciunii se fac de ctre personalul Ministerului Muncii, Familiei i Proteciei Sociale prin inspectoratele teritoriale de munc judeene i al municipiului Bucureti, mputernicit, dup caz, prin ordin al ministrului muncii, familiei i proteciei sociale.La data intrrii n vigoare a viitoarei hotrri, Hotrrea Guvernului nr. 1.193/2010 pentru stabilirea salariului de baz minim brut pe ar garantat n plat, publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, nr. 824 din 9 decembrie 2010, se abrog. Toate sporurile acordate salariailor cu contract individual de munc se aplic la salariul minim brut de ncadrare sau, dup caz la salariu de ncadrare negociat pentru fiecare salariat.n situaia n care angajatorul, din motive tehnice sau din alte motive trebuie s ntrerup activitatea societii, el va plti salariailor 75% din salariul de baz individual, cu condiia ca ntreruperea lucrului s nu se fi produs din vina lor. n tot acest timp salariaii vor rmne la dispoziia angajatorului prin prezena n incinta unitii sau la domiciliu, dup cum s-a stabilit de comun acord cu angajatorul. 5.6 Sporuri la salariu de baza
7

Sporurile se utilizeaza pentru diferentierea salariilor in raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, cu vechimea in munca sau in raport cu alte elemente. Dintre acestea , cel mai des intalnite sunt: a) Sporul pentru in vechimea in munca . Marimea acestui spor este stabilita , pe urmatoarele transe de vechime: Transa de vechime in munca Cota de calcul -intre 3 si 5 ani 5% -de la 5 la 10 ani 10% -de la 10 la 15 ani 15% -de la 15 la 20 ani 20% -peste 20 ani 25% Valoarea sporului de vechime se determina prin aplicarea cotei de calcul la salariul de baza corespunzator timpului lucrat in programul normal de lucru. La stabilirea transei de vechime in munca , in majoritatea cazurilor se ia in calcul toata vechimea inregistrata, indiferent daca aceasta s-a realizat in unitatea respectiva ori in alte unitati sau daca reprezinta vechimea in specialitatea postului pe care este incadrata persoana respectiva, ori in alte activitati fara nici o legatura cu aceasta. b) Sporul pentru conditii de munca periculoase. Acest spor se utilizeaza acolo unde, cu toate masurile de securitate a muncii luate, se mentine un anumit risc de accidente sau imbolnaviri, cum ar fi: cadere de la inaltime pericol de explozie pericol de iradiere pericol de accidente in munca cu animalele pericol de contagiune. Aceste riscuri conduc la o retinere a personalului de a lucra in aceste locuri mai putin sigure, iar prin cresterea securitatii muncii rolul acestui spor se reduce foarte mult. La unitatile in care se stabilesc prin negociere , cuantumul minim al sporului pentru conditiile periculoase de munca este de 10%. Acest spor ajungela 15-20% din salariul de baza , dar sunt situatii in care sporul ajunge pana la nivelul unui salariu de baza. c) Sporul pentru conditii de munca nocive sau vatamatoare. Acest spor se utilizeaza atunci cand: in perimetrul de lucru al salariatului se degaja, in procesul de productie,diferite substante nocive sub forma de pulberi (azbest, carbune, siliciu, diferite metale) sau sub forma de vapori sau gaze (acizi, diluanti, bioxid de sulf, amoniac, alte substante toxice).
8

 la locul de munca se inregistreaza zgomote sau trepidatii puternice; conditiile de microclimat (temperatura, umiditate, curenti de aer) sunt nefavorabile, fiind mult diferite de cele normale; salariatul este expus actiunii radiatiilor ionizante, infrarosii, luminoase sau ultraviolete. d) Sporul pentru conditii grele de munca . Acest spor se acorda acolo unde efortul fizic solicitat pentru realizarea sarcinilor este mult mai ridicat decat cel normal sau daca munca se desfasoara in conditii dificile: deplasarea in teren accidentat pozitie de lucru incomoda lucru in aer liber, cu variatii mari de temperatura. La unitatile in care salariile se stabilesc prin negociere , cuantumul minim al acestui spor este de 10%. Iar in cazul unitatilor bugetare , valoarea sporului pentru conditiile grele de munca este pana la 15% din salariul de baza. e) Sporul pentru conditii de munca penibile . Cuantumul acestui spor, mentionat in contractul colectiv de munca unic la nivel national, este minim 10%. In sectorul bugetar se utilizeaza un spor cu o valoare de pana la 30% din salariul de baza de care beneficiaza numai muncitorii din activitatea de salubrizare si canalizare. f) Sporul pentru lucru in timpul noptii . Potrivit art. 115 din Codul muncii, se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22:00-6:00, cu posibilitatea abaterii in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite.Persoanele al caror program de lucru se desfasoara in timpul noptii, durata timpului de munca este mai mica cu o ora decat durata muncii prestata in timpul zilei, fara ca acesta sa aduca o scadere a remunerarii. In contractul colectiv de munca unic national s-a prevazut ca unitatile unde procesul muncii este neintrerupt sau conditiile specifice ale muncii o impun, programul de lucru din timpul noptii poate fi egal cu cel al zilei. Munca prestata in timpul noptii se plateste un spor de 25% din salariul de baza,daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul de lucru. De acest spor beneficiaza si salariatii care lucreaza in conditii deosebite , unde durata timpului de munca este mai mica de 8 ore pe zi. g) Sporul pentru ore suplimentare. In contractul colectiv de munca se prevede ca orele prestate la solicitarea patronului peste programul normal de lucru stabilit in unitate sunt suplimentare .Salariatii pot fi chemati sa presteze ore suplimentare numai cu consimtamantul lor, dar pentru prevenirea sau inlaturarea unor calamitati naturale ori altor cazuri de forta majora, salariatii au obligatia de a presta munca suplimentara ceruta de cel ce angajeaza. Orele suplimentare se compenseaza cu timpul liber corespunzator, iar cele care nu au putut fi
9

compensat pana la sfarsitul lunii se platesc cu un spor fata de tariful pentru orele normale. Potrivit art.120 din Codul muncii, sporul este de : 50% din salariul de baza pentru primele 2 ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru 100% din salariu de baza pentru orele ce depasesc primele 2ore pentru munca prestata in zilele de repaus saptamanal, zilele de sarbatori legale si in celelalte zile in care, potrivit dispozitiilor legale, nu se lucreaza. Aceste cuantumuri de sporuri pentru orele suplimentare sunt prevazute si pentru unitatile bugetare. Numarul de ore suplimentare nu trebuie sa depaseasca anual 120 ore. h) Sporul pentru exercitarea unei alte functii. Acest spor, al carui cuantum a ajuns pana la 50% din salariul de baza al functiei inlocuite , intervine in domeniul contractelor colective de munca la nivel de ramura, grupuri de unitati sau unitati. i) Sporul pentru titlul stiintific de doctor. Acest spor a fost introdus in anul 1998 in aproape toate activitatile din sectorul bugetar. Cuantumul sporului este de 15% din salariu de baza si se poate acorda persoanelor care au titlu stiintific de doctor,daca isi desfasoara activitatea in domeniul pentru care au primit acest titlu. j) Alte sporuri. Se mai utilizeaza si alte sporuri, cum ar fi: sporul de izolare sporul pentru folosirea unei limbi straine sporul pentru incordare psihica si altele. 6.Indexarea salariilor

Potrivit art.6 din Legea salarizarii nr.14/1991, in conditiile cresterii preturilor si tarifelor, sistemul de compensare indexarea salariilor se stabileste cu consultarea sindicatelor si a patronatului, prin Hotarare de Guvern. Pentru personalul din sectorul bugetar indexarea salariilor se stabileste de Guvern. 7.Prezentarea sistemului de salarizare

Prin incheierea unui contract individual de munca, persoana incadrata in munca are dreptul, pentru munca prestata in conditiile prevazute in contract la un salariu cuvenit la incheierea contractului (Art. Din legea salarizarii nr.14/1991). Conform art.4, alin 1 din Legea salarizarii, sistemul de salarizare pe baza caruia se fixeaza salariile individuale se stabileste in raport cu forma de organizare a unitatii, modul de finantare si caracterul activitatii. Ca regula generala, sistemul de salarizare se stabileste prin negocieri colective intre persoanele
10

juridice care angajeaza si reprezentatii salariatilor, in functie de posibilitatile financiare ale persoanei juridice care angajeaza. In cazul unitatilor cu numar redus de personal, unde nu exista obligatia unui contract colectiv de munca, salariile individuale se stabilesc direct prin negociere, intre cel ce angajeaza si cel angajat. In acelasi mod se procedeaza si in cazul angajarii personalului de catre persoanele fizice. Fac exceptie de la aceasta regula sistemele de salarizare pentru personalul unitatii finantate integral sau partial de la bugetul de stat sau bugetele locale, care se stabilesc astfel: a) Pentru personalul unitatilor bugetare de catre Guvern, cu consultarea sindicatelor. Sistemul de salarizare stabilit pentru unitatile bugetare si institutiile publice cu venituri extrabugetare, care nu se incadreaza in prevederile O.G. nr.14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de institutiile publice finantate integral din venituri extrabugetare. b) Pentru personalul autoritatilor legislative, executive si judecatoresti, de catre Parlament, prin lege. c) In acelasi mod ca la unitatile bugetare se stabileste si sistemul de salarizare pentru personalul regiilor cu specific deosebit, nominalizate de Guvern, la care cea mai mare parte a veniturilor o formeaza transferurile de la bugetul de stat . In cazul institutiilor finantate integral sau partial de la bugetul de stat sunt situatii reglementate, prin acte normative , in care suma cuvenita pentru munca prestata se stabileste prin negociere directa, dar aceasta se refera numai la colaboratorii externi cu care se incheie conventii civile si care au calitatea de salariat. Salariul de baza, fiind stabilit in raport cu sarcinile de munca ce revin postului de lucru, tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini. Ca urmare , in cazul in care o persoana are o calificare superioara postului de lucru ,tine seama de pregatirea profesionala necesara realizarii acestor sarcini. Ca urmare, in cazul in care o persoana are o calificare superioara postului de lucru pe care este incadrata, acesta nu are posibilitatea sa-si valorifice integral pregatirea pe care o are , iar stabilirea salariului de baza se va avea in vedere pregatirea profesionala ceruta pentru postul respectiv si nu pregatirea pe care a dobandit-o. In institutiile publice se utilizeaza un sistem de stabilire a salariilor de baza care permite atat determinarea salariilor de baza pentru fiecare salariat, intre limitele prevazute la fiecare , cat si o reglare a sistemului in functie de inflatie. In acest scop, sistemul care a fost aprobat prin Legea nr. 154/1998 a introdus, pentru determinarea limitelor de salarii pe functii, unele notiuni care nu au mai fost utilizate in legislatia muncii si anume: a) Valoare de referinta universala, care se exprima in lei si care este baza unica de determinare a valorii de referinta proprie fiecariu sector de activitate bugetara. Prin modificarea valorii de referinta universala in vederea acordarii unei majorari generale de salarii sau a indexarii salariilor in raport cu cresterea preturilor de consum, se obtine o majorare in aceeasi proportie a tuturor salariilor.

11

b) Indicatorii de prioritate intersectoriala, exprimati in procente, diferentiati pe domenii de activitate. Prin schimbarea valorii indicatorului de prioritate intersectoriala se modifica salariile numai in domeniul de activitate la care se refera indicatorul respectiv. c) Valori de referinta vectoriala, exprimate in lei, rezultate din inmultirea valorii de referinta universala cu indicatorii de prioritate intersectoriala. Aceste valori sunt utilizate ca baza de calcul pentru configurarea grilelor de intervale specifice domeniului de activitate respective si pentru stabilirea salariilor de baza corespunzatoare grilelor de salarizare specifice. d) Grila de intervale pentru stabilirea salariilor de baza pentru functiile specifice fiecarui sector de activitate.

Grilele de intervale sunt stabilite pe domenii de activitate. Nivelurile salariilor de baza ce corespund grilelor de intervale rotunjite la 1000 lei in favoarea salariatilor se calculeaza de ordonatorii principali de credite, pe baza elementelor prevazute de lege. Salariile astfel calculate sunt in suma bruta si se impoziteaza potrivit legii. Pentru functiile de conducere, salariul de baza este cel corespunzator functiei de executie, gradului sau treptei profesionale, la care se adauga o indemnizatie de conducere stabilita pe baza de procente din salariul de baza, diferentiata in raport cu complexitatea corespunzatoare ce revine functiei de conducere. Indemnizatia de conducere face parte din salariul de baza. La determinarea salariului de baza pentru salariatii din institutiile publice , un rol important il joaca evaluarea competitiei si performantei profesionale. Persoanele care ocupa functii de demnitate publica au dreptul, potrivit Legii nr.154/1998 la o indemnizatie lunara care reprezinta unica forma de remunerare a activitatii pe care o desfasoara. In categoria functiilor de demnitate publica alese au fost cuprinse urmatoarele functii:

1. Presedintele Romaniei 2. Senatorii si deputatii (inclusive functiile de conducere din Parlament ocupate de senatori si deputati) 3. Primarii si viceprimarii, presedinti si vicepresedinti ai comisiilor judetene si consilierii in consiliile judetene locale. In categoria functiilor de demnitate publica numite au fost cuprinse urmatoarele functii:

1. Functiile de conducere din autoritatea executiva (prim-ministru, ministru de stat, ministru secretar de stat , subsecretar de stat, secretar general si secretar general adjunct al guvernului, prefect si subprefect) 2. Functiile de conducere din institutiile autoritatii legislative (Curtea Suprema de Justitie ,
12

Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie) 3. Functiile de conducere din alte institutii ale statului (Curtea Constitutionala Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, Consiliul Legislativ, Consiliul Concurentei). 8.Structura datoriilor si creantelor privind personalul si bugetele de asigurari sociale Alaturi de resursele materiale, forta de munca reprezinta un factor principal in producerea de bunuri si prestarea de servicii din cadrul entitatilor economice. In schimbul muncii depuse, personalul angajat primeste salariu, care se stabileste prin negocieri intre angajator si salariati, reprezentati de sindicate. In urma negocierilor se incheie contracte colective si individuale de munca, prin care personalul se obliga sa efectueze activitatile prevazute in contract, iar angajatorul se obliga sa-i remunereze pentru munca prestata. Atat entitatile care au salariati cu contract de munca, cat si angajatii respectivi trebuie sa suporte anumite cheltuieli privind personalul, asigurarile si protectia sociala. 9.Delimitri i structuri privind datoriile i creantele de natur salarial n conformitate cu IAS 19 Beneficiile angajatilor, atunci cnd un angajat a prestat un serviciu ctre o ntreprindere, n timpul unei perioade contabile, ntreprinderea trebuie s recunoasc valoarea beneficiilor pe termen scurt ale angajatilor ateptate a fi pltite n schimbul acelui serviciu astfel: - ca datorie (cheltuial angajat), dup deducerea oricrei valori deja pltite, iar dac valoarea deja pltit depete valoarea neactualizat a beneficiilor, ntreprinderea trebuie s recunoasc acel exces ca activ (cheltuial pltit anticipat) n msura n care plata va conduce la o reducere a pl ilor viitoare sau la o rambursare de numerar; - ca o cheltuial efectiv cu exceptia cazului n care un alt IAS recomand includerea beneficiilor n costul unui activ. Se pot practica mai multe forme de salarizare: - n regie (dup timpul lucrat); - n acord (n functie de cantitatea i calitatea muncii prestate) - n cote procentuale din veniturile realizate. Entittile care au salariati cu contract de munc precum i salariatii acestora suport o serie de contributii, care pentru entitti reprezint cheltuieli iar pentru personal retineri din salarii. De asemenea salariatii pot beneficia de concedii i ndemnizatii de asigurri sociale de sntate. Reflectarea n contabilitate a decontrilor cu personalul se realizeaz cu ajutorul grupei 42 Personal i conturi asimilate.
13

10.Conturi contabile pentru inregistrarea salariului -Contul 421 Personal salarii datorate Evidentiaz datoriile ntreprinderii n legtur cu drepturile salariale cuvenite personalului n bani sau n natur, inclusiv a adaosurilor i premiilor achitate din fondul de salarii pentru munca prestat. Dup continutul economic este un cont de rela ii cu ter ii exprimnd datorii. Dup functia contabil este un cont de pasiv. Soldul creditor al contului reflect drepturile salariale datorate personalului. -Contul 423 Personal ajutoare materiale datorate. ine eviden a ajutoarelor de boal, pentru incapacitate temporar de munc, a celor pentru ntre inerea copilului, pentru ajutoarele de deces i a altor ajutoare acordate salaria ilor. Dup func ia contabil, este un cont este de pasiv. Soldul contului este creditor i reflect ajutoarele materiale datorate salaria ilor. -Contul 424 Prime reprezentnd participarea personalului la profit. Evidentiaz stimulentele acordate personalului din profitul realizat de ntreprindere. Dup func ia contabil este un cont de pasiv. Soldul creditor al contului reprezint stimulentele din profit datorate personalului. -Contul 425 Avansuri acordate personalului. Tine evidenta avansurilor acordate personalului n cursul lunii curente. Dup continutul economic este un cont de creante fat de personal.Dup functia contabil este un cont de activ. Soldul debitor al contului reflect avansurile acordate personalului i nedecontate. -Contul 426 Drepturi de personal neridicate. Evidentiaz drepturile de personal neridicate n termenul legal. Dup functia contabil este un cont de pasiv. Soldul contului este creditor i reprezint drepturile de personal neridicate. -Cont 427 Retineri din salarii datorate tertilor. Eviden iaz sumele re inute din salariile personalului ca fiind datorate ter ilor. Dup functia contabil este un cont de pasiv. Soldul contului este creditor i reflect sumele re inute personalului reprezentnd datorii fa de ter i. -Contul 428 Alte datorii i crean e n legtur cu personalul ine eviden a altor datorii i crean e n legtur cu personalul. Se dezvolt n dou conturi sintetice de gradul II: 4281Alte datorii n legtur cu personalul 4282 Alte crean e n legtur cu personalul.Dup functia contabil este un cont bifunctional. Soldul contului poate fi: - creditor i reflect sumele datorate personalului; - debitor i reprezint crean ele fat de personal. 11.Noiuni teoretice privind decontrile salariale i asigurarile sociale Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondulde salarii, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum i cele pentru
14

incapacitate temporar de munc,pltite din fondul de salarii, primele reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, i alte drepturi n bani i/sau n natur datorate de entitate personalului pentru munca prestat. Contabilitatea sintetic a decontrilor cu personalul se efectueaz cu ajutorul grupei 42 Personal i conturi asimilate. Contabilitatea sintetic a decontrilor cu bugetul de asigurri i protecie sociale se efectueaz cu ajutorul conturilor de gradul I din grupa 43 Asigurri sociale, protecie social i conturi asimilate i din grupa44 Bugetul statului, fonduri speciale i conturi asimilate. Evidenta operativa i contabilitatea analitic a decontrilor salariale se realizeaz cu ajutorul Statelor de salariin care elementele de calcul a drepturilor salariale i de decontare a acestora, sunt sistematizate astfel:
A. SALARIUL BRUT DE BAZA (DE INCADRARE) -Sporuri i adaosuri -Indemnizaii de conducere -Indexri de salarii (pentru creterile de preuri) -Salariu n natur -Alte drepturi salariale B. TOTAL DREPTURI SALARIALE BRUTE (SB) -Contribuia personalului la asigurrile sociale (CAS 10,5% ) -Contribuia angajailor pentru asigurrile sociale de sntate (CASS 5,5% ) -Contribuia personalului la fondul de omaj (CFS 0,5% ) -Impozit pe salarii (16% baza de calcul) -Reineri n favoarea terilor -Reineri n favoarea entitii - Avansuri acordate personalului C.TOTAL DREPTURI SALARIALE NETE DE PLAT Cheltuielile salariale ale angajatorului (ale firmei) sunt reprezentate de: Salariul brut (SB) Contribuia unitii la asigurrile sociale (CAS 20,8% * SB) Contribuia unitii la fondul de asigurri sociale de sntate (CASS 5,2% * SB) Contribuia pentru concedii i indemnizaii la Fondul naional unic de asigurri de sntate (CCIASS 0,85% * SB) Contribuia unitii la fondul de omaj (CFS 0.5% * SB) Contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale (CAMBP 0,15%-0,85% * SB, n funcie de codul CAEN al angajatorului) Comisionul datorat Inspeciei Teritoriale a Muncii (Comision ITM 0,75% * SB, dac completarea carnetelor de munc se realizeaz de ctre Camera de Munc, sau 0,25% * SB dac completarea carnetelor de munc se realizeaz la nivelul entitii juridice) Contribuia la fondul de garantare pentru plata creanelor salariale (CFGPCS 0,25% * SB)

Alaturi de resursele materiale si financiare, forta de munca reprezinta un factor principal n producerea de bunuri si prestari de servicii din cadrul unitatiilor economice. n muncii depuse, personalul angajat primeste un salariu, care se stabileste prin negacieri ntre angajator si salariati,
15

reprezentanti de sindicate. n urma negocierilor se ncheie contracte colective si individuale de munca, prin care personalul se obliga sa efectueze activitatile prevazute n contract, iar angajatorul se obliga sa-l remunereze pentru munca prestata. Contabilitatea decontrilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizaiile pentru concediile de odihn, precum i cele pentru incapacitate temporar de munc, pltite din fondul de salarii, primele reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, i alte drepturi n bani i/sau n natur datorate de entitate personalului pentru munca prestat. n vederea nregistrrii primelor reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii, o entitate recunoate ca provizion costul previzionat al acestora atunci i numai atunci cnd: a) entitatea are o obligaie legal sau implicit de a face astfel de pli ca rezultat al evenimentelor anterioare; i b) poate fi fcut o estimare cert a obligaiei. O obligaie curent exist atunci, i numai atunci, cnd entitatea nu are o alt alternativ realist dect s efectueze aceste pli. n situaiile financiare ale exerciiului pentru care se propun prime reprezentnd participarea personalului la profit, contravaloarea acestora se reflect sub form de provizion, cheltuiala rezultnd din serviciul angajatului. Provizionul urmeaz a fi reluat n exerciiul financiar n care se acord aceste prime. Ca urmare, n exerciiul financiar pentru care se propune acordarea de prime reprezentnd participarea personalului la profit se reflect n contabilitate constituirea unui provizion la nivelul sumelor estimate reprezentnd sumele brute cuvenite salariailor, astfel: 6812 Cheltuieli de exploatare privind provizioanele = 1518 Alte provizioane n exerciiul financiar ulterior, n care se acord primele, n contabilitate se evideniaz,: a) primele reprezentnd participarea personalului la profit, acordate potrivit legii: 643 Cheltuieli cu primele reprezentnd participarea personalului la profit = 424 Prime reprezentnd participarea personalului la profit i, concomitent b) se reia la venituri provizionul constituit la nivelul sumelor estimate reprezentnd sumele brute cuvenite salariailor: 1518 Alte provizioane = 7812 Venituri din provizioane c) plata primelor reprezentnd participarea personalului la profit:

16

424 Prime reprezentnd participarea personalului la profit = 5311 Casa n lei n contabilitate se nregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care, potrivit legislatiei n vigoare, nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimente antidot etc.), precum si alte drepturi acordate potrivit legii. Drepturile de personal neridicate n termenul legal se nregistreaza ntr-un cont distinct, pe persoane. Retinerile din salariile personalului pentru cumparari cu plata n rate, chirii sau pentru alte obligatii ale salariatilor, datorate tertilor (popriri, pensii alimentare si altele), se efectueaza numai n baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relatii contractuale. Sumele datorate si neachitate personalului (si alte drepturi de personal), respectiv eventualele sume ncasate de la acesta, aferente exercitiului n curs, se nregistreaza ca alte datorii si creante n legatura cu personalul. Debitele provenite din avansuri de trezorerie nedecontate, din distribuiri de uniforme si echipamente de lucru, precum si debitele provenite din pagube materiale, amenzile si penalitatile stabilite n baza unor hotarri ale instantelor judecatoresti, si alte creante fata de personalul entitatii se nregistreaza ca alte creante n legatura cu personalul. Beneficiile sub forma actiunilor proprii ale entitatii (sau alte instrumente de capitaluri proprii ) , acordate angajatilor sunt nregistrate distinct (contul 644 Cheltuieli cu remunerarea n instrumente de capitaluri proprii), n contrapartida conturilor de capitaluri proprii (de exemplu, contul 1068 Alte rezerve, analitic distinct), la valoarea justa a respectivelor instrumente de capitaluri proprii, de la data acordarii acelor beneficii. Recunoasterea cheltuielilor aferente muncii prestate de angajati are loc n momentul prestarii acesteia. Data acordarii beneficiilor reprezinta data la care entitatea si angajatii beneficiari ai respectivelor instrumente nteleg si accepta termenii si conditiile tranzactiei, cu mentiunea ca, daca respectivul acord face obiectul unui proces de aprobare ulterioara (de exemplu, de catre actionari), data acordarii beneficiilor este data la care este obtinuta respectiva aprobare. Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate care intra n drepturi imediat, la data acordarii beneficiilor, angajatilor nu li se cere sa finalizeze o perioada specificata de servicii nainte de a avea dreptul neconditionat asupra respectivelor instrumente de capitaluri proprii si, n absenta unei dovezi privind contrariul, entitatea va considera ca serviciile prestate n schimbul instrumentelor de capitaluri proprii au fost deja primite. n acest caz, cheltuielile aferente se nregistreaza integral, la momentul respectiv, n contrapartida cu conturile de capitaluri proprii.

17

Pentru instrumentele de capitaluri proprii acordate, care intra n drepturi numai dupa ndeplinirea de catre angajati a unei perioade specificate de servicii, cheltuielile aferente sunt nregistrate pe masura prestarii serviciilor, pe parcursul perioadei pentru satisfacerea conditiilor de intrare n drepturi, n contrapartida cu conturile de capitaluri proprii. Suma nregistrata drept cheltuieli va avea n vedere estimarea numarului de instrumente de capitaluri proprii care vor intra n drepturi, iar aceasta estimare trebuie revizuita daca informatiile ulterioare indica faptul ca numarul de instrumente de capitaluri proprii preconizate a intra n drepturi este diferit fata de estimarile precedente, astfel nct, la data intrarii n drepturi, estimarea respectiva sa fie egala cu numarul de instrumente de capitaluri proprii care intra n drepturi . Fondul de salarii reprezinta totalitatea sumelor brute cuvenite lunar ca drepturi salariale, persoanelor fizice incadrate in temeiul unui contract individual de munca din partea unuia si aceluiasi angajator. Acesta include si: indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accidente in afara muncii , precum si indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca cauzate de accidente de munca sau boli profesionale , suportate de angajator. 12.Baza juridico-contractual a relaiilor cu personalul Relaiile ntreprinderii cu personalul angajat sunt statuate (hotrte prin lege) pe piaa muncii pe baza unor norme juridice menite s asigure cadrul legislativ pentru protecia personalului angajat i remunerarea echitabil a muncii depuse. Principalele norme juridice sunt: - legea privind protecia persoanelor angajate - soluionarea conflictelor pe baza contractului colectiv de munc - protecia social - asigurrile sociale - asigurrile de sntate - impozitul pe venituri salariale Prin contractul colectiv de munc sunt stabilite drepturile i obligaiile angajatorului i ale angajailor ntr-un cadru general n limitele cruia se ncheie cu fiecare angajat contractul individual de munc. Contractul individual de munc se ncheie cu persoanele care urmeaz s presteze activiti permanente, acestora asigurndu-li-se, pe lng salariul pentru munca depus, i alte drepturi cum sunt cele de concediu de odihn pltit, concedii i indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc i alte drepturi. 13.Organizarea sistemului de documente i a evidenei operative Documentele primare pot fi grupate n urmtoarele categorii:

18

a) documente de angajare prin care se stabilesc drepturile i obligaiile persoanelor angajate i ale angajatorului -contractul individual de munc b) documente privind prezena la lucru condica de prezen --fia de pontaj fia de ceas c) documente privind timpul de munc prestat foaia colectiv de prezen carnetul de pontaj situaia prezenei la munc i a absenelor d) documente privind producia obinut sau alte rezultate ale muncii bonul de lucru raportul de producie pontajul lucrrilor executate e) documente privind calculul i evidena salariilor --lista de avans chenzinal statul de plat a salariilor lista de indemnizaii pentru concediul de odihn centralizatorul statelor de plat a salariilor 14.Organizarea contabilitii analitice a salariilor i a relaiilor cu personalul Statele de plat ale salariilor constituie baza organizrii contabilitii analitice pentru toate conturile sintetice n care sunt nregistrate operaiile privind salariile. Organizarea contabilitii analitice a salariilor se realizeaz i prin folosirea fiei de eviden a salariailor ntocmit nominal pe fiecare salariat, n care se nscriu salariile brute i cele nete pe fiecare lun a unui an calendaristic. Aceast eviden folosete n principal la calculul indemnizaiilor pentru concediul de odihn, pentru concedii medicale i alte drepturi care se stabilesc pe baza salariului zilnic sau lunar Pentru munca lor ,salariatii sunt renumerati lunar astfel : 1)n doua transe avans (se plateste n a doua jumatate a lunii curente si reprezinta pna la 40% din salariu) lichidare (se plateste n prima jumatate a lunii urmatoare) 2)ntr-o singura transa (lichidare) la sfrsitul lunii curente (de regula ultima zi lucratoare) 15.Organizarea contabilitii sintetice a decontrilor cu salariaii i colaboratorii
19

(colaboratori sunt cei care lucreaz 3 4 ore/zi) Folosind registrele i fiele contabile corespunztoare formei de contabilitate adoptat, contabilitatea sintetic se organizeaz cu ajutorul urmtoarelor conturi: - conturile din grupa 42 Personal i conturi asimilate - contul din grupa 44: - conturile din grupa 43:

16.Alte datorii i creane n legtur cu personalul Sunt situaii cnd la ncheierea exerciiului, n cadrul lucrrilor de pregtire a ntocmirii bilanului, se constat c nu s-au ntocmit state de plat pentru anumite personae sau activiti executate pentru exerciiul curent i care, potrivit principiilor contabile, trebuie nregistrate pe cheltuielile exerciiului curent. Totodat pot fi constatate i drepturi de crean fa de personal, ndeosebi n urma unor lipsuri la inventariere care trebuie reflectate n urma imputrii lor la veniturile exerciiului respectiv. n asemenea cazuri, pe baza documentelor n care se consemneaz obligaiile i creanele respective se apeleaz la contul 428 Alte datorii i creane n legtur cu personalul. Contul 428 (B) n credit se nregistreaz: - garaniile gestionare reinute personalului prin debitul contului 421 - sumele datorate personalului pentru care nu s-au ntocmit state de plat determinate de activitile exerciiului care urmeaz s se nchid, inclusiv indemnizaiile pentru concediile de odihn neefectuate pn la nchiderea exerciiului financiar prin debitul contului 641 - sumele ncasate sau reinute personalului prin debitul conturilor 531, 421, 423 n debit se nregistreaz: - sumele achitate personalului evideniate anterior n acest cont prin creditul contului 531 - sumele restituite gestionarilor reprezentnd garaniile i dobnda aferent prin creditul contului 531 - cota parte din valoarea echipamentului de lucru suportat de personal prin creditul conturilor 758, 4427 - valoarea biletelor de tratament i odihn, a tichetelor i biletelor de cltorie i a altor valori acordate personalului prin creditul contului 532 - datorii prescrise sau anulate prin creditul contului 758 Soldul creditor reprezint sumele cuvenite personalului, iar soldul debitor sumele datorate de personal. 17.Contabilitatea ajutoarelor materiale n contul asigurrilor sociale Drepturile asigurailor cuvenite din bugetul asigurrilor sociale privesc: a) indemnizaiile pentru incapacitate temporar de munc datorate bolilor obinuite, accidentelor n afara locului de munc, bolilor profesionale, accidentelor de munc Acestea se acord salariailor pe baza certificatelor medicale eliberate de medicul
20

specialist n care este nscris cauza incapacitii de munc i durata n zile a acesteia. Aceste indemnizaii se suport de ctre angajator pentru primele zile (3 10 zile), iar pentru urmtoarele de ctre bugetul asigurrilor sociale. Cuantumul indemnizaiilor este de 75% din media veniturilor lunare ale persoanei n cauz din ultimele 6 luni, pe baza crora s-a stabilit contribuia individual la asigurrile sociale. Pentru bolile profesionale, accidentele de munc i tuberculoz, cuantumul indemnizaiilor este de 100% din media veniturilor lunare. b) indemnizaiile pentru prevenirea mbolnvirilor i refacerea capacitii de munc Se acord n cazul reducerii programului de munc, schimbrii locului de munc din motive medicale, pentru trimiterea la tratament n staiuni, pentru instituirea de carantin, pentru proteze medicale. c) indemnizaiile pentru creterea copilului i ngrijirea copilului bolnav, precum i indemnizaii pentru sarcin i lehuzie Se acord pe baza certificatului medical pe o durat de 126 zile, din care 63 zile prenatal i 63 postnatal n cuantum de 85% din media veniturilor lunare. Contabilitatea ajutoarelor materiale se realizeaz cu ajutorul contului 423 Personal ajutoare materiale datorate (P). n credit se nregistreaz: - ajutoarele materiale suportate din contribuia unitii pentru asigurrile sociale, precum i cele suportate de societate prin debitul conturilor 431, 645 n debit se nregistreaz: - ajutoarele materiale achitate prin creditul conturilor 512, 531 - reinerile din ajutoarele materiale prin creditul conturilor 425, 427, 428, 431, 437, 444 - ajutoarele materiale neridicate prin creditul contului 426 Soldul contului reprezint ajutoarele materiale datorate. 18.Prezentarea documentelor specific statului de salarii Unul dintre cele mai des folosite formulare financiar-contabile comune pe economie (pe care trebuie s le utilizeze inclusiv contribuabilii care desfoara activitai independente) este Statul de salarii. Principalele funcii ale acestuia sunt: - servete ca document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor, precum i al contribuiei privind protecia social i al altor datorii; - reprezint un document justificativ de nregistrare n evidena contabil n partid simpl. Legea prevede obligativitatea ntocmirii formularului n dou exemplare, pentru fiecare lun n parte. Datele se trec pe baza documentelor de eviden a muncii i a timpului lucrat efectiv, a documentelor privind reinerile legale, a concediilor de odihn, a certificatelor medicale, i se semneaz pentru confirmarea exactitii calculelor de ctre persoana care determin salariul cuvenit i ntocmete statul de salarii. Acelai tip de formular de state de salarii este utilizat i pentru centralizarea salariilor i a elementelor componente ale acestora, inclusiv a reinerilor.
21

Plile fcute n cursul lunii se includ n statele de salarii, pentru a cuprinde astfel ntreaga sum a salariilor calculate i toate reinerile legale din perioada de decontare respectiv. Contribuabilii pot s-i stabileasc, dac necesitile interne o cer, o alt machet a formularului, ns este obligatoriu ca ea s conina anumite rubrici. Acestea sunt: -Stat de salarii pe luna...., anul....., -Nr. crt., -Numele i prenumele (marca), -Salariul de baz, -Alte drepturi impozabile, -Contravaloarea avantajelor n natur, -Venit brut, -Contribuia individual pentru asigurri sociale, -Contribuia individual pentru protecia social a omerilor, -Contribuia pentru asigurri sociale de sntate, -Venit net, -Alte contribuii sau cheltuieli deductibile, -Deducere personal de baz, -Deduceri suplimentare, -Venit baz de calcul, -Impozit calculat i reinut, -Salariul net, -Avans, -Rest de plat. n situaia n care suma rezultat din nsumarea coloanelor "Deducere personal de baz" i "Deduceri suplimentare" este mai mare sau egal cu coloana "Venit net", n coloana "Venit baz de calcul", i implicit, n coloana "Impozit calculat i reinut" se va nscrie cifra zero. La final apare semntur persoanei care a ntocmit i completat formularul. 19.Lista de avans chenzinal Servete ca: - document pentru calculul drepturilor bneti cuvenite salariailor ca avansuri chenzinale; - document pentru reinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale pltite; - document justificativ de nregistrare n contabilitate. Se ntocmete lunar, pe baza documentelor de eviden a muncii, a timpului lucrat efectiv, a certificatelor medicale prezentate i se semneaz pentru confirmarea exactitii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale i a ntocmit lista. Circul: - la persoanele autorizate s exercite controlul financiar preventiv i s aprobe plata (exemplarul 1); - la casieria unitii, pentru efectuarea plii avansurilor cuvenite (exemplarul 1), dup caz; - la compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas, pentru nregistrare n contabilitate (exemplarul 1);
22

- la compartimentul care a ntocmit lista de avans pentru a servi la ntocmirea statelor de salarii la sfritul lunii (exemplarul 2). Se arhiveaz: - la compartimentul financiar-contabil, ca anex la exemplarul 2 al registrului de cas (exemplarul 1); - la compartimentul care a ntocmit lista de avans chenzinal (exemplarul 2). Coninutul minimal obligatoriu de informaii al formularului este urmtorul: - denumirea unitii, seciei, serviciului etc.; - denumirea formularului; ntocmit pentru luna, anul; - numele i prenumele; salariul de baz; timpul efectiv: lucrat, concediu medical; avans de plat; - semnturi: conductorul unitii, conductorul compartimentului financiar-contabil, persoana care l ntocmete. 20.Lista de indemnizatii pentru concediul de odihna Orice salariat are dreptul la concediu anual de odihn pltit de minimum 20 de zile, potrivit Codului Muncii. Durata acestuia este proporional cu activitatea prestat ntr-un an calendaristic i nu poate cuprinde srbtorile legale i zilele libere pltite. Salariaii care au vrsta sub 18 ani au dreptul n fiecare an la un concediu pltit de 24 de zile lucrtoare. De asemenea, muncitorii care lucreaz n condiii grele, periculoase sau vtmatoare sau cei care dein un certificat de ncadrare n grad de handicap beneficiaz de un concediu de odihn suplimentar de cel puin 3 zile lucrtoare. n ceea ce privete plata, orice salariat beneficiaz de o indemnizaie de concediu care nu poate fi mai mic dect valoarea total a drepturilor salariale cuvenite pentru perioada respectiv. Aceast indemnizaie se pltete de ctre angajator cu cel puin 5 zile lucrtoare nainte de plecarea n concediu. Potrivit noilor prevederi din Codul Muncii, salariaii trebuie s i ia concediul de odihn n anul respectiv, adica nu l mai pot amna pentru anul urmtor, cum era pn acum. Zilele de concediu neefectuate nu pot fi compensate bnesc dect la ncetarea contractului individual de munc. Salariaii trebuie s comunice angajatorului perioada de concediu din timp, iar acesta din urm va ntocmi liste n aa fel nct fiecare salariat s efectueze ntr-un an cel puin 15 zile lucrtoare de concediu nentrerupt. Concediul de odihn poate fi ntrerupt la cererea salariatului, pentru motive obiective, dar n acelai timp poate fi ntrerupt i de ctre angajator, care poate rechema salariatul din concediul de odihn n caz de for major. 21.Indemnizatiile platite in contul asigurarilor de stat n sistemul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale se acord urmtoarele tipuri de indemnizaii: a) indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc; b) indemnizaie pentru trecerea temporar n alt loc de munc; c) indemnizaie pentru reducerea timpului de munc; d) indemnizaie pe durata cursurilor de calificare i reconversie profesional.

23

Indemnizaiile se calculeaz i se pltesc de ctre angajatori, i se deduc din contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale. Sumele reprezentnd indemnizaii, care se pltesc de ctre angajator asigurailor, potrivit prevederilor normelor metodologice, se rein de acesta din contribuia de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale datorat pentru luna respectiv. Indemnizaiile se pltesc pentru numrul de zile lucrtoare din duratele exprimate n zile calendaristice ale concediilor medicale sau pentru numrul de zile lucrtoare din perioada n care persoana asigurat urmeaz cursuri de reconversie profesional, beneficiaz de reducerea timpului normal de munc sau de trecerea temporar n alt loc de munc. Sumele reprezentnd indemnizaii, pltite de angajator asigurailor, care depesc cuantumul contribuiei datorate de acesta n luna respectiv, se recupereaz din contul asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale de la Casa Teritorial de Pensii peraza creia se afl sediul sau domiciliul acestuia. Indemnizaiile pe care angajatorii le achita, fr ndeplinirea condiiilor legale, i pe care acetia le deconteaz cu sistemul asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale reprezint sume ncasate necuvenit, care constituie debite ce urmeaz s fie recuperate potrivit reglementrilor legale n vigoare. 22.Registrul de evidenta salariilor si salariatilor nfiinarea registrului este o obligaie a fiecrui angajator cu personalitate juridic, inclusiv pentru sucursale, agenii sau reprezentane create de acesta. Registrul se ntocmete n format electronic i cuprinde urmtoarele rubrici: numele, prenumele i codul numeric personal al fiecrui salariat, data angajrii, funcia/ocupaia conform specificaiei COR sau a altor acte normative; tipul contractului individual de munc; data i temeiul ncetrii contractului individual de munc, durata contractului de munc, durata muncii (ore/zi), durata perioadei de prob, locul de munc, salariul de baz la data ncheierii contractului de munca i modificarea, suspendarea contractului individual de munc. Aceste registre se transmit on-line prin e-mail sau se depun n format electronic, cu semntura angajatorului la inspectoratele teritoriale de munc; evidena acestora i a datelor nscrise constituie baza de date la nivelul Inspeciei Muncii. Termenul de trimitere a registrului este de 20 zile de la data angajrii primului salariat; angajatorii care la data intrrii n vigoare a hotrrii actuale au personal angajat vor transmite registrul n format electronic n termen de 30 de zile. Ulterior, angajatorii vor comunica modificarile intervenite n coninutul elementelor componente ale registrului, termen de 5 zile de la producerea acestora. Pe lng obligaia de transmitere a datelor la inspectoratele teritoriale de munc,registrul se pstreaz n form electronic la angajator, care va ntocmi i un dosar personal pentru fiecare salariat. n acest dosar se pstreaz actele necesare angajrii, contractul individual de munc i actele adiionale, documentele referitoare la modificarea, suspendarea i ncetarea raporturilor de munc. La solicitarea scris a salariatului, angajatorul este obligat s i elibereze copii, certificate de reprezentantul legal al acestuia sau de persoana mputernicit de angajator pentru conformitate cu originalul, ale dosarului personal, ale paginii/paginilor din registrul electronic care cuprinde/cuprind nscrierile referitoare la persoana sa i/sau un document care
24

s ateste activitatea desfurat de ctre acesta, vechimea n munc, n meserie i n specialitate. Nenfiinarea registrului, netransmiterea acestuia la termenele i n forma prevzut, sau necompletarea corespunztoare a acestuia constituie contravenie i se sancioneaz cu amend de ctre inspectorii de munc.

25