Anton Dumitriu ALETHEIA Incercare asupra ideii de adevar ] in Grecia antict ~ LIOTECA BrPropolitulul ~~ rperon.afgeLg BATAL TRHNOREDACTOR GHEGKGHE POPOVICK APARUT 198 BUN DE TIPAR 28, 02 66 COL TIPAR 17, 9 ‘TIPARUL EXECUTAT SUB COMANDA NB 64 la INTREPRINDEREA POLIGRAFICK 413 DECEMBRIE. 1918" STR, GRIGORE ALEXANDRESCU NR. 0997 BUCURESTI, REPUBLICA SOCIALISTA ROMANTA | ale, 1984 ca ioe) Editura Eminescu BUCURESTI, PIATA SCINTEML, 1 (iCoperta de Constantin Gheorghiu Enescu VI. Vu. IX x. XI XIL XIL XIV. I. Cele dou’ necunoscute ale problemei 13 II, Forma mentis oo... 00... 0088 26 III. Conditia umana . IV. Philosophia akerdés V. Onthétes t6n onomdton vu. XV. Eleutheria Tabla de materii Un cuvint inainte . Mythos $i Légos Filosofia greceasca In cautarea definitiei Principiul cunoasterii Philia sophtas .. Meléte thandtou Theoria toi éntos . Theorka 48s alethetas . Andmuesis Un cuvint de incheiereUn cuvint inainte BIBLIOTECA Mitropolitului ANTONIE PLAMADEALA Lucrarea de fata poate fi considerati ca o continuare a lucrarilor eseistice pe care le-am publicat anterior. In Philosophia Mirabilis (1974) am incercat si art ci scopul filosofiei la origine, in Grecia antica, era sé realizeze o anumit& stare, un anumit mod de ,,a fi" care, treptat, s-a transformat fntr-un med de a spune", fara sé-sipiard’ ins’ idealul initial. In Cartea intilnivilor admirabile (1981) am_putut urmiri evolutia unor personaje, ca Ulysse, Orfeu, Socrate 5.2., in ciutarea aceleiasi realiziri. Lucririle mentionate au avut un ,,prolog", eseul mai vechi Ovient si Occident (1943), si daci pot spune asa, si o ,prefata”, articolul meu Marea ignoranfa (Revista de filosofie, nr. 2, 1936). Mi sca pdrut cd idealul urmarit’de filosofia greceascé trebuia limurit mai de aproape. El ar putea fi concentrat intr-o formula mai mult sau mai putin literar’, spunind ci este vorba de ,,ciutarea absolutului", sau, cum spine Goethe in Faust, ,:8 nézuiesti spre cea mai inaltd existen{". Grecii, cave ne intereseazi in special in aceasta lucrare, au facut 0 serie de afirmafii in legdtur& cu acest ideal pe carz lau legat intrinsec de ideea de ,adevar" Adevarul a fost ciutat pretutindeni si in toate cultu- rile care s-au dezvoltat pe glob si astiel, in mod firesc, sa pus si problema general a naturii acestui concept. Ce este adevarul?" este o intrebare care apare de-a Iungtl secolelor, in China, in India, dar mai ales in Grecia. Pentru tofi cei care cauté o dezlegare a enigmaticei existenfe umane, ca $i a existenfei_in general, intrebarea capitl o important fundamentali. $i se reediteaz& inaintea noastra teribila scena, din pretoriul roman, cind procuratorul, puternic si sigur de el, intreaba sfiditor: Quid est veritas ? Aceasta intrebare confine in ea insisi intreaga drama a omului, a inteligentei. 7