Grile 1.

Pe apexocardiograma exista urmatoarele repere:

Unda A coincide cu unda a de pe jugulograma Unda O coincide cu deschiderea mitralei Intervalul E-H coincide cu intervalul e(E)-1 de pe carotidograma Intervalul H-O corespunde umplerii rapide ventriculare Intervalul C-E corespunde relaxarii izovolumetrice ventriculare 2. Z1 se caracterizeaza prin: A. B. C. D. E.
A. Se asculta cel mai bine in sp. V stang pe imc. B. Are intensitate crescuta in tahicardie C. Este intarit in stenoza mitrala si tricuspidiana D. Coincide cu sfarsitul undei T E. Coincide cu unda Y a jugulogramei Z2 se caracterizeaza prin urmatoarele: A. Frecventa de 50-70 Hz B. Durata de 0,08-0,10 secunde C. Tonalitatea mai inalta comparativ cu Z1 D. Debuteaza dupa unda q E. Se asculta cel mai bine in focarul apexian In cazul unui ciclu cardiac normal cu durata de 0,80 sec: A. Sistola totala ventriculara are durata de 0,27 secunde B. Diastola totala are durata de 0,53 secunde C. Umplerea rapida dureaza 0,05 secunde D. Umplerea lenta dureaza 0,11 E. Sistola atriala dureaza 0,19. In timpul ciclului cardiac: A. Mitrala se inchide inaintea tricuspidei B. Pulmonara se inchide inaintea aortei C. Tricuspida se deschide dupa mitrala D. Aorta se deschide inaintea pulmonarei E. Orificiul mitral este deschis mai mult timp comparativ Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate: A. Relaxarea izovolumetrica dureaza 0,08 sec B. Volumul telesistolic ventricular este de 120 mL C. Volumul sistolic ventricular este de 59 mL D. Ejectia rapida dureaza 0,04 sec E. Ejectia lenta dureaza 0,13 sec Conform legii Laplace aplicata la nivel ventricular: A. Tensiunea si presiunea sunt invers proportionale B. Tensiunea si raza sunt invers proportionale C. Tensiunea si grosimea sunt direct proportionale D. Raza si presiunea sunt invers proportionale E. Raza si grosimea sunt direct proportionale.

3.

4.

5.

6.

7.

8. Care dintre urmatoarele afirmatii despre sistola mecanica atriala sunt adevarate: A. Durata este de 0,19 sec B. Pe durata sa, in AS presiunea creste pana la 7-8 mmHg C. Pe durata sa, in AD presiunea creste pana la 4-6 mmHg D. Ea contribuie cu 50% la desavarsirea umplerii atriale E. Survine dupa unda q de pe EKG 9. In timpul ciclului cardiac: A. Sistola atriala dreapta o precede pe cea stanga B. Sistola ventriculara dreapta o precede pe cea stanga C. Volumul telediastolic ventricular este de 70 mL D. Presiunea telediastolica ventriculara stanga este de 80 mmHg E. Presiunea telediastolica ventriculara dreapta este de 2,5mmHg 10. Unda a de pe jugulograma: A. Este mai ampla comparativ cu unda c B. Este mai mica decat unda c C. Scade in amplitudine in cazul unui obstacol tricuspidian D. Scade in amplitudine in cazul scaderii compliantei ventriculare E. Scade in amplitudine atunci cand creste cantitatea de sange 11. Pe apexocardiograma: A. Unda A coincide cu Z3 B. Intervalul CE reprezinta sistola atriala C. Varful sistolic E coincide cu inchiderea valvei aortice D. Unda O coincide cu inchiderea mitralei E. Intervalul EH coincide cu PEVS de pe carotidograma 12. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. Efectul Bowditch este un mecanism de autoreglare heterometrica a activitatii cardiace B. In practica, mecanismul Franck-Starling este corelat cu adaptarea debitului cardiac in bradicardie C. Efectul Anrep este un mecanism de autoreglare heterometrica a activitatii cardiace D. Fenomenul de potentare postextrasistolica se coreleaza cu scara negativa Woodwo E. Experimental, fragmentele de miocard ventricular uman se contracta maximal la o frecventa de stimulare de 200/min 13. Raspunsul compensator al aparatului cardio-vascular dupa o hemoragie include: A. Cresterea fortei de contractie a miocardului B. Vasodilatatie in teritorul splanhnic C. Vasoconstrictie in muschii striati D. Reglare metabolica a microcirculatiei E. Tahicardie prin cresterea tonusului simpatic 14. Despre hiperemia reactiva se poate afirma: A. Reprezinta vasodilatatia cutanata in adaptarea la hipertermie B. Creste debitul de sange in aval de punctul unei ocluzii dupa incepartarea acesteia C. Se manifesta la cateva minute dupa inlaturarea unei ocluzii arteriale D. Este proportionala cu durata ocluziei E. Este consecinta cresterii pO in zona dupa indepartarea ocluziei

15. Printre factorii implicati in manifestarea tonusului bazal al musculaturii netede vasculare se numara: A. Cresterea concentratiei Ca B. Trimit aferente prin n. X C. Manifesta proprietatea de adaptare D. Persoanele cu hipersensibilitate risca la stimularea minima crize de hipotensiune cu lipotimie. E. Joaca rol esential in adaptarea pe termen mediu a T.A. 16. Prin autoreglarea debitului circulator se intelege: A. Rolul SNV in mentinerea constanta a T.A. B. Influenta presiunii transmurale asupra calibrului vaselor. C. Implicarea SRAA in reglarea locala a circulatiei D. Implicarea metabolititlor locali in reglarea locala a circulatiei E. Implicarea baroreceptorilor sinocarotidieni in reglarea locala a circulatiei. 17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. Crestrea presiunii intraventriculare duce la scaderea tensiunii parietale B. Dilatatia ventriculara are drept efect cresterea tensiunii parietale C. Ingrosarea peretilor ventriculari are drept efect cresterea tensiunii parietale D. Cresterea tensiunii parietale determina scaderea consumului miocardic de oxigen E. Tensiunea parietala variaza invers proportional cu raza cavitatii ventriculare 18. La o frecventa cardiaca normala, ejectia rapida determina expulzia a: A. 20 % B. 30% C. 40% D. 60% E. 80% din volumul bataie 19. Relaxarea izovolumetrica: A. Dureaza 120 mlsec B. Este un proces pasiv C. Este afectata cand creste afinitatea Tn-C pentru Ca. D. Consuma 30% din energia miocardului E. Coincide cu intervalul E-H al apexocardiogramei 20. In conditiile unui ciclu cardiac normal: A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sange B. Presiunea telediastolica a VS este de 5-6 mmHg C. Presiunea telediastolica a VD este de 10 mmHg D. Volumul bataie este de 120 ml sange E. Volumul telediastolic este de 100 ml sange 21. Fenomenul atrial-kick se coreleaza cu: A. Mecanismul Frank-Starling B. Complianta arterelor mari C. Depolarizarea ventriculara D. Incizura dicrota I pe carotidograma E. Umplerea ventriculara presistolica. 22. In conditii fiziologice:

23.

24.

25.

26.

27.

28.

29.

A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sange B. Presiunea telediastolica a VD este de 2,5 mmHg C. Presiunea telediastolica a VS este de 20 mmHg D. Volumul telediastolic este de 100 ml sange E. Volumul bataie este de 100 ml. In clinica , evaluarea functiei diastolice ventriculare se face prin: A. Determinarea stiffnesului ventricular B. Utilizarea metodei Echo-doppler C. Evaloarea velocitatii transmitrale in timpul umplerii ventriculare D. Masurarea duratei sistolei electromecanice E. Masurarea duratei intervalului QT de pe EKG. Care dintre urmatorii factori influenteaza direct distensibilitatea ventriculara? A. Elasticitatea patului coronarian B. Umplerea ventricolului colateral C. Grosimea peretilor ventriculari D. Frecventa cardiaca E. Durata ciclului cardiac. Lucrul mecanic al inimii: A. Este direct proportional cu stressul parietal B. In conditii fiziologice reprezinta 5% din lucrul mecanic extern al inimii C. Creste considerabil cand cordul pompeaza sange impotriva unor presiuni mari D. Este mai mare in conditiile unui travaliu volumic, comparativ cu unul presional E. Este independent de stresul parietal Consumul miocardic de oxigen este crescut de urmatorii factori: A. Stenoze ale caii de evacuare a sangelui B. Cresterea impedantie (hipertensiune arteriala) C. Cresterea fluxului coronarian D. Catecolamine E. Bradicardie Punctul e de pe carotidograma: A. Marcheaza debutul undei dicrote B. Corespunde inchiderii valvelor sigmoide aortic C. Corespunde deschiderii valvelor sigmoide aortice D. Este reper pentru masurarea sistolei electromecanice E. Coincide cu punctul O de pe apexocardiograma Care dintre afirmatii sunt adevarate? A. Raportul PPE/PEVS redus se coreleaza cu o fractie de ejectie crescuta B. Perioada de mulaj se masoara ca interval Mi-e C. Perioada de contractie izovolumetrica(PCI) se masoara ca interval Q-MI D. Sistola electromecanica se masoara ca interval Mi- A E. Sistola mecanica ventriculara se masoara ca interval Q-Mi A Unda a de pe jugulograma: A. Corespunde sistolei atriale B. Corespunde inchiderii tricuspidei

30.

31.

32.

33.

34.

35.

36.

C. Corespunde umplerii atriului drept D. Corespunde debutului sistolei VD. E. Corespunde punctului I de pe carotidograma. Depresiunea y a jugulogramei: A. Se datoreaza umplerii rapide a Vd B. Atesta golirea AD in VD, cauzata de suctiunea sangelui de catre VD C. Coincide cu ejectia VD D. Se datoreaza umplerii AD E. Marcheaza sfarsitul umplerii lente a VD Unda a pe jugulograma: A. Corespunde sistolei atriale B. Coincide cu unda A de pe apexocardiograma C. Marcheaza debutul sistolei AD D. Coincide cu umplerea AD E. Corespunde inchiderii tricuspidei Unda a de pe jugulograma: A. Dispare in fibrilatia atriala B. Este ampla in stenoza tricuspidiana C. Dispare in tahicardia ventriculara D. Dispare in scaderea compliantei VD E. Coincide cu punctul O al apexocardiogramei Pe apexocardiograma exista urmatoarele repere: A. Unda A coincide cu unda a de pe jugulograma B. Unda O coincide cu deschiderea mitralei Intervalul E-H coincide cu intervalul e-I pe carotidograma C. Intervalul H-O corespunde umplerii rapide ventriculare D. Intervalul C-E corespunde relaxarii izovolumetrice ventriculare Z1 se caracterizeaza prin: A. Se asculta cel mai bine in sp. V ic. Stg., pe lmc B. Are intensitate crescuta in tahicardie C. Este intarit in stenoza mitrala si tricuspidiana D. Coincide cu unda y a jugulogramei Z2 se caracterizeaza prin: A. Frecventa de 50-70 Hz B. Durata de 0,08-0,10 sec C. Tonalitate mai inalta comparativ cu Z1 D. Debuteaza cu unda q E. Se asculta cel mai bine in focarul apexian Dedublarea fiziologica a Z2: A. Este perceputa in inspir B. Se datoreaza intarzierii componentei P in timpul inspirului C. Se datoreaza prelungirii umplerii VD in timpul inspirului D. Se accentueaza cand se prelungeste ejectia VD E. Se datoreaza intarzierii componentei A in timpul inspirului

37. Care dintre urmatoarele mecanisme nu apartin autoreglarii homeometrice a activitatii cardiace? A. Efectul Anrep B. Mecanismul furtunului de gradina C. Efectul Bowditch D. Legea inimii Frank-Starling E. Fenomenul scarii negative Woodworth 38. Zgomotul III: A. Corespunde umplerii rapide ventriculare B. Coincide cu unda A de pe apexocardiograma C. Survine cu 0,10-0,12 secunde inaintea Z2 D. Coincide cu intervalul E-H al apexocardiogramei E. In conditii patologice duce la aparitia galopului presistolic 39. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt false? A. Rigiditatea ventriculara se estimeaza ca raport Dv/dP al umplerii ventriculare pe diagrama de lucru a VS B. Cel mai utilizat indice pentru estimarea contractiei izovolumetrice este viteza maxima de crestere a presiunii intraventriculare C. Cel mai important indice pentru faza de ejectie ventriculara este fractia de ejectie D. Functia diastolica ventriculara este estimata prin masurarea timpului de relaxare izovolumetrica E. Fractia de ejectie este VTD-VTS/VTD 40. Care dintre urmatoarele afirmatii despre miocardul hibernant sutn adevarate? A. Este hiperperfuzat B. Are contractilitate diminuata C. Are suprimata calea beta-oxidarii acizilor grasi D. Este blocata glicoliza anaeroba E. Fixeaza scintigrafic rapid trasorii utilizati(Tc99 si Th201) compartiv cu miocardul normal 41. In cazul unui ciclu cardiac normal, cu durata de 0,80 sec: A. Sistola totala ventriculara are durata de 0,27 sec B. Diastola totala are durata de 0,53 sec C. Umplerea rapida dureaza 0,05 sec D. Umplerea lenta dureaza 0,11 sec E. Sistola atriala dureaza 0.19 sec 42. In timpul ciclului cardiac: A. Mitrala se inchide inaintea tricuspidei B. Pulmonara se inchide inaintea aortei C. Tricuspida se deschide dupa mitrala D. Aorta se deschide inaintea pulmonarei E. Orificiul mitral este deschis mai mult timp comparativ cu cel tricuspidian 43. Intervalul QT: A. Creste in hipocalcemie B. Este direct proportional cu frecventa cardiaca C. Creste in hiperpotasemie D. Corespunde fazei 3 a PA

44.

45.

46.

47.

48.

49.

50.

51.

E. Corespundei fazei 1 a PA Modificarile EKG caracteristice hipopotasemiei include: A. Scurtarea intervalului QT B. Aplatizarea undei T C. Largirea complexului QRS D. Depresia segmentului ST E. Scurtarea intervalului PQ Despre unda T se poate afirmaca: A. Este asimetrica B. Se inscrie de aceeasi parte a complexului ventricular QRS C. Poate fi ascutita la tineri D. Este negativa in aVF E. Creste in hipopotasemie Pe o EKG cu complexe puternic pozitive in aVR si echidifazice in DIII, axul electric este: A. La aprox +150 B. La aprox + 30 C. Paralel cu DIII D. La aprox -150 E. In cadranul I Axul electric al inimii la -30 arata un traseu: A. Pozitiv in aVR si echidifazic in aVF B. Pozitiv in aVL si predominant negativ in DIII C. Pozitiv in aVL si echidifazic in DII D. Pozitiv in aVF si echidifazic in DII E. Un cord orizontalizat Repolarizarea atriala: A. Se inscrie pe EKG ca unda P B. Se incrie pe EKG ca unda T C. Se obicei nu se vede pe traseu D. Se inscrie pe EKG ca unda ampla in hipertrofia atriala dreapta E. Are durata de 0,15 sec Intervalul PQ electrocardiografic: A. Are durata normala 0,08-0,10 sec B. Reprezinta linia izoelectrica dintre unda P si complexul QRS C. Da informatii despre timpul de conducere prin NAV* D. Scade in sindromul de preexcitatie E. Variaza in blocul atrio-ventricular de grad I Derivatiile V1 si V2: A. Sunt de tip biolar B. Vad inima in plan frontal C. Nu prezinta unda Q in mod normal D. Au unde R ample E. Au unde S adanci Despre unda R electrocardiografica se poate afirma ca:

52.

53.

54.

55.

56.

57.

58.

A. In DII reprezinta proiectia vectorului septal B. In aVR este ampla C. In aVL poate lipsi D. In aVF este ampla E. Creste in aplitudine in hipertrofia ventriculara Ritmul sinusal se caracterizeaza prin: A. Intervale PQ constante B. Intervale PQ egale C. Complexe ventriculare cu durata de 0,08 sec D. Frecventa cardiaca intre 60-120b/min Una sau mai multe afirmatii sunt adevarate: A. Depolarizarea ventriculara se face de la baza spre varf B. Depolarizarea atriala incepe in atriul stang C. Prima portiune depolarizata a ventricolilor este septul interventricular D. Depolarizarea ventriculara se face dinspre endocard spre epicard E. Repolarizarea ventriculara se face dinspre endocard spre epicard Electrodul negativ amplasat pe mana dreapta reprezinta polul negativ al derivatiei: A. DI B. C. D. aVF E. DIII Amplitudinea undelor pe straseul EKG: A. Depinde de calibrarea aparatului B. Scade in obezitate C. Este direct proportionala cu marimea dipolului cardiac D. Este maxima la unghi maxim E. Da informatii despre viteza de conducere Unda P normala: A. Are durata maxima de 0,10 sec B. Are amplitudine maxima de 5 mm C. Este negativa in aVF D. Este pozitiva in V2 E. Este negativa in aVR Pentru ciclu axului electric al inimii: A. Se folosesc derivatiile precordiale B. Se foloseste metoda hexaxiala C. Se proiecteaza pe derivatii de tip DII + aVR D. Se foloseste triunghiul Einthoven Intarzierea fiziologica a impulsului prin NAV se inscrie pe EKG ca: A. Unda P B. Interval PQ C. Interval QT D. Segment PQ

59.

60.

61.

62.

63.

64.

65.

E. Interval ST In derivatia DIII, o unda q profunda , cu durata 0,03 sec, care dispare in ispirul profund semnifica: A. Intarzierea conducerii prin NAV B. Ischemie C. O pozitional D. Necroza E. leziune daca intre 2 varfuri R distanta este de 10 mm si viteza hartiei 25 mm/sec, frecventa cardiaca este de : A. 100 b/min B. 50 b/min C. 300 b/min D. 150 b/min E. 75 b/min Exul electric al inimii la -60 va arata un traseu de tipul: A. Unda R ampla in DIII B. Complex echidifazic in aVR C. Unda S ampla in aVL D. Unda S ampla in DIII E. Complex slab pozitiv in DI Intervalul QT: A. Creste in hipocalcemie B. Creste in hipernatremie C. Creste in hiperpotasemie D. Corespunde fazei 3 a PA E. Corespunde fazei 1 a PA Despre unda T se poate afirma ca: A. Este simetrica B. Se inscrie de aceeasi parte a complexului ventricular QRS C. Poate fi adcutita la tineri D. Este negativa in aVF E. Da indicatii despre leziunea miocardica Despre derivatiile EKG se poate afirma ca: A. DI este derivatie in plan orizontal B. aVR este de tip bipolar C. In V1 predomina unda R D. aVF este derivatie in plan frontal E. in V6 unda S este mica Pe o EKG cu complexe puternic pozitive in aVF si echidifazice in DI, axul esctric este: A. La aprox + 150 B. La aprox +30 C. Paralel cu DIII D. La aprox +90

66.

67.

68.

69.

70.

71.

72.

E. La limita cadranul I In derivatiile precordiale: In V3 aspectul compelxului este predominent pozitiv A. V5 si V6 au unde R ample B. V1 si V2 au unde S adanci C. In V1 intervalul PQ este de 0,12-0,20 sec D. In V3 unda P este negativa In legatura cu tulburarile de conducere atro-ventriculare se poate afirma ca: A. In blocul AV gradul I intervalul PQ este variabil B. In sindromul WPW intervalul PQ se scurteaza C. In blocul AV gradul II apar undele delta D. In blocul AV grad II periodic intervalul PQ creste treptat E. In blocul AV grad III(complet), nu exista corelatie intre unda P si complexul QRS Pe traseul EKG, complexul QRS in aVL este pozitiv, si in aVR este negativ.Axul electric este: A. Perpendicular pe aVF B. Perpedincular pe DII C. La aprox ) D. Paralel cu DI E. La minus 180 Depolarizarea atriala: A. Se inscrie pe EKG ca unda P B. Se inscrie pe EKG ca unda T C. De obicei se pierde pe traseu D. Se inscrie pe EKG ca unda ampla in hipertrofie atriala dreapta E. Are durata 0,15 sec Despre unda R electrocardiografica se poate afirma ca: A. In DII reprezinta proiectia vectorului principal ventricular B. In aVR este negativa C. In aVL poate lipsi D. In aVF este ampla E. Creste in amplitudine in hipertrofia atriala. Aritmia sinusala are urmatoarele caracteristici EKG: A. Unda P la distanta variabila de complexul QRS B. Intervale PQ constante C. Intervale RR variabile D. Frecventa cardiaca intre 60-90 b/min E. Lipsa undei S Electrodul negativ amplasat pe mana stanga reprezinta polul negativ al derivatiei: A. DI B. DII C. aVR D. aVF E. DIII

73. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. Cresterea presiunii intraventriculare duce la scaderea tensiunii parietale B. Dilatatia ventriculara are drept efect cresterea tensiunii parietale C. Ingrosarea peretilor ventriculari are drept efect cresterea tensiunii parietale D. Cresterea presiunii parietale determina scaderea consumului miocardic de oxigen E. Tensiunea parietala variaza invers proportional cu raza cavitatii ventriculare 74. La o frecventa cardiaca normala, ejectia rapida determina expulzia a: A. 20% B. 30% C. 40% D. 60% E. 80% din volumul bataie 75. Relaxarea izovolumetrica: A. dureaza 120 milisecunde B. este un proces pasiv C. este afectata cand creste afinitatea Tn-C pentru Ca+2 D. consuma 30% din energia miocardului E. coincide cu intervalul E-H al apexocardiogramei 76. in conditiile unui ciclu cardiac normal: A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sange B. Presiunea telediastolica a VS este de 5-6 mm Hg C. Presiunea telediastolica a VD este de 10 mm Hg D. Volumul bataie este de 120 ml sange E. Volumul telesistolic este de 100 ml sange 77. Fenomenul atrial kick se coreleaza cu: A. Mecanismul Franck-Starling B. Complianta areterelor mari C. Depolarizarea ventriculara D. Incizura dicrota I pe carotidograma E. Umplerea ventriculara presistolica 78. In conditii fiziologice: A. Volumul telediastolic ventricular este de 120-130 ml sange B. Presiunea telediastolica a VD este de 2.5 mm Hg C. Presiunea telediastolica a VS este de 20 mm Hg D. Volumul telesistolic este de 100 ml sange E. Volumul bataie este de 100 ml 79. In clinica evaluarea functiei diastolice ventriculare se face prin: A. Determinarea stiffnesului ventricular B. Utilizarea metodei Echo-dopler C. Evaluarea velocitatii transmitrale in timpul umplerii ventriculare D. Masurarea duratei sistolei electromecanice E. Masurarea duratei intervalului QT de pe ECG 80. Care din urmatorii factori influenteaza direct distensibilitatea ventriculara? A. Elasticitatea patului coronarian

81.

82.

83.

84.

85.

86.

87.

88.

B. Umplerea ventricolului colateral C. Grosimea peretilor ventriculari D. Frecventa cardiaca E. Durata ciclului cardiac Lucrul mecanic al inimii: A. Este direct proportional cu stresul parietal B. In conditii fiziologice reprezinta 5% din lucrul mecanic extern al inimii C. Creste considerabil cand cordul pompeaza sange impotriva unor presiuni mari D. Este mai mare in conditiile unui travalui volumic, comparativ cu unul presional E. Este independent de stresul parietal Consumul miocardic de oxigen este crescut de urmatorii factori: A. Stenoze ale caii de evacuare a sangelui B. Cresterea impedantei (hipertensiune arteriala) C. Cresterea fluxului coronarian D. Cateculamine E. Bradicardie Punctul e de pe carotidograma: A. Marcheaza debutul unei dicrote B. Corespunde inchiderii valvelor sigmoide aortice C. Corespunde deschiderii valvelor sigmoide aortice D. Este reper pentru masurarea sistolei electromecanice E. Coincide cu punctul O de pe apexocardiograma Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. Raportul PPE/PEWS redus se coreleaza cu o fractie de ejectie crescuta B. Perioada de mulaj se masoara ca interval ? C. Perioada de contractie izovolumetrica(PCI) se masoara ca interval Q-M D. Sistola electromecanica se masoara in interval M-A2 E. Sistola mecanica ventriculara se masoara ca interval Q-MA2 Unda P: A. Are durata maxima 0,20 secunde B. Are amplitudine minima 5 mm C. Este pozitiva in aVR D. Poate lipsi in DIII Derivatiile precordiale: A. Sunt de tip bipolar B. Prezinta unda S in V1 C. Prezinta unda S in V6 D. Sunt folosite pentru calcularea axului electric Care dintre urmatoarele criterii nu caracterizeaza ritmul sinusal? A. Frecventa cardiaca intre 60-90/min B. Intervale PQ constante C. Intervale QT constante D. Intervale RR constante Pentu calcularea axului electric al inimii:

89.

90.

91.

92.

93.

94.

95.

96.

A. Se uitilizeaza cupluri de derivatii de tip DI + aVL B. Se folosesc derivatiile precordiale C. Se poate folosi metoda hexaaxiala D. Se proiecteaza suma aritmetica a vectorilor rezultanti. Intervalul PQ are urmatoarea semnificatie: A. Repolarizare atriala B. Depolarizare atriala C. Diastola generala a inimii D. Timpul de conducere atrioventricular Unda Q cu durata 0,02 sec di adancime 0,1 mm in aVF, semnifica: A. Activare septala B. Activarea apexului VS C. Activarea bazei VS D. Activarea VD. In hipocalcemie, modificarea ECO este: A. Alungirea intervalului QT B. Scurtarea intervalului QT C. Alungirea intervalului PQ D. Scurtarea intervalului PQ. In deviatia DIII, o unda Q cu durata 0,1 sec, profunda, care dispare in inspir profund, reprezinta: A. Ischemie B. Leziune C. Infarct acut D. Q pozitional Deviatiile standard: A. Sunt de tip endocavitar B. Sunt unipolare C. Formeaza un triunghi echilateral D. Sunt amplasate in plan orizontal. In deviatiile precordiale: A. V1 si V2 prezinta unde R inalte B. V5 si V6 prezinta unde S adanci C. Intervalul PQ in V1 este intre 0,12 si 0,20 D. V1 prezinta unde S adanci Daca intre doua varfuri R distanta este de 20 mm si viteza hartiei este de 25 mm/sec frecventa cardiaca este de : A. 100 b/min B. 60 b/min C. 75 b/min D. 80 b/min Pe un trase EKG, complexul ventricular in aVF este echidifazic si in DI puternic negativ.In acest caz axul electric se afla la: A. 0 B. 90

C. 180 D. 60 97. Unda T pe EKG are o caracteristica: A. Este rotunjita B. Este simetrica C. Este negativa in bipolare D. Este pozitiva in aVR 98. Indicele Sokolov-Lyon: A. Se calculeaza in derivatiile unipolare ale membrelor. B. Reprezinta un criteriu de hipertrofie ventriculara C. Reprezinta un criteriu de hipertrofie atriala D. Se masoara in milisec. 99. Amplitudinea undelor EKG: A. Este direct proportionala cu distanta dintre electrozi si dipolul cardiac B. Este invers proportionala cu marimea dipolului C. Este direct proportionala cu marimea dipolului D. Nu depinde de calibrarea inregistrarii 100. Axul electric al inimii la -30 va arata un traseu de tipul: A. Unda R in aVL B. Complex echidifazic in DI C. Unda R ampla in DII D. Complex echidifazic in aVR 101. Sistola electro-mecanica a inimii corespunde: A. Intervalului PQ B. Complexului QRS C. Intervalului QT D. Intervalului RR