15

Prognosticul gi factorii de risc in terapia parodontalS regenerativd

doar cu reducerea obturarii osoase dupd terapia GTR a defectelor infraosoase.15 Rezultate clinice in furca{ii de
clasa a ll-a nu au pututfi corelate cu vdrsta pacientilor.20

lntrodueere
Terapia parodontalS regenerativd are rezultate cltntce 9t radiografice mai favorabile in cazul defectelor infraosoase gi al celor de furcalie de clasa a ll-a comparativ cu
cele oblinute folosind debridarea in camp deschis (OFD) (vezi capitolul 5). Cu toate acestea, review-urile structurate, compa16nd rezultatele diferitelor studii, au prezen-

eumplexul pulimarfism interleukin6-I

lnterleukina 1 (lL-1)joaca un rol importantin rdspunsul

tat un mare grad de heterogenitate; cu alte cuvinte, rezultatele oblinute din diferite studii prezintd discrepante
padiculare.l-4 Pentru regenerarea tisulard ghidatd (GTR) a defectelor infraosoase, gama rezullatelor se intinde de la nicio diferenla intre terapia GTR 9i OFD,5 p6nd la o

superioritate notabila a terapiei GTR.6'7 Cum se poate

explica aceasta heterogenitate? Dincolo de procedura terapeuticd (OFD/terapia regenerativd), existi o multitudine de factori cunoscuti sau presupugi, care influenteazd vindecarea parodontali in general (de exemplu, v6rsta,

inflamator al lesuturilor parodontale. Un complex polimorfism lL-1 a fost asociat cu o susceptibilitate 9i nivel de risc crescute pentru parodontitd.2l Dupd ce nu au putut observa un cagtig de atagament redus in defectele infraosoase la 1 an dupZ terapia GTR la pacienlii cu
polimorfism lL-1 pozitiv, de Sanctis gi Zucchelli au gdstt cd cdgtigurile de atagament la pacienlii respectrvi au fost

fumatul, medicatia concomitentd, ingrijirea postoperatorie, intrelinerea parodontalS, igiena orald, morfologia
defectului). Acest capitol trece in revistd factorii care au o influen{d deosebitd pentru rezultatele pe termen scurt sau lung ale terapiei parodontale regenerative.

mai pulin stabile in timp in comparalie cu pacienlii cu lL-1 negativi.22 Culoale acestea, nici un alt studiu nu a confirmatincd acest efect pe termen lung al polimorfLsmului
lL-1.18,23,24

S-a demonstrat c5, o igiena orald defectuoasd 9i infeclii

Caraeteristiei le pacintuIui
Caracteristicile pacientului care pot influenta rezultatele terapiei regenerative sunt prezentate in Tabelul 15-1.

persistente cu Aggregattbacter actinomycetemcomifans influen{eaza in mod negativ vindecarea parodonialS in cazul defectelor de furcalie de clasa a ll-a.2o Mai mult decdt atat, la pacienlii cu pungi persistente generalizal, dupd terapia GTR a defectelor infraosoase s-au observat rezultate mai pulin favorabile dec6t la pacien{ii fdra

Fumetsl
Fumatul reprezinti cel mai important factor de risc extern pentru parodontitd8's 9i se cunoagte cd afecteazd in
10-12 genera I nefavora bi I rezu ltatele tera piei pa rodonta le

pungi de 5 mm sau mai mari ulterior terapier antiinfec{ioase.25 Pungile persistente conlin patogeni parodontali, care au posibilitatea sd colonizeze zona supusd terapiei
regenerative periclit6nd astfel regenerarea Prin urmare,

Numeroase studii au demonstrat efectul ddundtor al fu13-19 matu u i asu pra rezu ltatelor tera piei regenerative.
I

terapia antiinfeclioasa trebuie efectuatd inainte de a se lua in considerare terapia regeneraiivd.

lsarfologia defeetut
V$rsta
Pare plauzibil faptul cd potentialul regenerativ al !esuturilor parodontale se deterioreazd o dati cu vdrsta. Cu toate acestea, p6nd in prezent, varstd a putut fi corelata

ui

Sef*etele lntraassase
Tabelul

I5-2

prezinlZt caracteristicile defectului care in-

fluenleazd rezultatele terapiei regenerative in defectele

Morfologia defectului
Tabef

ul 1 5-2

Ca

racteristici le defectu

i ca re i nf I uenleaz d r ezullalele

terapiei regenerative in defectele infraosoase.

Fu matu

Componenta infraosoasd

adanci (>3 mm)

lnfeclia persistentd cu Aggregatibaeter actinomycetemcomita ns (Polimorfismul genei
I

Componenta i nfraosoasd mai pulin adAncZ (<3 mm)

Radiografic;: unghi ingust

al defectului
Punga ini!iald

defectului'

Radiografic, u:nghi lat al

.:

nterle

kina-

1 )

adinci

Mobilitatea dinlilor

1*

-a .

' ::: : j

-=':-. -"=:s:s d stal la nivelul primului premolarmaxilar st6ng. (a) Mdsuratori clinice: ad6ncimea pungii de sondare B mm, pier(b) nduruBrdile largd,fdrit )ota il|f/ruorcd implicarea furcaliei. rurudlrvr. \u./ ".---'., - ,-tical. PsP,,u interdentard tat6a, Radiografie ntllaotata inlraorald care lnolca '!v !uuL papild indicA lnl]lal ini{ial un oetectcu defectcu I -."- = = z-.:'zi spre premolarul secund adiacent. Unghiul Iargal defectului. (c) lmagine intraoperatorie: comfionentd infraosoasd
1

- :: date potrivit cdrora defectele

rnfraoGTR

:
-

3 rereti rdspund mai bine la terapia

orizontale, care nu rdspunde pozitiv la terapia regenerativ5. Cu toate acestea, existd date potrivit cdrora unghiul defectului este o functie a addncimii defectului, datoraii

-- i ttturarea g5625i16,26,28 COreleazd Cu

,::'-s e corono-anicali : :,.:'-s infransoacorono-apicald a defectelor infraosoa. perete. t3mDonenta r3mponenta oerete" CLr alte cuvinte de1 Cu cuvinte, -: --,

r---z :onform cAreia cagtigul de atagament

- ::rete.15 Cu toate acestea, exist; de ase-

faptului cd ldlimea defectului depinde de ldlimea spaljului interdenta r gi de raza de acliune a placii bacteriene.3o Procedurile regenerative au intotdeauna ca scop acoperirea perfect; a defectului gi a barierei GTR sau a proteinei matriceale de smal!. in unele cazuri, barierele creazZ spa{iu Ia nivel coronar de pere{ii osogi.6 Pentru a obtine inchiderea completd a lamboului in astfel de cazuri,lamboul trebuie sa fie repozitionat coronar. Dacd pierderile
severe de atagament suntinsotite de pungi addnci, existd

-r. r:==,:,- nfraosos

,:':

'*:.

este mai adanc, cu atat pot fi g.rri de atagament ---Jr: -.s9i obturari osoase mai := _:-_r. Defectele infraosoase cu mai pulin de
:'.;rma r r
c

1--- --

janse mai mari sA piardd, dec6t

aspect al morfologiei defectului

i:
-

-::;-:
_.

^..-:

ub Un alt

"- i -': -< =:.= .-lrghiul radiografic al defectului. Defectele

:

suficient tesut moale in zona afectatd, gi astfel condiliile sunt adecvate repozitiondrii coronare. Agadar, pungtle ad2nci in zonele cu defecte infraosoase secoreleazd favorabil cu cagtigul de atagamen1.14'28 Faptul ca un dinte este tratat la nivelul canalului ra-

-:

:,:

: - - - -ra i favorabi le unui cagtig de atagamenl26,29

n - "- : r:s:'e defectele?nguste (<26grade16; <37 gra' i-: -- ;-::3-9). Cu cdt defectul infraosos este mai lat : - : : -:- I al. cu atdt este mai similar pierderir osoase

j; : ='---2).

_:,_-jri

s5935s16,26,28 Comparativ CU defeCtele

Diferite studii au aplicat praguri diferite

dicular nu rezulta in deteriorarea vindecZrii parodontale dupd procedurile regenerative.33 Cu toate acestea, mobilitatea iniliald este o conditie nefavorabilS pentru te-

15

Prognosticul gi factorii de risc in terapia parodontald regenerativd

(a) radiografice ale defectului pentru terapia GTR a defectelor lnfraosoase la primul premolar maxilar drept: cdmponentd infraosoasd ad3ncd (> 4mm) 9i (b) defect ingust (<27 grade); condilii favorabile pentru terapia regenerativS.

tig t5-2 caracteristicile

rapia regeneralivd a defectelor infraosoase.l+ in situatii cu mobilitate dentard crescuta, cheagul de sdnge care se formeazd in interiorul defectului nu poate fi stabilizat
corespunzdtor, 9i de asemenea nici bariera. Astfel, existi un risc foarte mare ca atagamentul dintre dintre cheagul de sdnge gi suprafala radiculard sd fie intrerupt, fapt care poate duce la creqtere epiteliala in direclie apicald.

Defecte de furcalie de clasa a ll-a

e d efectu u i ca re nf uen! eazd r ezullalele terapiei regeneraiive in cazul defectelor de furcalie de clasa a ll-a sunt enumerate in Tabelul 15-3. in timp ce terapia GTR rezultd in general intr-o obCa

racteristi

i I

turare orizontald mai bund a defectului (adic5, cagtig de ataqament gi/sau obturare osoasd) dec6t OFD in defectele de furcalie de clasa a ll-a la molarii mandibulari 9i maxilari23 (vezi Capitolul 5), terapia regenerativd in defectele defurcalie de clasa all-ala premolari nu reugegte

Caracterlsticile defectului care influenteazd rezultatele terapiei regenerative in defectele de furca{ie de clasa a ll-a Tabelul
1

5-3

sd ofere rezultate mai bune comparaiiv cu OFD.3a Cu

toate acestea, rezultatele dupd terapia GTR sunt similare la primul gi al doilea molar mandibular.rT'20 in plus, gradul de implicare al furcaliei influenleazd semnificativ variabilele principalele ale rezultatului in terapia regenerativd a furca{iei: atagament orizontal gi c69tig osos. Pe de o parte, defectele de furcalie superficrale (clasa l) nu
prezintd o prognozd mai rea dec6t molarii fdrd implicarea furcalrei3s, astfel cd nu beneficiazd de procedurile rege-

nerative. Pe de altd parte, furca{iile complete (clasa a lll-a) nu potfi inchisein mod predictibil prin niciotehnica regenerativd2,36,37 (vezi Capitolul 5)" Prin urmare, defec-

Morfologia defectului

tti
C

/lr

EJ lin

I i._ Atn,p'/r:

.- --=.

radtograftce ale defectului pentru terapia GTR in furcalii de clasa a ll-a a primul molar mandibu ar drept38. (a) ''.,'='>-.: : :ementarZ (marginea restauratiet); AC, creasta alveolarS; Fx, fornrxul furcaliet; FW lalimea furcaltei. (b) Linia CJE, =-.: - ^'=-. s I stal: linia Fx CEJ, indlltmea trunchiuluj radicular. (c) Linia AC, unegte AC-ul mezial gi distal; linia Fx-AC, fornix

'--.'

:= -'::sia alveolarZ interproximald (condilie mai pultn favorabila pentru

GTR).

'-.,

= Je clasa a ll-a la molari sunt indicaliile

:=-,-- :erapia regenerativd. -:a - ,. ui de implicare al furcaliei,localizarea

inchis defectul (Fig 15-3a). inchiderea completa este, de asemenea, mai putin probabili in furcalii ad6nci de
clasa a ll-a (> 5 mm).17 Mai mult dec6t atdt, un trunchi radicular lung este un indicator al c6gtigului nefavorabil de atasament clinic orizontal (PAL-H): un trunchi radicular lung are nevoie de pierdere osoasd severd pentru a cauza implicarea furcaliei. Un molar care prezintd astfel de caracteristicr are un grad avansat de distrugere gi s-ar putea sd nu raspunda foarte bine la tehnici regenerative (Fig 15-3b). Dacd fornixul furcaliei este localizat apical falZt de creasta alveolard interproximala (defectul

; :'::':_'-.2 o al::,caracteristica a defectului, care

'.:t

-,,=. . -':arii maxilari rdspund mai bine laterapia = nterproximale (vezi Capitolul 5). '-: -=,=-:': '-. . :::, cefectelor infraosoase, pungile addnci " t. :'=--.za'ezultate mai favorabile dupA terapia :;':- ='.- .= - :: Pungile adanci indicd o retraclie minoi j: - .--a -,. erCerea atagamentului vertical gi, astfel -= .---, =-- -esut moale pentru a obtine o acoperire ' ".- =:: =-i: : Cefectului, c2t gi a barierei. Cu toate . : ::-:: :-: l:scoperit ca pungile ad6nci iniliale pot ' i: - - :,: l: zse menea cu o reducefe SemnificativA a '^:hideri , *.' - - :: complete ale furcaliei.l7Aceas-: - : -'=,='-i coate f datoratd diferenlelor morfologiei ::-,::: r-.-g addnci pot exista cu sau fdrd prezen[a
: ::
1:

:= - =>z z ll-a la molarii mandibulari

gi suprafe-

gaura-cheii), se poate obtine un cagtig de atagament orizontal mai mare comparativ cu cazurile in care fornixul furcatiei este localizat coronar de nivelulu osos

Tabelul 15-4 Proceduri terapeuttce gi complicalii postchtrurgicale care influenteazb terapia regenerativS.

:: --'-=-.=" lr
",' .z-.
:.-,= -

-.':-= rsos la nivelul extensiei

apicale a defectului

Acoperirea completd

cat este mai mare deschiderea furcatiei

defectu lu ii mem branei

lntr:e!i nerea pafodonta l5

Dehiscenla lamboului, expunerea membranei/

defectu ui
I

"'-,,tr:: - :, - ir = '

z-2- se pot agtepta rezultate clinice mai pulin = terapiei regenerative.lT'38 De asemenea, riispund mai putin favorabillT,3B: cu c6t

regulati efectuati de

. :'g

specialist

, ,' ,

='== desch derea, cu at6t este mai dificil de

indemOnarea operatorului

l5

Prognosticul gi factorii de risc in terapia parodontald regenerativd

lor barierd biodegradabile gi neresorbabile.23,37,3e 41(vezi Capitolul 5). in general, in defectele de clasa a ll-a gi infraosoase, barierele biodegradabile se comportd la

interproximal. Dacd existd os coronar fa!5 de fornixul furcatiei, pe partea meziald gi distald a dintelui, se pot obtine pozilionarea coronard a lamboului, acoperirea
gi

stabilizarea membranei. intr-o aslfel de situalie, suprafa{a ga me ntu u i pa rod onta l, car e f ur nizeazd celule pe ntru colonizarea cheagului de s6nge din interiorul defectului, este mai mare decdt situalia in care fornixul este localizat
Ii I

fel ca gi membranele ePTFE neresorbabile.3 in defectele infraosoase, rezultatele clinice pentru EMD 9i GTR sunt comparabile" Cu toate acestea, se pare ca EMD
cauzeazd mai putine compiica{ii postchrrurgicale 9i mai pulin discomfort comparativ cu GTR.a

coronar de creasta alveolard (Fig 15-3c).tz:a

Proceduri terapeutice gi

Medicalia post- gi perichirurgicali

Cele mai multe studii clinice asupra terapiei regenerati-

complicafii postoperatonii
Procedurile terapeutice gi complicatiile postoperatorit ca re nfl uen! eazd r ezullalele tera piei regenerative su nt
i

enumerate in Tabelul 15-4.

ve relaleazd administrare de antrbiotice peri-gi postchirurgical: de exemplu, 25Omg tetraciclind de patru ori pe zitimp de 1 sZptbman16,42' 1,59 amoxicilind o data pe zi, I sdpIdmAnfi2T; 200mg doxiciclind o datd pe zi 1 sdptamanil4'3133; 1g amoxicilini plus acid clavulanic o datd pe zi, timp deBzile22;39 amoxicilinZ la 30 pana
la 60 minute inainte de chirurgiea3. Cu toate acestea, doar c2teva studii clinice au investigat beneficirle adi-

Performanta operatorului
in unele, dar nu in toate studiile multicentrice, s-a observat un efect distinct al centrului in ciuda adaptdrii
rezultatelor la caracteristicile pacientului gi ale defectului.14,29 in timp ce au existat anumite caracteristici ale pacientilor specifice centrelor care nu au fost verificate, acest efect poate fi interpretat ca reprezentdnd influen{a performan{ei operatorului asupra rezultatelor pe termen scurt al terapiei regenerative.

lionale ale antibioticelor administrate adjuvant terapiei

regenerative: ornidazol timp de 1O zile, incep2nd la 2

sdptamdni postchirurgicalaa. Multe studii nu au putut observa rezultate clinice mai bune dupd utilizarea antibioticelor adjuvante terapiei GTR: propicilinda5' metronidazol gi ciprofloxacinda6; vibramicina, amoxicilinZ 9i
metronidazol+7' amoxicilind gi metronidazol.as Se pare cd utilizar ea a nti bi oticelor adj uva nt tera piei regenera-

tive nu imbundtdtegte nici rezultatele clinice, nici prognostrcul.

MaterialuN membranei
in comer! existd diferite materiale pentru membrane.
Dintre membranele neresorbabile accesibile, materialul cel mai bine documentat 9i utilizat, este politetrafluoretilena expandatd (ePTFE). De asemenea, existd diferite materiale barierd biodegradabile sintetice 9i biologice. Acestea evitd necesitatea unei a doua pro-

Utilizarea medicamentelor antiinflamatorii (de

exemplu, inhibitorul de ciclo-oxigenazd 2), de asemenea, nu pare sd imbundtateascd rezultatele terapiei
regenerative.a9

Dehiseen[a lamboului gi expunerea membranei

Dehiscenla lamboului postchirurgical gi expunerea
membranei sunt frecvent raportate dupa terapia GTR a defectelor interproximale, in special a celor infraosoase.42 Pentru a obline 9i a mentine inchiderea lamboului,53 s-a dezvoltat tehnica de menlinere a lamboului

ceduri chirurgicale, care altfel ar fi necesard pentru a indepdrta membrana neresorbabild. in plus, existd
de asemenea derivatul matriceal de smal! (EMD) care
f

acilileazd rege

n e ra

rea

Cele mai multe studii nu au reuqit sa observe diferenle semnif icative statistic dupd ulilizarea membrane-

Concl uzi

' :,

:- --.=':.,x mal"0, gi tehnica simpliflcatd 52 gi mo_ '.' .'.-: a: amboului cu prezervarea papilei.intr-un ?erapia parodontalX de men}iners ' ,.'. .,. utrlizat tehnica modificatd a lamboului S-a demonstrat 9i s-a acceptat general faptul cd rezul_
-':-=',.'.a
-'=

oapilei

in terapia GTR (impreund

cu

'-. ,'. :4 saptamAni. in momentul 'indepdrtarii -' :-' :'.'. i6 siptdmdni postchirurgical), 11 defecte
: .. - _i

=r:FE armate cu titan), s-a oblinut o inchi_: : :" - :'Z-- 14 d jn 15 defecte (93%). Doud mem_ : : _ -:s- expune la 3 sdptam2ni postchirrurgical,

tatele terapiei parodontale pot fi pdstrate stabile doar dacS pacientul este planificat regulat pentru terapia parodontald de mentinere (SpT) ca o reguld de ba_
zA 12'55,56 Cu toate acestea, SpT este, de asemenea

:lirplet

extrem de important pentru stabilitatea lesuturilor parodontale regenerate.13 Exist5 date privind faptul cb

:: : '

_ ,.: a .rei'dentar5 suficient de latd (>2 mm) este o : - r . : :senlrald pentru aceasta tehnicd; utilizarea ei -.2,2la molari giin spaliile interdentare inguste. .-: Cezvoltat o altd modificare a tehnicii de pre-

acoperite (73%).42 Cu toate acestea,

mentinerea trebuie realizald mai degrabd de un spe_ cialist parodontolog dec6t de un practician generaltst.

impreund cu fumatul, lipsa unei SpT reprezintd un

factor de risc puternic pentru pierderea atagamentului gi a dintelui dupd terapia de regenerare.18,57 Cu toate

-.-= -:- .': . :apilei: tehnica simplificatd de prezervare a -,- - -_-un studiucarea utilizattehnicasimplificati
_: :'=_.',a'e a papileiin terapia GTR cu membrane bi_ :: _":2. e, inchiderea primard a fost obllnuta in toate = -: ::'ecte (100%). Trei expuneri de membrand -,.. ';:crtate la 1 sdptdmind postchrrurgical gi inca

ca SPT-ul nu reprezintd totul, duce la nimic.

fari

SpT totul se va re-

Conctruzli
Dupd mai mult de 20 de ani de cercetare clinicd in
terapra parodontala regenerativa, au fost descoperili
gi

- :-tiamani postchirurgical. La gase saptdm6ni ','3 :al. 12 defecte au rdmas complet acoperite
:

au observat cd expunerea postchirurgidupd GTR, folosind bariere epTFE -:,,.-.a cu un c69tig de atagament mai pulin fa- an dupd tratament22; alli autori, care au

.,.:ri

. '-=-)ranei
=

confirmali mai mult{i factori prognostici. Cu siguranli nu cunoagtem ioli factorii care rnfluen[eazdin general
terapia parodontalS 9i in special terapia regenerativd. Cu toate acestea, cunoagterea existentd permite clinicianului sa aleaga tipul de terapie care este cea maj indicatd pentru a imbunatd{ii condiliile parodontale ale

.= rembrane biodegradabile gi neresorbabile ----..:',tal aceastd asociere.43 Faptul cd pungile

e (adicd, existenla unui lesut moale su:' :='.'i a acoperi membrana gi bariera cu un --: _ ,s glra rezultate mai bune dupd terapia rege: : ,- i' _='cuLurur :erectelor il infraosoase ilrdu5ud5e gi a il celor cetor de ue furcalie rurcalle )t
.a

din!ilor sever afecta!i. Cu alte cuvinte, clinicianului

se oferd mai multe criterir valide care pot

fi utiljzate la

--

... -

seleclia pacientului gi a defectelor pentru o regenerare de succes. Dacd toate criteriile, incluz6nd abilitatea operatorului de a efectua procedurile de regenerare,

-a. indic2nd faptul ca inchiderea completd

/^^l

: ------ -.

: :='-.':-: _ :,:-rerii
'=
.

l.^:!r^r\ ^,,+i^ --r(cel pu{in initial) este o condilie esenlia':zultate optime. O meta-analizEt, urmEtrind

membranei in cursul vindecdrii post_

,.

sunt optime, se pot agtepta cele mai bune rezultate dupd terapia de regenerare. Cu toate acestea, dacZ cei mai multi factori sunt considerali favorabili cu privire la terapia de regenerare (de exemplu, defect infraosos
adanc Ai ingust, fari mobilitale, fdrd infeclie persistenta), o singurd caracteristici mai pulin favorabild poate fitolerata (de exemplu, fumatul ugor) gi rezultate clinice
favorabile pot incd fi oblinute. Ca o consecin{d, decizia pentru sau impotriva terapiei de regenerare la un pa-

- -= = -.:;ri de defecte, au fost confirmate c6gtiguri . : --.' 'avorabile de atagament vertical sau orizontal

-. :='ecielor

= ::

?. a inclus cinci studii asupra defectelor de

clasa

a ll-a (101 defecte) gi cinci

studii infrasosoase (309 defecte). pentru

cient gi un defect este multifactoriald gi trebuie luat in considerare costulin relalie cu beneficijle agteptate. Cu toate acestea, dacd mai mul!ifactori prognostici indicd

Prognosticu

de risc in terapia parodontald regenerativb

of deep intrabony defects: clinica outcomes and postoperat ve rnorbld

condilii nefavorabile pentru regenerare, trebuie luate

in considerare alte aborddri terapeutice (de exemplu, terapia rezectivd). Terapia regenerativd a imbundtalit op{iunile tratamentului parodontal. Cu toate acestea, cu siguranld nu reprezintd o baghetb magicd care sd
rezolve miraculos gi dontale.

15

20aI ;7 2:17 02-11 \2. Hausmann E. Evidence for healing of nterprox mal intra bony defects after conventlona and regenerat ve therapy: digital rad ography and c inical measurements. J Periodont Res 1998;33:156-165
ity. J Per odontol
P,

Elckholz

L6

firi

niciun efort problemele paro17

Klein F, Kim TS, Hassfeld S, Staeh e HJ, Reitmeir P, Hol e R, EickhoLz P Radiographic defect depth and width for prognosis and descrrption of perlodontal heal ng of nfrabony defects J Perlodontol 20aI;72:16391646.
Bowers GM, Schallhorn RG, McClain PK, Morrison GlV, Morgan R, Reynolds lVA. Factors influenc ng the outcome of regenerat ve therapy

in mandibu ar Class ll furcations: Part L J Periodonlo 2a03;74:1255-

1268.

Referinle
Need eman lG, Worlhington HV, Giedrys-Leeper E, Tucker RJ Guided tissue regenerat on for per odontal infra-bony defects (Cochrane Revi-

18.

Corte llni P, Tonetti MS. Long term tooth survlval fol owing regeneratve

l9

treatment of intrabony defects. J Periodontol 20a4;75:612-678 Stavropoulos A, lVlardas N, Herero F, Karring T. Smoking affects the outcome of gu ded t ssue regeneration wlth bioabsorbab e membranes: a retrospective analysis of intrabony defects. J C in Periodontol
2004;3 1:945-950.

ew). Cochrane Database Syst Rev 2006;2,CDA0I724 Jepsen S, Eberhard.J, Herrera D, Needleman L A systematic review of gulded tissue regeneration for per odonta furcat on defects What
ls the etfect of gutded tissue regenerat on compared with surgical debr dement n the treatment of furcatlon defects? J Clin Periodontol

20

Machtei EE, Cho Ml, Dunford R, Norderyd J, Zambon JJ, Genco RJ. C in cal, microbrological, and h stological factors which influence the success of regenerat ve periodontal therapy. J Periodontol
1994;65:1 54-161.

2T

Kornman KS, Crane A, Wang H

P rk FW, et

Y,

di Giov ne FS, Newman MG,

n adult

2002;29(Supp 3):103

16.

a. The interleukin-1 genotype as a severityfactor

.

IVlurphy KG, Gunsolley JC. Guided t ssue regenerat on for the treatment of periodontal intrabony and furcation defects: a systematic review Ann
Pe rl od o

22

periodontal disease. J C in Per odontol 1997;24:72 77 De Sanctrs M, Zucche li G. lnterleukin l gene polymorph sms and ong term stabi ity fol owtng gu ded tissue regenerat on therapy. J Periodontol 2000;71:606-613. Chrstgau M, Aslanidis C, Felden A, Hi ler KA, Schm tz G, Schmalz G lnfluence of lnterleukin-1 gene po ymorphism on per odonta regenera tion in intrabony defects. J Periodont Res 2003;38:20 27. E ckholz P, Krigar D-M, Kim T-S, Reitmeir P, Rawl nson A. Stabi ity of cl njcal and radiographic resu ts after gu ded tissue regenerat on n nf ra bony def ects, J Period ontol 2007 ;7 B:31 46. Nowzari H, I\4acDona d ES, Fynn J, London RM, ivlorrison JL, SLots J. The dynam cs of microb aL colonlzatlon of barrier membranes for
i

nto 2a03 ;8:266102.

23.

Esposito IV, Grusovtn MG, Coulthard P, Worthington HV. Enamel matrix derivative (tmdogaln) for per odontal regenerat on n intrabony defects.

Cochrane Database@ Syst Rev 2005;4:CD003875 Ratka-Kruger P, Neukranz E, Raetzke P Guided tissue regenerat on procedure wiih bioabsorbable membranes versus convent onal flap surgery in treatment of infrabony defects, J Cl n Periodontol

24

2000:21:I2V12l

CorleLl ni P, Pini Prato G, Tonetti lVS. Periodonta regeneraton of

25.

human intrabony defects with titan um reinforced membranes:

a controlled clinical study. J Periodonto 1995;66:797-803 Cortell ni P Pini Prato G, Tonetti lVS. Periodonta regenerat on of
cll nica I

26.
2l

guided t ssue regeneration. J Perlodonto 1996;67:694-102. Tonetti lVS, P ni-Prato G, Cortell n P Per odontal regenerat on of human intrabony defects. V: Determinants of healing response. J Periodontol 1993;64:934-940.

human infrabony defects with bloresorbable membranes: a contro led trla . J Periodontol 1996;67 :2I7 -223. Grossi SG, Genco RJ, Machtei EE, Ho AW, Koch G, Dunford R, et al. Assessment of risk for periodonta disease l: Risk nd cators for attachment loss. J Periodontol I994;65:26a 267 Tomar SL, Asma S. Smoking-attrlbutab e periodontitis in the United States: findings from NHANES lll. J PeriodontoL 2a00;71:743'751 tickholz P, Kim T-S, Burklin T, Schacher B, Renggli HH, Schaecken MT, et aL. Non-surg cal periodontal therapy with adjunctive top cal doxycycl ne: a doubLe blind random zed controlled mult center study. lr Study design and clinica results J C in Per odontoL

Corle lini P, Carnevale G, Sanz M, Tonetti lVS. Treatment of deep and shallow infrabony defects: a multicenter randomlzed contro led cLinical trial. J CLin Periodonto 1998;25:981 987 Hassfeld S, Kim T S. Radiographic paraP, Horr T, K e n meters for prognosis of periodontal heaLing of infrabony defects, two different definitions of defect depth. J Periodontol 20a4;75:399 401

9.

28. 29.

tickholz

i0

Ts

toura t, Tucker R, Suvan J, Laure I L, Cortell ni P, Tonettl M Baseline radiographic defect angle of the intrabony defect as a prognostic ndicator in regenerative periodontal surgery with enamel matrrx derivatlve.
.

11

2a02;29:IaB-117 . Trombelj L, Cho K S, Km C-K, Scapoi C,Scabbla

J Cli n Periodontol 2A04:31 :643-647

lmpa red healrng

30. 31.

response of per odontal furcation defects foLlowlng f ap debridement surgery n smokers: a control ed cllnical trial. J Clin Periodontol

Kim C-K, Choi S-H, Km T-S, KaltschmittJ, Eickhoz P The lnfrabony defect and its determinants. J Per odont Res 2006;41:498 502.

2003;30:81 87.
12

Eickholz P, KaltschmittJ, BerbigJ, Reitmeir P, Pretzl B. Tooth loss after actve periodontal therapy. 1: Patient-related factors for rLsk, prognosis, and quality of ouicome. J C in Per odontoL 2aAB35 165 174 Cortellin P, Pini Prato GP, Tonetti MS. Long term stabiLity of cl nical afiachment following guided tissue regeneratlon and conventional
therapy, J CLin Periodonto 1996;23:1OG1i1 Cortellini P, Tonetti MS, Lang NP, Suvan JE, Zucche li G, Vangsted T, et al. The slmplified papil a preservation

Tonetti MS, CortelLini P, Lang NP et aL. Clinical outcomes fol owing treal ment of human tntrabony defects wlth GTR/bone rep acement material or access flap alone: a mu ticenter randomised contro led c in cal iria

32.

L3

C in Per odontol 2004:31:770 776. Tonetti lVS, Cortellinl P, Suvan JE etaL Generalzabilty of theadded benefits of gu ded t ssue regeneration in the treatment of deep infrabony

14

33.

defects: evaluat on in a mu ti-center randomized controlled clinical trial J Perodontol 1998;69:1183 1192 Cortel in P, Tonetti I\4S. [valuat on of the effect of tooth vitality on
regenerative outcomes n infrabony defects. J Clin Per odontoL

flap

n the regenerative treatment

Referin!e
:, -'- .a:a72-679.

:' .-:;=" s G. Bratthall G, Soderholm G, Kullendorff B, Grondahl K, r,- - 1,'. Artstrom R. Guided tlssue regeneration in thetreatment of
"- .:,--_, :etects on

et al. The effect of postsurg cal antibiotics and a bioabsorbable mem_ brane on regenerative healing in Class ll furcation defects,

::: ,:-3ss of c in cal parameters n developing an accurate progno.. - r:-::cntol 1996;67:666-614.

,-----.'.: e. Te I 2: lndikationen. Parodontologie 2005;16:337_340. : ' -- - r. {..: T-S. Holle R. Regenerative periodontalsurgery with " ,-:::,'... e and biodegradable banrers: results after 24 months. . - -:=-:,::^iol 1998;25:666-676. - - ': - ','.:hte EE, Reitmerr P, Holie R, Kim T-S, Eickholz p : -='r:- : aarameters as prognosttc rndjcators for healing of class ll -"':
:+- ---a.ane for guided tissue regeneration n human c ass ll --'=i-": , r:.:dontol 1996;67165A 657. -;'-.= : l. ',':.a L, Quinones C, Morrison t. Cl nica comparison of
:

t, -t:2:t9:76G713. 'r-,-'= IlK. Nunn ME. Prognostsversusactual

-" - -

maxil ary premolars; a pilot study. J Clin pelodon

47.

outcome. lll. The

J Periodontol 1999;70:8/8 887. Heden G, Wennstronn J, LindheJ. Periodontal tssue alterations foliowing lmdoga n treatment of periodontal sites with angu ar bone defects. A ser es of case reports. J Cl n perrodontol i9g9;26:855 860. Sculean A, B aes A, Arwei er N, Reich E, Donos N, Brecx VL The effect of postsurgical antibrotics on the healing of rntrabony defects following treatment with enamel matrx proteins. J periodontol 2OOI;72:I9A_
195. Scu ean A, Berakdar M, Donos N, Auschill TM, Anveiler NB. The effect 0f postsurgical admtn strat on of a select ve cyc o-oxygenase 2 inh bitor 0n the heal ng of intrabony defects fo lowing treatment with enamel matrix proteins. Clin Oral lnvestig 2a03;7:IaB I12.

48.

r.

G ossar der Grundbegriffe fur die praxis: Regenerat ve paro-

49.

50.

,' -. -^\ ' -/-.

-,:--

:='::-s. J Clin Periodontol 2004;31:105

111.

RA. Multi-center evaluatton of broabsorbable

Murphy K. lnterproximal tissue maintenance in GTR procedures: a new surgical technique and 1-year reentry results. lnt I periodonttcs
R

estoratrve

ent 7996;16:46347

51.

Takel HH, HanIJ,Carranza FAJr, Kenney tB, LekovrcV Flaptechn que for periodontal bone tmplants. papil a preservation technrque.

, - - ==- -,:,''-:

i:ri--:E: =-:

-cr

,: --,- -.':-' :'a bioabsorbabeGTR baniertoa non-absorbable r,i:'"i - "::: -g -uman class llfurcation defects: a muiti-center pa_ :-:
,:

-=

: ::.,=_-

resorbable barrrers for guided tissue regeneration. 1997;241747-752.

52.

AM. Sto ler NH, Drisko CL, Caton JG, Harrold CQ, et
53

J Periodontol I9B5; 562A+nA. Cortellini P, Pini Prato G, Tonett MS. The simplified papilla presei. vat on flap. A novel surgical approach for the management of soft t ssues n regenerative procedures. lnt J penodont cs Restorative Dent

i999; 19:589-599.
Eickho z P Glossar der Grundbegriffe fur die praxts: Chirurgische Parodont tistherapie: 3. Pap llenerhaltungslappen: k assisch, mod fizi ert, vereinfacht. Parodontolog e 2003;I4:4II 4IB.

- = ,-:

'.':

-tzed singe-blind tral. J Perrodontoll99/;68,667

54.

- : .' ='z,a G, Tonetti lVS. The modifled paptlia preservation - - :,- I -',,, surgtcal approach for nterprox mal regenerative ; -.--":: - r=-:Contol 1995;6626I-266. l:n-- ; :, - --S. Steinbrenner H, DorferC, Holle R. Gurded tissue
!:

Machtei EE. The effect of membrane exposure on the outcome of regeneratrve procedures in humans: a meta analysis. J periodontol

2001:72:512 516.
trtr

iri-i":i _-,! - : :absorbab e barrers: intrabonydefects and cass ll r,:- - -: - :=-:.::rtol 2000;71:999 1008. ii : - rri I -.'-:z J. Bragger U, Lang NP Systemic antimicrobial -;,:-*.-ri :-: :3J ttssue regeneration: c inica and microb o ogtcal =,
'"i-*.. '-

Axelsson P, Lindhe J. The signrficance of maintenance care in the treatment of per odonta disease. J C in periodonto LSBI;B:2BI 294. Pretzl B, Kaltschmltt J, K m T-S, Reitmeir p, tickholz p Tooth loss after active periodonta l Iherapy. 2: Tooth-related factors. J C in Per odontol 2008;35:175-182.
Pretzl B, Kim T-S, Hol e R, Eickholz P Long-term results of guided tissue regenerat on therapy wtth non-resorbable and b oabsorbab e barriers. lV A case series of infrabony defects after 10 years. J Periodontol 20ABi7 9 tI49I-1499.

56

i :. : I _.-'z': ll. Benn DK, Staehle HJ. periodontal surgery of ii - : : :, -, :='=--:,,rith or w thout synthettcal b oabsorbable barriers.
-- * - -:-. -:-: - _-.. , Periodonlo) 1998;69:1210-1217 r,r-- ir :---,,,: * DrlskoC, WttwerJW, Brchara J, YanceyJ,
.

- '---._ _- :efects. J Clin Periodontol 1996;23:38G396.

57

239