UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC BUCURETI

LUCRARE DE LICEN

Coordonator: Lector univ. drd. Mutulescu Antonio Silviu

Absolvent: Gherman Mircea Dorel

Bucuresti, 2013

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE DREPT I ADMINISTRAIE PUBLIC BUCURETI

LUCRARE DE LICEN
Inspecia fiscal.

Coordonator: Lector univ. drd. Mutulescu Antonio Silviu

Absolvent: German Mircea Dorel

Bucuresti, 2013

CUPRINS Capitolul I. Notiunea de inspectiefiscala3 1. Definitia inspectieifiscale.3 2. Forme ale inspectieifiscale.6

Capitolul II. Institutii si autoritati competente..8 1. AgentiaNationala de AdministrareFiscala.7 1.1. AutoritateaNationala a Vamilor11 1.2. Garda Financiara13 2. Autoritatile administratiei publice locale.16

Capitolul III. Inspectia fiscala generalitati..19 1. Subiectele raportului juridic fiscal..19 1.2 Continutul raportului juridic fiscal21 2. Obiectul inspectiei fiscale...22 3. Rolul activ al organului fiscal23

Capitolul IV. Reguli specifice privind inspectia fiscala26 1. Locul si durata desfasurarii inspectiei fiscale26 2. Drepturile i obligaiile contribuabilului n timpul desfurrii inspeciei fiscale28 3. Derularea inspectiei fiscale30

Capitolul V. Consecintele inspectiei fiscale32 1. Masurile asiguratorii...32 2. Concluzii intermediare33

Concluzii 44 Bibliografie .45

Motivatia alegerii temei Motivatia alegerii acestei teme o constituie importanta relatiei dintre stat si persoane fizice si/sau juridice- ca si platitori de impozite si taxe in contextul actual.

Constitutia Romaniei, modificata si completata prin Legea de revizuire nr. 429/2003 art.56, precizeaza obligatia cetatenilor romani de a contribui, prin intermediul impozitelor si taxelor, denumite contributii financiare, la cheltuielile publice.

La alineatul (2) al aceluiasi articol se prevede ca Sistemul legal de impunere trebuie sa asigure repartizarea justa a sarcinilor fiscale.

Intr-un sistem declarativ, inspectia fiscala este un instrument indispensabil pentru asigurarea principiului constitutional al egalitatii impunerii pentru toti cetatenii.

Activitatea de control fiscal este destinata incurajarii si obtinerii gradului celui mai inalt de conformare voluntara la prevederile legale in materie fiscala si la normele de aplicare ale acestora.

Controlul fiscal trebuie sa se desfasoare intr-un mod corect si impartial, pentru a garanta cel mai inalt nivel de regularitate si eficacitate si sa se concentreze asupra riscurilor fiscale majore, atat cu ocazia selectarii dosarelor, a obiectivelor ce trebuie controlate, cat si la alegerea ariei controlului.

Subiecti ai controlului fiscal, denumiti contribuabili, sunt persoanele juridice si fizice, atat romane, cat si straine, precum si asociatiile fara personalitate juridica, carora le revin, potrivit legii, obligatii fiscale, deci, orice entitate care are calitate de contribuabil, adica de subiect al impunerii este si subiect al controlului fiscal.

Inspectia fiscala are ca obiect verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora. (Codul de procedura fiscala- Titlul VII, art 94)

Inspectia fiscala are drept scop exclusiv corectitudinea fiscala, aceea ce inseamna ca stabilirea unei diferente de impozit nu este neaparat un obiectiv al inspectiei fiscale, ci unul din efectele sale si astfel, o contributie a administratiei pentru a asigura principiul impozitarii uniforme- derivat din principiul egalitatii tuturor cetatenilor in fata legii, acest principiu are rang constitutional.

Detaliind acest cadru general in concordanta cu principalele obligatii ale contribuabililor in cadrul oricarui raport juridic legat de administrarea impozitelor si taxelor, se evidentiaza principalele activitati ce intra in sfera inspectiei fiscale:

verificarea respectarii de catre contribuabili a obligatiilor de inregistrare; verificarea declaratiilor fiscale depuse de contribuabili (din punct de vedere al legalitatii si conformitatii);

verificarea bazelor de impunere referitoare la contribuabili; verificarea respectarii de catre contribuabili a prevederilor relevante ale legislatiei fiscale si contabile;

verificarea respectarii de catre contribuabili a obligatiilor de plata a impozitelor si taxelor, in cuantumul si la data scadentei fiecareia dintre aceste obligatii

Organul fiscal competent pentru efectuarea inspectiei fiscale este organul fiscal in a carui raza teritoriala se afla domiciliul fiscal al contribuabilului.

Inspectia fiscala se exercita asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligatii de stabilire, retinere si plata a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevazute de lege.

Formele sub care se poate prezenta inspectia fiscala se diferentiaza in functie de criteriul intinderii verificarilor si de cel al procedurii de control utilizate. In primul rand, se disting: inspectia fiscala generala ca fiind activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscal ale unui contribuabil, pentru o perioada de timp determinata si inspectia fiscala partiala, care reprezinta activitatea de verificare a uneia sau mai multorobligatii fiscale, pentru o perioada de timp determinata. Aceasta forma se realizeaza atunci cand:

este prevazuta in acte normative; se realizeaza o actiune de regularizare a unor obligatii fiscale; este dispusa prin decizia de reverificare, ca urmare a solutionarii contestatiei; se solicita, de catre unele institutii abilitate ale statului, clarificarea unor aspecte privind situatia fiscala a contribuabilului;

exista alte solicitari fundamentate, aprobate de conducatorul organului de inspectie fiscala. In al doilea rand, in functie de procedura de control folosita, se remarca: inspectia fiscala prin sondaj, caracterizata de faptul ca opereaza o verificare selectiva a documentelor si operatiunilor semnificative ale contribuabilului; inspectia fiscala inopinata, declansata, de obicei, ca urmare a unei sesizari privind incalcarea legislatiei fiscale si fara anuntarea contribuabilului; inspectia fiscala incrucisata, care consta in verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale contribuabilului, in corelatie cu cele detinute de alte persoane. Inaintea desfasurarii inspectiei fiscale, cu 30 de zile pentru marii contribuabili si cu 15 zile pentru ceilalti contribuabili, organul fiscal are obligatia sa instiinteze contribuabilul, prin transmiterea unui aviz de inspectie fiscala.

Totusi, comunicarea avizului de inspectie fiscala nu este obligatorie in urmatoarele situatii: a) inspectia fiscala se efectueaza in scopul solutionarii unor cereri ale contribuabilului (ex. cereri de rambursare TVA); b) actiuni de inspectie fiscala indeplinite ca urmare a solicitarii unor autoritati, potrivit legii; c) in cazul controlului inopinat. Inspectia fiscala se efectueaza, de regula, in cadrul termenului de prescriptie a dreptului de a stabili obligatii fiscale, care este de 5 ani, cu exceptia cazului in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazuta de legea penala, caz in care termenul de prescriptie este de 10 ani.

La propunerea motivata in scris a organului de inspectie fiscala si aprobata de conducatorul organului de inspectie fiscala, orice actiune de inspectie fiscala partiala poate fi extinsa si transformata in inspectie fiscala generala; decizia de extindere a verificarii va fi adusa in scris la cunostinta contribuabilului.

In concluzie, inspectia fiscala are urmatoarele atributii: constatarea si investigarea fiscala a tuturor actelor si faptelor rezultate din activitatea contribuabilului supus inspectiei sau altor persoane privind legalitatea si conformitatea declaratiilor fiscale, corectitudinea si exactitatea indeplinirii obligatiilor fiscale, in vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale;

analiza si evaluarea informatiilor fiscale in vederea confruntarii declaratiilor fiscale cu informatiile proprii din alte surse; sanctionarea, potrivit legii, a faptelor constatate si dispunerea de masuri pentru prevenirea si combaterea abaterilor de la prevederile legislatiei fiscale.

CAPITOLUL 1 1.1 Definitia inspeciri fiscale Denumirea de ,,fisc provine din limba latin , unde ,,fiscus nsemna co sau paner. Termenul de fiscalitate este definit de La Rousse ca un sistem de percepere a impozitelor, ansamblul de legi care se refer la acesta i mijloacele care conduc la el. Sistemul fiscal reprezint un ansamblu de cerine i principii referitoare la dimensionarea aezarea i perceperea impozitelor precum i la obiectivele social-economice urmrite de politica fiscal. Controlul asupra respectrii legislaiei fiscale, asupra calculrii corecte, vrsrii depline i la timp la buget a sumelor obligaiilor fiscale i revine organului fiscal (inspecia fiscal). Acesta este reglementat: n Romnia de Ordonana Guvernului nr. 92/2003, fiind exercitat de ctre Agenia Naional de Administrare Fiscal prin intermediul direciilor de specialitate i cuprinde ansamblul activitilor care au ca scop verificarea bazelor de impunere, a legalitii i conformitii declaraiilor fiscale, corectitudinii i exactitii ndeplinirii obligaiilor de ctre contribuabili, respectrii prevederilor legislaiei fiscale i contabile, stabilirea diferitelor obligaiuni de plat, precum i a accesoriilor aferente acestora. n Republica Moldova de Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lng Ministerul Finanelor (denumit n continuare Inspectoratul Fiscal Principal de Stat)i de Inspectoratul fiscal de stat teritorial. Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lng Ministerul Finanelor i fiecare inspectorat fiscal de stat teritorial, fiind subordonat primului: a) au statut de persoan juridic i snt finanate de la bugetul de stat; b) activeaz n temeiul Constituiei Republicii Moldova, al prezentului cod i al altor legi, al hotrtorilor Parlamentului, al decretelor Preedintelui Republicii Moldova, al hotrrilor i ordonanelor Guvernului, al deciziilor n problemele fiscale adoptate de autoritile administraiei publice locale n limitele competenei. Ministerul Finanelor exercit dirijarea metodologic a activitii Inspectoratului Fiscal Principal de Stat fr ingerine n activitatea lui i a inspectoratelor fiscale de stat teritoriale. Modul de

funcionare a organului fiscal, de aprobare a structurii, a personalului scriptic i a fondului de retribuire a muncii precum i modul de atribuire a gradelor de calificare funcionarilor ci snt stabilite n Regulamentul, aprobat de Guvern. Structura organizatoric a Serviciului Fiscal de Stat se aprob de Guvern, iar raza de activitate a organelor fiscale teritoriale i raza de deservire a contribuabililor de ctre Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lng Ministerul Finanelor. Aceste organe fiscale exercit urmtoarele atribuii: - Constatarea i investigarea fiscal a tuturor actelor i faptelor rezultate din activitatea contribuabilului supus inspeciei sau altor persoane privind legalitatea i conformitatea declaraiilor fiscale, corectitudinea i exactitatea ndeplinirii obligaiilor fiscale, n vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale. - Analiza i evaluarea informaiilor fiscale n vederea confruntrii declaraiilor fiscale cu informaiile proprii din alte surse. - Sanciunea, potrivit legii, a faptelor constatate i dispunerea de msuri pentru prevenirea i combaterea abaterilor de la prevederile legislaiei fiscale. Ca modalitate de realizare a inspeciei fiscale, organul fiscal poate proceda la : - examinarea documentelor aflate n dosarul fiscal al contribuabilului ; - verificarea concordanei dintre datele din declaraiile fiscale cu cele din evidena contabil a contribuabilului; - discutarea constatrilor i solicitarea de explicaii scrise de la reprezentanii legali ai contribuabililor sau imputerniciii acestora, dup caz; - solicitarea de informaii de la teri; - stabilirea de diferene de obligaii fiscale de plat; - verificarea locurilor unde se realizeaz activiti generatoare de venituri impozabile; - dispunerea msurilor asiguratorii n condiiile legii; - efectuarea de investigaii fiscale;

- aplicarea de sanciuni potrivit prevederilor legale. n tot timpul inspeciei fiscale, organul fiscal poate solicita explicaii scrise ori de cte ori acestea sunt necesare pentru clarificarea i definitivarea constatrilor privind situaia fiscal a contribuabilului. Dac persoana creia i s-au solicitat explicaii n scris refuz s rspund la acestea, organele de inspecie fiscal vor transmite ntrebrile printr-o adres scris, stabilind un termen util de cel puin 5 zile lucrtoare pentru formularea rspunsului, iar n cazul n care nu se primete rspunsul solicitat, se va consemna refuzul n raportul privind rezultatul inspeciei fiscale sau n procesul-verbal.Toate aceste explicaii solicitate de la contribuabilul supus inspeciei fiscale se vor da n scris, prin nota explicativ .1 Persoanele supuse inspeciei fiscale pot fi toate acele persoane, indiferent de forma lor de organizare, care au obligaii de stabilire, reinere i plat a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevzute de lege. Acestea vor fi selectate de ctre organul fiscal competent, fra a putea face obiecii cu privire la procedura de selectare folosit. De regul ispecia fiscal colaboreaz cu autoritile publice care ndeplinesc urmtoarele funcii : 1. Autoritile publice prezint organului fiscal datele i materialele necesare ndeplinirii atribuiilor ei, cu excepia datelor a cror prezentare este expres interzis prin lege. 2. Autoritile administraiei publice centrale i locale deleag persoane cu funcie de rspundere pentru a acorda asisten organului fiscal n ndeplinirea atribuiilor ei. Decizia privind delegarea persoanei cu funcie de rspundere se adopt n termen de 5 zile lucrtoare de la data depunerii cererii de ctre organul fiscal, cu excepia cazurilor de urgen. 3. La cererea organelor de drept, organul fiscal acord asisten la determinarea obligaiilor fiscale n cadrul proceselor penale, precum i la judecarea cazurilor de nclcare a legislaiei fiscale.

MIRCEA BOULESCU, MARCEL GHITA, "Control Financiar" - EdituraEficient, Bucuresti, 1997

4. Organul fiscal colaboreaz cu alte autoriti publice, n limita atribuiilor prevzute de legislaia fiscal, i elaboreaz indicaii metodice n domeniul administrrii impozitelor i taxelor locale, conform legislaiei n vigoare. 5. Organul fiscal decide n mod autonom asupra programului de activitate. Controalele i alte aciuni ale lui nu pot fi sistate dect de organele abilitate cu acest drept n temeiul legislaiei. Drepturile i obligaiile contribuabililor n timpul desfurrii inspeciei fiscale, contribuabilii au urmtoarele drepturi : - dreptul de a solicita din proprie iniiativ s fie controlai ; - dreptul de a fi ntiinai despre inspecia fiscal la care urmeaz s fie supui ; - dreptul de a solicita, pentru motive intemeiate, amnarea datei de ncepere a inspeciei fiscale ; - dreptul de a solicita legitimarea inspectorilor i ordinul de serviciu n baza cruia se va desfura inspecia fiscal; - dreptul de a fi informai n legtur cu drepturile i obligaiile pe care le au n timpul desfurarii controlului; - dreptul ca activitatea s le fie afectat ct mai puin pe durata desfurrii inspeciei fiscale.2

1.2 Formele inspectiei fiscale Sunt doua forme de inspectie fiscala: inspectia fiscala generala care reprezinta activitatea de verificare a tuturor obligatiilor fiscale ale contribuabilului supus controlului si inspectia fiscala partiala se verifica numai una sau mai multe obligatii fiscale.

MIRCEA BOULESCU, MARCEL GHITA"ControlulFinanciar Si ExpertizaContabila" - EdituraEficient, Bucuresti, 1996

Ambele forme de control vizeaza perioade determinate de timp dar se pot extinde asupra tuturor raporturilor considerate relevante pentru impozitare. Pentru realizarea atributiilor, inspectorii fiscali pot aplica controlul inopinat, controlul incrucisat, controlul prin sondaj sau controlul electronic. Controlul inopinat consta in verificarea faptica si documentara a activitatii contribuabilului, in special datorita unei sesizari cu privire la existenta unor fapte de incalcare a legislatiei fiscale. Acest tip de control se realizeaza fara anuntarea prealabila a persoanei vizate si trebuie finalizat cu un proces verbal. Controlul incrucisat (poate fi si inopinat) se realizeaza pentru verificarea documentelor si operatiunilor impozabile ale persoanei controlate in corelatie cu cele detinute de alte persoane; si acesta se incheie cu un proces verbal. Controlul prin sondaj reprezinta verificarea selectiva a documentelor fiscale si operatiunilor semnificative din aceasta zona in scopul stabilirii corectitudinii modului in care au fost calculate obligatiile catre bugetul general consolidat. Ratiunea principala a unui astfel de control este aceea de a se verifica aspectele importante din relatia contribuabil stat. Controlul electronic consta in activitatea de verificare a contabilitatii si a surselor acesteia, prelucrate electronic, utilizand metode de analiza, evaluare si testare asistate de instrumente informatice specializate. 3

www.avocatnet.ro

Capitolul II. Institutii si autoritati competente 1. Agentia Nationala de Administrare Fiscala O simpla analiz a sistemului de organizare global ne arata ca lumea se constituie din multe natiuni diferite, populate de oameni diferiti, fiecare cu propria lor limba, religie, cultura, obiceiuri si istorie. Dar toate natiunile au cel putin un lucru in comun : Administratia Fiscala. O astfel de institutie trebuie sa urmeze un curs in mijlocul unor asteptari contradictorii, respectiv presiunea nevoilor de asigurare a serviciilor publice - in permanenta crestere, in antagonism cu presiunea fiscala asupra masei impozabile - ce se doreste minimizata. Mediul si conditiile specifice de actiune in care opereaza Administratia Fiscala sunt diferite fata de ale altor organizatii. 'Ingratitudinea' functiei de baza a institutiei tinde sa fie subestimata, uitandu-se faptul ca o Administratie Fiscala de incredere si cu o functionare linistita este o conditie de baza pentru o dezvoltare economica durabila.4 La inceputul unui nou mileniu, Administratiile Fiscale din toata lumea sunt confruntate, mai mult sau mai putin, cu aceleasi progrese si sperante, in continua schimbare, fiind influentate in special de fenomenul globalizarii si al cresterii vitezei de transmitere a fluxurilor informationale. Acestea sunt impuse de amplificarea pretentiilor contribuabililor, ceea ce determina o cerere crescuta pentru un serviciu eficient, orientat spre client, un management transparent si accesul liber la informatie. Tendinta persistenta catre mondializare atrage dupa sine o crestere semnificativa in magnitudinea si complexitatea investitiilor, tranzactiilor internationale si prestatiilor internationale, inclusiv in forma 'dematerializata'. Efectul principal al globalizarii in plan fiscal este ca dificultatea controlului preturilor de transfer capata pondere tot mai mare. Noile oportunitati pentru comertul electronic vor forta Administratiile Fiscale sa se lupte cu intrebarea : ce ar trebui impozitat si unde va fi plasata povara fiscala, cu consecinte negative asupra eficientei administrarii veniturilor fiscale.

MIRCEA BOULESCU, MARCEL GHITA "ExperizaContabila Si AuditulFinanciar - Contabil" - EdituraDidactica Si Pedagogica, Bucuresti, 1999

Societatea in care trebuie sa opereze Administratiile Fiscale - inclusiv din punct de vedere microeconomic - nu mai este imuabila. Apar zilnic schimbari. Administratia Fiscala trebuie sa fie flexibila pentru a se adapta la standardele Uniunii Europene. Inca din cursul anului 2002, Ministerul Finantelor Publice a inceput un proces intens de reforma si modernizare a activitatii de administrare fiscala, proces care a beneficiat atat de sprijinul factorilor interni, cat si de cel al programelor externe de asistenta tehnica. Necesitatea acestei reforme a administrarii impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor venituri ale bugetului de stat a fost determinata de diversi factori, cum sunt schimbarile economice si sociale aparute in ultima perioada, obligatiile asumate de Romania odata cu exprimarea ferma a dorintei de aderare la Uniunea Europeana, mediul de afaceri conectat din ce in ce mai mult cu economia internationala, precum si schimbarile care au avut loc in plan international in procesul de modernizare al Administratiilor Fiscale. In baza recomandarilor Misiunii Departamentului de Afaceri Fiscale al Fondului Monetar International, a fost demarat un program ambitios de imbunatatire a administrarii veniturilor statului. Obiectivele pricipale s-au indreptat catre acordarea unei atentii deosebite categoriei de contribuabili mari, prin centralizarea administrarii acestora si oferirea de servicii adaptate nevoilor lor speciale. De asemenea, s-a avut in vedere crearea unei administratii fiscale moderne, autonome si functionand pe baza bunelor practici recunoscute la nivel international, precum si eficientizarea activitatii de administrare a veniturilor si cresterea gradului de colectare, prin unificarea administrarii tuturor veniturilor bugetului general consolidat, in cadrul unei agentii nationale de colectare. Din analiza globala a activitatii desfasurata pe parcursul anului 2003 de Departamentul de Administrare Fiscala din cadrul Ministerului Finantelor Publice, putem spune ca cea mai importanta parte a resurselor disponibile au fost concentrate pentru atingerea obiectivelor stabilite in programele de reforma si modernizare a administrarii veniturilor. De asemenea, in anul 2003 s-a inregistrat un cumul de realizari importante in privinta pregatirii Romaniei pentru aderarea la Uniunea Europeana. Astfel, la nivelul Ministerului Finantelor Publice au avut loc profunde transformari strategice si organizatorice, in paralel cu perfectionarea si stabilizarea legislatiei fiscale. Gradul de colectare a veniturilor s-a imbunatatit substantial, in mod vizibil, fiind intr-o stransa legatura cu intensificarea actiunilor de control, dar si cu imbunatatirea asistentei acordate contribuabililor.

Agentia Nationala de Administrare Fiscala, principalul motor al colectarii veniturilor la bugetul de stat, trebuie sa asigure pe langa cresterea gradului de colectare al veniturilor bugetare si cresterea gradului de incredere publica in sistemul de administrare fiscala prin schimbarea modului de abordare a relatiilor cu contribuabilii si prin cresterea gradului de transparenta, fara a atinge interesele personale ale contribuabililor. Masura colectarii si monitorizarii unitare a impozitelor, taxelor si contributiilor sociale trebuie sa aiba un efect pozitiv pentru disciplinarea fiscala a contribuabililor Agentia va urmari realizarea schimbarilor necesare in managementul administratiei fiscale prin stabilirea unor criterii de evaluare a performantei obtinute de personalul din cadrul administratiilor fiscale. Incepand cu 1 ianuarie 2007, Administratia Fiscala romana trebuie sa fie capabila sa asigure schimburile de informatii intracomunitare in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata si accizele, precum si adaptarea procesului de gestiune, colectare si control, astfel incat sa raspunda cerintelor Administratiilor Fiscale ale statelor membre ale Uniunii Europene.5

1.1 Autoritatea Nationala a Vamilor n cadrul structurii organizatorice a statului romn, autoritatea vamal este o instituie complex care joac un rol fundamental att din punct de vedere al fiscalitii, ndeplinind totodat i funcia de instrument de protecie a economiei naionale cu un efect semnificativ asupra sistemului social i de aprare a naiunii. Din punct de vedere istoric, cea dinti lege care a organizat intr-un mod unitar vmile romne a fost Legea general a vmilor, elaborat la 1 iulie 1875. Att sistemul vamal ct i organizarea serviciilor vamale au suferit de atunci o serie de modificri, datorate n primul rnd schimbrilor sociale survenite n Romnia la sfritul secolului XIX i inceputul secolului XX. Astfel, s-a ajuns ca n perioada interbelic, vmile s fie administrate de Direcia Vmilor, ca parte integrant a Ministerului de Finane,

DAN DROSU SAGUNA"Tratat De DreptFinanciar Si Fiscal" - Editura All Beck S. A. " 2001

conform unei legi organice. Tot n aceeai perioad a fost emis o lege privind sistemul vamal i organizarea serviciilor vamale i a fost elaborat Tariful vamal. Dup cel de-al doilea razboi mondial, administraia vamal romn a intrat ntr-un amplu proces de reorganizare, aceasta cuprinznd infiinarea n 1973 a Direciei Generale a Vmilor i, ulterior, a Direciilor Regionale Vamale. Din punct de vedere al relaiilor internaionale acestea s-au dezvoltat armonios, Romnia adernd la Convenia pentru nfiinarea unui Consiliu de cooperare vamal, ncheiat la Bruxelles la 15 decembrie 1950, prin Decretul Consiliului de Stat nr.980/1968 i ulterior, devenind efectiv membr a Organizaiei Mondiale a Vmilor ncepnd cu anul 1969. ncepnd cu data de 13 octombrie 2003 Direcia General a Vmilor a devenit Autoritatea Naional a Vmilor, n prezent fiind organizat si funcionnd n conformitate cu prevederile H.G. nr. 165/2005 avnd ca principal sarcin punerea n aplicare a politicii comerciale a Romniei, n deplin inelegere cu angajamentele asumate de ar noastr n procesul de aderare la Uniunea European. n prezent, Autoritatea Naional a Vmilor funcioneaz ca organ de specialitate al administraiei publice centrale, cu personalitate juridic, n subordinea Ministerului Finanelor Publice - Agenia Naional de Administrare Fiscal, avnd n componena 10 direcii regionale vamale. n esen, Autoritatea Naional a Vmilor asigur aplicarea strategiei i programului de guvernare n domeniul vamal, ndeplinind n acest sens atribuiile stabilite prin lege. Astfel, pentru realizarea obiectului su de activitate Autoritatea Naional a Vmilor exercit n principal, urmtoarele atribuii: - aplic in domeniul vamal msurile specifice rezultate din programele guvernamentale i din legislaia n domeniul vamal; - controleaz mijloacele de transport ncarcate cu mrfuri de import, export sau aflate n tranzit, precum i bagajele nsoite sau nensoite ale cltorilor care trec frontiera de stat a Romniei i verific legalitatea i regimul vamal al acestora, potrivit reglementrilor vamale n vigoare;

- reine n vederea confiscrii, mrfurile care fac obiectul unor abateri de la legislaia vamal i pentru care legea prevede o astfel de sanciune; - coordoneaz i ndrum activitatea direciilor regionale vamale i a birourilor vamale pe linia prevenirii i combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, obiecte din patrimoniul cultural naional; - urmrete, n cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de splare a banilor prin operaiuni vamale; - aplic msurile cu caracter vamal rezultate din acordurile de liber schimb sau comer liber ncheiate ntre Romnia, pe de o parte, i Uniunea European sau rile aflate n curs de integrare n Uniunea European etc.6 1.1 Garda finaciara Conform HG nr. 533/ 2007, Garda Financiar este institutie publica de control, cu personalitate juridica, care exercita controlul operativ si inopinat privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal, care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, organizata ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Garda Financiar are sediul n municipiul Bucureti, Garda Financiar este condusa de un comisar general, nalt functionar public, numit, in conditiile legii, prin ordin al ministrului economiei si finantelor. Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite si exercita atributiile legale in aceasta calitate pentru toate unitatile din structura Garzii Financiare. In exercitarea atributiilor sale comisarul general emite decizii.

Comisarul general reprezinta Garda Financiara in relatiile cu tertii. Comisarul general numeste, angajeaza, promoveaza, sanctioneaza si elibereaza din functie personalul din structura Comisariatului General, precum si pe cel de conducere din teritoriu, cu exceptia comisarului general prim-adjunct, comisarilor generali adjuncti, comisarilor sefi sectie ai sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti, care sunt numiti, in conditiile legii,
6

www.anaf.ro

prin ordin al ministrului economiei si finantelor. Comisarul general asigura, prin deciziile luate, indeplinirea corespunzatoare a atributiilor ce revin Garzii Financiare potrivit dispozitiilor legale in vigoare si raspunde in fata ministrului economiei si finantelor si a presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala de intreaga activitate desfasurata de unitatile din structura Garzii Financiare.

General este ajutat in activitate de un comisar general prim-adjunct si de 3 comisari generali adjuncti, avand calitatea de functionari publici de conducere. In absenta comisarului general, Garda Financiara este reprezentata de comisarul general primadjunct. In absenta comisarului general si a comisarului general prim-adjunct, Garda Financiara este reprezentata de unul dintre comisarii generali adjuncti, pe baza imputernicirii comisarului general, cu instiintarea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala. Comisarul Garda Financiar are n structur:

-ComisariatulGeneral -sectiile judetene si Sectia Municipiului Bucuresti. Comisariatul general este structura centrala a Garzii Financiare, care, sub conducerea comisarului general, asigura realizarea strategiei de control, urmareste modul de realizare a atributiilor incredintate sectiilor judetene si Sectiei Municipiului Bucuresti, stabileste masuri operative pentru eficienta controlului curent si a controlului tematic. Comisarii din Comisariatul General al Garzii Financiare au competenta de control operativ si inopinat pe intregul teritoriu al tarii, in conditiile prevazute in prezenta hotarare. In cadrul structurii organizatorice a Comisariatului General al Garzii Financiare si, respectiv, a sectiilor judetene si a Sectiei Municipiului Bucuresti se pot constitui servicii, birouri, compartimente, respectiv divizii.

Sectiile judetene se organizeaz ca uniti cu personalitate juridic.Au competene teritoriale de control limitate, in cadru judetului in care sunt organizate, cu exceptia cazurilor prevazute de Art. 8 din HG nr. 533/2007. Comisarii sefi ai sectiilor judetene si al Sectiei Municipiului Bucuresti au calitatea de ordonatori tertiari de credite. Consiliile locale sprijin comisariatele Grzii Financiare

pentru asigurarea, n condiiile legii, de amplasamente n vederea construirii de sedii proprii pentru Garda Financiar.

Sarcinile Garzii Financiare: -executa un control operativ si inopinat, curent si ulterior in legatura cu aplicarea si executarea legilor fiscale, a reglementarilor vamale si a celor privind disciplina contabila si financiara respectarea normelor de comert si a celor privind jocurile de noroc Ca atributii principale ale Garzii Financiare: -efectueaza controale operative si inopinate pe teritoriul judetului, sectiei respective; -efectueaza controlae la locurile unde se produc, depoziteaza si comercializeaza bunuri sau se desfasoara actiuni impozabile; -intocmesc acte de control si propun aplicarea de sanctiuni contraventionale; -verifica existenta si realitatea documentelor justificative pe timpul transportului, precum si la locurile de desfasurare a unor activitati; -verifica respectarea prevederilor legale privind evidenta primara si contabila; -efectueaza perchezitii cu respectarea codului de procedura penala in locurile publice sau particulare; -aplica masuri de confiscare potrivit legii, a obiectelor sau produselor sustrase de la plata impozitelor si taxelor datorate statului; -ridica documentele care pot servi la dovedirea faptelor ce reprezinta infractiunea; -colaboreaza cu toate structurile Directiei generale a finantelor publice; -Intocmeste acte de control pentru consemnarea deficientelor constatate conform legii; -solutionarea obiectiunilor solicitate de agentii economici la actele de control; -verifica sesizarile si reclamatiile inregistrate in limitele competentelor. 2. Autoritaile administraiei publice locale Autoritile administraiei publice prin care se realizeaz autonomia local n comune, orae i municipii sunt consiliile locale, comunale, oreneti i municipale, ca autoriti deliberative, i primarii, ca autoriti executive. Consiliile locale i primarii se aleg n condiiile prevzute de legea pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale.

Consiliile locale i primarii funcioneaz ca autoriti ale administraiei publice locale i

rezolv treburile publice din comune, orae i municipii, n condiiile legii. n fiecare jude se constituie un consiliu judeean, ca autoritate a administraiei publice locale, pentru coordonarea activitii consiliilor comunale, oreneti i municipale, n vederea realizrii serviciilor publice de interes judeean. Consiliul judeean este ales n condiiile legii pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale.

Aleii locali sunt primarul, consilierii locali, preedintele consiliului judeean i consilierii judeeni. n asigurarea liberului exerciiu al mandatului lor, acetia ndeplinesc o funcie de autoritate public, beneficiind de dispoziiile legii penale cu privire la persoanele care ndeplinesc o funcie ce implic exerciiul autoritii de stat.

Mandatul primarului, consilierului local, respectiv al preedintelui consiliului judeean i al consilierului judeean este de 4 ani. Mandatul se exercit n condiiile legii. Consiliul local sau consiliul judeean, primarul, precum i preedintele consiliului judeean ales n cursul unui mandat, ca urmare a dizolvrii consiliului local sau judeean, respectiv a vacanei postului de primar sau de preedinte al consiliului judeean, ncheie mandatul precedentei autoriti a administraiei publice locale. Consiliul local sau consiliul judeean, precum i primarul sau preedintele consiliului judeean, alei n urma organizrii unor noi uniti administrativ-teritoriale sau n urma dizolvrii unor consilii, respectiv vacantrii unor posturi de primari sau de preedini ai consiliilor judeene, i exercit mandatul numai pn la organizarea urmtoarelor alegeri locale generale. n scopul asigurrii autonomiei locale, autoritile administraiei publice locale au dreptul s instituie i s perceap impozite i taxe locale, s elaboreze i s aprobe bugetele locale ale comunelor, oraelor, municipiilor i judeelor, n condiiile legii. 1. Consiliile locale 1.1 Constituirea consiliului local Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali alei prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat, n condiiile stabilite de legea pentru alegerea autoritilor administraiei publice locale. Numrul membrilor fiecrui consiliu local se stabilete prin ordin al prefectului, n funcie de numrul locuitorilor comunei, oraului sau municipiului, raportat de Institutul Naional de

Statistic la data de 1 ianuarie a anului n curs sau, dup caz, la data de 1 iulie a anului care preced alegerile, dup cum urmeaz:

Numrul locuitorilor comunei Numrulsau ai oraului consilierilor pn la 1.500 9 ntre 1.501 i 3.000 11 ntre 3.001 i 5.000 13 ntre 5.001 i 10.000 15 ntre 10.001 i 20.000 17 ntre 20.001 i 50.000 19 ntre 50.001 i 100.000 21 ntre 100.001 i 200.000 23 ntre 200.001 i 400.000 27 peste 400.000 31 Consiliul General al Municipiului Bucureti este compus din 55 de consilieri locali. Numrul membrilor consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureti se stabilete n funcie de numrul locuitorilor sectoarelor respective. Constituirea consiliilor locale se face n termen de 20 de zile de la data desfurrii alegerilor. Convocarea consilierilor declarai alei pentru edina de constituire se face de ctre prefect. La edina de constituire pot participa prefectul sau reprezentantul su, precum i primarul, chiar dac procedura de validare a mandatului acestuia nu a fost finalizat.

edina este legal constituit dac particip cel puin dou treimi din numrul consilierilor alei. n cazul n care nu se poate asigura aceast majoritate, edina se va organiza, n aceleai condiii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dac nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituit, se va proceda la o nou convocare de ctre prefect, peste alte 3 zile, n aceleai condiii.

n situaia n care consiliul local nu se poate reuni nici la aceast ultim convocare, din cauza absenei, fr motive temeinice, a consilierilor, prefectul va declara vacante, prin ordin, locurile consilierilor alei care au lipsit nemotivat de la cele 3 convocri anterioare, dac

acetia nu pot fi nlocuii de supleanii nscrii pe listele de candidai respective, organiznduse alegeri pentru completare, n termen de 30 de zile.

Ordinul prefectului prin care se declar vacante locurile consilierilor care au lipsit nemotivat poate fi atacat de cei n cauz la instana de contencios administrativ, n termen de 5 zile de la comunicare. Hotrrea instanei este definitiv i irevocabil. Absena consilierilor de la edina de constituire este considerat motivat dac se face dovada c aceasta a intervenit din cauza unei boli care a necesitat spitalizarea sau a fcut imposibil prezena acestora, a unei deplasri n strintate n interes de serviciu sau a unor evenimente de for major.

Lucrrile edinei de constituire sunt conduse de cel mai n vrst consilier, asistat de 2 consilieri dintre cei mai tineri. Pentru validarea mandatelor, consiliile locale aleg prin vot deschis, dintre membrii lor, pe ntreaga durat a mandatului, o comisie de validare alctuit din 3-5 consilieri. Comisia de validare examineaz legalitatea alegerii fiecrui consilier i propune consiliului local validarea sau invalidarea mandatelor.

Comisia de validare va propune invalidarea alegerii unui consilier numai n cazul n care se constat nclcarea condiiilor de eligibilitate sau dac alegerea consilierului s-a fcut prin fraud electoral, constatat n condiiile Legii privind alegerea autoritilor administraiei publice locale.

Capitolul III. Inspectia fiscala generalitati

1. Subiecte ale raportului juridic fiscal Subiecte ale raportului juridic fiscal sunt:statul si unitatile administrativ-teritoriale, in calitate de subiecte active carora le revine dreptul de a controla, a calcula, a incasa si a urmari incasarea obligatiilor fiscale;contribuabilul, ca subiect pasiv ce are in principal indatorirea de a plati la termen obligatiile fiscale ce-i incumba. Statul este reprezentat de Ministerul Economiei si Finantelor, prin Agentia Nationala de Administrare Fiscala si unitatile sale teritoriale care, la randul lor, sunt reprezentate de autoritatile administratiei publice locale, precum si de compartimentele de specialitate ale acestora, in limita atributiilor delegate de catre autoritatile respective. Calitate de contribuabil are orice persoana fizica ori juridica sau orice alta entitate fara personalitate juridica ce datoreaza impozite, taxe, contributii si alte sume bugetului general consolidat al statului. In relatiile generate de raportul juridic fiscal, contribuabilul poate participa fie in mod direct, fie printr-un reprezentant. Daca contribuabilul nu are domiciliul fiscal in Romania, acesta are obligatia de a depune declaratii la organele fiscale si de a-si desemna un imputernicit cu domiciliul fiscal in Romania, care sa indeplineasca obligatiile acestuia fata de organele fiscale. In lipsa unui imputernicit, organul fiscal va solicita instantei judecatoresti competente numirea unui curator fiscal pentru contribuabilul absent, al carui domiciliu fiscal este necunoscut ori care, din cauza bolii, unei infirmitati, batranetii sau unui handicap de orice fel, nu poate sa isi exercite si sa isi indeplineasca personal drepturile si obligatiile ce ii revin potrivit legii. 1.2 Continutul raportului juridic fiscal Ansamblul drepturilor si obligatiilor subiectelor prevazute de norma juridica, ce reglementeaza raportul juridic, formeaza continutul acestuia.

In privinta continutului raportului de drept procedural fiscal, principala obligatie ce revine contribuabililor o constituie declararea si plata impozitelor, taxelor si contributiilor sociale pe care acestia le datoreaza bugetului general consolidat. De asemenea, contribuabilii au obligatia de a conduce evidenta fiscala, potrivit legii, pentru stabilirea starii de fapt fiscale si a obligatiilor fiscale de plata datorate. In acest context, contribuabililor le revin urmatoarele obligatii:sa evidentieze veniturile realizate si cheltuielile efectuate, aferente activitatilor desfasurate, prin intocmirea registrelor sau a oricaror alte documente prevazute de lege; sa utilizeze pentru activitatea desfasurata documente primare si de evidenta contabila stabilite prin lege;sa completeze integral rubricile formularelor utilizate, corespunzator operatiunilor inregistrate. Sunt considerate evidente fiscale registrele, situatiile, precum si orice alte inscrisuri care, potrivit legislatiei fiscale, trebuie intocmite in mod obligatoriu in scopul stabilirii starii de fapt fiscale si a creantelor si obligatiilor fiscale. Drepturile si obligatiile contribuabilului, se manifesta mai cu seama in timpul controlului efectuat de catre organele fiscale, realizat prin inspectia fiscala, aceasta avand ca scop verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, precum si stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora. Contribuabilul are dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele si contributiile sociale aflate in cadrul termenului de prescriptie. La inceperea inspectiei fiscale, organul fiscal este obligat sa prezinte contribuabilului legitimatia de inspectie fiscala si ordinul de serviciu semnat de conducatorul activitatii de inspectie fiscala, contribuabilul avand dreptul, in caz contrar, sa solicite legitimarea acestora. Corelativ acestui drept, exista pentru contribuabil obligatia de a permite accesul organului de inspectie fiscala in incintele de afaceri. Indiferent de locul unde se desfasoara inspectia fiscala, organul de inspectie fiscala are dreptul sa inspecteze orice incinta de afaceri a contribuabilului sau orice alte incinte ori locuri in care exista bunuri impozabile sau se desfasoara activitati producatoare de venituri, dar numai in prezenta acestuia ori a unei persoane desemnate de catre acesta.

Contribuabilul are obligatia de a asigura un spatiu adecvat si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale. Pe tot parcursul desfasurarii inspectiei fiscale, organul de control are obligatia legala de a informa contribuabilul despre constatarile rezultate din inspectia fiscala. In vederea stabilirii starii de fapt fiscale, contribuabilul are obligatia de a pune la dispozitie organului de inspectie fiscala registrele de evidenta contabila, documentele de afaceri si orice alte inscrisuri relevante pentru inspectia fiscala. Organul de inspectie fiscala are dreptul de a solicita si altor persoane inscrisuri, daca starea de fapt fiscala nu a fost clarificata pe baza inscrisurilor puse la dispozitie. De asemenea, contribuabilul are obligatia de a da informatii si a prezenta la locul de desfasurarii inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal, iar la finalizarea inspectiei fiscale - obligatia de a da o declaratie scrisa, pe propria raspundere, din care sa rezulte ca au fost puse la dispozitie toate documentele si informatiile relevante pentru inspectia fiscala.Pe toata durata exercitarii inspectiei fiscale, contribuabilul are dreptul sa beneficieze de asistenta de specialitate sau juridica.

2. Obiectul inspetiei fiscale Obiectul i funciile inspeciei fiscal

Vorbind despre obiectul inspeciei tiscale, aceasta const n modul n care contribuabilii si ndeplinesc obligaiile ce le revin n cadrul raporturilor de drept procedural fiscal.

Inspecia fiscal are ca obiect verificarea legalitii i conformitii declaraiilor fiscale, corectitudinii i exactitii ndeplinirii obligaiilor de ctre contribuabili, respectrii prevederilor legislaiei fiscale i contabile, verificarea sau stabilirea, dup caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferenelor obligaiilor de plat i a accesoriilor aferente acestora. Inspecia fiscal are urmtoarele atribuii:

Scopul inspeciei fiscale l presupune decoperirea de elemente noi relevante pentru

aplicarea legii fiscale si confruntarea declaraiilor fiscale cu informatiile proprii sau din alte surse.S-a considerat astfel ca scopul inspecie fiscale il reprezinta asigurarea respectrii legalittii de ctre contribuabili n ndeplinirea obligatiilor ce le revin n cadrul raportului de drept procedural fiscal.

a) constatarea i investigarea fiscal a tuturor actelor i faptelor rezultnd din activitatea contribuabilului supus inspeciei sau altor persoane privind legalitatea i conformitatea declaraiilor fiscale, corectitudinea i exactitatea ndeplinirii obligaiilor fiscale, n vederea descoperirii de elemente noi relevante pentru aplicarea legii fiscale; b) analiza i evaluarea informaiilor fiscale, n vederea confruntrii declaraiilor fiscale cu informaiile proprii sau din alte surse; c) sancionarea potrivit legii a faptelor constatate i dispunerea de msuri pentru prevenirea i combaterea abaterilor de la prevederile legislaiei fiscale. Pentru ducerea la ndeplinire a atribuiilor prevzute organul de inspecie fiscal va proceda la: a) examinarea documentelor aflate n dosarul fiscal al contribuabilului; b) verificarea concordanei dintre datele din declaraiile fiscale cu cele din evidena contabil a contribuabilului; c) discutarea constatrilor i solicitarea de explicaii scrise de la reprezentanii legali ai contribuabililor sau mputerniciii acestora, dup caz; d) solicitarea de informaii de la teri; e) stabilirea corect a bazei de impunere, a diferenelor datorate n plus sau n minus, dup caz, fa de creana fiscal declarat i/sau stabilit, dup caz, la momentul nceperii inspeciei fiscale; f) stabilirea de diferene de obligaii fiscale de plat, precum i a obligaiilor fiscale accesorii aferente acestora; g) verificarea locurilor unde se realizeaz activiti generatoare de venituri impozabile; h) dispunerea msurilor asigurtorii n condiiile legii; i) efectuarea de investigaii fiscale potrivit; j) aplicarea de sanciuni potrivit prevederilor legale; k) aplicarea de sigilii asupra bunurilor, ntocmind n acest sens proces-verbal. Persoanele supuse inspeciei fiscale Subiect al inspeciei fiscale este statul roman reprezentat prin organele fiscale sau vamale

ce exercit activitatea de inspecie fiscal n calitate de subiect activ. De asemenea,n ceea ce priveste sfera notiunii de contribuabil,n afar de contribuabilul supus controlului fiscal, mai pot fi implicate n activitatea de inspectie fiscala i alte persoane, deexemplu platitorul de impozite, precum i tere persoane ce dein informaii sau nscrisuri cu privire la contribuabilul respectiv. Inspecia fiscal se exercit asupra tuturor persoanelor, indiferent de forma lor de organizare, care au obligaii de stabilire, reinere i plat a impozitelor, taxelor, contribuiilor i a altor sume datorate bugetului general consolidat, prevzute de lege. Scopul i funciile inspeciei fiscale Scopul inspeciei fiscale l presupune descoperirea de elemente noi revelante pentru aplicarea legii fiscale i confruntarea declaraiilor fiscale cu informaiile proprii sau din alte surse. n ceea ce privete fuciile inspeciei fiscale, acestea sunt asemntoare cu cele ale oricarui control, i anume: -funcia preventiva general; -funcie educativ; -funcie recuperatorie; -funcie sancionatori 3. Rolul activ al organului fiscal In temeiul rolului activ, autoritatea (organul) fiscala l nstiinteaza pe contribuabil asupra drepturilor si obligatiilor ce i revin n desfasurarea procedurii fiscale (art.7 alin.1 C.pr.f.1)

Potrivit Normelor metodologice ale C.pr.f., nstiintarea se poate face verbal sau n scris. In cazul nstiintarii verbale autoritatea fiscala fiind obligata sa ntocmeasca o nota n care se va consemna ndeplinirea obligatiei; nota ce se va anexa la dosarul cazului. Consideram ca ar fi fost necesara concretizarea modului de nstiintare (nu numai cum se poate face). Aceasta ar fi necesara pentru a sublinia raspunderea ce revine organului fiscal, dar si pentru a da eficienta protectiei contra abuzurilor sau formalismului n exercitarea obligatiilor. n temeiul rolului activ autoritatea fiscala are obligatia sa examineze n mod obiectiv starea de fapt, adica situatia din cazul examinat, dar si sa ndrume contribuabilul n scopul

depunerii de declaratii sau documente necesare corectarii declaratiilor sau a documentelor (art.7 alin.3 C. pr. f.) n caz de inactiune din partea contribuabilului, exista posibilitatea impunerii din oficiu(art.7 alin.2 C. pr. f.) caz n care organul fiscal trebuie sa examineze cu atentie starea de fapt, orientndu-se dupa circumstantele fiecarui caz. O alta componenta a rolului activ o constituie ndrumarea contribuabilului n aplicarea prevederilor legislatiei fiscale (art.7 alin.5 C. pr. f.) ndrumarea, conform Normelor metodologice se poate face prin asistenta directa la sediul contribuabilului, la cererea acestuia, precum si prin corespondenta scrisa, e-mail, telefon sau din oficiu, prin furnizarea unor servicii (formulare de declaratie, materiale publicitare, difuzare a informatiilor fiscale prin mass-media) care sa faciliteze ndeplinirea obligatiilor fiscale. Astfel, de exemplu, n procedura de inspectie fiscala, contribuabilul este informat n ceea ce priveste ntinderea drepturilor si obligatiilor pe care le are prin Carta drepturilor si obligatiilor contribuabilului, din care se poate informa ca are dreptul sa solicite amnarea controlului, sa fie primul solicitat pentru a furniza informatii, ca are dreptul de a beneficia de asistenta de specialitate prin juristi, experti, contabili. Tot astfel, n procedura de solutionare a contestatiei pe cale administrativa, contribuabilul e nstiintat ca se poate adresa instantelor judecatoresti cnd este nemultumit de modul de solutionare a contestatiei. Rolul activ al organului fiscal nu se poate exercita atta timp ct contribuabilul nusi ndeplineste obligatia de cooperare, respectiv prin prezentarea tuturor faptelor cunoscute de acesta, dar si prin indicarea probelor ce pot fi utilizate (art.10 alin 1 C.pr.f.); contribuabilul fiind obligat sa ntreprinda toate masurile necesare procurarii mijloacelor doveditoare (art.10 alin2 C. pr. f.)

CAPITOLUL 4 3. Locul si durata desfasurarii inspectiei fiscale Obligatia de a permite accesul organului de inspectie fiscala in incintele dvs. de afaceri Indiferent de locul unde se desfasoara inspectia fiscala, organul de inspectie fiscala are dreptul sa inspecteze orice incinta de afaceri a dvs. sau orice alte incinte sau locuri in care exista bunuri impozabile sau se desfasoara activitati producatoare de venituri, in prezenta dumneavoastra sau a unei persoane desemnate de catre dumneavoastra, in timpul programului dvs. normal de lucru. Obligatia de a asigura un spatiu adecvat si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale Inspectia fiscala se desfasoara, de regula, in spatiile dumneavoastra de lucru si prin urmare trebuie sa puneti la dispozitia organelor de inspectie fiscala un spatiu adecvat, precum si logistica necesara desfasurarii inspectiei fiscale. In cazul in care dumneavoastra nu puteti asigura un spatiu corespunzator, veti anunta in scris si motivat organul de inspectie fiscala competent. Obligatia de a pune la dispozitia organului de inspectie fiscala toate documentele care stau la baza calcularii impozitelor datorate In vederea stabilirii starii de fapt fiscale, aveti obligatia de a pune la dispozitia organului de inspectie fiscala registrele de evidenta contabila, documentele de afaceri si orice alte inscrisuri relevante pentru inspectia fiscala. Organul de inspectie fiscala are dreptul de a solicita si altor persoane inscrisuri, daca starea de fapt fiscala nu a fost clarificata pe baza inscrisurilor puse la dispozitie de dvs. Obligatia de a colabora la desfasurarea inspectiei fiscale Aveti obligatia de a colabora la constatarea starilor de fapt fiscale. Sunteti obligat sa oferiti informatii, sa prezentati la locul de desfasurare a inspectiei fiscale toate documentele, precum si orice alte date necesare clarificarii situatiilor de fapt relevante din punct de vedere fiscal.

Obligatia de a conduce, pastra si arhiva evidentele contabile si fiscale intr-un mod adecvat si de a le pastra la domiciliul fiscal sau la sediile dvs. secundare, dupa caz Aveti obligatia de a conduce si pastra evidentele contabile si fiscale la domiciliul fiscal sau la sediile dvs. secundare, dupa caz. Daca ati tinut evidentele contabile si fiscale cu ajutorul sistemelor electronice de gestiune, pe langa datele arhivate aveti obligatia sa pastrati si sa prezentati si aplicatiile informatice cu ajutorul carora ati generat datele arhivate in format electronic. Obligatia de a va prezenta la sediul organului fiscal Aveti obligatia de a va prezenta la sediul organului fiscal pentru a da informatii si lamuriri necesare stabilirii situatiei dvs. fiscale reale. In cazul in care solicitarea de a va prezenta este facuta in scris, aceasta va cuprinde obligatoriu: - data, ora si locul la care sunteti obligati sa va prezentati - baza legala a solicitarii - scopul solicitarii - documentele pe care sunteti obligati sa le prezentati.

Obligatia de a indeplini masurile dispuse de organul de inspectie fiscala Aveti obligatia de a indeplini masurile prevazute in actul intocmit cu ocazia inspectiei fiscale, in termenele si conditiile stabilite de organele de inspectie fiscala. Obligatia de a plati diferentele de impozite, taxe, contributii sociale stabilite cu ocazia inspectiei fiscale, precum si dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestora Sunteti obligat sa platiti diferentele de impozite, taxe si contributii sociale stabilite cu ocazia inspectiei fiscale, precum si dobanzile si penalitatile de intarziere aferente acestora. Pentru diferentele de impozite, taxe, contributii sociale si pentru dobanzile si penalitatile de intarziere stabilite, termenul de plata se stabileste in functie de data comunicarii acestora prin decizia de impunere, astfel:

-daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 1-15 din luna, termenul de plata este pana la data de 5 a lunii urmatoare; -daca data comunicarii este cuprinsa in intervalul 16-31 din luna, termenul de plata este pana la data de 20 a lunii urmatoare.7 2. n contextul nmulirii controalelor fiscale, contribuabilii trebuie s-i cunoasc foarte bine att drepturile, ct i obligaiile. Prin tradiie, romnii au o atitudine defensiv n timpul inspeciilor fiscale, depunnd eforturi importante pentru pstrarea unor relaii amiabile. Totui, n ultima perioad se observ schimbri, contribuabilii realiznd c trebuie si apere activ drepturile. Pe fondul lipsei acute de resurse financiare la bugetul statului, se ateapta la o intensificare a activitilor de inspecie fiscal, de urmrire i executare a creanelor stabilite prin actele de control, ceea ce amplific riscul creterii presiunii fiscale, respectiv a cheltuielilor reprezentnd impozite, taxe i contribuii, precum i a costurilor corelative acestora (dobnzi de ntrziere, penaliti, amenzi). Drepturile contribuabilului Dreptul de a fi ntiinat despre aciunea de inspecie fiscal prin transmiterea unui aviz de inspecie fiscal care va cuprinde: temeiul juridic i data de ncepere a inspeciei; obligaiile fiscale i perioadele ce urmeaz a fi supuse inspeciei fiscale; posibilitatea de a solicita amnarea datei de ncepere a inspeciei fiscale. Avizul se comunic n scris, nainte de nceperea inspeciei fiscale: a) cu 30 de zile pentru marii contribuabili; b) cu 15 zile pentru ceilali contribuabili. Comunicarea avizului de inspecie fiscal nu este necesar ns n cazul controlului inopinat i al controlului ncruciat. (Controlul inopinat const n activitatea de verificare faptic i documentar, n principal, ca urmare a unei sesizri cu privire la existena unor fapte de nclcare a legislaiei fiscale, fr anunarea n prealabil a contribuabilului. Controlul

www.legalis.ro

ncruciat const n verificarea documentelor i operaiunilor impozabile ale contribuabilului, n corelaie cu cele deinute de alte persoane; controlul ncruciat poate fi i inopinat). Dreptul de a fi verificat numai pentru impozitele, taxele i contribuiile sociale aflate n cadrul termenului de prescripie. Termenul de prescripie a dreptului de a stabili obligaii fiscale este de 5 ani i ncepe s curg de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care s-a nscut creana fiscal. ns, n cazul n care obligaia fiscal rezult din svrirea unei fapte prevzute de legea penal, termenul de prescripie este de 10 ani i curge de la data svririi faptei ce constituie infraciune sancionat ca atare printr-o hotrre judectoreasc definitiv. Atenie ns c aceste termene pot fi ntrerupte la orice act nceptor de executare care poate fi i o notificare, ceea ce nseamn c prescripia o ia de la nceput din momentul ntreruperii. La contribuabilii mari, perioada supus inspeciei fiscale ncepe de la sfritul perioadei controlate anterior. La celelalte categorii de contribuabili inspecia fiscal se efectueaz asupra creanelor nscute n ultimii 3 ani fiscali pentru care exist obligaia depunerii declaraiilor fiscale. Dreptul de a solicita modificarea datei de ncepere a inspeciei fiscale. Amnarea datei de ncepere a inspeciei fiscale se poate solicita, o singur dat, pentru motive justificate. Dreptul de a fi verificat o singur dat pentru fiecare impozit, tax sau contribuie social i pentru fiecare perioad supus verificrii/impozitrii. Prin excepie, conductorul inspeciei fiscale competent poate decide reverificarea unei anumite perioade dac, de la data ncheierii inspeciei fiscale i pn la data mplinirii termenului de prescripie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data efecturii verificrilor sau erori de calcul care influeneaz rezultatele acestora. Dreptul de a fi informat pe parcursul desfurrii inspeciei fiscale asupra constatrilor rezultate din inspecia fiscal. Dreptul de a fi primul solicitat pentru a furniza informaii. Numai dac pe timpul desfurrii inspeciei fiscale starea de fapt fiscal nu a fost clarificat de ctre contribuabilul asupra cruia se desfoar inspecia, organul poate solicita informaii i altor persoane, care vor fi luate n considerare numai n msura n care sunt confirmate i de alte mijloace de prob.

Dreptul de a refuza furnizarea de informaii. Soul/soia contribuabilului supus inspeciei i rudele pn la gradul al 3-lea inclusiv pot refuza furnizarea de informaii, efectuarea de expertize, precum i prezentarea unor nscrisuri. De asemenea, preoii, avocaii, notarii publici, consultanii fiscali, executorii judectoreti, auditorii, experii contabili, medicii i psihoterapeuii pot refuza s furnizeze informaii cu privire la datele de care au luat cunotin n exercitarea activitii lor. Dreptul de a beneficia de asisten de specialitate pe toat durata exercitrii inspeciei. 4. Derularea inspectiei fiscale Dreptul organului fiscal de a stabili obligaii fiscale se prescrie n termen de 5 ani. Termenul de prescripie a ncepe s curg de la data de 1 ianuarie a anului urmtor celui n care s-a nscut creana fiscal.

naintea desfurrii inspeciei fiscale, organul fiscal are obligaia s ntiineze contribuabilul n legtur cu aciunea care urmeaz s se desfoare, prin transmiterea unui aviz de inspecie fiscal. Avizul de inspecie fiscal se comunic contribuabilului, n scris, nainte de nceperea inspeciei fiscale, astfel:

a) cu 30 de zile pentru marii contribuabili;

b) cu 15 zile pentru ceilali contribuabili

Inspecia fiscal se desfoar, de regul, n spaiile de lucru ale contribuabilului.

Contribuabilul trebuie s pun la dispoziie un spaiu adecvat, precum i logistica necesar desfurrii inspeciei fiscale. Dac nu exist un spaiu de lucru adecvat pentru derularea inspeciei fiscale, atunci activitatea de inspecie se va putea desfura la sediul organului fiscal sau n orice alt loc stabilit de comun acord cu contribuabilul. Indiferent de

locul unde se desfoar inspecia fiscal, organul fiscal are dreptul s inspecteze locurile n care se desfoar activitatea, n prezena contribuabilului sau a unei persoane desemnate de acesta. Inspecia fiscal se desfoar, de regul, n timpul programului de lucru al contribuabilului. Inspecia fiscal se poate desfura i n afara programului de lucru al contribuabilului, cu acordul scris al acestuia i cu aprobarea conductorului organului fiscal.

CAPITOLUL 5 Consecintele inspectiei fiscale 1.Masuri asiguratorii, msuri de indisponibilizare i conservare de natur s mpiedice partea advers ca, n timpul procesului, s distrug ori s nstrineze bunurile ce formeaz obiectul litigiului (n cazul aciunilor reale) ori, dup caz, s i diminueze activul patrimonial (n cazul aciunilor personale). M.a. nu sunt msuri de executare silit, ci mijloace procesuale care intr n coninutul aciunii civile i care au ca scop doar asigurarea prii, prin indisponibilizarea bunurilor urm-ribile ale debitorului sau a celor ce formeaz obiectul litigiului, asupra posibilitii de realizare efectiv a executrii silite (prin echivalent sau, dup caz, n natur) dac va obine titlu executoriu. codul de procedur civil reglementeaz trei m.a.: sechestrul asigurtor (art. 591-596), poprirea asigurtorie (art. 597) i sechestrul judiciar (art. 598-601). n cadrul executrii silite m.a. se transform n msuri executorii; astfel, n cazul urmririi silite mobiliare, pentru bunurile sechestrate asigurtor nu este necesar o nou sechestrare, executorul judectoresc fiind ns obligat s verifice dac bunurile respective se gsesc la locul aplicrii sechestrului i dac nu au fost substituite sau degradate, precum i s sechestreze alte bunuri ale debitorului, n cazul n care cele gsite la verificare nu sunt suficiente pentru realizarea creanei. n cadrul procedurii arbitrale, potrivit legii, oricare dintre pri poate cere, naintea sau n cursul arbitrajului, instanei judectoreti competente s ncuviineze m.a. cu privire la obiectul litigiului. n cursul arbitrajului, m.a. pot fi ncuviinate i de tribunalul arbitrai. n caz de mpotrivire, executarea acestor msuri se dispune de ctre instana judectoreasc [v. i poprire asigurtorie; sechestru asigurtor; sechestru judiciar] Msuri asigurtorii i vremelnice n cursul procedurii arbitrale, msuri de constatare, conservare i de indisponibilizare, destinate s mpiedice cealalt parte s i diminueze patrimoniul. Msurile cu caracter asigurtoriu sau vremelnic care pot fi luate pe parcursul soluionrii unui litigiu arbitrai sunt sechestrul asigurtor, poprirea asigurtorie, sechestrul judiciar (art. 591-601 C.proc.civ.), precum i asigurarea dovezilor sau constatarea unei stri de fapt (art. 235-241 C.proc.civ.). Competena de ncuviinare a acestor msuri aparine instanei de judecat. naintea sau n cursul arbitrajului oricare dintre pri poate cere instanei judectoreti competente s ncuviineze msuri asigurtoare i msuri vremelnice cu privire la obiectul litigiului sau s constate anumite mprejurri de fapt. Cererii i se anexeaz, n copie, cererea de arbitrare precum i convenia arbitral. ncuviinarea acestor

msuri va fi adus la cunotina tribunalului arbitrai de ctre partea care le-a cerut (art. 358^8 C.proc.civ.). n cursul arbitrajului, msurile asigurtoare i msurile vremelnice, ca i constatarea anumitor mprejurri de fapt, pot fi ncuviinate i de tribunalul arbitrai, ns, n caz de mpotrivire, executarea acestor msuri se dispune de ctre instana judectoreasc (art. 358^9 C.proc.civ.). V. arbitraj. Msuri asigurtorii - msuri care se iau n cursul desfurrii procesului penal de ctre organul de urmrire penal sau de instana de judecat i care constau n indisponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile i imobile, precum i n pro-prirea sumelor de bani datorate cu orice titlu nvinuitului, inculpatului sau prii civilmente responsabile de ctre o alt persoan ori de ctre cel pgubit, n vederea reparrii pagubei produse prin infraciune, precum i pentru garantarea executrii pedepsei amenzii ori a pedepsei confiscrii. Msurile asigurtorii n vederea reparrii pagubei se pot lua asupra bunurilor nvinuitului, inculpatului sau persoanei responsabile civilmente. Msurile asigurtorii pentru garantarea executrii pedepsei amenzii se iau numai asupra bunurilor nvinuitului sau inculpatului. Luarea msurilor asigurtorii este facultativ, cu excepia cazului n care cel vtmat este o persoan lipsit de capacitate de exerciiu sau cu capacitate de exerciiu restrns (art. 163 C. proc. pen.). 3. Concluzii intermediare Analiza de text normativ de drept fiscal i de drept penal a permis identificarea particularitilor fiecrei forme de ilicit, asigurnd astfel o trasarea corect a reperelor tuturor grupurilor de infraciuni n materie de evaziune fiscal. Analiza de text a identificat i coninutul constitutiv al fiecrei infraciuni de evaziune fiscal i infraciuni asimilate. Analiza drept naional-drept comunitar evideniaz transpunerea de instrumente juridice din plan naional spre cel comunitar i precum i evoluia dreptului comunitar spre un domeniu sui generis al euroinfraciunilor. COMPLEMENTARITATE I/SAU SUBSIDIARITATE Finalitatea demersului socio-juridic de combaterea a evaziunii fiscale se justific din bine colectiv, al crui garant este puterea etatic i a crui finanare este diminuat prin forme diverse de eludare a impunerii Prezentul demers analitic nu pune n discuie necesitatea

combaterii evaziunii fiscale, ci lanseaz o interogaie general asupra modalitii/modalitilor de implementare eficient a acestui obiectiv central. ntr-un plan general al valorilor sociale, vital a fi protejate prin norm penal, interesele financiare ale instituiilor publice naionale sau comunitare reprezint o derogare n ierarhia universal admis. Acestea dei nu fac parte din valorile fundamentale inerente societii umane, se relev ca avnd o semnificaie proprie i justific necesitate major de protejare. Integritatea intereselor financiare este n sine o valoarea social, necesitnd protecie juridic; concomitent n plan secundar, aceast integritate este garantul funcionrii subsistemelor publice finanate din aceste resurse. Instrumentele de protecie a intereselor financiare sunt diversificate ca form i verific un miez dur format din dispoziiile de drept penal. Implicaiile asupra ordinii publice i sociale justific un interes aparte al politicilor preventive i represive a faptelor de erodare a impunerii. La nivel de politic penal, se poate remarca o contradicie aparent ntre gradul ridicat de specialitate a normei penale, n materie de evaziune fiscal i gradul ridicat de generalitate al scopului incriminrii. Astfel, aparent, protejarea intereselor financiare prin norme de drept penal pare a fi o chestiune adiacent mecanismul fiscal, cu importan relativ redus. Structural, protejarea intereselor financiare prin norme de drept penal, aa cum a artat prezentul demers analitic, verific un rol fundamental n mecanismul social contemporan. Asigurarea integritii veniturilor bugetare naionale i comunitare nu este un simplu deziderat al politicii fiscale naionale sau supranaionale, ct mai degrab fundamentul propriu al sistemului de intervenie etatic n plan socio-economic. Balana perfect echilibrat venituri publice nevoi publice depinde organic de performana sistemului fiscal i bugetar. Aceast performan are o dubl origine, pe de o parte eficacitatea normei fiscale materiale i procesuale, pe de alt parte eficacitatea normei penale n protecia sistemului fiscal. Norma penal de protejare a intereselor financiare publice prezint incontestabil particulariti proprii i un nivel ridicat de interdependen n raport de materia fiscal specific sistemului naional de impunere. Aceast interdependen dintre legislaia penal privind evaziunea fiscal i legislaia fiscal propriu-zis are o dinamic proprie generat pe mecanisme de complementaritate i mecanisme de subsidiaritate. Complementaritatea reprezint modalitatea concret de definire a metodei generale de combatere a evaziunii fiscale. Finalitatea integritii sistemului fiscal este un obiect complex,

implicnd o serie de instrumente de lucru, de drept material sau procesual cu naturi juridice diferite. Aceste instrumente se interdefinesc pe temei de complementaritate, ntruct aportul specific al fiecrui tip de msur legislativ sau administrativ, completeaz un mecanism general de combatere a evaziunii fiscale. Nivele de complementaritate i de subsidiaritate pot fi rezumate, prin raportare la dou axe de lucru: drept fiscal drept penal, drept naional drept comunitar. n ceea ce privete, complementaritatea drept penal drept fiscal, lucrarea de fa a avut preocuparea constant de a identifica instrumentele din ramuri diferite de drept i de a diferenia, cu maxim precizie sferele de aciune ale instrumentelor materiale i procedurale specifice. Acest demers analitic dihotomic nu neag concluzia complementaritii, ci reuete mai degrab s o fortifice. Justa delimitarea a instrumentelor de lucru, trasarea unei frontiere ct mai concrete ntre sfera licitului i sfera ilicitului nu este dect o finalitate intermediar, esenial pentru a proiecta ansamblul integrat al procedeelor de combatere a evaziunii fiscale. Aceast complementaritate se verific n primul rnd la nivel de terminologie legislativ i doctrinar. Legislaia penal privind prevenirea i combaterea evaziunii fiscale utilizeaz o palet mixt de noiuni, reunind noiuni de drept fiscal i noiuni de drept penal. Tehnica de legiferare expres utilizat implic trimiterea la dreptul comun n materie, fie acesta drept fiscal e.g. noiunea de contribuabil, pltitor, impunere, verificare fie acesta drept penal e.g. noiunea de distrugere, mpiedicare. Trebuie subliniat faptul c unitatea terminologic legal nu acoper integral sfera noiunilor utilizate n acest domeniu; n reprezentarea acestui considerent s-a impus o analiz de detaliu i a noiunilor utilizate la nivel de doctrin. Trebuie subliniat diversitatea de soluii impuse de literatura de specialitate la nivel naional pentru a desemna diferite forme de regularitate sau iregularitate n materia impunerii. n scopul maximei eficiene a soluiilor normative, susinem cu convingere necesitatea de a individualiza terminologic i structural ct mai precis diferitele forme de licit i ilicit n materie de impuneri. n acest sens, prezenta lucrare ncearc s delimiteze cele dou dimensiuni antinomice, formal n coninutul conceptelor de optimizare fiscal i evaziune fiscal. Cele dou concepte se definesc ntr-o perfect complementaritate, acoperind integral spectrul comportamentelor contribuabilului n raport de materia impunerii. Mai mult dect

att, ambele concepte verific un teritoriu comun de manifestare delimitat de coninutul legislaiei fiscale materiale i procedurale. n materia optimizrii fiscale i evaziunii fiscale, aa cum am artat, este incident n primul rnd o identitate de subiecte, n cadrul fiecrui tip de obligaie fiscal, ca subiect activ i subiect pasiv. Pornind de la premisa c obligaia fiscal indic subiectele implicate n raportul juridic specific, att n caz de regularitate, ct i n caz de neregularitate apreciem c natura strict personal a obligaiilor fiscale, limiteaz sfera rspunderii solidare i a participaiei penale. Problema prezint o serie de particulariti, mai ales n materia impunerilor datorate de entitile, cu sau fr personalitate juridic. n acest context, considerm binevenit o unificare a doctrinei i practicii n materie, n sensul de a limita rspunderea contravenional sau penal, exclusiv la nivelul persoanei/persoanelor care n raport de norma material sau procedural fiscal avea/aveau obligaia de a ndeplini sau nu ndeplini un anumit act. Subsecvent, trebuie restrns, fiind de strict interpretare materia delegrii de competene; responsabilitatea n materie fiscal revine exclusiv contribuabilului, individualizat pentru fiecare raport juridic n parte sau reprezentantului legal al acestuia. n al doilea rnd, cele dou concepte verific acelai domeniu de inciden: materia obligaiilor fiscale. i de aceast dat, fundamentul ntregului mecanism este asigurat de norma de drept fiscal, care indic faptele juridice generatoare de impunere i incidena normei fiscale. Aa cum am artat, materia obligaiilor fiscale comport o clasificare dihotomic, n obligaii nepatrimoniale i obligaii patrimoniale. Sfera de inciden a celor dou concepte fundamentale, n raport de aceast clasificare se distribuie invers proporional. Astfel, finalitatea sistemului fiscal este dat de colectarea corect a creanelor fiscale, att pentru instituiile publice titulare ale impunerii, ct i pentru contribuabilii, titulari ai obligaiilor corelative. Datorit acestui fapt, n materia optimizrii fiscale metodele de lucru, recunoscute expres sau tacit de legislaia fiscal, sunt incidente predilect n ceea ce privete obligaiile patrimoniale, contribuabilul urmrind diminuarea sarcinii fiscale, i mai puin n materia obligaiilor nepatrimoniale, contribuabilul acionnd conform formalismului specific procedurilor fiscale. n materia evaziunii fiscale, mecanismele de lucru sunt incidente predilect n ceea ce privete obligaiile nepatrimoniale, contribuabilul abinndu-se de la orice conformare n raport de norma fiscal, alimentnd un obscurantism al practicilor sale generatoare de venituri i de aici, pe cale indirect genereaz diminuarea obligaiilor patrimoniale. Pentru acest considerent, natura i frecvena formelor de aciune n cele dou

sfere urmeaz reguli diferite; optimizarea presupune, de regul, ndeplinirea obligaiilor procedurale pentru a diminua obligaiile materiale; evaziunea presupune, de regul, nendeplinirea obligaiilor procedurale pentru a diminua, prin nerelevare, obligaiile materiale. Cele dou concepte i delimiteaz pe temei de complementaritate consecinele juridice. De aceast dat cele dou sfere de aciune i circumscriu efecte juridice diametral opuse i astfel justific finalitatea prezentului demers analitic: identificarea faptelor de evaziune fiscal. Optimizarea fiscal este o instituie prin natura sa de drept fiscal; aceasta guverneaz portofoliul fiscal al contribuabilului utiliznd angrenaje licite de evitare sau diminuare a impunerii. Evaziunea fiscal, prin raportare la concepia legiuitorului naional este o instituie exclusiv de drept penal, aceasta guverneaz portofoliul fiscal al contribuabilului utiliznd mecanisme ilicite de diminuare a impunerii. Dac trasarea limitelor conceptuale se cere a fi fcut cu maxim de rigoare, utiliznd criterii specifice interpretarea stricto sensu a legii penale, aplicarea principiului specialis derongant generalis, interpretarea autonom a noiunilor operarea n plan practic cu aceste concepte implic o serie de nuanri. Dei autonome, ntre cele dou sfere de aciune se interpune o a treia ipotez de lucru, caracterizat ca neregularitate fiscal. Astfel, spectrul consecinelor juridice cunoate trei dimensiuni distincte: legalitatea optimizrii fiscale, ilegalitatea neregularitii fiscale i ilegalitatea evaziunii fiscale. n anumite ipoteze, cele dou sfere de ilicit, fiscal i penal, sunt complementare. Tehnica utilizat sistematic de legiuitorul romn este de a consacra o anumit fapt contrar dispoziiilor legislaiei fiscale, ca ilicit fiscal, sub sanciune contravenional i de a prelua acelai coninut, sub anumite condiii de calificare scopul urmrit, perseverena n neregularitate ca ilicit penal, sub sanciune penal. n acest context, pentru anumite ipoteze, aa cum am artat, cele dou forme de rspundere pot subzista pe temei de complementaritate, fapta contravenional i fapta penal verificnd coninuturi diferite i consumndu-se la momente diferite. Acest fapt va duce la cumularea de sanciuni, de natur diferit, cu respectarea principiului non bis in idem. Complementaritatea dintre cele dou ipoteze de ilicit, fiscal i penal se verific sub aspect procedural n mai multe direcii. Pe de o parte, finalitatea combaterii activitilor ilicite, dar i ranforsarea sistemului fiscal se asigur prin mecanismul comun al verificrilor fiscale. Acest tip de control adaptat specificului materiei are ca obiectiv relevarea oricrei forme de ilicit i

reprezint, n opinia noastr o instituie de grani ntre diferitele forme de regularitate sau neregularitate. Finalitatea controlului fiscal nu se rezum la identificarea comportamentelor ilicite, ci presupune i trasarea principalelor repere ale probatoriului pentru activitatea ilicit. Finalizarea aciunii de control poate coincide cu declanarea urmririi penale. Astfel, probatoriul rezultnd din procedura fiscal este preluat n cadrul procedurii penale. n planul raportului drept fiscal-drept penal, soluia subsidiaritii verific mai multe dimensiuni. n primul rnd, conceptul de optimizare fiscal are rol subsidiar, n raport de conceptul de evaziune fiscal. Astfel, sfera licitului fiscal se definete prin excluderea comportamentelor ilicite; norma penal cu fora juridic specific are funcia vital de a defini noiunile i tehnicile de lucru. Dincolo de aceste limite, se va defini n subsidiar i conceptul de optimizare, n sensul c ceea ce nu este expres interzis este permis. n al doilea rnd, subsidiaritatea guverneaz i ordinea de aplicare a sanciunilor specifice n rspuns la faptele de ilicit fiscal. Astfel, sanciunea administrativ vine s suprime un comportament ilicit, n subsidiar fa de norma penal. Formele de ilicit n materie fiscal verific n anumite ipoteze coninuturi similare, aproape identice. Preocuparea prezentului demers analitic de a delimita cele dou forme de ilicit, prin identificarea elementelor specifice de difereniere a faptei contravenionale de fapta penal a permis trasarea unei granie certe de identificare. ntre cele dou spaii delimitate, principiul rspunderii pentru fapta de eludare a impunerii rspunde la regula subsidiaritii, conform creia rspunderea contravenional intervine n plan secundar pentru a proteja valorile sociale nevizate de rspunderea penal. Subsidiaritatea guverneaz i chestiuni privind probatoriul n cauzele penale, probele asigurate de organul de urmrire penal, fiind susinute n secundar de probatoriul obinut de organele fiscale. De asemenea, n anumite ipoteze, rezultatele controlului fiscal pot releva o infraciune de rezultat, implicnd i un prejudiciu cauzat bugetului public prin acea fapt. Legislaia naional nu are la acest moment o procedur proprie de soluionare a problemei. Aceasta deoarece, administraia fiscal poate stabili din oficiu i executa cu celeritate, conform dispoziiilor Codului de procedur fiscal, creanele eludate, dup cum poate s se constituie parte civil n cadrul procesului penal. Soluia reunirii celor dou aciuni, n faa instanei penale ar trebui consacrat expres la nivel de legislaie fiscal, pentru a evita contestarea titlului de crean, n faa instanei de contencios administrativ i fiscal i astfel splitarea procedurilor. n aceast dimensiune, recuperarea prejudiciului cauzat bugetelor instituiilor publice este un obiectiv comun ambelor proceduri fiscal i penal, pentru acest

considerent apreciem c n faa instanei penale, obiectivul primordial este sancionarea faptei ilicite, n subdisiar instana ranforsnd prin autoritate sa efortul administraiei fiscale de a recupera prejudiciul cauzat. n ceea ce privete complementaritatea drept naional drept comunitar, putem conchide c incidenele ntre cele dou ordini juridice sunt de esena mecanismului bugetar comunitar. Exerciiul bugetar comunitar st sub semnul complementaritii de competene ntre instituiile comunitare i statele membre. Dei principiul de organizare este independena financiar a celor dou ordini juridice, modalitatea de constituire a resurselor proprii ale instituiilor comunitare, precum i modalitatea de utilizare a acestor resurse proprii implic o aciune direct a statelor membre. n acest domeniu, dreptul comunitar nregistreaz o evoluie constant, dinspre subsidiaritate spre complementaritate. Astfel, dac iniial finalitatea protejrii intereselor financiare comunitare se asigura prin tehnica asimilrii, extinzndu-se incidena instrumentelor din dreptul naional, menite a proteja finanele naionale spre finanele comunitare, ulterior s-a acutizat nevoia de a concepe i aplica instrumente juridice i instituionale comunitare, dedicate acestui obiectiv. complementaritatea drept naional drept comunitar, putem conchide c incidenele ntre cele dou ordini juridice sunt de esena mecanismului bugetar comunitar. Exerciiul bugetar comunitar st sub semnul complementaritii de competene ntre instituiile comunitare i statele membre. Dei principiul de organizare este independena financiar a celor dou ordini juridice, modalitatea de constituire a resurselor proprii ale instituiilor comunitare, precum i modalitatea de utilizare a acestor resurse proprii implic o aciune direct a statelor membre. n acest domeniu, dreptul comunitar nregistreaz o evoluie constant, dinspre subsidiaritate spre complementaritate. Astfel, dac iniial finalitatea protejrii intereselor financiare comunitare se asigura prin tehnica asimilrii, extinzndu-se incidena instrumentelor din dreptul naional, menite a proteja finanele naionale spre finanele comunitare, ulterior s-a acutizat nevoia de a concepe i aplica instrumente juridice i instituionale comunitare, dedicate acestui obiectiv. abordare integrat a fenomenului, ntruct pune n discuie concomitent faptele de diminuare a veniturilor comunitare corespunznd conceptului clasic de evaziune fiscal -, dar i faptele de acumulare de cheltuieli excesive corespunznd conceptului naional de control bugetar. Aceast complementaritate intrinsec a reglementrilor comunitare, prin care se instituie o fraud activ i o fraud pasiv se justific prin gradul ridicat de descentralizare a procesului bugetar comunitar i prin parteneriatul astfel generat cu instituiile beneficiare ale finanrilor la nivel naional, regional sau local.

Intervenia normativ comunitar n acest domeniu este relativ atenuat pe considerente de distribuire a competenelor ntre Uniune i statele membre. Din algoritmul clasic, efortul de protecie a intereselor financiare, prin necesitatea de a dispune sanciuni ar cdea sub incidena competenelor exclusive ale statelor membre. Jurisprudena recent a Curii de Justiie a Comunitilor Europene a legitimizat intervenia normativ pe politic penal a Uniunii. Raionamentul juridic al acestei extinderi de competen comunitar, la nivel jurisprudenial a fost dat de necesitatea de a asigura o protecie comun i unitar unor valori sociale comune, depind cadrul naional. Subsidiaritatea n raportul drept naional-drept comunitar implic o dimensiune specific, n sensul c reunete eforturile solitare de combatere a criminalitii economico-financiare ale statelor membre ntr-un spaiu comun de securitate i justiie. Astfel, infracionalitatea economico-financiar cu elemente de extrateritorialitate, aducnd atingere concomitent intereselor financiare ale mai multor state membre a determinat o reacie concret n plan comunitar, materializat prin constituirea unor structuri de cooperare n materie penal. Cooperarea ranforsat n materie penal, ducnd incidental la apropierea dispoziiilor din dreptul naional, este o form specific de interaciune juridic n plan comunitar. Efectul indirect al interaciunii dintre sistemele juridice n planul comunitar este uniformizarea legislaiilor naionale, chiar i acolo unde dreptul comunitar nu se extinde ca sfer de legiferare. Astfel, consacrarea unui spaiu comunitar, guvernat de libertile fundamentale a generat un efect indirect constnd n armonizarea legislaiilor naionale, n domeniul fiscal i penal, domenii de tradiie regalian. Generalizarea indirect a unor soluii juridice, cooperarea dintre statele membre n protejarea intereselor financiare proprii sau a intereselor financiare comunitare este premisa unei armonizri a legislaiilor naionale i implicit a evoluiei structurale n construcia european, consolidnd spaiul juridic comunitar. n mod tradiional, conceptul de subsidiaritate presupune transmiterea competenei de a exercita o aciune public, la nivelul instituiei celei reduse pentru a fi soluionat. n sens juridic, subsidiaritatea impune ca aplicarea normei juridice internaionale s se realizeze la nivelul statelor membre. n mecanismul de combatere a evaziunii fiscale, chestiunea subsidiaritii este de actualitate n primul rnd n ceea ce privete interaciunea dintre ordinile juridice naional, comunitar i

internaional. n acest context tripartid, regula general a evoluat din sfera competenei naionale exclusive, spre existena unui sistem de norme internaionale i comunitare. Interaciunea n acest cadru multilateral, se realizeaz pe un dispozitiv dublu de subsidiaritate: planul de aciune comunitar va prima n faa planului internaional, iar planul de aciune naional n faa planului comunitar. n contextul bipartid, drept naional drept comunitar, materia combaterii evaziunii fiscale s-a definit n mod tradiional, ca spaiu de interaciune ntre dou domenii aflate exclusiv n competena statelor membre: dreptul penal i dreptul fiscal. Astfel, protejarea intereselor financiare naionale este o chestiune ce rezid n competena exclusiv a statelor membre. Sistemul juridic comunitar nu intervine n acest domeniu, dect pentru a genera, prin acordul statelor membre o serie de instrumente pentru cooperare interstatal n materie administrativ i judiciar. Segregarea de competene n acest domeniu de aciune este o soluie promovat n mod constant, ns atenuat prin mecanismul efectului direct al normei comunitare, cu predilecie n jurisprudena Curii de Justiie a Comunitilor Europene. Aceast soluie tradiional s-a dovedit a fi insuficient n raport de protejarea valorilor sociale generate de nsui spaiul comunitar. n acest sens, se poate conchide c soluia subsidiaritii nu este prin ea nsi suficient pentru a asigura soluia juridic de protecie a intereselor financiare comunitare. Pentru acest considerent, subsidiaritatea n acest domeniu prezint anumite particulariti, fiind un concept dinamic, evolutiv. n primul rnd, statele membre protejeaz interesele financiare comunitare prin asimilare cu interesele naionale, asigurndu-le acelai regim juridic din punct de vedere material i procedural. Aceast form clasic de subsidiaritate s-a dovedit a fi insuficient i a fost nlocuit de o subsidiaritate procedural, astfel nct dreptul comunitar asigur norma material privind coninutul infraciunii, regimul sancionator, iar dreptul naional asigur cadrul procedural de identificare, individualizare a sanciunii i executare a acesteia. Coninutul faptelor ilicite cunoate o definiie unitar, n plan comunitar i un sistem propriu de sanciuni. Competena de a aplica aceste sanciuni este ns meninut la nivelul statului membru. Eventualele consecine de natur penal sunt lsate n competena exclusiv a statelor membre. Acest amestec de subsidiaritate cu complementaritate de norme este rezultat unei evoluii n reglementarea comunitar i n egal msur premis unei continue redimensionri a acestui domeniu juridic, pentru optima combatere a fenomenului evazionist cu dimensiune comunitar.

Prin raportare la soluiile juridice din alte legislaii, apreciem c soluia subsidiaritii se aplic i n raportul dintre msurile de drept penal i msurile de drept fiscal luate pentru a combate evaziunea fiscal. Finalitatea acestui proces este integritatea veniturilor bugetare, considerent pentru care, recuperarea prejudiciului cauzat este o condiie pentru disponibilitatea msurilor de drept penal. Sanciunea penal este un instrument subsidiar procedurilor de recuperare a prejudiciului fiscal. Apreciem c soluia juridic trebuie aplicat din dou considerente, pe de o parte valoarea social protejat are coninut pecuniar, iar pe de alt parte administraia fiscal este prin natura sa autoritatea public menit s protejeze integritatea veniturilor bugetare ale instituiilor publice. Pentru a caracteriza de manier complet interaciunea ntre aceste instrumente de lucru apreciem c soluia final rezid ntr-un amestec de complementaritate i subsidiaritate, cele dou formule de lucru marcnd ansamblul mecanismelor juridice de combatere a evaziunii fiscale. Mai mult dect att succesul acestui demers depinde de articularea corect a diferitelor instrumente de lucru, ntr-un sistem unitar. Integritatea resurselor financiare este inevitabil un deziderat constant al administraiilor publice, la toate nivele de aciune. Instrumentele de lucru sunt guvernate de diversitate, ns se articuleaz sistemic pe temei de complementaritate i subsidiaritate. 3.Incheierea operatiunilor de control fiscal La ncheierea operaiunilor de control, inspectorul verificator are obligaia s informeze oral contribuabilii c a terminat activitatea de control Cnd n urma activitii de verificare nu se constat lipsuri, erori, omisiuni de natur a determina corectarea obligaiilor fiscale, organul de control trebuie s specifice absena acestora n actul final de ncheiere a controlului (procesul verbal de control). Astfel se evit ca dup o perioad de timp s se repete controlul asupra acelorai operaiuni. Dac dup terminarea controlului se constat existena unor neconcordane ntre declaraiile fiscale i documentele care au stat la baza ntocmirii acestora, organele fiscale stabilesc cuantumul corect al impozitului, comunicnd n scris contribuabililor modul de stabilire al acestuia. Pentru obligaiile fiscale datorate se emite un aviz de impozitare. Acesta, n afar de obligaia care nu a fost achitat mai cuprinde suma penalitilor i amenzilor stabilite n baza dispoziiilor legale.

Pentru abaterile de la normele legale constatate, aparatul de control are obligaia furnizrii de recomandri sau precizri cu privire la obligaiile de ordin contabil sau fiscal care nu au fost respectate n actul final ncheiat. n acelai timp, se specific perioada de timp n care contribuabilul poate contesta decizia verificrii. Perioada afectat controlului fiscal este stabilit de organele de control fiscal n funcie de obiectivele controlului i nu poate s fie mai mare de 3 luni. Controlul fiscal la sediul, domiciliul sau reedina contribuabilului sau la sediul organului de control fiscal, dup caz, se efectueaz o singur dat pentru fiecare impozit i pentru fiecare perioad supus impozitrii. Prin excepie de la aceast regul, conductorul organului de control fiscal competent poate decide verificarea unei anumite perioade, dac de la data ncheierii controlului fiscal i pn la mplinirea termenului de prescripie apar date suplimentare, necunoscute organului de control fiscal la data efecturii controlului, care influeneaz sau modific rezultatele acestuia. Rezultatele controlului fiscal se consemneaz obligatoriu n procese-verbale de control, n note de constatare sau n procese-verbale de constatare a contraveniilor, dup caz. Dreptul organelor de control fiscal de a stabili diferene de impozite i majorri de ntrziere pentru neplata n termen a acestora, precum i de a constata contravenii i de a aplica amenzi i penaliti pentru fapte a cror constatare i sancionare sunt de competena organelor de control fiscal, pentru o perioad impozabil, se prescrie n termen de 5 ani astfel: de la data la care a expirat termenul de depunere a declaraiei pentru perioada respectiv; de la data ultimului termen legal de plat a impozitului, n cazul n care legea nu prevede obligaia depunerii declaraiei; de la data comunicrii, ctre contribuabil, a impozitului stabilit de organele fiscale n condiiile prevzute de lege. Termenul de prescripie pentru stabilirea impozitelor i a diferenelor de impozite este de 10 ani, n caz de evaziune fiscal stabilit printr-o hotrre judectoreasc definitiv. n domeniul controlului fiscal sunt considerate contravenii, dac nu sunt svrite n astfel de condiii nct, potrivit legii penale, s constituie infraciuni, urmtoarele fapte:

a) nefurnizarea de ctre contribuabili, sau de ctre persoana mputernicit legal s l reprezinte, a documentelor justificative sau a explicaiilor solicitate de ctre organele de control fiscal; b) neprezentarea contribuabililor sau a reprezentanilor legali ai acestora, la sediul organului de control fiscal la data, ora i locul fixate, la solicitarea scris a acestuia; c) refuzul contribuabilului de a permite accesul organului de control fiscal n sediul su de afaceri sau n orice alte locuri n care exist bunuri impozabile sau n care acesta desfoar activiti productoare de venituri, n vederea exercitrii controlului fiscal; d) nefurnizarea de ctre persoanele, organele i instituiile care dein informaii despre contribuabil, n termenul stabilit de organele de control fiscal, a actelor, evidenelor i datelor solicitate. e) neinerea evidenelor contabile i a documentelor justificative la sediul social declarat sau pstrarea acestora n condiii improprii desfurrii controlului fiscal.

CONCLUZII

Integrandu-se in ansamblul controlul financiar, inspectia fiscala isi aduce aportul la indeplinirea functiilor controlului financiar, care, exercitat cu obiectivitate si legalitate, conduce la stabilirea unor relatii corecte si civilizate pe scena economica. Inspectia fiscala este cel mai concludent instrument de evaluare a corespondentei dintre situatia de fapt in raport cu cea de drept, a realizarilor obtinute relativ la obiectivele si scopurile prestabilite. Pe de alta parte, incidenta tot mai mare a fenomenului evazionist cere si o modalitate de prevenire care se materializeaza in inspectia fiscala. Deloc lipsit de importanta este faptul ca prin intermediul acestui tip de control, se sondeaza activitatile desfasurate in structurile economice, relevandu-se fraudele cauzele lor. Totusi, controlul de tip fiscal are si o latura componenta ce vizeaza descoperirea si recuperarea pagubelor. Nu in ultimul rand, inspectia fiscala are si o functie educativa, in temeiul careia se contribuie la combaterea manifestarilor negative, ilegale, prin depistarea si sanctionarea lor cu severitate.

Bibliografie

1.MIRCEA BOULESCU, MARCEL GHITA, "Control Financiar" - EdituraEficient, Bucuresti, 1997 2. MIRCEA BOULESCU, MARCEL GHITA "ControlulFinanciar Si ExpertizaContabila" EdituraEficient, Bucuresti, 1996 3.www.avocatnet.ro 4. MIRCEA BOULESCU, MARCEL GHITA "ExperizaContabila Si AuditulFinanciar - Contabil" - EdituraDidactica Si Pedagogica, Bucuresti, 1999 5.DAN DROSU SAGUNA"Tratat De DreptFinanciar Si Fiscal" - Editura All Beck S. A. " 2001 6.www.legalis.ro
7.Ordonanta nr. 92 din 24 decembrie 2003 actualizata pana la data de 25 octombrie 2009 privind Codul de procedura fiscala 8. Ghid pentru aplicarea Normei Profesionale nr. 35/2001 privind Expertizele Contabile, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2003 9. Legea nr. 252 din 2003 privind registrul unic de control 10. Dariescu Nadia Cerasela, Drept financiar si fiscal, Iasi: Casa de Editura Venus, 2004 11.http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_325/Inspectia/fiscala/in/conformitate/cu/Noul/Co d/Fiscal.html