Sunteți pe pagina 1din 4

Martin Hollis - ,, Introducere in filosofia stiintelor sociale

(Cap.1) Introducere : problemele structurii si actiunii Anii 80 s-au incheiat cu disparitia regimurilor comuniste din Europa de Est , urmata de destramarea URSS din 1991. Daca incepand cu 1945 se credea ca lumea e condusa prin cei doi poli : capitalist (SUA) si comunist (URSS) , disparitia URSS ar putea lasa loc Chinei sa-i ocupe locul, cred anumiti teoreticieni. Noile regimuri le-au inlocuit pe cele vechi, dar grupuri vechi de putere au supravietuit si s-au adaptat vremurilor noi. Ordinea sociala este fragila si reclama regandirea libertatii colective si a liantului vietii sociale. Spectacolul caderii unor regimuri serveste ca imagine pentru schimbarile dramatice , dar mai lente, din domeniul filosofiei. Proiectul iluminist : Natura este asa cum este indiferent daca omul o observa sau nu si nu depinde de teoriile pe care omul le face. Ratiunea este lipsita de prejudecati in sensul ca stiinta evita superstitiile si ideile preconcepute , se bazeaza doar pe ce a aflat de la natura insasi. In urma cu 5 secole, oamenii de stiinta au inceput sa-si dea seama ca modelul cosmosului imaginat de biserica este incorect , apoi din sec. XVII , telescoapele i-au ajutat sa observe cerul iar microscopul structura materiei. Revolutia stiintifica a avut la baza o revolutie a metodei. Ratiunea poate fi ca o lumina prin care stiinta exploreaza intunericul. Sec. XVIII a fost numit ,, Epoca luminilor pentru progresele pe care le-a facut stiinta. Lumina poate fi proiectata si asupra naturii umane si a societatii umane. Impulsurile care duc la conflicte ar putea fi imblanzite, iar sentimentele cooperatoare ar putea fi cultivate. Cu ajutorul Ratiunii ar putea fi realizata armonia sociala. Proiectul iluminist este aceasta mare incercare de a descoperi secretele naturii si ale umanitatii. El este valabil si astazi. Structura si actiune : Schimbarile politice pot fi analizate din doua perspective . Una ar fi ca actiunea se raporteaza la miscarea care are loc intr-o structura sociala - ,,de sus in jos. Cealalta perspectiva considera ca istoria este rezultatul actiunii indivizilor, iar structurile sunt rezultatul actiunilor anterioare actiunea are loc ,, de jos in sus. Se pune intrebarea daca structura determina actiunea , actiunea determina structura, sau cate putin din fiecare , pentru a fi explicate schimbarile politice. Structura determina actiunea ( abordarea ,,de sus in jos) este sustinuta de Karl Marx in ,,Prefata la lucrarea ,,Contributii la critica economiei politice aparuta in 1859. El sustine ca revolutiile sunt cauzate de conflictul dintre fortele de productie si relatiile de productie. Structurile se dezvolta independent de actiunile pe care le genereaza. In ,,Prefata se disting trei teze : - Ontologia sau ceea ce este (de la termenul grecesc pt. fiinta) , intruchipeaza conceptia lui Marx despre lume si functionarea ei.Conflictele si contradictiile genereaza transformari.Ontologia este naturalista deoarece include lumea sociala in ordinea naturala. - Metodologia Marx este adeptul unei metode stiintifice unitare si pune accentul pe conditiile materiale si fortele de productie materiale. - Epistemologia sau teoria cunoasterii. El sustine ca,, nu constiinta oamenilor determina existenta lor, ci, dimpotriva, existenta lor sociala le determina constiinta.

Actiunea determina structura (abordarea de ,,jos in sus) este sustinuta de Mill. In eseul ,,Despre libertate din 1859 , John Stuart Mill face o stralucita pledoarie despre libertatea individuala impotriva oricaror ingradiri politice sau sociale. El are o conceptie total opusa fata de Marx. La Mill , individualitatea infloreste , el determina progresul prin gandirea critica si convingerea rationala. In lucrarea ,,Sistem de logica din 1843, Mill expune logica inductiva si deductiva a stiintelor in general si mai ales a stiintelor naturii, iar apoi abordeaza logica stiintelor morale : psihologie si stiintele sociale.El sustine ca stiintele sociale trebuie sa se bazeze doar ,,pe legile naturii individului uman. Determinismul este teza care sustine ca in natura exista o ordine cauzala totala: orice eveniment sau stare are o cauza. Marx neaga in special stiintele sociale si ca oamenii fac alegeri, in timp ce Mill afirma ca gandirea , simtirea si actiunea umana asculta de legi fixe. Mill sustine ca libertatea si determinismul sunt compatibile si ca libertatea presupune ordinea cauzala. Marx este mai riguros determinist in ,,Prefata , dar nu toate lucrarile sale degaja acest lucru. Credinta naturalista comuna in unitatea stiintei , lasa loc pentru trei dispute intre cei doi autori: ontologica, metodologica si epistemologica. Hollismul se refera la orice abordare care explica agentii individuali prin apel la un intreg mai cuprinzator. Individualismul se refera la orice tip de abordare contrara care explica structurile prin apel la agentii individuali. Martin Hollis a organizat cartea dupa tema principala : Explicatia si Intelegerea , si o tema secundara : Hollismul si Individualismul. In explicatia lumii sociale pot exista abordari de sus in jos ( de la structuri sau sisteme la agenti individuali) , abordare de jos in sus si pot exista si pareri intermediare, compromisuri. Pentru intelegerea vietii sociale , autorul numeste activitatile sociale - ,,jocuri, iar indivizii - ,,actori. (Cap.2) Descoperirea adevarului calea rationalista In sec. XVII , Francisc Bacon , numit si parintele metodei stiintifice moderne , distingea doua cai de descoperire a adevarului despre natura , inteleasa ca universul creat si populat de Dumnezeu. Ambele cai se realizau prin aplicarea stiintifica a Ratiunii. Pentru descoperirea modului in care lumea functioneaza, ganditorii acelei perioade au conceput lumea ca un ceasornic , un angrenaj de roti si arcuri care pun in miscare un sistem mecanic. La vedere sunt numai limbile ceasornicului care arata ora, dar ce le pune cu adevarat in miscare se afla sub capac sistemul mecanic- care in natura este reprezentat de forte mecanice si legi eterne. Alti filosofi au imaginat natura ca un teatru , unde spectatorul vede numai scena si nu vede culisele si munca masinistilor. Prima cale a lui Bacon de descoperire a adevarului este o cautare a legilor universale care guverneaza cu necesitate si nu lua in calcul experienta senzoriala. Rationalistii sec. XVII au fost impresionati de claritatea si rigoarea matematicii , pe care o considerau model pentru cunoasterea stiintifica. Stiintele sociale abunda de teorii pure, care se aseamana matematicii prin aceea ca pornesc de la axiome ( adevar fundamental care se emite fara demonstratie) , iar din acestea se deduc teoreme (adevarul acestora trebuie dovedit prin demonstratie). Ambitiile rationalistilor au fost sustinute de distinctia dintre aparenta si realitate si considerau experienta senzoriala ca un efect al cauzelor externe.

(Cap.3) Stiinta pozitiva calea empirista Empirismul este doctrina care considera experienta senzoriala ca prima sursa a cunoasterii si a cunostintelor. Bacon vorbeste despre a doua cale de descoperire a adevarului , cea care porneste de la ,,simturi si lucruri particulare pana la axiomele cele mai generale , ca fiind ,,adevarata cale, inca neincercata. De atunci a fost des studiata si denumita ca stiinta pozitiva. Stiinta pozitiva foloseste practica empirista in cunoasterea stiintifica bazata pe observatie. Momentul adevarului este atunci cand ipotezele sunt testate cu ajutorul faptelor. Predictia si explicatia sunt cele doua fete ale monedei de care are nevoie stiinta. Ambele se sprijina pe generalizari. Predictia proiecteaza generalizarile inainte iar explicatia le aduce inapoi. Cunoasterea pleaca de simturi si lucruri particulare. Perceptia ne ofera un fundament (ingust) asupra cunoasterii lumii. Perceptia trebuie suplimentata cu principiul empirist traditional care este inductia (inductia este forma particulara de rationament care realizeaza trecerea de la particular la general).Inductia ne permite o ascensiune graduala si neintrerupta , fiindca fiecare pas in generalizare poate fi confirmat de experienta. Milton Friedman , in eseul ,,Metodologia stiintei economice pozitive (1953) , afirma ca rolul economiei pozitive este sa ofere un sistem de generalizari care sa poata fi folosite pentru formularea unor predictii corecte. Toate enunturile folosite in stiinta pot fi impartite in doua categorii: -enunturi analitice (teoretice) adevarul sau falsitatea lor depind numai de semnificatia termenilor. Ex. ,,Toti celibatarii sunt necasatoriti. sau 2+2=4 - enunturi sintetice (empirice) adevarul sau falsitatea lor depinde de starea de lucruri. Ex. ,,Toti celibatarii sunt lipsiti de griji. Acest enunt depinde de persoanele respective si se raporteaza la viata lor. Friedman studiaza modelul concurentei perfecte, piata care cuprinde cumparatori si vanzatori informati, rationali. El isi pune intrebarea despre rolul teoriei in stiinta, daca teoria este si altceva decat un limbaj si un sistem de clasare. Rezulta ca pentru stiinta pozitiva teoria nu are sarcini asa de ambitioase ca in cazul rationalistilor. Exigenta metodei empiriste se adreseaza ferm logicii validarii , lasand descoperirea sa lucreze cu orice fel de ipoteze. In diagrama lui Wallace ,, Componentele si procesul sociologiei stiintifice componentele sunt numai observatii si generalizari inductive. Se fac observatii si se face o clasificare empirica , apoi se deduc ipoteze de lucru . Ipotezele de lucru se testeaza prin noi observatii , care daca sunt validate , teoria se confirma. Alta diagrama, a lui Richard Lipsey, difera de cea a lui Wallace , cu toate ca procesul validarii este asemanator. La Lipsey teoria este o sursa de ipoteze si nu o generalizare inductiva a unor ipoteze adeverite. (Cap.4) Furnici, paianjeni si albine : a treia cale? In ,,Prima carte de aforisme , Francisc Bacon face o clasificare a oamenilor de stiinta, in functie de metodele pe care le folosesc in descoperirea adevarului. O prima categorie , oamenii experimentelor , sunt asemanati cu furnicile doar strang si consuma. A doua categorie , oamenii dogmelor adica iubitorii de rationamente, sunt asemanati cu paianjenii- isi tes panza din propria substanta. Bacon arata ca este o cale de mijloc , cea a albinelor care strang materia din flori si o digera printr-o putere proprie , cu acestea este

asemanata adevarata ocupatie a filosofiei. Mintea este activa in cautarea adevarului. Filosofia nu se bazeaza numai pe puterile mintii si nici nu ia materia adunata din istoria naturala sa o stocheze, ci o depune pe intelect numai dupa ce o prelucreaza si o digera. Pentru a intelege filosofia moderna este hotaratoare ideea ca cunoasterea se bazeaza pe fundamente.Acest lucru este sustinut si de faptul ca o mare parte din cunoasterea noastra depinde de inferenta. ( inferenta este o operatie a gandirii prin care se trece de la un enunt la altul in mod deductiv sau inductiv, direct sau indirect). Azi este la moda negarea faptului ca mintea poate sa inregistreze cu neutralitate tot ceea ce exista in jurul nostru. Empiristii sustin ca ,,facultatea experimentala este pura in timp ce ,,facultatea rationala se bazeaza pe constructia mintii. Scrierile lui Popper au influentat gandirea sociala. El respinge ideile marxiste si hegeliene privind existenta unor legi ale istoriei si a unor procese dialectice specifice lumii sociale si deci stiintelor sociale. El sustine ca criteriul conditiei stiintifice a unei teorii este falsicabilitatea ei sau infirmabilitatea sau verificabilitatea ei. Trebuie stabilite conditii in care s-ar dovedi ca o teorie ar fi falsa , inca dinaintea verificarii ei. Daca aceasta nu trece testul, nu trebuie reinterpretate rezultatele cu scopul de a salva teoria. El respinge ideile despre stiinta pozitiva. Quine sustine ca nici o ipoteza particulara nu poate fi testata izolat si fiecare observatie este conectata teoretic cu alte observatii. Alegerea ipotezei care trebuie respinsa este a noastra , nu a naturii. Ratiunea si experienta ne limiteaza la teorii care corespund cu faptele cunoscute si cu regulile logice. Thomas Kuhn in ,,Structura revolutiilor stiintifice introduce notiunea de paradigma. ( Paradigma in sens filosofic- este un set de asumtii de fond, de concepte, rezultate si proceduri, un mod global de a privi fenomenele , instituit de regula, de anumite opere stiintifice, in cadrul caruia se desfasoara cercetarea intr-o comunitate stiintifica si intr-o epoca istorica.) Pe masura ce conceptele s-au schimbat, istoricii au inceput sa vada vechea ordine prin ochii celei noi si au construit povestea de scoala a descoperirilor intemeiate rational. Kuhn a fost indemnat sa aleaga intre stiinta normala ( munca de zi cu zi de strangere a dovezilor si de a proba ipotezele) si stiinta revolutionara. Ea se desfasoara in cadrul unor supozitii si practici stabilite, drept ceva de la sine inteles, numite paradigme. Cand apare o viziune noua si rezultate surprinzatoare, stiinta normala este rasturnata, rezultand o ,,revolutie stiintifica. De exemplu trecerea la astronomia moderna s-a facut cand paradigma newtoniana a sec. XVII-lea a fost inlocuita de teoria relativitatii a lui Einstein. O paradigma are doua aspecte principale : unul intelectual (ansamblu de axiome) si altul institutional. Stiinta normala se mentine si datorita unor mecanisme sociale. Oamenii de stiinta lucreaza in comunitati ierarhizate, care se supun unor discipline, ce intareste paradigma. Are nevoie mai ales de fonduri. Industria cunoasterii este prinsa in plasa unui sistem social si politic mai larg.