Sunteți pe pagina 1din 30

Capitolul VI Modulatii multipurttoare

232
CAPITOLUL VI
MODULAII MULTI-PURTATOARE - OFDM
6.1 Introducere
Aplicatiile multimedia digitale necesit sisteme de comunicatii de band larg cu cerinte tehnice
impuse foarte ridicate. Pe de alt parte implementrile trebuie s fie ieftine deoarece se adreseaz
publicului si fac parte din categoria bunurilor de consum.
TABELUL VI .1 Standarde de transmisie digital multipurttoare
Standard Semnificatie Gama Viteza de
date [Mb/s]
Aplicatii
DAB Digital Audio
Broadcasting
88-108
MHz
( )
3
8 384 10


Radiodifuziune
DVB-T Digital Video
Broadcasting
UHF 3,7-32 Emisie TV digital
DVB-H Digital Video
Broadcasting
UHF 13,7 Emisie TV digital spre terminale
mobile
IEEE
802.11a
Retele LAN
prin radio
5,2 GHz 6-54 Acces radio la Internet
IEEE
802.11g
Retele LAN prin radio 2,4 GHz 6-54 Acces radio la Internet
IEEE
802.11n
Retele LAN prin radio 2,4 GHz 6-100 Acces radio la Internet
IEEE
802.16
Acces radio de band
larg
2,1 GHz si
alte benzi
Acces radio la Internet pentru
terminale fixe si mobile
IEEE
802.20
Acces radio 3,5 GHz 1 Acces radio mobil la Internet
Tehnica OFDM (Orthogonal Frequency Division Multiplexing) a aprut n anii 1960-1970 si a fost
patentat n SUA n 1970. Ea este folosit n sistemele europene de transmisie digital a sunetelor
(European Digital Audio Broadcast - DAB), n 3
moduri de functionare: retele cu frecvent unic -
Single Frequency Networks (SFN), radioemisie
terestr local pentru emisiunile de radiodifuziune cu
modulatie de frecvent n gama 88-108 MHz si emisie
prin satelit. Sistemul DAB utilizeaz o transformat
Fourier rapid pe 2048 puncte, 1536 de subpurttoare
distantate la 1 kHz si modulatie tip / 4 - DQPSK,
viteza de transmisie a informatiei fiind de circa 2,3
Mbit/s.
Tehnica OFDM este utilizat si pentru televiziunea
digital (DVB-T) n Europa si Australia, Digital
Terrestrial Television Broadcasting (DTTB).
Figura 6.1 Transmisie cu purttoare unic
SISTEME DE COMUNICATII
233
Pentru DVB se face apel la tehnica COFDM (OFDM codat) cu constelatii de faz cu maximum 64
puncte si o band alocat de 8 MHz. Sunt posibile dou
configuratii cu 1705 si 6817 subpurttoare.
Transmisiile pe cablu utilizeaz tehnica OFDM n
modemurile DSL, ADSL si VDSL Tehnica OFDM a fost
adoptat si de European Telecommunication Standard
Institute (ETSI) pentru retelele LAN de tip 2 (standardul
HIPERLAN/2), care functioneaz n banda de 5 GHz, pentru
propagri n canale cu mprstierea ntrzierilor pn la s 1 .
De asemenea, este utilizat n modemurile ADSL pe cablu,
n retelele LAN prin radio reglementate prin standardul IEEE
802.11 a, cu viteze ntre 6 si 54 Mbiti/s n banda de 5 GHz si
g cu viteze pn la 54 Mbiti/s n banda de 2,4 GHz, n retelele
MAN prin radio reglementate prin standardul IEEE 802.16
(WiMax), n sistemele de acces radio mobil
de band larg MBWA (Mobile Broadband
Wireless Access) si n transmisiile pe cablu-
rile de alimentare cu energie electric PLC
(Power Line Communications).
Fat de transmisia cu purttoare unic
(figura 6.1), unde fluxul de date se transmite
serie pe o singur purttoare, iar durata
bitului este T, ntr-o transmisie OFDM pe N
subpurttoare (figura 6.2) fluxul de date se
distribuie n paralel pe cele N subpurttoare,
prin aceast operatie durata bitului transmis pe o subpurttoare crescnd de N ori la valoarea NT.
Variantele OFDM implic fie folosirea de spectre limitate ca band prin filtrare, pe fiecare
subpurttoare, care nu se suprapun, fie spectre cu suprapunere (figura 6.3), care sunt mai eficiente
d.p.d.v. al utilizrii benzii. n acest din urm caz separarea canalelor fr interferente intercanale se
face utiliznd proprietatea de ortogonalitate a subpurttoarelor.
n prezent se fac cercetri pentru utilizarea tehnicii OFDM mpreun cu tehnicile de mprstiere a
spectrului si multiplexare CDMA, solutie ce va fi adoptat pentru generatia 4G de comunicatii mobile.
Figura 6.2 Transmisie multipurttoare
Figura 6.3 Eficienta spectral pentru OFDM suprapus
Figura 6.4 Spectre de frecvent OFDM de tip sin
2
x fr suprapunere
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
234
6.2 Avantaje i dezavantaje
Un prim avantaj al tehnicii OFDM este acela c utilizeaz n mod eficient banda avut la dispozitie,
avnd n vedere c spectrele componente se suprapun, dar semnalele pot fi separate datorit
ortogonalittii subpurttoarelor.
Canalele radio, datorit fenomenelor de multi-path, Doppler, fading, jitter de faz si zgomotelor
puternice ofer adeseori transmisiei digitale o calitate slab.
Solutia tehnic actual privind modularea semnalului astfel ca sistemul s lucreze eficient cu
semnale afectate de distorsiuni puternice este OFDM.
Principiul de baz este acela al divizrii informatiei de vitez mare n fluxuri de vitez mic si
transmiterii acestora utiliznd un numr mare de subpurttoare ortogonale. Se urmreste asigurarea
unor viteze de transmisie ridicate, simplificnd cerintele impuse circuitelor de egalizare, acolo unde
este posibil. Aceast tehnic este cunoscut si sub denumirile de purttoare multiple (multi-carrier)
sau modulatie DMT (Discrete Multi-Tone modulation).
Sensibilitatea mai redus la interferent intersimboluri se obtine prin aceea c fiecare bit ocup o
fereastr frecvent-timp care s asigure distorsiuni minime ale formei de und transmise. Practic, se
foloseste o transmisie paralel a datelor pe canale separate n frecvent (subcanale sau sub-benzi).
Dac n banda total pentru transmisie se manifest dispersarea n timp a semnalelor (efecte
multipath), unele subcanale vor fi puternic atenuate. Prin distribuirea judicioas a informatiei, astfel
nct subcanalele cu atenuare mai mare la un moment dat s transporte mai putin informatie sau chiar
de loc, se poate realiza o transmisie eficient, exploatnd avantajele diversittii n frecvent.
O alt tehnic face apel la distribuirea informatiei unui canal sub form secvential pe diverse
subpurttoare, astfel nct toate canalele s fie afectate nesemnificativ de erorile produse de o sub-
band n care se manifest fadinguri sau interferente puternice.
Tehnica OFDM este robust si elimin n bun msur interferenta intersimboluri introdus de
propagarea multi-ci prin introducerea de redundant acceptabil cu ajutorul prefixului ciclic.
Figura 6.5 Ilustrarea producerii propagrii multi-ci
SISTEME DE COMUNICATII
235
ntruct propagarea multi-ci poate introduce fadinguri selective n frecvent, sau n canal pot
exista sub-benzi care s fie afectate mai puternic de interferente, se pot utiliza modulatii adaptive pe
diversele subpurttoare si tehnici de distribuire a informatiei pe subpurttoare, n asa fel nct erorile
s se distribuie ca erori izolate si s poat fi nlturate eficient de codurile corectoare de erori, care
protejeaz transmisia.
Semnalul OFDM suport fadinguri selective n frecventa, fiind compus din subcanale n care
fadingul este plat. n acest scop numrul de subpurttoare pe care se face transmisia trebuie ales astfel
nct ltimea de band a unei sub-benzi s fie semnificativ mai mic dect banda de coerent a
transmisiei, pentru ca fadingul selectiv n frecvent n banda transmisiei s fie nlocuit de fadinguri de
tip plat n subbenzile componente. Echivalent, n domeniul timp aceasta revine la a alege o durat a
simbolului n subbenzile componente mult mai mare dect ntrzierea diferential a canalului.
n plus, dac n unele sub-benzi raportul S/Z a crescut datorit combinrii additive a replicilor
ntrziate ale semnalului emis, se poate exploata acest lucru printr-o codare adecvat pentru
micsorarea ratei erorilor, realizndu-se o recuperare mai usoar a datelor pierdute pe alte subpurttoare
datorit fadingurilor.
Fluxul de date serie de viteza mare este transformat n tehnica OFDM n fluxuri de date de vitez
mic, n paralel. Ca urmare a vitezei mici, durata intervalului de bit creste, iar zgomotul si manifest
mai bine propriettile sale statistice, influenta sa, n special cu referire la zgomotele impulsive, fiind
redus prin integrare pe durate de timp mai mari. Informatia pierdut poate fi recuperata prin codare
FEC (Forward Error Correction).
n comparatie cu tehnicile CDMA sistemele OFDM sunt mai robuste n privinta erorilor de
sincronizare, n anumite conditii. Acestea se manifest ca o rotatie a fazei care afecteaz simbolurile
de date. Dac se recurge la tehnici de demodulare coerente, rotatiile de faz sunt nlturate de
circuitele de egalizare, care nu fac distinctia intre distorsiunile de faz introduse de canal si cele
generate de erorile de sincronizare. Dac se folosesc tehnici de demodulare necoerente, de exemplu
diferentiale (DQPSK), decizia asupra fazei semnalului nu este afectat de rotatia fazei introdus de
sincronizare, ea rmnnd practic aceeasi de la un simbol la altul.
Dac ns nu s-a efectuat o sincronizare n frecvent corect, transmisia fiind afectat de exemplu
de efectul Doppler, spectrul semnalului receptionat este translat n frecvent si aceasta poate distruge
ortogonalitatea subpurttoarelor, producnd interferent intercanale crescut si cresterea ratei erorilor.
Sisteme actuale de transmisie pot suporta deviatii de frecvent de maximum 5% din ecartul
subpurttoarelor. Totusi, deviatii mici ale frecventei pot genera variatii mari ale fazei, care nu mai pot
fi corectate prin egalizare. De aici
rezult necesitatea unei sincronizri
de frecvent ct mai bune.
Deoarece transmisia OFDM
implic mai multe subpurttoare
modulate de semnale diferite de date,
semnalul rezultat din combinarea
acestora are variatii puternice de
nivel, raportul putere de vrf/putere medie (Peak to Average Power Ratio PAPR) fiind variabil n
limite largi. Ca urmare se recurge la utilizarea de amplificatoare de putere liniare, care sunt scumpe si
cu randament mic.
Figura 6.6 Ilustrarea receptiei OFDM fr distorsiuni de faz
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
236
mprtirea benzii B avut la dispozitie n sub-
benzi face ca variatia relativ a frecventei
semnalului n sub-band raportat la frecventa
central a sub-benzii (subpurttoarei) s fie n
limite mici, ceea ce relaxeaz cerintele impuse
egalizorului, sau chiar face inutil egalizarea, n
anumite conditii. n cazul canalelor radio de
comunicatii mobile, pe lng variatia caracteristicii
de atenuare cu frecventa apare si o variatie n timp
a ei, fcnd obligatorie prezenta egalizoarelor
adaptive la receptie n multe cazuri.
Exemplul VI.1 Fie un canal radio cu banda 10 B kHz . Considernd o frecven medie
0
5 f kHz la
mijlocul benzii, variaia relativ a frecvenei n banda considerat este
0
/ 2 5000
100 %
5000
B
f
f
, ceea ce impune cerine foarte severe egalizorului. mpind banda B n
N=100 de sub-benzi de valoare
4
/ 10 /100 100 b B N Hz , variaia relativ a frecvenei n subband,
pentru frecvene
0i
f aflate la mijlocul benzii B va fi
0
/ 2 50
' 1 %
5000
i
b
f
f
, ceea ce face aproape inutil introducerea egalizrii.
De menionat ns c la capatul inferior al benzii
oi
f scade iar ' f crete. ntr-o transmisie radio acest
proces se desfsoar ntr-o band comparabil cu frecvena central, astfel c chiar dac
0
f este de
valoare ridicat, f poate atinge valori mari.
6.3 Intervale de gard
n OFDM durata simbolului de date se alege s fie mult mai mare dect intervalul de mprstiere a
ntrzierii introdus de canal, ca urmare a faptului c la receptie sosesc semnale ce au parcurs drumuri
cu lungimi diferite. Acest lucru e posibil ca urmare a faptului c informatia se transmite pe N canale,
iar durata simbolului
s
T pe fiecare canal creste de N ori. Dac
s
N T

>> , unde

este valoarea
medie ptratic a mprstierii ntrzierii introduse de canal, efectul mprstierii este acela de a face ca
Figura 6.8 Ilustrarea distorsiunilor de amplitudine si faz introduse de propagarea multi-path
Figura 6.7 Efecte Multipath
SISTEME DE COMUNICATII
237
blocurile succesive de date s se suprapun n oarecare msur. Se introduce atunci un interval de
gard ntre simbolurile succesive, astfel nct s se elimine IIS produs de propagarea multi-path.
n figura 6.7 este ilustrat cazul cnd avem 3 componente, cu amplitudinile 1, 0,2 si 0,3 si
ntrzierile 0, 0.1T si 0,2T. Efectul de distorsionare al formei de und rectangulare este un caz de
interferent intersimboluri, semnalele ntrziate afectnd aditiv sau subtractiv intervalul de bit urmtor
sau n cazuri grave, intervalele de bit urmtoare si duc la o crestere masiv a probabilittii de eroare si
deci o scdere a calittii
transmisiei
In figura 6.8 este ilustrat
cazul unei transmisii cu
impulsuri tip cosinus ridicat si
se consider c la receptie
interfer semnalul original de
date ( ) d t cu o replic a sa
ntrziat si atenuat de tip
0.2 ( 0.6) d t , cu faza 0 sau
0
180 . Se observ prezenta distorsiunilor de faz (absenta simetriei pare pentru impulsuri fat de
centrul intervalului de simbol) si de amplitudine (valoarea impulsului n centrul intervalului de simbol
fluctueaz fat de valoarea nominal 1).
Intervalul de mprstiere a intrzierii introdus de canal este de circa 2-8 ms n domeniul HF
(3-30 MHz), si 8-25 s n gamele VHF (30-300 MHz) si UHF (300-3000 MHz).
Evident transmisiile digitale cu viteze apropiate de 1/ 2 vor fi puternic afectate de IIS. La
aceste valori ale lui corespund valori ale benzii canalului
2 1
[1/ 2 1/ 2 ]
C
B , denumit
band de coerent, n care canalele se comport aproape ideal.
Exemplul VI.2 Fie intervalul de mprtiere a intrzierii de 8-25 s .
6
1
1/(2 8 10 ) 19, 904
C
B kHz


6
2
1/(2 25 10 ) 6, 37
C
B kHz


Deci 6, 4 20
c
B kHz
Dac spectrul semnalului digital se extinde
n afara lui
C
B , frecventele nalte din spectru
vor suferi distorsiuni puternice de faz si
amplificare, iar semnalul va rezulta
distorsionat, comportare n domeniul frecvent
similar cu cea ilustrat n figura 6.7 n
domeniul timp.
6.4 Generarea semnalului OFDM
n figura 6.9 este prezentat schema clasic
de obtinere a semnalului OFDM, ca reunirea
unor semnale multiplexate n frecvent.
Figura 6.10 Discretizare n domeniul timp si frecvent
Figura 6.9 Obtinerea semnalului OFDM prin metoda clasic
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
238
La prima vedere s-ar prea c exist o multime de oscilatoare care merg pe frecvente diferite, dar
legate armonic ntre ele, ca multipli ai unei frecvente de baz, ceea ce ar complica implementarea de
tip clasic.
Tehnicile de procesare digital a semnalelor
permit ns o implementare simpl, fiecare
oscilator fiind nlocuit de o reprezentare
digital a purttoarei sinusoidale, iar modulatia
este realizat tot numeric, simultan pentru toate
subpurttoarele.
Semnalele de iesire din fiecare subcanal
sunt apoi sumate si trimise sub form de blocuri. ntruct modularea purttoarei implic operatii n
domeniul timp, se efectueaz transformata Fourier rapid invers IFFT (Inverse Fast Fourier
Transform), care converteste blocul de date
din domeniul frecvent ntr-un bloc de date din
domeniul timp. Aceasta este mai eficient
d.p.d.v. al volumului de calcule implicat dect
transformata Fourier discret invers IDFT
(Inverse Discrete Fourier Transform).
Fie datele ce urmeaz a fi trimise pe cele N
subpurttoare sub forma unui bloc de tipul
( / 2), ( / 2 1), ( / 2 2), ( / 2 1) X N X N X N X N + + L (6.1)
Dup efectuarea transformatei IFFT (figura 6.12) se obtine
/ 2 1
2
/ 2
1
( ) ( )
k
N
j i
N
k N
x i X k e
N


(6.2)
cu [ / 2 , / 2 1] i N m N .
Figura 6.12 Ilustrarea calculrii IFFT
Figura 6.11 Emittor OFDM bazat pe IFFT
Figura 6.13 Structura blocului FFT
SISTEME DE COMUNICATII
239
Receptorul efectueaz transformata FFT pe blocul de date ( ) x i , sub forma
/ 2 1
2
/ 2
1
( ) ( )
i
N
j k
N
i N
X k x i e
N


(6.3)
unde [ / 2 , / 2 1] k N m N .
Se observ c avem de a face cu o dubl discretizare a semnalelor, att n domeniul frecvent ct si
n domeniul timp, ilustrat n figurile 6.10 si 6.13.
Simbolurile de date corespunztoare celor N subpurttoare sunt grupate n ordine, astfel nct s
formeze o matrice N x N, pe fiecare subpurttoare avnd N simboluri, n ordinea aparitiei lor. Situatia
este ilustrat n figura 6.9. Transformata IFFT se calculeaz pe blocul de date format de aceast
matrice (figura 6.11).
La receptie, dup conversia A/D a semnalului se execut transformata Fourier rapid FFT (Fast
Fourier Transform) pentru a aduce semnalul n domeniul frecvent (figura 6.14), dup care se
demoduleaz subcanalele. n practic o parte din subcanale sunt folosite pentru estimarea canalului si
se adaug redundant (biti suplimentari) pentru detectia si corectia erorilor. Aceast variant este
cunoscut sub denumirea de COFDM (Coded Orthogonal Frequency Division Multiplexing).
Figura 6.14 Ilustrarea generrii subpurttoarelor nemodulate
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
240
De o deosebit important este alegerea corect a mrimii transformatei FFT, care depinde de
numrul de subpurttoare si modulatiile folosite. Pentru a evita degradarea performantelor transmisiei,
intervalul de gard trebuie s fie mai mare dect ntrzierea diferential maxim a canalului.
Pe de alt parte lungimea sa nu trebuie s depseasc o valoare relativ maxim
max
, de obicei sub
25% din lungimea simbolului, avnd n vedere c simbolurile emise n intervalul de gard sunt
redundante si reduc eficacitatea utilizrii benzii de transmisie. Cu ct numrul de subpurttoare si
implicit marimea transformatei FFT este mai mare, cu att creste rezolutia n frecvent, iar proiectarea
si implementarea filtrelor asociate transmisiei este mai usoar.
Pe de alt parte se impune ca durata simbolului OFDM s nu fie prea mare, deoarece miscarea
relativ ntre emittor si receptor introduce variatii temporale care nu trebuie s afecteze simbolul
transmis, altfel rezultnd inter-
ferent ntre canale. Se observ
c alegerea numrului de
subpurttoare n banda avut la
dispozitie (ecartul ntre 2 sub-
purttoare) si durata simbolului
sunt n contradictie, avnd
cerinte contrare.
Timpul de calcul necesar
efecturii transformatelor FFT
este dat de
2
log
2
N
T N (6.4)
N fiind mrimea blocului de date pe care se calculeaz transformata Fourier. O valoare a lui N prea
mare creste timpul de calcul si eficienta utilizrii benzii, dac intervalul de gard rmne acelasi, dar
pe de alt parte face sistemul vulnerabil la efectul Doppler (timp de coerent) si zgomotul de faz al
oscilatorului local. Volumul de calcule necesar pentru calculul FFT este ilustrat n tabelul VI.2 pentru
diferite valori ale lui N.
Unul din avantajele tehnicii COFDM este acela de lucra eficient cu semnale afectate de distorsiuni
puternice.
Aceast metod a fost introdus pentru transmisia radio digital a sunetelor (Digital Audio
Broadcasting). n 1994 s-a adoptat standardul Eureka-147 ce utilizeaz tehinica COFDM mpreun cu
modulatia de tip DQPSK (Differential Quadrature Phase Shift Keying) pentru subpurttoare.
Transmisia video digital n Europa cunoscut ca DVB (Digital Video Broadcasting) foloseste
COFDM si modulatia de tip QAM a subpurttoarelor.
Numrul de subpurttoare N pentru o band B dat si lungimea
intervalului de gard
G
T este limitat inferior prin relatia
max
G
B T
N

> (6.5)
si superior, admitnd ca durata simbolului OFDM s fie mai mic
dect 0,99 din timpul de coerent al canalului, iar deviatia de
frecvent ntrodus prin effect Doppler este f , prin
Figura 6.15 Interval de gard
TABELUL VI .2 Efort de procesare pentru calculul FFT
Mrime
FFT
Total calcule
complexe
Efort de procesare n comparatie
cu FFT pe 1024 puncte
32 240 0,5
64 576 0,6
128 1344 0,7
256 3072 0,8
512 6912 0,9
1024 15360 1
2048 33793 1,1
4096 73728 1,2
SISTEME DE COMUNICATII
241
max
0.032
(1 )
B
N
f
<
+
(6.6)
6.5 Prefix ciclic
Tehnica OFDM face apel la o
procesare digital a semnalelor n
domeniul frecvent cu perechi IFFT la
emisie si FFT la receptie. Pentru reducerea distorsiunilor produse de propagarea multipath se introduc
intervale de gard n domeniul timp (figura 6.15), n asa fel nct s se mentin ortogonalitatea
subpurttoarelor.
Prefixul ciclic este realizat prin copierea unor biti de la sfrsitul blocului de date FFT, care sunt
introdusi la nceput, situatie ilustrat n figura 6.16. Ca urmare a acestei operatii, care se repet ciclic,
de la un bloc FFT la altul, bitii aflati n acest
interval de gard sunt denumiti prefix ciclic
(cyclic prefix).
Operatiile efectuate asupra bitilor din
cadrul OFDM sunt descrise de relatiile
urmtoare. Un grup de N biti
0 1 2 1
( ) [ ( ), ( ), ( ), ( ) ]
T
N N
s k s k s k s k s k

L (6.7)
este convertit prin transformata DFT invers
n
( ) ( ) x k F s k (6.8)
cu
[
2
,
1
, , 0,1, 2 1
mn
j
N
m n
F e m n N
N

L (6.9)
iar pentru prefixul ciclic
( ) ( )
CP CP
x k T x k (6.10)
( )
( )
( )
CP CP CP
CP CP CP
CP CP CP
L N L L
CP N L N L L
L N L L
T



1
1

1
1
1
]
0 I
I 0
0 I
(6.11)
unde
CP
L este lungimea
prefixului ciclic.
Datorit propagrii multi-ci, nceputul intervalului de simbol este afectat de replicile ntrziate ale
semnalului, care distorsioneaz puternic faza semnalului, asa cum este ilustrat n figura 6.17.
Ca urmare bitii respectivi aflati n intervalul de gard vor fi puternic eronati datorit propagrii
multi-ci. Pentru ca sistemul s functioneze corect este necesar ns ca ntrzierea cu care sosesc la
receptie replicile semnalului emis s nu depseasc durata intervalului de gard, iar esantionarea
semnalului receptionat s se fac fr eroare, pentru a nu aprea interferent intercanale si a diminua
valoarea esantionului propriu.
Figura 6.16 Generarea prefixului ciclic
Figura 6.18 Generarea prefixului ciclic
Figura 6.17 Prefixul ciclic si distorsiuni introduse
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
242
Receptorul procedeaz la eliminarea prefixului ciclic, retinnd doar bitii din blocul de date, care nu
au fost afectati de distorsiunile de faz.
6.6 Sincronizare OFDM
Sincronizarea OFDM comport 3 aspecte:
a. Sincronizare de cadru sau bloc, pentru a putea efectua corect transformata FFT la receptie pe
blocul de biti corespunztor, dupa eliminarea prefixului cxiclic (intervalul de gard).
b. Estimarea decalajului de frecvent ntre purttoarele de la emisie si receptie si corectarea
acestuia, pentru a pstra ortogonalitatea subpurttoarelor
c. Corectarea erorilor de esantionare
Performantele sincronizrii sunt
apreciate prin parametri ca:
1. Valoarea minim a raportului S/Z
pentru care sincronizarea functioneaz
corect;
2. Redundanta necesar apreciat
prin scderea vitezei efective de
transmisie a datelor sau cresterea puterii
de emisie fat de situatia cnd nu s-ar
folosi redundant;
3. Complexitatea implementrii;
4. Timpul de realizare a sincronizrii (achizitia semnalului) si domeniul de achizitie exprimat prin
decalajul maxim de frecvent ce poate fi acomodat de sistem si eroarea maxim de faz.
Figura 6.20 Calculul FFT cu decalaj
Figura 6.19 Ilustrarea generrii prefixului ciclic
SISTEME DE COMUNICATII
243
5. Robustetea si finetea sincronizrii, avnd n vedere zgomotul, propagarea multi-ci, efectul
Doppler, interferentele si distorsiunile.
Eliminarea prefixului ciclic necesit
o bun sincronizare de bloc, astfel nct
cunoscnd cu exactitate nceputul
blocului de date, s se elimine exact
bitii afectati de erori continuti n
prefixul ciclic, plasat la nceputul
blocului. Dac exist erori de
sincronizare, situatie exemplificat n
figura 6.20, se observ c blocul de date
asupra cruia trebuie calculat
transformata FFT contine biti eronati, fie din blocul propriu, n cazul unui ofset negativ, fie din blocul
urmtor, n cazul unui ofset pozitiv.
Efectul propagrii multi-ci asupra semnalului receptionat este ilustrat n figura 6.21. Evident bitii
aflati n prefixul ciclic vor fi puternic eronati datorit distorsiunilor de faz. Datorit diferentei dintre
frecventele reale ale oscilatoarelor locale de la emisie si receptie rezult o diferent de faz variabil n
timp, denumit zgomot de faz datorat purttoarei (carrier phase noise), care afecteaz faza
semnalului receptionat, determinnd o rotire a acesteia n raport cu cea a purttoarei emise. Aceast
rotire a fazei va afecta faza tuturor subpurttoarelor componente, dar cum variatia sa este destul de
lent, pentru nlturarea acestui efect se pot utiliza tehnicile diferentiale de demodulare sau utilizarea
de circuite de calare a fazei.
Rotirea fazei este dat de
( ) 2
( )
j t j f t
t e e


(6.12)
n f sunt incluse att decalajul de
frecven datorat diferentei dintre
frecventele reale ale oscilatoarelor locale de
la emisie si receptie, notat cu
c
f ct si cel
introdus de efectul Doppler.
Exemplul VI.3 S considerm transmisia
OFDM reglementat de standardul IEEE
802.11a, frecvena central fiind 5,2 GHz, iar durata simbolului de 3,2 s. Dac terminalele portabile
utilizeaz oscilatoare cu cuar cu o instabilitate de
6
10

, rezult un decalaj al frecvenei de 5,2 kHz.


Facnd abstractie de efectul Doppler, va rezulta o rotire a fazei
3 6
( ) 2 5, 2 10 3, 2 10 0,104 t

[rad] sau 5,7 grade.
Dac tolerana de fabricaie a cristalelor este de
4
10

, mai rezult o rotire a fazei de


9 4 6
( ) 2 5, 2 10 10 3, 2 10 10, 4 t

[rad] sau 582,4 grade
n plus, ca urmare a rotirii fazei subpurttoarele nu mai sunt ortogonale, ceea ce se traduce prin
introducerea de interferent interpurttoare (ICI), iar degradarea raportului S/Z la receptie, poate fi
apreciat cu relatia.
0
11
4 [ ]
6ln[10]
S
E
D N dB
B N


,
(6.13)
Figura 6.22 Influenta decalajului de frecvent
Figura 6.21 Ilustrarea distorsiunilor de faz
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
244
unde B este banda sistemului OFDM,
S
E - energia de simbol,
este banda definit unilateral la 3
dB pentru d.s.p. de tip Lorentz a genera-
torului de purttoare care oscileaz liber,
iar
0
N - densitatea spectral de putere a
zgomotului de faz, asimilat cu cel produs
de un OCT care oscileaz liber. Se observ
c degradarea raportului S/Z este n direct
relatie cu numrul N de subpurttoare.
O sincronizare de frecvent defectuoas
poate avea efecte dezastruoase asupra
functionrii corecte a receptorului. S
presupunem existenta unui decalaj de
frecvent f ntre emisie si receptie. Ca
urmare semnalul modulat de date nu mai
este recuperat corespunztor, esantionarea
Icndu-se decalat, recuperarea semnalului
se face cu un alt set de frecvente dect cel
folosit la emisie si se obtine att o scdere
a nivelului semnalului, situatie ilustrat n figura 6.23, ct si distrugerea ortogonalittii si introducerea
de interferente interpurttoare, asa cum se poate observa din figura 6.22.
Decalajul de frecvent este produs att de necoincidenta frecventelor generatoarelor din emittor si
receptor ct si de efectul Doppler, zgomote de faz si distorsiunile canalului.
Degradarea raportului S/Z la receptie datorit ofsetului de frecvent, care determin, pe de o parte
scderea amplitudinii semnalului, iar pe de alta introducerea de ICI datorit pierderii ortogonalittii
subpurttoarelor este dat de relatia
0
10
[ ]
3ln[10]
S
E f
D N dB
B N


,
(6.14)
ntr-un sistem OFDM real va exista ntotdeauna o mic diferent ntre frecventele cu care se
esantioneaz semnalele la emisie si respectiv receptie. Ca urmare frecventa tactului de esantionare de
la receptie va fi translat fat de cea de la emisie, iar semnalele demodulate vor suferi o scalare a
frecventei. Situatia este ilustrat n figura 6.24 pentru cazul cnd frecventa tactului de receptie este mai
mare dect cea de la emisie. Se observ c verticalele corespunztoare punctelor de esantionare n
frecvent se ndeprteaz ntre ele fat de cazul ideal, astfel perioada creste, iar frecventele semnalelor
recuperate prin transformata FFT apar usor mai mici dect n cazul sincronizrii ideale.
Se observ c eroarea de frecvent de esantionare variaz cu frecvent, crescnd de la purttoarele
aflate n centrul benzii spre cele aflate la extremele ei.
Exemplul VI.4 Fie diferena dintre frecvenele tactelor de eantionare de la emisie
em
R i recepie
rec
R de
valoare relativ. Atunci frecvena tactului de eantionare de la recepie va fi:
(1 )
rec em
R R +
Figura 6.23 Raportul S/Z in functie de ofsetul de frecvent
SISTEME DE COMUNICATII
245
Frecvena semnalului recuperat prin transformat FFT la recepie va fi
'
(1 )
f
f

+
S-a artat n literatur c raportul S/Z rezultat n urma decalajului de frecvent al subpurttoarelor
este limitat inferior de valoarea
2
0
2 2
0
/ sin ( )
( ) 1 0.5947( / )sin ( )
c
c
E N S
Z E N


+
(6.15)
unde c este decalajul de frecvent normalizat
/
s s
f N f
f N f


(6.16)
s
f este frecventa de esantionare iar
0
/
c
E N este valoarea medie a raportului dintre energia transportat
de purttoare si densitatea spectral de putere a zgomotului la intrarea n receptor.
Relatia (6.15) este reprezentat n figura 6.21 pentru 6 valori ale raportului
0
/
c
E N . Subpurttoarele
sunt decalate la receptie, ca urmare a ofsetului de frecvent cu o valoare dat de
Figura 6.24 Ilustrarea scalrii frecventei la receptie n OFDM
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
246
2
i
N

[rad/esantion] (6.17)
si ca urmare esantionarea n frecvent a spectrelor subpurttoarelor modulate de tip
2
(sin / ) x x se face decalat fat de valorile ideale
i
, asa cum se ilustreaz n figura 6.25.
Pe de o parte a sczut valoarea esantionului, iar pe de alt parte se introduce ICI, avnd n vedere
c spectrele canalelor nvecinate nu mai sunt zero la momentele de esantionare.
Tactul de esantionare de la emisie nu este perfect stabil, iar cel de la receptie este obtinut dintr-un
circuit de sincronizare, astfel c
punctele de esantionare vor fi
afectate de jitter cu o cantitate
t , ceea ce conduce la o scdere
a amplitudinii semnalului ( ) y t cu
o cantitate A egal cu
( ) dy t
A t
dt
(6.18)
situatia fiind ilustrat n figura
6.26. Dac semnalul ( ) y t este
sinusoidal
( ) sin(2 ) y t A f t (6.19)
( )
2 cos(2 )
dy t
A f f t
dt
(6.20)
iar
max
( )
2
dy t
A f
dt
(6.21)
ceea ce ne arat c dispersia, respectiv varianta semnalului de eroare produs de jitter va depinde att
de amplitudinea semnalului sinusoidal, ct si de frecventa sa, n cazul variantei aparnd evident o
dependent ptratic.
Schema bloc a unui circuit de sincronizare OFDM este reprezentat n figura 6.27. Deoarece
semnalul OFDM prezint variatii mari ale anvelopei, mai nti este necesar un circuit de reglaj
Figura 6.25 Efectul decalajului de frecvent c asupra esantionrii
Figura 6.26 Ilustrarea influentei jitterului asupra esantionrii
SISTEME DE COMUNICATII
247
automat al amplificrii RAA (Automatic Gain Control AGC), astfel ca amplificarea lui s se fac
optim.
Semnalul RF receptionat este translat pe o frevent intermediar, unde este esantionat si convertit
A/D si apoi se execut demodularea semnalului complex pe cele dou canale In faz I si n cuadratur
Q prin tehnici de procesare digital. Translarea semnalului pe frecventa ntermediar impune un
control al frecventei oscilatorului local, astfel nct s se ajusteze frecventa acestuia pentru eliminarea
decalajului de frecvent. Acesta se face n dou etape, mai nti o sincronizare brut, semnalul de
eroare fiind produs de circuitele de estimare a decalajului de frecvent, urmat de o sincronizare fin,
care s elimine rotatia fazei si s nlture interferentele interpurttoare, care rezult datorit rotatiei
fazei.
Se mai execut si o ajustare a frecventei de esantionare a oscilatorului care furnizeaz semnalul de
tact pentru convertorul A/D, ca s nu se produc esantionarea n frecvent a spectrelor
subpurttoarelor modulate de tip
2
(sin / ) x x decalat fat de valorile ideale
i
(figura 6.25).
Se poate trece acum la calcularea transformatei Fourier, pentru care mai sunt necesare dou operatii
anterioare: determinarea nceputului blocului de date, denumit si sincronizare de cadru si eliminarea
prefixului ciclic.
Circuitul de sincronizare mai are sarcina de a estima distorsiunile de amplitudine si faz suferite de
fiecare subpurttoare component a semnalului OFDM, pentru a se putea aprecia plauzibilitatea sau
corectitudinea semnalului, informatii necesare pentru decodarea codului de canal ce este utilizat de
transmisie sau dezmprstierea semnalului, dac s-au folosit tehnici spread spectrum pentru cresterea
performantelor transmisiei sau pentru acces multiplu.
Sincronizarea poate deveni si mai complicat n situatia cnd multiplexarea semnalelor se face n
timp si statiile emit nu n mod continuu ci n rafale, sistemul necesitnd repere de timp transmise de
statia central sau cresterea redundantei prin introducerea de semnale pilot si simboluri speciale.
Sincronizarea bazat pe semnale pilot inserate n semnalul transmis (figura 6.28) este denumit
pilot-aided, n timp ce cea care extrage informatiile din semnalul receptionat, care nu contine semnale
pilot este denumit sincronizare oarb (blind synchronization), ea exploatnd redundanta introdus n
semnal (intervalele de gard).
Figura 6.27 Schema bloc a unui circuit de sincronizare OFDM
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
248
Pe baza nivelului semnalelor pilot se poate
estima variatia nivelului subpurttoarelor aflate n
jurul pilotilor. Calculul atenurii se face folosind
un filtru de interpolare. Evident, rezult un timp
mai mare de calcul pentru filtrele cu lungime
mare, dar care dau rezultate mai precise.
Functionarea filtrelor de interpolare este afectat
de sensibilitatea acestora la erori de esantionare,
astfel c procedeul necesit corectia precis a
frecventei de esantionare. Implementarea metodei
conduce la pierderi de implementare fat de cazul
teoretic de circa 1 dB.
Plasarea optim a pilotilor este cea echidistant n ipoteza c zgomotul care nsoteste transmisia
este alb, aditiv si gaussian.
Exist si alte posibilitti,
ilustrate n figura 6.29 si
6.30. Structurile de tip
pieptene au performante mai
bune n privinta urmririi
parametrilor canalelor
variabile n timp si
performante similare cu cele
bloc, dac canalul este
invariant n timp, pentru
acelasi numr de piloti. Pentru structurile bloc se prefer estimarea n timp, fat de cea n frecvent,
deoarece este ceva mai
simpl.
Structurile rectangulare si
hexagonale (figura 6.30) sunt
mai economice, ocupnd mai
putin spatiu.
O schem de generare a
secventelor pilot folosite n
standardul IEEE 802.16a este
prezentat n figura 6.31.
Registrul de deplasare se
initializeaz cu secvente diferite pentru cele dou tipuri de
legturi (downlink DL si uplink UL), asa cum se arat n
figura 6.31, iar simbolurile pentru piloti sunt generate prin
deplasarea continutului registrului si reactia introdus prin
sumatorul SAU-EXCLUSIV.
Figura 6.28 Inserare piloti
Figura 6.29 Structuri de tip bloc si pieptene
Figura 6.30 Structuri rectangulare si hexagonale
Figura 6.31 Generare piloti
SISTEME DE COMUNICATII
249
6.7 Un exemplu de sistem OFDM IEEE 802.11a
Sincronizarea OFDM poate fi nteleas mai bine pe un exemplu concret. S considerm standardul
IEEE 802.11a pentru realizarea de retele LAN prin radio n benzile 5,155,25 GHz, 5,255,35 GHz si
5,7255,825 GHz. Acesta poate realiza viteze de date de 6, 9, 12, 18, 24, 36, 48 si 54 Mbiti/s, valorile
de 6, 12 si 24 Mbiti/s fiind obligatorii de implementat.
Sistemul foloseste 48 de subpurttoare pentru date. Se mai introduc 4 subpurttoare cu rol de pilot
pentru estimarea decalajelor de frecvent si faz suferite de semnalul receptionat. Alocarea
frecventelor pilot este ilustrat n figura 6.32, cele 52 de subpurttoare (48 de date si 4 pilot) fiind
numerotate de la 26 la +26.
Sistemul este caracterizat de o durat de cip de 50
ns, durata simbolurilor de 4 s, din care durata util a
unui simbol este 3.2 s, iar a intervalului de gard de
0.8 s. Viteza de esantionare este de 20 MHz, iar
puterea de 3.4 mW, desi ea difer de la band la band.
Transformatele IFFT si FFT se efectueaz pe matrici
cu dimensiunile 64 x 64 (N x N). Valoarea N = 64
rezult din
N = 48 +12 +4
avnd 48 de subpurttoare pentru date (3,2 s), 12 pentru intervalul de gard (0,8 s) si 4 cu rol de
pilot. Separarea dintre subpurttoare este de 312,15 kHz, ceea ce conduce la o ltime de band a
canalului de
64 0, 3125 20 B MHz
n cele 3 benzi cu o ltime total de 300
MHz, ar ncape 15 canale, dar, deoarece s-a
introdus suprapunere sunt definite 20 canale de
20 MHz, din care doar 12 nu se suprapun, 8
fiind alocate pentru functionare indoor si 4 att
pentru functionare indoor ct si n exterior.
Semnalul emis se compune dintr-o secvent
de antrenare, o secvent necesar pentru
estimarea canalului, o secvent care transmite
informatii de mapare a semnalelor denumit
signal si datele propriu-zise, organizate pe blocuri cu durata de 4 s. Compunerea semnalului este
ilustrat n figura 6.33
Pentru secventa de antrenare se emit purttoarele din 4 in 4, cu aceasi amplitudine si faz, asa cum
este ilustrat n figura 6.34, pe durata a 8 s. Aceasta permite receptorului s asigure detectia
Figura 6.32 Alocarea semnalelor pilot
Figura 6.33 Ilustrare semnale IEEE 802.11b
Figura 6.34 Secventa de antrenare
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
250
semnalului, intrarea n regim a circuitului RAA si a circuitelor de esantionare si estimarea brut a
frecventei.
n faza urmtoare se face estimarea canalului, avnd n vedere c pentru a putea detecta informatia,
trebuiesc compensate atenuarile diferite suferite de subcanale. n multe canale de radiocomunicatii
mobile subcanalele isi schimb starea rapid, la circa 10 ms.
n acest scop se introduc tonuri pilot si simboluri cunoscute. De remarcat ns c la cresterea
numrului de semnale pilot scade debitul efectiv de date. n cazul lui IEEE 802.11a estimarea
atenurilor subcanalelor se face folosind un preambul (secventa de antrenare) si 4 canale pilot.
Interpolarea strii canalului folosind canalele pilot este ilustrat n figura 6.36, unde se ilustreaz si
structura pilotilor. Semnalele pilot sunt distantate n frecvent cu
f
si n timp cu
t
. Ele sunt emise n
formatul 16-QAM nemodulat, cu amplitudine maxim si faza 45 grade. Pentru a estima nivelul
subpurttoarelor aflate n jurul semnalelor pilot se recurge la o interpolare bazat pe functiile spline
cubice.
Semnalul emis pentru estimarea canalului are durata de 8 s si cuprinde deci 2 simboluri. n aceast
faz se emit toate cele 52 purttoare cu amplitudini egale si aceeasi faz, iar receptorul isi ajusteaz fin
Figura 6.35 Structura semnalului emis
Figura 6.36 Ilustrarea interpolrii folosind semnale pilot
SISTEME DE COMUNICATII
251
frecventa si faza estimat. Acum egalizorul este pregtit s compenseze distorsiunile introduse de
canal (n special efectele propagrii multipath).
Aceast situatie este ilustrat n figura 6.37.
Urmeaz apoi cmpul semnal cu durata de 4 s,
adic un simbol. El este transmis ntotdeauna n
format BPSK, care este cel mai robust.
Informatia transmis n acest cmp arat
receptorului cum trebuie s se configureze
pentru receptia simbolurilor de date.
Prin aceast informatie receptorul afl
numrul de simboluri dintr-un cadru, avnd n
vedere c vitezele de transmisie sunt de valori
fixe ntre 6 si 54 Mb/s si prin urmare definesc
formatul de modulare si rata de codare. Acestea sunt
illustrate n tabelul VI.3. Standardul 802.11a permite
emittorului si receptorului s negocieze o vitez de
transmisie a datelor convenabil, bazat pe o rat a
erorilor acceptabil.
Datele transmise n standardul 802.11a au
lungimea de 4096 octeti. Din acestia 34 octeti sunt
ocupati de antetul MAC, iar pentru datele propriu-
zise rmn 4061 octeti. Structura timp-frecvent a
unui pachet de date IEEE 802.11a este ilustrat n
figura 6.38. Pachetul ncepe cu un preambul ce
contine 3 secvente de antrenare, notate cu A, B si C.
Secventa A cu lungimea de 80 esantioane este
utilizat pentru intrarea n regim a circuitului RAA
(Reglaj Automat al Amplificrii)..
Secventa B, cu aceeasi lungime, este utilizat
pentru sincronizarea de tact a transformatei FFT si
sincronizare brut de frecvent. Secventele A si B se
compun din semnale pilot, emise din 4 n 4 subpurttoare.
Figura 6.37 Spectrul secventei de estimare
Figura 6.38 Pachet OFDM 802.11a
TABELUL VI .3 Formate de modulatie si codare
Vitez date
[Mb/s]
Modulatie Rata
codrii
Nr.biti/
simbol OFDM
6 BPSK 1/2 24
9 BPSK 3/4 36
12 QPSK 1/2 48
18 QPSK 3/4 72
24 16-QAM 1/2 96
36 16-QAM 3/4 144
48 64-QAM 2/3 192
64 64-QAM 3/4 216
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
252
Secventa C cu lungimea de 160 esantioane este folosit pentru sincronizarea fin a
subpurttoarelor, n vederea realizrii detectiei sincrone.
n figura 6.39 sunt ilustrate alte detalii referitoare la structura unui pachet de date IEEE 802.11a.
6.8 Obinerea semnalului OFDM
O prim schem de generare a semnalului OFDM este de tipul celei prezentate n figura 6.40, care
pleac de la un semnal complex n banda de baz si
foloseste dou filtre de interpolare si translarea
iesirilor acestora pe canalele I si Q cu ajutorul unui
sintetizator cu sintez digital direct. Prin sumarea
celor dou semnale si conversia D/A se obtine
semnalul OFDM dorit.
Semnalul OFDM poate fi generat cu o schem
clasic, de tipul celei din figura 6.41, cu 2
convertoare A/D ce lucreaz pe frecventa
s
f , sau
folosind un singur convertor A/D, dar care lucreaz la o vitez de conversie dubl.
Pentru receptia, respectiv generarea
semnalului OFDM translat n frecvent,
doar cu parte real (far componente
imaginare), care s poat fi aplicat unui
singur modulator se foloseste schema din
figura 6.42. Ea necesit ns o frecvent de
lucru dubl, egal cu 2
s
f pentru
convertorul A/D. Pentru realizarea
defazajului n cuadratur trebuie s se
lucreze pe o frecvent de 4 ori mai mare. Ca
s nu se lucreze cu 4
s
f ci cu 2
s
f , se procedeaz la fel ca n metoda Weaver de generare a semnalelor
MA-BLU. Se face o translare a frecventei semnalului cu / 2
s
f , astfel ca banda (0, )
s
f s fie
transformat n (0, / 2)
s
f , prin fenomenul de foldover componentele spectrale din banda ( / 2, )
s s
f f
fiind aduse peste cele din banda (0, / 2)
s
f . Atunci frecventa 2
s
f este de 4 ori mai mare dect / 2
s
f .
Prin demultiplexare pe 2 canale, se obtin dou fluxuri de date, cu viteza 1/
s s
f T . Plecnd de la
semnalul analogic
( ) ( )cos( / ) ( )sin( / )
I s Q s
s t x t t T j x t t T + (6.22)
prin dublarea vitezei de esantionare se obtine
( ) ( )cos( / ) ( )sin( / )
I s Q s
s t x t t T j x t t T + (6.23)
( ) ( )cos( / 2) ( )sin( / 2)
I Q
s i x i i j x i i + (6.24)
Figura 6.41 Generare clasic I/Q OFDM
Figura 6.40 Translare digital a frecventei
Figura 6.39 Structura unui pachet de date
SISTEME DE COMUNICATII
253
Prin demultiplexare se obtin dou secvente ce cuprind esantioanele pare si impare
(2 ) (2 )cos( ) ( )sin( )
I Q
s i x i i j x i i + (6.25)
(2 1) (2 1)cos[ (2 1) / 2) (2 1)sin[ (2 1) / 2]
I Q
s i x i i j x i i + + + + + + (6.26)
Evident
( ) ( 1) (2 )
i
I
x i s i (6.27)
iar ( )
Q
x i se obtine din ( 1) (2 1)
i
s i + ntrziat cu / 2
s
T . Practic aceasta nseamn folosirea unui filtru
interpolator de tip FIR, atacat de esantioanele ( 1) (2 1)
i
s i + , aceeasi ntrziere de / 2
s
T trebuind
introdus pentru ( )
I
x i . Multiplicarea cu ( 1)
i
asigur translarea corect a spectrului n banda de baz,
tinnd cont de simetria par si impar a componentelor cosinus si sinus si reflectarea prin foldover a
acestor componente. Schema din figura 6.42 este valabil pentru receptie.
La emisie, dup transformata IFFT se filtreaz componenta Q cu un filtru interpolator, care s
asigure ntrzierea cu / 2
s
T , dup care se procedeaz la fel ca la receptie.
6.9 Densitatea spectral de putere a semnalelor OFDM
Densitatea spectral de putere a semnalelor OFDM se obtine considernd modulatiile pe
subpurttoarele distantate la T / 1 ca fiind independente. Datorit acestei separri destul de mici, va
apare o suprapunere puternic a spectrelor. Totusi, datorit ortogonalittii subpurtoarelor,
suprapunerea produce o crestere a eficientei spectrale.
Anvelopa complex a semnalului OFDM este descris de
1
,
0
( ) ( )
N
k n n
k n
a t A d t kT
+



(6.28)
Dac constelatia semnalului OFDM contine N subpurttoare si are valoarea medie zero, iar
semnalele sunt de tipul
1
( ) 2 ( ) / ( ), 0,1, 1
2
k T
N
t Exp j k T rect t k N
_


,
L (6.29)
unde ( )
T
rect t este un impuls rectangular de durat T, densitatea spectral de putere rezult ca:
Figura 6.42 Receptie digital I/Q cu filtru interpolator
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
254
2
2
1
2
0
1
( ) sin
2
N
x
k
A N
W f c f T k
T

1 _

1
, ]

(6.30)
Ea este reprezentat n figura 6.43 pentru cazul a N = 64 subpurttoare ortogonale.
6.10 Receptor OFDM cu detecie coerent
O schem bloc mai detaliat a sistemului OFDM ce include si partea de emisie este prezentat n
figura 6.44. Functionarea receptorului OFDM poate fi urmrit mai usor pe schema bloc bloc
simplificat prezentat n figura 6.45 Receptorul RF filtreaz, amplific si converteste pe o frecvent
intermediar semnalul receptionat.
Figura 6.43 D.s.p. a semnalului OFDM cu N=64
Figura 6.44 Ilustrarea operatiilor din emitator si receptor
SISTEME DE COMUNICATII
255
Urmeaz conversia analog-digital a acestuia, executarea transformatei Fourier si detectia coerent
a semnalului, urmat de operatia invers intercalrii de la emisie si decodare. Nu s-au mentionat aici
circuitele de sincronizare si operatiile executate de acestea.
6.11 Creterea performanelor transmisiei OFDM
Pentru cresterea performantelor transmisiei, n afara diversittii n frecvent si codrii se mai
recurge si la folosirea urmtoarelor tehnici:
a. Intercalare n domeniul frecvent sau
timp si codare n cellat domeniu;
b. Folosirea de modulatii cu constelatii
de faz de mrimi diferite la frecvente
diferite, adic adaptarea vitezei de
transmisie de date a abonatului la starea
canalului; se aloc constelatii de dimensiuni
mai mici (2 PSK, 4 QPSK) pe subcanalele
atenuate mai puternic si dimensiuni mai
mari (8, 16, 32) pentru subcanalele
neafectate de atenuare si interferente.
c. Distribuirea semnalului pe mai multe
subpurttoare, utiliznd matrici liniare
(Orthogonal Multi-Carrier Code Division
Multiplexing)
Intercalarea n
frecvent este
ilustrat n figura
6.46. Se observ c
prin acest procedeu
nu se mai asigneaz
o subband unui
canal de transmisii
de date ci datele de pe canale sunt distribuite pe subbenzi diferite, n conformitate cu un algoritm
cunoscut. n acest mod, dac o subband este mai perturbat sau mai afectat de fadinguri, ea poate fi
totusi folosit cu succes avnd n vedere c prin intercalarea n frecvent nu mai avem de a face cu
Figura 6.46 Ilustrarea intercalrii n frecvent
Figura 6.45 Schema bloc simplificat a unui receptor OFDM cu detectie coerent
Figura 6.47 Actiunea circuitului de interpolare
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
256
rafale de erori pe canalul respectiv, ci cu erori izolate in mai multe
canale, care pot fi nlturate prin codare FEC.
Starea canalului poate fi dedus prin interpolare, asa cum se
arat n figura 6.47, cunoscnd nivelul semnalului receptionat pe
canalele pilot. n functie de raportul S/Z presupus pe canalul de
date se poate utiliza o modulatie mai robust sau mai putin
robust.
Utilizarea modulatiilor adaptive, n functie de
calitatea transmisiei pe canal, este ilustrat n
figurile 6.48 si 6.49. n functie de valoarea
raportului S/Z la intrarea n receptor, adic starea
canalului, se recurge la utilizarea unei modulatii
robuste (PSK sau QPSK), dar mai putin eficiente
spectral pentru rapoarte S/Z mici, sau la utilizarea
unei modulatii cu mai multe puncte n constelatia
de faz (15-QAM, 64-QAM, etc.), mai putin
robuste dar eficiente d.p.d.v. al utilizrii benzii
pentru rapoarte S/Z mari.
Un exemplu de modulatie adaptiv n IEEE 802.11a este ilustrat n tabelul VI.4.
6.12 Limitarea spectrului
n general emisiile radio se fac cu respectarea unor cerinte stricte privind spectrul semnalului emis,
astfel nct emisiile dintr-o band s nu
afecteze transmisiile din alte benzi. n
SUA, radioemisiile sunt reglementate de
FCC (Federal Communications
Comission), care impune spectrului
semnalului radio emis ncadrarea sa ntr-o
anumit masc ilustrat n figura 6.50.
Tehnicile folosite pentru modelarea
spectrului semnalului OFDM si ncadrarea
sa n masca de emisie impus sunt:
introducerea de zerouri la marginile
Figura 6.50 Masca de emisie FCC
TABELUL VI .4 Exemple de modulatii adaptive
Vitez date
[Mb/s]
Modulatie Rata
codrii
Biti codati/
subpurttoare
Biti codati/
Simbol OFDM
Nr.biti/
simbol OFDM
6 BPSK 1/2 1 48 24
9 BPSK 3/4 1 48 36
12 QPSK 1/2 2 96 48
18 QPSK 3/4 2 96 72
24 16-QAM 1/2 4 192 96
36 16-QAM 3/4 4 192 144
48 64-QAM 2/3 6 288 192
64 64-QAM 3/4 6 288 216
Figura 6.49 Alegerea formatului de modulatie
Figura 6.48 Calitatea transmisiei
SISTEME DE COMUNICATII
257
benzii
filtrarea cu fereastr a semnalului de date
n prima metod nu se emit date nici purttoare n sub-benzile aflate la captul benzii, situatie
ilustrat n figura 6.51, spatiile actionnd ca intervale de gard, iar purttoarele nule care s-ar afla aici
fiind denumite subpurttoare virtuale.
Ca urmare, ltimea efectiv a
spectrului se micsoreaz, dar o dat
cu ea si viteza efectiv de transmisie a
informatiei. Evident, metoda se aplic
atunci cnd numrul de puncte pe
care se calculeaz transformata FFT
este ceva mai mare dect cel necesar
transmisiei de date.
n acest caz se poate introduce o
subpurttoare virtual si n mijlocul
benzii, astfel ca s nu rezulte
component de curent continuu
(figura 6.51).
n cea de a doua variant se
nlocuieste transmisia cu impulsuri
rectangulare, care sunt discontinue la
capete si conduc la un spectru de putere cu viteza de scdere a componentelor spectrale de tip
2
f

, cu
alte forme de und, continue si egale cu zero la capetele intervalului de bit si avnd si un numr k-1 de
derivate continue si egale cu zero la captele intervalului de bit.
Ca urmare spectrul de putere va descreste cu viteza de scdere a componentelor spectrale de tip
2( 1) k
f
+
. n figura 6.53 se ilustreaz comparativ densitatea spectral de putere a semnalului OFDM ce
utilizeaz impulsuri rectangulare si impulsuri tip cosinus ridicat (k = 2).
6.13 Exemple de sisteme OFDM
6.13.1 Sistemul DAB
DAB (Digital Audio Broadcasting) reprezint un standard folosit pentru transmisia digital a
semnalelor audio si pentru a asigura o tranzitie lent de la sistemele de transmisiuni radio analogice la
Figura 6.52 Ilustrarea alocrii subpurttoarelor si pilotilor
Figura 6.51 Introducerea de zerouri la capetele benzii
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
258
cele digitale. El permite emittorului s pstreze transmisia analogic, amplasamentul si benzile
alocate transmisiilor radio cu modulatie de amplitudine si frecvent. Avantajele sale sunt urmtoarele
q Calitate superioar a sunetului
q Acces facil la serviciile de date, inclusiv receptia acestora n autovehicole n miscare
q Acoperire flexibil a teritoriului
q Eficient spectral ridicat
n cazul emisiunilor radio n unde ultrascurte ce folosesc modulatia de frecvent (MF), calitatea
sunetului este comparabil cu cea produs de compact disc, iar n cazul transmisiilor cu modulatie de
amplitudine (MA) calitatea sunetului este comparabil cu cea asigurat de transmisiunile radio
analogice cu modulatie de frecvent. n plus emittoarele radio DAB pot asigura transmisiuni de date,
att pe MA ct si pe MF.
Tehnologia DAB a fost aprobat de FCC n SUA n 2002, iar primele emitatoare DAB pe MA si
MF au aprut n 2003. Standardul DAB NRSC5 a fost aprobat n 2005. Principalele sale caracteristici
sunt rezumate mai jos:
q Banda de frecvent de 1,5 MHz
q Frecventa central ntre 30 MHz si 3 GHz
Figura 6.53 D.s.p. a semnalelor OFDM cu impulsuri rectangulare si cosinus ridicat (N = 64)
Figura 6.54 Procesarea semnalului audio n sistemul DAB
SISTEME DE COMUNICATII
259
q Viteza datelor de 1,5 Mbiti/s
q Viteza semnalului audio 8-384 kbiti/s
q Poate transmite pn la 63 canale audio mono sau 12 canale audio stereo.
Principalele operatii suferite de semnalul audio sunt reprezentate n figura 6.54. Semnalul audio
este convertit sub form digital si apare ca un flux PCM cu viteza de 24 sau 48 kbiti/s. El sufer o
compresie bazat pe standardul MPEG2.
Pentru elimina-
rea eventualelor
secvente repetiti-
ve, ce conduc la
concentrarea ener-
giei semnalului pe
componente dis-
crete (linii) se
utilizeaz un
scrambler. Semnalul este apoi codat folosind un codor convolutional, care permite recuperarea unor
erori izolate la receptie.
Pentru cresterea performantelor transmisiei si eliminarea influentei fadingurilor se utilizeaz o
intercalare n timp a simbolurilor, acestea fiind transmise decalat, astfel ca erorile produse de fadin-
guri s nu apar n rafale.
Simbolurile rezultate n urma acestor operatii se mapeaz folosind modulatia QPSK, 16-QAM sau
64-QAM si conform numrului de subpurttoare alocate
transmisiei, de pn la 2048, rezultnd semnalul OFDM,
care apoi este translat n frecvent, pentru a fi emis n banda
alocat transmisiei.
Datele transmise sunt organizate pe pachete. O schem
de principiu a emittorului este prezentat n figura 6.55.
Cele 3 moduri DAB definite in EUREKA 147 sunt
ilustrate in tabelul VI.5
TABELUL VI .5 Parametri DAB
Parametri/Mod Mod 1 Mod 2 Mod 3
Band 1,536 MHz 1,536 MHz 1,536 MHz
Nr. subpurttoare 1546 768 384
Modulatie DQPSK
Lungime util simbol 1 ms 250 s 125 s
Separare subpurttoare 3,968 KHz 1,984 kHz 0,992 kHz
Interval de gard 250 s 625 s 31,25 s
FEC Cod convolutional
Viteza de transmisie a informatiei 2,4 Mb/s
TABELUL VI .6 Alti parametri
Parametri Valoare
Band 1,25 MHz
Nr. utilizatori 32
Nr.purttoare/utilizator 13
Modulatie QPSK
Mrime FFT 1024
Interval de gard 256
Figura 6.55 Schema de principiu a unui emittor DAB
Capitolul VI Modulatii multipurttoare
260
Exemplul VI.5 Fie situaia descris n tabelul VI.6. S determinm numrul de purttoare active, viteza
de date a unui utilizator, durata utili cea total a unui simbol de date.
Numrul de purttoare active 32x 13=416
Viteza de date
6
2 1, 25 10 / 32 78,125 kb/s
Durata util a unui simbol
6
416/1, 25 10 332, 8 s
Durata total a unui simbol
1024 256
332, 8 416
1024
s
+

6.13.2 Sistemul DVB
DVB (Digital Video Broadcasting) cuprinde un grup de standarde pentru emisia semnalului TV
digital n diverse cazuri. De exemplu,
q DVB-T (Terrestrial) se refer la TV digital terestru
q DVB-C (Cable) standardizeaz transmiterea semnalului TV digital pe cablu
q DVB-S si S2 (Satellite) reglementeaz emiterea semnalului TV digital prin satelitii TV
q DVB-H (Hand-held) se refer la transmiterea semnalului TV digital spre terminale
portabile
DVB-T foloseste tehnica OFDM combinat cu codare de canal (COFDM), codarea realizndu-se
conform standardului MPEG-2 sau H264/MPEG-4 AVC.
Avantajele tehnicii DVB sunt
q Permite transmiterea unui numr mai mare de programe n aceeasi band RF, de pn la 4
ori fat de cazul TV analogic
q Putere mai mic de emisie pentru aceeasi acoperire
q Calitate superioar a imaginii
q Poate asigura receptia si cu terminale mobile
q Asigur servicii suplimentare de date si multimedia
DVB-T foloseste o modulatie OFDM cu 1705 sau 6817 purttoare, cu separri n frecvent
cuprinse ntre 1 si 4 kHz, n functie de banda avut la dispozitie, modulatia de date fiind de tip QPSK,
16-QAM sau 64-QAM. Semnalul are o band adecvat transmisiei pe canale de band 5, 6, 7 sau 8
MHz.
Figura 6.56 Schema bloc a sistemului DVB-T
SISTEME DE COMUNICATII
261
Semnalul de intrare este compus din semnale video si audio n form comprimat si semnale de
date, care sunt multplexate n fluxuri de programe, pe scurt PS (Programme Streams), care intr ntr-o
unitate de transport TS (Transport Stream) MPEG-2, compus din pachete cu lungimea 188 octeti.
Abonatul receptioneaz fluxul TS cu viteze ntre 5 si 32 Mbiti/s printr-un dispozitiv STB (Set Top
Box). n multe cazuri, folosind o tehnic denumit transmisie ierarhic se pot transmite simultan 2
fluxuri TS diferite, unul cu calitate standard a imaginii (Standard Definition TV - SDTV), care e mai
robust si altul cu definitie nalt (High Definition TV - HDTV), iar receptorul l decodeaz prin STB pe
cel receptionat cu o calitate mai bun, n functie de deprtarea fat de emittor.
Datele sunt apoi trecute printr-un scrambler, care le aleatorizeaz, eliminnd secventele lungi de 1
sau 0, precum si secventele repetitive si apoi sunt codate cu un cod Reed Solomon RS(204, 188) ce
permite corectia a pn la 8 octeti eronati din pachetul de 188 octeti.
Circuitul de intercalare foloseste codarea convolutional pentru a aranja secventa de date transmis
astfel nct la receptie s se elimine aparitia erorilor n rafale, care ar depsi capacitatea de corectie a
codului RS combinat cu cea a codului intern de tip cod convolutional perforat (punctured) cu ratele
1/2, 2/3, 3/4, 5/6 si 7/8, denumit generic si FEC. Tehnica de intercalare face apel la blocuri si lucreaz
att pe biti ct si pe grupuri de biti.
Semnalul este organizat pe cadre, cu lungimea de
68 de blocuri de aceeasi lungime, ce contin 1512,
3024 sau 6048 simboluri. Cu 4 cadre se creaz un
supercadru.
Pentru a facilita receptia semnalului DVB se
introduc la emisie att semnale pilot ct si semnale
TPS (Transmission Parameters Signalling), acestea
din urm semnaliznd schimbri ale parametrilor
semnalului, resincronizri sau alte evenimente
importante.
Transmisia OFDM are loc n modurile 2k, 4k sau 8k, utiliznd 2048, 4096 sau 8192 sub-purttoare.
Intervalul de gard are o ltime de 1/32, 1/16, 1/8 sau 1/4 din durata unui bloc.
Concluzii referitoare la semnalul OFDM
o Eficient spectral ridicat;
o Rezistent la interferente RF;
o Distorsiuni mici n conditiile propagrii multi-path;
o Absenta egalizorului sau cerinte minime privind egalizarea n unele cazuri;
o ntruct semnalul OFDM nu are anvelop constant vor fi necesare amplificatoare de
putere foarte liniare pentru a nu deforma semnalul;
o Receptorul OFDM este sensibil la zgomotul multiplicativ (zgomote de faz);
o Receptorul OFDM necesit sincronizare de cadru pentru a se putea efectua transformata
Fourier rapid (FFT);
o Se poate combina tehnica OFDM cu CDMA, un exemplu fiind Multi-Carrier CDMA.
Figura 6.57 Spectrul unui semnal DVB-T (8k)