Sunteți pe pagina 1din 51

PROIECT EXPLOATARI FORESTIERE SEMESTRU I

Indrumtor: Ilie Covrig

Student: Pacurar Alin Liviu

DATE GENERALE PRIVIND OCOLUL SILVIC AIUD


1.1 Localizarea geografica si situatia administrativa a ocolului. Ocolul Silvic Aiud face parte din Directia Silvica Alba si administreaza paduri situate in zona Muntilor Trascaului, Podisul Tarnavei, a Dealurilor Aiudului si a Depresiunii Alba Iulia Turda, in bazinul mijlociu al raului Mures. Limitele teritoriale ale ocolului silvic sunt naturale si artificiale evidente si bine conturate iar intreg fondul forestier este situat in judetul Alba. Suprafata fondului forestier al oscolului silvic este de 9044,9 ha si este impartita in 7 unitati de productie, dupa cum urmeaza: -U.P. I Veseus cu 1036,8 ha; -U.P. II Ocna Mures cu 1503,2 ha; -U.P. III Aiud cu 2087,9 ha; -U.P. IV Poiana Aiudului cu 1319,9 ha; -U.P. V Rimetea cu 786,4 ha; -U.P. VI Miraslau cu 1125,3 ha; -U.P. VII Geoagiu cu 1185,4 ha. Ocolul Silvic Aiud este un ocol silvic de stat. Tabelul 1.1 Folosintele padurii Suprafata(ha) Grup Grup aI a II Total 3 4 5 3036, 5614, 8651, 8 6 4 447,0 447,0 2589, 8 5614, 6 5598, 6 16,0 6061, 6 6036, 6 16,0 2589, 8

1 A A1 A1.1 A1.3 A1.4 A1.5 A1.6 A1.7 A2

Folosinte 2 Paduri si terenuri destinate impaduririi sau reimpaduriii Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care se reglementeaza recoltarea de produse principale (A1.1A1.7) din care: Paduri, plantatii cu reusita definitiva, regenerari pe cale artificiala sau naturala cu reusita partiala Terenuri de reimpadurit in urma taierilor rase, a doboraturilor de vant sau a altor cauze Poieni sau goluri destinate impaduririi Terenuri degradate prevazute a se impadurii Rachitarii naturale sau create prin culturi Paduri si terenuri destinate impaduririi pentru care nu se reglementeaza recoltarea de produse principale (A2.1A2.5) din care:

A2.1 A2.2 A2.3 A2.4 A2.5 B C D D1 D2

Paduri, plantatii cu reusita definitiva, terenuri impadurite pe cale naturala sau artificiala cu reusita partiala Terenuri de impadurit in urma doboraturilor de vant sau altor cauze Poieni sau goluri destinate impaduririi Terenuri degradate destinate impaduririi Terenuri afectate gospodaririi silvice Terenuri neproductive (stancarii,nisipuri) Terenuri scoase temporar din fondul forestier Transmise prin acte normative Ocupatii si litigii Total ocol silvic ENCLAVE=101

2589, 8 3036, 8

5614, 6

2589, 8 82,5 291,2 19,8 19,8 9044, 9 117,9

Tabelul 1. 2 Unitati de gospodarire: Unitatea Suprafata(ha) Ciclu(ani) A Q E 5910,3 135,3 83,4 100,110 25 K 13,1 M 2493,3 Total 8635,4

1.2 Studiul conditiilor stationale. Geologice: Din punct de vedere geologic, in cuprinsul Ocolului Silvic Aiud se intalnesc urmatoarele formatiuni geologice: - nisipuri, pietrisuri, argile, marne, gresii si marne nisipoase si argiloase intalnite in U.P. I, II, in intregime si in partile inferioare ale U.P. III, VI, VII; - conglomerate si macrocalcare intalnite in cea mai mare parte din U.P. IV, V si VII si in partile superioare ale U.P. III si VI; - calcare masive intalnite sub forma unor fasii inguste, ce traverseaza U.P. IV, VI si VII, formand zona Muntilor Trascaului; - roci magmatice (basalt, riolit, granit, granodiorit) intalnite sub forma unor fasii inguste ce strabat U.P. III, VI si VII. Substratul litologic a influentat in mare masura procesul de formare a solurilor pe care s-a instalat vegetatia forestiera si implicit distributia spatiala a acesteia in zona. In zona calcarelor, substratul litologic excedentar in calciu, a determinat orientarea proceselor pedologice spre o bazificare intense, conducand la formarea unor soluri cu reactie alcalina, cu un volum edafic mic si foarte mic. Substratul litologic format din roci mai greu alterabile a condus la formarea unor soluri mai putin dezvoltate, cu continut scazut de argila, acide sau slab acide dar relative bogate in minerale.

Prezenta substraturilor de argila in U.P. I, II, III, VI, si VII mareste pericolul producerii degradarii solului prin rupture si alunecari de teren, fenomene intalnite frecvent in aceste zone. Geomorfologice Formele de relief intalnite sunt dealurile mijlocii, mai rar inalte, de tip Secas de structura cutata, cu panta mare, in dreapta Muresului si de tip Tarnave-Sarmas, pe o structura de domuri, cu vai largi, in stanga Muresului si muntii mici , calcarosi, cu pante mari,cu character specific Muntilor Apuseni. Unitatea geomorfologica predominanta intalnita in cuprinsul ocolului silvic, este versantul cu pante moderate la repezi in zona dealurilor si pante repezi la foarte repezi si abrupte in zona muntilor.Mai intalnim si lunci si platouri cu o pondere mica. Repartitia suprafetei fondului forestier in raport cu panta se prezinta astfel: - panta < 16 garade - 3098,5 ha (34%); - panta 16-30 grade - 3769,3 ha (42%); - panta 31-40 grade - 1711,9 ha (19%); - panta > 40 grade 465,2 ha (5%). Pe categorii de altitudine situatia este urmatoarea: - 200-400 m: 2312,5 ha (25%); - 400-600 m: 2598,1 ha (29%); - 600-800 m: 1889,1 ha (21%); - 800-1000 m: 1602,9 ha (18%); - 1000-1200 m: 623,9 ha (7%); - 1200-1400 m: 18,1 ha. Altitudinea minima este de 230 m (U.P. I ) iar altitudinea maxima este de 1300 m (U.P. IV). Expozitia generala a ocolului silvic, determinate de pozitia geografica si directia de curgere a principalelor cursuri de apa(Mures, V. Geoagiului, Aiud, Tarnava Mare si Mica) este vestica, nord-vestica pentru U.P. II si sudica, sud-estica pentru U.P. I, III-VI, in detalii existand toate expozitiile. Pe categorii de expozitie situatia este urmatoarea: - versanti cu expozitie insorita: 2481,8 ha (27%); - versanti cu expozitie partial insorita: 4289,9 ha (48%); - versanti cu expozitie umbrita: 2273,2 ha (25%). Din punct de vedere geomorphologic, sunt oferite conditii prielnice de vegetatie atat pentru speciile de umbra (fag) cat si pentru cele de lumina (gorun, stejar). Hidrologie Fondul forestier al Ocolului Silvic Aiud este situate in bazinul mijlociu al raului Mures.Aceata este domol, are debit mare si provoaca frecvent inundatii, care insa nu afecteaza direct padurile. Fondul forestier se afla in bazinetele a patru cursuri principale de apa, afluenti ai raului Mures: Tarnava Mare, Valea Aiudului, Valea Geoagiului si Aries. Regimul hidrografic al cursurilor de apa este neechilibrat, datorita faptului ca regimul de alimentare este, preponderant, pluvio-nival, in sensul ca ploile si zapezile contribuie cu o pondere de 65-70%.Restul este asigurat de apele subterane.

Acest regim al cursurilor de apa din zona de deal, este in general, partial torrential fapt ce face ca primavara dupa topirea zapezilor si in urma ploilor torentiale, apele ce strabat terenul descoperit din lunci sa transporte mari cantitati de material si sa provoace distrugerea constructiilor de pe firul vailor.Paraiele secundare au debite variabile, fiind posibila secarea lor in perioadele secetoase. In zona montana majoritatea cursurilor de apa, inclusive cele secundare, au un debit constant alimentand cursurile principale de apa cu debit permanent.In aceasta zona se gasesc numeroase izvoare si paraie care nu seaca in sezonul estival.Tot in aceasta parte vaile au un profil ingust, cu maluri abrupte si stancoase.Se remarca prezenta unor chei (Cheile Geoagiului, Cheile Manastirii, Cheile Piatra Baltii, Cheile Pravului, Cheile Valisoarei), in zona traversarii braielor de calcar de catre cursurile de apa(V. Geoagiului, V. Aiudului, V. Manastirii, V. Pravului).Acestea confera unicitate peisajului,fiind obiective de importanta turistica. Reteaua hidrografica fiind bogata, determina o variatie mare a reliefului si expozitiei. Climatologie Climatul teritoriului ocolului silvic constituie rezultanta interactiunii complexe dintre radiatia solara, circulatia atmosferica si particularitatile reliefului.Pentru caracterizarea teritoriului din punct de vedere climatic s-au interpretat datele climatice de la statiile meteorologice Alba Iulia, Turda, Blaj precum si datele extrase din Atlasul climatologic pentru altitudini intermediare. Regimul termic Tabelul 1.3 Temperatura medie lunara si anuala: Temperatura medie lunara si anuala (grade C) Statia meteorolo gica I 3, Alba Iulia 3 4, Turda 4 II 0, 7 2, 2 II I 4, 7 3, 4 IV V VI VI I VI II IX X X I 4, 0 3, 1 X II 0, 5 2, 0 Anu ala 9,3 8,4 Amplitu dine (grade C) 23,8 23,7

10, 15, 18, 20, 19, 15, 9, 5 5 6 5 8 5 9 14, 17, 19, 18, 14, 9, 9,4 4 6 3 5 7 1

Temperatura medie anuala pentru zona de dealuri este cuprinsa intre 8,4-9,3 grade C, deosebit de favorabila dezvoltarii gorunului si stejarului iar in zona montana temperature medie anuala este in jur de 7,5 grade C, favorabila dezvoltarii fagului. Pe anotimpuri temperature medie se prezinta astfel: - primavera: 9,1 - 10,2 grade C pentru zona de dealuri si 6 grade C pentru zona montana; - vara: 18,5 - 19,6 grade C pentru zona de dealuri si 14 grade C pentru zona montana;

- toamna: 9 - 9,8 grade C pentru zona de dealuri si 7 grade C pentru zona montana; - iarna: -2,9 - -1,5 grade C pentru zona de dealuri si -4 grade C pentru zona montana. In perioada de vegetatie temperature medie este cuprinsa intre 14,7-16,7 pentru zona de deal si in jurul a 11 grade C pentru zona montana. Perioada bioactive cu temperature diurne mai mari sau egale cu 0 grade C este cuprinsa in medie intre 1 martie si 4 noiembrie iar durata medie a perioadei bioactive este de 275 de zile.Perioada de vegetatie cu temperature diurne mai mari sau egale cu 10 grade C este cuprinsa in medie intre 21 aprilie si 10 octombrie iar durata medie a perioadei de vegetatie este de 173 de zile. Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 17 octombrie (cel mai timpuriu 24 septembrie si cel mai tarziu 17 noiembrie), iar ultimul inghet in jurul datei de 12 aprilie (cel mai timpuriu 14 martie sic el mai tarziu 22 mai).Numarul mediu al zilelor cu inghet la sol este intre 110-160 de zile. Comparand datele medii ale primului inghet si ultimul inghet cu inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie rezulta ca intervalul de suprapunere este mica tat primavera cat si toamna.Acest fapt are implicatii directe asupra dezvoltarii normale a vegetatiei in sensul ca, primavera vegetatia nu este surprinsa de ingheturi tarzii, iar toamna ingheturile timpurii nu afecteaza cresterea anuala, acestea avand timp sa se lignifice. Regimul pluviometric Tabelul 1.4 Precipitatii medii lunare si anuale: Statia meteorologi ca Alba Iulia Precipitatii medii lunare si anuale (mm) I VII V V VI VII I IX X XI 4 7 85, 68, 62, 41, 3 32, 5 0 2 4 5 5 6 6 Anual a 537,1

II 2 21, 4 8

III 23, 9

XII 26, 2

Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 538,7 mm. Peculmile inalte ale Muntilor Trascaului cad anual peste 800-900 mm precipitatii, iar in restul teritoriului ocolului silvic acestea depasesc cu putin 500 mm. Pe anotimpuri cantitatile medii de precipitatii cazute se prezinta astfel: - primavera: 138,9 mm pentru zona de dealuri si 255 mm pentru zona montana; - vara: 216,1 mm pentru zona de dealuri si 360 mm pentru zona montana; - toamna: 110,1 mm pentru zona de dealuri si 200 mm pentru zona montana; - iarna: 72 mm pentru zona de dealuri si 170 mm pentru zona montana. In perioada de vegetatie cantitatea medie a precipitatiilor atmosferice este de 372,6 mm pentru zona de dealuri si 600 mm pentru zona montana.Se apreciaza ca aceste cantitati satisfac cerintele de apa ale vegetatiei forestiere. Numarul zilelor cu strat de zapada stabil este cuprins intre 60-120 de zile.Primele zapezi cad in prima jumatate a lunii noiembrie iar ultimele in luna aprilie.Grosimea stratului de zapada este de 17 cm si se realizeaza in luna februarie, coincizand cu aparitia temperaturilor minime absolute; aceasta coincidenta duce la

concluzia ca semintisurile tinere sunt in mai mare masura protejate impotriva gerurilor excessive.Zapezile moi pot provoca rupture la nivelul coronamentului in arboretele tinere cu consistenta mare. Umiditatea relative a aerului Umiditatea relativa a aerului anuala este cuprinsa intre 70-81%.Uscaciunea atmosferica este mai mare in partea sud-estica a ocolului silvic unde ea limiteaza extinderea fagetelor. Tabelul 1.5 Umiditatea aerului lunara si anuala: Caracteristici climatice Umiditatea relativa I 71 89 II 70 85 Umiditatea relativa a aerului lunara si anuala (%) III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anuala 61 67 69 71 65 71 74 - 70- 63- 7776 80 81 85 84 80 81 83 85 89 70-81

Regimul eolian Regimul eolian este caracterizat de o circulatie generala a aerului, la nivelul culmilor, din directia vest si nord-vest. In zona ocolului silvic nu sunt semnalate vanturi puternice care pot avea efecte negative asupra vegetatiei forestiere. Tabelul 1.6 Frecventa medie a vantului: Frecventa medie a vantului pe directia principala (%) Statia meteorolog VI VII Anua ica I II III IV V VI I I IX x XI XII la 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 16, 13, 10, 12, 14, 10, 9, 11, 14, 17, 14, 18, Blaj 5 2 7 4 8 5 6 3 4 4 9 7 31,8 1.5 Evolutia regenerarilor pe perioada aplicarii amenajamentului si modul de asigurare a necesarului de puieti Tabelul 1.7 situatia regenerarilor: Regenerari (ha) Annual Total Natural Impaduriri 2009 13 11 2010 40 33 2011 34 22 Nr puieti plantati (mii bucati) 2 15 7 32 12 61

DESCRIEREA GENERALA A UNITATII DE PRODUCTIE III AIUD


2.1 Localizarea geografica si situatia administrative Unitatea de productie III Aiud are o suprafata totala de 2087,9 si este administrate de Ocolul Silvic Aiud din cadrul Directiei Silvice Alba.Geografic, unitatea de productie este situate pe dreapta tehtica a bazinului hidrografic al raului Mures, in zona Muntilor Trascaului, a Dealurilor Aiudului si Depresiunii Alba Iulia-Turda. Principala cale de acces in cadrul unitatii de productie este drumul national D.E. 81 Alba Iulia-Turda. Tabel cu vecinatatile, limitele si hotarele unitatii de productie: Puncte cardinal e Nord Sud Limite U.P. Vecinatati U.P. IV Poiana Aiudului O.S. Teius U.P. VI Miraslau U.P. II Ocna Mures O.S. Teius U.P. IV Poiana Aiudului Felul artifici al natural natural e Denumirea Linie de inalta tensiune Dl. Boului, Dl. Olteni Culmea Chicerii, Culmea Plopului, Valea Hadarusii, Valea Iepii, Valea Garbovei Valea Aiudului natural e natural e Valea Muresului Dl. Plesii Culmea Olteni liziera padurii, borne liziera padurii, borne Hotarele padurii liziera padurii, borne liziera padurii, borne

Est

Vest

Tabel cu organizarea administrativa din unitatea de productie: District Teius Canton Tifra Aiud Muchie Aiud Sloboda Total U.P. ha 409,3 209,3 627 842,3 2087,9 Suprafata % 20 10 30 40 100

2.2 Studiul conditiilor stationale 2.2.1Conditii geologice, geomorfologice si hidrografice Din punct de vedere geologic, intregul terioriu al acestei unitati de productie este situate pe substrate constituite din gresii, marne-nisipoase, argile, pietrisuri si nisipuri. Din punct de vedere geografic, unitatea de productie este situate in zona Muntilor Trascaului, a Dealurilor Aiudului si a Depresiunii Alba Iulia Turda, pe partea dreapta a raului Mures. Unitatea geomorfologica predominanta este versantul cu inclinare moderata(15 grade) care ocupa aproape intreaga suprafata, mai putin lunca si platoul.Configuratia terenului este in general ondulata, mai rar framantata sau plana. Repartitia suprafetelor pe categorii de inclinare se prezinta astfel: - inclinari mai mici de 16 grade - 974,6 ha (47%); - inclinari de 16 - 30 grade - 882,3 ha (42%); - inclinari de 31 - 40 grade - 225,9 ha (11%); - inclinari mai mari de 40 grade 5,1 ha. Inclinarea medie sic ea mai frecventa este de 15 grade. Din punct de vedere altitudinal unitatea de productie este cuprinsa intre 250 m (u.a. 52F) si 940 m (u.a. 152).Altitudinea medie este de 500 m. Situatia pe categorii de altitudine se prezinta astfel: - altitudini de 201 400 m 512,8 ha (25%); - altitudini de 401 600 m 886,6 ha (42%); - altitudini de 601 800 m 606,5 ha (29%); - altitudini de 801 1000 m 82 ha (4%). Expozitia generala in functie de pozitia geografica si reteaua hidrologica este estica, sud-estica, in detalii existand toate expozitiile. Pe categorii de expozitie situatia este urmatoarea: - versanti cu expozitie insorita: 681,1 ha (30%); - versanti cu expozitie partial insorita: 979,2 ha (47%); - versanti cu expozitie umbrita: 427,6 ha (20%). Sub aspectul expozitiei sunt oferite conditii prielnice de vegetatie atat pentru speciile de lumina (gorun, stejar) cat si pentru cele de umbra(fag). Principalele paraie ce strabat unitatea de productie sunt Valea Garbovei si Valea Aiudului, afluienti ai raului Mures.Aceste paraie au o multime de afluienti, impreuna formand o retea hidrografica bogata. Regimul hidrografic al paraielor ce strabat unitatea de productie se caracterizeaza prin ape mari primavera si nivel scazut in perioada de seceta prelungita.Alimentarea cursurilor de apa este mixta, atat supraterana cat si subterana.Apa freatica se gaseste la adancimi ce variaza intre 6-10 m, iar spre culmi la adancimi mai mari. 2.2.2Conditii climatice

Pentru caracterizarea teritoriului din punct de vedere climatic s-au interpretat datele climatice de la statiile meteorologice Alba Iulia si Deva precum si datele extrase din Atlasul climatologic pentru altitudini intermediare. Temperatura medie anuala nu prezinta variatii mari in cuprinsul unitatii de productie datorita diferentei mici intre altitudinea maxima sic ea minima, mentinandu-se in jurul valorii de 9 grade C. Amplitudinea medie anuala a temperaturilor se situeaza in jurul valorii de 20,5 grade C ceea ce indica o scadere atemperaturii in timpul iernii si o crestere mai mare in timpul verii.Temperatura lunii celei mai reci (ianuarie) este de -3,5 grade C, iar temperature lunii celei mai calde (iulie) este 18 grade C. Primul inghet se inregistreaza in jurul datei de 1 noiembrie in mod exceptional in luna septembrie, iar ultimul inghet in 1 mai. Comparand datele medii ale primului inghet si ultimul inghet cu inceputul si sfarsitul perioadei de vegetatie rezulta ca intervalul de suprapunere este mic atat primavera (1-15 aprilie) cat si toamna (1-10 octombrie), acest fapt are implicatii directe asupra dezvoltarii normale a vegetatiei. Perioada bioactive este de circa 10 luni. Cantitatea anuala de precipitatii variaza in jurul a 800 mm.Cel mai secetos anotimp este iarna, iar cel mai polios anotimp este vara.In perioada de vegetatie cantitatea medie a precipitatiilor atmosferice este de 520 mm. Pe anotimpuri precipitatiile medii anuale inregistreaza urmatoarele valori: - primavera 240 mm; - vara 250 mm; - toamna 190 mm; - iarna 150 mm. Primele zapezi cad in prima jumatatea a lunii noiembrie, iar ultimele la sfarsitul lunii martie.Grosimea cea mai mare a stratului de zapada se realizeaza in luna februarie de 17 cm, coincizand cu aparitia temperaturilor minime absolute. Tabel cu frecventa si intensitatea medie a vanturilor: Puncte cardinale N N-E E S-E S S-V V N-V Frecventa medie a Viteza medie a vantului (%) vantului (m/s) 10 4 16 5 4 4 12 18 4 3 4 4 9 4 5

4 Viteza medie a vanturilor este redusa.Vanturile tari sau furtunile se produc relative rar, in timpul verii, insotite de averse de ploaie.Dat fiind sistemul de inradacinare al speciilor principale din unitatea de productie, precum si de profunzimea solurilor, doboraturile si rupturile de vant se produc cu totul izolat, la arbori deperisati sau putregaiosi. Tabelul 1: Valorile medii lunare si anuale ale temperaturiilor si precipitatiilor Specificri Valori medii lunare I temperatur a aerului cantitate precipitaii indici de ariditate VI VIII I 10, 15, 18, 20, 3,3 0,7 4,7 5 5 6 5 19,8 21, 23, 85, 68, 24 8 9 45 70 2 4 62,5 II III IV V VI IX X XI medi a anua l 15, 9, 5 9 4,0 41, 32, 5 36 6 XI I 0,5 9,3 26, 537, 2 1

Tabelul 2: Date medii i extreme ale ngheurilor Date medii primul nghe ultimul nghe Durata medie a zilelor fr nghe Date extreme primul nghe cel mai timpuriu 110-160 24 IX cel mai trziu 17 XI ultimul nghe cel mai timpuriu 14 III cel mai trziu 22 V

17 X

12 IV

2.2.3 Conditii edafice si stationale Tabelul 3: Repartizarea suprafeei U.P.-ului pe tipuri i subtipuri de sol Ponderea in suprafata Raspandirea in Tipul si subtipul genetic de Nr crt sol ha % u.a. 1 Preluvosol Tipic 701 34 110 2 Luvosol Tipic 900,7 43 151

3 Eutricambosol 4 Districambosol Total U.P.

Stagnic Litic Tipic Litic Tipic Litic

266,2 19,2 53,7 22,3 42,5 63,6 2069,2

13 1 3 1 2 3 100

51 10 16 3 15 12 368

Preluvosolurile Sunt raspandite pe suprafete mari, pe versanti moderat inclinati, alternand cu eutricambosolurile.Materialele parentale ale acestor soluri sunt foarte variate ca origine, granulometrie si compozitie mineralogical: depozite loessoide, luturi, nisipuri, argile, conglomerate.Caracteristica foarte importanta a acestor materiale este continutul bogat in calciu sau alte elemente bazice. Vegetatia naturala sub care s-au format este reprezentata prin paduri de: gorun, stejar si fag sau amestec intre acestea, cu o vegetatie ierboasa neacidofila. Preluvosolurile au profil de tipul Ao-Bt-C.Orizontul Ao este gros de 20-30 cm, fiind de culoare brun, brun deschisa, orizontul Bt este gros, uneori peste 100 cm si are in partea lui superioara, cel putin in pete, culori in nuante de 10YR si mai galbene, cu valori si crome => 3,5 la materialul in stare umeda si urmeaza materialul parental reprezentat printr-o roca neconsolidata C. Structura este grauntoasa in orizontul superior si columnoida-prismatica, bine dezvoltata in Bt.Restul proprietatilor fizice, fizico-mecanice, hidro-fizice si de aeratie sunt relative favorabile. Continutul in humus este de 2-3%, iar rezerva, 120-160 t/ha in stratul 0-50 cm.V% si pH au valori relative ridicate; reactia este slab acida si neutral sau slab alcalina spre baza profilului, iar V% are valori relative ridicate chiar de la suprafata (70-80%). Subtipul intalnit in cadrul ocolului silvic este cel tipic. Desi proprietatile acestor soluri nu sunt din cele mai favorabile, prezinta avantajul ca ele asigura o buna aprovizionare cu apa.Fiind situate pe versanti, sunt supuse adesea eroziunii.De acest fapt trebuie sa se tina cont la modul de aplicare a masurilor silvotehnice. Luvosolurile Luvosolurile sunt raspandite pe suprafete mari, fiind raspandite impreuna cu preluvosolurile, pe versanti cu inclinare slaba. Materialele parentale ale acestor soluri sunt foarte variabile ca origine, granulometrie si compozitie mineralogical: luturi, nisipuri, argile, loessuri, depozite loessoide, conglomerate.De obicei materialele de formare sunt sarace in calciu sau materiale feromagneziene. Vegetatia este reprezentata prin paduri de gorun, cu specii ierboase acidofile. Luvosolul tipic are un profil de tip Ao-El-Bt-C.Orizontul superior este brun, brun-deschis la culoare si are grosimi de 10-20 cm.Urmeaza un orizont El, gros de 10-20 cm, cu nuanta galbuie, saracit partial in argila si sexvioxizi.Orizontul Bt are o grosime de 60-80 cm cu nuante brune galbui sau ruginii.

Structura este in orizontul superior grauntoasa; orizontul El este nestructurat ori cu o structura poliedrica sau lamelara, iar orizontul bt are o structura prismatica, bine evidentiata. Luvosolul are un regim aerohidric defectuos, apa din precipitatii strabate usor orizonturile superioare, dar greu pe cel argiloiluvial; in perioadele umede prezinta exces, iar in cele secetoase deficit de apa. Continutul de humus este de circa 2%, iar rezerva 60-120 t/ha, de calitate inferioara. Subtipurile intalnite sunt: tipic 43%, stagnic 13% si litic 34%.Caracteristicila luvosolului tipic sunt prezentate mai sus.Luvosolul stagnic este asemanator celui tipic dar cu proprietati stagnice intre 50-100 cm si are un profil de tipul Ao-El-Btw-C, iar cel litic prezinta o roca masiva R a carei limita superioara este situata in 20-50cm adancime si are un profil de tipul Ao-El-Bt-Rli. Desi au un regim de umiditate favorabil, fertilitatea naturala a luvosolurilor este scazuta sau mijlocie datorita rezervelor relative reduse de humus si de elemente nutritive si conditiilor de reactie a solului.Statiunile de pe aceste soluri sunt de bonitate mijlocie pentru stejar, gorun si fag. Tabelul 4: Repartitia tipurilor de statiuni in suprafata U.P.-ului Nr. Crt . cod Tip de statiune Suprafata % Formula stationala

denumire ha F.M.1+F.D.4 - Etaj montan - premontan de fagete 4.4.1. Montan-premontan de fagete Bi, brun edafic 1 0. mic, cu Asperula-Dentaria 63,6 4.4.2. Montan-premontan de fagete Bm, brun 2 0. edafic mijlociu, cu Asperula-Dentaria 42,5 F.D.3 - Deluros de gorunete, fagete si gorunete-fagete 5.1.3. 3 1. 5.1.3. 4 2. 5 6 7 8 5.1.4. 2. 5.1.5. 2. 5.1.5. 3. 5.2.4. 1. Deluros de gorunete Bi, podzolit si podzolic, edafic mic cu Vaccinium-Calluna 27,3 Deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic argiolilu-vial cu flora de tip mezofit cu graminee 364,9 Deluros de gorunete Bm, podzolit pseudogleizat, cu Carex pilosa Deluros de gorunete Bm, brun slab-mediu podzolit, edafic mijlociu Deluros de gorunete Bs, brun edafic mare, cu Asarum-Stellaria Deluros de fagete Bi, brun edafic mic 32 245 16,1 22,3

FM1+FD4 Pi 3 T2 H2 Ue2 FM1+FD4 Pm T3 H3 2 Ue2 FD3 go Pi T1-m H1 Ue1 FD3 go Pm T2/3 H3+ Ue3-2 FD3 go Pm T2-3 H(E)-4 Ue 3-2 FD3 go Pm T3/4 H3 Ue2 FD3 go Ps T4 Ue3-2 FD3 fa Pi T2 H2 Ue2

1 18 1 12 1 1

5.2.4. 9 2. 6.1.3. 10 2. 6.1.4. 11 2. 6.1.5. 12 2. 6.2.5. 13 2.

Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum F.D.2 - Deluros de cvercete si sleauri de deal Deluros de cvercete Bm, podzolit edafic mic cu acidofile mezoxerofite Deluros de cvercete Bm, podzolitpseudogleizat edafic mijlociu Deluros de cvercete Bm, brun slab- mediu podzolit edafic mijlociu Deluros de cvercete cu fagete de limita inferioara Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum Total U.P.

282,7

FD3 fa Pm 14 T3-4 H3 Ue2 FD2 go ce gi Pm T3 H2 Ue2-1 FD2 ce gi Pi 11 T2 HE-1 Ue1 31 FD2 fa Pm 5 T3-4 H3 Ue2 10 0

3,3 234,2 625,4 109,9 2069, 2

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus se constata ca cele mai raspandite tipuri de statiuni pe teritoriul Unitatii de productie sunt: 6.1.5.2. Deluros de cvercete Bm, brun slab- mediu podzolit edafic mijlociu, 5.1.3.2. Deluros de gorunete Bm, podzolit si podzolic argiolilu-vial cu flora de tip mezofit cu graminee, 5.2.4.2. Deluros de fagete Bm, brun edafic mijlociu cu Asperula-Asarum, 5.1.5.2. Deluros de gorunete Bm, brun slab-mediu podzolit, edafic mijlociu si 6.1.4.2. Deluros de cvercete Bm, podzolitpseudogleizat edafic mijlociu. 2.3 Studiul Vegetatiei 2.3.1 Formatii si tipuri de padure Tabelul 5: Ponderea tipurilor naturale de padure in suprafata unitatii de productie Nr. Crt . cod 411 1 7 411 2 4 515 3 1 513 4 1 512 5 1 511 6 3 Tip de padure denumire Faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull de productivitate inferioara (i) Faget montan pe soluri scheletice cu flora de mull (m) Gorunet cu Luzula Iuzuloides (i) Gorunet de coasta cu graminee si Luzula Iuzuloides (m) Gorunet cu Carex pilosa (m) Gorunet cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) Suprafata ha 63,6 42,5 27,3 367,4 76,8 294,8 % 3 2 1 18 1 15

7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21

521 2 531 4 511 1 421 3 421 2 421 4 431 2 742 1 514 1 532 3 532 4 541 1 613 2 531 3 551 3

Goruneto-faget cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) Sleau de deal cu gorun si fag de productivitate mijlocie (m) Gorunet normal cu flora de mull (s) Faget de deal pe soluri schelete (i) Faget de deal pe soluri schelete cu flora de mull (m) Faget de deal cu flora de mull (m) Fageto-carpinet cu flora de mull de productivitate mijlocie (m) Amestec de stejar pedunculat cu cer si garnita (m) Gorunet de platou cu sol greu (m) Goruneto-sleau de productivitate mijlocie (m) Sleau de deal cu gorun de productivitate mijlocie (m) Goruneto-stejaret de productivitate mijlocie (m) Stejaret de coasta si platouri din regiunea de dealuri de productivitate mijlocie (m) Goruneto-sleau cu fag de productivitate mijlocie (m) Stejareto-goruneto-sleau de productivitate mijlocie (m) Total U.P.

176,7 185,6 16,1 22,3 8,5 376,5 7,6 0,8 9,5 30,9 19,9 101,6 27,5 61,4 151,9 2069,2 -

8 9 1 1 1 17 1

1 1 1 5 1 3 8 10 0

Din analiza datelor prezentate in tabelul de mai sus se observa ca cele mai intalnite tipuri de paduri pe teritoriul unitatii de productie sunt: 5131 Gorunet de coasta cu graminee si Luzula luzuloides(m), 4214 Faget de deal cu flora de mull (m) si 5113 Gorunet cu flora de mull de productivitate mijlocie (m). 2.3.2. Starea actuala a padurilor Tabelul 6: Structura fondului de productie in raport cu tipul natural fundamental de padure Nr.Cr t. Tipul de padure co denumire Suprafata Caracterul actual al tipului de padure totala Nat. Partial Total Artifici Terenu ha %

d 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Total 41 42 43 51 52 53 54 55 61 74 Fagete pure montane Fagete pure de dealuri Fagete amestecate Gorunete pure Goruneto-fagete Sleauri de deal cu gorun Gorunetostejarete Sleauri de deal cu GO, ST Stejarete pure de stejarete Amestecuri CI, CE cu St mezofil

fund. 58,6

deriva t -

deriv at 1,1 0,7 5,9 7,7

al 47,5 30,8 2,8 70,5 16,5

ri goale 7 106,1 407,3 7,6 791,9 176,7 297,8 101,6 151,9 27,5 0,8 2069, 2 5 20 38 9 15 5 7 1 10 0

374,9 1,6 3,6 1,2 720,3 160,2 281,6 8,5 88,2 3,5

4,1 7,6 186,8

5,8 5,8

138,4 27,5 -

0,8 1854, 1 14,8

Tabelul 8: Structura fondului forestier pe specii Specii Semnific M Total atie GO FA CA ST SC O PI ME CE DM DT U.P. Suprafat 955, 528, 232, 100 53, 37, 49, 19, 14, 12, 39, 2042, a (ha) 17 63 02 ,2 44 3 9 16 74 97 33 71 Ponderea (%) 46 26 11 5 3 2 2 1 1 1 2 100 Tabelul 9: Structura fondului forestier pe categorii de consistenta Semnificatie Ponderea (%) Arborete cu indicele de consistenta 0,7-1,0 0,4-0,6 0,1-0,3 83 12 Total U.P. 100

Tabelul 10: Structura fondului forestier pe clase de varsta Semnificatie I II Clasa de varsta III IV V VI Total U.P.

Suprafata(ha) Ponderea(%)

107,20 5

287,80 14

542,60 26

425 21

185 514,9 2062,5 9 25 100

Carnet inventar material lemons(arbori)


Ocolul silvic Aiud, partida 1020, ciocan marcat PS01-01AB, Vopsea albastra, u.a. 140C,Data 13/08/2012 calitateClasa Dimensiuni d cm 30 28 18 12 28 32 20 20 18 22 20 34 28 26 26 38 26 12 40 40 28 18 46 22 32 h m Cantitati calitateClasa Specia Nr. crt Specia Nr.crt Dimensiuni d cm 18 46 22 32 32 22 36 20 30 12 10 12 38 30 26 18 22 12 34 30 24 24 44 20 18 h m Cantitati

Report 1 FA 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 TE TE CA TE CA TE SC SC TE TE TE TE CA CA PA PA CA SC SC CA CA SC SC TE

II I I IV I II IV III III I I II I III III II III III II IV III IV II II II

Report 26 SC 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 SC SC PA SC CA CA CA CA CA CA CA SC TE CA CA CA CA SC SC TE SC TE TE TE

III III I IV II II II III II II II II II III II II II II IV II II II III II III

Conducator lucrare: Marius Zaharie calitateClasa Nr.crt Nr. crt Specia Dimensiuni d cm 30 28 24 18 22 28 16 18 10 14 18 10 12 16 14 24 20 20 20 22 16 10 42 24 16 h m Cantitati

Padurar gestionar: Roman Ovidiu calitateClasa Specia Dimensiuni d cm 32 20 22 40 30 30 18 18 16 26 20 18 14 34 24 10 18 28 28 20 22 42 16 22 24 h m Cantitati

Report 1 SC 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 TE TE TE TE TE TE TE TE TE TE TE FA FA FA TE TE TE TE TE TE TE SC TE FA

II II II II II I II II II II III II I I II I I II II II II IV II I I

Report 26 SC 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 FA FA SC CA SC TE TE TE TE TE TE TE TE TE TE TE SC SC SC SC SC CA TE TE

I II III I I I II II II I I I III III I II II IV IV II II II III II II

Specia

calitateClasa

Specia

Dimensiuni d cm 16 20 26 18 38 16 26 32 36 26 12 20 20 20 16 38 20 12 40 14 14 18 22 26 26 h m Cantitati

calitateClasa

Nr.crt

Nr. crt

Dimensiuni d cm 14 26 28 14 28 24 28 16 24 18 12 22 14 24 18 12 22 14 14 20 34 30 18 24 24 h m Cantitati

Report 1 TE 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 TE CA CA SC CA CA SC SC SC CA CA SC CA CA SC SC CA SC SC CA CA GO GO GO

II II III III II II II I I I III II II III III II III III II III III III II II II

Report 26 GO 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 GO GO CA GO GO GO CA CA CA CA CA CA CA CA CA TE TE TE TE GO GO CA TE SC

II I II IV II II I IV III II III II III II II III I II II II II II III I III

Dimensiuni d cm 24 26 14 18 20 18 30 16 14 30 28 24 20 20 22 22 34 24 22 26 16 14 30 24 20 h m Cantitati

calitateClasa

Specia

calitateClasa

Nr.crt

Nr. crt

Specia

Dimensiuni d cm 30 14 14 20 18 22 20 28 22 20 26 22 14 16 22 22 26 26 18 14 14 16 20 24 16 h m Cantitati

Report 1 SC 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 SC SC SC GO TE SC GO GO SC SC GO GO SC SC TE TE SC SC SC GO GO SC SC SC

IV III II IV II II II I I II II I II III III II III II II II II II II II II

Report 26 SC 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50 GO GO GO GO GO GO SC SC SC SC SC GO GO SC SC SC SC TE TE TE SC SC SC SC

II II I I I II II II II II II II II II II II II I II II II I II II II

Dimensiuni d cm h m Cantitati

calitateClasa

Specia

calitateClasa

Nr.crt

Nr. crt

Specia

Dimensiuni d cm h m Cantitati

Report

Report

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

SC SC SC SC GO SC SC GO GO GO GO GO GO GO GO GO SC SC SC SC GO GO GO SC GO

II II IV IV II II II II III II II II I I I I II III IV IV I I I II III

22 24 26 18 22 20 18 18 16 12 14 28 34 26 26 14 26 20 26 20 30 20 22 26 16

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

SC GO TE TE TE TE TE TE TE SC TE TE GO TE TE TE FA FA GO GO TE SC SC SC SC

II II I II I III I I I III II II II II II II II II I I I I II II II

26 16 16 26 16 22 28 18 26 28 36 16 18 18 12 16 34 14 36 24 16 28 22 16 46

Dimensiuni d cm h m Cantitati

calitateClasa

Specia

calitateClasa

Nr.crt

Nr. crt

Specia

Dimensiuni d cm h m Cantitati

Report

Report

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

TE GO GO TE TE GO GO SC SC SC GO GO GO GO SC GO SC CA CA TE GO GO TE TE GO

II I I III I I II II II II I II II II II I I III III I I I I I I

18 24 22 14 28 16 12 48 44 44 20 18 18 10 40 38 34 20 16 18 12 20 24 22 26

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

GO GO GO TE TE GO GO GO GO GO GO GO GO SC TE TE SC TE TE TE TE TE GO GO GO

I II I II III I I I I I I I I III I II III II II II II II I I I

24 28 24 12 12 28 26 24 18 30 26 32 22 32 18 18 18 18 24 12 24 16 36 22 28

calitateClasa

Dimensiuni d cm h m Cantitati

calitateClasa

Nr. crt

Specia

Nr.crt

Specia

Dimensiuni d cm h m Cantitati

Report

Report

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

GO GO GO SC SC GO TE SC GO SC GO SC GO GO TE SC TE TE TE CA TE TE SC TE TE

I II II III II II II III III III III I I I I I I I I I I I I I I

24 18 20 2630 12 20 28 14 38 18 18 26 12 26 18 10 18 26 14 14 18 12 32 22 14

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

TE TE TE TE TE SC CA CA CA PA TE TE TE TE SC SC SC SC CA SC SC SC SC SC SC

I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I I

20 18 22 16 14 38 28 14 22 14 18 22 24 22 32 52 38 28 30 22 36 22 32 18 16

calitateClasa

Dimensiuni d cm h m Cantitati

calitateClasa

Nr. crt

Specia

Nr.crt

Specia

Dimensiuni d cm h m Cantitati

Report

Report

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25

SC TE SC SC TE TE TE SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC SC GO SC SC GO

III II I II II II I I I II I II II II II II II II II II II IV I I III

28 26 26 38 18 14 22 24 32 30 30 30 30 30 12 30 28 30 16 28 32 14 26 18 12

26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45 46 47 48 49 50

TE SC TE TE SC TE TE TE TE TE TE CA CA SC SC

II II II II III III III III III III III IV IV II II

16 12 16 14 46 12 14 12 12 38 38 20 22 12 10

Verificarea actului de punere in valoare


Verificarea diametrelor arborilor masurati

Categoria de diametre

Nr. de arbori din carnetul de inventariere

Suprafata de baza d*d*0.785/10000

Nr. de arbori inventariati pe teren la verificare

Suprafata de baza

10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 34 36 38 40 42 44 46 48 52 TOTAL

8 28 33 34 46 36 38 29 36 27 23 12 8 6 11 5 2 3 3 1 1 390

0.007 0.011 0.015 0.02 0.025 0.031 0.038 0.045 0.053 0.062 0.071 0.08 0.091 0.102 0.113 0.125 0.138 0.152 0.166 0.18 0.212 1.737

8 28 33 34 46 36 38 29 36 27 23 12 8 6 11 5 2 3 3 1 1 390

0.007 0.011 0.015 0.02 0.025 0.031 0.038 0.045 0.053 0.062 0.071 0.08 0.091 0.102 0.113 0.125 0.138 0.152 0.166 0.18 0.212 1.737

Coeficienti de echivalenta Grupa de specii foioase Clasa de calitate I II III IV Coeficienti de echivalenta 1 0.81 0.57 0.18

Verificarea inaltimii medii


Verificarea inaltimii medii a arborilor se face tinand seama de diametru mediu de 33.2 cm.Se stabileste valoarea medie a inaltimii arborilor verificati si se compara cu cea stabilita la intocmirea actului de punere in valore. Daca diferenta dintre cele doua valori este mai mare de 1,5 m ,atunci actul de punere in valoare se respinge. Datele din carnetul de inventariere Datele culese la verificare

Nr. arb. 4 3 2 1 6 6 5 D. med H. med

Diam. 24 22 23 25 26 32 30 26

H 17 17.5 16.5 17 18.5 18.5 18 17.5

Nr. arb. 4 3 2 1 6 6 5 D. med H. med

Diam. 24 22 23 25 26 32 30 26

H 17 17.5 16.5 17 18.5 18.5 18 17.5

Deoarece diferenta dintre inaltimea medie a arborilor folosita la intocmirea A.P.V. si cea masurata la verificarea acestuia nu depaseste 1.5m se considera ca inaltimea este corecta ,deci actul se accepta.

Structura masei lemnoase de exploatat din partida 1020


Nr. Specificatii UM crt . 1 2 Vol. Brut cu coaja Coaja lemnului de lucru m.c. m.c. Total FAG 2 0 Specia

149 20

STEJARI CARPEN PALTIN SALCAM TEI 31 15 2 62 37 4 1 0 10 5

4 5

Vol. brut fara coaja a) lemn lucru gros b) lemn lucru subtire c) lemn de foc d>5 cm d) craci d< 5 cm Vol, brut la ha Nr.arbori: -total -la ha Vol. Arborelui mediu Taxa forestiera:totala - la m.c.

m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c. m.c.

129 61 20 48 11 126

2 27 1 16 0 4 1 7 0 2 62

14 6 2 6 1

2 52 1 26 0 6 1 20 0 5 64 3 13 8 11 32

390 130 0.47 8214.5 3 330,67 2.98

9 80 3 0.22 94.4 3 2794 47.2 2 0.04 0.62 0.62 30.38 27 0.39

52 17 0.43 375.9 25.06 90.14 0.3

4 127 1 43 0.43 0.43 0.31 838.97 22.67 163.9 3947 81.93 63.66 0.04 1.24 1.24 0.74 0.74 39 118

6 7

m.c. lei lei

Consumuri tehnologice si pierderi

10

11

m.c. Vol.Brut cu m.c. coaja pentru productie Vol. % Lemnului marunt m.c. Vol.Brut cu m.c. coaja gros si subtire a) lemn gros b)lemn subtire m.c. m.c.

2.98 146.02

0.04 1.96

0.3 14.7

0.04 1.96

60.76 38.77 50.02 96 -0.04 2 34.74 9.38 26.42 3.7 11 -0.04 2 45.69 23.76

36.26 41.43 13.26

72.42 23.57

2 0

21 16.8

37 8.25 2 30.06

23 13.31 9.68

4.2

2.75

6.94

12

Vol.net gros si subtire comercial a) lemn gros comerciabil b) lemn subtire comerciabil c) lemn steri d) craci

m.c.

m.c. m.c. m.c. m.c.

53.45 18.53 39.1 11

0 13.6 0 3.4 0 7.38 2

7.5 0 2.5 2.7 1 0 0 21.93 5.06 18.76 5 10.42 7.57 10.26 3

Alegerea variantei tehnologice optime de exploatare


In parchetul Mahaceni cu suprafata de 3.00 ha se aplica taieri de conservare . Metoda de exploatare adoptata este trunchiuri si catarge. Procedeul de inventariere este fir cu fir , s-au inventariat 390 de fire. Volumul total al partizii este de 149 mc din care 81mc lemn de lucru, 20mc coaja lemnului de lucru si 48mc lemn de foc. Volumul arborelui mediu este de 0.38mc iar elajajul pe 52 % din fusul arboreului.Valoare totala a parchetului este de 8214.53. La alegerea variantei de exploatare cel mai important in acest caz este volumul arborelui mediu care este de 0,38 mc are rol decisiv in alegere variatei tehnogice mai ales ca panta terenul este de 40 g.si distanta de colectere aproximativ 500 de metrii. Parchetul este constituit din foioase 100%. Stabilirea cheltuielilor de colecta aferente mijloacelor folosite in parchetul Mahaceni, mijloace alese in concordanta cu conditiile impuse, se analizeaza prin compararea

consturilor total de colectare corespunzatoare fiecarei variante propuse. Vom analiza fiecare varianta de colectare propusa urmand a alege acea varianta care corespunde din punct de vedere economic ,adica care reclama cele mai mici costuri.

Costul tehnologic pentru apropiat cu atelaje


Mijloc operatii Specia Volum mc Dist M N.T F.T Salar Orar Valori lei Partiale Totale

Caii

Pregatit R si dat dupa F cai Scos R F

149

0.32

47.68

4.70

224.09 6 765.562 541.46 6

149

500

0.79

117.71

4.60

Costul estimat pentru amenajarea drumului de vite(cai) in lei ora


Cc=0.14*500*3.2=224 lei Costul furajelor La o productivitate de 10 mc in 8 ore pe atelaj, la un volum de 149 mc rezulta 15 zile Furaje concentrate 3.5kg/zi /cal=52.5kg*1.5lei/kg=79.275lei Fan 12kg/zi=180kg*0.5lei/kg=90lei In total=169.275 lei

Costul total pentru apropiat cu atelaje


Specificatii Costul tehnologiei Amenajarea caii Costur furaja Total Valoarea totala lei 765.562 224 169.275 1158.837

Costul tehnologic la apropiat cu TAF-650


Mijloc Operatii Specia Volum Distanta N.T. F.T. Salar Valori- lei

Mc TAF650 adunat cu R 149

m.

orar

Partiale Totale

cablu F Formarea R si legarea F sarcini Apropiat R F dezlegare R sarcina F

0.17

25.33

4.79

121.33

149

0.06

8.94

4.555

40.72

468.81

149 149

0.35 0.024

52.15 3.576

5.56 4.7

289.95 16.81

Costul carburantlor la TAF650


Traseu Felul comb,tip utilaj TAF650 A-1 tras cu cablu Apropiat Prestatia efectuata UM Totala mc km Norma consum cantitatea Valoare lei l/mc l Unitara totala Motorina 16.688 0.5335 15 6.1 101.796 6.1 3.254 10 150 255.05

total

TAF-650

149 0.112 0.5 1.067 Ulei 0.048

Costul total cu tractorul TAF 650


Specifificatii Costuri tehnologice Carburanti Total Lei 468.81 255.05 723.86

Evaluarea costurilor lucrarilor de exploatare


Devizul de executie pentru procesele tehnologice
Fond de timp nec. 17.8 8

Procesul tehnologic A.proces tehnologic de

Operatiifaze 1.doborat cu FMHQ262

Simbolul normei D.62.a.10

Grupa de specii Foioase

Volum U.M mc Mc 149

Distanta medie m *

N.T ore/mc 0.12

Salariu orar lei/h 5.5

Valoare manopera Unitara 0.66 Unitara 98.34

2.curatat de craci cu FMHQ262 3.sectionat cu FMHQ262 1. adunat m.l. cu tapina 2.pregatit m.l. si dat dupa vite 3.adunat m.l. cu atelaje proprii 4.formarea si legarea sarcinii pt apropiat cu TAF-ul 5.adunat m.l.cu troliu pe TAF 6.adunat prin semitarare cu TAF-ul 7.dezlegarea sarciniide la TAF 1.receptia, sortarea, expedierea m.l. 1.pregatit pt incarcat lemn gros+subtire D.proces tehnologic de transport 2incarcat lemn rotund cu Trolii

5.5 D.62.b.10 Foioase mc 149 * 0.13 19.3 7 5.5 D.62.c.10 Foioase mc 90 50 * 0.08 7.2 0.44 39.6 0.715 106.535

doborare

J.3.I.b

Foioase

mc 75

0.74

37

4.5 4.5

3.33

166.5

J.1.II.c

Foioase

mc 75

0.32

24 4.5 38.2 5

1.44

108

J.2.VI.b

Foioase

mc

0.51

2.295

172.125

J.7

Foioase

mc

60

0.06

3.6

4.5

0.27

16.2

J.9.b

Foioase

mc

60

0.14

8.4

3.5

0.49

29.4

B. proces tehnologic de colectat C.proces tehnologic pe platforma primara

J.8.III

Foioase

mc

60

500

0.22

13.2

0.66

39.6

J.7

Foioase

mc

60

0.02

1.2

2.5

0.05

J.11

Foioase

mc

149

0.08

11.9 2

2.3

0.184

27.416

J.22.b.I

Foioase

mc

149

0.3

44.7

2.2

0.66

98.34

NecCapIII55

Foioase

mc 20 TOTAL

0.28

5.6

0.84

16.8 921.856

Caculul necesarului de carburanti

Nr. crt U.M A.Benzina

Specificatii

Grupa de specii

Cantitatea mc-

Norma de consum l/mc

Cantitatea necesara (l)

Pretul unitar Total

Mc

Doborat arbori cu FMHQR262

Foioase rasinoase

149 0

0.05 0

7.45 0

5.9 0

43.95 0

5.9
Curatat de craci cu FMHQR262 Sectionat in parchet cu FMHQR262 foioase rasinoase

Mc

149 0 90 0

0.11 0 0.08 0

16.39 0 5.9 7,2 0 31.04

96.7 0 42.48 0 183.13

3 Mc TOTAL.A B.Motorina

foioase rasinoase

0 5.9

Mc

Apropiat lemn cu troliu pe TAF 650 Incarcat lemn cu Trolii

foioase rasinoase foioase rasinoase

0.57 l/tona 60 20 Km 0.31 l/mc 34.2 6.2 40.4 71.44 6.1 6.1 6.1 208.62 37.82 246.44 429.57

2 Mc TOTAL B TOTAL CARBURANTI

Calculul consumului de lubrifianti


Denumirea Lubrifiant folosit Pretul utilajului si a operatiilor Carburantul Cantit.de Locul de Nr. tehnologice Tipul de Coeficientul consumat lubrifiant crt operate Ungere lubrifiant de ungere -lnecesara(l) unitar Total

Motofierastrau HQ262doborat Motor curatat de Aparat craci sectionat Taiere Tractor TAF650 -adunat troliu cu Motor

Ulei amestec

0.02

25 25 35 35

0.5 10.5 0.7 0.7 35 2.83

23 8.5 10 8 11

12 89 7 5.6 31.13

Ulei pt ungere 0.42 Ulei motor 0.02

Transmisie Valvolina 0.02 Hidraulic Ulei hidrlic 0.01

-apropiat lemn

Incarcator Trolii -incarcat lemn 3 TOTAL

Motor

Ulei motor

0.02

24 24 0

0.48 0.24 0

10 8 11

4.8 1.92 0 151

Transmisie Valvolina 0.01 Hidraulic Ulei hidrlic 0

Fisa de lucrari si activitati de deservire a procesului de productie si de munca necuprinse in devizele de executie
Nr. crt Cantitate Norma Fond Pret de de timp unitar timp necesar A.LUCRARI DE PROTECTIA MUNCII 1 Identificat si Mc 0 0 0 semnat iescari 0 2 Doborat iescari Mc 0 0 0 0 3 Indepartat Mc 0 0 0 iescari 0 4 Amenajat Ml 20 0.36 poteci acces 36 0.6 5 Amenajat Buc 2 4,00 izvoare pt apa potabila 8 12 6 Amenajare Buc 1 23,90 cabina WC 24 22.1 7 Impartit parchet Km 0 1,50 in sectiuni si postate 0 2,3 Categoria lucrari de U.M total

0 0 0 12 24 22.1 0

8 9 10

Instructaj muncitor protectia muncii Montat tablite Buc avertizoare Delimitat locuri Buc periculoase

2 5 1

8 16 1,00 5 4,00 4 25.7 25.7 99.9 2.3 11.5 2.3 4.6

TOTAL A B. LUCRARI P.S.I. 1 Amenajat loc Buc 2 4,00 24.1 fumat 8 2 Amenajat Buc 1 8,00 24.5 pichet de incendiu 8 3 Amenajat Buc 1 16,00 26 depozit de carburanti 16 TOTAL B C. ACTIVITATI DE INTRETINERE A MIJLOACELOR DE MUNCA 1 Intretinere F.M. Buc/luna 2 3 22.22 6 2 Intretinere odata/luna 0 0 0 FPU500 0 3 IntretinereTAF- Buc/luna 1 8,00 24.5 uri 0 TOTAL C D. PERSONAL INDIRECT PRODUCTIV 1 Forjor Ore 8 1,00 8 4,63 2 Ingrijitor baraca muncitor 5 3.81 3.52 (om/zile) 19.05 3 Ingrijitor atelaje muncitor 5 0.67 22.1 (om/zile) 3.35 TOTAL D E. ALTE LUCRARI 1 Curatit parchet Ha 3.0 10 30 5.6 TOTAL E TOTAL

48.2 24.5 26 98.7 133.32 0 24.5 157.82 37.04 67.056 74.035 178 168

168 702.42

Fisa de calcul pentru materiale necesare, in Parchetul Mahacenivolumul de 149 mc pentru stabilirea normelor de consum
Nr.crt Denumirea materialelor utilizate 1 2 3 U.M. Norma consu /U.M. de Cantitate Total Pretul de necesar control unitar Total 4/1000mc 46 1 80 80 2/1000mc 64/TAF 26 0 1 0 80 80 0 0 0,2/om/luna 5 0,5l/zi 2 4/cal/luna 8/potcoava 2buc/lant 2 12kg/cal/zi 1/1000mc 1/lant 5 2 8 64 1 180 1 2 2 1 2 1 8 3,5kg/cal/zi 52.5 1 2.5 2 8 64 1 2 180 1 2 2 1 2 1 8 52.5 3.7 3.5 25 10 0.23 12 12 150 0.5 110 6.5 23 24 25 30 11.2 89.6 1.5 27 1185.75 300 90 144 13 46 24 50 30 3.7 68,4 50 80 14.72 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 Pile pr buc. motof.HQ232 Instinctor PSI Fan pt cabaline Lama HQ Pile late Topoare Lopeti Sape de munte Tarnacoape buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc. buc.

Lant HQ buc. doborat+sectonat Lant HQ curatat buc. craci Lant kg antiderapant pt FPU500(6X19) Sapun Petrol Trusa sanitara Potcoave Caiele kg l buc. buc. buc.

4 5 6 7 8

Manusi de buc. protectia muncii kg

Furaje concentrate TOTAL

Total C.A.S. TVA Neprevazute si rotunjiri Total deviz

31.00% 24%

8214.53 2546,5 5668.03 1360.33 200 4107.7

Autorizarea spre exploatare a masei lemnoase din partida 1020 parchetul Mahaceni

Exploatare masei lemnoase din partida 1020, parchetul Mahaceni se efectueaza in baza autorizatiei de exploatare numarul 181 din 15 .08.2012, in cadrul perioadelor si termenelor prevazute de aceasta,15 08.2012-15.09 2012. R.N.P. REGIA NATIONALA A PADURILOR DIRETIA SILVICA ALBA Ocolul silvic Aiud Seful ocolului Crizboi Ioan AUTORIZATIE DE EXPLOATARE Nr181 din 15 08 2012 1 Subsemnatul ING. Crizboi Ioan , seful Ocolului Silvic Aiud autorizez agentul silvic Ocolul silvic Aiud reprezentat prin ING. Pavel Adrian imputernicit, in baza inputerniciri nr 2669 din 16.10.2012 emisa de R.N.P Directia silvica Alba .in conformitate cu Normele aprobate cu Ord.R.N.P sa exploateze masa lemnoasa din partida 1020,U.P.III Aiud. Ua140C avand un volum brut de 149 mc pe o suprafata de 3.00ha si un numar de 390 arbori marcati cu ciocanul rotund PS01-01AB pentru efectuarea unei taiei de conservare.

Parchetul este delimitat prin :linii parcelare si subparcelare, iar arborii de limita sunt insemnati inel de var sau vopea alba la inaltimea pieptului si marcati pe cioplaj la 1.30m de la sol si pe radacina proeminenta cu ciocanu patrat nr ......-....... cu ocazia lucrari de evaluare a masei lemnoase, conform schitei de pe verso a.p.v. 2 In intervalul 15 08 2012-20.09.20.12 unitatea de exploatare poate sa execute lucrari de pregatire a parchetului cu respectarea prevederilor art....pct...din Nrmele aprobate cu Ord. R.N.P: -asigurarea conditilor pentru respectare normelor de tehnica securitatii muncii-doborarea Cu ocazia predari parchetului se vor materializa caile de scos apropiat si a platformei primare. Se vor respecta OM635/2002,Normele de N.T.S.si P.S.I. precum si tehnologia de exploatare TRUNCHIURI SI CATARGE. -amenajarea cailor de acces pentru tactoare conform schitei de pe verso apv cu respectare prevederilor art....pct...din Normele aprobate cuOrd.R.N.P precizand nr si lungimea traseelor materializarea lor realizandu-se cu vopsea alba. -constructii de cabane pentru muncitori, adaposturi pentru animale,depozite de carburanti etc.cu respectarea amplasamentului din schita de pe dosul apv si a prevederilor din NormeleR.N.P(enumerare suprafata). -realizarea mijloacelor de protejare a regenerarii prin Respectarea OM635/2002 a drumurilor de scos apropiat si a tehnologiei de exploatare -realizarea mijloacelor de protejare a arborilor dea lungul traseelor de scos-apropiat prin : mansoane,lungoane etc -materializarea pe teren a platforei primare cu respectarea prevederilor din Normele aprobate de R.N.P. in suprafata de 500mp. in u.a 3 Activitatea deexploatarea parchetului se va organiza si desfasura cu respectarea stricta a prevederilor din Normele aprobate de R.N.P 4 Tehnologia de exploatare admisa este Trunchiuri si catarge 5 Parchetul se va expoata in termenele de recoltare si colectare de la 18 10 2012 pana 20.11.2012. 6 Reprimirea parchetului se va face la data de 20 11 2012 7 Nerespectarea regulilor de exploatare si a termenelor acorate prin prezenta autorizatia va atrage, dupa caz, raspunderea persoanei juridice sau fizice vinovate, conform reglementarilor legale in vigoare. 8 Autrizat pentru prestari servicii. Seful ocolului ING.Crizboi Ioan Ridicat autorizatie azi 15.08.2012 Imputernicit ING. Pavel Adrian

Preadarea parchetului Mahaceni,partida 1020


Dupa emitere autorizotiei de exploatare urmeaza predarea parchetului pe teren cu intocmirea Procesului-Verbal de predare a parchetului. REGIA NATIONALA A PADURI-ROMSILVA DIRECTIA SILVICA ALBA OCOLUL SILVIC AIUD AGENT ECONOMIC S.C SILANAS.R.L

Proces verbal
De predare a parchetului Mahaceni, partida nr.1020 incheiat astazi 15.08.2012

Subsemnati Marius Zaharie si Roman Ovidiu padurar , din parte ocolului silvic Aiud si Bocor Andrei din parte cumparatorului, titularul imputernicirii nr. 110346/2012, emisa de reprezentatul legal al D.S.Alba , am procedat la predarea-primirea partizii nr.1020, conform autorizatiei de exploatare nr181/15.05.2012 din U.P.III Aiud,u.a.140C, delimitata prin limite parcelere si subparcelare.

Limitele parchetului, marcate conform autorizatiei de exploatare, au fost parcurse si imputermicitul cumpartorului desemnat sa raspunda de respecarea regulilor silvice de exploatare. Pe suprafata parchetului se afla un nr 390 arbori identificati conform inventarului in baza careia s-a construit aceasta partida. Intalatiile asagere de scos-apropiat sunt/nu sunt avizate, sunt/nu sunt executate. Caile de scos-apropiat material lemnos din parchet s-au materializat pe teren limita arborilor insemnati cu vopsea alba la nivelul pietului, conform schitei anexate, pe traseele stabilite de specialistii ocolului silvic impreuna cu cei ai agentului economic care face exploatarea. In vederea evitarii prejudicirii arborilor din vecinatatea cailor de acces, se vor lua masuri de protejare a acestora prin mansoane de cauciuc, lungoane etc. Sunt executate urmatoarele constructii ,cabane pntru muncitori, adaposturi pentru animale, depozite de carburanti ,coform aprobarii date, care sunt necesare activitatii de exploatare. Platforma primara in suprafata de 500 mpn este materializata pe teren prin limite de tarusi cu placute de avertizoare. Sa se respecte OM635/2002 normale N.T.S. si P.SI precum si tehnologia de exploatare Trunchiuri si catarge.

Controlul activitati de exploatearea


Modul de desfasurare a lucrarilor, gestionarea materialui lemnos, respectarea prevederilor proiectului tehnico-economic aprobat, a regululor generale de desfasurare a lucrarilor , s-au constatat cu ocazia controlului de exploatare efectuat in parchet , ocazie cu care s-a intocmit Procesul verbal prezentat mai jos: M. A. A. P. REGIA NATIONALA A PADURILOR Directia Silvica ALBA Ocol Silvic Aiud PROCES VERBAL de control al exploatarii Data 23 08 2012 Se aproba

Subsemnati Marius Zaharie si Roman Ovidiu padurar, din parte ocolului si Bocor Andrei din parte cumparatorului,am efectuat controlul parchetului 1020 U.P III Aiud, u.a 140C de produse P1 ,taieri de conservare cu volum brut pe picior de 149 mc, obiect al contractului cu nr. de livrare 2423 din data de 15.08.2012 a carei exploatare s-a facut in baza autorizatiei 181 din 15.08.2012 avand termen de exploatare intre 15.08 2012 si 20.09.2012 facand urmatoarele constatari: 1Modul cum s-au executat lucrarile de exploatare:

-volumul recoltat 149 mc din care livrat 149 mc -cautiune achitata 300 lei -plati efectuate 2480 lei aferent volumului de 149 mc -constatari cu privire la modul cum se respecta O.M nr. 635/2002 Nu s-au constatat abateri privind normele de exploatre.Momentan in parchet se lucreaza cu o echipa de lucru formata dintr-un TAF si 5 muncitori forestieri.De asemenea se respecta tehnologia de exploatare in trunchiuri si catarge. Drumurile de scos ,apropiat sunt respectate. 2.Curatarea parchetului: Parchetul se curata concomitent cu exploatarea. 3.Prejudicii(prezentare si calculul valoric): -arbori taiati nemarcati Nu s-au gasit taiati arbori nemarcati -arbori vatamati Nu s-au gasit arbori vatamati -semintis prejudiciat Nu este cazul -alte prejudicii Nu s-au constatat 4 Penalitati: Nu propunem penalitati 5. Sanctiuni aplicate: Nu se aplica sanctiuni 6.Alte constatari,alte precizari,concluzii: Sa se respecte Om 635/2002 normele N.T.S si P.S.I precum si tehnologia de exploatare Trunchiuri si Catarge.Sa se urmareasca incadrarea in termenele de exploatare.sa se mentina permanent curatate santierele aferente parchetului dar mai ale a platformei primare.Sa se urmareasca mai atent sortarea lemnului pe categorii de calitate. Semnaturi: Organ de control Asistenti, din partea : S.CSILANAS.R.L Bocor Andrei

Reprimirea parchetului

La expirarea termenului prevazut in autorizatia de exploatare s-a facut reprimirea parchetul. Aceasta s-a consemnat in Procesul Verbal de reprimire a pachetului. REGIA NATIONALA A PADURILOR Directia silvica ALBA Ocolul Silvic Aiud Se aproba

Proces verbal a parchetului Data 20. 09. 2012 Subsemnati Marius Zaharie si Roman Ovidiu padurar, din parte ocolului si Bocor Andrei din parte cumparatorului,am efectuat controlul parchetului 1020 U.P III Aiud, u.a 140C de produse P1 ,taieri de conservare cu volum brut pe picior de 149 mc, obiect al contractului cu nr. de livrare 2423 din data de 15.08.2012 a carei exploatare s-a facut in baza autorizatiei 181 din 15.08.2012 avand termen de exploatare intre 15.08 2012 si 20.09.2012 facand urmatoarele constatari: 1Modul cum s-au executat lucrarile de exploatare: -volumul recoltat 149 mc din care livrat 149 mc -cautiune achitata 300 lei -plati efectuate 2480 lei aferent volumului de 149 mc

-constatari cu privire la modul cum se respecta O.M nr. 635/2002 Nu s-au constatat abateri privind normele de exploatre.Momentan in parchet se lucreaza cu o echipa de lucru formata din un atelaj si 5 muncitori forestieri.De asemenea se respecta tehnologia de exploatare in trunchiuri si catarge. Drumurile de scos ,apropiat sunt respectate. 2.Curatarea parchetului: Parchetul se curata concomitent cu exploatarea. 3.Prejudicii(prezentare si calculul valoric): -arbori taiati nemarcati Nu s-au gasit taiati arbori nemarcati -arbori vatamati Nu s-au gasit arbori vatamati -semintis prejudiciat Nu este cazul -alte prejudicii Nu s-au constatat 4 Penalitati: Nu propunem penalitati 5. Sanctiuni aplicate: Nu se aplica sanctiuni 6.Alte constatari,alte precizari,concluzii: Sa se respecte Om 635/2002 normele N.T.S si P.S.I precum si tehnologia de exploatare Trunchiuri si Catarge.Sa se urmareasca incadrarea in termenele de exploatare.sa se mentina permanent curatate santierele aferente parchetului dar mai ale a platformei primare.Sa se urmareasca mai atent sortarea lemnului pe categorii de calitate. Semnaturi: Organ de control Asistenti, din partea: S.CSILANAS.R.L Bocor Andrei

PROTECIA MUNCII
Prevenirea accidentelor de munc reprezint o sarcin de prim importan pentru ntregul personal muncitor i n primul rnd a personalului de conducere din ntreprinderi, uniti, secii sectoare i parchete de exploatare. Reducerea numrului i a gravitii accidentelor de munc prin ridicarea nivelului general al activitii de protecie a muncii, este o obligaie prevzut n legislaia n vigoare Legea 90/1996 (Legea proteciei muncii). Msuri cu caracter general de protecie a muncii n exploatri forestiere au n vedere urmtoarele: instruirea muncitorilor se va face prin demonstraii practice, iar introducerea lor n lucru se va face numai dup ce s-a constatat c i-au nsuit normele de protecie a muncii la primirea noilor utilaje se va face o instruire special a celor ce urmeaz s le deserveasc la repartizarea muncitorilor n procesul de producie se va ine seama de pregtirea profesional, de vrsta muncitorilor, de starea fizic a acestora, de complexitatea operaiilor i de gradul de periculozitate pe care l reprezint operaia respectiv purtarea obligatorie a echipamentului de protecie prevzut n NTS (casc, palmare) de ctre toi muncitorii n timpul procesului de producie

delimitarea i marcarea vizibil a zonelor periculoase la fiecare loc de munc conductorul procesului de producie nu va prsi locul de munc pn nu stabilete precis cine este nlocuitorul su pe perioada ct lipsete din parchet. Msurile de protecie a muncii la lucrrile de recoltare a lemnului se refer la urmtoarele aspecte:

1. Este interzis a ncepe tierea arborilor nainte de a se face pregtirea locului de munc care const n: tierea vegetaiei lemnoase din subetaj, a tufriului, curirea crcilor bttorirea zpezii n jurul arborilor formarea potecilor de retragere a muncitorilor dobortori. 2. Direcia de doborre trebuie astfel stabilit nct arborele n cdere s nu se anine i s nu cad peste ali arbori dobori: tapa se va face pn la adncimea de 1/3 din grosimea arborelui de rinoase i de 1/3 pn la foioase cnd arborele d semne de micare, dobortorii vor scoate ferstrul din tietur i vor da semnalele convenionale, pentru a preveni muncitorii din vecintate. Ei se vor ndeprta la o distan de 15 metri de trunchiul arborelui, pe direcie lateral i napoi fa de direcia de cdere a arborelui (la circa 45 de grade) spre a nu fi lovii de arborii n cdere ori de buci de lemn sau crci 3. Este interzis doborrea arborilor nclinai sau a celor cu coronamentul ntr-o parte, n direcia opus nclinrii sau aceleia n care este dezvoltat coronamentul. 4. La nceputul tierii ferstrul se reazm cu gheara de sprijin de trunchiul arborelui. Nesprijinirea ferstrului i introducerea brusc a lanului tietor n lemn produc izbituri periculoase att pentru utilaj ct i pentru muncitor. 5. Pentru a nu bloca lanul tietor al ferstrului ct i pentru o mai bun dirijare a cderii arborelui, se vor folosi pene din lemn. 6. n cazul ruperii lanului tietor se oprete imediat motorul ferstrului. 7. Eliberarea ferstrului din tietur, la sfritul tierii, trebuie s se fac lin, fr smucituri, pentru a se evita cderea sau ruperea lanului.

8. n timpul cderii arborelui, retragerea motoristului spre locul de refugiu se face cu motorul oprit sau cu turaie redus. 9. Transportul ferstrului cu benzin se poate face pe umr numai cnd are motorul oprit. Dac motorul este nclzit se va avea grij ca toba de eapament s nu se ating de hainele sau de pri ale corpului muncitorului. 10. Dezaninarea arborilor agai se face de ctre o echip instruit n mod special, condus de maistrul sau gestionarul de parchet i dotat cu dispozitive (tirfor, cabluri). 11. nainte de nceperea lucrului arborele va fi cercetat dac nu este arcuit, n caz afirmativ, se va nltura arcuirea i se va asigura rdcina cu cablu, contra rostogolirii, iar numai dup aceea se va trece la fasonare. 12. Secionarea lemnului se face mecanic din amonte, asigurndu-se fiecare seciune contra rostogolirii. Unde exist pericolul rostogolirii rdcinii, acestea se va ancora cu un cablu i se va lsa la rdcin o bucat de trunchi de 1,5 2 metri sau ct este necesar s nu se permit rostogolirea rdcinii. 13. Crcile se cur ncepnd cu cele de la baza trunchiului i terminnd cu cele de la vrf. Muncitorii trebuie s stea n parte opus prii arborelui de pe care se cur crcile. 14. ndeprtarea cioturilor uscate prin lovituri date cu muchia toporului este interzis, operaia fcndu-se cu tiul toporului. 15. Curirea de crci la un arbore se face de un singur muncitor, iar n terenuri cu pante mari se va asigura arborele cu rui mpotriva rostogolirii, interzicndu-se orice activitate n partea din aval a locului unde se cur arborii de crci. 16. La secionarea trunchiurilor aflate pe pante mai mari de 10 % se va ine seama de urmtoarele : nainte de nceperea operaiei de secionat truchiurile vor fi sprijinite cu rui sau proptele bine fixate la ambele piese ce vor rezulta prin secionare; este interzis a se sprijini buteanul cu corpul sau cu picioarele; pe terenuri n pant secionarea trunchiurilor se va face numai din amonte.

A. Colectarea lemnului cu tractoare

la lucrrile de colectare se vor folosi tractoare echipate cu cabluri de rezisten la rsturnare, cu plas de protecie i anexe necesare (sap i troliu); este interzis transportul de persoane pe tractor; este interzis s se lucreze cu tractorul nereglat este interzis adunatul lemnului din parchetele n care lucrrile de recolatare nu au fost terminate. Distana pn la postaele n care se doboar va fi de minimum 50m; se interzice: lucrul cu cablul troliului i cu ciorchinarele fr mnui sau fr palmare; trecerea peste butenii aflai n micare, peste cablu n timpul funcionrii acestuia; mersul n faa sau n aval de butenii care se retrag cu troliu; mersul n faa sau lng butenii care se scot prin semitrre cu tractoare; urcarea pe buteni n timpul micrii acestora;

trasul butenilor sau al catargelor de la cioate cu troliu se va face numai cnd sapa tractorului este fixat la sol; cablu de pe troliu va fi de construcie indicat de cartea tehnic a utilajului; este interzis legarea butenilor sau a catargelor cu cablu de pe trolii sau prin baterea de pene. Pentru legarea sarcinii se vor folosi ciochinarele prevzute cu lan sau za; legarea se va face la 50cm de la captul butenilor, cu zaua sau lanul n partea de jos, spre pmnt, pentru ca butenii, la punerea n micare s se roteasc parial n jurul axei lor;

dup legarea sarcinii, tractoristul trebuie s atepte semnalul din parte ajutorului de tractorist sau a legtorului, pentru a ncepe trasul cu troliul. Nu va trage pn nu se va convinge personal c muncitorii s-au retras din zona periculoas;

este interzis muncitorilor s stea n timpul demarrii n apropierea cablurilor de traciune care se pot rupe i produc accidente; manevra troliului de pe tractor se va face numai de ctre tractorist;

n tot timpul ct dureaz trasul cu troliul legtorul va urmrii sarcina stnd n amonte de butean. n caz de obstacole, legtorul va da semnalul de oprire cu cel puin 3m nainte de a ajunge la el;

la sfritul zilei de lucru tractoarele se vor parca numai n locurile special destinate.

D. Msuri de protecie a muncii la lucrrile din platforma primar secionarea arborilor sau trunchiurilor, funcie de capacitate mijlocului de transport se face la locurile nsemnate dup ce din zon au fost degajate crcile i trunchiurile aezate stabil pe sol; pregtirea lemnului pentru ncrcare cu autotroliu se va face prin voltare cu apina sau prin manipularea materialului lemnos i muncitorii care lucreaz n platforma primar.

S-ar putea să vă placă și