-

Arhitectura Memoriei noua frontiera a spatiului sacru rezumat

1. istorie inceputurile genului arhitectural: post WW1. Cauze: nr mare de morti, pentru cauze putin intelese caracterul mondial al razboiului necesitatea se a sistematiza institutia aducerii aminte marcarea locurilor de batalie: mod de afirmare/consolidare a identitatii nationale post WW2, proces de rememorare ce produce structuri diferite: nu repetarea arh eroice, postreligioase (tip Marasesti), ci, in blocul estic, arh.memoriei este infestata de propaganda comunista, fara a concretiza o expresie alternativa. mai intersant in SUA: memorial WW2 (2004), R. Coreea si Vietnam (1982, arh. M.Ling) caz aparte: rememorarea Shoah intensitatea crimei si absurditatea ei schiteaza o alternativa la genul deja constituit; calitatea ac memoriale va da directia pentru acceptiunea actuala a termenului. momentul 1989: marcare a locurilor de detentie, tortura, cimitire. (Cimitir Eroii Revolutiei, proiect nerealizat Mandarin+Zeno) primele memoriale (WW1) subsumate unei retorici proprii bisericilor; localizarea pe teritoriul neutru al locului public face memorialul din ce in ce mai autonom in raport cu limbajul arh religioase de la care a pornit, sprea a-si construi propriile metafore plastic

2. modificari a. arh memoriei parasteste locurile, de regula extra-urbane, ale traumei comemorate spre a se pozitiona in centrele oraselor, in soatiile publice ale acestora; process cu dubla determinare: migrarea traumei insesi catre centrele oraselor (9/11, Madrid, Londra) mutarea accentului de pe locurile producerii unei traume spre un loc comun destinat aducerii aminte supus vizibilitatii si accesibilitatii publice. b. procesul de urbanizare si publicizare implica doua metamorfoze slabirea influentelor formale religioase adaptare la topografia sp publice (din erectila si falogocentrica, la orizontala sau negativa excavari WTC Memorial sau cubul extras din apa raului la Frankfurt am Main)

c. arh memoriei controversate datorita multiculturalismului si existentei postcomuniste memorial propus de Hans von Houwelinger lespede inscriptionata nu uita pe laturile paralele in ambele limbi pt a forta apoi indivizii de etnii diferite sa se uite in ochi; numitor comun: drama general umana, indiferent de etnie. 3. sacrul non-religios - Euharistia in sine e un memorial; construirea de martyria presupunea, de fapt, salvarea de la uitare a unui nume care merita amintit obicei pastrat pana in sec XX. - Relatia cu spatiul public impune insa neutralitatea ca conditie; locul public conteaza pe capacitatea chorala de a putea gazdui orice cetatean al urbei, fara a tine partea vreunuia (valorilor, ideilor, credintelor sale) - WTC Memorial: amprenta celor doua turnuri, in care apa se prabuseste nimic religios, si totusi nelinistitor (pentru a impiedica sinucideri, s-au plantat 400 de stejari in jur) - Memorialul Holocaust Frankfurt am Mein: prezenta prin absenta (a cubului de apa) - AI1 impotriva Mem. Revolutiei Buc: Nu e sufficient de neutru dpdv religios pt evenimentul comemorat referintele sunt incorecte symbolic (calcatul pe cruce, sectiunea triunghiulara a elem vertical) 4. procedee arhitecturale a. provenite din lbj religios - pomelnicul lista de nume pe un perete vertical (mem.Vietnam) - sect triunghiulara (Sf.Treime) - piatra de mormant (Berlin, Yad Vashem-lespezi de piatra sub care se afla cenusa adusa din lagarele de concentrare) b. lbj non-sacru - absenta (cub Frakfurt am Main) - excavatia (WTC) coborarea in suberan suspenda orientarea spatiala si induce effect de apasare - vidul traversat de scara diagonal (Libeskind, Jewish Museum Berlin) - efecte sinestezice (instalatie Jewish Museum, calci pe chipuri de fier ca niste masti ingrozite care scot un sunet; lumina si sunet la mem. americane; apa la WTC marcheza magnitudinea dramei dar si induce efecte potential depressive; efecte trompe loeil la Memorialul Copiilor Yad Vashem- candele in colturile stelei lui David amplificate de efecte de oglindire) - forma arhitecturala: Yad Vashem (Safdie)- sect. triunghiulara muzeu, cu o lama de lumina zenitala, combinata cu infigerea acestei lame de beton in munte, iesind victorioasa de partea cealalta, unde se deshide catre Ierusalim.

5. monument vs monumental disociere intre monument (acretie a unui eveniment menit sa ramana in memoria colectiva) si monumental (atribut legat inextricabil de gabaritul unei cladiri)

11

AI= Augustin Ioan

AI pledeaza pt monumente fara monumentalism, locuri ale memoriei unde unde reperul privilegiat=omul : corpul sau pentru scara obiectului si memoria sa pentru semnificatia lui Monumental -> scara ob -> teoremele magnitudinii la Koolhaas (Bigness): magnitudinea produce un prim effect de stupefactie, de strivire a celui ce priveste; acestui effect nu Ii putem atribui valoare poz sau neg, el exista pur si simplu Chetiune care antreneaza studiul identitatii individuale si/sau de grup. AI nu e de accord cu Ctin Joja, care sustinea ca exista o monumentalitae in vernacularul ro (asocierea prispei cu colonada templului antic); expresiile de arh locala la scara mai mare (ansambluri manastiresti) au fost influentate de modele in care contributia etnicilor ro lipseste.

6. Supravegherea privire de sus, care controleaza cp vizibilitatii Panoptikon, Foucault, etc Relevant pt arh memoriei: reversibilitatea cuplului a vedea-a fi vazut. (la opera/teatrele greci antice, daca reflectorul se pune pe spectator si nu pe scena, ei pot fi supravegheati dintr-un singur punct, al scenei. Bataille: cele doua limite ale orasului sunt muzeul si abatorul -> cazul in care abatoarele umane (lagarele de concetrare/exterminare) ajung in timp sa devina muzee: intrabarea este in ce masura muzeul mai pastreaza ceva din violenta constitutiva a abatorului; asadar, sa isi nege statutul sis a mentina in present, activa, trauma pentru pentru generatiile viitoare.

7. Vestigiul ipostaza a monumentului, capabila sa declanseze amintirea, sa reinfiinteze o stare anterioara prezenta pe un anumit loc declanseaza memoria locului, tocmai pentru ca pare a nu fi la locul lui undeva une, mai inainte, facea parte din realitatea locului biserica bombardata din Dresda cetatea Buda: incorporare a vestigiilor in carnea prezenta a caselor reconstruite- asemenea unui mutilate de razboi, poarta in sine si explicatia traumei sale

8. Timpul - evolutia permanenta a ceva in altceva => timpul 0 al constructiei e greu de stabilit cu exactitate: pre-folosire a materialului si sitului in momentul constructiei, iar in momentul demolarii subzista premisele unei realitati viitoare - situri-palimpsest: strat peste strat, stergere peste stergere - restaurari sau constructii in situri istorice: coprezenta elementelor supravietuitoare ale straturilor vechi tendinta la moda, ca si cum casa cea noua ar preste din/pe carnea celei vechi - Lebbeus woods: Sarajevo si Havana continuarea logicii cangrenoase a primei disparitii prin marcarea tesutului cicatricii sau prin cresterea de tumori care nu fac decat sa puna in vizibil cancerul intrinsec: de ce sa camuflam urmele dramelor urbane, daca una din cauzele pentru care ele sunt repetate este stergerea lor din carnea oraselor? vezi Casa Poporului-camuflarea cu lcadiri inalte ar ascunde tumora. 9. atributele originare ale orasului

apud Joe Kotkin, The Postmodern City Atribute primare, camuflate in inconstientul individual/colectiv; orasele vechi se aseamana cu cele noi, ceea ce le fundeaza si le duce la ruina urmeaza o aceeasi reteta Sacred Safe Busy Trebuie indeplinite concomitant pentru ca se pondereaza si influenteaza reciproc. Intre ele exista o relatie de subtila capilaritate Sacred: Kotkin intelege prin asta identitatea marelui oras, aderenta la valori impartasite si celebrate in mod comun, de pilda cele civice) Busy: noi centre periferice, fara a fi insa marginale (centrul de afaceri Edinburgh, R.Meier) Safe: atribut pus masiv in chestiune dupa atentatele 9/11 etc. atacul asrpura spatiului public e un atac direct la adresaa civilizatiei occidentale, unde aici este motorul societal si nu in sp privat. Supradezvoltarea retelelor, a interfetelor, a spatiilor comuicante are drept revers faptul ca isi expun vulnerabilitatea Daca nu credem in siguranta spatiului public, incetam sa il folosim. AI nu e profet, dar crede ca una dintre consecintele terorismului, ca atac asupra sp public urban, va fi o noua dezurbanizare, dup ace anii 90 pareau sa re-europenizeze orasele americane (desfiintarea autostrazilor care trec prin downtown, restaurarea centrelor istorice, gustul pentru locuirea in centru)

10. memorialele private au pornit spontan si s-au cronicizat in spatiul public cruci care marcheaza morti violente; comune pe marginile soselelor, si-au facut aparitia si in spatiul public din Buc, ridicate de familiile indoliate la 1989 (la sala Dalles de ex) memoriale spontane legate de alt strat de memorie colectiva: post fenomenul Pta Universitatii, din 1990 = cruci, graffiti, stencils. In 2000, autoritatile dispun distrugerea acestui palimpsest de inscriptii de pe peretii UAUIM

ii Ruinanta 1. Traditia Traditia = federatie de naratiuni cu diferite grade de generalitate si complexitate, semnficative pentru un grup (familie, comunitate) si care se transmit din generatie in generatie naratiunile pot privi facerea (mituri ale genezei) dar si pre-facerea (poiesis si techne), adica lumea in primul caz si lumea in sens heideggerian, in al doilea. traditia explica locul si rolul fiintei in arhi, traditia pare sa fie constituita din 3 naratiuni semnificative topos - stiinta a identificarii si pregatirii locului pt constructie typos optiune pentu unul sau altul din tipurile consacrate de cladire techne mod de a transpune pe acel sit acea actualizare a tipului

ATRIBUTE ale traditiei a. arche traditia este straveche si tocmai in aceasta consta autoritatea ei; originea, vechimea si intemeierea ei sunt adeseori legate de un fapt sacru o apelul la arche-tipuri (modele exemplare) b. valor din vechimea si din transmiterea ei nealterata in esenta decurge valoarea traditiei o vechimea si conformitatea la traditie garanteaza calitatea pentru grupul atasat respectivei traditii o inovatia inseamna o cat mai buna adaptare a circumstantelor noi la sensul traditional c. post-factum traditia este observata in existent si devenirea ei o nu poate fi anticipate d. id/alter traditia confera identitate grupului, asigura adeziunea,coeziunea si conformitatea in/la grup prin atasamentul fata de ea e. (re)itero repetitia cu regula de iteratie este regula central a oricarei traditii; exista un miex central vestigial, imprejurul caruia graviteaza toate celelalte componente, noi sau vechi f. pars pro toto fiecare dintre partile si articulatiile unei traditii da seama in chip fractalic despre imaginea intregului traditia nu exista decat ca process viu resucitarea unei traditii in moarte clinica sau mumificarea unei traditii se cheama istoricism si consecinta lui este muzeificarea.

2. Arche-tectonica exista un miez tare al arhitecturii, in general,nu numai al arhi sacre (desi aici este cel mai puternic conservat) care continua sa ramana arhaic, in sens etimologic acest miez tare este unul de alteritate radical care inrudeste arhi cu sacrul acest vestigially resistant core, pe care Frampton credea ca il poseda cultura arhitecturala tectonica, continua sa se manifeste in contemporaneitate in moduri dintre cele mai neasteptate acest caracter se numeste la AI retrofuturism

Arhitectura ca amanare care reinventeaza Nu eternitatea o cauta cei ce zidesc arhitectura ci, prin ea ca vehicul, lentoarea fastoasa a descompunerii; deliberata, o amanare a entropiei. Arhitectura ca teatru al memoriei Oroarea de vacuum, de loc gol, intre imediat in actiune sub credinta ca edificarea este, in sine, o forma de vindecare. Departe de a fi vindecatoare, arhi este, dimpotriva, o panoplie de gesture violente. Noul devine un eveniment al redescoperirii, al reinventarii traditiei- o metoda de contextualizare, nu rareori violenta, a trecutului. Timpul ca ingredient essential al arhitecturii: arhi se masoara in generatii successive, nu in vieti individuale- de aici caracterul ei aparenta perenitate.