Sunteți pe pagina 1din 16

Formule de analiză matematică

Formule de analiz ă matematic ă Asimptote • Asimptote orizontale Pentru a studia existen ţ a

Asimptote

Asimptote orizontale

Pentru a studia existenţa asimptotei orizontale spre +∞ la graficul unei funcţii se

calculează lim ( ) .

f

x

x →+∞

Cazul 1. Dacă această limită nu există sau este infinită atunci graficul nu are asimptotă orizontală spre +∞ . Cazul 2. Dacă această limită există şi este finită,egală cu un număr real l ,atunci graficul are asimptotă orizontală spre +∞ dreapta de ecuaţie y= l . Analog se studiază existenţa asimptotei orizontale spre −∞

Asimptote oblice

Asimptota oblică spre +∞ (dacă există) are ecuaţia y=mx+n unde m şi n se calculează cu formulele:

m =

n

=

f

(

x

)

[

x

(

fx

)

lim

x →+∞

lim

x

→+∞

mx

]

Analog se studiază existenţa asimptotei oblice spre −∞

Asimptote verticale

Se calculează

lim

<

x

x

x

x

0

0

f

(

x

)

şi

lim

>

x

x

0

x

x

0

f

(

x

)

.

Dacă una din aceste limite este infinită atunci graficul are asimptotă verticală dreapta de

ecuaţie

x = x

0

.

Derivata unei funcţii intr-un punct:

f

(

x

0

) =

lim

x

x

0

f

()

x

fx

(

0

)

x

x

0

Tangenta la graficul unei funcţii in punctul de abscisă x 0 :

y −=f (x )

0

f (x )(xx

00

)

Reguli de derivare:

(

fg

+

)

′=+′′ f g

(

fg

) ′=−′′ f g

(

cf

) ′=⋅ cf

(

f

f

⋅ ′′= ⋅+⋅

g

)

=

f

f

g

fg

′⋅−⋅ ′

g

fg

g

g

2

⎞ ⎟ ⎠ ) = f f g fg ′ ′⋅−⋅ ′ g fg g g

Tabel cu derivatele unor funcţii uzuale

Tabel cu derivatele funcţiilor compuse

c ′= 0

   

1

     

u

(

ln x

)

=

 

(

ln u

)

=

x ′= 1

   

x

 

2

()

u

′=

2

uu ⋅ ′

 

u

2

()

x

3

()

x

′=

′=

2

3

x

2

x

 

(

log

a x )

=

x

1

ln

a

 

3

()

u

4

()

u

′=

′=

3

4

2

uu

3

uu

(

log

u

u )

=

a ln

u

a

 
 

(

sin

x

)

=

cos

x

 

(

sin

u

)

=

cos

uu ⋅ ′

4

()

x

′=

4

x

3

(

u

n

) ′= nu

n 1

 

u

 

(

cos

x

)

=−

sin

x

 

(

cos

u

)

=−

sin

uu ⋅ ′

 

(

n

x

) ′= nx

n 1

   

1

⎜ ⎝

1

u

⎟ ⎠

u

u

1

1

(

tgx

)

=

cos

2

x

 

=−

2

u

 

(

tgu

)

=

cos

2

u

⎜ ⎝

x

⎟ ⎠

 

=−

2

x

 

(

ctgx

)

=−

 

1

(

u
u

)

 

u

(

ctgu

)

=−

u

 

2

 

=

     

2

 
   

sin

x

   
2 u
2
u
 

sin

 

u

 

(

x
x

)

1

 

1

   

 

(

 

 

(

 

)

u

=

arcsin x

)

 

=

 

(

e

u

)

arcsin u

 

=

 
2 x
2
x
 
2 1 − x
2
1
− x
 

=

eu ⋅ ′

u

 
2 1 − u
2
1
− u

(

e

x

)

x

 

(

 

1

 

(

 

)

u

 

=

e

arccos x

)

 

=−

2 1 − x
2
1 − x

(

e

u

)

=−

eu ⋅ ′

u

arccos u

 

=−

2 1 − u
2
1 − u

(

e

x

)

=−

e

x

(

=

 

1

(

u

a

)

u

ln

au ⋅ ′

(

arctgu

)

=

u

 

arctgx

)

 

1 + x

2

 

=

a

 

1 + u

2

(

a

x

)

 

=

x

aa ln

(

arcctgx

)

1

 

(

 

)

u

   

=−

1

+ x

2

arcctgu

=−

1

+ u

2

Tabel cu integrale nedefinite ∫ 1 dx x = + C ∫ ∫ ∫ sin

Tabel cu integrale nedefinite

1 dx

x

= +

C

sin

xdx

=−

cos

x

+

C

 

2

 

x

xdx = + 2 3 x 2 x dx = + 3 4 x 3
xdx
=
+
2
3
x
2
x
dx
=
+
3
4
x
3
x
dx
=
+
4
n
+ 1
x
n
x
dx
=
n + 1
1
dx = ln
x
x
x
x
e
dx
=
e
+
x
x
e
dx
x
a
x
a
dx
=

C

C

C

+

 

cos

xdx

=

sin

x

+

C

1

dx = tgx + C 2 cos x 1 dx =− ctgx + C 2
dx
=
tgx
+
C
2
cos
x
1
dx
=−
ctgx
+
C
2
sin
x
1
1
x
dx
=
arctg
+
2
2
xa
+
a
a
1
x
a
1 ln
dx =
2
2
x
− a
2
a
xa
+

C

+ C

 

C

+ C

C

=− e +

+

C

 

1

(

 

2 2 x + a
2
2
x
+
a

dx

=

ln

x

+

2 2 x
2
2
x

++ a

C

   

)

C

1

2 2 x − a
2
2
x
a

1

dx = ln

2 2 x + x
2
2
x
+
x

−+ a C

dx

=

arcsin

x

+

C

 

ln a

2 2 a − x
2
2
a
x
 

a

Formula de integrare prin părţi pentru integrale nedefinite este:

f ()x g()x dx = f ()()x g x

f ()()x g x dx

Formula de integrare prin părţi pentru integrale definite este:

b

a

f

()

x

g

()

x dx

=

f

()()

g

x

x

b

a

Aplicaţii ale integralei definite

b

a

f

()()

g

x

x dx

Aria subgraficului unei funcţii Dacă f :[ab, ] este o funcţie continuă pozitivă atunci avem:

A Γ =

f

(

)

b

a

f

()

x dx

Volumul unui corp de rotaţie Dacă f :[ab, ] este o funcţie continuă atunci avem:

V

(

)

C = π

f

b

a

f

2

()

x dx

∫ ∫ u ′ () x dx = u x () + C ( =+

u

()

x dx

=

u

x

()

+

C

(

=+ u x )

2

u () x ⋅ u ′ () x dx 2 3 u ( x )
u
()
x
u
()
x dx
2
3
u
(
x
)
2
u
()
x
⋅ ()
u
x dx
=+
3
4
u
(
x
)
3
u
()
x
⋅ ()
u
x dx
=+
4
n
+ 1
u
(
x
)
n
u
()
x
u
()
x dx
n + 1
u
(
x
)
dx = ln
u
(
x
)
+ C
u
(
x
)
ux ()
ux ()
e
u
(
x ) dx
=
e
+
C
ux ()
ux ()
e
u
(
x ) dx
=−
e
+
u
(
x
)
a
u
(
x
)

C

 

sin

cos

u

u

u

(

x

(

x

x

)

)

(

)

u

(

x ) dx

=−

cos

⋅=′

u

(

)

x dx

sin

u

)

+

(

u

(

x

x

)

+

C

C

C

dx = tgu ( x ) + C 2 cos u ( x ) u
dx
=
tgu ( x
)
+
C
2
cos
u
(
x
)
u
(
x
)
dx
=−
ctgu ( x
)
+
C
2
sin
u
(
x
)
u
() x
1
ux ()
dx
=
arctg
+
2
2
ux
(
) +
a
a
a
u
() x
1
ux
()
a
dx =
ln
2
2
u
() x
a
2
a
ux
()
+
a

C

C

⋅=+′

C

+ C

   

u

(

x

)

dx

=

ln

(

u

 

)

+

2 2 u ( x ) + a
2
2
u
(
x
) +
a
 

C

   

x

+

C

 
2 2 ux ( ) + a
2
2
ux
(
) +
a

(

 

)

 

u

(

x

)

2 2 ux ( ) − a
2
2
ux
(
) −
a

dx = ln

2 2 u ( x ) + u ( x )
2
2
u
(
x
)
+
u
(
x
)

−+ a C

 

u

() x

dx

=

arcsin

ux ()

+

C

a

u

(

x ) dx

=

ln a

+

C

2 2 a − ux ( )
2
2
a
ux (
)
 

a

Formule de algebră

Formule de algebr ă Ecua ţ ia de gradul doi • Ecua ţ ia 2 ax

Ecuaţia de gradul doi

Ecuaţia

2

ax

+ bx +=c

0 .Se calculează

2

Δ= b 4 ac

Dacă Δ > 0

atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale diferite date de formula

x x =

1

,

2

− b ± Δ 2 a
− b ± Δ
2 a

Dacă Δ = 0

Dacă Δ < 0

atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini reale egale date de formula

x

1

x

= =−

2

b

2 a

atunci ecuaţia de gradul doi are două rădăcini complexe diferite date de formula

x x =

1

,

2

− b ± i −Δ 2 a
− b ± i −Δ
2 a

2

ax + bx +=c a ( x x )( x x )

1

2

Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul doi

2

ax + bx + c = 0 :

⎧ b Sxx + =− = ⎪ 1 2 ⎪ a ⎨ c ⎪ P
b
Sxx + =−
=
1
2
a
c
P
=⋅= xx
1
2
a

Alte formule folositoare la ecuaţia de gradul doi:

x 1 +=− xS 2

x

22

2

33

1

2

2

3

P

SP

+=− 3

x

S

Funcţia de gradul doi

f :R R

2

f ( x ) = ax ++bx c

Graficul funcţiei de gradul doi este o parabolă cu varful in punctul

V ⎜ −

b

Δ⎞

⎠ ⎟ .

2

a

,

4

a

Dacă a>0 atunci parabola are ramurile indreptate in sus.In acest caz valoarea minimă a funcţiei este

Dacă a<0 atunci parabola are ramurile indreptate in jos.In acest caz valoarea maximă a funcţiei este

Progresii aritmetice

Formula termenului general:

aa= + n −⋅ r

n

1

(

1)

f

min

f

max

=−

Δ

4 a

Δ

=−

4

a

Suma primilor n termeni ai unei progresii aritmetice este:

S =

n

na

(

1

+

a

n

)

2

ai unei progresii aritmetice este: S = n na ( 1 + a n ) 2

Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii aritmetice este:

Progresii geometrice

Formula termenului general:

b

n

a

+

c

2

= b

=

bq

1

n 1

Suma primilor n termeni ai unei progresii geometrice este:

S =

n

b q

1

(

n

1)

q 1

Condiţia ca trei numere a,b,c să fie termeni consecutivi ai unei progresii geometrice este:

b

2

= ac

Numere complexe

z = a + bi

zr= (cosθ + i sinθ ) este forma trigonometrică a unui număr complex unde:

este forma algebrică a unui număr complex

2 2
2
2

r = ab+

este modulul numărului complex

θ [0,2π ) este argumentul redus al numărului complex şi se scoate din relaţia tg

2 i =− 1 2 2 a += bi a + b z = −
2
i
=−
1
2
2
a
+=
bi
a
+
b
z
= −
a bi

Formula lui Moivre

n

(cos θ+ i θ =+ninθ

sin

)(cos

sin

θ

)

θ=

b

a

Elemente de combinatorică

n

P

! 1

2

= n !

=⋅⋅⋅ ⋅

n

3

n

k n !

A

n

=

k

C

n

=

(

n

k

)!

n !

!(

kn k

)!

Calculează numărul de submulţimi ordonate cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.

Calculează numărul de submulţimi cu k elemente ale unei mulţimi cu n elemente.

Binomul lui Newton:

(

a

+

b

)

n

=

Ca

0

n

Ca b Ca

+

n

1

−−

+

n

1

2

n

nn

22

b

Formula termenului general din binomul lui Newton este

T

k

+

1

++

k

Ca

n

=

k

Ca

n

nk k

b

Newton este T k + 1 ++ k Ca n = k Ca n nk k

nk k

b

++

n

Cb

n

n

Formule cu logaritmi

log a b există dacă a > 0, ab≠>1,

0

c

log a bc=⇔ a = b

Această echivalenţă transformă o egalitate cu logaritm intr-o egalitate fără logaritm

log

a

1

=

0

log

a

a

=

1

ln1

=

0

ln

e =

1

lg1

=

0

lg10

=

1

 
log A += log B log ( AB ⋅ ) aa a ⎛ A ⎞
log
A
+=
log
B
log
(
AB ⋅
)
aa
a
A
log
A
log
B
=
log
aa
a
⎜ ⎝
B
⎟ ⎠
n
log
An
=
log
A
a
a
log
b
c
log
b
=
a
log
a
c
1
log
b
=
a
log
a
b
Probabilitatea unui eveniment

Se calculează cu formula:

Legi de compoziţie

(

P E

) =

nr cazuri favorabile

.

nr

. total cazuri posibile

Fie M o mulţime nevidă pe care s-a dat o lege de compoziţie notată *.

Legea * este asociativă dacă

Legea * este comutativă dacă

Legea * are element neutru e dacă

Un element x M se numeşte simetrizabil dacă x ′∈M astfel incât

( x y )=z x

( yz)

x , y , z M

x , y M x M x x ′ = xxe′∗=

x y = yx

x e =∗=ex x

Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul trei

Dacă

3

ax + bx

2

+ cx +=d 0 are rădăcinile

⎧ b xxx + + =− ⎪ 123 a ⎪ ⎪ c ⎨ ⎪ xx
b
xxx
+
+
=−
123
a
c
xx ⋅+⋅+⋅= xx xx
12
13
23
a
d
xxx
=−
123
a

x , x , x

123

atunci avem:

Relaţiile lui Viete pentru ecuaţia de gradul patru

Dacă


432

ax + bx + cx

xxxx

1234

+

+

+

+ dx +=e 0 are rădăcinile

x ,,,xxx

1234

b

=−

a

 

c

14

23

24

34

 

a

d

+

+

=−

134

234

 
 

a

e

a


xx ⋅+⋅+⋅+⋅+⋅+⋅ xx xx xx xx xx =

12

13

+

xxx xxx xxx xxx

123

124

⎪⋅

xxxx

1234

=

atunci avem:

xx xx xx xx xx = 12 13 + xxx xxx ⋅ xxx xxx ⋅ ⋅

Formule de trigonometrie

Formule de trigono metrie sin 2 x + cos 2 x = 1 formula fundamental ă

sin

2

x

+

cos

2

x

=

1

formula fundamentală a trigonometriei

   

sin :

[

→−

1,1

]

sin(

x

)

− =−

sin

x

funcţia sin este impară

 

sin

cos :

[

→−

1,1

]

 

sin

cos(

x

)

=

cos

x

funcţia cos este pară

 

sin

⎜ ⎝

π

cos

(

ctg

tg

sin 2

cos2

cos2

− x = cos x 2 ⎟ ⎠ π ⎞ − x = sin x
x
=
cos
x
2
⎟ ⎠
π
x
=
sin
x
2
⎠ ⎟
)
tgx
x
)
=−
ctgx
x
x
x
=
2sin
xx cos
⇒=
sin
x
2sin
cos
2
2
2
2
x
=
cos
xx sin
1
+
cos2 x
2
2
xx 2cos
=
−⇒
1
cos
x
=

⎛ ⎝ ⎜ − x =−

(

cos

cos

sin

cos

sin

 

1

2

cos2 xxx

1

=−

2sin

2

sin

2

=

cos2 x

2

sin 3

xx = sin

(3

4sin

2

x

)

cos3

xx cos

=

(4cos

2

x

3)

 

sin(

ab += )

sin

a

cos

b

+

sin

b

cos

a

sin(

ab −= )

sin

a

cos

b

sin

b

cos

a

cos(

ab += )

cos

a

cos

b

sin

a

sin

b

cos(

ab −= )

cos

a

cos

b

+

sin

a

sin

b

tga tgb

+

(

tg a

+

b

)

=

1

tga tgb

tga tgb

(

tg a

tgx =

ctgx =

b

)

− = 1 + tga ⋅ tgb sin x cos x cos x
=
1 +
tga ⋅ tgb
sin x
cos x
cos x

sin x

x

x

x

Formule pentru transformarea sumelor in produse

p + q pq − p + sin q = 2sin cos 2 2 p
p
+
q
pq −
p
+
sin
q
=
2sin
cos
2
2
p
q
pq +
p
sin
q
=
2sin
cos
2
2
p
+
q
pq −
p
+
cos
q
=
2cos
cos
2
2
p
+
q
pq −
p
cos
q
=−
2sin
sin
2
2

Formule pentru transformarea produselor in sume

cos y =

sin(

x

++ y )

sin(

xy

)

2

cos y =

cos(

x

++ y )

cos(

x

y

)

2

sin y =

cos(

x

−− )

y

cos(

x

+ y

)

2

3 3 tgx tg x − tg x = 3 2 1 3 tg x
3
3 tgx tg x
tg x =
3
2
1 3 tg x
3
ctg x
− 3
ctgx
ctg x =
3
2
3
ctg x −
1
2 t
sin x =
2
1 + t
2
1 − t
cos x =
2
1 + t
2 t
unde
tgx =
2
1 − t
2
1 − t
ctgx =
2 t

t = tg

x

2

2 tgx sin 2 x = 2 1 + tg x 2 1 − tg
2 tgx
sin 2 x =
2
1 + tg x
2
1 − tg x
cos2 x =
2
1 + tg x
2 tgx
tg x =
2
2
1 − tg x
2
1
− tg x
ctg x =
2
2 tgx

Ecuaţii trigonometrice fundamentale

1)Ecuaţia sin x = a are soluţii dacă şi numai dacă a [1,1]. In acest caz soluţiile sunt

{

(

x ∈−

k

1) arcsin

/

ak+ π k

}

.

2)Ecuaţia cos x = b are soluţii dacă şi numai dacă b [1,1]. In acest caz soluţiile sunt

dac ă b ∈ [ − 1,1 ] . In acest caz solu ţ iile sunt

x ∈±{ arccos bkk+ 2 π /

}.

3)Ecuaţia tgx = c are soluţii c .

Soluţiile sunt x {arc tgc +∈kπ / k

}.

4)Ecuaţia ctgx = d are soluţii d .

Soluţiile sunt

x {arc ctgd + kπ / k }.

sin(arcsin

x

) =

x

sin(arccos

x

)

=

2 1 − x
2
1
x

[

∀ ∈− 1.1

x

]

cos(arccos

x

) =

x

cos(arcsin

x )

=

⎪ ⎪

 

Formule de geometrie

1) Teorema lui Pitagora Intr-un triunghi dreptunghic are loc relaţia:

22

cateta + cateta = ipotenuza

2

are loc rela ţ ia: 22 cateta + cateta = ipotenuza 2 2)Teorema lui Pitagora generalizat

2)Teorema lui Pitagora generalizată(teorema cosinusului) Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:

222

BC = AB + AC −⋅2 AB

AC cos A

3)Aria unui triunghi echilateral de latură l este:

Aria =

l 2 3
l 2
3

4

4)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc două laturi si unghiul dintre ele):

Aria =

AB AC

sin

A

2

5)Aria unui triunghi oarecare(se aplică atunci cand se cunosc toate cele trei laturi):

unde

abc

+ +

p =

2

cand se cunosc to ate cele trei laturi): unde abc + + p = 2 S

S = pp( −−−a )( p b )( p c ) formula lui Heron

este semiperimetrul.

6)Aria triunghiului dreptunghic este:

Aria =

cateta cateta

2

7)Teorema sinusurilor

Intr-un triunghi oarecare ABC are loc relaţia:

abc === 2 R

sin

ABC

sin

sin

unde a,b,c sunt laturile triunghiului A,B,C sunt unghiurile triunghiului R este raza cercului circumscris triunghiului

8)Distanţa dintre două puncte(lungimea unui segment):

Dacă A(x 1 ,y 1 ) şi B(x 2 ,y 2 ) sunt două puncte in plan atunci distanţa dintre ele este:

21

2

)(+−yy )

21

2

A B = ( xx

9)Mijlocul unui segment:

Dacă A(x 1 ,y 1 ) şi B(x 2 ,y 2 ) sunt două puncte in plan atunci mijlocul segmentului AB este

M ⎜ ⎝

x

1

+

y

⎟ ⎠

xy

21

+

2

2

,

2

10)Vectorul de poziţie al unui punct:

uuur

r

ur

Dacă A(x,y) atunci OA = x ⋅+i y j

http://matematica.noads.biz

11)Dacă A(x 1 ,y 1 ) şi B(x 2 ,y 2 ) sunt două puncte in plan atunci vectorul AB

uuur este dat de formula:

uuurrr

y ) j

AB =−( x

x )(i +−y

21

21

12)Ecuaţia unei drepte care trece prin două puncte date Dacă A(x 1 ,y 1 ) şi B(x 2 ,y 2 ) sunt două puncte in plan atunci ecuaţia dreptei AB se poate afla cu formula:

sau cu formula:

x

x

1

yy

1

=

x

21

x

yy

21

x y

x

2 y

2

1

1

x 1 y

1

1

= 0

13)Ecuaţia unei drepte care trece prin punctul

Este dată de formula:

Ax(, y ) şi are panta dată m

0

0

y y = mx( x )

0

0

14)Condiţia de coliniaritate a trei puncte in plan Fie A(x 1 ,y 1 ) , B(x 2 ,y 2 ) , C(x 3 ,y 3 ) trei puncte in plan. Punctele A,B,C sunt coliniare dacă şi numai dacă

x

x

2

y

3 y

2

3

1

1

x 1 y

1

1

= 0

15)Aria unui triunghi Fie A(x 1 ,y 1 ) , B(x 2 ,y 2 ) , C(x 3 ,y 3 ) trei puncte in plan. Aria triunghiului ABC este dată de formula

unde Δ este următorul determinant

1 = ⋅ Δ A Δ ABC 2 x 1 y 1 1 Δ= x
1
=
Δ
A Δ
ABC
2
x 1 y
1
1
Δ=
x
y
1
2
2
x
y
1
3
3

16)Distanţa de la un punct la o dreaptă

Dacă

este dată de formula:

Ax(, y ) este un punct şi d : ax + by +=c

0

0

0 este o dreaptă in plan atunci distanţa de la punctul A la dreapta d

dist A d

(,) =

ax + by + c 0 0 2 2 a + b
ax
+
by
+
c
0
0
2
2
a
+
b