Sunteți pe pagina 1din 26

Ministerul Educatiei Cercetarii si Sportului Scoala Postliceala Sanitara Slobozia jud Ialomita

LUCRARE DE DIPLOMA INGRIJIREA PACIENTULUI CU ALZHEIMER

Coordonator: Prof. Chitoiu Silvia

Absolvent: Placinta FlorinStelian

2013

[Type text]

Cuprins
Cuvant introductiv Motivatia lucrarii CAPITOLUL I ANATOMIA SI FIZIOLOGIA CREIERULUI 1.1 Anatomia creierului 1.2 Fiziologia creierului CAPITOLUL II BOALA ALZHEIMER 2.1 Definitie 2.2 Etiologie 2.3 Epidemiologie 2.4 Fiziopatologie 2.5 Clasificare 2.6 Anatomie patologica 2.7 Tablou clinic 2.8 Forme clinice 2.9 Investigatii 2.10 DIAGNOSTIC 2.10.1 Diagnostic pozitiv 2.10.2 Diagnostic diferential 2.11 TRATAMENT 2.11.1 Tratament profilactic 2.11.2 Tratament igieno-dietetic 2.11.3 Tratament simptomatic 2.12 Evolutie prognostic complicatii

[Type text]

CAPITOLUL III-ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTILOR CU ALZHEIMER 3.1 ROLUL PROPRIU 3.1.1 Asigurarea conditiilor de spitalizare 3.1.2 Rolul asistentei medicale in examinarea clinica a pacientului 3.1.3 Supravegherea pacientului 3.1.4 Rolul asistentei medicale in alimentatia pacientului 3.1.5 Rolul asistentei medicale in educatia sanitara a pacientilor 3.2 ROLUL DELEGAT 3.2.1 Rolul asistentei medicale in examinarea paraclinica 3.2.2 Rolul asistentei medicale in administrarea medicamentelor 3.3 DESCRIEREA A TREI TEHNICI 3.3.1 3.3.2 3.3.3 CAPITOLUL IV-STUDIU DE CAZ Caz nr. 1 Caz nr. 2 Caz nr. 3 CONCLUZII PROPUNERI SI NOUTATI BIBLIOGRAFIE

[Type text]

Motto
Invinge:greutatile profesiunii tale

Stapaneste:supararea si nerabdarea ta

Gandestete:ca cel suferind este ,,dezarmat,fara putere si are nevoie de ajutorul si ingrijirea ta!

[Type text]

MOTIVATIA LUCRARII
Patologia cerebral degenerative reprezinta prin importanta sa o problema serioasa de sanatate publica, deci cunoaserea unor notiuni legate de aceasta patologie sunt importante pentru oricare dintre medici. De aceea lucrarea de fata a fost creata pentru a prezenta aspecte legate de dementa Alzheimer. Patologia aleasa a fost dement deoarece aceasta este una din urgentele medicale, etiologia sa este complexa iar terapia trebuie aplicata imediat ce diagnosticul este suspicionat, deoarece boala poate duce la agravare si ulterior la deces prin bolile associate sau complicatii. Lucrarea isi propune sa aduca in atentie un fenomen din ce in ce mai des intalnit la nivelul populatiei nationale, dar la fel de present si la dimensiune mondiala. Diagnosticarea precoce a deficitului cognitive si initierea imediata a tratamentului medicamentos pot sa mentina la nivel adaptattiv independent si autonomia celor afectati.De asemenea scad costurile necesare ingrijirilormedicale si sociale ale spitalizarilor in cazul in care depistare declinului mental s-ar produce mult mai tarziu intr-un stadiu sever. Boala Alzheimer este o forma de dementa o disfunctie a creierului care afecteaza serios capacitatea omului de as-i indeplini activitatile zilnice si este mai frecventa la oamenii in varsta.Ea afecteaza acea zona a creierului care controleaza gandirea, memoria si vorbirea.

[Type text]

CUVANT INTRODUCTIV
Boala Alzheimer este numita dupa doctoral german Alois Alzheimer.In anul 1906 Dr Alzheimer a observant schimbari la tesuturile creierului unei femei care a murit din cauza unei boli mintale neobisnuite, examineaza pentru prima data o pacienta.Auguste D. in varsta de 51 de ani internata in ,,Spitalul pentru bolnavi psihici si epileptici din Frankfurt pentru tulburari cognitive progressive,halucinatii,idei delirante si degradare a personalitatii sociale. El a decoperit tumori anormale care astazi sunt numite placi amiloide si manichiuri de fibre incurcate, care astazi sunt cunoscute ca si ghemuri (incurcaturi) neurofibrilare. Astazi,toate acestea sunt semnele a ceea ce se numeste boala Alzheimer. Impreuna cu aceste placi si fibre incurcate oamenii de stiinta au descoperit alte zone afectate ale creierului. Este vorba de distrugerea celulelor nervoase ale creierului care sunt vitale pentru memorie si alte capacitate mintale. Nivelul substantelor chimice care transporta mesajele complexe intre celulele nervoase este mai scazut decat la persoana care nu are Alzheimer. Prin boala aceasta poate faramita gandirea si memoria normal prin blocarea acestor mesaje intre celulele nervoase. Alzheimer noteaza la inceput un diagnostic vag: ,,Boala a uitarii. Evolutia bolii este urmarita timp de cinci ani si dupa moartea pacientei in urma unei infectii creierul obtinut in urma autopsiei este examinat cu amanuntire de Alzheimer descoperind modificari caracteristice necunoscute pana atunci. Cazul este prezentat pe 3 nov. 1906 la a 37-a conferinta a psihiatrilor germane din S-v si publicat in revista de specialitate sub titlul ,, O imbolnavire particulara a scoartei creierului. Medicina datoreaza lui Alzheimer primele cunostinte asupra substratului. In Romania. Gheoghe Marinescu a fost primul care a atras atentia asupra sistemului nervos si a rolului de imbatranire fapt care l-a determinat sa recomande evitarea surmenajului pentru evitarea imbatranirii premature. Parhon a studiat importanata sistemului endocrine in imbatranire si caracteristicile psihosociale ale varstei a treia. Preocuparile lui Parhon in
6

[Type text]

domeniul gerontopsihiatriei au fost continuate de Urechia si Mihailescu (demente senile, dementa arteriosclerotica, psihoze presenile, etc.) apoi de catre V. Predescu.

[Type text]

Capitolul i
1.1 ANATOMIA CREIERULUI CEREBELUL:
Cerebelul este asezat in partea posterioara a cutiei craniene, sub lobii occipital ai emisferelor cerebrale (fig 1.1 ). Este constituit din doua emisfere cerebeloase legate prin vermis (fig 1.2). el reprezinta 1/10 din volumul encefalului.este conectat cu trunchiul cerebral prin trei perechi de pedunculi cerebelosi: inferiori, mijlocii si superiori.

Fig. 1.1

[Type text]

Fig. 1.2

1-emisfere cerebeloase 2-vermis Pedunculii cerebelosi inferiori leaga cerebelul de bulb, pedunculii cerebelosi mijlocii leaga cerebelul de punte iar pedunculii cerebelosi superiori leaga cerebelul de mezencefal. Ei sunt constituiti din fibre aferente si eferente. Alcatuirea pedunculilor cerebelosi: -superiorispinocerebelos Gowers -cerebelocerebral si dentorubic mijlociu - pontocerebelos -reticulocerebelos -cerebeloreticular -inferiorispinocerebelos Flechsing -olivocerebelos -vestibulocerebelos -cerebelovestibular -cerebeloolivar

[Type text]

STRUCTURA INTERNA A CEREBELULUI:


Substanta alba dispusa la interior, este formata din fibre de asociatie, comisurale si de proiectie (aferente si eferente). Substanta cenusie formeaza la exterior cortexul cerebelos si patrunde in interior formand nucleii cerebelosi

FUNCTIILE CEREBELULUI:
Din punct de vedere functional, cerebelul prezinta trei component cu vechime filogenetica diferita: - Arhicerebelul - Paleocerebelul - Neocerebelul a) Arhicerebelul sau lobul floculonodular, formatiunea cea mai veche, indeplineste functia de reglare a echilibrului. Primeste aferente vestibulare si proprioceptive inconstiente. Lezarea arhicerebelului determina pierderea echilibrului dar nu afecteaza precizia miscarilor comandate de scoarta. b) Paleocerebelul format din nuclei cerebelosi, are rol in mentinerea tonusului muscular (alaturi de nucleul rosu, substanta reticulate si scoarta cerebrala).El actioneaza prin intermediul fasciculelor vestibulospinale si rubrospinale. Extirparea paleocerebelului determina cresterea tonusului muscular iar excitarea lui determina scaderea acestuia. c) Neurocerebelul formatiune noua filogenetic, este constituit din emisferele cerebeloase si nucleul dintat. Este caracterizat prin prezenta cortexului cerebelos format din trei straturi: stratul molecular stratul ganglionar stratul glanular (fig 1.3) Cel mai important este stratul mijlociu, ganglionar format din cellule piriforme Purkinje Neurocerebelul asigura coordonarea miscarilor fine comandate de scoarta cerebral diminuand sau intarind aceste comenzi si determinand astfel armonizareaactivitatii diferitelor grupe muscular.

10

[Type text]

Fig. 1.3 Sectiune in cortexul cerebelos

1. strat molecular 2. stratul celulelor Purkinje 3. celula nevrologica (gliala) 4. celula stelata 5. strat granular 6. substanta alba 7. fibre de proiectie Extirparea neocerebelului este urmata de pierderea capacitatii de executie a miscarilor fine, tulburari de merd si atonie. Extirparea totala , experimentata la animale determina lipsa tonusului muscular (atonie), incapacitatea de a pastra pozitia vertical (astazie) si dimunuarea capacitatii de effort fizic (astenie) Fibrele aferente nu ajung direct in coarnele anterioare medulare ci in nuclei vestibulari in substanta reticulate a trunchiului cerebral sau in cortexul motor. Extirparea totala a cerebelului este compatibila cu viata, functiile sale fiind preluate progresiv de catre cortex.

11

[Type text]

Fig. 1.4 Conexiunile cerebelului

1. cortexul 2. corpi striate 3. cerebel 4. ramura vestibulara a nervului VIII 5. fascicul spino-cerebelos 6. talamus 7. fascicul vestibule-cerebelos 8. fascicul cerebelo-vestibular 9. fascicul ponto-cerebelos 10.nucleu dintat 11.fascicul dentorubric t. fascicul tecto-spinal r1 rubrospinal p. nucleupontin v. fascicul vestibulospinal o. fascicule olivospinal
12

[Type text]

r2 fascicul reticulospinal

DIENCEFALUL
Diencefalul este situate in prelungrea trunchiului cerebral intre mezencefal si emisferele cerebrale. In alcatuirea diencefalului intra : talamusul metatalamusul epitalamusul hipotalamusul a) Talamusul prin nuclei care intra in structura sa, constituie o statie de releu pentru fibrele ascendente provenite de la maduva, bulb si cerebel in drumul lor spre cortex. Fac exceptie fibrele olfactive,vizuale si auditive care nu au releu thalamic Nucleii talamici prezinta conexiuni: talamo-corticale talamo-striate (cu corpi striate) talamo-cerebeloase talamo-bulbare talamo hipotalamice Datorita multiplelor conexiuni, talamusul reprezinta un centru de integrare a impulsurilor nervoase ascendente in drumul lor spre cortex. b) Metatalamusul, format din corpii geniculati, reprezinta statie de releu pe calea fibrelor optice (care fac statie in corpii geniculati laterali) si pe calea fibrelor auditive (care fac statie in corpii geniculati mediali)

Din corpii geniculati fibrele nervoase se despart spre cortex sis pre coliculii cvadrigemeni. c) Epitalamusul este constituit din glanda epfiza si nucleul habenular, legat de centrii olfactivi de la baza emisferelor cerebrale

Nucleul habenular intervine in orientarea capului in functie de sursa odoranta. d) Hipotalamusul cuprinde trei grupe de nuclei:
13

[Type text]

Anteriori Mijlocii Posteriori

Fig. 1.4 Sectiune sagitala prin encefal

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9.

Emisfera cerebral Thalamus Cortex Substanta alba Capsula interna Tract optic Tija pituitara Hipofiza Hipotalamus
14

[Type text]

10.Ventriculul III 11.Corpi striate 12.Ventricul lateral 13.Corpul calos Spre deosebire de fibrele cailor sensibilitatilor exteroceptiva si proprioceptiva constienta, caile sensibilitatii viscerale, inainte de a ajunge intalamus, fac sinapsa in nuclei hipotalamici. Nucleii anteriori, de integrare parasimpatica, produc hormone: vasopresina si ocitocina, care se depoziteaza in hipofiza posterioara Nucleii mijlocii de integrare parasimpatica, secreta hormoni numiti factori de eliberare care regleaza secretia lobului anterior hipofizar. Nucleii posteriori de integrare simpatico determina reactii adaptative de termoreglare. Hipotalamusul,central de integrare vegetativa indeplineste urmatoarele functii: mentinerea constanta a temperaturii corpului prin termogeneza si termoliza; reglarea metabolismului intermediar si hidric; reglarea secretiei adenohipofizare si prin aceasta a sistemului endocrin reglarea aportului alimentar si hidric (a senzatiilor de foame,sete,satietate) reglarea functiilor respiratorii si cardiovasculare reglarea functiilor sexulae intervina in starile emotionale de stres si comportament coordonarea alternantei starilor de veghe si somn Hipotalamusul este conectat cu trunchiul cerebral, talamusul, paleocortexul si Neocortexul.el este cea mai importanta regiune a diencefalului constituie impreuna cu sistemul limbic o unitate functional.rolul sau essential decontrol si integrare a functiilor vegetative indreptateste numele de ,,creier vegetativ care a fost dat. Nucleii bazali (corpii striati):

15

[Type text]

Nucleii bazali (fig 1.4)sunt mase de substanta cenusie situate deasupra si lateral de thalamus.Sunt situati pe traseul cailor extrapiramidale si conectati atat intre ei cat si cu nuclei mezencefalici cu nuclei diencefalici si cu cortexul.Au rol in reglareamotilitatii automate comandata de scarta cerebral in controlul miscarilor inconstientesi al miscarilorcomplexe semivoluntare (in mers, fuga, schimbarea directiei etc.) O tulburare a acestora este boala Parkinson. Sinteza functiei hipotalamusului: integrare parasimpatica integrare simpatica neurosecretie reactii adaptative efect anabolizant efect catabolizant hormoni neurohipofizari mentinerea homeostaziei ergotrop trofotrop

EMISFERELE CEREBRALE
Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai voluminoasa a encefalului. Cele doua emsfere sunt despartite prin fisura interemisferica si legate intre ele prin corpul calos, trigonul cerebral si comisuri. Ele prezinta o fata dorsolaterala, una medial si una bazala. Fetele sunt strabatute de santuri adanci (scizuri), care delimiteaza lobii si santuri mai putin adanci care delimiteaza girusurile (circumvoluntiunile)

Santurile cele mai importante sunt: santul lateral Sylvius santul central Rolando santul parieto-occipital santul calcarin

16

[Type text]

Lobii delimitati de aceste santuri pe fiecare emisfera sunt (fig 1.5) : Frontal Temporal Parietal Occipital Pe fata bazala este situate girusul hipocampului.Pe fata mediana se observa girusul corpului (fig 1.6) : - calos -santul calcarin Substanta alba (60%din masa emisferelor)se afla la interior si este constituita din: fibre de asociatie fibre comisurale fibre de proiectie ascendente (sensitive) fibre de proiectie descendente (motorii) Substanta cenusie (40% din masa emisferelor ) este dispusa la exteriorul emisferelor cerebrale (33% ), unde se formeaza scoarta cerebral ( cortexul ) si la baza emisferelor (7% ), formand nuclei bazali (corpii striati ). In fiecare emisfera se gaseste cate un ventricul lateral ( I si II ), cu lichid cefalorahidian, care comunica cu ventriculii III si IV din trunchiul cerebral si cu canalul ependimar medular. Scoarta cerebrala este segmental cel mai evoluat al nevraxului, central integrator al senzatiilor ,motricitatii, constientei, vointei, invatarii, memoriei, starii emotionale si comportamentale. Structural si functional scoarta cuprinde doua formatiuni distincte: 1. Sistemul limbic, formatiune veche filogenetic, este constituit din doua straturi de celule nervoase: stratul granular- senzitiv stratul piramidal- motor Functional deosebim: paleocortexul creierul olfactic, constituit din bulbi tracturile

17

[Type text]

trigonul olfactiv, care are functii legate de simtul primar al mirosului (zona olfactiva primara ) arhicortexul creierul de comportament care este constituit mai ales din formatiunile hipocampice Arhicortexul este central de reglare a unor reactii vegetative. In coleratie cu hipotalamusul determina comportamentul emotional si instinctual,reglarea aportului alimentar si a unor miscari legate de actul alimentatiei ( supt,deglutitie, masticatie ), reglarea activitatii sexual si mentinerea atentiei.

Fig 1.5 Emisferele cerebrale fata lateral:

18

[Type text]

1. sant lateral Sylvius 2. arie auditiva 3. arie de asociatie auditiva 4. arie vizuala 5. arie de asociatie vizuala 6. arie somestezica primara 7. arie de asociatie somestezica 8. santul central Rolando 9. arie motorize 10. arie promotorie F1,F2,F3,Fa. girusuri ale lobului frontal PA,P1,P2. girusuri ale lobului parietal O1,O2,O3. girusuri ale lobului occipital T1,T2,T3 girusuri ale lobului temporal. Fig 1.6 Emisferele cerebrale fata mediana

19

[Type text]

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Corpul calos Bulb olfactiv Arii olfactive Conturul paleocortexului Conturul sistemului limbic Trigonul cerebral Girusul corpului calos Santul calacarin

Zonele de asociatie ale neocortexului mai constituie inca un subiect de cercetare pentru fiziologi si psihologi, prezentend multe necunoscute care isi asteapta rezolvarea in viitor. 2. Neocortexul , formatiune noua filogenetic, este constituit din sase santuri de celule: Molecular Granular extern Piramidal extern Granular intern Piramidal intern Fusiform

Din punct de vedere fiziologic, neocortexul cuprinde zone sensitive (neocortexul receptor), motorii(neocortexul efector) si de asociatie. Zonele sensitive sunt arii sensitive si senzoriale in care predomina celulele granulare . Ariile sensitive sau somestezice situate in girusul postcentral din lobul parietal, sunt zonele unde se proiecteaza fibrele sensibilitatilor cutatnate si proprioceptive. Fibrele termice, dureroase si proprioceptive proiecteaza amestecat . Reprezentarea grafica schematica a proiectiei anumitor regiuni ale corpului in aria somestezica primara, in functie de densitatea fibrelor sensitive, se numeste homunculus senzitiv (Fig 1.7 A )

20

[Type text]

Fig 1.7 A. Homunculus senzitiv ; B. Homunculus motor

Ariile senzoriale sunt arii speciale unde se proiecteaza fibrele vizuale ( aria vizuala), auditive ( aria auditiva), gustative ( aria gustative ) si olfactiva ( aria olfactiva ) ( fig 1.5 si 1.6. ) Zonele motorii cuprind arii ale motricitatii ( fig 1.5 ) Ariile motricitatii voluntare este localixata in girusul precentral al lobului frontal. De aici iau nastere caile descendente piramidale. Aria premotorie reprezinta originea fibrelor nervose care, dupa sinapsa din corpii striati, ajung la nuclei din trunchiul cerebral de unde pornesc caile extrapiramidale. Reprezentarea grafica schematic a proiectiei diferitelor regiuni ale corpului pe
21

[Type text]

suprafata ariei motorii principale, in functie de densitatea fibrelor motorii si de marimea suprafetei de proiectie poarta numele de homunculus motor (fif 1.7 B ) Zonele de asociatie sunt situate in lobul frontal ( pentru functii psihice si de comportament ), in lobul temporal ( pentru reactii emotionale , memorie auditiva, activitate sexuala ) si in zona parieto-occipitala (de integrare superioara a activitatii somatice ). Functiile acestora fac parte din activitatea nervoasa superioara a neocortexului. Aferentele si eferentele vegetative proiecteaza de asemenea in ariile somestezice si premotorie. intre zonele corticale exista numeroase fibre de legatura care asigura unitatea functional a cortexului ( fig 1.8 ). Datorita acestora, stimularea zonelor sensitive determina raspunsuri motorii sau vegetative adecvate, realizand o unitate senzitivo motorize.

Fig 1.8 Legaturile corticale

22

[Type text]

1. Fibre comisurale 2. Fibre de asociatie 3. Fibre de proiectie.

2.1 Fiziologia scoartei cerebrale


La baza activitatii sistemului nervos stau actele reflexe. Se descriu doua categorii de reflexe: Reflexe neconditionate Refelexe conditionate Refelexele neconditionate, innascute si commune tuturor indivizilor sunt constante si invariabile. Arcurile lor reflexe exista de la nastere sise inched la nivele inferioare ale nevraxului. Unele reflexe neconditionate sunt simple ( clipit , tuse, stranut, secretie salivara, etc. ), altele sunt complexe ( lanturi de reflexe ) sis tau la baza formarii formarii instinctelor ( alimentar, de reproducere, de aparare, matern, etc. ) Reflexele condition ate dobandite in cursul vietii sunt temporare si individuale. Arcurile lor reflexe se inchid la nivelul cortexului. Reflexele conditionate se formeaza pe baza celor neconditionate, prin coincidenta repetata in timp a doi excitanti, unul neconditionat (EN ) si unul conditionat (EC ) fig 2.9. Mecanismul formarii unui reflex conditionat consta in stabilirea unei legaturi functionale temporare intre focarele de excitatie corticala ale celor doi excitanti care coincide, EN si EC. Excitatia este procesorul cortical active, care procoaca, mentine sau intensifica activitatea nervoasa. Are un effect pozitiv asupra organismului. Inhibitia este de asemenea un process active care se manifesta prin diminuarea sau incetarea unor activitati corticale: Inhibitia externa neconditionata sau innascuta,este caracteristica reflexelor neconditionate si apare sub actiunea unui excitant extern fara o pregatire prealabila a scoartei

23

[Type text]

Inhibitia interna conditionata sau dobandita este caracteristica scoartei cerebrale si apare numai dupa o pregatire a acesteia. Excitantul care o provoaca este cel care a produs anterior reflexul conditionat. Formele inhibitiei interne sunt: De stingere De intarziere De diferentiere Inhibita de stingere se produce atunci cand EC nu mai este asocisat cu EN. Inhibitia de intarziere se produce atunci cand intervalul de timp dintre aplicarea EC si aplicarea EN se urmareste deci reflexul conditionat apare dupa o perioada de latent. Inhibitia de diferentiere se produce la asocierea mai multor excitanti conditionati de aceesi natura dar de intensitati diferite. Excitatia se poate transforma in inhibitie si invers, process de mobilitate denumit dinamica corticala. In cadrul dinamicii corticale deosebim: Iradierea Concentrarea Inductia reciproca Iradierea consta in extinderea excitatiei sau a inhibitiei dintr-o zona corticala in zone vecine legate functional de prima. Marimea procesului de iradiere depinde de intensitatea stimulului. Concentrareaeste un process active, opus fenomenului de iradiere. El consta in revenirea excitatiei sau inhibitiei la zona initiala. Inductia reciproca consta in faptul ca un focar de excitatie provoaca inhibitie in jurul lui, in timp ce un focar de inhibitie provoaca in jurul lui o zona de excitatie. Ea tinde sa limiteze extinderea excitatiei, iar din aceasta interdependent rezulta un echilibru functional intre cele doua procese

24

[Type text]

Fig 2.9 Arcuri reflexe neconditionate si conditionate de salivatie

Veghea si somnul :
In reglarea alternantei dintre veghe si somn un rol essential il detine sistemul reticulat activator ascendent (SAA) constituit din formatiunile reticulate ale trunchiului cerebral. Acestea primesc aferente prin colaterale alea cailor ascendente specific ale sensibilitatii si trtimit eferente ascendente si descendente. Eferentele ascendente proiecteaza difuz si nespecific in cortex, determinand prin impulsurile declansate permanent, cresterea tonusului functional si pregatirea lui pentru receptionarea informatiilor. Se realizeaza astfel ,, reactia de trezire caracteristica starii de veghe, constienta si procesului de invatare. Intre cortex si formtiunea reticulate exista un permanent circuit corico-reticulo-cortical, de tip feed back, de auto reglare a activitatii corticale. Veghea reprezinta starea functionala cerebral determinate de cresterea tonusului SAA, concomitant cu orientarea constientei spre o anumita activitate. Veghea incepe o data cu stabilirea contactului constient cu mediul inconjurator sau cu gandurile proprii si se termina cand acest contact inceteaza Somnul se defineste ca o pierdere naturala.periodica si reversibila a relatiilor senzitivo-motorii cu mediul exterior. Alternanta somn-veghe coincide la om cu
25

[Type text]

ciclul noapte-zi, constituind ritmul nictemeral. In somn se produc modificari vegetative ( scaderea frecventei respiratorii, a debitului cardiac a tensiunii arteriale a activitatilor digestive si excretorii ), modificari somatic ( scaderea tonusului muscular si incetarea activitatii locomotorii) si modificari bioelectrice ( ale EEG ). Somnul se datoreaza oboselii neuronilor care mentin starea de veghe prin inhalarea SAA. Somnul este influentat de existent unor conditii propice de ambianta (liniste, intuneric, pozitia culcat, inchiderea ochilor.) In timpul somnului se produc faze ciclice de activitate neuronala ; somnul paradoxal sau profund , caracterizat prin miscari rapide ale globilor ocular si aparitia viselor si somnul lent caracterizat prin miscari lente si sforait. Visele atesta faptul ca somnul nu este o stare total lipsita de constienta precum narcoza sau coma. Visele reprezinta o trezire corticala spre lumea interioara a experientei proprii ele putand fi influentate de evenimentele anterioare precum si de unii stimuli externi sau interni. Somnul este necesar pentru refacerea unor structure nervoase care intretin starea de veghe. Privarea de somn la om si la animale de experienta provoaca modificari metabolice si tulburarifunctionale la nivelul SNC. Durata somnului variaza in functie de varsta si de starea fiziologica a organismului. Durata medie a somnului variaza in functie de varsta si de starea fiziologca a organismului. Durata medie a somnului este de :

20 de ore la sugar 10 ore la copii si adolescenti 8 ore la adulti 6-7 ore la varstnici Activitatea nervoasa superioara:

26