Sunteți pe pagina 1din 89

Constructie solarDocument Transcript

1. un solar in suprafata de circa 100 m, pentru a putea produce legume timpurii, ce se pot recolta mai devreme decat cele din camp cu circa 3 saptamani.Solarul se poate folosi intensiv din toamna, prin cultivarea cu salata, spanac, ceapa verde sau usturoi pentru stufat.Culturile de baza vor fi cele pretentioase la caldura, cum sunt tomatele, ardeii, vinetele si castravetii.Pentru construirea unui solar, se aleg terenuri plane, adapostite natural, dar care sa nu fie umbrite de constructii sau pomi cu talie inalta.Putem recurge la doua tipuri constructive in functie de materialele pe care le putem procura.Intr-o prima varianta ne putem construi un solar simplu, tip tunel, din cercuri din fier beton sau teava de otel, eventual rebutata (fig. 1).Latimea solarului va fi de 4 m, iar lungimea de 25-30 m, deci cu o suprafata de 100-120 m. Inaltimea la coama se recomanda a fi de 2-2,20 m.Se folosesc arcuri din fier beton cu diametrul de 16 mm sau din teava cu diametrul de 3 cm.Acestea se pot indoi dupa un sablon in asa fel incat sa rezulte o constructie suficient de inalta in care omul sa poata lucra si, totodata, sa permita si cultivarea speciilorcu inaltime de 1,5-2 m.Arcurile se vor fixa la distanta de 1,3-1,5 m, fie cu tarusi de lemn, fie cu suporti de fier sau in pahare de beton, pentru a avea mai multa rezistenta.In partea superioara (coama), se fixeaza o vergea din fier beton sau din teava, legata strans de fiecare arc.Urmeaza apoi sa se fixeze mai multe sarme galvanizate, cu diametrul de 3 mm, la interval de 35-40 cm, care au rolul de a sustine folia si a se evita formarea pungilorde apa din precipitatii.Peste acest schelet, se fixeaza folia de polietilena cu grosimea de 0,2 mm.Fixarea foliei se face pe lateral cu pamant si cu ajutorul unor benzi ce se trag peste folie si ancorate lateral cu tarusi (amanunte in unul din numerele viitoare cand se vatrata pregatirea solariilor).Intr-o a doua varianta, putem sa ne construim un solar din lemn, cu panouri demontabile (fig. 2).Latimea este de 3-4m, lungimea de 30-40 m, inaltimea la dolie este

de 1,6-1,7 m, iar la coama de 2,2-2,3 m.Dolia se confectioneaza din doua scanduri din lemn, de preferinta de conifere (brad), cu latimile de 75 mm si respectiv 200 mm, imbinate sub un unghi de 120.De asemenea, se executa o coama formata din doua scanduri, cu laturile de 50 mm si, respectiv, 75 mm.Atat coama, cat si dolia vor servi la sprijinirea panourilor, care au lungimea de 280 cm, latimea de 165 cm si grosimea de 3 cm.Pentru partile frontale se confectioneaza si panouri triunghiulare.Folia de polietilena se fixeaza pe panouri cu ajutorul unor sipci, groase de 5 mm si late de 20-30 mm, folosind in acest scop si cuie.Fixarea panourilor pe schelet se face cu ajutorul unor cuie mai mari.Asemenea tip de solar permite utilizarea unor bucati mai mici de folie de polietilena si o aerisire mai usoara.Pe scheletul acestui tip de solar, se pot fixa si prelate mai mari din polietilena, cu ajutorul sipcilor si cuielor.Pe margine, folia se poate ingropa in pamant.La capete se recomanda sa se faca usi de acces, din panouri de polietilena, folosite si pentru aerisirea solariilor.Amanunte cu privire la pregatirea foliei si acoperirea solurilor vom prezenta intr-un articol viitor.Cum va puteti amenaja un solar. Folie pentru solarii.Autor: - Dragos Serban - publicat in: Articole -Publicat: 11 July 2009 si revizuit pe: 06 April 2011 Daca aveti o curte mare si va plac legumele proaspete primavara devreme, constructia unui solar este solutiala indemana. Este mai putin costisitor decat o sera si nu aveti nevoie de autorizatii speciale.Cele mai multe sunt construite din folie speciala din material plastic; cele cu pereti si acoperis din sticla, sau placi de policarbonat, mai suntnumite sere reci, sau sere-solar. Solariile sunt incalzite doar prin actiunea razelor soarelui, cu avantajul unor costuri zero legate de energie.Dezavantajul este eficienta redusa si dependenta de conditiile meteo. Din acest motiv, ele sunt recomandate mai ales in regiunile cu clima blanda,unde temperaturile sunt moderate toamna si primavara.Cel mai adesea, in drumurile prin tara veti intalni solarii in judetele Ialomita si Buzau, in comunele adiacente DN2 (Sinesti, Movilita, Cosereni,etc.), in toata Oltenia, sau in judetele Ilfov si Giurgiu. Cu alte cuvinte, zona de sud a Romaniei.Solarul potrivit, la locul potrivitLocul pe care va fi amplasat un solar trebuie sa fie insorit, terenul plan, cu o usoara panta pentru a facilita scurgerea apei in exces.

Gandindu-ne lainundatiile care, an de an, produc necazuri in tot mai multe judete, e bine ca locul respectiv sa il alegem, pe cat posibil, la o cota superioara. Solulpotrivit este nisipos sau luto-nisipos, cu un bun drenaj. Un astfel de substrat va permite eliminarea apei provenite din udari succesive, se va zvanta 2. mai repede. In acelasi timp el se lucreaza mai usor, veti depune mai putin efort. Este de asemenea ideal pentru cultivarea radacinoaselor morcovi, telina, pastarnac.Orientarea solarului se face, pentru a profita la maxim de lumina soarelui, pe directia nord-sud. Pentru ca legumicultura presupune un consumridicat de apa, o fantana sau alta sursa de apa este ideala in apropiere. Apa este necesara pentru irigatia culturii, dar si pentru aplicareatratamentelor fitosanitare.Protectia fata de intemperiiCel mai mare dusman al solarului este vantul puternic. Pentru ca este o constructie usoara, lipsita de rigiditate, incarcarile din vant trebuie luate inseama inca din faza de proiectare. Fie ca va fi construit in apropierea unor cladiri existente, care vor atenua forta vantului, fie ca va fi asezat inraza de protectie a unei livezi sau a unei perdele de copaci, este bine sa luati si masuri suplimentare cum ar fi: ancorarea solida pe toate laturile,ingroparea si fixarea marginilor laterale ale foliei, impletirea unor paravane din coceni, rogojini, crengi uscate.Foliile de acoperire AgrilSunt folii din material plastic cu insusiri specifice, dintre care cea mai importanta este permeabilitatea pentru apa. Permite trecerea luminii sischimbul de gaze si, din acest motiv, folia se poate aseza direct peste plantele cultivate. Asigura o timpurietate de circa 10 zile prin pastrarea lanivelul plantei a caldurii acumulate in sol pe timpul zilei, diferenta de temperatura fiind de circa 7 grade intre temperatura masurata sub agril sitemperatura masurata deasupra ei. Protejeaza plantele impotriva brumei si a inghetului in cazul unor temperaturi de -2 pana la -4 grade Celsius.anunt promovatECO AGRI.ROSuntem reprezentantii exclusivi ai firmei TOP SEEDS Israel, cel mai mare producator de seminte de legume de marerandament, fara a fi modificate genetic. Am obtinut productii deosebit de atractive de rosii,castraveti si fasole verde. Aducem solarii si echipamentele aferente

din Israel, oferim proiecte lacheie, inclusiv consultanta tehnologica si agronomica si, preluam productia integral daca seplanteaza rasadurile produse de firma noastra.Modelul de solar (tunel ) expus pe site (http://www.eco-agri.ro) poate fi vizionat in orasulVoluntari, jud. Ilfov.Pentru relatii: Dan Ghitescu : 0743 337 286, Andrei Mirea : 0743 337 300Daca aveti o gradina sau o curte mare si va plac legumele proaspete primavara devreme, constructia unui solar este solutia la indemana. Este mai putin costisitor decat o sera sinu aveti nevoie de autorizatii speciale. 3. Cele mai multe sunt construite din folie speciala din material plastic; cele cu pereti si acoperis din sticla, sau placi de policarbonat, mai sunt numite sere reci, sau sere-solar. Solariile suntincalzite doar prin actiunea razelor soarelui, cu avantajul unor costuri zero legate de energie.Dezavantajul este eficienta redusa si dependenta de conditiile meteo. Din acest motiv, ele sunt recomandate mai ales in regiunile cu clima blanda, unde temperaturile sunt moderate toamna siprimavara.Locul pe care va fi amplasat un solar trebuie sa fie insorit, terenul plan, cu o usoara panta pentru a facilita scurgerea apei in exces.Solul potrivit este nisipos sau lutonisipos, cu un bun drenaj. Un astfel de substrat va permite eliminarea apei provenite din udari succesive, se va zvanta mai repede. In acelasi timp el selucreaza mai usor, veti depune mai putin efort. Este de asemenea ideal pentru cultivarea radacinoaselor - morcovi, telina, pastarnac.Orientarea solarului se face, pentru a profita la maxim de lumina soarelui, pe directia nord-sud. Pentru ca legumicultura presupune un consum ridicat de apa, o fantana sau alta sursa de apaeste ideala in apropiere. Apa este necesara pentru irigatia culturii, dar si pentru aplicarea tratamentelor fitosanitareABC-ul gradinii de legume ecologice sau Cum sa culegeti bani din gradina dvs.!Stiati ca din agricultura ecologica va puteti imbogati? Ganditi-va numai ca un kg de legume ecologice se poate vinde la un pret dublu fata de cel pentru legume "de rand". 4. Domnul Mircea Burde, primul cultivator atestat de legume ecologice din Lupusel - Maramures, ne spune: "Am inceput in 2000, iar acum am 1.700 de mp de solarii cu legume si ceva pamant in curte. In fiecare an cheltuiesc

catevasute de milioane pentru cultura de legume: tomate, castraveciori, ardei si vinete. Sunt lider de piata la ridichi. Ies cu legume pe piata de patru ori pe an ( patru sezoane).Strainii care au inceput sa ma caute pentru a-mi cumpara marfa, legume de calitate, sunt impresionati de ridichea uriasa. O ridiche poate ajunge sa cantareasca chiar si un kilogram! Pretul ei variaza intre 1 si 3,5 lei, in functie degreutate. Pacat ca productia de legume nu este atat de mare pe cat ar vrea ei sa cumpere!" Iata cum a reusit Mircea Burde in afaceri bazate pe agricultura ecologica.Omul de afaceri maramuresan cultiva si alte legume: spanac, castraveti si leustean. Este axat pe legume pentru care cererea este foarte mare. Iarna, un kilogram de spanac costa 10 lei, iar vara 3 - 4 lei. Vinde cinci fire de leusteancu 1 leu, iar un kilogram de castraveti cu 8 lei inainte de Paste. Este un om de afaceri care a realizat ca din agricultura ecologica poate scoate multi bani.Incercati si dvs. sa aplicati agricultura ecologica si veti vedea ca aveti toate atuurile necesare unui castig frumos in afaceri din cultura de legume. Nu va temeti de greutatile inerente oricarui inceput, deci si in agricultura ecologicacaci Ghidul practic - cultivarea de legume ecologice va indruma pas cu pas.Aflati care este drumul, care sunt obstacolele acestei afaceri si cum trebuie sa le ocoliti pentru a obtine bani frumosi din agricultura ecologica. Dar pana la profit sa vedem cam ce ar insemna investitia initiala in agricultura ecologica.Cultura de legume ecologice va insemna un mic efort din partea dvs. Intrarea tarii noastre in U.E. impune respectarea unor standarde de calitate necesare in agricultura biologica. Deci, daca tot este sa faceti afaceri, orientati-vaspre cultura de legume ecologice! De ce? A cultiva legume naturale insemna afaceri aducatoare de bani si de sanatate. Cultivarea de legume este cea mai potrivita pentru o familie care iubeste pamantul si roadele lui.Bugetul initial in agricultura ecologicaPentru 1 ha de pamant, investitia initiala se reduce la aprox. 5.000 de euro, bani cu care va puteti procura cateva mijloace fixe necesare unei munci usoare pentru cultura de legume, dar eficiente: rotosapa, cultivator, freza delegume, unelete pentru legume, ladite pentru transport si stocat legume, depozit pentru stocarea de legume etc. Date amanuntite gasiti in planul de afaceri. In afaceri cu legume ecologice puteti beneficia de fonduri

structurale!Avantajele unei afaceri in agricultura ecologicaCultura de legume ecologice este una dintre cele mai profitabile afaceri familiale care se poate desfasura intr-o ferma agricola relativ mica (2-10 ha);Alimentatia noastra trebuie sa contina legume! Cine nu mananca legume are de-a face cu doctorul! Astazi, din ce in ce mai multa lume se orienteaza catre o alimentatie sanatoasa cu legume naturale;72% din piata europeana cere produse naturale! Putem fi chiar noi furnizorii de legume, nu? Agricultura ecologica asigura o piata sigura de desfacere, un atuu perfect pentru afaceri rentabile! In plus, puteti beneficia defonduri structurale.Conditiile pedo-climatice din tara noastra avantajeaza agricultura ecologica pentru a obtine legume variate si atat de dorite de piata europeana! Indiferent ca sunt tomate, ardei, vinete sau pep eni, se pot obtine legume de calitate.Ce inseamna agricultura ecologica pentru dvs.? Bani, foarte multi bani!Profit initial din agricultura ecologicaPrimele trei recolte de legume nu pot fi valorificate ca fiind ecologice, deci profitul initial este de cca. 6.000 de euro/an. Dupa aceasta profitul din agricultura ecologica se poate ridica la 20.000 de euro! In plus, o afacere culegume ecologice poate beneficia de fonduri structurale!O afacere in agricultura ecologicaConsta in cultivarea de legume, a caror puritate biologica sa corespunda standardelor in vigoare. Nu este usor sa faci agricultura ecologica, dar poate deveni, deoarece ghidul practic - cultivarea de legume ecologice va ghideazapasii pe acest drum.O imagine clara asupra unei afaceri in agricultura ecologicaPrimul lucru asupra caruia trebuie sa luati o decizie este cultura de legume de care vreti sa va ocupati. Ajutorul dvs. de nadejde, Ghidul practic - cultivarea de legume ecologice descrie tipurile de legume cele mai cautate pe piata,subliniind conditiile necesare obtinerii unei productii semnificative de legume prin agricultura ecologica. Studiati, cantariti si decideti ce legume va avantajeaza. Structurata in trei parti distincte, Ghidul practic - cultivarea de legumeecologice raspunde tuturor intrebarilor dvs. legate de agricultura ecologica.Despre legume in agricultura ecologica - de la A la ZDaca v-ati hotarat sa faceti agricultura ecologica, Ghidul practic cultivarea de legume ecologice este cel mai bun sprijin cu putinta. Va invata totul de la A la Z cu privire la culturi de legume cu mare cautare pe

piata. G rupate pefamilii, aceste legume sunt prezentate detaliat: conditii necesare, perioade de infiintare a culturii de legume, scheme de plantare, lucrari de intretinere, recoltare, riscuri, avantaje ce mai! Absolut tot ce va interesaza pentru a aveaculturi exceptionale de legume in agricultura ecologica.Plan de afaceriAfaceri cu legume ecologice = bani. In Ghidul practic - cultivarea de legume ecologice beneficiati de un plan de afaceri pe care se sprijina intreaga initiativa legata de agricultura ecologica.Acest plan de afaceri va ajuta sa aveti in vedere, inca din start, aspecte importante de care depinde succesul dvs. in agricultura ecologica. In plus, cultivatorul de legume ecologice poate beneficia de fonduri structurale!Structura de ansamblu a acestui plan de afaceri este urmatoarea:Sumar executiv de afaceri ;- descriere afaceri cultivarea de legume (din punct de vedere juridic, al produselor si serviciilor);- planificare de marketing;- planificarea productiei de legume si a operatiunilor;planificarea resurselor umane;- planificarea financiar-contabila;managementul riscurilor in agricultura ecologica;- implementarea planului de afaceri.Sunt vizate aspecte din cele mai variante, in scopul de a asigura inceperea si continuarea acestei afaceri cu legume in cele mai bune conditii. Piata de legume in agricultura ecologica, concurenta, puncte tari, puncte slabe, riscuri,oportunitati de afaceri, obiective de marketing, totul pentru ca viziunea dvs. asupra unei afaceri in agricultura ecologica sa fie cat mai ampla.Aveti la dispozitie un plan de afaceri cu toate planificarile, pentru afaceri profitabile inca din start. Aflati care sunt investitiile pe care trebuie sa le faceti in agricultura ecologica si care este profitul estimat a se realiza in primii 6 anidin cultura de legume, cu toate tipurile de cheltuieli eferente.Legislatie pentru agricultura ecologicaPentru a cultiva legume in legalitate, si vorbim aici de agricultura ecologica, asigurati-va ca tot ceea ce faceti este in perfecta concordanta cu legea. Aceasta sectiune va prezinta actele necesare pentru ca activitatea dvs. inagricultura ecologica sa fie legala. In plus, aflati ce sa faceti pentru a va certifica si eticheta produsele (legume) ca produse ecologice.Deci, sa recapitulam:- aveti la indemana idei de afaceri cu profit garantat - cultivarea de legume;-aveti la dispozitie o lucrare practica privind cultivarea de legume, cu toate

informatiile necesare demararii cu succes a unei afaceri cu legume in agricultura ecologica;- sfaturi, secrete, atentionari care va feresc de riscurile unui esec si va ajuta sa aveti afaceri infloritoare cu legume ecologice;- lucrarea va pune la dispozitie, pe langa informatia de natura tehnica (agricultura ecologica) elaborata de specialisti si toate informatiile financiar-contabile (plan de afaceri) de care aveti neaparata nevoie pentru a reusi in afaceri.Pentru profitul dvs.! Achizitionati acum Ghidul practic cultivarea de legume ecologice si in plus beneficiati de:Adrese ale furnizorilor si clientilor. Nu trebuie sa pierdeti timp pentru a va crea relatii cu furnizori seriosi de materiale pentru insamantare sau rasaduri de legume. Va oferim adresele unor firme recunoscute pentru calitateaproduselor furnizate.Adresele sunt actualizate periodic astfel incat dvs. sa beneficiati de cele mai bune oferte de cumparare-vanzare legate de agricultura ecologica.Cadoul: Primele 100 de zile ale unei afaceri de succes, in format PDF.Garantie 100% a lucrarii. Conform O.G. nr. 130/2000, aveti dreptul sa renuntati la cumparare, printr-o notificare scrisa, fara a plati penalitati si fara a invoca un motiv, in termen de 30 zile lucratoare de la primirea produsului.Va garantam restituirea integrala a sumei achitate.Va reamintesc ca aceasta lucrare este unica pe piata din Romania. Singura posibilitate de a intra in posesia Ghidului practic cultivarea de legume ecologice este prin comanda directa. Nu mai asteptati! Acum este sansa dvs. de aface afaceri in agricultura ecologica!Aveti la dispozitie toate parghiile necesare constructiei unei afaceri de succes. Inceputul poate fi dificil. Nu insa si atunci cand aveti un asistent in agricultura ecologica. Comandati acum Ghidul practic cultivarea de legume in sistemecologic si primiti un set unic de instrumente, destinat exclusiv posesorului unei "Afaceri la cheie". Fiecare brosura in format PDF contine aprox. 30 de pag de cunostinte de baza, vitale oricui vrea sa porneasca cu dreptul afaceri de 5. succes.Afaceri cu legume - Constituirea si functionarea firmei- care este cea mai avantajoasa forma juridica pentru dvs.- care sunt actele necesare constituirii- la ce tarife de infiintare trebuie sa va asteptatiAfaceri cu legume

- Sediul firmei- cum sa va alegeti cel mau bun sediu- ce echipamente va sunt necesare la inceputul afaceriiAfaceri cu legume - Initiere in contabilitate si fiscalitate- care sunt documentele contabile, cum se intocmesc si care este circuitul lor- cum trebuie sa organizeze si sa conduca contabilitatea o asociatie familiala, o persoana fizica sau o societateAfaceri cu legume - Personalul firmei- cum sa va construiti relatii solide cu angajatii dvs.- cum sa va platiti salariatii- cum sa incheiati contracte de munca avantajoase pentru dvs.Afaceri cu legume - Relatia cu banca- cum sa va alegeti banca- cum sa obtineti un credit- norme si proceduri bancareAfaceri cu legume - Marketingul afacerii- cum sa intocmiti rapid un plan de marketing de succes- care sunt cei mai buni clienti ai dvs.- cum sa va vindeti produsele sau serviciile cu minimum de efort si maximum de profitAfaceri cu legume - Asigurarea afacerii- de ce este necesar sa va asigurati afacerea- ce tipuri de asigurari puteti incheiacare este procedura de asigurareAfaceri la cheie - Cultivarea legumelor in sistem ecologic

Du

Solarii cum sa construimDocument Transcript

1. Legume si Solarii Du-te la cuprins Meniu principal:o Salata VerdeSpanaculVarza albaConopidaGuliaTomateArdeiulVineteleCastravetelePepenele galben Solarii Solariile sunt adaposturi pentru cultura legumelor sau a florilor avand invelitoare din materiale plastice transparente sau translucide si o structura de rezistenta realizata din lemn, beton armat, metal, tevi din

material plastic sau o structura mixta obtinuta prin asocierea acestor materiale. In practica horticola se intalnesc numeroase tipuri de solari, iar clasificare acestora se poate face in functie de mai multe criterii: tipul constructive, inaltimea totala, forma acoperisului, materialul folosit la schelet, materialul folosit la acoperire, regimul de caldura, profilul activitatii, insusirile foliei, durata de exploatere si altele. Din punct de vedere al tipurilor constructive se disting adaposturi joase si adaposturi inalte (solaria propriu-zise). In cazul solariilor exista o gama larga de tipuri constructive, in cele ce urmeaza fiind prezentate cateva tipuri de solarii des intalnite. Solariul individual tip tunel este alcatuit din arce din otel-beton cu diametrul de 16mm, in forma de arc de cerc.Arcele se incastreaza cu splinturi in fundatii tip pahar realizate din stalpisori din beton-armat in care se inglobeaza, la turnare, stuturi de teava cu diametrul de 1 inch si lungimea de 15 cm. Prinderea arcelor de sol se mai poate realiza si prin intermediul unor tarusi de lemn sau metal. Invelitoarea din folie de polietilena, cu grosimea de 0,2 mm, se aseaza pe o retea din sarma galvanizata cu diametrul de 2mm infasurata pe fiecare arc, distanta intre 2 sarme alaturate find de 35 - 40cm. Rezistenta si deci durabilitatea foliei de polietilena este conditionata intr-o masura insemnata de modul de asezare si prindere de elementele de sustinere. Prinderea foliei cu sarma sau sfoara se va evita pe cat posibil, iar coaserea ei este interzisa categoric. 2. In scopul prelungirii duratei de serviciu al foliei, se recomanda consolidarea zonelor supuse unor solicitari mecanice mari, cum ar fi suprefetele supuse rafalelor puternice devant, partea superioare supusa socurilor datorate ploii si grindinei sau zonele unde se produc frecari mari intre folie si elementele de sustinere si prindere. Aceste consolidari potfi facute prin aplicarea la cald a unor fasii din folie avand latimea de 5 -8cm. Fasiile se aplica pe folie inaintea de montare pe scheletul de sustinere prin presare cu fierul decalcat incalzit la 120 C. Pentru a se evita lipirea pe talpa fierului de calcat, peste folie se va aseza in timpul operatiei un strat de hartie de celofan sau hartie din ziar.Un alt mod de consolidare a foliei

se poate realiza cu ajutorul unei retele din sfoara de canepa, sfoara din polietilena, fasii din polipropilena, fasii din PVC. 3. Aceeasi retea daca se aplica si la fata dinspre interior a invelitorii asigura o durabilitate mult mai mare a foliei ferind-o de efectele daunatoare a actiunii vantului. In acest cazsfoara nu mai poate fi prinsa de elementele de sustinere ale solarului si deaceea pe ambele laturi lungi ale solarului se bat tarusi din lemn sau carlige din otel-beton cudiametrul de 16-18mm, bine ancorate in sol care vor servi la prinderea retelei din sfoara ce serveste la consolidarea invelitorii.Intrucat in unele cazuri apare necesitatea folosirii foliei de polietilena recuperata, este bine sa se cunoasca faptul ca innodare simpla sau dubla se realizeaza prin procedeulamintit mai nainte cu precizarea ca in cazul imbinarii duble fierul cald se aplica pe ambele fete. 4. O alta varianta de solar este tipul Buzau 77 la care sectiunea transversala indica faptul ca arcele semicirculare, cu raza de 2,70m sunt confectionate din teava de otel cudiametru de 1 1/4 inch iar elementele longitudinale de rezistenta, longeronii, sunt alcatuiti din teava de otel cu diametrul de 1 inch.Tot in lungul solarului, la mijlocul distanteidintre longeroni, se fixeaza cae o sarma zincata cu grosimea de 1,8mm care are rolul de a sprijini folia si de a prelua de la aceasta eforturile provenite, in special din actiuneavantului. La contactul cu solul, folia este fixata cu pamantul rezultat din saparea santului de garda, practicat pe laturile lungi ale solarului.Santul de garda are rol de a prelua apa colectata de invelitoarea solarului si de a o evacua la un colector din apropiere, evitandu-se astfel inundarea culturilor din interior.Accesul in salarii cu mijloace hipo sau mecanizate, precum si operatia de aerisire se realizeaza in bune conditii cu ajutorul celor 2 burdufuri de capat. 5. Arcele semicirculare, cu raza de 2,70 m, care constituie ostatura solarului sunt de 3 tipuri:- arce curente, confectionate din teava de otel cu diametru de 1 inch- arce de capat , confectionate din teava de otel cu diametru de 1 inch, prevazute cu arc-contrafisa din teava de acelasi

diametru;- arc dublu din zona de mijloc, din teava de diametru de 1 inch si rigidizat cu mintanti din teava cu diametru de 1 inch.Curbarea tevilor se poate face la rece cu ajutorul masinilor de indoit tevi la rece, pentru controlul curburii utilizandu-se un sablon trasat pe o scandura sau din beton.Folia de polietilena este sustinuta de sarme zincate din otel zincat ci diametrul de 2,8 mm dispusa la distante variabile, judicios stabilite, in functie de variatia distributieiincarcarilor.Si in acest caz, pentru fixarea foliei se sapa santuri longitudinale cu adancimea de 30 cm, panantul rezultat din sapatura depozitandu-se temporar pe marginea dinspre exteriora santului.Folia, inainte de a fi montata pe schelet, se decupeaza in tronsoane, care trebuie sa aiba lungimea desfasurata a arcului, in cazul de fata de 8,50m la care se mai adaugalungimea necesara fixariii prin ingropare si acoperire cu pamanat, respectiv 70 cm (35 cm de fiecare parte) astfel incat, dupa decupare, folia va masura pe conturul arcului 9,20m lungime. 6. Fixarea foliei se incepe din directia opusa din care bate vantul dominant, avandu-se grija ca zona de suprapunere sa masoare 25-30 cm.La contactul cu solul, folia se acoperacu pamantul rezultat din saparea santului.Pamantul se aseaza cat mai aproape de peretele solariului si se compacteaza bine.Aerisirea si circulatia masinilor agricole si a mijloacelor de transport in solar se asigura prin usile de la capat. Important de subliniat este faptul ca usile din frontoane pot fimanevrate pe balamale pentru aerisire si circulatia oamenilor, iar pentru circulatia masinilor agricole si a mijloacelor de transport portile pot fi indepartatecu usurinta prindesprinderea montantului central al usii din imbinarea cu surub de la partea superioara si ridicarea de pe stutul fixat in beton. 7. Solariile tip tunel, prezentate pana aici, beneficiaza de numeroase avantaje, dintre care trebuie subliniate forma curba, aerodinamica a invelitorii avantajoasa pentru scurgereaapelor meteorice si rezistenta la solicitarea dinamica a vantului, gabaritului suficient pentru accesul masinilor agricole specifice si a mijloacelor de transport hipo si mecanizat.Indiferent de forma de solar tunel adoptata consolidarea la

extrados a foliei cu banda de propilena cu sfoara din polietilena sau cu alte mijloace similare prezinta o importantamajora in mentinerea in timp a constructiei si implicit in apararea culturilor de factorii meteorologici daunatori.Un alt tip de solar este acela la care acoperisul este alcatuit din doua pante. Scheletul de rezistentaal acestui adapost se poate realiza din lemn sau metal iar acoperirea sepoate asigura cu folie din polietilena sau cu panouri demontabile alcatuite dintr-o rama di lemn pe care se fixeaza folie transparenta.Stalpii acestui tip de solar se pot realiza din lemn de constructie rurala cu diametrul de 8- 12 cm care vor avea lungimea de 2,30 m din care 60 cm se vor ingropa in pamantbupa o prealabila carbonizare sau carbolinizare. Capriorii se executa din rigle de brad cu sectiunea 48 X 75 mm si vor fi consolidati in apropiere de coama cu clesti din scanduride brad de 24mm grosime. Atat pe stalpii cat si pe capriori se intind sarme zincate cu diametrul de 1,8 mm la 30 cm distanta una de alta care vor servi ca suport pentru fixareafoliei de polietilena. La coama si la muchiile facute de intersectia peretilor cu pantele acoperisului se vor fixa sipci de 48 X 75 cm care servesc atat la rigidizarea constructiei cat 8. si la fixarea foliei de polietilena. In cazul in care nu se dispune de material lemnos pentru fixarea foliei cu sipci profilate se pot utiliza saibe sau fasii din covor PVC cu grosime de1,8 -2,2 mm.Solariul din sticla denumit si sera solar este o constructie mai pretentioasa cu fundatii continue pe tot conturul, cu elementele de structura si de sustinere din profile metalice sicu invelitoare din sticla de geam.Deschiderea serei-solar este de 6,00m, inaltimea la streasina de 2,77m iar la coama de 4,30m. Aceste adaposturi, datorita complexitatii lor pot fi realizate pe unitati de profilsau pe unitati agricole ce beneficiaza de personal calificat si de ateliere de lacatuserie cu dotare corespunzatoare.

Principalele lucrari de ingrijire la legumeDocument Transcript

1. Principalele lucrari de ingrijire la culturile de legume |In perioada de vegetatie, culturile de legume necesita efectuarea unor lucrari deingrijire pentru a mentine terenul afanat, lipsit de buruieni, suficient irigat si fertilizat.Foarte importante sunt si lucrarile in verde, realizate dir ect asupra plantelor. In cele ceurmeaza, veti gasi descrierea principalelor lucrari care se realizeaza in vedereaasigurarii unor conditii optime de dezvoltare a legumelor.Distrugerea crustei se poate realiza cu unelte de mana (sapa, sapaliga,scormonitor,afanator, etc.) sau cu mijloace mecanizate (prasitoare, freze, sapa rotativa,etc.). Crusta se formeaza frecventa datorita udarilor aplicate sau a precipitatiilor. Pentrudistrugerea crustei, solul se lucreaza la adancimea de 3-4 cm , cand solul este reavan(nu umed) si nu se lipeste de uneltele de lucru.Distrugerea crustei mareste capacitateade drenare si permite o buna aerisire a solului.Plivitul presupune indeparatrea buruienilor, cu mana sau cu ajutorul unei scafe pentruburuieni. Plivitul se practica in zonele unde nu se poate utiliza sapa sau alte unelte dedimensiuni mai mari. Este recomandat ca aceasta operatie sa se realizeze in momentulin care pamantul este umed (dupa ploaie sau udare), pentru a putea smulge buruienilecu radacina cu tot.Prasitul are ca scop distrugerea buruienilor, spargerea crustei formate dupa udare sauploi si mentinerea unui strat afanat la suprafata solului. Aceasta lucrare se aplica de maimulte ori in cursul perioadei de vegetatie a legumelor. Se poate realiza cu ajutoruluneltelor de mana sau cu mijloace mecanziate.Erbicidarea se poate realiza pentru culturile de legume imburuienate frecvent saupentru cele care se intind pe suprafete mari de teren. Buruienile constituie un concurentimportant al plantelor, in procesul de asimilare a apei si a substantelor organice din sol.Musuroirea se executa cu sapa si consta in acoperirea bazei tulpinii cu pamant

afanat.Scopurile principale ale realizarii operatiei de musuroire sunt: protejarea planteiimpotriva frigului, sustinerea tulpinii, dezvoltarea sistemului radicular prin emiterea unorradacini adventive pe tulpina.Fertilizarea reprezinta aplicarea in culturile de legume a ingrasamintelor organice siminerale, in vederea asigurarii elementelor nutritive necesare dezvoltarii plantelor.Fertilizarea se poate face pe toata perioada de vegetatie a legumelor, dar trebuie tinutcont de faptul ca o fertilizare in exces poate sa determine scaderea calitativa aproductiei.Irigarea. Datorita faptului ca precipitatiile nu sunt repartizate uniform si nu corespund cuperioadele cand plantele au cerinte mari fata de apa, cantitatea de apa care nu poate fiobtinuta din natura sub forma de ploaie trebuie inlocuita prin irigare. Perioda potrivita 2. pentru irigare este dimineata devreme sau spre seara. Pentru a nu favoriza aparitiabolilor, seara trebuie evitata stropirea cu apa a frunzelor.Sustinerea plantelor cu ajutorul aracilor sau a spalierilor, este necesara la culturile cutulpina ierboasa sau semilemnoasa, care nu-si mentin singure tulpina in pozitieverticala.Completarea golurilor se realizeaza in special la culturile infiintate prin plantarea derasaduri si mai rar la cele infiintate prin semanat direct. Completarea goluriklor serealizeaza imediat dupa ce apar, cu rasad din acelasi soi (mentinut ca rezerva) sau cuseminte de acelasi fel.Raritul se aplica culturilor infiintate prin semanat direct si in care plantele sunt preadese. Raritul se efectueaza prin smulgerea plantelor mai putin dezvoltate, astfel incat saramana distante uniforme intre plantele pastrate in cultura.Carnitul consta in ruperea varfului de crestere al tulpinii, la 2-3 frunze deasupraultimului ciorchine de fructe. Aceasta lucrare se executa in special la culturile de tomatesi are drept scop oprirea cresterii vegetative si maturarea mai rapida a fructelor.Copilitul reprezinta operatia de indepartare a lastarilor care cresc la subsuoarafrunzelor (copili), in scopul dezvoltarii mai viguroase a tulpinii principale. Se aplica inspecial culturilor de tomate.Defolierea presupune indeparatarea frunzelor de la baza tulpinii. Aceasta operatie sepractica in culturile de tomate, castraveti si vinete. Scopurile pentru care

se realizeazadefolierea sunt: indepartarea frunzelor bolnave sau imbatranite de la baza tulpinii,asigurarea unei aerisiri mai bune la nivelul solului, coacerea mai rapida a fructelor prinpaturnderea mai buna a radiatiilor solare la fructe.Combaterea bolilor si a daunatorilor se realizeaza cu ajutorul fungicidelor si apesticidelor, ori de cate ori se observa ca plantele sunt bolnave sau sunt atacate dedaunatori. Bolile si daunatorii pot produce pagube insemnate din punct de vederecalitativ si cantitativ asupra culturilor de legume.

Cultura legumelor in solariiDocument Transcript

1. Cultura legumelor in solarii si sere Cateva soiuri de legume ce se pot cultiva in solar cu rezultate foarte bune: rosii: Marita 15; Marita 25; Vidra 14; Isalnita 50; Delicates; Vemone ardei gras: Export; Urias de California; De Dunarea; Solaris vinete: Delicia; Bucurestene; Pana Corbului; Lidia; NarcisaDupa ce s-a incalzit pamantul in solar (10-15 zile de la montare si acoperire cu folie), se ierbicideaza si se modeleaza terenul in straturi ridicate pe rand, lasand distantele specifice fiecarei culturi intre randuri. Plantarea rasadurilor in solar se face intre 20-25 martie la rosii, 5-15 aprilie la ardei, 1-15 aprilie la vinete.Trebuie ca temperatura in sol la adancimea de plantare sa nu fie mai mica de 10-12 gr C. La plantare se folosesc rasaduri viguroase, sanatoase, produse in ghivece sau cuiburi nutritive. Inainte de plantare, rasadurile se uda si se trateaza contra daunatorilor. Lucrari de intretinere in solar Dupa plantare, in locul plantelor care nu s-au prins, se planteaza alte rasaduri din acelasi soi. Se afaneaza solul prin prasile, prima oara la 10-12 zile de la plantare, apoi la 2 saptamani. Legumele se iriga functie de cultura, de obicei intre randuri, aducand apa

pe santuri. Fertilizarea se face uniform, in apropierea randurilor, incorporand ingrasamantul in sol odata cu prasilele.De mare importanta este dirijarea temperaturii si umiditatii, realizata prin aerisirea solarului si irigare corecta. Aerisirea se face prin deschiderea usilor din capete, sau prin ridicarea foliei la mijlocul solarului in zilele foarte calduroase. Daca nu se respecta aceste conditii, apar bolile la plante si cultura poate fi periclitata. Combaterea bolilor se face prin masuri de igiena a culturii (indepartarea plantelor bolnave) si tratamente fito-sanitare. Lucrari speciale: La rosii: - sustinerea plantelor pe sarme sau sfori cat mai din timp (20 zile de la plantare) - copilitul (vezi ingrijirea rosiilor) - carnitul plantei la 3-4 inflorescente pentru culturile extratimpurii si 8-10 inflorescente pentru culturile prelungite - defolierea frunzelor de la baza, imediat dupa plantare, si a celor ingalbenite La ardei: - lucrari de formare a tufei, lasand 3-4 ramificatii; lastarii de rod se lasa in exterior si se ciupesc la 1-2 flori, iar lastarii interiori si cei sterili se suprima - carnitul varfului lastarilor la 2 frunze deasupra ultimului fruct - defolierea frunzelor batrane La vinete: ciupirea lastarilor pana la aparitia primelor flori; se lasa 1-3 copili care se carnesc dupa 2-3 fructe ; daca apar mai multe flori la un loc se raresc, lasand numai una - se defoliaza frunzele de la baza si cele care umbresc florileCultura legumelor in camp 2. Insamantarea directin camp se face pentru obtinerea de productii timpurii la legumele care suporta mai bine temperaturile mai scazute, ca morcovul, patrunjelul, mazarea, ceapa, salata, spanacul, etc. Unele seminte (morcov, patrunjel) rasar mai greu, la 20-25 zile. Perioada de semanare la legumele de baza Cultura Distanta intre randuri/cm Distanta pe rand/cm Perioada de semanare 1-15 III Morcov 20-40 7-8 25 V-25 VI Patrunjel 20-40 7-8 1 III-5 IV Ridichi de luna 15-20 6-7 1 III-15 IV Ridichi de vara 30-40 15-18 25 IV-30 V Ridichi de iarna 30-40 15-18 20 VI-10 VII 1-10 IV Sfecla rosie 30-40 18-20 25 V-5 VI 10-30 IX Ceapa de consum 30-40 78 20 II-10 III Ceapa de arpagic 30-40 7-8 25 III-15 IV 1-10 XI Ceapa verde 15-20 5-6 20 II-20 III 1-10 XI Usturoi 30-40 5-6 20 II-10 III 1-15 VIII Spanac 20-25 - 20 II-10 III 20 II-10 III Salata 20-25 15-20 1-20 VIII Fasole pastai

40-50 7-8 20 IV-10 V Fasole uscata 40-50 7-8 25 VI-5 VII 25 IV-10 V Castraveti 80 30-50 20 VI-10 VII Dovlecei 70-100 40-60 25 IV-10 V Plantarea rasadurilor in camp Rasadurile trebuie sa fie viguroase, sanatoase, cu frunze de culoare verde-inchis si cu radacini puternice. Perioada de plantare este in functie de specie. La plantare, pamantul se indeasa bine in jurul radacinilor astfel incat sa nu ramana goluri in care sa patrunda aerul uscat de afara. Daca terenul nu a fost ingrasat, e bine sa se puna 300-400 gr mranita la cuib, amestecandu-se cu pamantul.De mare importanta este adancimea de plantare; daca e prea adanc, cresterea plantelor va fi incetinita de lipsa aerului, iar daca plantarea se face prea la suprafata, rasadurile se vor usca. Udarea se face conform cerintelor culturii respective. 3. Tipuri de solarii Culturile de legume timpurii si extratimpurii se pot obtine inrasadnita, in solarii de diferite tipuri si in sere-solar. Ne vom ocupa inmod deosebit de obtinerea legumelor in solarii, care sunt mai usor de amenajat si necesita mai putine investitii. Solariile sunt constructii simple, acoperite cu folie de polietilena de 0,1-0,2 mm grosime si in care se planteaza legume sau se produc rasaduri, primavara foarte devreme, in vederea obtinerii de productii extratimpurii (trufandale). Ele se monteaza cu minim 10-15 zile inainte de data plantarii, pentru ca pamantul sa se incalzeasca. Solarul simplu de tip tunel este usor de realizat.Pentru construirea acestui solar se folosesc tije de plastic flexibile sau de fier-beton de 6, lungi de 1,6-1,8 m. Tijele se asaza arcuit la distanta de 1- 1,5 m intre ele, infigand cele 2 capete in pamant, constituind astfel scheletul solarului.Deschiderea arcului va fi de 70 cm, iar inaltimea de 40-50 cm. Pe schelet se fixeaza folia lata de 1,5 m asa fel incat sa treaca cu 15 cm peste marginiletunelului, pentru ca folia sa fie fixata prin asezarea unor brazde de pamant peste margini. La cele 2 capete ale tunelului folia se prinde in manunchi de cate 1 tarus-ancora. Intr-un astfel de solar se pot planta 2-3 randuri de rasaduri de talie mica: salata, varza, conopida, etc. Dupa ce timpul s-a incalzit, solarul se desfiinteaza, iar cultura ramane in camp deschis. Orientarea tunelului trebuie facuta astfel incat vanturile puternice sa bata in lungul

acestuia. Un alt tip de solar este solarul inalt de tip tunel. Acesta are scheletul de fier-beton de 14-18, cu deschiderea la baza de 5-7 m. Tijele din fier sunt sudate intre ele cu bare de fier, iar de o parte si dealta a coamei se intind cate 3 randuri de sarma galvanizata pentru sustinerea foliei. Fiecare picior al arcadei se introduce intr-un locas din teava fixata inbeton, pentru o mai buna stabilitate. Folia de polietilena de 0,2 mm trebuie sa depaseasca marginile solarului pentru ancorare sau acoperire cu pamant pe margini. Dupa ce s-a acoperit solarul cu folie, peste acesta se intinde prin incrucisare sarma de 3 mm care se fixeaza cat mai bine si mai strans pentru a impiedica ruperea foliei de catre vant. 4. Daca exista posibilitatea, acest tip de solar poate fi prevazut in interior cu tevi pentru incalzire (sere-solar). Solarii joase duble Acest tip de solar se confectioneaza frecvent dintr-un schelet de lemn sau fier-beton. Pentru acoperire se folosesc doua folii de polietilena late de 1,4 m, lipite intre ele pe latura lunga. Solarii inalte cu acoperis in 2 pante Se construiesc din lemn. Fixarea foliei se face prin sipci de lemn late de 2-3 cm care se prind de schelet cu cuie de tabla. Se pot alatura 2 sau mai multe asemenea solarii, in care se pot cultiva toate speciile de legume .Daunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata.Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. 5. Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite, primavara devreme, se stropeste cultura cu Carbetox 0,1%, Sinoratox0,15%, la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%. Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; prima generatie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si atreia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura

cu Sinoratox0,15% si Carbetox 0,1%. Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze.Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitia primelor larve cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,1%, Basudin 0,08%. Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze.Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu Sinoratox 0,15%, Carbetox 0,15%,Diazinon 0,15%. Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri incapatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida.Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Carbetox 0,4%, Sinoratox 0,15%, Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp. Cu 20 zileinainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) suntgalben-cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri decombatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida.Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala, bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramiziise hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu Decis 0,05%, Hostation 0,1%, 0,7-0,8 litri la mp. Pe suprafete mici insectele pot fi adunatecu mana inainte de a depune oua.Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune labaza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurilepot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cu solutie desulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol

0,2%. Pentru protejarea rasadului si impotrivaaltor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII 6. Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, mai ales dacaplantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) inraport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare,solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cuhartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vasede lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios inmijloc.Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare.Semintele folosite se trateaza cu acidacetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sauDithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in

locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cuCaptadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brunintunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partialasau totala a frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 710 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%,Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cutimpul se formeaza rani adancite.Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata oculoare albicioasa.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmitvirusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii. 7. BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe

fructe boala se manifestaprin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturialungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu maiformeaza capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca siconopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoarebrundeschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani.Boala ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%,Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda binede frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si serasuceste.Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral0,5%.BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiuviolaceu. Petele se inmultesc, se unesc prinmarire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la

aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile.Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunzaramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltare semintele sevor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brunrosiaticeinconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus. 8. BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iarpe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei . Atacul apare pefrunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu siputrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de

la plantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pefata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,751%, primul stropit inainte deinflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani.Despre rosii (sau tomate) 9. Rosiile reprezint una din principalele culturi din grdina de legume, datorit fructului care e un aliment foarte valoros, ce contine nsemnate cantitti de substante hrnitoare. ntr-un kg de rosii se gsesc cca 30-40 gr zaharuri, 20-60 gr vitamina A, 20-60 gr vitamina C, 40-50 mg calciu, 20-30 mg fier. Ce soiuri se cultiv? Pentru productii timpurii se pot folosi soiuri autohtone, ca Arges 400", "Arges 408" sau "Arges 450" care sunt foarte precoce si dau fructe la 95-105 zile de la rsrire, de asemenea se folosesc "Export" sau "Delicates" Pentru culturile timpurii din solarii se pot folosi soiurile bulgaresti ?Marita 15? si ?Marita 25? Pentru culturile de vara se pot folosi soiurile: ?Aurora?, cu fructe mari (100-200 gr) la 120-125 zile de la rasarire; ? de Tulcea?, cu fructe mari, rotunde, cu 5 coaste specifice, produce la 130-135 zile de la rasarire; ?Campbell? produce rosii de 150160 gr de forma rotunda turtita, foarte carnoase, la 130-140 zile de la rasarire. Alte soiuri bune sunt din grupa ?Heinz? Trebuie mentionat ca ameliorarea soiurilor de legume n general, si a celor de tomate n special progreseaza rapid, asa ca probabil au aparut deja si alte soiuri foarte valoroase pentru culturile de buna calitate . Tomatele cer multa lumina, mai ales n rasadnita si solarii. Au nevoie de multa hrana, de aceea trebuie cultivate n soluri fertile, ngrasate treptat cu ngrasaminte naturale , mai ales. Tomatele se cultiva mai mult prin rasad, desi se pot cultiva cu rezultate bune si prin semanare direct n cmp. Rasadul pentru culturile timpurii se produce n rasadnite calde, n care se seamana n luna februarie ntre 4 si 8 gr samnta la 1 mp. La 2-3 saptamni de la rasarire, cnd apar primele frunze adevarate, rasadul se repica la distanta de 10/10

cm cnd vrem sa obtinem un rasad viguros si avem spatiu suficient. Mai bune rezultate se obtin prin repicarea la cuiburi sau ghivece nutritive. Pentru cultura de vara, semanatul n rasadnita se face la nceputul lunii martie. Cnd a trecut pericolul brumelor trzii de primavara, ncepnd cu mijlocul lunii aprilie si pna n luna mai, rasadurile de tomate se pot planta n gradina.Plantarea se face la 60-70 cm ntre rnduri pentru soiurile cu portul mai mic si la 70-80 cm ntre rnduri si 30-40 cm pe rnd pentru soiurile mai mari. La plantare este bine sa se puna la cuib un pumn de mranita care se amesteca cu pamntul din cuib. Dupa plantare rasadul se uda cu 1-1,5 litri apa la cuib sau se iriga ntre rnduri. Nu se stropesc direct plantele! Cum se ngrijeste cultura de tomate? Dupa plantare, rasadurile trebuie aracite pentru asigurarea sustinerii. Aracii de lemn de 1-1,2 m lungime se nfig n pamnt n dreptul fiecarei plante nspre nord . Sau se instaleaza spalieri mai grosi de lemn de 70-80 cm din 2 n 2 metri pe rnd, pe care se ntinde srma la 50-60 cm naltime. n afara prasilelor repetate pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor, se mai efectueaza urmatoarele lucrari: Legatul de arac sau de spalier; lucrarea se face pe masura ce tufele se ncarca cu rod si devin mai grele. Legarea se face cu sfori, fsii de crpe sau alt material textile, imediat sub frunze, nconjurnd tulpina n asa fel nct fructele sa aiba loc sa creasca. 10. Copilitul, ruperea lastarilor crescuti sub frunzele principale, se face imediat ce acestia apar, pentru o buna dezvoltare a fructelor. Se pot lasa 1-2 lastari la tufa, din cei care apar n preajma primului ciorchine de fructe , pentru cresterea productiei. Udarea se face la 6-7 zile, functie de gradul de uscare al pamntului. Primavara si la nceputul verii, rosiile se uda dimineata, pentru ca pamntul sa se ncalzeasca n timpul zilei, iar plantele sa nu sufere de raceala din timpul noptii. Vara, udarea se face seara si noaptea, cnd solul s-a mai racorit. La udare trebuie urmarit ca apa sa ajunga la radacini si nu direct pe planta, iar apa folosita sa nu fie rece, ci trebuie lasata la soare pentru a se ncalzi un pic. ngrasarea pamntului se face o data la 10-15 zile de la plantarea rasadurilor, apoi la 2 saptamni. n acest scop e indicat sa se foloseasca ngrasaminte naturale, precum

gunoiul animal (1 galeata gunoi se subtiaza cu 5 galeti apa), 10-15 litri la 1 mp, sau mranita, care se mprastie printre plante si se ngroapa prin prasit n sol. Crnitul este o lucrare foarte indicata, att pentru culturile timpurii ct si pentru cele trzii. Consta n retezarea vrfului plantei la 2-3 frunze deasupra ultimului ciorchine de fructe. La tomatele timpurii se lasa 4-5 ciorchini de fructe, iar la cele trzii 6-8 ciorchini. Prin aceasta lucrare se grabeste coacerea fructelor n cazul rosiilor timpurii, se asigura fructe mari si carnoase la cultura de vara, iar la cea trzie se accelereaza coacerea nainte de caderea brumei. Recoltarea tomatelor se face pe masura coacerii lor, n mai multe rnduri.Despre ardein cultura se gasesc 4 feluri de ardei: iuti, grasi, lungi (ex.: kapia) si gogosari. Ardeiul, la fel ca rosiile si vinetele, este o planta pretentioasa la lumina, caldura, apa si hrana. Pentru a avea o productie mare si de calitate, ardeiul trebuie cultivat ntr-un pamnt bogat, afnat, lucrat adnc si ngrasat cu gunoi de grajd. 11. Soiuri Ardei gras: Galben timpuriu, Export, Galben de Banat, Galben urias, Urias de California, Romnesc, Calincov verde, etc. Gogosar: Timpuriu de Bucuresti , Superb, Urias dulce, Splendid, Rubin, etc. Ardei lung: Kapia, Lung romnesc, Medaliat, Cosmin Ardei iute: Iute portocaliu (ciusca), Iute de Arad, etc. Rasadul Semanatul n rasadnita se face catre sfrsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii) sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile trzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face n rasadnite reci (pe straturi) la nceputul lunii aprilie. Plantarea rasadului pentru productii timpurii se face catre sfrsitul lunii aprilie. n celelalte cazuri, ardeii se planteaza la nceputul lunii mai. Distanta de plantare pe biloane este de 40/40 cm, punnd cte 1 fir la cuib. Pentru ardeiul iute plantarea se face la 30/30 cm. Daca plantarea se face pe straturi naltate, distantele de plantare sunt de 70/15 cm la ardei gras si gogosar. Rasadurile trebuie ngropate la aceeasi adncime ca cea din rasadnita. ngrijirea se face la fel ca la rosii si vinete (prasit, udat, ngrasare suplimentara). Important este cum se face udarea, si anume: apa sa nu fir prea rece; dupa udatul de la plantare ardeii nu se mai uda 2-3 saptamni pentru ca plantele sa se nradacineze bine; apoi udatul se face

odata la 6-8 zile; n timpul nfloririi masive se ntrerupe udatul. Odata cu prasitul se musuroiesc plantele pentru a ngropa radacinile dezgolite la udat. Pentru productii timpurii cu fructe mari si de calitateeste bine sa se crneasca ramurile fiecarei plante, lasnd doar 5-6 ardei la tufa. De la o tufa se pot obtine 0,5-0,75 kg ardei, gogosari sau ardei lungi.Despre varza 12. Exista mai multe feluri de varza: alba, rosie, creata, de Bruxelles, etc. Ne vom ocupa de tipurile de varza mai populare la noi, anume cea alba si rosie.Varza este o planta destul de rezistenta la frig, suporta n faza de rasad temperaturi de -3 grade C, iar cnd e dezvoltata pna la -7 grade C. Are nsa nevoie de multa apa si lumina. Pe un teren bogat, arat adnc din toamna si ngrasat corespunzator se obtin recolte foarte bune. VARZA ALBA Soiuri timpurii (formeaza capatni la 90-110 zile de la rasarire) Dittmark este un soi foarte productive care formeaza capatni mici, ndesate si rotunde. Prima recolta face capatni mici si putin lunguiete cu greutate de 1-1,2 kg. Daca se ntrzie recoltarea, verzele crapa. Alte soiuri timpurii sunt: Timpurie de Vidra, Veta Soiuri de vara (recoltare la 110-130 zile) Gloria, Victoria ? capatna ovala, de 1,5-2 kg Soiuri de toamna (recoltare la 145-160 zile) De Buzau este un soi cu capatni mari si foarte mari (5-6 kg), ndesate si care nu crapa. Licurisca ? soi cu capatni rotunde, bine ndesate, de cca 3 kg, foarte pretabil la murat. Larex este alt soi productiv. VARZA ROSIE Soiuri: Cap de Negru este soiul cel mai cultivat; capatna rotunda de cca 1 kg. Alte soiuri: De Ertfurt, Zenit, Topaz, etc. Rasadul de varza timpurie se obtine n rasadnite calde din seminte (710 gr la 1,5 mp) semanate la nceputul lunii februarie. Varza de vara se pune n rasadnite semicalde la nceputul lunii martie. Varza de toamna si cea rosie se seamana direct pe strat la mijlocul lunii mai.Plantarea rasadurilor n gradina, pentru culturile timpurii se face la 50-55 zile de la rasadire, n martie sau nceputul lui aprilie. Pentru culturile de vara plantarea se face n aprilie sau nceputul lunii mai. nainte de plantare rasadurile se fasoneaza, se scurteaza vrful radacinilor si jumatate din lungimea frunzelor. Distantele de plantare sunt 70-30 cm pentru varza timpurie si 70/40, 70/50 cm pentru varza de vara sau toamna (inclusiv cea

rosie). La plantare rasadurile se ngroapa pna la prima frunza adevarata. Dupa plantare se uda obligatoriu. ngrijireLucrarile obisnuite sunt completarea golurilor (3-4 zile de la plantare); prasilele pentru spargerea crustei si combaterea buruienilor; musuroitul (odata la 2-3 saptamni de la plantare, apoi la primul prasit); udatul; ngrasarea suplimentara. Udatul (n timpul primaverii se face dimineata, iar vara dupa amiaza) se face la 10-14 zile, cu volum mare de apa. Odata cu udatul se poate aplica si ngrasarea suplimentara, ngropat ntre rnduri sau n solutie cu apa de udat, la 15-20 zile de la plantare. Cnd leaga capatnile se face ngrasarea a 2-a. Recoltarea se face cnd capatnile sunt bine ndesate (se constata prin apasare cu degetul). La varza timpurie se poate obtine si a 2-a recolta de la aceleasi plante . Pentru aceasta se taie capatna mai sus, lasndu-se frunzele verzi de la baza. Verzele vor fi mai mici ca cele din prima productie. 13. Despre castraveti Cultura timpurie de castraveti se produce prin rasaduri, fie in ghivece, fie pe brazde (rasaduri reci). Semanatul in ghiveci sau pe brazde se face la inceputul lunii martie (2-3 seminte la ghiveci sau brazda). Plantarea in camp a rasadului are loc la inceputul lunii mai, la 1 m intre randuri si 0,5 m pe rand. Tot in scopul obtinerii de productii timpurii, castravetii se pot cultiva si in solarii de tip tunel. Cultura de vara a castravetilor se face prin semanarea direct in camp, la sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre randuri si 0,6 m pe rand. In fiecare cuib se pun cca 200 gr mranita care se amesteca bine cu pamantul, apoi se seamana la cuib 4-5 seminte la adancimea de 2-3 cm. Peste cuib se presara strat de 1-2 cm de mranita. De retinut: terenul destinat culturii de castraveti trebuie arat sau sapat din toamna si ingrasat cu gunoi de grajd, 3000-4000 kg la 1000 mp. Soiuri: Delicates, Cornison, Bistrita, Levina, Lang, Ileana, Famosa, Marina. Pentru productia de toamna, care in general este destinata la murat, semanatul se face pe brazde la inceputul lunii iulie, la distanta de 70/30 cm. De regula se foloseste soiul Cornison. Ingrijire: Daca plantarea se face prin rasaduri, imediat dupa plantare se uda cultura cu apa calduta (12-18 gr C). Daca plantarea s-a facut prin

semanare directa, dupa ce rasar, plantele se raresc lasand cate 2 la cuib. Pana ca vrejii sa acopere terenul se fac 1-2 prasile fara a vatama radacinile. Dupa prasila a doua plantele se musuroiesc. Udarea se face numai la radacina, ferind vrejii de umezeala, deoarece acestia pot putrezi. O lucrare foarte importanta la castraveti este "ciupitul", care contribuie la obtinerea unor recolte mari si timpurii. Cand plantele au format 4-5 frunze li se ciupeste (rupe) varful. De la baza plantei vor creste noi lastari, pe care se vor forma mai multe flori femeiesti, acestea producand castraveti. Cand si acesti lastari au format 5-6 frunze, se ciupesc, repetand operatia si la lastarii de ordinul 3. Ingrasarea suplimentara are o contributie deosebita. Prima ingrasare se face la 10-15 zile de la rasarire, iar a doua la 15-20 zile de la prima. Recoltarea trebuie facuta cand castravetii sunt tineri. Pentru murat sunt indicati castraveti de 8-12 cm lungime. Recoltarea se repeta la 2-3 zile, deoarece fructele imbatranesc foarte repede si isi pierd din calitate . Nu trebuie calcati sau rasuciti vrejii, deoarece planta are de suferit. Daca se lasa neculese si imbatranesc, plantele nu mai leaga rod. De pe 1000 mp de cultura se pot obtine 1000-2000 kg castraveti timpurii, 2000-3000 kg castraveti de vara si 1500-2000 kg castraveti de toamna. 14. Despre dovlecei Se cultiva pentru fructele tinere ce se folosesc la prepararea diferitelor mancaruri sau conserve. Cultura dovleceilor este asemanatoare culturii timpurii a castravetilor. Se seamana la inceputul lunii mai, la distanta de 1 m intre cuiburi pe rand si 0,7 m intre randuri. La fiecare cuib se pun 4-5 seminte. Dupa rasarire se vor lasa numai 2 plante la cuib. Lucrarile de ingrijire sunt asemanatoare cu cele de la cultura castravetilor, exceptand ciupitul, care nu este necesar la dovlecei. Pentru obtinerea de productii timpurii, dovleceii se pot cultiva in cuiburi incalzite cu gunoi de grajd sau in cultura protejata cu folie de polietilena. Cel mai raspandit soi de dovlecel la noi este asa-zisul "Fara vrej", soi timpuriu care da primele fructe de consum la 70-75 zile de la semanat. Dovleceii au culoare alba-verzuie, marmorata, ca dimensiuni fiind mari si alungiti. 15. Despre ceapa CEAPA Contine multe substante hranitoare: zaharuri, vitamine si substante active care omoara microbii. Ceapa de arpagic Se

obtine astfel: solul arat din toamna se niveleaza si se marunteste bine n primavara; samnta de ceapa se seamana n martie (0,8-1 kg la 100 mp), n rnduri la 7-10 cm distanta si 1-2 cm adncime, lasnd poteci de 50 cm la 10-15 rnduri. Pentru a grabi rasarirea, samnta se nmoaie n apa 2-3 zile. Dupa rasarire se fac 3-4 prasile, se pliveste cultura de buruieni si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei.Recoltarea se face n luna august cnd bulbisorii s-au format iar frunzele exterioare sunt uscate. Recoltarea se realizeaza prin smulgere cu mna sau cu sapaliga. Cel mai bun arpagic este cel cu diametrul de 7-12 mm. Dupa uscare, arpagicul se pastreaza n ncaperi uscate cu temperaturi ori de 0-2 gr C ori de 18-20 gr C; trebuie evitate temperaturi de 3-15 gr C, pentru a nu forma fusti anul urmator. Soiuri de ceapa de arpagic: - Uriasa de Stuttgart, De Bacau, De Zittau, De Vinga, De Darasti, De Lovrin, De Filiasi, etc. Ceapa de consum (bulbi) La sfrsitul lunii martie se planteaza arpagicul la 20-25 cm ntre rnduri si 10-12 cm ntre bulbi pe rnd, pe terenul pregatit corespunzator. La 1000 mp sunt necesare 40-60 kg arpagic. ngrijirea consta n 4-5 sapaligi, 1-2 udaturi, 1-2 ngrasari suplimentare, 3-4 stropiri cu zeama bordeleza pentru combaterea manei, precum si ruperea fustilor florali. ngrasarea si udarea se face numai dupa primele 2 saptamni de la plantare. Recoltarea se face n august cnd tulpinile s-au nmuiat la baza si mai mult de jumatate au cazut la pamnt, prin smulgere sau cu sapaliga, cu atentie sa nu se taie bulbii. Dupa recoltare se lasa sa se zvnte la soare. Se pot obtine 2-2,5 tone de ceapa bulbi la 1000 mp. 16. Ceapa de apa (caba) Pentru cultura cepei de apa se foloseste rasadul, care se obtine prin semanare pe straturi n luna aprilie n rnduri la 5-6 cm. Pentru 1000 mp sunt necesare 45000-50000 rasaduri care se obtin din 600-800 gr samnta. Rasadul este bun de plantat cnd are 2-3 frunze. La plantare se scurteaza radacinile si frunzele la 1/3. Rasadul mocirlit se planteaza cu plantatorul, la sfrsitul lunii mai, la 25-30 cm ntre rnduri si 10-15 cm pe rnd. Dupa plantare se uda, apoi se ngrijeste la fel ca ceapa de arpagic. La recoltare se pot obtine 1200-1700 kg de pe 1000 mp de teren. Soiuri de ceapa de apa: De Buzau, Spaniola Ceapa verdePentru a

obtine ceapa verde (stufat) n primavara, se planteaza toamna trziu sau primavara ct mai de timpuriu arpagic mare cu diametrul de peste 20 mm sau chiar bulbi mici de ceapa de 20-30 gr la 15-20 cm ntre rnduri si 5-10 cm pe rnd.Daca plantarea se face din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de gunoi paios de grajd sau frunze, pentru a feri bulbii de nghet. Acest strat se aduna cu grebla n primavara. Recoltarea se poate ncepe din luna aprilie cnd frunzele au lungimea de 30-35 cm. 17. Despre fasole Fasolea pentru pastai (sau fasole verde) Se seamana in primavara, mai tarziu, cand temperaturile incep sa creasca (sfarsitul lunii aprilie, inceputul lunii mai). Exista doua feluri de fasole verde: pitica si urcatoare. Fasolea pitica (oloaga) se seamana in randuri la 50 cm sau in cuiburi la 40/40 cm, cate 3-4 seminte la cuib. Fasolea urcatoare se seamana in cuiburi la 80/50 cm. La fiecare cuib se infige un arac de 2 m. Vara, cultura de fasole se praseste si se uda in caz de seceta. Recoltarea pastailor incepe la 15-20 zile de la inflorire. Culesul se repeta la cateva zile, pentru ca pastaile sa nu imbatraneasca pe planta si sa devina atoase. Daca se intarzie recoltarea, plantele nu mai leaga alte pastai iar productia scade. Fasolea pitica se poate semana si in iulie pentru productia de toamna. De pe 1000 mp se obtin 400-500 kg pastai. Soiuri de fasole pitica: Beste von Allen, Galbena Untoasa, Galbena de Moldova, etc. Soiuri de fasole urcatoare: Grasa de Transilvania, Pestrita de Moldova, Bogdana, Aurie de Bacau. 18. Despre vinete Patlagelele vinete, ca si cele rosii, sunt plante pretentioase la caldura, apa, lumina si hrana. Samnta ncolteste numai la temperaturi ce depasesc 14- 15 grade C, iar la temperaturi sub 0 grade C plantele mor. Cer mai multa apa, deci se uda mai des. Daca nu au suficienta lumina n rasadnita, plantele se ngalbenesc si se alungesc. Daca sunt umbrite n teren, nu leaga rod. Ce soiuri cultivam? Sunt recomandate urmatoarele soiuri: ?Delicia? pentru culturi timpurii, ?Danubiana? pentru culturi de vara, ?Pana Corbului? si ?Bucurestene? pentru culturi trzii. Cum se produce rasadul de vinete?

19. Vinetele se cultiva numai prin rasad. Semanatul n rasadnite se face la sfrsitul lui februarie, nceputul lui martie. Repicatul se face la 7-7 cm sau 8-8 cm cu mult pamnt la radacina sau n ghivece nutritive. Plantarea rasadurilor se face la nceputul lunii mai, la 60 zile de la semanare, cnd au 6-7 frunze, la 60-70 cm ntre rnduri si 30 cm pe rnd, la aceeasi adncime la care au stat n rasadnita. La plantare se pun la cuib 50-100 gr mranita. Dupa plantare se uda fiecare planta cu 1-1,5 litri apa si se trage pamnt maruntit n jurul plantei. Cum se ngrijeste? n general, ngrijirea se face asemanator cu cea de la tomate, cu anumite specificatii: se fac 4-5 prasile, se uda mai des ca rosiile (4-5 zile), iar ngrasarea se face de 3 ori, prima data la 10-15 zile, iar celelalte 2 ngrasari la intervale de 15-20 zile. Vinetele bune de recoltat au o culoare neagra lucioasa si sunt elastice, daca se strng usor ntre degete si podul palmei. Fructele mbatrnite devin amare. La recoltare se taie cu codita cu tot, de obicei dimineata, pe racoare. Recoltarea se repeta din 7 n 7 zile. O planta poate produce 5-6 vinete, aproximativ 1-1,5 kg.Despre praz

20. PRAZUL Se cultiva prin rasad, care se produce n rasadnite reci, pe straturi, sau in ghivece, prin semanare, la sfrsitul lunii martie sau nceputul lui aprilie. Pentru 1000 mp de cultura trebuiesc 45000-55000 fire de rasad care se obtin din 600-800 gr samnta. Plantarea rasadului n gradina se face la nceputul lunii iunie, la 30 cm ntre rnduri si 15-20 cm pe rnd, dupa ce s-a fasonat (se scurteaza cu 1/3 radacinile si frunzele). ngrijirea se face prin prasile, udari, ngrasare suplimentara (ca la ceapa). Plantele se musuroiesc pentru a favoriza albirea si fragezirea bazei tulpinilor. Pentru consum n timpul verii, recoltarea ncepe la sfrsitul lunii iulie, iar prazul pentru iarna se recolteaza toamna trziu (noiembrie). Se poate pastra peste iarna n pivnite, prin ngroparea radacinilor si o parte din tulpina n nisip. La 1000 mp de cultura se pot obtine 1500-4000 kg praz. Soiuri: cel mai raspndit soi este Camus, cu tulpini lungi si viguroase, de 60-70 cm; alte soiuri sunt Carentan, Parox, Pelux, etc.Despre salata Salata este cunoscuta sub mai multe varietati: salata capatana, alungita, de foi si salata aurie. In cultura, mai raspandite la noi sunt soiurile: Pentru cultura

timpurie: Bottner, Timpurie de Banat, Urechiusa Pentru cultura semitimpurie: De Stuttgart, Marula de Braila, Arges 21. Pentru semanare in toamna: Polul Nord Salata se cultiva prin rasad sau prin semanare directa in gradina. Terenul trebuie lucrat si ingrasat, 2000-3000kg gunoi de grajd la 1000 mp, inca din toamna. Pentru cultura timpurie de primavara salata se insamanteaza in gradina intre 20 august10 septembrie. Pentru culturile de la sfarsitul primaverii, inceputul verii, salata se seamana in februarie-martie. Pentru cultura de toamna semanarea se face la inceputul lunii august.Semanatul se face pe straturi de 1-1,5 m pe care se cultiva 5-6 randuri de salata la 20-25 cm distanta, la adancimea de 1,5-2 cm primavara si 2-3 cm toamna. La 1000 mp sunt necesare 200-300 gr samanta. Salata timpurie se protejeaza in tunele de folie impotriva inghetului. Cultivata prin rasad, salata face capatani mai mari. Se seamana la jumatatea lui februarie, in rasadnite semicalde sau in solar. Cand rasadul are 5-6 frunze se face plantarea in gradina. Distanta de plantare a rasadului este de 20 cm intre randuri si 15 cm pe rand. Dupa plantare rasadurile se uda. IngrijireDaca semanarea s-a facut din toamna este bine sa se aseze peste cultura un strat de frunze uscate, paie sau gunoi de grajd paios pentru a proteja cultura de gerurile din timpul iernii. Cultura se praseste in primavara, se rareste la 20 cm pe rand, se ingrasa suplimentar si se uda. Ingrasarea se face cand plantele au 8-10 frunze. Recoltarea salatei incepe in aprilie si se continua in mai si iunie, functie de tipul de cultura. La 1000 mp de cultura se pot obtine 20000-25000 capatani.Marula - salata cu capatana alungita - este mai rezistenta la seceta si poate fi cultivata si in timpul verii. Acest soi necesita in plus fata de alte tipuri de salata o lucrare speciala de ingrijire, si anume, cand frunzele au crescut mari si se formeaza capatana, pentru ca inima salatei sa ramana alba si frageda, se leaga frunzele la varf cu sfoara, pentru a tine capatana stransa si a nu patrunde lumina in interior . 22. Despre spanac Spanacul este o planta legumicola foarte valoroasa datorita continutului ridicat in substante nutritive - saruri de fier, calciu, vitamina C - precum si faptului ca se poate consuma intr-o perioada cand

lipsesc alte legume . Soiuri mai raspandite: Viroflay, soi timpuriu care se recolteaza la 40-50 zile de la semanare, este mai sensibil la ger; semanat din toamna, trebuie protejat cu frunze uscate, gunoi paios sau paie; Matador este un soi mai rezistent la frig, dar se recolteaza mai tarziu; Alte soiuri: Smarald, Nores, etc. Semanatul din toamna se poate incepe din august pentru productia de toamna, iar pentru cea din primavara, spanacul se seamana in septembrie- octombrie. Semanatul de primavara se face cat mai devreme, in martie - inceputul lui aprilie. Se seamana la 20-25 cm intre randuri si 2-4 cm adancime. Pentru 1000 mp sunt necesare 2-2,5 kg samanta. Ca lucrari de ingrijire mentionam plivitul pe rand, 1-2 prasile, o ingrasare suplimentara (, si udarea in caz de seceta. Recoltarea se poate incepe cand plantele au 5-6 frunze de 10-12 cm si se face fie prin ruperea frunzelor de la exteriorul rozetei, fie taindu-se rozeta cu frunze de la baza. De pe 1000 mp se pot recolta 1200-2000 kg de frunze. 23. Despre mazare De la mazare se recolteaza pastaile, care contin boabele folosite pentru consum la conserve sau mancaruri. Semanatul se face primavara devreme, imediat ce se poate lucra pamantul ("in mustul zapezii"), mazarea fiind o planta destul de rezistenta la frig. Pamantul trebuie afanat, dar nu se ingrasa cu gunoi de grajd. Semanatul se face in randuri la 20-25 cm distanta sau in cuiburi la 30-35 cm distanta intre cuiburi, in care se pun cate 5-6 boabe de mazare. Adancimea de semanare este de 5-7 cm. Daca vrem sa obtinem pastai verzi in toamna, se poate semana in iunie. Pentru 1000 mp sunt necesare 15-20 kg samanta. Cultura se praseste o data sau de doua ori, la nevoie. 24. Recoltarea se face cand boabele au o marime normala si sunt inca dulci. Daca se intarzie recoltarea, boabele pierd din gustul dulce, devin fainoase si se sfarama la fiert. De pe 1000 mp se obtine o productie de 400-500 kg boabe verzi. In cultura se gasesc numeroase soiuri, dintre care: soiuri cu crestere mica: Fina verde, Delicioasa, Pitica de Rin, Minunea Americii, Timpurie de Craiova, Prima, Isalnita soiuri cu crestere inalta si semiinalta: Conserva, Expres, s.a.Despre cartofi Ne vom ocupa in special de cultura cartofilor timpurii in gradina. Este necesar sa se

foloseasca numai soiuri care formeaza tuberculi cat mai devreme, dintre care mentionam: Ostara, Sirtema, Resy, Desiree, Semenic, s.a. Terenul: cartoful are nevoie de un pamant usor si bogat in substante hranitoare. Terenul ales se lucreaza din toamna printr-o aratura adanca la 25 25. 30 cm, cand se si aplica gunoiul de grajd (15-20tone la 5000 mp. In primavara solul se niveleaza si se ingrasa suplimentar pe tot terenul sau la cuib, cu un amestec de mranita si cenusa. Pentru obtinerea de productii mari si timpurii, tuberculii trebuie sa fie sanatosi, iar la plantare sa fie deja incoltiti. Plantarea se va face cat mai devreme, lainceputul lunii martie in zonele mai calde si pana la 10 aprilie in zonele mai reci. Se vor folosi adaposturi din folie de polietilena pentru protejarea culturii de brumele tarzii de primavara. Distanta de plantare este de 60-70 cm intre randuri si 30-35 cm pe rand, cuiburile facandu-se la adancimea de cca 10-15 cm. Tuberculii incoltiti se asaza cu grija pe o parte pentru a nu li se rupe coltii, cei mari putand fi taiati in doua, astfel incat fiecare parte sa aiba cate 2-3 colti. Ingrijirea cartofilor Cand lastarii au ajuns la 10-12 cm se praseste, apoi dupa 2-3 saptamani se mai face o prasila, cand se musuroiesc plantele . Pentru obtinerea de productii mari, cultura trebuie udata si ingrasata suplimentar, prima oara la 10- 15 zile de la rasarire, apoi dupa 10-20 zile. Cand plantele infloresc se formeaza si tuberculii. Pentru prima recolta se desface cu grijapamantul din jurul tufei si se culeg numai tuberculiimai mari (de marimea unui ou). Pamantul se trage la loc, se uda si se reface musuroiul pentru a se forma noi tuberculi.De pe o suprafata de 5000 mp se pot obtine 7500- 10000 kg cartofi timpurii. 26. Despre conopida Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati. Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi sub 0 grade C, cnd se pateaza si nu mai produce recolte de calitate . Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina deoarece se negreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate si ngrasate cu gunoi de grajd. Soiuri Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu inflorescenta mica, rotunda si ndesata de 300-500 gr Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de 600-1000 gr, cu productie mare la cultura n cmp si

care se pastreaza bine mai mult timp. Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc. Rasadul Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp) n februarie. Soiurile trzii se seamana pe straturi la sfrsitul lunii mai. Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru soiurile timpurii (50-50 cm) si n luna iulie pentru cele trzii (70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adnc dect a fost n rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate (mulcire) pentru mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda si se trage pamnt n jurul plantei. ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce priveste prasilele, musuroirea, udarea si ngrasarea suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de lumina prin legarea frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze care se asaza peste capatna. Exista soiuri la care frunzele acopera de la sine capatna. Recoltarea se face treptat, cnd inflorescentele sunt ndesate si albe, nainte ca acestea sa se resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se taie de la baza, cu tot cu frunze. 27. Despre usturoi USTUROIUL Cultura de usturoi se face ntr-un teren nsorit care nu se ngrasa cu gunoi de grajd. Se planteaza bulbisorii (catei) de usturoi toamna (septembrie-octombrie) sau primavara (martie-aprilie), la distanta de 25-30 cm ntre rnduri si 12- 15 cm pe rnd. La plantarea de toamna, cateii se introduc la cca 3 cm adncime n pamnt, iar la cea de primavara la 1,5 -2 cm. Pentru protejarea de ger, culturile de toamna se acopera cu un strat subtire de gunoi paios. n perioada de vegetatie cultura se praseste si se ngrasa suplimentar ca la ceapa, se iriga dupa necesar si se stropeste cu zeama bordeleza mpotriva manei. Recoltarea bulbilor se face n iulie-august, cnd frunzele s-au uscat. Pentru usturoiul verde (stufat) se procedeaza la fel ca la ceapa verde, indicat fiind ca plantarea cateilor sa se faca din toamna. Soiuri: De Isalnita, De Moldova, De Cenad, De Ciolpani, De Bucovina, De Teleorman, etc. 28. Despre ridichi Sunt de 3 feluri: de luna, de vara si de iarna . Ridichi de luna - soiuri: Rosii Timpurii, Rosii cu varful alb, Saxa, Tepuse de gheata Ridichi de vara - soiuri: Din Tara Brsei, Bere de Munchen Ridichi de iarna

- soiuri: Negre rotunde (se pastreaza cel mai bine peste iarna) Ridichiile de luna Terenul ales trebuie sa fie adapostit si insorit pentru a se incalzi usor. Semanatul se face in luna martie, dupa ce terenul s-a zvantat, si se poate repeta la interval de 10-12 zile pentru productii esalonate. Pentru a avea o recolta de ridichi de luna mai tarziu in toamna, semanatul se poate face la sfarsitul lunii august. Se seamana in randuri distantate la 10-12 cm, la adancimea de 1,5-2 cm. Pentru 1000 mp se folosesc 0,8-1 kg samanta. Dupa rasarire, se plivesc buruienile si se raresc plantele la 5-6 cm pe rand. Daca primavara e secetoasa, se uda cultura pentru ca ridichiile sa nu se iuteasca. La aparitia primelor frunze adevarate se face o ingrasare suplimentara. Recoltarea se face la 4-6 saptamani de la insamantare. Daca se lasa prea mult timp, ridichiile devin seci, cu goluri de aer in interior . Pe 1000 mp se obtin 1000-2000 kg de ridichi. Pentru productii extratimpurii ridichiile de luna se pot cultiva in rasadnite calde sau in solar, semanandu-se in perioada 15 ianuarie-1 februarie. Ridichiile de vara se insamanteaza in luna mai, la distanta de 30 cm intre randuri si 15-18 cm pe rand si la adancimea de 1,5-2 cm. Lucrarile de ingrijire sunt plivitul, prasitul, raritul, udarea dupa nevoi si ingrasarea suplimentara. Ridichiile de iarna se seamana la inceputul toamnei, pentru a nu forma flori. Se recolteaza la 110-120 zile de la insamantare. 29. IngrasaminteleFertilizarea terenului este bine sa se faca folosind numai ingrasaminte organice, deoarece este mai sanatossi pentru Dvs., cat si pentru clientii amatori de legume proaspete, care vor aprecia acest lucru.Solul bogat in substante hranitoare va da o recolta mai mare, iar legumele vor fi mai gustoase si mai bune calitativ. De aceea gradina de legumetrebuie fertilizata in fiecare an.Cel mai bun ingrasamant este gunoiul de grajd putrezit, care se aplica de regula toamna, la pregatirea terenului. In functie de posibilitati, gunoiul se dain primul rand la culturile de castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.Un alt ingrasamant organic este mranita , care se obtine in amestec din gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani) si resturi vegetale descompuse.Aceasta se foloseste in cantitati mai mici, aplicandu-se in special la cuiburile

vegetale, la plantare, insamantare sau la ingrasarea suplimentara.Compostul se prepara destul de usor, din resturi vegetale, paie, frunze uscate, buruieni smulse la plivit, cenusa, resturi alimentare. Toate acestea se asaza in gramada intr-un loc mai izolat. Coama gramezii va forma o scobitura pentru ca apade ploaie sa se stranga si sa patrunda in interior. In lipsa ploilor gramada se va uda periodic cu apa sau cu urina de la animale. Odata la 3 luni, gramada de compost se intoarce si se muta alaturi,straturile de sus asezandu-se la baza, iar cele de jos la coama. Dupa 2-3 ani se va obtine un ingrasamant foarte valoros d.p.d.v. nutritiv, care sefoloseste la fel ca mranita.Amanunte despre folosirea ingrasamintelor pentru fiecare tip de leguma in parte puteti afla in paginile referitoare la aceste legume.Obtinerea rasadurilor de legume Legumele ce se cultiva mai frecvent prin rasaduri sunt rosiile, vinetele siardeii, care au cerinte mai mari in ce priveste caldura si necesita o perioada mai mare de vegetatie pana la recoltare.Prin rasaduri se cultiva si plante mai putin pretentioase, ca varza, conopida,gulia, in scopul de a obtine productii timpurii, de asemenea si prazul, ceapa de apa , telina, castravetii, si dovleceii, tot in acelasi scop. Realizarea rasadnitelor presupune urmatoarele materiale: gunoi de grajd proaspat, nefermentat; pamant de rasadnita (de "telina"); tocuri de lemn; geamuri; rogojini. Gunoiul de grajd se foloseste pentru incalzire (rasadnita calda). Cel mai bun este gunoiul proaspat de cal, care intra repede in fermentatie si da cantitatea cea mai mare de caldura. Se poate folosi si gunoi proaspat de vite, fiind indicat sa se amestece cu gunoi de cal. Avantajele folosirii gunoiului de grajd sunt mai multe, printre care costul scazut, nu necesita instalatii speciale, iar dupa ce s-a folosit poate fi intrebuintat la producerea de mranita sau ca ingrasamant suplimentar. Pamantul de rasadnita, sau de telina, cum mai este denumit, se pregateste inca din timpul verii, in felul urmator: - dintr-un loc intelenit (inierbat), pajisti, izlazuri, etc., se fac brazde groase de 10-12 cm si lungi de 20-30 cm. Acestea se asaza in gramezi, unele peste altele, cu iarba la iarba, intr-un loc umbrit, udandu-se din timp in timp pentru a putrezi mai usor. Dupa putrezire rezulta pamantul de telina care se amesteca in anumite proportii (vezi mai jos) cu mranita si nisip.In lipsa unui

loc intelenit se pot taia brazde dintr-un camp de lucerna sau trifoi. Nisipul se foloseste pentru a face pamantul de rasadnita mai permeabil si mai usor. 30. Proportii de amestec pentru diferite legume : Cultura Mranita % Pamant de telina % Nisip % Rosii 50 25 25 Ardei, vinete 40 50 10 Castraveti 40 40 20 Varza, conopida 50 25 25 Salata 25 75 - Tocul de rasadnita Exista mai multe variante de rasadnite (ex.: cu 2 pante, ingropate, etc.), insa cea mai simpla este cea cu toc pe care o vom prezenta in continuare. Tocul este format dintr-o rama de lemn de 25-30 cm inaltime, 4 m lungime si 1,5 m latime, avand prinsa din metru in metru cate o stinghie pentru sprijinirea foilor de geam, cu dimensiunea de 1 pe 1,5 m. Rama se asaza pe un strat de gunoi de grajd amenajat pentru rasadnita, mai lat decat tocul, si gros de 40-70 cm. Geamurile au rol de mentinere a caldurii degajate. In interiorul tocului se mai pune un strat de gunoi de grajd proaspat, de cca 5 cm grosime, dupa care rasadnita se acopera cu foile de geam si rogojini.Dupa cateva zile, daca se constata inceperea fermentarii (apar picaturi de apa pe interiorul geamului), se asaza amestecul de pamant intr-un strat de 12- 15 cm. Pamantul se grebleaza, dupa care se acopera iar rasadnita. Semanatul in rasadnita se face cand pamantul s-a incalzit, lucru ce se constata prin aparitia buruienilor. Inainte de semanat, pamantul se niveleaza cu grebla, distrugand astfel si buruienile. Semanatul in rasadnita se poate face in randuri sau prin imprastiere cat mai uniforma. Peste seminte se presara un strat de mranita gros de 1-2 cm. Se batatoreste usor pamantul si se uda cu o stropitoare cu sita fina, cu apa calduta.Rasadurile se pot planta si in ladite, in ghivece sau in paharele din plastic, in lipsa tocurilor de lemn. Pe fundul laditelor se fac cateva gaurele prin care sa se scurga excesul de apa. Se asaza un strat de nisip de 1 cm grosime, dupa care se pune amestecul de pamant. Semanatul se face in randuri, la 4-5 cmdistanta. Laditele se tin intr-o incapere incalzita, iar dupa rasarire se asaza langa geam, la lumina. Cand rasadurile au atins perioada optima, se planteaza in gradina. Rasadirea in ghivece se aplica la legume care suporta greu

transplantarea in gradina (ex. castraveti, dovlecei), asa fel incat acestea sa fie plantate in gradina cu pamantul din ghivece, fara a fi afectate radacinile. Se folosesc ghivece mici de pamant ars cu diametrul de 6-8 cm sau paharele de plastic gaurite la fund. Ghivecele se umplu cu pamant pana la jumatate, apoi se seamana cate 2 seminte la ghiveci prin apasare cu degetul, dupa care se uda cu apa calduta si se tin la lumina si caldura. La ghivece se mai pot produce rasaduri si de la alte legume 31. Rasadirea in ghivece Rasadirea in ladite Ingrijirea rasadurilor Pana la rasarire, rasadnita se tine acoperita cu geam si rogojini. Imediat ce plantele incep sa apara, se inlatura rogojinile pentru patrunderea luminii. Rasadnita se va aerisi zilnic, chiar si pe timp mai racoros, ridicand brusc geamul si lasandu-l imediat la loc. Pe masura ce timpul se incalzeste, aerisirea se va face tot mai des.Daca pamantul din rasadnita tinde sa se usuce, se uda usor cu apa calduta. Nu trebuie sa fie nici prea multa umezeala, deoarece rasadurile se alungesc prea mult, se imbolnavesc si cad. Daca se intampla acest lucru, se aeriseste bine rasadnita, iar plantele bolnave se smulg. Daca apar coropisnite, se ingroapa la 2-3 cm din loc in loc momeli. Combaterea coropisnitelor prin momeli se face dupa urmatoarea reteta: se fierb 15 minute 100 gr boabe de grau; dupa racire se amesteca cu 5 gr insecticid (Aldrin, Detox, Duplitox, Sintox, Sinoratox, etc.) si 1 gr untdelemn.Calirea rasadurilor se face cu scopul ca acestea sa se obisnuiasca cu conditiile climaterice mai aspre, la plantarea in camp. Pentru aceasta, cu 10-15 zile inainte de plantare se ridica geamurile, la inceput numai ziua, apoi si noaptea. Udatul in acest timp se reduce la minim sau se suprima total. Plantarea rasadurilor se va face tinand cont de perioadele specifice fiecarei legume, tinand cont de caracteristicile culturii respective.10 sfaturi pentru rasadnite 32. Una din placerile gradinaritului este cresterea plantelor din seminte. Este uimitor cat potential defrumusete se concentreaza in fiecare samanta mica. Cum aceasta munca nu este foarte usoara, trebuiesa urmam o serie de pasi astfel ca semintele pe care le plantam sa devina plante mature si sanatoase.1. Notati lucrurile importanteUn aspect deseori uitat este

necesitatea notarii evenimentelor sau datelor importante. Fie ca plantaticateva plante pentru propria dvs. gradina, fie ca lucrati la o scara mai mare, este de dorit sa tineti un felde condica a datelor importante. Acestea pot fi: data cand au fost culese semintele, data la care augerminat, numarul de seminte incoltite din totalul disponibil si data la care rasadul este gata pentrutransplantare. La sfarsitul fiecarui an puteti face o evaluare a productiei proprii de plante, puteti notagreselile si elementele pozitive, astfel ca in anul urmator sa oferiti semintelor un mediu mai bun dedezvoltare. De asemenea puteti nota, daca este cazul, de unde ati cumparat anumite seminte, daca aufost bune, pretul pachetului si puteti lipi chiar plicul respectiv.2. Pastrati semintele corespunzator, pentru a nu se degradaSemintele sunt fragile si daca nu sunt tratate cum trebuie, viabilitatea lor va scadea. In timp ce uneleseminte pot supravietui sute de ani in conditii prielnice, altele se degradeaza repede, chiar daca suntconservate in conditii optime. Pentru a le mentine in starea de latenta, semintele trebuie tinute in locurireci si intunecoase, cu un grad de umiditate scazut, cum ar fi frigiderul. Este recomandabil ca pe fiecareplic cu seminte sa fie insemnate numele plantei, data la care au fost culese semintele si eventual sursa.Cand vine momentul sa puneti la incoltit semintele e bine mai intai sa faceti un mic test pentru a vedeacare mai sunt bune si care nu - puneti semintele in apa, pentru cateva ore; cele bune se vor scufunda, pecand cele stricate, seci, vor pluti. Testul este bun in general pentru semintele mai mari.3. Folositi vase late, joase, pentru evita ingramadirea rasadurilorGhivecele sau vasele de plastic sunt de preferat ghivecelor de teracota cand vine vorba de rasadnite,pentru ca ele retin pentru mai mult timp umezeala. Folosirea unor vase largi, nu foarte adanci, previneingramadirea semintelor si mentinerea umezelii in jurul radacinilor tinere, firave. Plantele carora nu leplace sa le fie deranjate radacinile e mai bine sa fie cultivate de la inceput in ghivece mici, individuale. Cavase in care pot fi puse la incoltit semintele pot fi folosite si paharele de plastic, cele de iaurt sau cutiile demargarina; nu uitati sa le faceti gauri prin care sa se scurga apa. Indiferent de vasele pe care le vetifolosi, acestea trebuie sa fie foarte curate, sa nu fie infectate cu nici un

agent patogen. O metoda pentru arealiza acest lucru este sa scufundati vasul timp de 15 minute intr-o solutie cu 10% inalbitor, dupa care sail lasati sa se usuce.4. Tasati semintele in pamantCu o sita de bucatarie sau, mai simplu, cu mana, imprastiati in mod egal semintele pe pamant. Semintelemici si cele care au nevoie de lumina directa pentru a germina nu trebuie acoperite cu pamant. Fie caacoperiti vasul, fie ca nu, semintele trebuie putin tasate, pentru a intra in contact cu suprafata umeda apamantului, ca sa germineze. Pentru asta folositi o lingura sau fundul unui pahar.5. Preveniti bolile cu drenaj si aerisire corectaInfectiile provicate de fungi (ciuperci) sunt cauzate de umezeala excesiva si de proasta circulatie aaerului, asa ca aveti grija la aceste doua elemente.6. Acoperiti vasele pentru a pastra constant nivelul de umiditateSemintele sunt foarte sensibile la situatiile extreme precum udarea din abundenta sau lipsa apei. In pus,udarea directa distruge semintele germinate. Daca asezati o folie de plastic peste rasadnita veti mentinela acelasi nivel gradul de umiditate. Totusi, vasul va trebui verificat zilnic. Daca observati ca este timpul saudati, atunci plasati vasul intr-un bazin (sau o tava mai mare de ghiveci) cu apa calduta si lasati pamantulsa absoarba cata apa are nevoie. Daca suprafata pamantului este uscata, dati la o parte folia de plastic sistropiti cu apa. Imediat ce semintele au germinat, folia de plastic trebuie inlaturata de tot. 33. 7. Tineti semintele la cald pentru a incuraja germinarea semintelorMajoritatea smeintelor au nevoie de temperaturi intre 18-23 grade Celsius pentru a germina. Plasarearasadnitelor langa o sursa de caldura sau intr-o camera in care in general este mai cald va fi o mutarebenefica. In plus, puteti folosi lampi speciale - in acest caz (cand folositi surse alternative de caldura)verificati des gradul de umezeala din vas, pentru ca acesta va scadea mai repede decat in alte conditii.8. Rotiti vasele cu semintePlantutele au nevoie de multa lumina, ideal intre 12-16 ore de lumina zilnic. In interior, asezati rasadnitelein locuri insorite, la ferestre orientate spre sud si rotiti vasele in fiecare zi, cate un sfert, pentru ca plantelesa nu se intoarca dupa lumina si sa-si formeze, astfel, tuplini

deformate, lungi si fragile.9. "Hraniti" bine planteleNutritia corespunzatoare si la perioade constante este importanta si la plante, pentru ca acestea vorcreste mai puternice. Cand embrionul din samanta se dezvolta, el depinde de cantitatea de substantehranitoare stocate inauntru. Pe masura ce planta creste din pamant, acele depozite sunt deja peterminate, asa ca este nevoie de tratarea cu substante fertilizatoare. Majoritatea amestecurilor de pamantspeciale au mici cantitati de astfel de substante nutritive pentru a face tranzitia cat mai usoara si pentru anu lasa radacinile sa se usuce. Totusi, odata ce apar primele frunze adevarate, este timpul sa incepeti saudati plantutele saptamanal cu o solutie fertilizatoare preparata la jumatate din concentratie.10 . Obisnuiti plantele cu lumina directa a soareluiInainte de a le planta afara, plantele trebuie mai intai obisnuite cu lumina puternica a soarelui sauaclimatizate cu temperaturile fluctuante de afara. Cel mai bine este sa faceti aceasta operatie pe operioada de trei zile, plasandu-le in bataia directa a soarelui, dimineata, apoi marind perioada deexpunere in celelalte zile, pana cand devin destul de viguroase pentru a fi transplantate.Calendarul gradinii de legumeFEBRUARIE- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate in ele seascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acoperacu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casase pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,vinete)- insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarelor- plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, austuroiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se

pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat 34. - se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azotdezgropatul si demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi pomi fructiferi: se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,se pot planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:- radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de 10 cm;- semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;- n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De

asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli;- foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare.n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii; 35. - daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor stricate.AUGUST- grabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;- spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva

zile inainte dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si a caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n mediela 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). La ardei, pentru extragerea semintelor setaie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie

longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentruuscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scutura 36. capsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se scot cartofii de toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;- se recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;- se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze

moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune. 37. Ce ingrasaminte naturale putem folosi in gradina delegume?Afla mai multe despre:aplica, in gradina, toate, plante cultivate, plante de gradina cultivate toamna, gradina toamna, plante de gradina Legumele produc mult daca sunt cultivate in pamant bogat; de aceea in gradina trebuie sa se aplice ingrasaminte. Vom enumera principalele ingrasaminte organice ce pot fi folosite in gradina de legume. Gunoiul de grajd putrezit In mod obisnuit, acest ingrasamant se aplica toamna, odata cu sapatul terenului.

La culturile care se insamanteaza primavara tarziu, gunoiul de grajd bine putrezit se poate da si primavara timpuriu. Ce cantitate se foloseste ? Daca culturile care se fac pe terenul respectivse vor uda, se imprastie 4-5 kg de gunoi pe fiecare mp. In cazul in care plantelecultivate nu necesita udarea, atunci sunt suficiente 2 kg pe fiecare mp. Gunoiul de grajdse da in special la castraveti, vinete, varza, conopida, tomate, ardei, cartofi, dovlecei.MranitaSe obtine gunoi de grajd foarte bine putrezit (2-3 ani). Ea se foloseste in cantitati maimici (1-2 kg/mp). Se poate da si la cuib cu ocazia plantarii (la tomate, cartofi) sau cuocazia insamantarii (la castraveti, pepeni, dovlecei).CompostulEste un ingrasamant care se poate prepara usor chiar in gospodarie din gunoaie dincurte, frunze uscate, buruieni smulse, vrejii de legume, cenusa. Toate acestea seaseaza gramada intr-un colt al gradinii ; coama gramezii va avea forma de covata, incare se fac gauri cu un tarus, pentru ca apa de ploaie sa patrunda in adancime. In lipsaploilor, gramada se va uda din cand in cand cu apa. Din 3 in 3 luni, gramada decompost se lopateaza, straturile de la baza punandu-se in varf si invers. Dupa 2-3 ani 38. se obtine un ingrasamant valoros care se foloseste la fel ca mranita.Gunoiul de pasariEste un ingrasamant mai bogat in substante nutritive decat gunoiul de grajd. Modul celmai indicat de folosire a acestui ingrasamant este in forma de solutie, aplicata in timpulperioadei de vegetatie a plantei. Cu cateva zile inainte de intrebuintare, gunoiul maruntitse amesteca cu apa, o parte de gunoi si doua parti de apa. In ziua in care se facetratarea plantelor se adauga iarasi apa in proportie de 1 :10 daca se foloseste pentrutomate, dovlecei, gulii, ceapa si de 1 :20 daca se foloseste pentru castraveti, morcovi,praz. La o planta se da 0,3-0,5 l de solutie.CenusaSe aduna cenusa lemnelor, paielor, cocenilor, etc. Atentie ! Nu se foloseste cenusa dincarbune de pamant deoarece contine substante daunatoare pentru plante. Se folosetemai ales pentru varza, vinete, castraveti, cartofi. Se da cu aproximativ 15-29 g decenusa, preferabil amestecata cu mranita, la fiecare cuib.PLANIFICA GRADINA DE LEGUMEPlanifica gradina de legumeO gradina de legume ar trebui sa

faca ceea ce vrei tu sa faca, asa ca atunci cand planifici o gradina de legume intreaba-te intai ce anume doresti de la ea.Vrei salate de sezon? Poate o multime de radacinoase, sau rosii, sau un pic din toate?Esti o persoana care vrea sa cultive in gradina tot ce se poate sau aspiri doar la o cultura bogata de sparanghel?Este foarte usor sa iesi in gradina si sa te murdaresti de noroi, asa ca fa-ti o favoare si planifica-ti intai designul gradinii de legume.De exemplu, pentru a hrani o familie de patru persoane pe tot parcursul anului, va trebui sa iti planifici o gradina de aproximativ 100m, fara a pune la socotealaaleile dintre culturi.Tineti minte ca in cazul in care locuiti intr-un climat rece, acesta va va impiedica sa mentineti culturile pe tot parcursul anului. In acest caze poate fi necesara oplanificare a gradinii de legume care sa fie mult mai mare decat in mod obisnuit si sa faceti provizii (cititi despre conservarea legumelor ) din recolta obtinuta.Una dintre cele mai bune idei de planificare a gradinii de legume este sa se ia inconsiderare clima zonei in care vreti sa faceti gradina de legume.Fie ca este vorba de temperaturi foarte calduroase sau friguroase clima poate fi impartita in trei regiuni de baza: rece, temperata si tropicala/sub-tropicala.Dupa ce ati decis ce si unde vreti sa cultivati in gradina voastra de legume puteti trece laurmatoarele etape: 39. - Trebuie sa gasiti o sursa foarte buna pentru seminte. Comandati seminte cu mult timp inainte sa inceapa sezonul cultivarii, mai ales daca locuiti intr-o zona cuun climat mai rece cu perioada de vegetatie scurta;Gradinile fara sapaturi, utilizeaza metode organice de gradinarit si de cele mai multe ori este mai bine sa faceti rasaduri pe care sa le plantati ulterior ingradina;- Utilizati acest ghid de germinare pentru a va orienta mai usor. Daca vreiti sa realizatii o plantare de mari dimensiuni, este bine sa luati in considerare ogerminare in etape, pentru a nu ajunge toata recolta la maturitate in acelasi timp.;- Daca locuiti intr-un climat rece, sau chiar unul temperat, trebuie luat in considerare realizarea rasadurilor la interior, folosind o sera, in cazul in care sezonul degerminare este scurt sau daca exista pericol de inghet .Ce si unde veti creste in gradina de legume?Cand planificati o gradina de legume trebuie sa luati in considerare ca diferitele

plante au nevoi si conditii diferite. Plante ca fasolea, brocoli, varza deBruxelles, conopida, napi, ceapa si mazare, cresc cel mai bine la temperaturi intre 10-200C(50-700F). Aceste plante prefera un timp mai racoros al anului pentrua creste si in general tolereaza inghetul.Legume precum varza, morcovi, ridichi, pastarnac, praz, salata verde si telina au cerinte de temperatura intermediara. Ele vor creste cel mai bine latemperaturi cuprinse intre 15-250C(60-800F).Cresteti-le in afara sezonului si vor produce doar seminte.Legumele din sezonul cald cresc cel mai bien la temperaturi de peste 200C(700F) si se prabusesc sau mor daca sunt expuse la inghet. Acestea includ legumeprecum porumb, ardei gras,cartofi, tomate, vinete, fasole, culturile de vita de vie. Deci asigurativa ca marea majoritate a sezonului lor de crestere este in lunilemai calde.Cu cat stiti mai bine ce legume vreti sa cultivati, cu atat veti avea mai mare succes. De aceea planificarea initiala va poate salva de griji si nelinisteCateva sfaturi finale pentru planificarea gradinii de legume. 40. - Verificati predominanta vantului si protejati plantele de vanturile puternice. Vanturile reci vor opri crestera; cele calde vor usca pamantul si vor ofili plantele iarvanturile puternice vor rupe plantele. Daca nu aveti un colt insorit protejat natural in gradina , pregatiti paravane de protectie din zabrele de lemn sau gratare delemn.- Unde ajunge lumina soarelui in gradina si pentru cat timp? Asigurati-va ca gradina de legume primeste foarte multa lumina naturala directa, cel putin 5 ore pezi. In zonele cu mai putin soare pot fi plantate legume cu frunze si plante aromatice.- Asigurativa ca plantele mai inalte nu blocheaza lumina soarelui pentru plantele mai mici ca inaltime. Urmariti miscarea soarelui in gradina de legume.. Inemisfera nordica luati in considerare plantarea legumelor pe randuri de la nord la sud, cu plantele mai inalte pozitionate catre nord. In emisfera sudica, pozitiaplantelor se inverseaza astfel incat plantele inalte sa fie pozitionate la sud. In acest fel, toate randurile vor primi o cantitate egala de lumina solara.- Daca planificati plantarea de culturi succesive, practicati rotatia plantelor. Diferite plante iau diferite lucruri din pamantul de gradina. Acest lucru va reducepotentialul de a se dezvolta al anumitor daunatori din

gradina. Continuati completarea cu compost si mulci!- Apa, apa si iarasi apa! Legumele au nevoie de apa foarte multa pentru a creste. Unu dintre cele mai bune sfaturi pentru acest aspect este folosirea unui sistemcu picurator.Setati sistemul de picurare la inceputul planificarii gradinii si acesta va asigura plantelor o buna absorbtie a apei si va descuraja cresterea ciupercilor defrunze. Acest lucru va incuraja cresterea radacinilor. Nu lasati patul de gradina uscat. Gradina fara sapaturi are un drenaj bun asa ca mentineti-o umeda si siasezati mulci deasupra pentru a se mentine asa.- Petreceti ceva timp pentru a lucra la cea ce vreti sa creasca, sa studiati climatul, soarele, umbra, vantul, adapostul.. Tineti cont de obstacole, cum ar fi copacii,canalizarea, drumurile de acces etc. Luati in considerare si imprejurimile casei si anume animale de casa, copii, animale salbatice precum iepuri, veverite si altidaunatori "draguti" dar nedoriti.Urmand aceste sfaturi de baza, atunci cand planificati gradina de legume, veti avea un start impresionant si veti reusi sa produceti o gradina cara va va oferimulte ore de satisfactie si incantare si nu in ultimul rand o recolta bogata.Buruiano-leguma. Tehnologia de cultivare a papadieiEste atat de raspandita la noi in tara incat ai crede ca nimeni nu si-a pus problema sa ocultive. Cu toate acestea, este una dintre cele mai gustoase plante intrate, pe nedrept, incategoria buruienilor. Si totusi 41. Papadia poate fi cultivataIn 1982, profesorul Gh. Valceanu afirma ca luata in cultura, papadia devine o planta cu frunzemari si carnoase mult mai gustoase, iar daca se inalbesc din ele se poate prepara o salatadelicioasa.Papadia se seamana pe straturi inaltate la 32 de cm distanta intre randuri, iar plantele se vor rariapoi la 10-12 cm distanta intre plante pe acelasi rand. Un strat are latimea de 140 de cm.Semintele se seamana la adancime mica, jumatate de centimetru. Perioada optima este primavaradevreme, la sfarsitul lunii februarie.Respectand schema propusa de Valceanu, pentru initierea unei culturi de 1 hectar se vorconsuma 1,3 kg de samanta. Pana in vara, cultura nu are nevoie decat de controlul buruienilor,prin mai multe prasile mecanice, sau de irigare la nevoie.El propunea si o schema de infiintare a culturii de papadie, reprodusa astfel:

42. In luna august, pentru a obtine inalbirea frunzelor, randurile de plante se acopera partial cupamant. Acest lucru se poate realiza atat manual, cu sapaliga, dar si mecanizat cu ajutorul unuicultivator caruia i se sudeaza o aripa laterala, pentru a impinge pamantul inapoi pe brazda.Oportunitate de desfacere in supermarketuriPapadiile se recolteaza apoi taind rozeta de frunze de la colet, la sfarsitul toamnei. Din radacinavor rasari alti lastari, in acest fel cultura de papadie se poate exploata timp de 3-4 ani. In conditiioptime, de pe un hectar se pot recolta anual 16-20 de tone de frunze.Frunzele se spala bine in flux continuu si se pot ambala la caserole de plastic pentru a fi vanduteprin lanturile de supermarketuri.Salata de papadiePapadia se recomanda ca medicament in toate bolile unde exista un dezechilibru glandular.Astfel, ceaiul de papadie se recomanda in obezitate, in boli de ficat, marind secretia biliara,normalizeaza circulatia sangelui, mareste pofta de mancare, are actiune diuretica si face catoxinele din corp sa se elimine, scria cu ani in urma farmacistul Corneliu Constantinescu.Tot el afirma ca frunzele tinere de papadie se consuma obligatoriu in fiecare primavara, facandparte dintr-o cura de vitamine si detoxifiere care ajuta organismul sa faca trecerea de laalimentatia sezonului rece la cea a verii.

43. Calitatea i verificarea seminelor nainte de semnat,n agricultura ecologicCalitatea seminelor este foarte important dac dorim ca rsadurile s fie sntoase i ecologice,iar recoltele mari.n agricultura ecologic, materialul de nmulire (semine, rsaduri, butai, stoloni) trebuie s fieobinut prin tehnici de producie ecologice. Seminele nu trebuie s provin din organismemodificate genetic sau derivate ale acestora i nu trebuie s fie tratate la nsmnare dect cuproduse admise n agricultura ecologic.Putem avea o prim garanie n privina calitii seminelor dac le procurm din magazinespecializate, pentru c acestea sunt obligate s vnd numai semine de bun calitate, eventualnsoite de un buletin de analiz sau de informaii care sunt scrise pe ambalajul acestora.Seminele trebuie s provin de la un productor care practic tehnicile de producie ecologic.Pentru ca seminele s fie de bun calitate, trebuie s

ndeplineasc urmtoarele condiii: s corespund soiului dorit; s nu fie amestecate cu impuriti; 44. s aib un aspect sntos; s aib o germinaie bun (s ncoleasc majoritatea seminelor procurate); s ncoleasc la scurt timp dup plantare (n funcie de specie, desigur i n condiii propice).n cazul n care sunt obinute chiar din gospodria proprie, seminele trebuie s provin depreferin de la recolta precedent, pentru c n timp ele i pierd calitatea de a germina rapid.Gradul de germinaie al seminelor este un indicator al calitii seminelor i se poate verificacu uurin chiar acas. ntr-un vas se pune un strat subire de vat (sau nisip, pentru seminelemari precum cele de pepene), care se ud i pe care se presar cte 100 de semine.Vasul se acoper cu o coal de hrtie i se ine ntr-o ncpere care s ndeplineasc condiiile detemperatur necesare pentru ca soiul respectiv s ncoleasc. Substratul trebuie udat periodic,chiar zilnic, astfel nct s fie mereu umed, dar fr ca seminele s fie necate de ap. Dup ce atrecut perioada necesar pentru ca seminele s ncoleasc, ne putem da seama dac lotul desemine e de calitate bun n funcie de procentul de semine ncolite. Important este i caplntuele s fie sntoase, nu rsucite, groase sau ptate, acestea fiind semne c seminele dincare au ieit nu au fost bune.- durata germinativ, perioada de ncolire i temperaturile propice pentru cteva specii delegume 45. Investiia total ntr-un solar de 500 de metri ptraicomplet echipat este de 35.000 lei Tinerii care aleg s-i fac o firm de legumicultur cu cei 10.000de euro primii de la guvern pot ajunge la venituri duble dup numai un an, dac opteaz pentruproducia de legume ntr-un solar. Lucrurile nu difer mult n cazul florilor.Investiia total ntr -un solar de 500 de metri ptrai complet echipat (irigaie prin picurare imicroaspersie pentru tratamente, umidificare/cea) poate ajunge la numai 35.000 de lei, potrivitspecialitilor de la NaanDanJain irigaii.Din sprijinul oferit de stat, mai rmn suficieni bani pentru acoperirea altor capitole din planulde afaceri cerut de program, precum transportul, asigurrile, marketing-ul, distribuia, etc. nfuncie de tipul i randamentul culturilor (patru culturi pe

an), investiia se poate amortiza chiar intr-un an, a declarat Ileana Stanciu, director general NaanDanJain.Un solar de 500 mp poate fi lucrat de o singura familie. Posibilitatea de avea un asolamentcorespunzator al culturilor in vederea obtinerii unei recolte mai mari in spatiul protejat devine unatu.Planul poate fi dezvoltat i de grupuri de tineri productori, pe suprafee mai mari, de cteva miide metri ptrai. Investitia creste in cazul solariilor tip sera dotate cu sisteme de incalzire si foliedubla de acoperire, la fel si in cazul echiparii cu plase antiinsecte pentru cei care doresc saproduca bio.Pentru proiectele mai mari, fermierii pot apela la fondurile nerambursabile europene i, dac seasociaz n grupuri de productori recunoscute oficial, mai pot primi sprijin de sute de mii deeuro. 46. Doar pn n 2013, grupurile i organizaiile de productori recunoscute preliminar pot primisprijin financiar, att pentru constituire i faciliti administrative, ct i pentru realizarea deinvestiii.Prin Pilonul I al Politicii Agricole Comune, Ministerul Agriculturii i Dezvoltrii Rurale acordsprijin financiar grupurilor i organizaiilor de productori din sectorul legume fructe. Modul deaccesare a sprijinului financiar este prevzut n Hotrrea de Guvern nr. 1078 din 10 septembrie2008 privind acordarea de sprijin financiar grupurilor de productori recunoscute preliminar iorganizaiilor de productori n sectorul fructe i legume, act normativ elaborat n bazaRegulamentelor (C.E) 1234/2007,1580/2007 i 1182/2007La sfritul anului trecut, n Romnia erau nregistrate conform Regulamentului ComisieiEuropene doar 17 grupuri de productori recunoscute preliminar i o organizaie de productori.Corectarea valorii de pH a solurilor Solurile prea acide si cele prea alcaline necesita corectarea pHului invederea atingerii unui domeniu optim dezvoltarii plantelor. In functie de specia cultivata, uneleplante prefera solurile alcaline (pH peste 7) de exemplu rozmarinul, altele din contra, vorprefera soluri acide (pH sub 7). Valorile pot sa varieze intre anumite limite, peste care daca se 47. trece solul va deveni impropriu culturii. Exista anumite specii care rezista chiar si pe astfel desoluri, insa acestea sunt cazuri izolate.De aceea solurile cu pHul peste 7 7,5, precum si cele a caror valoare de pH scade

sub 5-6, aunevoie de corectii prin aplicarea unor amendamente. Astfel, pentru cresterea valorii de pH sefoloseste piatra de var, var stins, dolomita, moloz maruntit, iar pentru scaderea lui sulful saufosfogipsul.Pentru a spori eficacitatea amendamentelor, genul de ingrasamant pe care il administram va ficorelat cu tipul de amendament, astfel: in cazul aplicarii calcarului, varului sau dolomitei, se vorutiliza in urmatorii 2-3 ani exclusiv ingrasaminte naturale, compuse din: cenusa de lemn, faina debazalt, compost fermentat. In cazul amendamentelor acidifiante, de sulf sau fosfogips, terenul seva ingrasa cu must de gunoi de grajd nefermentat.Mrania este un compost descompus, utilizabil n agricultura organic att n culturile de cmp,ct i n cele nfiinate n sere i solarii. Nu exist pericolul infestrii cu buruieni sau a generriide amoniac i arderii plantelor.Mrania este un ngrmnt bogat n elemente nutritive dect acesta, aplicabil n cantiti de 6-10 t/ha. Poate fi utilizat i n rsadnie pentru obinerea de rsaduri pentru specii precum: menta,busuiocul, cimbrul de cultur.Turba este deopotriv ngrmnt ct i ameliorator de sol. ngrmntul este extras dinzonele umede unde se formeaz i se pstreaz n grmezi circa 6 luni, dup care se utilizeazdrept ngrmnt n acelai mod cu gunoiul de grajd.ngrmintele verzi provin de la plante cultivate ce se ncorporeaz prin artur n sol, nmomentul n care ajung la maximum de cantitate de mas verde. Ele se descompun n sol ireprezint o surs deosebit de elemente nutritive. Bine reprezentate de plante precumleguminoasele (lupinul, sulfina, mzrichea, trifoiul) sau altele precum rapia i mutarul, carelas n sol o mare cantitate de azot i alte elemente nutritive. De asemenea, sunt recomandate pesolurile nisipoase, srace n humus, i unde nu exist alte posibiliti de fertilizare organic,pentru a crea o structur stabil solului, a reduce eroziunea solului prin vnt i ap, a prevenilevigarea elementelor nutritve, n special a nitrailor.

Substante nutritive pentru pamantDocument Transcript

1. A-PDF OFFICE TO PDF DEMO: Purchase from www.A-PDF.com to remove the watermark Substante nutritive pentru pamant Afla mai multe despre: scoici, seminte, ciment, magazin, aplica, bucatarie mica, in gradina, verde, toate, animale, gips, bucatarie, seminte in, umezeala,culoarea verde In acest articol veti afla care sunt aceste substante si ce puteti adauga in pamant pentru a-l face mai bun din punct de vedere calitativ. Substantele nutritive de baza Plantele au nevoie de aceste substante intr-o cantitate echilibrata pentru a creste si a se dezvolta sanatos. Substantele fertilizatoare sau hrana completa pentru plante contin toate aceste elemente de baza: nitrogen (N), fosfor (P) si potasiu (K). Nitrogen - pentru dezvoltarea frunzelor si a tulpinii. Fosfor - pentru dezvoltarea radacinii, culoarea florilor si rezistenta la boli. Potasiu - pentru producerea de fructe si seminte. Iata cateva materiale organice care, adaugate in pamant, dau substantele nutritive specifice de care au nevoie plantele: Surse de nitrogen (N): balegar transformat in compost, compost din ciuperci, oase de peste macinate, teci de orez. Surse de fosfor (P): oase macinate, fosfat. Surse de potasiu (K): var, dolomita, scoici sfaramate, alge, talas si aschii de lemn. Ingrasamantul pentru pamant Toate solurile din gradina beneficiaza de ingrasaminte adaugate regulat de gradinari (sau ar trebui...). Acestea se aplica individual sau in combinatii, in fiecare sezon si de cate ori plantati cate ceva in gradina. Compostul, balegarul sau pietrisul trebuie imprastiate intr-un strat gros de 7,5 cm, dupa care se sapa pana la o adancime de 15 cm. Stratul de nisip, vermiculita, perlita sau gips trebuie sa aiba 1 cm, dupa care se sapa si mai adanc, pana la 20 cm. Iata in continuare materialele care va vor ajuta sa imbunatatiti calitatea si fertilitatea solului din gradina dvs., precum si capacitatea acestuia de a retine umezeala.

2. 1. Compost - format din frunzedescompuse, frunze taiate, resturide ierburi folosite in bucatarie si altemateriale organice. Este uningrasamant bugat in humus, bineechilibrat din punctul de vedere alcelor trei substante

nutritive (NPK) sicu eliberare inceata. Transformasolurile grele in soluri usoare, iar pecele lipsite de substante nutritive leimbogateste.2. Nisip folositi nisip cu grauntemai mari, dar in cantitati mai mici,pentru a imbunatati drenajul sipentru a aerisi pamantul lutos. Preamult nisip va transforma unele tipuride pamant in ciment. Nu continenutrienti, dar dureaza foarte mult.3. Balegar - fie ca e proaspat sauinvechit, putrezit (de la vaci, oi, cai,gaini sau alte animale), crestecantitatea de nitrogen din pamant.Aeriseste pamanturile grele siimbunatateste retentia de apa in celeusoare. Balegarul proaspat ardeplantele, asa ca acesta trebuie sastea un an inainte de a fi folosit. 3. 4. Turba - absoarbe umezeala, lucruimportant mai ales pentrupamanturile nisipoase. Aerisestesolurile lutoase sau grele. Daca estelasat sa se usuce va forma o crusta,se va intari si va fi dificil de umezit.Turba sau muschiul de turba sepoate cumpara din magazin sauprocura din locuri bogate in acestelement.5. Vermiculita - retine umezeala siaeriseste pamantul. E buna pentruorice tip de pamant si, la fel canisipul, dureaza foarte mult timp.6. Perlita - este reziduu vulcanic deculoare alba care aereaza pamantulsi dureaza la nesfarsit. O cantitatemica este buna pentru toate tipurilede sol. 4. 7. Nisipul verde - este un amestec special preparat care contine potasiu si alte elemente nutritive. Micsoreaza gradul de compactare al pamantului (acesta nu se mai stange la fel de repede in bulgari) si ajuta la retentia de umezeala. 8. Gips - este un minereu macinat care usureaza solurile grele si lutoase. De asemenea, ajuta la imbunatatirea drenajului.Pregatirea gradinii pentru iarnaAfla mai multe despre:plante perene, aplica, in gradina, toate, animale, vara, umezeala, plante de gradina, nivelaPregatirea gradinii pentru iarna este mai mult o problema de curatenie si "acoperire". Odata cuapropierea iernii si cu scaderea temperaturilor, plantele care nu au murit de inghet intra in perioada destagnare. Curatati florile anuale si legumele de frunzele si tulpinile uscate pentru ca in ele se pot adapostipeste iarna boli si oua de insecte. Vremea rece e o perioada potrivita si petru a face reparatii.Desi in aparenta toata activitatea din gradina a incetat, se petrec

multe la nivelul solului pana cand acestaingheata. Copacii sau tufele nou transplantate, florile perene care au fost divizate, bulbii, toate isi dezvoltaradacini noi si trag din pamant substante nutritive si umezeala. Unele vietati din pamant inca maiproceseaza materialul organic pe care il gasesc si fara indoiala ca o parte din ingrasamantul pe care l-atiaruncat pe pamant in perioada de vara s-a descompus deja. Acum este foarte important sa maiimprastiati ingrasamant in gradina - un strat mai gros, pentru iarna - pentru a proteja pamantul si plantele.Scopul nu este numai de a mentine pamantul "cald", ci mai ales de a mentine o temperatura constanta. 5. - taiati tulpnile uscate ale plantelor perenepana la nivelul solului dupa primul inghet,pentru a nivela gradina si a inlatura oualedaunatorilor sau sporii purtatori de boli; putetilasa netaiate tulpinile interesante.- adunati partile uscate ale plantelor ca safaceti din ele ingrasamant natural pentrugradina dumneavoastra. Gramezilede frunze si tulpini uscate pot ucide semintelede buruieni si bolile patogene, insa in ele nutrebuie sa se afle parti de plante bolnave.- indepartati foliajul bolnav al plantelor mereuverzi si al tufelor, si aruncati-l la gunoi.Greblati si aruncati ingrasamantul vechi,purtator de boli. 6. - pentru ca rozatoarele sa nu isi faca cuib inpamantul din gradina dumneavoastra,asteptati pana cand ingheata solul si de abiaapoi imprastiati un strat de material organic(gros de cca. 15 cm), pe post de ingrasamantde iarna.- straturile de plante perene, si tufe pitice potfi acoperite cu frunzemaruntite sau crengi debrad (acolo unde e posibil). Acest lucruprotejeaza atat radacina plantelor cat sipamantul si modereaza efectele schimbarilorde temperatura din timpul inghetului sidezghetului. De asemenea, si straturilor debulbi li se pot aplica acelasi tratament pentruca pamantul sa nu crape iarna. Altfel, plantelemici si bulbii plantati la mica adancime ies lasuprafata. 7. - imprejmuiti trunchiurile fragile ale copacilortineri cu un gard de sarma sau alte produsede acest gen pentru a-i feri de animale. i- protejati plantele

mereu verzi, mai ales pecele care au frunze mari, de vantul uscat carebate iarna si de soare.Calendarul gradinii de legumeAfla mai multe despre:distanta de plantare, pomi fructiferi, spanac, seminte, sfecla rosie samanta, patrunjel, lumina, hartie, in gradina, verde, fructe si legume, toate, incaperi, seminte in rosie, incaperiFEBRUARIE- Se incearca semintele sanatoase punand cateva din ele sa incolteasca in muschi sau nisip umezit.- Livada doarme sub amortirea iernii; in zilele frumoase se pot curata pomii de frunzele uscate - in ele se ortireaascund dusmani din primavara; tot in aceste zile se sapa pomii la radacina si se pune gunoi, se acoperacu pamant sapat, sau se aduna zapada la radacina lor.- si pamantul are viata lui; din cand in cand nu strica sa se puna pe el gunoi. Pe straturile de langa casa lse pune gunoi de pasari, cenusa pentru ingrasarea pamantului.MARTIE- replicatul rasadurilor in cuburi sau ghivece nutritive destinate culturilor timpurii de camp (tomate, ardei,vinete)insamantarea in rasadnite sau solarii incalzite biologic a legumelor destinate culturilor de vara (varza,tomate)- plantarea in prima jumatate a lunii in solarii sau tunele a verzei timpurii, conopidei timpurii si gulioarel gulioarelor 8. - plantatul si semanatul din timp a mazarei, verzei si conopidei timpurii, a cepei din arpagic si samanta, austuroiului de primavara, a morcovului, patrunjelului, spanacului, ridichii de luna, etc.- in a doua jumatate a lunii se planteaza in rasadnite castravetii, ardeii- se pregatesc solariile pentru tomate, ardei, vinete- se continua protejarea verdeturilor cu polietilena si recoltarea verdeturilor produse in sistem fortat- se practica supraaltoirea pomilor (unde e cazul) dupa metoda prin despicatura, copulatie sautriangulatie- fertilizarea suplimentara cu azot- dezgropatul si demusuroitul vitei de vie- se face taierea radacinilor pornite din altoi (taierea de rodire si copcitul)- in legumicultura se continua dezinfectarea rasadnitelor, solariilor, cu formalina sau sulfat de cupru;- pomii fructiferi se pot stropi cu solutie sulfo-calcica, impotriva fainarii; peste 2 saptamani se mai face ostropire impotriva moniliei, cu o solutie pe baza de cupru. Tot in aceasta luna putem pregati terenulpentru plantarea de noi pomi fructiferi:

se sapa si se gunoieste pentru a fi reavan, apoi, spre sfarsitul lunii,se pot planta.APRILIE- pana la mijlocul lunii aprilie se mai pot planta in gradina:radacinoasele (morcovi, patrunjel, pastarnac) in randuri, distanta de 25 cm; salata, spanacul;- se seamana soiuri de mazare tarzie, sfecla rosie si samanta de ceapa;- de la mijlocul lunii incepe:- plantatul varzoaselor, guliei si conopidei;- semanatul cartofilor preincoltiti la distanta de 70 cm intre randuri, iar pe rand, intre cuiburi, 30-40 cm, laadancimea de 10 cm;semanatul fasolei, castravetelui, pepenelui si dovlecelului;- se mai poate semana inca sfecla rosie la 30 cm intre randuri;- plantarea telinei la distanta de 40 cm intre randuri si pe rand;- semanatul porumbului;semanatul florilor anuale, plantatul trandafirilor, al daliilor, gladiolelor, crinilor;- la sfarsitul lunii se poate planta rasadul de rosii timpurii si ardei;Atentie la semanat! Combinatii bune: morcovi-mazare, semanate alternativ; ceapa-morcov, semanatealternativ; ceapa-sfecla rosie-gulie; cartof timpuriu-mazare; cartof-fasole sau ridiche de luna cu fasolea.Combinatii rele: ceapa-usturoi; morcov-patrunjel; mazare-fasole; castravete-cartof;- n livada se uda bine pomii fructiferi plantati in primavara si se incepe pregatirea pentru stropitul lor.MAI- incepe plantarea rasadurilor de legume. Vom planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie,conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete;inainte de plantarea rasadurilor este necesar sa faceti o erbicizare a solului cu urmatoarele substante:Dithane 0,5%, Captan 5%, Merpan 0,5%. De asemenea, uneltele trebuie dezinfectate cu solutie deCarbetox 0,4% sau sulfat de cupru 2-3%.- plantarea rasadurilor de varza timpurie, conopida, broccoli si castraveti se face numai pe pamant umed,la o temperatura de 7-10 grade Celsius. daca nu a plouat, udati terenul, operatiune care se repeta sidupa plantare;- rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasiti de 2 ori si sa udati din 10 in10 zile. Controlati mereu rasadurile pe masura ce cresc si nu ezitati sa folositi insecticide daca vor apareaparaziti: purici, fluturi, muste.IUNIE- daca nu ai reusit sa termini plantarea rasadurilor de legume in luna mai, ai timp doar la inceputul luniiiunie sa plantezi rasadurile de rosii, ardei si vinete;- pe soluri

fertilizate cu ingrasamant organic planteaza conopida, varza de toamna, varza rosie, varza deBruxelles, gulia de toamna si broccoli; 9. - foloseste culturile succesive pe parcele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare. n vederea infiintarii culturilor duble cureti terenul de resturile vegetale, sapi si nivelezi pamantul. Poticultiva fasole, ridichi de toamna, castraveti de toamna;- este perioada pentru palisarea, copilirea si carnatirea rosiilor timpurii;- daca ai vita de vie, continua legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturorlastarilor mai vigurosi). Daca ai timp suficient, aranjeaza frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aibamai multa lumina, mai mult soare. Stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;- intinde castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu voravea lumina si nu se vor coace;- continua prasitul. Plivitul, raritul si irigarea zarzavaturilor si combaterea bolilor si daunatorilor la legume.IULIE- Atentie! Rosiile care incep sa se maneze pot fi salvate prin ruperea regulata a frunzelor si indepartareafructelor stricate.AUGUSTgrabeste strangerea cepei, dar inainte de depozitare pastreaz-o la soare cateva zile;- continua recoltarea castravetilor pentru muraturi;- strange rosiile pentru sucuri si bulion, dar nu uita sa continui copilitul si carnitul lor;spre sfarsitul lunii poti incepe recoltarea cartofilor, dupa o prealabila verificare daca s-au maturatsuficient;- fasolea uscata pentru consum se aduna, se despoaie si se mai pastreaza la soare cateva zile inainte dedepozitare;- pentru o productie sporita de ardei vei continua fertilizarea cu azot si potasiu;- continui recoltarea vinetelor, ardeilor, verzei de vara, pepenilor galbeni si verzi;- in livezi incepe adunarea merelor de vara (imediat dupa ce roua s-a uscat) si se continua recoltareapiersicilor si a caiselor tarzii;- incep sa se coaca strugurii timpurii, dar atentie, acestia nu se recolteaza decat daca sunt complet copti,caci altfel sunt acri;- nu uita sa semeni pe sol bine maruntit salata, pentru obtinerea rasadului de plantat la inceputul luniioctombrie;- daca vrei sa ai hrean cu radacina dreapta si groasa, indeparteaza radacinile laterale;- pe terenuri eliberate se poate semana spanac, morcov si patrunjel, pentru productia de

primavara.SEPTEMBRIE- acum este momentul strangerii semintelor pentru primavara. La tomate, se aleg fructele mari, specificesoiului, sanatoase, coapte bine. Rosiile se zdrobesc bine, se pun in vase cu apa, unde se spala bine.Dupa ce s-au spalat se indeparteaza de pe seminte resturile de pulpa si se lasa apa sa se linisteasca.Semintele bune se lasa la fund, in timp ce semintele seci plutesc la suprafata. Semintele bune se spalabine si se pun la uscat, la soare. Cand s-au uscat trebuie sa aiba o culoare albicioasa-argintie. n medie la 10 kg tomate se obtin 30-50 g samanta ( in functie de soi). Laardei, pentru extragerea semintelor setaie fructul in jurul coditei, apoi se scot semintele (codita cu seminte se aseaza pe un ziar si cu mana sedesprind semintele). Acestea se spala in apa, se separa semintele bune de cele seci prin punerea lor inapa si decantarea apei. Se usuca la umbra, iar semintele se rasfira intr-un strat subtire (1-2 cm). Din candin cand se rascolesc cu mana, pentru a se usca mai repede. Cand sunt uscate au o culoare galben-aurie.Se pastreaza pana in primavara in pungi de hartie. Din 15 kg ardei se pot obtine in medie 100 g samanta.La vinete, cand fructele au ajuns la maturitate, se zdrobesc, se toaca marunt, apoi pulpa se pune intr-unvas cu apa, unde se freaca bine cu mainile pentru a separa semintele de pulpa. Semintele bune suntgrele si se lasa la fundul apei, separate de cele seci, usoare, care raman la suprafata. Cele bune sespala, se usuca la umbra si apoi se pun in pungi de hartie. La castraveti se aleg fructele mari, galbene,care au ajuns la maturitate. Se lasa la soare 6-7 zile, dupa care se extrag semintele. Se taie longitudinalfructul si cu o lingura se scot semintele, se spala si se lasa in apa. Apoi, dupa cateva ore acestea sedesprind usor de mucilagiile care le inconjoara. Semintele bune raman la fundul vasului, se scurg, seusuca la soare in strat subtire de 1-2 cm, cat mai repede, pentru a nu se innegri. La salata, seminteleajung la maturitate la 25-30 de zile de la inflorire. Plantele se taie, se fac snop, se duc la umbra pentru 10. uscare. Dupa o saptamana snopii se scutura bine deasupra unui ziar, se vantura si ramane samantabuna, care se pastreaza in pungi de hartie. La ceapa, semintele se recolteaza dimineata, pe roua, pentrua nu se

scutura. Se taie cu tija intreaga, se fac snopi mici, se usuca la umbra, dupa care se scuturacapsulele, sa iasa semintele, care sunt de culoare neagra. Se vantura semintele si se pun la uscat in stratsubtire.OCTOMBRIE- se scot cartofii de toamna;- morcovii, patrunjelul, pastarnacul se scot pe timp uscat, se zvanta, se curata de frunze si sedepoziteaza in pivnita;- se recolteaza ultimii ardei, care au devenit dulci si carnosi;- rosiile necoapte se pot smulge din vrejuri cu tot si se pun la adapost si intuneric, unde se coc;- se recolteaza varza si se pune la murat;- se recolteaza vinetele, ardeii, guliile, morcovii, patrunjelul, pastarnacul, telina;- se recolteaza gogonelele, care pot fi puse la murat sau pot fi depozitate in pivnita sau in incaperi maicalduroase, unde cu timpul se inrosesc si se pot consuma ca rosii coapte. Se vor depozita numaigogonelele sanatoase; pivnita inainte de depozitare trebuie aerisita, curatata si dezinfectata;- se defriseaza terenul de resturile vegetale si se pregateste terenul in vederea fertilizarii;se sapa terenul, pe masura ce s-au recoltat ultimele legume;- Nu uita! Pentru a avea legume proaspete primavara devreme, este timpul sa le cultivam - ceapa verde(de stufat), usturoiul verde, salata, spanacul, loboda, toate acestea rezista bine la temperaturi joase: seplanteaza rasadul de salata pentru primavara, cu 2-3 udari obligatoriu; se seamana morcovii, patrunjelul,mazarea, ceapa si usturoiul pentru recoltele timpurii de anul viitor;- se recolteaza merele, perele, gutuile, nucile, prunele;- se aduna porumbul care este copt;- se mai pot aduna semintele de ceapa si loboda;pentru protejarea pomilor tineri de inghet si de rozatoare vom pune frunze moarte in jurul lor si le vomacoperi tulpinile cu saci.NOIEMBRIE- pe masura ce gogosarii se coc, sunt culesi si pusi la borcan;- sfecla rosie mai poate fi recoltata, curatata de frunzele verzi si depozitata in pivnita;- se mai culege porumbul, se taie cocenii si se pun pe foc;- zarzavaturile vor fi recoltate dupa 1 noiembrie, dupa caderea brumei;- varza se recolteaza tot acum;- toamna se scurteaza radacinile pomilor batrani pentru a le prelungi viata. O lucrare care da bunerezultate la pomii batrani carora li s-au aplicat taieri de regenerare este si intinerirea radacinilor. Aceastalucrare se face fie in toamna premergatoare regenerarii, fie primavara, inainte de intrarea pomilor invegetatie, si consta in saparea unui sant circular in dreptul

proiectiei coroanei pe sol, adanc de 60-80 cmsi lat de 60 cm. Toate radacinile se taie cu fierastraul de pomi si se scot. Apoi santul se acopera cupamant amestecat cu ingrasaminte. Pentru un pom se socotesc 150 kg gunoi de grajd bine putrezit, 3 kgsuperfosfat si 1 kg sare potasica. santul se umple pe trei sferturi, se toarna 10 caldari de urina de grajdsubtiata cu apa (1 parte urina si 3-4 parti apa). Dupa udat santul se umple definitiv cu pamant. La pomiibatrani se face o scurtare foarte puternica a ramurilor de schelet astfel incat jumatate din lungimea lor setaie. Trebuie insa sa respectam cateva reguli la taierea de intinerire: 1) punctul din care se face scurtarearamurilor trebuie sa se afle deasupra unor ramuri lacome sau a unei ramuri laterale; 2) in locul unde seface taierea, ramura nu trebuie sa fie au groasa de 8-10 cm. Pentru asigurarea unei incarcaturi normalede fructe pe pom, este bine sa se faca si rarirea ramurilor de rod, stiut fiind ca distanta normala intre eleeste de 10-20 cm. Trebuie pastrate ramurile de rod cu pozitie laterala, acestea fiind considerate cele maibune.Insecte benefice pentru gradinaAfla mai multe despre:plante perene, daunatori, in gradina, verde, negru, pete, casa din busteni, casa ecologica, covor, plante de gradina, pentru casa,covor 11. Una din cele mai bune metode de a tine sub control insectele daunatoare pentru plante este sa fim"prieteni" cu inamicii lor naturali. Plantarea in gradina a unor speci de flori cu polen si nectar precum siprotejarea insectelor sunt unele din principiile de baza ale gradinaritului organic si in acelasi timp un modde a mari diversitatea ecologica din gradina dvs. Mai jos am adunat informatii referitoare la cele mai desintalnite insecte benefice, precum si cateva sfaturi pentru a le atrage in gradina.Gargaritafoto: www.freedigitalphotos.net Chrysopa foto: www.uky.eduGargaritaBine-cunoscuta insecta mica, rotunda, rosie sau portocalie si cu pete negre este numai una din cele maimult de 400 de specii de coleoptere. Majoritatea gargaritelor adulte, dar si larvele, se hranesc cu afidesau alte insecte asemanatoare musculitelor. Adultii sunt atrasi de florile cu mult polen si nectar, pe caretrebuie sa il consume pentru a se reproduce.ChrysopaAdultii de culoare verde-pal sau maronii au aripi

deosebite, mari, cu vinisoare si se hranesc mai ales cunectar de flori. Larvele insa sunt pradatori avizi ai afidelor, fluturilor, puricilor de plante, tripsului, oualelorde molii si omizilor mici.SyrphidaGaza adulta arata ca o albina mica, pentru ca abdomenul e negru cu dungi galbene; larva se aseamanacu limaxul si are capul ascutit. O caracteristica dupa care este foarte usor de recunoscut este ca eapluteste in aer deasupra/in jurul plantelor sau florilor, pe care le cauta pentru nectar si polen. Larvele deSyrphida se hranesc cu afide. Odata ajunsa la maturitate, Syrphida ajuta la polenizarea soiurilor decapsuni. 12. sus: Carabide stanga: SyrphidaCarabideAceste insecte coleoptere sunt destul de mari, au picioare lungi si culoare maro sau negru-albastruie; casa va dati seama despre care gandaci este vorba, va mai spun ca ei se ascund in timpul zilei sub pietre,lemne sau busteni si, atunci cand sunt deranjati fug repede in orice directie. Carabidele se hranesc culimax, melci, omizi si larve de gandaci de Colorado. Pentru a-i atrage in gradina, plantati un covor verdeperen sau asezati pietre sau busteni.PaianjenulToti paienjenii se hranesc cu insecte si din acest punct de vedere sunt ideali pentru a stapani o invazie dedaunatori. Paienjenii care se gasesc in gradina nu sunt veninosi si nici nu se muta in casa, asa ca nutrebuie sa ii alungati. Zonele cu flori perene si straturile de mulci (mai ales daca au si paie) ofera unadapost bun si acolo ii veti gasi, cel mai probabil.TachinideMustele din famia Tachinidae arata la fel ca mustele de casa, insa sunt arme foarte importante in luptaimpotriva omizilor, viermelui verde de varza, etc. Sunt atrase de plantele cu polen si nectar. musca din familia TachinidaeScoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector pentru pamantul din gradina si ofera multeavantaje. Daca este utilizat corespunzator, ingrasamantul naturalusureaza munca din gradina si scadeconsumul de apa, destinata udarii plantelor.Ce gradinar nu-si doreste sa ude mai putin sau sa smulga buruiana mai rar? In anotimpurile calde crescatat legumele si florile cat si ierburi si buruieni nedorite. Imediat dupa ce terminam de curatat gradina,

13. trebuie sa o luam de la inceput pentru ca acestea isi fac din nou aparitia. Impotriva acestor "plagi" existasi solutii, iar cuvintele magice sunt:ingrasamantul natural.AvantajeIn general, in natura pamantul este rareori "liber" sa respire. Aceasta problema o regasim in special inpadure, astfel sub brazi crescand foarte putine plante. Un efect asemanator este si in cazulingrasamantului. Scoarta de copac maruntita reprezinta un strat protector si are mai multe avantaje:cresterea plantelor nedorite este vizibil diminuata din cauza substantelor si a rasinii lemnului. Astfel,plivitul este necesar doar din cand in cand. Aproape ca nici nu mai trebuie efectuat. In acelas timp, stratulprotector mentine umiditatea in pamant, astfel ne mai fiind nevoie de udatul zilnic, doar daca afara sunttemperaturi extrem de ridicate. Astfel puteti economisi apa si timp. Iarna, aceasta "patura" din scoartacopacilor protejeaza pamantul impotriva inghetului.In cazul in care in anumite perioade ale anului exista caderi masive de ploaie, scoarta maruntitaimpiedica aparitia eroziunii. Prin descompunerea materialului care acopera pamantul se formeaza si maimulte microorganisme, astfel se formeaza mai mult humus, iar pamantul respira mult mai bine.DezavantajePe langa multele avantaje, ingrasamantul are si un mare dezavantaj: nu toate plantele suporta acest stratcare acopera pamantul. Acest lucru este valabil in special pentru plantele cu radacina plata (mac). Inaceste cazuri este indicat sa folositi scoarta maruntita de copac in locul ingrasamantului natural. Deasemenea, evitati ingrasamantul daca aveti in gradina zmeura, legume sau capsuni, in schimb trandafiriisi diferitele plante si tufe cu tulpina lemnoasa suporta excelent acest strat.Mod de utilizareInainte de a aduce si imprastia ingrasamantul natural, pamantul din gradina trebuie sapat, iar buruianadeja crescuta taiata imediat, altfel mai tarziu va veti lovi din nou de ea. Pentru ca plantele sa nu sufere de"foame", iar cresterea si dezvoltarea lor sa fie optima, este bine sa adaugati ingrasamant pamantului.Acesta se gaseste in bulgari mari,iar la inceput nu are un aspect sau miros placut. In schimb, scoartacopacului se gaseste gata maruntita, dar se strica, se mucegaieste mult mai repede. Ar trebui sa fieasternut un strat cel putin la fel de gros cat un pumn, cu alte cuvinte 5 - 7 cm. Bucatile de ingrasamantnatural nu se dizolva atat de repede, astfel

raman mai mult pe suprafata pamantului. Partea negativa esteca acest strat protector reprezinta un bun adapost pentru melci.Chiar si cand este vorba despre calitatea ingrasamantului natural se vorbeste despre diferente. In cazulin care exista multe resturi de lemn are o influenta negativa asupra plantelor, deaoarece in procesul demucegaire retine foarte mult azot. Foarte important este ca acest produs sa nu fie tratat chimic.

Bolile la tomate si tratamenteDocument Transcript

1. Bolile tomatelor |Mana tomatelor (Phytophthora infestans)Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori i fructe.Primele simptome ale bolii apar pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor petemai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata. La nceput esuturile petelorsunt de culoare verde-glbui, apoi se brunifica treptat. Mana este produsa de ciupercaPhytophtora infestans var. lycopersici si apare in special in ani cu precipitatii abundentesi temperaturi moderate, care favorizeaza producerea infectiilor.In cazul atacurilor intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la nceput mici,de culoare bruna, care apoi se extind si inconjoara tulpina pe portiuni mari, de 10-20cm. De regula, tulpinile putrezesc, se rup sau se indoaie.Masuri de prevenire si combatere:- printre fungicidele cele mai eficiente n combaterea manei la rosii se numara: Ridomilplus (25 gr/10 l apa), Turdacupral (50 gr/10l apa) , Dithane M 45 (20 gr/10l apa), Bravo500 SC ( 20 ml/10l apa), Topsin. Aceste produse se aplic mai ales preventiv i laintervale de 6-7 zile.- rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita sedezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 C timp de 10minute.- se evita

cultivarea tomatelor invecinatatea cartofilor si nu se cultiva tomate peterenurile unde au fost cultivati cartofi in anul anterior- toamna se aduna si se ard resturile vegetale.Virusul mozaicului tutunului (Tobacco mosaic on tomato) 2. Boala este produsa de virusul mozaicului tutunului se manifesta prin aparitia pe frunzea unor pete decolorate dispuse in mozaic. Frunzele atacate sunt de dimensiuni mai micidecat cele sanatoase, au un aspect usor incretit iar culoarea este verde mat cu petegalbui. Fructele plantelor atacate sunt reduse ca num r i dimensiune.Masuri de prevenire si combatere:- se vor folosi numai seminte de la plante sanatoase sau tratate termic- se recomanda de asemenea cultivarea de soiuri rezistenteresturile vegetale se strang si se ard- daca ati atins o planta bolnava, spalati-va foarte bine pe maini, intrucat mozaicultomatelor se transmite foarte usor la plantele sanatoase prin atingere- dezinfectati semintele pe care doriti sa le plantati permanganat de potasiu 1%, timpde 5 minute, dupa care se spalati-le bine in mai multe ape- tratati termic semintele la o temperatura de 50C timp de 24 de ore- plantele din cultura, care prezinta simptomele bolii, trebuie distruse imediat.Virusul mozaicului castravetilor sau filozitatea la tomate (Marmor cucumerisHolmes)Virusul mozaicului castraveilor este o boala ce se intalneste mai rar tomatele din seredar frecventa in camp unde se produc infectii puternice, mai ales in culturile tarzii detomate. Frunzele plantelor atacate, devin filiforme prin reducerea suprafetei foliolelor,capatand aspectul de feriga, boala fiind cunoscuta si sub numele de boala frunzelor deferiga la tomate. De asemenea pe marginea frunzelor sau in apropierea nervurilor aparpete galbui, cu aspect mozaicat. Productia acestor plante este mult diminuata sau chiarpierduta. 3. Masuri de prevenire si combatere:- pentru prevenirea infeciilor cu acest virus se recomanda evitarea cultivariicastravetilor n aceleasi sere cu tomate si ardei- in camp se vor amplasa culturile de cucurbitacee i alte plante susceptibile la atac,izolat de culturile de tomate- se recomanda cultivarea si soiuri rezistente- se vor folosi numai seminte de la plante sanatoase sau tratate termic si chimic- plantele din cultura, care prezinta

simptomele bolii, trebuie distruse imediat- resturile vegetale se strang si se ard.Ofilirea bacterian a tomatelor (Clavibacter michiganensis ssp.michiganensis)Ofilirea bacteriana este una dintre cele mai pagubitoare boli ale tomatelor si este oboala caracteristica tomatelor cultivate mai ales in sera si solarii. In conditii favorabilepentru infectie, se poate intalni si in culturile din camp deschis.Boala se manifesta pe organele aeriene si radacini, in toate fazele de dezvoltare aleplantelor. Simptomul caracteristic consta in ofilirea necrotica a plantelor careprogreseaza de la baza catre varf.Pe cotiledoanele rasadurilor apar pete circulare de 1-5 mm., albicioase, in dreptulcarora tesuturile se necrozeaza, la plantele dezvoltate, boala se manifesta prin ofilireafrunzelor incepand de la cele bazale si inaintand treptat spre cele superioare, petulpinile plantelor atacate apar din loc in loc dungi cenusii negricioase, in dreptul caroratesuturile se crapa, iar la fructe infectia se produce prin peduncul sau uneori local, pesuprafata lor.In cazul infeciilor prin peduncul, fructele au aspect normal, secionnd ns un fruct seobserv brunificarea vaselor din interior, iar semintele sunt si ele brune sau negre.In cazul infeciilor locale fructele afectate prezint la exterior simptomul caracteristicochi de pasare (un punct brun negricios cu inconjurat de un inel de culoare albicioasasi usor proeminente). 4. Raspandirea bacteriilor de la o planta la alta se face cu ocazia copilitului sau defolierilor,mai ales daca aceste lucrari se executa pe timp umed. De la un an la altul boala setransmite prin resturile ramase in camp sau in sera, sau prin seminte infectate undebacteria este localizata intre tegument si endosperm. Infecia este favorizata detemperatura de 28C si de umiditate relativ ridicata a aerului.Masuri de prevenire si combatere:culturile de tomate se vor amplasa pe terenuri neinfestate unde nu s-au observatplante cu simptome de vestejire bacteriana- in sere si rasadnite este necesara dezinfecatarea terenului pe cale termica (cu vaporifierbinti)semintele vor fi recoltate numai de la plante sanatoase. In cazul n care nu secunoaste originea lor, semintele se dezinfecta cu acid acetic 0,8% timp de 24 de ore- in perioada de vegetaie plantele atacate se smulg si se ardcombaterea chimica se face prin tratament cu Dithane M45, zeama

bordeleza, TopisnM70, sau Ridomil gold MZ- dupa recoltare se strang resturile vegetale i se distrug prin ardere.Fainarea tomatelor (Leveillula solanacearum)Pe fata superioara a frunzelor apar la inceput pete de decolorate de dimensiuni mici,care ulterior se maresc, capata forme neregulate si acopera partial sau total suprafatafrunzelor. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaz o pqslq finq,cenuwiu albicioasq, prafoasa. In urma atacului frunzele se ingalbenesc si se usuca intotalitate. Fructele plantelor puternic atacate raman mai mici si se vor dezvolta anormal.In culturile din sera factorii favorizanti sunt temperatura cuprinsa intre 18C si 24C siumiditatea relativa a aerului ce variaza intre 70 si 82%. Ciuperca se transmite de la unan la altul prin resturile vegetale. 5. Masuri de prevenire si combatere:- in sere,solarii si camp se va respecta rotatia culturilor(se exclud ardeii si vinetele,carepot fi de asemenea atacate)- se face dezinfectia solului cu fungicide pe baza de cupru (CuSO4-1%) sau din grupadecarboximide (Captan, Captadin, Foldin, Folpan, Merpan0,8%)- in sera dupa aparitia bolii, temperatura se va ridica cu 2-3C peste 24C,iar umiditatearelativa se va reduce sub 75%- la sfarsitul ciclului de cultura,resturile de plante se aduna si se ard- se recomanda cultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica- masurile prezentate anterior, vor fi completate cu tratamente chimice : Topsin M 70WP, Aliette 80 WP, Dithane M45, Tilt 250 EC, Topas 100 EC.Patarea cafenie a frunzelor de tomate (Fulvia fulva)Boala este specifica mai ales tomatelor cultivate in spatii protejate. Boala ataca numaifrunzele, care prezinta pete de culoare galbuie, care evolueaza, se extind si sebrunifica, iar pe fata inferioara apare un puf de culoare cafenie. Frunzele se usuca, darnu se desprind de pe planta. Datorita infectiei, plantele stagneaza in crestere, la fel sifructele.Factorii favorizanti ai aparitiei acestei boli sunt: temperatura de peste 22C, corelata cuumiditate relativa ridicata (peste 95%) si circulatia redusa a aerului la nivelul plantelor. 6. Masuri de prevenire si combatere:- folositi doar samanta tratata- defoliati etajele inferioare ale plantelor pentru a asigura ventilatie mai buna a aerului lanivelul solului- irigarea prin brazde sau cu picatura reduce atacul-

cultivati soiuri si hibrizi cu rezistenta genetica- la aparitia primelor pete se recomanda tratamente chimice cu: Bravo 500 SC, DithaneM45, Topsin M70 Wp, Merpan 50 WP.Patarea alba a frunzelor de tomate sau septorioza (Septoria lycopersici)Boala se manifesta prin aparitia pe frunze a unor pete circulare de 1-4 mm. La inceputpetele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dungabrun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pefrunzele de la baza. Frunzele atacate se brunifica, se usuca si cad de timpuriu. Vara, ncondiii de umezeal suficient i de temperaturi cuprinse ntre 15 28C, se potinregistra atacuri puternice dupa legatul fructelor.Masuri de prevenire si combatere: 7. - adunarea si arderea resturilor vegetale infectate- rotatia culturilor : tomatele nu trebuie sa revina pe acelai teren mai devreme de 3 aniindepartarea de la plantare a rasadurilor cu atac incipient pe frunzecombaterea in timpul perioadei de vegetatie se face prin aplicarea a 2-3 stropiri lainterval de 7-10 zile cu: zeam bordelez 0,75%, Dithane M45, Topsin M70 PU, Ridomilgold MZ, Bravo 500 SC. Primul stropit, se face imediat dup apariia primelorsimptome.Patarea bruna a frunzelor de tomate sau alternarioza (Alternaria solani)Plantele pot fi atacate in toate fazele de dezvoltare, incepand chiar din faza de rasad.Cea mai frecventa forma de atac produsa de aceasta ciuperca se constata pe frunzelebazale, sub forma unor pete izolate, circulare, brune, cu zone concentric mai inchise laculoare. De la frunze, infectia se va transmite treptat pe tulpina si ulterior pe fructe.Infeciile pe fructe se manifest prin pete mici, de form circular, mai frecvente n jurulpedunculului.Masuri de prevenire si combatere:- arderea resturilor vegetale contaminate- tratarea termica sau chimica a semintelor inainte de semanare- dezinfectia termica sau chimica a solului.- tratamente chimice in timpul perioadei de vegetatie, la intervale de 7-10zile, cu: Bravo500 SC, Ridomil gold MZ 68, Rovral 500 SC, Dithane M45.Ofilirea fuzariana sau fuzarioza tomatelor (Fusarium oxysporum)Este o boala vasculara, produsa de ciuperca Fusarium oxysporum care prezinta maimulte forme specializate. La tomate boala este produsa de varianta

f.spec. lycopersici.Primul semn de boala este reprezentata de ingalbenirea frunzelor de la baza plantei siofilirea acestora, dupa care boala progreseaza treptat catre varful plantelor. In sectiunepe tulpina plantelor bolnave, se poate observa brunificarea tesutului vascular. 8. Temperaturile situate intre 28-32 de grade Celsius, umiditatea ridicata, PH-ul solului de5- 5,6, nivelurile crescute de azot si scazute de potasiu sunt factori care favorizeazaevolutia fuzariozei tomatelor. Sub 20 si peste 34 de grade Celsius fuzarioza nu semanifesta.Metode de prevenire si combatere:- pentru culturile de tomate in camp deschis, realizati un plan de rotatie a culturilor si nuplantati tomate in acelasi loc mai devreme de 4 anidistrugeti sau ardeti toate resturile vegetale- cultivati soiuri rezistente- in cazul culturilorde tomate in sera, se va dezinfecta solul cu aburi la o temperatura de92-95C timp de 45 de minute- pe terenurile infectate, se va evita irigarea pe rigole- tratamente chimice in perioada de vegetatie cu Topsin, Dithane M-45 sau Mirage F-0,5%.Stolburul tomatelor (Potato stolbur MLO)Boala se manifesta in toate fazele de vegetaie, n funcie de momentul produceriiinfeciei. Primele simptome se manifest prin ingalbeniri marginale ale frunzelor tinere,n timp ce nervurile capt o nuan violacee. Plantele bolnave se recunosc prinfrunziul srccios i poziia mai erect a lstarilor, frunzelor i inflorescenelor. Florileformate dup infecie rmn sterile iar deja legate la apariia bolii rmn mici i cnd secoc au o culoare portocalie. 9. Masuri de prevenire si combatere:- in scopul distrugerii focarelor de infecie se vor lua msuri de distrugere a volburei,care este buruiana purtatoare de virus si a insectelor vectoare. Pentru aceasta se vorefectua tratamente in culturile plantelor gazda cu insecticide de mare eficacitatecultivarea de soiuri si hibrizi cu rezistenta la stolbur.Putregaiul coletului tomatelor (Didymella lycopersici)Este produsa de ciuperca Didymella lycopersici, iar aparitia bolii este favorizata detemperaturi cuprinse intre 13 si 30 de grade Celsius, umiditate atmosferica de 80-90%si un sol umed.Boala se manifesta atat la rasaduri, cat si la plantele mature din sere sau din camp,atacul cel mai frecvent fiind prezent insa pe plantele ajunse

ntr-o faza mai avansat dedezvoltare. Prinele simptome apar la baza tulpinii, sub forma unor pete brune-cenusii,care treptat pot cuprinde tulpina de jur imprejur. Tulpina se subtiaza, scoarta putrezeste, se crapa, se exfoliaza si duce intr-un final ofilirea plantei. Pe fructe, boala apare sprefaza de maturitate si se manifesta prin aparitia unor pete brune care se adancesc ininteriorul pulpei si care pot duce intr-un final la putrezirea completa a fructului.Masuri de prevenire si combatere: 10. - dezinfectarea solului din sere si rasadnite, pe cale termica sau chimica- tratamentul in perioada de vegetatie cu :Dithane M45, Mancozeb, Captadin,sauBavistin- folositi numai samanta certificate sau dezinfectata termic prin introducerea acesteia inapa calda de 50C timp de 15minutesmulgerea si arderea plantelor atacate, la primul semn de imbolnavireadunarea si arderea resturilor vegetale in toamna.Putrezirea varfului fructelor de tomateEste o boala neparazitara a tomatelor iar simptomele acestei boli sunt reprezentate deaparitia unor pete mici, imbibate cu apa la capatul inferior al fructelor, care cu timpul selargesc si se transforma in pete mari imbibate cu apa, de culoare brun-negricioasa. Intr-un final acestea pot duce la putrezirea totala a fructului.Aceasta boala este cauzata de tulburari fiziologice determinate de udari cu cantitati deapa cu variatii mari intre udari, la intervale de timp neregulate, combinate cu lipsacalciului din sol.Masuri de prevenire si combatere:- aplicati pe sol piatra de var, cu o luna inainte de plantarea rasadurilor, pentru a atingeun nivel al pH-ului din sol de 5.8-6.8- mentineti cantitatea de apa cu care udati la un nivel constant. Prea multa apa sau apaprea putine la intervale neregulate pot crea conditiile necesare dezvoltarii bolii- stropiti plantele in faza de inflorire si fructificare cu un fertilizant pe baza de calciu.Caderea florilor la tomateDe multe ori, rosiile nu reusesc sa produca o cultura normala de fructe, deoarece florilese scutura cu putin inainte de maturizarea completa a acestora. Acest lucru se poateintampla in toate culturile de tomate din urmatoarele cauze: 11. - umiditatea solului este scazuta,- existenta unor temperaturi ridicate sau schimbari bruste de temperatura- lipsa sau surplus de azot in sol-

infectarea cu bacterii sau ciuperci parasite- lipsa polenizarii- producerea unui numar prea mare de fructe pe o singura planta, lucru care duce laepuizarea acesteia.Masuri de prevenire si combatere:- folositi soiuri potrivite climatului in care infiintati cultura de tomate- nu fertilizati in exces cu azot- udati plantele in profunzime, cel putin o data pe saptamana- intr-o zi insorita, efectuati o polenizare manuala a florilor de tomate, prin scuturareausoara a plantelor care au dezvoltat flori. Este cunoscut faptul ca tomatele au nevoiede polenizare pentru a produce fructe, iar in zilele cu temperature extreme, insectelepolenizatoare isi fac rara aparitia.Formarea crapaturilor pe fructele de tomate.Crapaturile aparute pe fructele de tomate sunt rezultatul unei perioade de crestere sidezvoltare rapida a fructelor, determinata de perioade de ploi abundente urmate deperioade cu temperaturi ridicate sau invers, atunci cand dupa o seceta prelungitaurmeaza o perioada de ploi abundente. O alta cauza a aparitiei crapaturilor pe fructe,poate fi variatia mare intre temperaturile din timpul zilei si cele din timpul noptii, lucrucare duce la dilatarea respectiv contractia celulelor epidermei si provoaca aaparitiacrapaturilor.Crapaturile apar mai intai la pedunculul fructelor si se extind treptat, ranind fructele sifavorizand atacul ciupercilor si bacteriilor. Fructele care stau in soare direct si nu suntprotejate de frunzele plantei, sunt mai predispuse la aparitia crapaturilor decat cele caresunt umbrite de frunzis.Masuri de prevenire si combatere: 12. - incercati sa irigati cultura de tomate la intervale de timp regulate si fara fluctuatii mariprivind cantitatea de apa- in momentul in care defoliati plantele de tomate, aveti grija sa nu lasati in totalitatefructele expuse razelor solare (pastrati cateva frunze deasupra fructelor)- puteti planta soiuri rezistente la aparitia crapaturilor, dar acestea au coaja mai groasa.

Boli la legume si combaterea lorDocument Transcript

1. Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unorpete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si incateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp), ferind plantelesanatoase.Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului siimpotriva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi si alte produserecomandate de magazinelede specialitate.BOLILE LA ROSII Mana se manifesta in perioadele ploioase prin aparitia unor pete apoase pe frunze si a unor pete brune pe fruct. Aceste pete se maresc, cu timpul acoperind tot fructul. Pe timp umed, atacul se dezvolta foarte repede, putand cuprinde toate rosiile, maiales daca plantele nu sunt ridicate de la sol prin sustinere pe araci sau spalieri.Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apaincalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se prepara foarte usor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de0,75-1%, la 100litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu var nestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins(pasta) in raport de 1:1 sau 1:2; piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat;dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutrasau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte devar. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, celmult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana

(cancerulbacterian)Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc.Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugerea prin ardere a tuturor resturilor de plante ramase duparecoltare. Semintele folosite se trateaza cu acidacetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral0,5% sau Dithane 0,5%. Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni.Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; sestropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%. Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dungabrun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre.Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales in solar), petele sunt foarte numeroase, putand determinauscarea partiala sau totala a frunzelor.Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza0,75-1%, Dithane 0,4%. Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toateresturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5-8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa coditafructului. Cu timpul se formeaza rani adancite.Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%.BOLILE LA ARDEI 2. Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari, concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptulpetelor capata o culoare albicioasa.Combatere: folosirea

de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive de ardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide)care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe fructe.Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2% Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe.Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii.BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala semanifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%.BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se producumflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate se innegresc si putrezesc. Plantele stagneaza increstere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor.Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite,de culoare brun-deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute. Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa3-4 ani. Boala ataca si conopida.BOLILE CEPEI Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cupuf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac la intervale de 7-12 zile. Pentru ca solutiasa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase.

Extremitatea frunzei se usuca sise rasuceste.Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%,Turdacupral 0,5%.BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiuviolaceu. Petele se inmultesc, seunesc prin marire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu Caratan 0,1%, Rubigan 0,02-0,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile.BOLILE FASOLEI 3. Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, alb-galbui, de-a lungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iarfrunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc.Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. Dupa recoltaresemintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate.Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc.Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus.BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si sebrunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in loculatacat.Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate.Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea.BOLILE

SALATEI Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei.Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb.Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%. Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atac puternic, toata capatana este atacata, se acopera cu un prafcenusiu si putrezeste.Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cu Rovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de laplantare.BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma depete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin 0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,751%, primulstropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani. 4. Bolile legumelorCaderea rasadului este o boala care apare in rasadnita, si ataca rasadurile de rosii, ardei, varza, conopida. Se manifesta prin aparitia unor pete brune la baza tulpinii. Planta se ofileste, cade la pamant si apoi putrezeste. Atacul se manifesta pe zone (vetre) care se pot mari si in cateva zile toate rasadurile pot fi distruse.Combatere: se smulg si se ard rasadurile bolnave depistate din timp, iar locul ramas se prafuieste cu sulf (50 gr la mp) sau se stropeste cusolutie de sulfat de cupru 2,5% (2 litri solutie la mp),ferind plantele sanatoase.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA) Prevenire: se stropeste patul germinativ din rasadnita, dupa semanat, cu Captadin 0,3% sau Micodifol 0,2%. Pentru protejarea rasadului si impo 454b13e triva altor boli, se repeta tratamentul si dupa rasarirea plantelor. Se pot folosi sialte produse recomandate de magazinele de specialitate, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M

70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA ROSII Mana Tomatelor: Atacul se manifesta pe toate organele aeriene ale plantelor: frunze, tulpini, flori si fructe. n cmp primele simptome ale bolii apar spre mijlocul lunii iulie, pe frunzele bazale ale plantelor, sub forma unor pete mai mult sau mai putin circulare sau de forma neregulata, de 315 mm n diametru. La nceput tesuturile petelor sunt de culoare verdegalbui, cu aspect umed, apoi devin cenusii brunii , fiind nconjurate de o zona ngusta decolorata. n conditii favorabile, petele se maresc, conflueaza si acopera ntreaga suprafata a foliolelor. Pe fata inferioara a frunzelor, n dreptul petelor se observa un puf fin, albicios care reprezinta fructificatiile ciupercii, conidioforii cu conidii.n cazul atacurilor intense, boala apare si pe tulpini sub forma unor pete, la nceput mici, ovale, cenusii brunii, care apoi se extind si nconjoara tulpina pe portiuni mari, de 10-20 cm. De regula, tulpinile se putrezesc si se rup sau se ndoaie n caz ca sunt palisate, productia de fructe fiind astfel ratata. Combatere:Rasadurile trebuie obtinute numai din seminte sanatoase, tratate. Samanta folosita se dezinfecteaza inainte de rasadire prin scufundare in apa incalzita la 45-50 gr C timp de 10 minute.Se recomanda aplicarea unui asolament rational;se va evita cultivarea tomatelor n vecinatatea cartofilor, deoarece boala trece usor de la acestia la tomate, seva evita recolatarea semintelor din fructele atacate, toamna se vor aduna si se vor arde toate resturile de plante, dupa care se va face o aratura adnca; n sere se vor distruge resturile de plante, iar pamntul se va schimba sau se va dezinfecta termic sau chimis. Culturilor de tomate li se vor administra ngrasaminte minerale, n special doze mari de potasiu, care intensifica rezistenta plantelor. 5. Tratamente preventive: Turdacupral 0,5%, Dithane 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Ridomil 0,25%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA- Zeama bordeleza este o substanta de combatere a bolilor care se

prepara foarteusor in gospodarie astfel: pentru o concentratie uzuala de 0,75-1%, la 100 litri apa se foloseste 1 kg piatra vanata (sulfat de cupru), care se neutralizeaza cu varnestins in proportie de 2:1 (0,5 kg), sau var stins (pasta) in raport de 1:1 sau 1:2;piatra vanata se dizolva in apa calda cu o zi inainte; solutiile de piatra vanata si de var se prepara separat; dupa dizolvare, solutiile se amesteca si se adauga apa pana la 100 litri solutie. Este important ca zeama bordeleza sa aiba o reactie neutra sau slab alcalina, verificand cu hartia de turnesol care trebuie sa se albastreasca. Daca nu se intampla acest lucru, se mai adauga lapte de var. Prepararea trebuie facuta numai in vase de lemn sau smaltuite, si nu in vase de metal. Solutia nu trebuie pastrata prea mult timp, cel mult de la o zi la alta. Ofilirea bacteriana (cancerul bacterian) Boala se manifesta prin rasucirea frunzelor, care se vestejesc si sunt orientate in jos. Pe fruct se observa pete albicioase cu un punct brun-negricios in mijloc. Combatere: se face prin smulgerea si arderea plantelor bolnave si distrugereaprin ardere a tuturor resturilor de plante ramase dupa recoltare. Semintele folosite se trateaza cu acid acetic 0,8% timp de 24 ore sau solutie de Ortocid 0,2% timp de 30 minute. Cultura se stropeste cu zeama bordeleza 0,75-1%, Turdacupral 0,5% sau Dithane 0,5%., DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul cenusiu formeaza pe fructe un puf cenusiu prafos in locurile cu leziuni. Pe frunze, tulpini si fructe apar pete brune, acoperite cu puf cenusiu. Fructele putrezesc la zona de insertie a pedunculului, in anumite conditii apar pete albicioase cu un punct necrotic in centru. 6. Combaterea se face avand grija ca lucrarile de intretinere a culturii (plivit, carnit) sa nu se faca dimineata, cand plantele sunt ude; se stropeste cu Captadin 0,3%, Rovral 0,2% , DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Alternarioza se manifesta sub forma unor pete brun-negricioase, situate concentric pe frunze si adancite pe fructe.Combatere: stropiri pe

frunze cu Captadin 0,3%, Mycodifol 0,2%, Dithane 0,2%.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Septorioza (patarea alba a frunzelor)Pe frunze apar pete circulare de 1-4 mm. La inceput petele sunt brune, apoi capata o culoare alb-cenusie, inconjurata pe margini de o dunga brun intunecata, in dreptul petelor observandu-se puncte negre. Atacul incepe pe frunzele de la baza. In conditii de umiditate ridicata (mai ales insolar), petele sunt foarte numeroase, putand determina uscarea partiala sau totala a frunzelor. Combaterea se face prin aplicarea a 2-3 stropiri la interval de 7-10 zile cu: Captadin 0,3%, Zineb 0,5%, Turdacupral 0,5%, zeama bordeleza 0,75-1%, Dithane 0,4%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA)Primul stropit se va aplica imediat dupa aparitia primelor pete. Dupa recoltare se vor strange si se vor arde toate resturile. Basicarea fructelor ataca tulpinile, frunzele si fructele. Pe fructe apar pete de 5- 8 mm, negre, rugoase, mai numeroase langa codita fructului. Cu timpul se formeaza rani adancite. Combatere: zeama bordeleza 0,75%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA 7. BOLILE LA ARDEI Mozaicul se manifesta prin pete difuze in spatiile dintre nervuri. Pe fructe apar pete brune denivelate. Piticirea se manifesta prin faptul ca plantele raman mici. Pe frunze apar pete mari , concentrice, de culoare bruna. Tesutul din dreptul petelor capata o culoare albicioasa. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase si evitarea culturilor succesive deardei pe acelasi loc; combaterea paduchilor de frunze (afide) care transmit virusul, cu Fernos 0,05%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul negru Boala se manifesta prin pete adancite si negre pe

fructe. Combatere: la aparitia primelor pete se stropesc plantele cu Dithane 0,2%, Captan 0,2%, DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 LAPA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Antracnoza se manifesta la temperatura si umiditate ridicate, prin pete negre, adancite, pe fructe. Combatere: stropiri preventive cu Dithane 0,2% si rotatia culturii. DITHANE M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA 8. BOLILE LA VINETE Patarea bruna a frunzelor si fructelor cu pete circulare de culoare maslinie. Frunzele sunt perforate si se vestejesc. Pe fructe boala se manifesta prin pete brune, infundate in pulpa fructului. Tesuturile atacate putrezesc.Combatere: recoltarea si arderea frunzelor si fructelor atacate. Stropiri cu Topsin 0,1% sau Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE LA VARZA Hernia radacinilor de varza este o boala care apare frecvent in terenurile umede si acide. Sunt atacate radacinile, pe care se produc umflaturi alungite de diferite marimi, ajungand si de marimea unui pumn. Radacinile atacate seinnegresc si putrezesc. Plantele stagneaza in crestere, nu mai formeaza capatana, se ofilesc si mor. Combatere: folosirea de rasaduri sanatoase, si cultivarea pe acelasi teren dupa 4-5 ani. Plantele bolnave se vor smulge si se vor arde. Boala ataca si conopida. Putregaiul uscat al verzei se manifesta prin zbarcirea si putrezirea radacinii si tulpinii. Pe partile atacate apar pete ovale, usor adancite, de culoare brun- deschisa.Combatere: dezinfectia semintelor cu apa calda (50 gr C) timp de 20-25 minute.Adunarea si arderea plantelor bolnave. Rotatia culturii dupa 3-4 ani. Boala ataca si conopida. BOLILE CEPEI 9. Mana cepei este boala cea mai frecventa. Pe frunze apar pete decolorate, care se maresc treptat. Pe vreme umeda petele se acopera cu puf cenusiu-violaceu. Frunzele atacate se inmoaie, se usuca si cad, iar

bulbii nu se mai formeaza.Combatere: Tratarea arpagicului inainte de plantare prin prafuire cu Cripodin 2 gr la 1 kg arpagic. Stropirea preventiva a culturii cu Zineb 0,3%, Captadin 0,3%, Turdacupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,75-1%. Urmatoarele stropiri se fac laintervale de 7-12 zile. Pentru ca solutia sa se prinda bine de frunzele ceroase se va adauga aracet 0,3%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Arsura frunzelor se manifesta cand vremea e inchisa 10-12 zile sau mai mult, prin pete mici, albicioase. Extremitatea frunzei se usuca si se rasuceste.Combatere: se va inlatura apa care balteste, iar plantarea nu se va face in randuri prea dese si inghesuite. Se stropeste cu Dithane 0,2%, Turdacupral 0,5%. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CASTRAVETILOR, DOVLECEILOR Mana castravetilor ataca frunzele, pe care apar pete galbene, acoperite pe fata interioara cu puf cenusiu-violaceu. Petele se inmultesc, se unesc prin marire iar frunzele se usuca.Combatere: stropire cu solutii cuprice sau sistemice (Ridomil 0,15%). DITHANE M45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Fainarea pe frunze si vrejii tineri se observa pete acoperite cu un strat fainos alb. Frunzele atacate se ingalbenesc si se usuca.Combatere: la aparitia primelor pete se stropeste cu TILT 250EC (4 ML/10 L APA), Rubigan 0,020,04%. Tratamentul se repeta de cateva ori la interval de 7-10 zile. Dupa recoltare se strang si se ard toate resturile. BOLILE FASOLEI 10. Antracnoza fasolei: pe frunze apar pete rotunde sau alungite, albgalbui, de-alungul nervurilor. Tesutul din dreptul petelor se usuca, iar frunza ramane gaurita. Pe pastai apar pete rotunde brun-roscate, colorate roz in centru. La un atac puternic pastaile putrezesc. Combatere: seminte tratate si sanatoase, rotatia culturii la 3 ani, stropirea cu Dithane 0,2%, Captadin 0,3%, Derosal 0,1%. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN

M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Dupa recoltare semintele se vor tine la soare 7-10 zile, cate 3-5 ore pe zi. Arsura bacteriana este produsa de o bacterie care se dezvolta la temperaturi ridicate alternate cu ploi repetate. Pe frunze apar pete brun-rosiatice inconjurate de un cerc mai galbui, iar pe pastai pete brune. Pastaile isi pierd foarte mult din calitate. Combatere: stropirea frunzelor cu Turdacupral 0,5% in doua randuri, dupa rasarire si inainte de inflorire. DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU(10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Virusul mozaicului se raspandeste in culturile in care apar afidele. Frunzele capata un aspect mozaicat si se incretesc. Combatere: distrugerea afidelor prin stropiri cu Fernos 0,05%. Cultivarea de soiuri rezistente la virus. BOLILE MAZARII Mana mazarii se produce dupa o perioada mai lunga cu nopti reci si umiditate ridicata. Pe fata superioara frunzele se ingalbenesc si se brunifica, iar pe partea inferioara se formeaza un puf violaceu. Frunzele atacate se usuca iar pastaile isi modifica forma si se brunifica in locul atacat. Combatere: rotatia culturii la 3 ani, seminte sanatoase si tratate. Alte boli la mazare: antracnoza si fainarea. BOLILE SALATEI 11. Mana salatei este favorizata de umiditate ridicata insotita de temperaturi mai scazute in timpul noptii si foarte ridicate in timpul zilei. Atacul apare pe frunze, unde pe partea superioara se produc pete decolorate iar pe partea inferioara se formeaza un puf fin alb. Combatere: evitarea udarilor pe timp racoros, stropirea cu Ridomil 0,1%.DITHANE M 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72(20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA Putregaiul cenusiu apare in conditii de umiditate excesiva. La un atacputernic, toata capatana este atacata, se acopera cu un praf cenusiu si putrezeste. Combatere: udarea numai prin rigole dupa formarea capatanii, stropirea cuRovral 0,1% de cel putin 2 ori, prima oara la o saptamana de la plantare. DITHANEM 45(20 GR/10 L APA),TOPSIN M 70

PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA BOLILE CARTOFULUI Mana cartofului apare mai ales in verile ploioase si racoroase. Pe frunzele plantei apar pete galbui dupa inflorire, care apoi devin brun-negricioase. Pe fata inferioara a frunzelor, in dreptul petelor se formeaza un puf fin albicios. Pe tuberculi mana se manifesta sub forma de pete brune.Combatere: la plantare se folosesc numai tuberculi sanatosi; stropiri cu Captadin0,3%, Zineb 0,3%, zeama bordeleza 0,75-1%, primul stropit inainte de inflorire, al doilea dupa 10 zile, al treilea dupa 2-3 saptamani. DITHANE M 45(20 GR/10 LAPA),TOPSIN M 70 PU (10 GR/10 L APA),SHAVIT F 72 (20 GR/10 L APA),RIDOMIL GOLD MZ (25 GR/10 L APA),BRAVO 500 SC(20 ML/10 L APA 12. Daunatorii legumelor Coropisnita roade radacinile plantelor sau reteaza tulpina de la suprafata. Combatere: momeli toxice Limax (melcul fara cochilie) ataca varza, morcovul, ardeii, vinetele, castravetii, salata, etc.Combatere: terenul infestat se prafuieste cu superfosfat praf, piatra vanata pisata fin, praf de var nestins, 15 gr la mp. ,OPTIMOL 4 G(4 % Metaldehida) 15 kg/ha Gargarita cepei produce pagube prin larvele sale care sapa galerii in frunzele de ceapa.Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; la aparitia primelor gargarite,primavara devreme, se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), la care se adauga ca adeziv aracet 0,2%,ACTARA 25 WG(1,5 GR /10 L APA) Musculita cepei ataca ceapa si usturoiul, are 2-3 generatii pe an; primageneratie de larve ataca frunzele si bulbii mai tineri, iar generatia a doua si a treia ataca bulbii, in care sapa galerii. Frunzele se ingalbenesc si se usuca. Combatere: se strang si se ard resturile vegetale; samanta si arpagicul se trateaza inainte; la aparitia primelor larve se stropeste cultura cu MOSPILAN 20 13. SG(1,5 GR/10 L APA );DECIS 2,5 CE(5 ML IN 10 L APA),ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Molia si musca morcovului si a telinei sunt daunatori ale caror larve sapa galerii in radacini si frunze. Combatere: strangerea si arderea resturilor vegetale; tratamente la aparitiaprimelor

larve cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 LAPA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Gargarita verzei : larvele sapa galerii in tulpina si frunze. Combatere: lucrari repetate ale solului (araturi, prasit); la aparitia adultilor, inainte de a depune oua, se stropeste cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA),ACTELLIC 50 EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Buha verzei este periculoasa pentru culturile de varza; omida colorata in verde pana la brun-cenusiu, poate atinge 4-5 cm lungime; face gauri in capatana ajungand pana la cotor. Ataca si conopida. Combatere: inainte de formarea capatanii se trateaza cultura cu Decis 0,04%, 0,6-0,8 litri solutie la mp, cu FASTAC,FASTER(2 ML/10 L APA ),ACTELLIC 50EC(10 ML/10 L APA), MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA) Cu 20 zile inainte de recoltare se stopeaza tratamentul. Fluturele alb al verzei este de asemenea un daunator periculos. Fluturii au corpul negru cu aripi albe cu pete negre, rotunde. Larvele (omizile) sunt galben- cenusii cu trei dungi galbene pe spate. Omizile rod frunzele de varza pana la 14. nervura principala. Daca atacul este puternic si nu se iau masuri de combatere, cultura poate fi distrusa. Ataca si conopida. Combaterea se face la fel ca la buha verzei. Gandacul de Colorado adult este de 8-12 mm lungime, de forma ovala,bombat pe spate; pe fiecare aripa are 5 dungi negre. Larvele rosii-caramizii se hranesc cu frunzele de cartofi, vinete, rosii, ardei. Daca nu se iau masuri de combatere tufele pot ramane fara frunze.Combatere: stropirea culturii la aparitia primelor insecte cu . MOSPILAN 20 SG (1,5 GR/10 L APA), ACTARA 25 WG (I,5 GR IN 10 L APA)