Sunteți pe pagina 1din 4

Norvegia

Norvegia sau Regatul Norvegiei este un stat n Europa de Nord, situat n vestul Peninsulei Scandinave, ntre Oceanul Atlantic si Oceanul Arctic, Federaia Rus, Finlanda i Suedia. Este divizata in 19 districte.

Economia ar cu economie puternic dezvoltat, bazat pe industrie diversificat, pe servicii n transporturi i comer, PIB-ul in 1992 fiind alcatuit din: 35% industrie, 62% servicii, 3% agricultur. Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) i de un substanial potenial hidroenergetic, n baza crora s-a dezvoltat intens electrometalurgia (feroaliaje, oeluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale n ascensiune sunt construciile de maini (nave, echipamente i utilaje electrotehnice), prelucrarea lemnului, fabricarea hrtiei, industria chimic (ngrminte azotoase), textil i de confecii, alimentar (produse lactate, margarin, conserve de carne i de pete). n agricultur predomin creterea animalelor (bovine,

porcine, ovine), producia de cereale (orz, ovz, secar) i de cartofi. De asemenea se practica pescuitul intens, se vneaza balene. Norvegia export petrol, gaze naturale, echipamente industriale i de transport, nave maritime, metale, produse textile i alimentare. Import mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume. Partenerii principali de comer sunt Marea Britanie, Suedia, Germania si Danemarca. Norvegia are cai ferate cu o lungime de 4026 km si ci rutiere cu o lungime de 90174 km, ci navigabile interne si o flot maritim de mare capacitate.

Religia
Norvegia are o Biseric Protestant de Stat care aparine religiei evanghelice luterane. Dei nu exist o separaie ntre biseric i stat, toi cetenii au dreptul s i practice religia n mod liber. Opt din zece etnici norvegieni sunt membri ai Bisericii de Stat a Norvegiei. Exprimarea credinei religioase este, n marea majoritate a cazurilor, de natur privat n Norvegia; chiar dac majoritatea cetenilor afirm c religia este important pentru ei, nu exprim n general acest lucru prin participarea religioas activ ntr-o comunitate organizat. n timp ce aproximativ 88% din populaie aparine Bisericii Norvegiene, numai 10% particip la slujbe sau la alte evenimente cretine mai mult de o dat pe lun. Aproximativ 5,9% din populaie este membr a altor comuniti religioase, iar 6,2% nu aparine nici uneia. Cele mai importante comuniti religioase i umaniste n afara Bisericii Norvegiene sunt Micarea Umanist, religia islamic, Micarea Penticostal, Biserica Romano-Catolic, Biserica Evanghelic Luteran Liber, Metoditii i alte biserici neo-protestante de dimensiuni mai mici.

Norvegia a nceput s se converteasc la cretinism n jurul anului 1000, ca urmare a intrrii n contact cu Europa cretin, datorate unui amestec de legturi comerciale i raiduri de jaf ale vikingilor. Activitile de misionariat ntreprinse de biserica anglosaxon i de misionarii din Danemarca i Germania au contribuit i ele la impunerea cretinismului n faa zeilor nordici tradiionali i a cultului naturii practicat de laponi. Norvegia cretin a aparinut Bisericii Romano-Catolice pn la Reforma din 1537. Interzicerea predicatorilor laici a fost anulat n 1842, dnd natere mai multor micri neo-protestante i unei puternice organizaii laice n cadrul Bisericii Norvegiene. Ca urmare, societatea religioas norvegian a devenit puternic asociat cu o interpretare conservatoare a cretinismului i cu o micare activ de misionariat. Cultura Monumentele arheologice sunt cele mai vechi urme ale activitii umane. Cea mai veche descoperire din Norvegia e reprezentat de ruinele unei aezri de pe insula Magery din Finnmark, care dateaz de circa acum 12000 de ani. Miscarile arhitecturale importante din alte colturi ale lumii au ajuns de multe ori tarziu in Norvegia si au avut o influenta redusa asupra constructiilor din aceasta tara. Unele, totusi, si-au lasat amprenta, ca de pilda asupra resedintei baronilor Rosendal, cu vedere la Fiordul Kvinnherad, care este inspirata din stilul baroc, si asupra conacului din lemn, in stil rococo, aflat la Bergen si cunoscut sub numele de Damsgard. Intre anii 1100 si 1300, in Norvegia, s-au construit aproximativ 1000 de biserici din lemn, insa doar 28 din aceste biserici s-au pastrat pana in zilele noastre. Arheologii au descoperit dovezi care arata ca sau construit biserici din lemn in toata Europa de Nord, dar ele nu s-au

pastrat decat in sudul Norvegiei, fiind considerate o contribuie important la patrimoniul cultural mondial. Exista mai multe tipuri de biserici din scanduri de lemn. Cele mai simple nu au decat un naos si un altar, iar acoperisul se sprijina pe pereti. Unele biserici prezinta un pilon inalt in mijloc, care sustine o flesa si intareste peretii. Cele mai mari si mai complexe biserici din scanduri de lemn au in centru o incapere aflata la etajul superior, sprijinita pe stalpi si inconjurata de o galerie la nivelul inferior. Intrarile din lemn sunt de cele mai multe ori bogat decorate cu sculpturi complexe. In Norvegia s-au gasit mai multe situri arheologice care includ localiti unde s-au descoperit cioplituri n piatr care dateaz din perioada preistoric. Pietrele cioplite descoperite n Scandinavia sunt o parte important a patrimoniului cultural mondial, de asemenea in Norvegia exist n jur de 90 de situri din perioada medieval, formate in cea mai mare parte din biserici, dar includ si rmie de mnstiri, castele i fortree. Patrimoniul arhitectonic norvegian cuprinde numeroase tipuri diferite de cldiri, de la ruine, biserici din lemn i alte tipuri de construcii medievale la cldiri diverse, mai recente, i instalaii complexe. Mare parte din vechiul patrimoniu arhitectonic al Norvegiei este legat de agricultur. Asupra anumitor aspecte ale patrimoniului cultural, ca de pilda in zonele urbane si in regiunile industriale traditionale a fost exercitata o anumita presiune datorata evolutia rapida a societatii contemporane. n prezent, obiectivul Norvegiei este s protejeze i s conserve un numr reprezentativ de monumente i situri arheologice din diferite epoci i cu caracteristici variate.