DOMENIUL: INGINERIE I MANAGEMENT PROGRAM DE STUDIU: IEDM

Proiect SFF

Profesor coordonator:

Student:

Tema de cas
Analiza fluxului de producie (PFA) a unei piese prelucrate pe maini cu CNC 3.1.1.1. Tipul piesei, materialul din care este realizat, tipul semifabricatului, tratamentul termic nainte de prelucrare;

Piesa este de tip bucsa,factorii ce influeneaz tehnologicitatea construciei sunt: prelucrabilitatea prin achiere, forma constructiv a piesei, stabilirea bazelor tehnologice i de cotare a piesei, gradul de preciziei de rugozitate impus suprafeelor. Piesa este tehnologic din punct de vedere funcional, al prelucrabilitii prin aschiere, al materialului utilizat ( oel carbon de calitate OLC 45 STAS 880-80 ) Tipul semifabricatului: -Bara laminata. In general se supun tratamentului termic de calire otelurile carbon si aliate cu continut de carbon mai mare de 0,15-0,20% cu scopul obtinerii unei structuri martensitice. Se excepteaza otelurile austenitice care se supun calirii pentru punere in solutie si cele feritice necalite, precum si otelurile calite izoterm pentru bainita Martensita obtinuta la calire reprezinta o structura afara de echilibru dar este foarte stabila chiar si la temperatura ambianta. De aceea, pentru a se obtine o structura mai apropiata de starea de echilibru sunt necesare actiuni exterioare cum sunt: deformare plastica incalzirea materialelor calite etc, care permit obtinerea unei stari numita de revenire prin obtinerea structuri martensitice se urmareste fie asigurarea unei duritati mari in special la stratul superficial si al produselor tratate, fie asigurare dupa aplicarea trratamentului ulterior de revenire a uni structuri cu tenacitate ridicata si duritate moderata. Caracteristicilor mecanice ale produselor calite si revenite sint superioare celor obtinute prin recoacere sau normalizare, tratamente termice care permit obtinerea, unor duritati apropiate. Prin calire se poate obtine o structura martensitica pe o adincinime mare sau chiar in toata sectiunea produsului (calirea volumica) sau numai in straturile superficiale pe o anumita adincime (calire superficiala). Otelurile carbon de imbunatatire se supun calirii cu austenitizare completa. In acest scop, temperatura de incalzire pentru calire este situata cu 30-50C peste punctul Ac3, temperaturile minime fiind caracteristice pieselor cu pereti subtiri si loturi mici, iar cele superioare pentru piese groase si loturi mari. Durata de mentinere este de 1-2 min/mm grosime de material ,functie de modul de asezarare a pieselor in cuptor. 2) Obtinerea unei structuri de calire corespunzatoare depinde de parmetri tehnologici ai tratamentului termic (viteza, temperatura, durata incalzirii , viteza si durata de racire) cit si de condiile de lucru (medii de incalzire si de racire, procedee aplicate). Viteza de incalzire se alege in functie de conductivitatea termica, de dimensiunile si forma piesei si de structura initiala.
a)

Marimea vitezei de incalzire se poate determina cu ajutorul unor relatii dar se recomanda insa ca pentru fiecare otel sa se determine, prin incercari practice, valoarea optima
3

a vitezei de incalzire.
b) Temperatura de incalzire s e determina in functie de: compozitia chimica a materialului, conditiile de racire, forma si dimensiunile produselor.

In cazul otelurilor carbon, temperatura optima de Incalzire se determina cu ajutorul diagramei fier-carbon, portiunea hasurata din figura 3.6. La oteluri hipoeutectoide, temperatura de incalzire pentru calire este de 30-50 C deasupra punctului Ac3, iar pentru otelurile eutectoide si hiperoutectoide cu 20-40*C deasupra punctului Ac1. Pentru otelurile aliate si inalt aliate, temperatura de incalzire se stabileste fie in raport de vaoarea temperaturii punctelor, fie prin incercari de calire pe eprubete
g. Durata de mentinere la durata de incalzire trebuie sa asigure uniformizarea temperaturi in sectiunea piesei .

In practica durata de mentinere de mentinere pentru egalizarea temperaturi produsului se adopta inre si 1/5 din durata incalziri pana la temp prescrisa .
i. Pentru otelurile aliate cu elemente care formeaza carburi [Cr, Mo, Ti, V, W] durata de egalizare se prelungeste cu 30%.

h.

3.1.1.2.

Mrimea lotului care se realizeaz

Producia are caracter de productie de serie mic, realizndu- se doar 30 buc. Piesa va fi executat pe MU CNC 3 axe existent n laborator , deci nu mai este necesara o alta investitie.

3.1.1.3. Operaiile tehnologice realizate (degroare, semifiniie, finiie), regimurile de achiere alese (din catalog sau prin calcul);
1 2 3 4 5 6 7 8
Denumirea operaiilor i fazelor M U folosita

Debitare Tratament termnic calire Degrosare Realizarea profilului Semifinisare Finisare Control

Ferastrau circular

Freza Freza Freza Freza

Turaia rezult din formula:

Avansul pe dinte este:

3.1.1.4. Sculele utilizate pentru fiecare operaie tehnologic ( 2 variante de la 2 productori diferii), tip plcu achietoare, geometrie, parametri de prereglare;

Capete de frezat pentru copiere:

Capat de frezat cu placute rotunde:

10

Parametri geometrici:

11

3.1.1.5. Sistemul hardware de monitorizare a strii sculei i algoritmul de detectare a deteriorrii i gradului de uzur (TCM)
Metode de procesare a informatiilor pentru determinarea starii sculei A. Determinarea unor dependente intre variatia semnului monitorizat si parametrii procesului. B. Determinarea unui model, in sensul teoriei sistemelor. Strategii pentru determinarea starii sculelor.

12

3.1.1.5. Sistemul hardware de monitorizare a strii sculei i algoritmul de detectare a deteriorrii i gradului de uzur
13

Soluiile existente pentru supravegherea strii sculei pot fi clasificate dup mai multe criterii. Dintre cele mai utilizate sunt: - dup momentul desfurrii controlului, putem distinge: a) metode de evaluare a uzurii i integritii sculei n afara procesului de achiere (metode cu msurare intermitent, metode off-line); b) metode de evaluare a uzurii i integritii sculei n timpul procesului de achiere (metode cu msurare continu sau intermitent sau metode online).

-dup felul cum are loc msurarea putem distinge: a) metode directe de evaluare a uzurii i integritii sculei; b) metode indirecte de evaluare a uzurii i integritii scule

Metodele directe au ca principiu msurarea geometriei sculei achietoare, ele evalund limea uzurii pe faa de aezare principal (VB) i secundar (VA), adncimea craterului de uzur pe faa de degajare (KT), distana de la vrful sculei pn la centrul craterului (KM), limea craterului (KB), distana de la vrful sculei la originea craterului (KL) ( fig. 5.5) , conform STAS 12046/1-81 i ISO 3685-1977.

Metodele indirecte evalueaz caracteristicile de uzur ale sculei, fr o msurare direct a acestora, prin efectele pe care le are uzura asupra preciziei dimensionale a piesei sau asupra variaiei n timp a unor variabile care pot caracteriza desfurarea procesului de prelucrare prin
achiere.

Metode directe cu contact. Sunt metode simple la care mrimea uzurii se msoar cu ajutorul unui palpator fix sau mobil avnd un singur grad de libertate (fig. 1.25) sau mai multe grade de
14

libertate (fig. 1.26). Scula de prelucrat se aduce prin deplasare n comand numeric la un punct ale crui coordonate se cunosc (sunt memorate). Valoarea deplasrii palpatorului este transformat ntr-un semnal electric al crui valoare este comparat cu valoarea de etalonare sau cu cea obinut pentru o scul nou.

3.1.1.6. Metoda de schimbare automat a sculei i piesei pe mainile unelte alese i timpii de schimbare a sculei i piesei. Diagrama scar pentru programare PLC, pentru schimbare scul sau pies. Tip palet/sistem paletare sau robot industrial folosit. Caracteristici;

15

16

3.1.1.9. Metoda de inspecie a calitii piesei pe main (OMM). Simulare inspecie CNC, cu touch-probe Renishaw, dup operaia de finiie. Inspecia calitii piesei n afara mainii (CMM). Tip CMM, productor, caracteristici; Fluxul inspectiei calitatii:

17