Sunteți pe pagina 1din 74

RSPNDIREA l IMPORTANA FIZIOLOGIC A MATERIILOR GRASE VEGETALE N NATUR Uleiurile i grsimile vegetale se gsesc n natur n esutul plantelor, fiind

concentrate n semine, n pulpa, respectiv smburele fructelor, n tubercule sau n germeni. Coninutul de ulei n aceste pri ale plantei este foarte variabil. La majoritatea plantelor, esutul conine puin ulei (15%). La unele plante, cultivate special pentru producia de semine, fructe sau tubercule oleaginoase, denumite plante oleaginoase, coninutul de ulei poate ajunge pn la circa 55%. Dintre plantele oleaginoase n care uleiul este concentrat n semine snt mai importante: floarea-soarelui, soia, rapia i ricinul. Plantele cu fructe bogate n ulei snt: mslinul, cocotieral i palmierul. Arahidele au un coninut ridicat de ulei n tubercule. Dintre germeni, n special cei ai porumbului au un coninut bogat n ulei. In plante uleiul constituie o substan de rezerv important datorit valorii calorice ridicate. De asemenea, celulele cu un coninut mai mare n ulei snt mai puin sensibile la uscare i la aciunea frigului, deoarece conin mai puin ap. B. ROLUL MATERIILOR GRASE VEGETALE N ALIMENTAIE l INDUSTRIE Uleiurile i grsimile vegetale au un rol important att n alimentaie ct i ca materie prim pentru diferite ramuri industriale. n alimentaie, dac se compar ntre ele cele trei grupe de substane de baz: substane proteice, glucide (zahaniri) i lipide (grsimi) care intr n alimentaia omului, lipidele ocup primul loc n ceea ce privete energia termic degajat n organism, n cursul procesului de asimilare. Astfel, la asimilarea n organism a unui gram de lipide se degajeaz n medie 9,3 kcal, n timp ce la asimilarea aceleiai cantiti de glucide sau de substane proteice rezult numai cte 4,1 kcal. n esuturile organismului, lipidele constituie un component important al celulelor, n special al membranelor i al unor particule din celule. La o alimentaie raional, 3035% din aportul total al caloriilor trebuie s fie sub form de lipide, ceea ce corespunde la 12 g pentru 1 kilocorp adult. Fie c snt de origine animal, fie c sunt de origine vegetal, atunci cnd temperatura lor de topire este sub 50C, materiile grase sunt asimilate aproape complet n organism. Astfel, uleiul de floareasoarelui se asimileaz nproporie de 96,5%; cel de soia n proporie de 97,5%, iar alte uleiuri vegetale, n proporie de 9698%. Un alt rol important n alimentaie l au uleiurile vegetale, datorit coninutului lor n acizi grai eseniali (acid linoleic, linolenic i arahidonic). Acizii grai eseniali au o aciune stimulatorie asupra pielii, asupra sistemului nervos i a sistemului endrocrin. De asemenea, s-a constatat c acizii grai eseniali contribuie la scderea coninutului de colesterol din snge. Acizii grai eseniali au i un rol important la procesul de metabolism, n special n cazul depunerii grsimilor i la fixarea enzimelor. Necesarul zilnic de acizi grai eseniali este de 58 g sub form de acid linoleic, la o raie zilnic de circa 3 000 kcal. Aceast cantitate de acid linoleic se poate procura prin consumul de 812 g ulei de soia sau de floarea-soarelui, respectiv a unei cantiti de 913 g ulei din germeni de porumb. De asemenea, grsimile vegetale joac un rol important n alimentaie i prin faptul c ele constituie solventul natural pentru vitaminele liposolubile, care se introduc n organism prin intermediul lor. n alimentaie, uleiurile i grsimile vegetale se folosesc ca atare sau sub form de uleiuri hidrogenate i margarina pentru gtit, la fabricarea maionezelor, a conservelor n ulei, precum i la prepararea unor produse de patiserie (biscuii, creme etc). n industrie, uleiurile i grsimile vegetale gsesc o utilizare variat i multilateral. Astfel, cantiti importante de uleiuri i grsimi vegetale se ntrebuineaz ca atare sau sub form solidificat, la fabricarea glicerinei i a spunurilor. Uleiurile sicative, ca: uleiul de in, de cnep, de tung i altele, constituie materia prim pentru fabricarea uleiurilor sicativate, a vopselelor i a lacurilor, a cernelurilor tipografice i litografice, a linoleumului, a muamalei i a altor esturi impermeabile. Uleiul de rapi se utilizeaz ca ulei lampant pentru lanternele de semnalizare de la calea ferat. Unele uleiuri vegetale se folosesc la fabricarea lubrifianilor. Astfel, uleiul de ricin, dup ce a fost supus deshidratrii, se folosete, n amestec cu uleiuri minerale, la ungerea motoarelor cu turaie mare. De asemenea, este utilizat la fabricarea maselor plastice i n industria lacurilor i a vopselelor, n ultimul caz dup un tratament termic.

Alte uleiuri vegetale, dup saponificarea prealabil cu hidroxid de sodiu sau cu hidroxid de calciu, se ntrebuineaz la fabricarea unsorilor consistente. n metalurgie, uleiurile vegetale se ntrebuineaz la prepararea lichidelor de tiere i rcire, care snt utilizate la prelucrarea metalelor, la lefuit i polizat sau la trefilarea srmei. n cantiti mici, uleiurile vegetale se mai ntrebuineaz n industria farmaceutic, cosmetic i chimic. C. Produsele finite l subprodusele industriei uleiurilor vegetale Cu ajutorul unei succesiuni, de operaii de natur mecanic, fizic, chimic i biochimic, denumit proces tehnologic, materiile prime snt transformate n produse de consum, denumite produse finite. n cursul procesului de fabricaie, pe lng produsele finite, rezult i alte produse care pot fi folosite ca atare sau dup o prelucrare prealabil, ca materii prime sau auxiliare la fabricarea altor produse sau drept combustibil. Acestea se numesc subproduse. Produsele finite care rezult n ntreprinderile de ulei snt: uleiurile comestibile, uleiurile tehnice, uleiurile hidrogenate sau solidificate i margarina. Dintre uleiurile comestibile care se produc la noi n ar, cele mai importante snt: uleiul de floarea-soarelui, de soia, de rapi i de germeni de porumb. Uleiurile tehnice cele mai importante fabricate n ar snt: uleiul de in i de ricin. Ca subproduse n fabricile de ulei rezult: coji, roturi, concentratul de fosfatide (lecitina), soapstocul i oxigenul D. VALORIFICAREA COMPLEX A SEMINELOR DE SOIA Seminele de soia se caracterizeaz printr-un coninut mare de protide (3336%), fiind cultura oleaginoas cea mai bogat n aceste substane foarte valoroase, care intr n structura materiei vii. Protidele condiioneaz creterea i multiplicarea celulelor i snt constitueni principali ai protoplasmei i ai nucleului, precum i ai altor compui indispensabili vieii: enzime i hormoni. De asemenea, formeaz i una din substanele de baz n alimentaia uman. n prezent, sursele cele mai importante de protide snt: carnea, pestele, laptele, brnzeturile, cerealele i plantele oleaginoase. Obinerea protidelor din boabele de soia s-a intensificat n ultimii ani nu numai datorit preului lor relativ redus, ci i ca urmare a valorii lor biologice ridicate, a randamentului bun la hectar i a faptului c soia este o plant relativ nepretenioas. Prin valoarea biologic a unei protide se nelege masa corpului n grame care poate fi nlocuit de 100 g din protidele respective. Astfel, pentru 100 g protide din diferite produse corespund urmtoarele valori biologice: ou 91 g, lapte de vac 74 g. carne de vit 67 g, fin de gru 41 g, protide din soia 64 g. Avnd n vedere importana acestei plante oleaginoase, n ultimii ani, n ara noastr, cultura de soia a fost mult extins, fiind rspndit n prezent pe o suprafa de circa 240 000 ha. Pentru prelucrarea cantitilor din ce n ce mai mari de semine de soia, unele ntreprinderi de ulei au fost utilate cu linii speciale de extracie pentru prelucrarea soiei, cum a fost cazul ntreprinderilor Slobozia" i Constana", iar, pe de alt parte, cteva ntreprinderi noi au fost profilate numai pentru prelucrarea seminelor de soia, ca, de exemplu, ntreprinderea Soia" din Urziceni. Protidele din soia, dup extragerea uleiului, snt concentrate n rot, care conine 4446% protide. ntreprinderea de ulei Soia" a fost dotat cu instalaii care permit obinerea a circa 40% din producia de rot cu coninut mai ridicat de protide, i anume cu circa 50%. Recepionarea seminelor oleaginoase Dup recoltare, seminele oleaginoase snt colectate prin centrele de recepionare care le dirijeaz, apoi, spre ntreprinderile de ulei. La centrele de recepionare se face att recepia cantitativ a seminelor oleaginoase ct i recepia calitativ sumar, verificndu-se greutatea hectolitric, umiditatea i coninutul de corpuri strine al seminelor. Transportul materiilor prime oleaginoase de la centrele de recepionare spre ntreprinderile de ulei se efectueaz, n majoritatea cazurilor, pe calea ferat. Cantitile mici de semine, de la distane mai scurte, snt transportate cu camioane.

Acolo unde ntreprinderile de ulei snt aezate pe lng o ap curgtoare navigabil, aprovizionarea lor se poate face i cu lepuri. 1. RECEPIONAREA CANTITATIV La intrarea materiilor prime oleaginoase n fabric se procedeaz, n primul rnd, la recepionarea cantitativ a acestora. Aceast operaie se face prin cntrire cu ajutorul basculelor, care snt de dou feluri: pentru vagoane de cale ferat i pentru camioane. Toleranele admise ntre cantitatea facturat i cea recepionat de ctre ntreprinderea de ulei snt de plus sau minus 1%. 2. RECEPIONAREA CALITATIV Recepionarea calitativ a materiilor prime are ca scop asigurarea aprovizionrii ntreprinderilor de ulei cu produse corespunztoare standardelor n vigoare. Se creeaz astfel premisa principal pentru evidena calitii materiei prime sosite n fabric, ntocmirea ulterioar a bilanului de fabricaiei obinerea unor produse finite de calitate bun. Recepionarea calitativ a seminelor oleaginoase const din dou operaii distincte: luarea probelor; controlul analitic al calitii seminelor. LUCRAREA PROBELOR Probele de semine se iau din fiecare vehicul, cu ajutorul unei sonde etajate. Din camioane, mostrele de semine se iau din cinci locuri diferite. Din vagoane, ele se scot din trei straturi, i anume la adncimea de circa 10 cm, de la jumtatea nlimii stratului de semine i de la fund. n fiecare strat, probele se iau din nou locuri n diagonal. Mostrele scoase se amestec bine i se reduc prin metoda sferturilor la o prob medie de 23 kg. Aceast prob medie se mparte n dou: o parte se pstreaz n laborator pentru eventualele reclamaii, iar cealalt parte servete la efectuarea determinrilor artate, n vederea recepiei calitative. n cazul cnd probele de semine nu snt supuse imediat analizei, ele trebuie pstrate n cutii sau borcane nchise, pentru a nu se usca, deoarece aceasta poate duce la obinerea unor rezultate eronate. D CONTROLUL CALITII SEMINELOR La recepionarea calitativ a seminelor oleaginoase se fac urmtoarele determinri: controlul organoleptic; greutatea hectolitric; coninutul de corpuri strine; coninutul de umiditate; coninutul de ulei. Controlul organoleptic al seminelor const n examinarea aspectului i a culorii i n aprecierea mirosului i a gustului seminelor n vederea determinrii coninutului de semine cu aspect i gust normal. Aceast determinare se face dintr-o prob medie de 10 g de semine, con-siderndu-se cu aspect normal seminele sntoase i nemucegite. Greutatea hectolitric a seminelor este n legtur direct cu coninutul de ulei al acestora. Cu ct miezul seminelor este mai bine dezvoltat, cu att greutatea hectolitric, precum i coninutul de ulei al seminelor snt mai mari. Greutatea hectolitric se determin cu ajutorul balanei hectolitrice i se exprim n kilograme pe hectolitru. Determinarea corpurilor strine este necesar pentru stabilirea puritii seminelor i a coninutului real de ulei n semine, care se raporteaz la seminele cu impuriti. Determinarea umiditii seminelor se face pentru verificarea calitii lor n conformitate cu prevederile standardelor, precum i pentru a stabili dac ele trebuie uscate sau nu nainte de depozitare. Determinarea cea mai important o constituie aceea a coninutului de ulei deoarece de acesta depinde randamentul de fabricaie a uleiului. CAPITOLUL III Descrcarea i manipularea materiilor prime oleaginoase

n ntreprinderile moderne de ulei, operaiile de descrcare i de nsilozare ale materiilor prime i de trecerea lor n fabricaie snt mecanizate i se realizeaz cu ajutorai transportoarelor pneumatice i al celor mecanice. 1. TRANSPORTOARE PNEUMATICE Instalaiile pneumatice de transport se folosesc, n primul rnd, pentru descrcarea materiilor prime oleaginoase. Ele se caracterizeaz prin productivitate mare, gabarit relativ mic i etaneitate, ceea ce evit formarea prafului Ia descrcare. Instalaiile pneumatice de descrcare i transport necesit o ntreinere atent. Ele prezint o uzur mai mare a conductelor, n special, la coturi. Aceste instalaii pot funciona prin aspiraie i prin refulare. Exist i iustalaii care funcioneaz combinat, adic prin aspiraie i refulare. ntreprinderile moderne din ara noastr au fost dotate pentru descrcarea seminelor cu instalaii pneumatice care funcioneaz prin aspiraie (fig. 1). O asemenea instalaie se compune din: suflanta cu palete 8, tubulatura 4, filtrele de praf 5, recipientul de:aspiraie 2 i conducta de aspiraie 1. n locul filtrelor de praf se pot folosi cicloane, i anume un ciclon uscat i un ciclon umed (hidrociclon). Transportorul prin aspiraie cu suflanta funcioneaz n felul urmtor: se pornete suflanta cu palete 8. Aceasta aspir aerul prin conducta 4 i filtrul 5 din recipientul de aspiraie 2 i-I refuleaz prin eapamentul 9. Datorit vidului creat, n recipientul de aspiraie, aerul din exterior intr cu vitez mare n recipient, antrennd materialul care trebuie transportat. n recipientul de aspiraie, materialul se separ de aer i se descarc continuu prin dozatorul cu roi celulare 3.

Fig. 1. Schema instalaiei transportorului pneumatic cu aspiraie Praful i impuritile uoare, antrenate, se separ de aer n filtrul 5 i se evacueaz cu ajutorul transportorului elicoidal 6 i al ecluzei 7. n ceea ce privete instalaiile de transport pneumatice prin refulare, n ntreprinderile de-ulei ele se folosesc n mod frecvent pentru .transportul cojilor i, mai rar, pentru cel al rotului. 2. TRANSPORTOARE MECANICE Transportoarele mecanice utilizate n ntreprinderile de ulei snt: transportorul cu raclete, transportorul elicoidal, transportorul cu band, elevatorul cu cupe i; n unele cazuri, lopata mecanic. Aceste transportoare snt folosite n toate ntreprinderile-i pentru transportul i manipularea semifabricatelor (material descojit, mcintur, brochen) i a subproduselor (coaj, rot). La alegerea transportoarelor mecanice trebuie inut seam de urmtorii factori: natura materialului de transportat, distana de transportat, productivitatea instalaiei, spaiul disponibil pentru montaj, consumul de energie, ntreinerea i uzura normal n exploatare. Astfel, banda de transport prezint avantajul c poate fi folosit pentru orice fel de material, realiznd transportul acestuia n condiii de menajare maxim i pe distane mari. n schimb, are dezavantajul c dezvolt praf i poate da natere la risipirea materialului transportat. Transportorul cu raclete poate fi folosit pentru materiale care curg i n-au dimensiuni mari; el are gabarit mic i nu dezvolt praf. Distana de transportat este de "maximum 160 m i transport att n plan orizontal ct i n cel oblic i vertical. Datorit avantajelor pe care le reprezint, transportorul cu raclete este, n prezent, cel mai utilizat mijloc de transport n ntreprinderile de ulei. Transportorul elicoidal prezint avantajul c amestec bine materialul n timpul transportului, dar prin aceasta provoac, uneori, degradri ale produsului transportat. Lungimea unui asemenea transportor este, n general, limitat la 40 m. n ceea ce privete productivitatea acestor transportoare, benzile de transport i transportoarele cu raclete au capaciti mai mari dect transportorul elicoidal.

Curirea semine!or oleaginoase A. NOIUNI GENERALE DESPRE CURIREA SEMINELOR OLEAGINOASE Impuritile care se gsesc n seminele oleaginoase pot fi mprite n trei categorii, i anume: minerale, organice neoleaginoase i oleaginoase. n impuritile minerale snt cuprinse: pietre, pmnt, nisip, buci metalice etc. Impuritile organice pot fi: paie, buci de plant, pleav etc. Ca impuriti oleaginoase snt considerate: seminele putrede, carbonizate, seci, atacate de insecte, seminele sparte, precum i seminele oleaginoase de alte soiuri dect cel recepionat. 1. SCOPUL CURIRII n ntreprinderile moderne de ulei, curirea seminelor oleaginoase se execut de dou ori, i anume: nainte de depozitare i la trecerea seminelor n fabricaie. Prima operaie este precurirea, iar a doua postcurirea. Precurirea seminelor este un factor important pentru buna condiionare a seminelor oleaginoase n vederea depozitrii. Impuritile care se gsesc n semine, mai ales cele organice, constituie un mediu favorabil pentru dezvoltarea microflorei i a paraziilor care favorizeaz autonclzirea i alterarea seminelor. Impuritile din semine reduc spaiul util de depozitare pentru materiile prime. De asemenea, impuritile minerale, n special praful, nrutesc condiiile de munc ale lucrtorilor din depozite. Curirea seminelor oleaginoase la trecerea lor n fabricaie, adic post-curirea, se impune din urmtoarele motive: La precurire se obine numai o ndeprtare parial a impuritilor (de circa 50%). Impuritile care rmn n semine, la prelucrarea acestora, provoac uzura mainilor i, uneori, chiar defectarea lor; impuritile mai uoare i praful creeaz condiii grele de munc n seciile de fabricaie, iar impuritile influeneaz, n general, defavorabil calitatea uleiului i a rotului rezultat, nrutind proprietile organoleptice ale uleiului i mrind coninutul de cenu insolubil n acid clorhidric al rotului, ceea ce reduce asimilabilitatea acestuia. Dup postcurire, coninutul de corpuri strine n semine trebuie s fie de 0,3-0,4%. La prelucrarea seminelor de soia se impune o curire mai temeinic i avansat, deoarece rotul de soia se utilizeaz i n alimentaia uman. 2. METODE DE CURIRE Curirea const n separarea impuritilor de seminele oleaginoase. Aceast separare se poate realiza pe urmtoarele principii: diferena de mrime dintre impuriti i semine; diferena de mas specific dintre impuriti i semine; diferena de mrime i de mas specific dintre impuriti i semine; proprietile magnetice ale impuritilor feroase. D SEPARAREA IMPURITILOR PE BAZA DIFERENEI DE MRIME DINTRE IMPURITI l SEMINE Aceast separare se realizeaz, n principiu, cu ajutorul a dou site (sita dubl), care au ochiurile astfel dimensionate nct prin prima sit trec seminele mpreun cu impuritile de dimensiuni egale i mai mici dect seminele, n timp ce impuritile mai mari snt reinute pe sit. Ceea ce trece prin sit se numete cernut, iar ceea ce rmnc pe sit se numete refuz. Pe cealalt sit cu ochiuri mai mici dect mrimea seminelor trec impuritile mai mici dect seminele. Impuritile cu dimensiuni egale cu cele afe seminelor rmn mpreun cu acestea pe sit i nu mai pot fi separate prin aceast metod. Sitele care se folosesc pentru curirea seminelor oleaginoase pe baza diferenei de mrime trebuie s ndeplineasc unele condiii, i anume: suprafaa liber de cernut, adic suma ochiurilor pe unitatea de suprafa, s fie ct mai mare; ochiurile sitei trebuie s-i ps4sreze dimensiunile iniiale, deci s nu se uzeze repede; _ : suprafaa sitei s aib asperiti pentru ca seminele, n timpul cernerii, s fie rostogolite, ceea ce mrete efectul de separare. Important pentru efectul de curire este i forma ochiurilor, care poate fi rotund, oval, ptrat sau dreptunghiular. n funcie de modul de confecionare, sitele se clasific n:

site stanate, site mpletite. @ Sitele stanate prezint o stabilitate mai mare in privina mrimii i a formei ochiurilor. Ochiurile pot fi cilindrice sau conice. n ultimul caz, ochiurile se nfund mai rar, cu condiia ca deschiderea cu diametrul mai mic s se afle pe partea superioar sitei. Curirea i ntreinerea acestor site snt mai simple dect la cele mpletite, n schimb, suprafaa liber de cernere este mai mic dect la cele clin urm. Site stanate cu ochiuri de diferite forme snt prezentate n figura 2. Fig. 2. Site stanate cu ochiuri de diferite forme. Fig. 3. Site mpletite cu ochiuri de diferite forme. Sitele mpletite -se, confecioneaz.diusrme fixate perpendicular unele pe altele, formnd ochiuri de form ptrat, dreptunghiular sau interstiii (liuri)-fig.-S). Dup cum s-a demonstrat, suprafaa liber de cernere a sitelor mpletite este mai mare dect la sitele stanate, n schimb stabilitatea lor este mai mic, deoarece srmele se pot deplasa, defect care poate fi evitat printr-o prelucrare special a sitelor. Pentru ca impuritile s se separe pe site, acestea trebuie s se afle n micare i s prezinte o anumit nclinare. Micarea sitelor poae fi de trei feluri, i anume: rectilinie-longitudinal, (du-te-vino), vibratorie, circular. La unele tipuri de curitoare, ca, de exemplu, la vibroaspiratorul Sagenta", sitele execut, n acelai timp, dou micri i anume o micare rectilinie-longitudinal i o micare vibratorie. La sita cu micare rectilinie-longitudinal, pentru a asigura productivitatea corespunztoare i efectul necesar de separare, sitele trebuie s aib o anumit nclinaie i un numr bine stabilit de curse pe minut. Unghiul de nclinare al sitelor trebuie s fie cu 24 mai mare dect unghiul de frecare al seminelor respective. De exemplu, la seminele de floarea-soarelui, unghiul de frecare variaz, n funcie de umiditate, ntre 16"i22, atunci'Tinghiu" de nclinare al sitelor va fi cuprins ntre 18 i 26. Numrul optim de curse al sitei este n funcie de turaia excentricului, care variaz ntre 300 i 350 rot/min. La micarea vibratorie a sitei, seminele se deplaseaz descriind cte o parabol de pe locul poziiei iniiale pe sit (fig. 4). Se consider c particula P eu masa ei m, aezat pe planul AB, care are fa de orizontal unghiul de nclinare a, primete un impuls n direcia PC, sub unghiul (i fa de orizontal. Sub aciunea acestui impuls, particula primete viteza iniial v, care crete apoi, n urma impulsurilor repetate n cursul deplasrii pe suprafaa sitei. Pe sitele cu micare, circular ca, de exemplu, la precuriiorul Bi'ihler", seminele execut i ele o micare circular. Deplasarea seminelor are loc sub aciunea forei centrifuge care trebuie s fie mai mare dect fora de frecare. Aceasta se realizeaz prin asigurarea unei anumite turaii a sitei. D SEPARAREA IMPURITILOR FEROASE Separarea impuritilor feroase din semine se bazeaz pe proprittile magnetice ale acestora.i se realizeaz, cu ajutorul magneilor de diferite constructii. UTILAJE PENTRU CURIREA SEMINELOR Mainile de curit se compun din site, ventilatoare i dispozitivele anexe. Ele se caracterizeaz att prin felul sitelor, stanate sau mpletite, ct i prin construcia sitelor, i anume site plane, sau site rotative sub form de tambur cilindric sau hexagonal. Marea majoritate a mainilor de curit folosite n prezent n ntreprinderile de ulei snt utilate cu site plane. Numai pentru curirea seminelor de in i de rapi i la precurirea seminelor de soia se folosesc maini de curit cu site rotative, denumite i burate. n funcie de utilizarea lor, mainile de curit se clasific n precuri-toare care servesc pentru curirea seminelor naintea depozitrii i n post-curitoare utilizate pentru curirea seminelor nainte de a le trece n fabricaie. Tipurile folosite n prezent n ntreprinderile de ulei din ar snt, pentru precurirea seminelor, vibroaspiratorul tip Sagenta" i precuritorul tip Buhler", iar pentru posteurire, curitorul tip MIAG" i tararul cu aspiraie. Acesta din urm se folosete n ntreprinderile de ulei mai vechi pentru o singur curire a seminelor, i anume nainte de a le trece n fabricaie, iar n ntreprinderile noi i

moderne acest tip de crailor a fost mbuntit i modificat servind att la precurire ct i la posteurire. Vibroaspiratorul Sagenta" (fig. 6) se compune din batiul 2, conul vibrator 2, cadrul metalic cu site 3, i ventilatorul 4. Sitele, n numr de trei, snt de tipul celor mpletite, fiind confecionate din estur de srm. Prima sit are ochiuri de 15xl5 mm, a doua de 12x12 mm, iar a treia de 3,5 x3,5 mm. nclinaia lor poate fi mrit n mers cu pn la 12, n funcie de umiditate, de coninutul de corpuri strine i de capacitatea dorit.

Fig. C. Schema de lunciune a vibroseparatorului. Cadrul cu cele trei site execut dou micri, una rectilinie-longitudinal, cu ajutorul motorului 5 fixat chiar pe cadrul cu site, i o micare vibratorie datorit arcurilor 6. Modul de funcionare al curitorului este urmtorul: Seminele cntrite cad prin gura de. alimentare pe conul vibrator 2 care le repartizeaz uniform pe toat suprafaa sitelor 3. In timp ce seminele se afl la suprafaa conului vibrator, ele snt supuse unui curent de aer aspirat prin ventilatorul fiind eliberate astfel de praf i de impuritile uoare. Aerul, mpreun cu aceste impuriti, este refulat n dou cicloane uscate, dup care trece n ciclonul umed unde are loc separarea ultimelor impuriti din aer. De pe conul vibrator, seminele cad pe cadrul cu site, unde pe rndurile ati i al doilea se separ impuritile mai mari, iar pe rndul al treilea, cele mai mici dect seminele. De pe ultimul rnd de sile, seminele purificate trec prin gura de evacuare 7 la un cntar. Trebuie menionat c recent au fost aduse unele modificri acestui tip de curitor, i anume: Conul vibrator a fost nlocuit cu un canal de aspiraie, asemntor cu cel de la precuritorul Biihler" i postcuritorul MIAG". Datorit acestei modificri, aspiraia impuritilor mai uoare decl seminele nu se mai face nainte, ci dup cernere. Motorul de acionare nu mai este montat pe cadrul cu site, ci separat. Acest curitor modificat se utilizeaz att pentru precurire ct i pentru posteurirea seminelor. C. INSTALAII DE CAPTARE A PRAFULUI Praful i impuritile mai uoare dect seminele, absorbite de ctre ventilatoarele mainilor de curit, sint dirijate la instalaiile de captare a prafului. Acestea pot fi de dou feluri, i anume.: cicloane i filtre cu saci. CICLOANELE Dup modul de funcionare, cicloanele se clasific incicloane uscate i cicloane umede. 9 In cicloanele uscate, separarea particulelor de praf are loc datorit forei centrifuge, care se imprim particulelor prin intrarea tangenial a aerului n ciclon. La intrarea n ciclon, curentul de aer se descompune ntr-un curent de trecere i unul de rotaie (fig. 13). Curentul de trecere are tendina s arunce particulele de praf cu viteza vr spre interiorul ciclonului, iar cel de rotaie, spre exteriorul ciclonului, imprimndu-le viteza vn.

Fora centrifug exercitat asupra unei particule de praf poate fi exprimat prin formula: Z=G^-, r-g (1) in care: G este masa particulei, n kg; vn viteza particulei, n m/s; r distana particulei de centrul ciclonului, n m; g acceleraia gravitaional. Fig. 13. Descompunerea urnii curent de aer ntr-un ciclon.

Dac se nlocuiete expresia -~- cu u, atunci Z=G- u, a artnd de cte ori fora centrifug exercitat asupra particulei de praf este mai mare dect fora gravitaiei. Cmpul centrifug se deosebete de cmpul gravitaiei prin faptul c nu este constant. Factorul u nu este constant, ci crete spre mijlocul cmpului, deoarece vn crete spre centrul ciclonului. De aici rezult c pentru fiecare punct al cmpului centrifug corespunde o anumit mrime a particulelor pentru care fora centrifug i rezistena pe care o opune aerul deplasrii particulelor se afl n echilibru. Pentru particulele care snt mai mari sau mai mici dect cele de referin, echilibrul forelor se distruge, iar particulele se deplaseaz spre irstertor, Tespectiv spre interior. Trebuie menionat c bazat pe principiul descris mai sus, cicloanele servesc i la separarea seminelor, a cojilor sau a rotului de aerul de transport folosit, la transportoarele pneumatice. Construcia cicloanelor este reprezentat n figura 14. Ele snt construcii metalice de form cilindric cu o terminaie conic 1, care au n interior un burlan de evacuare a aerului 3 i o gur de descrcare a prafului i. Prin conducta 2, aerul intr tangenial n partea superioar a ciclonului, lovindu-se de perei. Datorit micrii circulare a aerului n jurul axei ciclonului, majoritatea particulelor de praf, sub aciunea forei centrifuge, snt deplasate spre suprafaa interioar a pereilor ciclonului, de unde alunec i se colecteaz n partea conic a aparatului. Aerul iese prin burlanul aflat n centrul

ciclonului. n cazul cnd ciclonul lucreaz sub depresiune sau cnd evacuarea prafului se face continuu, se folosete o ecluz, montat la gura de descrcare. 9 Cicloanele umede sau hidrocicloauele asigur o separare mai complet a prafului din aer 41 .se.monteaz jdup cicloanele uscate n vederea separrii particulelor de praf care n-au fost reinute n cicloanele uscate. n cicloanele umede (fig. 15), separarea prafului se realizeaz cu ajutorul apei dispersate sub form de picturi mici. Particulele de praf absorb picturile de ap, i mresc masa specific i se depun. Hidrociclonul este, de asemenea, o construcie metalic de form cilindric cu terminaie conic. n partea cilindric se gsete conducta pentru intrarea aerului 1, montat tangenial, i mai sus conducta de ap 2, prevzut cu pulverizatoare. n interiorul hidrociclonului se afl conducta 4 pentru evacuarea aerului. n partea de jos a prii conice se gsete un dispozitiv cu debit reglabil 3 pentru evacuarea apei cu praf (nmol). D FILTRELE CU SACI Filtrele cu saci snt de dou feluri, i anume: filtre deschise care lucreaz prin refularea aerului i filtre nchise care funcioneaz prin aspiraia aerului. Filtrul deschis (fig. 16) se compune din dou camere de lemn 1 i 2, legate ntre ele cu saci din estur deas. Camera superioar 1 este n legtur cu conducta prin care intr aerul cu praful. Din camera 1 aerul se repartizeaz n sacii 3, prin care trece numai aerul curat, n timp ce praful este reinut pe suprafaa interioar a sacilor. Praful se scutur de pe suprafaa sacilor cu ajutorul unei rame cu grtar 4, acionat de o transmisie cu lan 5 cu o micare n lungul sacilor. Praful se adun n camera inferioar 2, de unde, cu ajutorul unor greble, este ncrcat ntr-un transportor elicoidal 6, care l evacueaz din filtru. Filtrele cu saci deschise se folosesc n seciile de descojire, i anume pentru reinerea prafului uleios antrenat de aer. Filtrul cn saci nchis (fig. 17) se compune dintr-un cilindru metalic cu terminaie conic 2, n care snt montate dou rnduri de saci 2, prevzui n interior cu mpletitur de srm pentru a evita turtirea sacilor n timpul funcionrii. Deasupra sacilor se afl camera 3 prin care se evacueaz aerul purificat, dou tuburi de injecie 4, pentru injectarea aerului de joas presiune care servete la scuturarea sacilor n vederea ndeprtrii prafului depus pe acetia. Reglarea intrrii aerului de injecie se face cu ajutorul supapelor 5. n partea de jos a filtrului se afl ecluza 1 pentru evacuarea prafului. Filtrul funcioneaz n felul urmtor: Aerul ncrcat cu praf intr n filtru prin conducta 6 i se filtreaz prin rndul de saci din stnga. Spre deosebire de filtrele cu saci deschise, n aceste filtre, praful este reinut pe partea exterioar a sacilor, iar aerul purificat, din interiorul sacilor, iese, apoi, n camera 3. n acest timp se introduce un curent de aer de joas presiune prin tubul 4 n sacii din dreapta, unde are loc ndeprtarea prafului depus. Repetarea acestei operaii se face automat, ocurile de curire avnd o durat de 1/10 s. Ele se repet la intervale de 40 120 s, n funcie de particularitile prafului i de concentraia acestuia n aer. Aceste filtre se construiesc cu suprafaa filtrant de la 1,7 la 31 m 2. Productivitatea lor variaz ntre 5 i 9 m3 aer pe 1 m2 suprafa de filtrare n timp de 1 min.

Fig. 16. Filtru cu saci deschis. Fig. 17: l'illru cu saci nchis. D. CONTROLUL ANALITIC AL PROCESULUI DE CURIRE Controlul analitic al procesului de producie se execut de ctre laboratorul fabricii. Acest control const n analizarea probelor de materiale colectate n diferitele faze ale procesului de fabricaie i pregtite dup o metodologie bine precizat. Pentru controlul procesului de curire este necesar s se determine coninutul de impuriti n semine nainte i dup curirea lor. Probele de semine trecuteJn fabricaie .se iau de la agregatele ce alimenteaz mainile de curit, iar probele de semine curite se culeg din jgheabul transportorului colector al mainii de curit. Probele se iau din dou n dou ore, iar analiza se face din proba medie o dat pe schimb. Depozitarea materiilor prime oleaginoase A. CONSIDERAII GENERALE ASUPRA DEPOZITRII MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE n ntreprinderile de ulei, depozitarea materiilor prime n condiii optime constituie una dintre problemele principale. Buna condiionare a seminelor depozitate asigur calitatea corespunztoare a produselor i a subproduselor obinute, micorarea pierderilor de fabricaie i deci mbuntirea randamentelor de fabricaie. Seminele oleaginoase proaspt recoltate, cu umiditate mai mare, au o activitatea vital ridicat i o maturitate biologic neomogen. Asemenea semine snt nestabile la depozitare i trebuie supuse unei prelucrri preliminare care s duc la micorarea activitii lor vitale. Aceast prelucrare const, n primul rnd, n curirea i uscarea seminelor.

Dup recoltare au loc n semine procese de postmaturizare care influeneaz n mod favorabil condiiile n care se desfoar procesul tehnologic de prelucrare a seminelor. Desfurarea fenomenelor de postmaturizare n condiii optime este asigurat ns numai atunci cnd seminele snt depozitate n condiii bune. De asemenea, este necesar s se'efectueze un control metodic i permanent al strii seminelor depozitate, n scopul identificrii eventualelor modificri care ar duce la degradarea acestora. Procesele care pot avea loc n seminele oleaginoase n timpul depozitrii i care pot duce la degradarea lor snt de natur chimic i biochimic. Pentru trecerea seminelor n seciile de fabricaie servete un alt transportor 7, instalat la parterul magaziei sau eventual la subsol. Transportorul 7 poate fi folosit i la transportul seminelor spre piciorul elevatorului 3 (prin intermediul unui transportor care traverseaz parterul sau subsolul magaziei n lime), ceea ce permite prefirarea seminelor n cazul autonclzirii acestora. n magaziile etajate munca manual intervine la trecerea seminelor de la un etaj la altul i la trecerea lor n fabricaie. n aceste cazuri, seminele trebuie aduse prin loptare la tuburile comunicante, respectiv la deschiderile din planeu sau la transportorul care le duce n seciile de prelucrare. 3. SILOZURILE CELULARE n silozurile celulare, spre deosebire de magaziile etajate, seminele vin n contact cu aerul n msur redus, fiind nchise n celule. n ipoteza c, la depozitare, umiditatea seminelor nu este prea mare sau c ele nu prezint tendin de autonclzire, evitarea contactului cu aerul duce la frnarea proceselor distructive descrise (respiraie, germinaie, oxidare etc.) i, ca stare, la condiionarea optim a acestora. n afar de avantajele artate mai nainte, silozurile celulare mai prezint i urmtoarele avantaje: folosirea mai raional a spaiului de depozitare, seminele fiind depozitate n straturi nalte; mecanizarea complet a tuturor operaiilor i posibilitatea introducerii automatizrii pariale a acestora; prin mprirea spaiului de depozitare ntr-o serie de compartimente (celule), depozitarea seminelor se poate face uor pe sorturi, varieti, dup coninutul de umiditate sau dup alte criterii; aciunea duntorilor, a roztoarelor i a psrilor este nlturat, iar insectele care se gsesc n semine, neavnd n celule condiii prielnice pentru dezvoltarea lor, snt distruse; micorarea pericolului de incendiu, n cazul unei autonclziri extreme a seminelor, care poate duce la aprinderea lor, focarul de incendiu este limitat, de obicei, la o singur celul, unde poate fi stins mai uor, prin etanarea deschiderilor de intrare a aerului sau prin introducerea bioxidului de carbon. Din punct de vedere constructiv se deosebesc dou tipuri de silozuri celulare: tipul vechi, cu un numr mai mare de celule, cu capacitate relativ redus, i tipul nou, cu un numr mai mic de celule, cu capacitate mare. Silozurile de tip vechi (fig. 27) au celulele de form paralelipipedic cu terminaie n form de trunchi de piramid. nlimea total a celulelor la silozurile de tip vechi variaz ntre 18 i 25 m, din care nlimea piramidei este de 4 6 m. Celulele au seciune ptrat, cu latura ntre 3 i 4 m. Seminele oleaginoase sosite n fabric se descarc n buncrele de descrcare 1, de unde cu elevatorul 2 snt ridicate la curitorul 3, racordat la ciclonul 4; cu transportorul 3, seminele snt repartizate n celulele 6. Descrcarea celulelor se face prin deschiderea registrelor montate la captul prilor piramidale ale celulelor. Seminele snt dirijate, dup aceea, n fabricaie cu transportoarele 7, montate sub celule. Fig. 27. Siloz celular de tip vechi. Fig. 28. Siloz celular de tip nou cu celule cilindrice. Silozurile celulare de tip nou se deosebesc de cele vechi prin faptul c celulele snt situate direct sub cerul liber, fiind grupate n corpul-celule.

La silozurile celulare de tip nou celulele pot fi de form cilindric cu terminaie conic sau sub form de prism hexagonal. Silozul cu celule cilindrice (fig. 28) se compune din corpul-celule 1, turnul elevatoarelor 2 i podul silozului 3. Numrul i dimensiunile celulelor variaz n funcie de capacitatea lor. Din acest punct de vedere, unele ntreprinderi de ulei snt utilate cu silozuri avnd un numr mic de celule (68), ns cu capacitate mare (1 000 1 200 t de semine de floarea-soarelui pe celul), in timp ce la alte ntreprinderi, numrul celulelor este de 1218, capacitatea lor fiind de 300400 t de semine de floarea-soarelui pe celul. n primul caz, diametrul celulelor variaz ntre 9 i 10 m i nlimea ntre 36 i 42 m, iar n al doilea caz, diametrul este de 77,5 m i nlimea ntre 24 i 28 m. Celulele cilindrice, se aaz n 23 rnduri, ntre ele formindu-se spaii libere, denumite stelue" (fig. 29). Celulele snt construite din beton armat, construcia lor execurtndu-se cu cofraje glisante, acionate hidraulic. Acest sistem prezint avantaje economice, permind ridicarea construciilor cu volum mare de beton armat ntr-un timp foarte scurt. n partea superioar, fiecare celul este prevzut cu dou guri de vizitare nchise cu capace, precum i cu dou deschideri pentru umplerea celuFig. 29. Seciune transversal printr-o stelu i cele patru celule Descojirea seminelor oleaginoase A. NOIUNI GENERALE PRIVIND DESCOJIREA SEMINELOR 1. SCOPUL DESCOJIRI! Coaja seminelor oleaginoase are un coninut de ulei ulei botanic foarte redus (0,53%) i un coninut ridicat de celuloz. Din aceast cauz, coaja constituie un material inert n procesul de prelucrare i nedorit n compoziia roturilor, a crui eliminare se impune ori de cte ori acest proces este posibil. n practic, se supun operaiei de descojire acele semine oleaginoase care conin o cantitate mai mare de coaj, iar aceasta nu ader intim la miez (semine de floarea-soarelui, soia, ricin, bumbac). Alte semine oleaginoase, ca: rapia, inul, cnepa, au o coaj foarte subire i foarte aderent la miez, de aceea nu pot fi descojite. n cursul procesului de descojire, coaja se ndeprteaz numai parial, un procent anumit de coaj n materialul descojit fiind necesar pentru a asigura buna desfurare a procesului de presare i de extracie cu solveni. Prelucrarea seminelor descojite prezint unele avantaje, i anume: se mrete capacitatea de prelucrare a instalaiilor, deoarece se elimin de la nceputul procesului de fabricaie o parte din coaj lipsit aproape complet de ulei; se mbuntete calitatea rotului, n urma reducerii coninutului de celuloz, substan greu asimilabil; se reduce uzura utilajelor, n special a valurilor i a preselor, deoarece coaja conine bioxid de siliciu, care este un material abraziv; se reduc pierderile de ulei n rot, deoarece coaja absoarbe o cantitate apreciabil de ulei pe care la extracie o cedeaz mai greu dect miezul. Descojirea seminelor prezint ns i unele dezavantaje, ca: pierderi de ulei n miezul antrenat cu coaja u cursul descojirii; necesit instalaii n plus sub form de descojitoare i utilaje anexe; consum de energie i manoper n plus. 2. METODE DE DESCOJIRE Procesul de descojire const n succesiunea a dou faze, i anume: spargerea i detaarea cojii de miez; separarea cojilor din amestecul rezultat. UTILAJE FOLOSITE PENTRU DESCOJIREA SEMINELOR DE FLOAREASOARELUI

Dup cum s-a artat, procesul de descojire const n succesiunea a dou faze, spargerea i detaarea cojii de miez i separarea parial a cojilor din amestecul rezultat. Prima operaie se execut cu ajutorul tobei de spargere, iar a doua, cu separatoarele de coji, care snt de dou tipuri, i anume: tipul Vulcan" i tipul M I SK. Toba de spargere (fig. 34) este format dintr-un cilindru 1 construit din tabl de oel de 56 mm grosime. n interiorul cilindrului se afl un ax 2, cu dou pn Ia patru rozete 3, de care snt fixate 14 16 palete confecionate din bare de oel lat. Axul mpreun cu rozetele i paletele formeaz rotorul tobei de spargere i trebuie s fie perfect echilibrat, pentru a se evita trepidaiile.

Fifl. 34. Toba de spargere. Toba de spargere este deschis ntr-o parte pentru a permite evacuarea materialului descojit din tob. Circa 2/3 din suprafaa interioar a tobei, i anume de la grunarul de alimentare pn la gura de evacuare, este cptuit cu o manta de oel, pe care snt fixate vergele metalice semirotunde sau paralelipipedice 5. Aceast poriune cptuit cu vergele constituie ecranul de spargere al tobei. Distana dintre palete i ecranul de spargere este reglabil i poate varia ntre 10 i 20 mm Ia intrarea seminelor n tob i ntre 8 i 12 mm la ieirea lor din tob. Reglarea distanei dintre palete i ecranul de spargere al tobei, n tobele de construcie mai veche, se face prin mutarea paletelor pe rozete. La tobele moderne, distana se regleaz prin deplasarea sectorului de spargere cu ajutorul unui dispozitiv 7, compus dintr-o tij metalic legat la o articulaie mobil, care poate fi manipulat prin intermediul unui mic volant. Axul care poart rozetele i paletele este acionat de o roat de transmisie, fixat n exteriorul tobei la un capt al axului. La descojitoarele moderne exist posibilitatea de reglare a turaiei printr-un variator de vitez. Acolo unde nu exist astfel de dispozitive, turaia se poate modifica fie schimbnd roata de acionare, fie utiliznd o roat conic. Deasupra tobei de spargere se afl grunarul de alimentare 6, care are rolul s asigure o alimentare constant cu semine i o distribuire uniform a acestora pe toat lungimea tobei de spargere. Grunfarul de alimentare se compune dintr-un loca n care se afl un cilindru metalic rotativ, care prezint de-a lungul su anuri ce antreneaz seminele n timpul micrii lui de rotaie i, apoi, le introduce n toba de spargere. Tobele de spargere pot fi fixate pe cadrul metalic al separatorului, for-mnd corp comun cu acesta, sau pot fi montate separat de restul mainii. La descojitoarele de tip Vulcan", tobele de spargere snt, de obicei, fixate pe cadrul metalic al separatorului de coji, iar la descojitoarele de tip M I S", ele se monteaz separat, i anume cu un etaj deasupra separatoarelor. Modul de funcionare a tobei de spargere. Din buncrul montat deasupra descojitorului, seminele cad n grunarul 6, care le repartizeaz pe toat lungimea tobei de spargere. Seminele intrate n toba

de spargere snt proiectate spre ecranul de spargere al tobei. Prin izbirea puternic a seminelor de suprafaa tobei acoperite cu vergele i datorit strivirii lor n spaiul dintre palete i pereii tobei, coaja seminelor este despicat de-a lungul fibrelor i se sparge. In cursul procesului de descojire. se sfrm i o parte din miez. Din toba de spargere rezult un amestec de miezuri i coji ntregi i sparte, toctur de miez i coji, precum i semine ntregi. Acest amestec este evacuat prin partea deschis a tobei. Separatorul de coji tip Vulcan" (fig. 35) se compune din cadrul de susinere 1, dou cadre cu site 3 pentru separarea dup mrime i un sistem de aspiraie a cojii. Primul cadru se compune din trei site 5,a, 5,b, 5,c, cu ochiuri de diferite dimensiuni, i o sit oarb. Sitele snt dispuse paralel i nclinate spre canalele de aspiraie.

Fifl. 35. Separatorul de coji tip Vulcan". Lungimea silelor difer cu 150200 mm, prima sit fiind cea mai scurt. Sitele snt confecionate din tabl de 1 1,5 mm grosime i au ochiuri cu urmtoarele dimensiuni: prima sit (5,a)........ 56 mm diametru; a doua sit (5,b)........ 45 mm diametru; a treia sit (5,c)........34 mm diametru. Al doilea cadru cu site 5 are o nclinare invers n comparaie cu primul cadru i se compune dintr-o sit cu ochiuri de 6 mm diametru (sita de retur), prevzut cu fund de tabl (sit oarb). Ambele cadre cu site snt suspendate de batiul mainii cu arcuri de susinere, metalice sau de lemn, i acionate de un ax cu excentric 4. Fiecare cadru cu site este mprit, n lungime, n dou pri, suspendate fiecare pe cte dou perechi de arcuri. Prin aceast construcie se reduce solicitarea arcurilor. Sistemul de aspiraie este montat la captul separatorului cu site i se compune din urmtoarele pri principale: ventilatorul 6, camera de aspiraie 7, canalele de aspiraie 8,a,b,c i tubulatura de legtur dintre ventilator i camera de aspiraie. Ventilatorul 6 se compune dintr-un rotor cu palete al crui ax se sprijin n lagre cu rulmeni. Axul cu palete se rotete n interiorul unei carcase metalice sau de lemn, cptuit cu tabl. Turaia lui variaz ntre 800 i l000rot/min. Camera de aspiraie 7 este construit din lemn i prevzut cu canalele de aspiraie 8,a, S,b, 8,c, care se prelungesc pn la o distan de circa 50 mm deasupra sitelor. Intensitatea curentului de aer la canale se regleaz cu ajutorul unor clapete montate n interiorul acestora. Manipularea clapetelor se face din exterior. Modul de funcionare a separatorului de coji tip Vulcan". Amestecul de miezuri, coji, toctur i semine ntregi, rezultat din toba de spargere 2, cade pe prima sit 5,a (v. fig. 35). Prin aceast sit trec miezurile i cojile mai mici, miezul i coaja spart i toctur. Pe sit rmn seminele ntregi, miezurile i cojile ntregi. Prin micarea de du-te-vino a sitelor, materialul rmas pe prima sit ajunge la primul canal de aspiraie 8,a. La acest canal, aspiraia este mai puternic, deoarece materialul are cel mai ridicat coninut de coaj, din care cea mai mare parte o constituie coaja grea (coaja ntreag).

Dup ce, prin trecerea materialului pe sub prima aspiraie, s-a eliminat o parte din coji, materialul cade prin primul canal de aspiraie pe captul sitei a doua 5,b. Aici se unete cu refuzul de pe sita a doua, i anume: o parte din miezuri i coji sparte, precum i miezurile i cojile ntregi mai mici. Acest amestec trece sub al doilea canal de aspiraie S,b, unde curentul de aer este mai slab dect la primul, pentru a se evita pierderi prea mari de miez n coaj. Dup trecerea sub canalul de aspiraie 8,b, materialul ajunge la captul sitei a treia, unde se unete cu refuzul de pe aceast sit 5,c. Acest material se compune din buci de miez i de coaj de dimensiuni mai mici. Materialul trecut prin sita a treia, i anume toctur, cade pe sita oarb, de unde este dirijat printr-un jgheab direct la transportorul pentru materialul descojit, evitndu-se astfel trecerea lui sub ultimul canal de aspiraie. Restul materialului descojit, de pe captul sitei a treia, trece, pe sub canalul de aspiraie 8,c, de acolo, pe al doilea cadru de site (sita retur). n acest canal de aspiraie, intensitatea curentului de aer este i mai slab dect n aj doilea canal, deoarece materialul conine o cantitate mai mare de miezuri sparte de dimensiuni mici, care pot fi antrenate uor, o dat cu coaja. Pe sita retur., materialul se separ n coji mari i semine ntregi care rmn pe sit, constituind returul, n timp ce restul materialului descojit trece prin sit. Acest material este colectat pe sita oarb i dirijat ntr-un transportor, care l duce la valuri. Returul, format din semine ntregi i coji ntregi, cade ntr-un transportor care l duce la un elevator, cu ajutorul cruia ajunge, din nou, n toba de spargere. Coaja, antrenat prin canalele de aspiraie, intr n camera de aspiraie, unde o parte din ea, i anume coaja uoar, este evacuat de ventilator prin suflare, iar restul cojilor (coaja grea) cade la partea inferioar a camerei de aspiraie, de unde snt evacuate de un transportor elicoidal. Separatorul de coji tip M I S" (fig. 30) este format din dou utilaje distincte: sita plan i separatorul pneumatic. Sita plan servete la separarea fraciunilor dup mrime i separatorul pneumatic pentru separarea cojii pe baza diferenei de mas specific. Varianta iniial (MIS-50) a fost mbuntit de ctre specialitii din ara noastr, astfel c MIS-51 se prezint cu performane mbuntite att constructiv ct i funcional. Sita plan (fig. 36,a) se compune dintr-o carcas metalic 2, confecionat din oel profilat i tabl subire. n interiorul carcasei snt dispuse nclinat barele de conducere pe care culiseaz ramele sitelor metalice. Fig. 36. Separatorul de coji tip M1S": a sita plan; b separatorul pneumatic.

. Fig. 37. Schema sitei plane.

Sita plan este suspendat pe tavanul ncperii cu patru cabluri de oel cave trec prin corpuri de fixare speciale ce permit reglarea cablurilor. Astfel suspendat, sita poate descrie o micare de rotaie, fiind antrenat de un mecanism de balansare. Lagrul superior al mecanismului de balansare este fixat de tavan, iar partea inferioar, de cutia sitei plane, prin intermediul unei plci de oel i a dou lagre cu rulmeni. n interior, sita plan se compune din trei seturi de site (fig. 37). Fiecare set are cte trei site (a, b, c), confecionate din tabl de 1 mm. Sitele au ochiuri cu dimensiuni diferite, i anume: dou site cu ochiuri de o dimensiune i o sit cu ochiuri de alt dimensiune. Sub fiecare set de site se afl cte o sit oarb, mprit n dou pri cu nclinaie n direcii diferite. Ultimul set de site este prevzut cu o sit dubl, ntre foile acesteia fiind introduse bile de cauciuc 4, care s favorizeze procesul de curire i s evite nfundarea sitei cu toctur oleaginoas. Separatorul pneumatic (v. fg. 36,b) este format din urmtoarele pri: camera de aspiraie susinut de un schelet metalic; ventilatorul cu motor de acionare; cilindrul de alimentare. Pe lungime, separatorul cu aspiraie este desprit n trei compartimente, care n partea de jos se termin n form tronconic, fiind prevzute cu clapete pentru evacuarea materialului sortat. Pe lime, separatorul este mprit n ase camere de aspiraie (/ VI), legate fiecare la ventilator printr-un canal. Fiecare dintre cele ase canale are o clapet de reglare 12, pentru reglarea debitului de aer i perei de icanare 13, 14, 15, pentru schimbarea direciei curentului de aer n vederea reinerii particulelor de miez i de coaj antrenate. n faa separatorului pneumatic se gsesc jaluzelele 4, prin care are loc aspiraia aerului. Cilindrul de alimentare 16 strbate fiecare compartiment reglnd trecerea materialului pe jaluzele. Modul de funcionare. Pe sita plan, sortarea materialului descojit se face astfel: Din cutia de alimentare, materialul cade pe sita superioar l,a i l,b. Aici, o parte din material, i anume miezul i coaja spart, precum i toctur trece prin sita de 6,5 in-ra i cade pe sita 2,a. Restul materialului trece pe sita l,c, unde se face o nou separare a materialului rmas pe sit. O parte trece prin sita de 7 mm, iar restul, compus din semine ntregi i coji ntregi, trece peste sit i ufcrrrge n compartimentul I al separatorului pneumatic. Materialul care trece prin sita de 7 mm cade pe sita oarb i, de aici, n compartimentul II al separatorului. Produsul care a trecut prin sita de 6,5 mm cade pe sita oarb care l aduce pe sita 2,a. Att pe aceast sit ct.i pe sitele &,b, 2,c, -3,a, . 5,2 i 3,c materialul descojit se separ, din nou, dup mrime, n felul descris, fiind dirijat n celelalte patru compartimente ale separatorului pneumatic. Materialul descojit, cu dimensiuni sub 2,5 mm, care trece prin cele trei site, adic toctur, este captat desita oarb montat sub sita 3,a i trimis direct la valuri. n acest fel, pe sita plan, materialul descojit n toba de spargere se separ n apte sorturi, dintre care ase ajung n cele ase compartimente ale separatorului pneumatic i unul, direct la valuri. n separatorul pneumatic are loc eliminarea cojii din materialul presortat cu ajutorul sitei plane. De pe sita plan, materialul sortat n ase fraciuni trece prin cele ase burlane elastice n camera de aspiraie, unde, cu ajutorul cilindrului de alimentare, este repartizat pe jaluzelele 4. De aici, n funcie de masa specific a componentelor, are loc o deviere mai mare sau mai mic a acestor componente fa de vertical. Astfel, coaja, fiind componenta cea mai uoar, este antrenat de curentul de aer i depus n compartimentul 5, iar amestecul de coaj cu particule de miez, n compartimentul 6.

Miezul spart, amestecat cu coaja, se colecteaz n compartimentul 7 . Seminele nesparte i miezul ntreg, fiind componenii cei mai grei, nu snt deviai deloc de curentul de aer i trec prin orificiul 8 n transportorul de miez, respectiv n transportorul de semine ntregi (returul) care le duce napoi la toba de spargere. Coaja colectat n compartimentul 5, pe msura n care se depune, deschide prin greutatea proprie clapeta 9 i se evacueaz cu transportorul de coji la maina de control, cu excepia cojii din camerele de aspiraie I i II care trece direct la termocentral. n acelai mod, coaja amestecat cu miez din compartimentul 6' i miezul cu coaj din compartimentul 7 se evacueaz, prin deschiderea clapetelor 10 i 11, n transportoarele corespunztoare care le dirijeaz la mainile de control. Ventilatorul 3 refuleaz aerul n filtrele cu saci. Separatoarele de control. Pentru eliminarea avansat a cojii din miezul trecut la fabricaie ca i pentru eliminarea avansata a miezului antrenat n coaj se folosesc separatoare suplimentare (de control). Aceste separatoare snt, de fapt, site plane i separatoare pneumatice similare cu cele descrise mai nainte, dar la care orificiile la site snt modificate, i anume: : setul I %66,5 mm; setul II 444,6 mm; setul III 3-3-3 mm. n separatoarele de control se introduce amestecul de miez i de coaj clin compartimentele 6' i 7, precum i coaja din compartimentul 5, al separatorului pneumatic. Mcinarea materiilor prime oleaginoase A. CONSIDERAII GENERALE ASUPRA MCINRII MATERIILOR PRIME 1. SCOPUL OPERAIEI DE MCINARE Mcinarea este operaia prin care materia prim oleaginoas este mrunit sub aciunea forelor mecanice, n particule de dimensiuni mai mici, din care s se poat face separarea uleiului. n bune condiii. Ca efect al mcinrii, o parte din celule snt deschise, coninutul acestora fiind destrmat, alt parte din celule, dei cu membrana rupt, i menin structura intracelular iniial, iar o parte din celule rmn intacte. n celulele cu structura intracelular destrmat, picturi fine de ulei se aglomereaz i se elimin din canalele oleoplasmei, fiind reinute sub forma unor pelicule foarte fine pe suprafaa i n capilarele mcinturii. O cantitate de ulei rmne n celule cu structura intact, eliberarea acestuia din oleoplasm fiind mai dificil. Cele de mai sus arat c, indiferent de metoda de prelucrare a materiei prime (prin presareextracie sau direct prin extracie), mcinarea trebuie s urmreasc deschiderea celulelor prin ruperea membranei i destrmarea structurii oleoplasmei care conine uleiul. 2. INFLUENA CARACTERISTICILOR SCHEMEI TEHNOLOGICE ASUPRA OPERAIEI DE MCINARE Modul n care are loc separarea uleiului din celule n operaiile ulterioare (regimul tehnologic ca i construcia utilajului folosit) influeneaz ntr-o msur important gradul de mcinare. La mcinarea naintea presrii se urmrete -deschiderea unui numr ct mai mare de celule de care depinde obinerea unui randament ridicat de ulei. Creterea suprafeei materialului prelucrat prin mcinare determin, totodat, accelerarea transferului de cldur n operaia de prjire, favoriznd expulzarea uleiului la presare. Exist ns i limitri ale gradului de mcinare. Prima dintre acestea este de natur mecanic. ntruct dimensiunile celulelor snt foarte reduse fa de distanele la care se pot regla organele de lucru ale mainilor de mcinat, deschiderea celulelor este numai parial. Alte limitri snt de natur tehnologic. Astfel, o mcintur prea fin prezint dificulti n cursul tratamentului hidrotermic de prjire, deoarece capt o consisten sporit care opune rezistene suplimentare sistemului de agitare al prjitorului. Dac materia prim este bogat in ulei, poate avea loc separarea parial a uleiului n cursul mcinrii. Aceste limitri ale gradului de mcinare fac ca n practic la o mcinare bine condus s se obin deschiderea a 7080% din numrul celulelor. Pentru completarea procesului de distrugere a structurii celulare se efectueaz, ulterior, un tratament termic. De asemenea, se are n vedere faptul c la prelucrarea seminelor oleaginoase prin presare, cu ajutorul preselor mecanice, datorit temperaturii i

presiunii ridicate are loc o deschidere suplimentar a celulelor care permite mrirea cantitii de ulei expulzate. Mcinarea nainte de extracie este, de asemenea, o operaie necesar pentru a favoriza transferul de substan din materialul oleaginos in soluia solvent-ulei. Dar o mcintur prea fin poate fi neconvenabil pentru procesul de extracie deoarece se aglomereaz i nu permite solventului s parcurg uor i uniform stratul de material. La prelucrarea prin extracie, gradul de mcinare este condiionat de nlimea stratului de material extractor. La extracia n baterie care lucreaz cu strat nalt, mcintur trebuie s aib o granulaie mai mare care s confere rezistena mecanic necesar, astfel ca particulele s nu se taseze sub greutatea stratului de material aflat n extractor. n cazul extractorului cu band, la extracia n flux continuu, stratul de material este mai mic, gradul de mcinare poate fi mai avansat, dar particulele de mcintur trebuie s se prezinte sub form de paiete, pentru a forma un strat filtrant pentru miscel. 3. INFLUENA STRUCTURII l A COMPOZIIEI SEMINELOR ASUPRA OPERAIEI DE MCINARE Deoarece structura morfologic a seminelor difer n prile componente ale acestora, majoritatea seminelor fiind formate dintr-o coaj mai tare i un miez mai moale, mcinarea decurge neuniform. Coaja seminelor opune forelor mecanice exterioare ce acioneaz n cursul operaiei de mcinare o rezisten mai mare dect miezul. Din acest motiv, mcintur rezultat nu este cu totul uniform i omogen. n ceea ce privete influena compoziiei seminelor asupra operaiei de mcinare, trebuie menionat c n primul rnd coninutul de umiditate i cel de ulei influeneaz aceast operaie. Seminele cu umiditate normal nu prezint dificulti la mcinare, dnd o mcintur friabil i pulverulent. Cu creterea umiditii seminele devin plastice, la apsare se turtesc, iar operaia de mcinare devine mai dificil, rezultnd o mcintur cleioas, ceea ce ngreuiaz procesul de presare i extracie i duce la mrirea pierderilor de ulei n rot. Coninutul de ulei din semine influeneaz, de asemenea, operaia de mcinare. La seminele cu coninut mic i mediu de ulei, uleiul care se separ eventual n cursul mcinrii este absorbit imediat de ctre particule de mcintur i nu provoac dificulti. Dac ns umiditatea seminelor este mai mare sau coninutul de ulei n semine ridicat, atunci se separ la mcinare o cantitate mai mare de ulei care nu poate fi absorbit n ntregime, ceea ce duce iari la^obinerea unei mcinaturi cleioase i la pierderi de ulei. 0 asemenea situaie se nregistreaz-la mcinarea seminelor de ricin care, din acest motiv, nu se supun mcinrii. Legat de modificrile structurale pe care le sufer seminele n cursul operaiei de mcinare este'i faptul c prin mcinare, datorit ndeprtrii stratului protector de coaj i deschiderii celulelor, se creeaz condiii favorabile pentru oxidarea uleiului reinut pe suprafa i n capilarele mcinturii, precum i pentru intensificarea procesului de respiraie i a proceselor fermentative. Aceste fenomene micoreaz stabilitatea mcinturii,-ceea ce face ca depozitarea ei s nu fie posibil, prelucrarea mcinturii fiind limitat la intervale de timp foarte scurt. B. UTILAJE PENTRU MCINARE n ntreprinderile de ulei se supun mcinrii seminele oleaginoase, precum i brochenul rezultat de la presare; dac este necesar, se macin i rotul rezultat la extracie. Varietatea de materiale supuse mcinrii, precum i condiiile cerute materialului mcinat, necesit folosirea unor utilaje alese corespunztor: valuri, concasoare, mori cu ciocane. VALURI Valurile snt utilaje la care mrunirea are ioc trecrid materia prim prin cilindrii aflai n micare de rotaie. n cursul acestei deplasri, materialul cu dimensiune mare este mrunit sub aciunea forelor de compresiune, de tiere sau frecare. Modul de mrunire depinde de felul suprafeei cilindrilor i de viteza acestora, i anume: dac ambii cilindri snt netezi i au viteze egale, mcinarea are loc prin compresiune; dac cilindrii snt rifluii i au viteze egale, mcinarea are loc prin tiere; dac cilindrii au viteze diferite, mcinarea are loc i pe baza forelor de frecare.

Valul (fig. 39) este format din batiul 1 bine fixat pe o plac de fundaie, cilindrii de mcinare 2, sistemul de alimentare 3, cuitele de curire a~ cilindrilor , sistemul de acionare prin care se transmite micarea de la motorul electric la cilindri 5, sistemul de reglare a distanei ntre cilindri G. Organul principal al valului este cilindrul de mcinare. El este gol n interior, dar cu perete gros, confecionat din oel, cu suprafaa exterioar tratat pentru sporirea rezistenei la uzur pn la o duritate corespunztoare, care s reziste la procesul de uzur. Cilindrul este centrat pe un ax 1 are se reazem pe lagrele S, -situate n locauri speciale pe batiu. Capetele cilindrului snt prelucrate oblic sub un unghi de 45 pe o bordur de 15 mm pentru a preveni deteriorarea suprafeei cilindrice n timpul funcionrii sau al recondiionm.

Fijji 39.,)Schema constructiv a valului Sistemul de alimentare are funcia de a distribui uniform materia prim pe toat lungimea cilindrilor. Sistemele de alimentare folosite, n prezent, snt urmtoarele: alimentarea cu ajutorul unui cilindru canelat, denumit grunar la tipurile de valuri vechi; alimentarea cu ajutorul unui dispozitiv vibrator, acionat cu motor propriu care mic materialul n mod continuu i permite repartizarea uniform a acestuia; vibratorul se folosete la tipurile noi de valuri. Distana dintre cilindri este factorul care determin mrimea mcinturii. Astfel, la valurile cu cilindri aezai n paralel, distana dintre ei este condiionat de poziia reciproc a lagrelor pe care se sprijin axele acestora, n timp ce la valurile cu cilindri suprapui, distana dintre acetia se regleaz automat prin stratul de material ce trece printre cilindri, lagrele acestora fiind mobile. La valurile cu cilindri aezai n paralel, unul dintre cilindri este montat pe o pereche de lagre mobile, iar cellalt, pe lagre cu loca fix. Prin deprtarea sau apropierea lagrului mobil de cel fix se modific distana ntre cilindri. n acelai fel corpurile strine mari (pietre, buci metalice) pot trece printre cilindri fr s deterioreze suprafaa acestora. Pe lng reglarea distanei, prin apropierea sau deprtarea cilindrilor se regleaz i presiunea exercitat asupra materialului supus mcinrii. Reglarea distanei se efectueaz, la tipurile vechi de valuri, prin acionarea manual a dou uruburi micrometrice (cte. unul pentru fiecare lagr mobil). Acest sistem de reglare este necorespunztor, deoarece nu asigur apropierea egal a ambelor lagre, uzura este neuniform, iar*mcintura, neomogen. La tipurile noi de valuri s-au prevzut sisteme de reglare automat. Un dispozitiv hidraulic menine cilindrii apropiai datorit presiunii exercitate asupra lagrelor. Presiunea asupra acestora se menine egal cu ajutorul unei dispozitiv compus dintr-o pomp hidraulic i un presostat. Acest, dispozitiv exercit asupra lagrelor presiuni egale, stabilite printr-un reglaj manual de la distan pe un tablou de comand. solid mai mic dect tensiunea superficial la limita dintre ulei i mcintur. n acest fel forele de suprafa care rein uleiul n mcintur snt anihilate, iar uleiul este eliberat. n acelai timp are loc mbibarea maculaturii cu ap, ceea ce provoac mrirea volumului particulelor i eliminarea uleiului din capilarele mcin-turii. Viteza de mbibare este invers proporional cu coninutul n ulei al m-cinturii. n ceea ce privete celulele ntregi, acestea n contact cu apa se umfl, iar la nclzirea ulterioar, o parte din celule se sparg, elibernd uleiul coninut. nclzirea i uscarea mcinturii, Mcintur este nclzit n vederea modificrii structurii i proprietilor acesteia n vederea reducerii umiditii (uscare).

nclzirea meinturii ncepe o dat cu umectarea i progreseaz treptat, astfel c la sfritul operaiei se nregistreaz temperatura cea mai ridicat, iar apa se evapor intens. nclzirea produce modificri de natur chimic i fizic n cele dou faze componente ale meinturii, adic n faza solid (faza de gel) alctuit n mare parte din substane proteice, i n faza lichid, format din ap i ulei. Intensitatea acestor modificri depinde de gradul aciunii termice, de durata ei, de umiditatea meinturii i de ritmul evaporrii apei din mcintur. Modificarea fazei lichide. Modificrile de natur fizic aduse fazei lichide a meinturii constau n scderea viscozitii uleiului i a tensiunii superficiale a acestuia, precum i n evaporarea apei din mcintur. Ca orice lichid, viscozitatea uleiului scade cu ridicarea temperaturii. Dup cum se poate vedea n figura 48 aceast scdere este rapid pn Ia temperatura de 60C, apoi devine mai lent. Curba de scdere a tensiunii superficiale a uleiului cu ridicarea temperaturii este mai lin dect scderea viscozitii. Scderea viscozitii i a tensiunii superficiale a uleiului nlesnete eliminarea a-cestuia din mcintur i scurgerea lui la presare. Transformrile de natur chimic suferite de ulei n timpul prjirii, i anume oxidarea acestuia i creterea coninutului n peroxizi, snt nensemnate, deoarece durata procesului de prjire este relativ scurt. Modificarea fazei de gel. nclzirea provoac n mcintur modificri importante, n special de natur chimic. Prin nclzire, structura coloidal a meinturii se schimb, deoarece, sub influena cldurii i a umiditii, substanele proteice se denatureaz i de2tf W 60 80 100 120M Temperatura Fifl. 48. Variaia viscozitii uleiului de floarea-soarelui la creterea temperaturii. termin distrugerea structurii celulare. Structura fazei solide devine elastic i afinat, ceea ce favorizeaz scurgerea uleiului sub aciunea presiunii sau a dizolvantului. Denaturarea termic se -prereruce -numai s prezena apei l este eu att mai pronunat, cu ct umiditatea meinturii este mai muci'. Pe lng transformri de natur pur chimic, n prima etap a prjirii, cldura duce i la creterea activitii enzimelor,ceea, ce determin o cretere a aciditii libere a uleiului prin hidroliza enzimatic a uleiului, precum i descompunerea substanelor proteice. Activitatea enzimatic scade i nceteaz, apoi, complet n a doua etap a prjirii, datorit distrugerii enzimelui la temperatura ridicat a prjirii. De aici decurge necesitatea ca umezirea materialului n prima perioad de prjire s se fac concomitent cu ridicarea rapida a temperaturii pn la 60...70C, cnd activitatea enzimelor nceteaz. n faza a doua a prjirii au loc desfacerea conglomeratelor mai mari i Ui.su rea particulelor, ceea ce se explic prin scderea umiditii, denaturarea Ier mica a substanelor proteice i separarea uleiului pe suprafaa particulelor, Tasarea meinturii duce la creterea greutii hectolitrice a meinturii, c.etui ce constituie un factor pozitiv la presare i extracie, prin mbuntirea Indicelui de utilizare intensiv a presei i a extractorului. Prin prjire rezult i o modificare pronunat a plasticitii mcinluiil. Datorit scderii umiditii i denaturrii substanelor proteice, plasticitii meinturii scade i atinge o valoare optim pentru presare. Prjirea determini i modificri n starea uleiului, care, cu toate c apa introdus n prima (tll a procesului de prjire se evapor, nu mai revine la starea iniial, ci rnmiir la suprafaa particulelor. Excepie face uleiul din interiorul celulelor nesparte, care continu s rmn n stare lui iniial. B. UTILAJE PENTRU PRJIRE D PRJITOAREA CILINDRIC CU COMPARTIMENTE MULTIETAJATE 9 Prjitoarca cu ase compartimente. Prjitoarele cilindrice compartimentate snt de trei feluri: cu fund dublu, cu fund i manta dubl, cu fund duhlii i inel de nclzire. n ara noastr, cea mai folosit este prjitoarea cu finul dublu i manta dubl.

n figura 49 este reprezentat o prjitoare compus din ase compartimente, prevzut cu fund i manta dubl. Compartimentele 1 ale prjitoarei sunt aezate unul deasupra celuilalt, astfel c se asigur scurgerea prin cdere liber a ninel naturii prin toate compartimentele, n dou prese montate sub prjitoare. Mate ria-lul de construcie al prjitoarei este tabla de oel de 1012 mm. Fundul 2 i mantaua 3 ale fiecrui compartiment formeaz recipiente, pentru abur, a crui presiune variaz ntre 4 i 5 at; condensatul se evacueaz din l'ieciuo eoni partiment prin cte un racord i. Pereii fundului snt fixai intre ei prin ani re-toaze. Pentru malaxarea meinturii n timpul prjirii, prjitoaren are un ax principal 7, pe care sat-iixate -eu bjilaauele 21 cte dou palete, 18 In l'ieenre compartiment. Distana ntre palete i fundul compartimentului cale de 24 mm. Pentru etanarea locului de trecere a axului prin eompartitneiile snt aezate mufele de font 25, eu cuzineii de bronz 2i. Pentru acionarea malaxorului servete motorul electric 22, eu reductorul 26, cuplat cu ajutorul manonului elastic ,27. Motorul iji rediietorul gtul montate pe cadrul 10. Fig. 49. Prjitoare cu ase compartimente. Axul reductorului i axul malaxorului se unesc prin cuplajul S, prevzut i II i'uucluri circulare 9. Dac n prjitoare ajunge un corp tare, paletele se blo-i'lipw/.ft i imediat se produce ruperea prin forfecare a buloanelor cuplajului sau rlilnr spargerea cuplajului. n acest caz, motorul electric i reductorul continuii nu se roteasc, ns axul prjitoarei se oprete. Trecerea mcinturii dintr-un compartiment n cellalt se realizeaz cu ajutorul supapei rabatabile 15. )e supap este nurubat flotorul 16, pe al crui lUi In partea exterioar a prjitoarei, este fixat prghia 11, care este legat de indicatorul de nivel 23 cu acul 28 pentru compartimentul respectiv. Cnd supapa 15 nchide orificiul de evacuare, flotorul trebuie s indice nivelul maxim de mcintura admis n prjitor. La descrcarea compartimentului, flotorul se las n jos, supapa deschide gura de evacuare i mcintura trece din compartimentul superior n cel inferior. Pentru susinerea supapei n interiorul compartimentului servete reazemul 20. In cazul cnd condiiile de lucru cer ca gura de evacuare s rmn nchis, chiar dac nivelul mcinturii n compartimentul respectiv nu este maxim, se imobilizeaz supapa rabatabili prin manipularea tijei li, care se sprijin pe colarul 2.9. Pentru evacuarea vaporilor formai n timpul prjini, prjitoarea este nzestrat cu gurile de ventilaie 30. Deoarece o prjitoare cu-ase-compartimente servete dou prese, ultimul compartiment se prevede cu dou guri de descrcare 31. Evacuarea materialului se regleaz cu registrul 33, care se manipuleaz prin prghia 32, articulat mobil n jurul axului 35 i al tijei 31, fixat la nivelul dorit cu ajutorul fluturelui 36. Mcintura prjit, care se evacueaz prin orificiul 31, trece, prin tubul de scurgere 11, n plnia de alimentare 12 a presei. Pentru a putea urmri scurgerea materialului este prevzut ua de control 38. Aburul necesar nclzirii prjitoarei intr n fundul fiecrui compartiment prin racordul 13. Aburul direct pentru umectare se introduce prin conductele perforate 39, montate n compartimentele I i VI. Umectarea poate fi fcut i cu ap, prin dispozitive de pulverizare cu abur sau prin stropire direct printr-o conduct perforat.

Locaul 6 servete la montarea termometrului necesar msurrii temperaturii mcinturii la evacuarea din prjitoare. Pentru controlul prjitoarei, fiecare compartiment este prevzut cu guri ce vizitare 5 i cu fante 29 de luare a probelor. Circulaia mcinturii dintr-un compartiment in altul se face prin fante de evacuare, a cror aezare reciproc trebuie s permit o deplasare ct mai lung a mcinturii. n figura 50 snt redate dou posibiliti de dispunere a fantelor de evacuare. Varianta B1 asigur o nclzire mai bun, prin prelungirea duratei de amestecare, deoarece drumul parcurs de mcintura se mrete prin modificarea poziiei fantelor. n compartimentul Blt mcintura se deplaseaz de la periferie spre centru, iar la compartimentul urmtor B2, mcintura circul de la centru spre periferie. n figura 51 se prezint agregatul de prj ire cu ase compartimente i dou prese mecanice, folosite n toate fabricile noi din ara noastr. Gurile de ventilaie snt racordate la instalaia de aspiraie cu tiraj natural Fi(|. 50. Amplasarea fantelor de intrare i evacuare a mcinturii in compartimentele prjitorului.

compus dintr-o conduct principal i tuburi de aspiraie racordate la fiecare compartiment al prjitoarei. Fiecare tub de aspiraie este nclinat i prezint o anumit curb. Aceast construcie este necesar pentru a evita ntoarcerea condensatului n prj itoare. Tuburile de aspiraie snt prevzute cu o clapet sau cu un obturator rotativ, cu ajutorul cruia se regleaz aspiraia vaporilor de ap. S-a artat anterior c malaxorul prjitoarei este acionat de un motor electric prin reduetor. Acesta are un rol dublu: reduce numrul de rotaii ale motorului de acionare la turaia necesar malaxorului i transform micarea de rotaie orizontal ntr-o micare vertical. Rcductorul (fig. 52) se compune dintr-o cutie de font 1, prevzut la partea superioar cu un capac demontabil. Pe fund i pe capac snt montate casetele pentru rulmeni 2 ai celor trei axe verticale. Pe axe se afl roi dinate care se rotesc ntr-o baie de ulei. Roile dinate 3 i i snt conice, roile 5, cilindrice. Pentru orice reduetor se poate stabili raportul de reducie: n care: n1 i n2 reprezint turaia celor dou axe, iar Zx i Z, numrul de dini ai roilor respective. Pentru determinarea turaiei axului prjitoarei este necesar s se cunoasc turaia motorului i numrul de dini ai fiecrei roi dinate. Prjitoarea cu trei compartimente. Acest utilaj este asemntorcu prjitoarea descris anterior dar are dimensiuni mai mici, fapt pentru care alimenteaz o singur pres. n figura 53 este reprezentat un asemenea utilaj, schema permind s se vad construcia i modul de deplasare a materialului n prjitoare. Compartimentele 1 snt prevzute cu funduri duble 2 i mantale 3 ale spaiului de abur; pentru care se prevd racorduri de intrare a aburului i ieire a condensatului. Arborele 4 este prevzut cu paletele 5 situate la fiecare compartiment i este antrenat cu 41 rot/min.

Acionarea agitatorului se face n comun cu acionarea presei cu care este cuplat prjitoarea i anume de la acelai electromotor.

. 53. l'rjitoare cu trei compartimente montat pe pres mecanic: 1 compartiment; 2 . fund dublu; 3 manta; 4. arborele malaxorului; 5 palete; 6 burlan de alimentare; 7 gur de evacuare ntre compartimente; 8 gur de descrcare spre presa; 9 registrul de deschidere-ncliidere a gurii de descrcare; 10 melc alimentare pres. Presarea materialului oleaginos A. CONSIDERAII GENERALE ASUPRA PRESRII 1. SCOPUL PROCESULUI Presarea este operaia tehnologic prin care se separ componentul lichid (uleiul) dintr-un amestec lichid-solid (mcintura). n acest scop, asupra mcinturii pregtite corespunztor, prin mcinare i prjire, se exercit o presiune nsemnat. Msura n care are loc separarea uleiului n cursul operaiei de presare depinde att de mrimea presiunii exercitate ct i de structura materialului supus presrii. Operaia de presare se realizeaz cu ajutorul unor utilaje denumite prese. Obinerea uleiului prin operaiile de presare este folosit din cele mai vechi timpuri. n prezent, n ara noastr se utilizeaz numai presele mecanice, superioare fa de cele hidraulice,, datorit productivitii mai mari i a simplificrii instalaiilor. n condiiile rii noastre se supun presrii materiile prime care au un coninut de ulei de peste 30%. n principiu, efectul operaiei de presare asupra componenelor mcinturii poate fi urmrit pe figura 55. Din aceast figur se observ c partea de

Fig. 55. Separarea componenilor la presare: a- mcintura la intrarea n pres; b- broclien ieit din pres; c ulei brut separat din pres; I ulei; 2 substan degresat i uscat; 3 umiditate.

gel nu este influenat-eantitativ^umiditatea-ae-esteifH'mne aproape eonst n timp ce o bun parte din ulei (p n la circa 85% din uleiul iniial) este rat ca ulei brut de pres. Partea de gel a seminelor mpreun cu restul d constituie brocherul sau turtele de presare. : 2. BAZELE, TEORETICELE PROCESULUI DE ; PRESARE N PRESELE MECANICE: . Separarea uleiului la exercitarea unei presiuni poate, fi studiat pe asemnrii cu procesul de filtrare prin capilare. n acest caz, procesul po exprimat prin relaia: n care: V este volumul de lichid separat (care'trece prin capilare); AP diferena de presiune aplicat; d diametrul vasului capilar; 7) viscozitatea lichidului; l lungimea vasului capilar care trebuie parcurs de lic separat; :: t durata aplicrii presiunii. ' Analiza acestei relaii arat c procesul de sepaTare a uleiului po: influenat pozitiv dac se mresc valorile pentru P, d i t i dac se n reaz Z i rj. Condiiile operaionale in seama de influena acestor factori asupra rrii uleiului. Factorul principal l constituie presiunea la care sef ace presarea. Ca ui a exercitrii presiunii asupra mcinturii pregtite corespunztor, uleiu expulzat din celulele deschise i dini capilarele mcinturii. n mcir supus presrii, spaiul dintre suprafeele externe i interne ale particule micoreaz brusc, ceea ce are drept urmare eliminarea uleiului i, apoi, merarea particulelor de mcintura parial degresate, cu formarea turteli La un moment dat, spaiul dintre suprafeele particulelor devine a mic nct pelicula de ulei este supus,forelor de reinere exercitate de a suprafee ale particulelor. Ca urmare, uleiul nu mai poate fi eliminat, pe se rupe n mai multe locuri, iar suprafeele particulelor se ating i ncep numita brichetare, adic formarea turtelor. Mrirea presiunii duce la str; canalelor capilare din mcintura prin care are loc scurgerea uleiului \ la mrirea rezistenei materialului fa de evacuarea uleiului. Rezult urmare, c mrirea presiunii peste o anumit limit optim nu duce la cn randamentului de ulei la presare. La presarea optima, randamentul maj ulei poate fi obinut prin, mbuntirea proprietilor structuralmecan mcinturii favorizate de descojire^ ,mcinai"e i prjire corespunztoare terea presiunii n timpul presrii trebuie s fie treptat. La ridicarea a presiunii uleiul antreneaz particule !de mcintura, care nfund cap i mpiedic astfel scurgerea 'uleiului. La presele mecanice, fora de presare: este creat de un corp elicoidal care se rotete ntr-un spaiu nchis (camer de presare). Creterea trep presiunii se asigur la presele mecanice prin micorarea volumului liber al camerei de presare de la o treapt la alta (prin mrirea diametrului melcului i micorarea diametrului camerei), prin reducerea pasului melcului, precum i prin rezistena opus la ieirea materialului din pres de ctre o pies special numit con". Durata presrii trebuie s fie att de mare nct s permit scurgerea uleiului n condiiile date. O prelungire a timpului de presare peste acest interval nu duce la mrirea important a randamentului de ulei, n schimb determin micorarea sensibil a produciei presei. Factorii TJ, / i d snt influenai prin operaiile de pregtire a mcinturii: viscozitatea uleiului se micoreaz prin nclzirea mcinturii n timpul prjirii; lungimea capilarelor poate fi micorat prin distrugerea avansat a structurii celulare prin mcinare i, parial, n timpul prjirii, ca i prin reducerea distanei de parcurs de ctre ulei pn la orificiul de ieire a uleiului din camera de presare (stratul de material din camera de presare, s aib o grosime ct mai mic). Cu ct brochenul conine mai mult ulei, cu att va fi mai sfrmicios, deoarece peliculele de ulei nu permit particulelor de mcintur s se bricheteze. Invers, cu ct brochenul va conine mai puin ulei, cu att va fi mai dur, deoarece brichetarea particulelor se face mai intens. Totui, la presare nu are loc o bri-chetare complet, astfel c la sfrmarea brochenului nu se observ o mas omogen, ci pri separate, incomplet legate i cu goluri ntre ele. UTILAJE PENTRU PRESARE Dup modul de construcie i caracteristicile de lucru, presele mecanice se mpart n urmtoarele grupe:

prese pentru presare preliminar sau antepresare (forprese), care asigur separarea a 7585% din ulei; aceste prese snt concepute pentru presarea preliminar moderat (cu 1822% ulei n brochen) sau presare preliminar avansat (cu 1214% ulei n brochen); dac ultimul tip funcioneaz n regim de presare moderat, poate prelucra cu 50% mai mult smn; prese pentru presarea final, care evacueaz brochenul cu 35% ulei; prese cu aciune dubl, n care procesul de presare preliminar i de presare final are loc n acelai utilaj prevzut cu dou camere de presare. Unele tipuri de prese snt astfel construite nct pot funciona pentru presarea ntr-o singur faz (presare unic), realiznd presarea mcinturii direct la un brochen cu coninut de 36% ulei. Presiunea exercitat n camera de presare crete, treptat, de la zona de alimentare pn la captul de evacuare (fig. 56). Presiunea atinge circa 250 daN/cm2 la prese pentru presarea preliminar i 4002 000 daN/cm2 la prese pentru presarea final sau unic. n ntreprinderile din ara noastr Fia. 5G. Variaia presiunii n camera prelucrarea seminelor oleaginoase bogate de presare. n ulei se face dup schema antepresare-extracie i din aceast cauz se folosesc numai prese pentru presarea prel nar. Majoritatea ntreprinderilor au fost dotate cu prese mecani|e,tip TPU-fabricate la uzinele Tehnofrig. | Ly; 9 Presa mecanic TFU^SS. ufigura'57'estereprezenfcrco|pce;:.ineca modern pentru presarea preliminar de tipul celor construite n|j|ttent n noastr. O pres mecanic, indiferent de grupa de care aparine, se compune urmtoarele pri principale: batiul presei, sistemul de acionare, camer; presare (cilindrul strecurtorii), axul cu melci (urubul elicoidal), conul di glare, dispozitivul pentru colectarea uleiului. Presa poate fi dotat i cu un dispozitiv de alimentare.

Batiul presei este format din dou suporturi de font 1; pe care snt fixate dou suporturi verticale 2 i 3. Acestea din urm snt fixate unul de altul prin intermediul a patru coloane de strngere. Suportul 2 din partea conului de reglare are forma unei plnii i servete drept reazem pentru camera de presare,

axul cu melci i conul de reglare.JPe cellalt suport 3 se fixeaz reductorul i lagrul de presiune 10. De asemenea, pe el se sprijin camera de presare 13 i axul cu urub elicoidal 12..* Sistemul de acionare este compus dintr-un motor electric care acioneaz reductorul prin roata de acionare 5 i axul 9. Reductorul, montat n carcas, se compune din trei axe i ase roi dinate 6 i 7. Raportul de reducie este situat intre 44 : 1 i 42 : 1. Axul principal 8 al reductorului se sprijin pe rulmeni, iar la captul acestui ax se afl lagrul de presiune 10 i cuplajul 77. Reductorul este aezat ntr-o baie de ulei. Camera de presare 13 se compune din dou jumti identice stfnse ntre ele din amndou prile cu rame formate din bare de oel. Eclisele snt fixate in nou uruburi. Cilindrul camerei de presare (fig. 58) este format din treisprezece semibride de oel 1, legate la mijloc i lateral prin lonjeroanele 2. Semibridele verticale i lonjeroanele formeaz scheletul camerei de presare, n care se monteaz baghetele 3 printre liurile (interstiiile) crora se scurge uleiul. Dimensiunile exterioare ale semibridelor snt aceleai, n schimb dimensiunile interioare difer, deoarece diametrele treptelor camerei de presare nu snt egale ntre ele. In lungime, camera de presare este mprit n patru pri egale, adic n patru trepte de cte 273 mm fiecare. Aceeai lungime a baghetelor n fiecare treapt este caracteristic antepreselor, iar baghetele snt standardizate.

Treptele I i II snt separate ntre ele printr-un inel conic & (fig. 58), de 61 mm lime, iar celelalte trepte, prin inelele 5, de 7,25 mm lime. Aceste inele se mai numesc i semilune. Baghetele camerei de presare (fig. 59) se monteaz astfel nct s formeze o suprafa cu asperiti ndreptate n acelai sens cu sensul de rotire al materialului, fapt care^mpiedic alunecarea lui pe suprafaa interioar a cilindrului.

Fijj. 59. Seciunea transversal prin treptele I i II ale camerei de presare: 1 - baghete; 2 - cuite; 3 lonjeroane. Diametrul cameei de presare i mrimea liurilor ntre baghete se dau n tabela 8. liurile mai mari ntre bagheta se practic la presarea mcinaturii cu coninut ridicat de ulei (floareasoarelui). urubul elicoidal (fig. 00) este format dintr-un ax pe cure snt aezate 18 detalii compuse din opt melci, opt inele intermediare i dou buce. Lungimea total a axului cu melci (fr piulie) este de 2 400 mm. Axul este prevzut cu canal de pan, n care introduc pene al cror rol este s fixeze melcii i inelele intermedia. Pentru curirea mcinturii care se depune pe inelele intermediare, camera de presare se monteaz dou perechi de cuite. Prima pereche cuite are cinci dini, a doua pereche numai trei dini. Se poate folosi o singur pereche de cuite cu opt dini. Axul urubului elicoidal 12

(fig. 5 se cupleaz cu axul reductorului prin cuplajul 11 la care se monteaz patru bt uri de siguran cu diametrul de 18 mm, care se foarfec n cazul supraso citrii presei. Mecanismul conului de reglare a grosimii brochenului (fig. 61) este mont n prelungirea axului cu melci. Conul propriu-zis 1 se fixeaz cu uruburile 10 de lagrul su axial 2, i acesta, la rndul su, de inelul de reinere 3. Pe axul cu melci se depiaseaz prin intermediul unei buce cu filet dreptunghiular, buca de reglare 6, pe cai cu piulia 5, este fixat volanul i pentru acionarea ntregului mecanism al con lui. Dispozitivul de reglare 11 permite fixarea capului conic ntr-o poziie det minat. Dispozitivul pentru colectarea uleiului se compune dintr-o plac de tab nclinat 15 (v. fig, 57) i un jgheab colector 16. Placa de tabl est" situa

Fig. C0. urub elicoidal i cuitele camerei de presare la presa TPU-25: a - cuitul camerei de presare; b - urub elicoiOal asamblat; c - elementele urubului elicoic 1, 2, 4, S, 8, 10, 12. 14 melci; 3, , 7, 9, 11, 13, l5, 17 - inele intermediare; S, S - buce

Fig. 61. Mecanismul de reglare a presiunii n pres: 1 conul propriu-zis; 2 lagr axial; 3 inel de reinere; 4 volan; 5 piuli; 5 buca de reglare; 1 lagr de comand; 8 buca lagrului de comand; 9 suport; 10 urub; 11 diapozitiv de reglare. sub ntreaga camer de presare i esle prins de uruburile de fixare inferioare iile. suporturilor presei. Jgheabul colector 16 are form paralelipipedic cu fundul tronconic. Fundul este legat cu o conduct de 100 mm prin care se scurge uleiul. Pentru separarea impuritilor antrenate cu ulei, jgheabul este prevzut n partea de sus cu o sit metalic cu ochiuri de 0,91,0 mm diametru. Alimentarea preselor cu mcintur se poate realiza prin cdere liber sau prin antrenarea mcinturii cu un melc vertical a crui funcionare poate fi automatizat.

Presa mecanic Expeller 20& Acest tip de pres existent n dotarea unor ntreprinderi este conceput pentru presarea preliminar avansat. Principalele deosebiri constructive fa de presa TPU225 snt urmtoarele: evacuarea brochenului are loc nspre subansamblul de acionare i este prevzut posibilitatea colectrii separate a brochenului debitat la punerea n funciune a presei (avnd coninut mai mare de ulei), care este returnat n pr-jitoare; dispune de un-aHKrentator -T/ mecanic pentru mcintur; Caracteristici ale treptelor de presare r Expeller 202 pentru reducerea temperaturii n camera de presare se poate rci axul cu melci, de asemenea, camera de presare este rcit n exterior prin stropire cu ulei recirculat (circa 1/3 din uleiul separat); zaul ieit printre baghete este antrenat mpreun cu uleiul cu ajutorul unui transportor cu melc; mecanismul conului de reglare posecrTm dispozitiv indicator a iei sale. Axul presei (fig. 62) cuprinde opt elemente melc (2, 4, 6, S, 10, 16), melcul de alimentare avnd dou spire, apte inele intermediare (. 9, 11, 13, 15), dou buce (1 i IV), precum i mecanismul conului de a presiunii n ultima treapt de presare S. Axul presei este gol n ii pe o lungime de 1 100 mm, n extremitatea camerei de alimentare pei introducerea unei conducte pentru circulaia agentului termic (ap de Antrenarea axului presei se face printr-un cuplaj de ctre un reductor conice. Camera de presare are caracteristicile din tabela 9. Funcionarea presei mecanice. n figura 63 este artat circulaia ir lelor ntr-o pres prevzut cu posibilitatea de rcire a strecurtorii < prercit. Mcintur care intr n camera de presare, sub aciunea spirelor cu melci, primete dou micri: o micare "de-a"lurigut axului i o alt i n jurul axului cu melci. Micarea din urm nu este dorit, i pentru ai ei se folosesc cuitele i asperitile din aezarea baghetelor. Datorit construcii, mcintur capt o micare de avans n lungul axului cu umplnd volumul liber al camerei de presare. Micarea de avans a matei se menine pn la locul unde este montat primul inel intermediar. Aic vine o scurt oprire a materialului pn la ndesarea lui i nceperea pro de presare propriu-zis. Rezult deci c stoarcerea uleiului ncepe la < treptei I a camerei de presare. Pe msur ce materialul nainteaz, datorit modificrii diametruli rior al camerei de presare, mririi diametrului melcilor i micorrii ntre melci, volumul liber n camera de presare se reduce, presiunea ex asupra mcinturii crete treptat, iar scurgerea uleiului devine mai abui Uleiul trece prin liurile camerei de presare i este colectat n rezervoi vzut n acest scopi Intensitatea scurgerii uleiului este neuniform de-a camerei de presare i depinde de proprietile structural-mecanice ale rialului i de construcia presei. Regimul normal se asigur dac se respect urmtorii parametri: 1) Structura mcinturii prjite: normal; este controlat prin te tura i umiditatea optim la ieirea din prjitoare.

A. CONSIDERAII GENERALE PRIVIND PURIFICAREA ULEIULUI DE PRES 1. SCOPUL PURIFICRII Uleiul obinut la prese conine impuriti mecanice i organice n suspensie, precum i urme de ap, care trebuie ndeprtate, deoarece prezena lor duce la degradarea rapid a uleiului i la pierderi. Din acest motiv, la depozitarea uleiului brut de pres sau la trecerea lui la rafinare este necesar o purificare prealabil a acestuia. 2. OPERAIILE PROCESULUI DE PURIFICARE Purificarea uleiului brut de pres se efectueaz prin urmtoarele operaii: separarea grosier a resturilor de mcintur oleaginoas antrenate la presare (za) prin: sedimentare, filtrare sau centrifugare; eliminarea umiditii n exces prin evaporare (uscare); separarea impuritilor cu dimensiuni mici prin filtrare. Prima i a treia operaie se execut totdeauna, n timp ce uscarea uleiului se face numai n unele ntreprinderi, n cazul cnd umiditatea uleiului depete 0,3%. B. SEPARAREA IMPURITILOR PRIN SEDIMENTARE 1. PROCESUL DE SEDIMENTARE Separarea impuritilor solide aflate n suspensie n ulei i depunerea lor la fundul recipientului se face sub aciunea forei gravitaiei i se numete sedimentare. Evacuarea lichidului limpezit poart numele de decantare. Se cunoate, din studiul cursului de procese i aparate, c viteza de sedimentare crete cu mrirea diametrului particulelor i cu micorarea densitii viscozitii lichidului. n general, decantarea uleiurilor vegetale se face la maximum 35 . . . 40C La temperaturi mai mari exist riscul ca unele impuriti s se dizolve molecular sau coloidal n masa uleiului i s precipite atunci cnd revine la temperatura obinuit. 2. UTILAJE PENTRU DECANTAREA ULEIULUI Deeantorul eu funcionare discontinu. Decantorul este un vas cilindric sau paralelipipedic, cu fund conic sau nclinat, din care uleiul decantat se elimin printr-un preaplin sau printr-o eava articulat care poate fi coborit la diferite niveluri. Debitul decantorului se poate calcula cu relaia: V=w-A, (32) n care: V este cantitatea de faz lichid limpezit, n m3/s; w viteza de sedimentare, n m/s; A suprafaa de sedimentare sau seciunea decantorului, n m2. Debitul de decantare nu depinde de nlimea decantorului, ci de suprafa, deci decantoarele trebuie s aib nlime ct mai mic i suprafa ct mai mare. Separatorul de za cu raclor (fig. 66). Separatorul utilizeaz sedimentarea gravitaional a impuritilor solide urmat de evacuarea lor, dup trecerea pe un grtar filtrant de o construcie special pentru eliminarea uleiului antrenat. Utilajul se compune din urmtoarele subansambluri: cuva 1, de form paralelipipedic, care are un compartiment lateral 2 pentru colectarea uleiului limpezit, grtarul filtrant 3 construit dintr-un numr mare de benzi metalice aezate la o distan de 0,8 mm, raclorul , format din palete perforate fixate

pe dou lanuri de antrenare acionate cu roile 5, a cror ntindere se corecteaz cu dispozitivul de reglare 6. n interiorul cuvei se gsesc plcile 7 i 8 care o compartimenteaz, permi-ind trecerea uleiului din compartimentul A (n care are loc alimentarea cu ulei + za), prin compartimentul median B, spre compartimentul C de unde uleiul este trecut, prin deversorul 10, n compartimentul lateral 2. Acest tip de dec an tor funcioneaz astfel: uleiul brut care conine resturile de mcintur (za) este adus de Ia prese cu ajutorul unui transportor elicoidal 9 . In cursul funcionrii normale, deversorul 10 controleaz nivelul de ulei i prin diferen de mas specific, particulele solide se depun la fundPaletele raclorului se deplaseaz n sensul sgeii i aduc zaul pe suprafaa grtarului filtrant 3. Dup separarea celei mai mari pri a uleiului, particulele solide cad n transportorul 11, care le ntoarce spre presare. Uleiul urmeaz drumul invers, traverseaz plcile zb'lante 7 i '<? i intr, prin deversorul lateral 10, n compartimentul de ulei clarificat 2, de unde va fi pompat la cntar i la rezervor prin racordul 12. Dac o parte din ulei este recirculat pentru rcirea presei, prelevarea acestuia se face prin racordul 13. Raclorul se pune n funciune cnd nivelul uleiului brut este de circa 600 mm. Dac nivelul uleiului depete nlimea reglementar, un dispozitiv de control al nivelului declaneaz un semnal de avertizare, iar operatorul trebuie s controleze nivelul pentru a evita deversarea uleiului. C. SEPARAREA IMPURITILOR PRIN FILTRARE 1. PROCESUL DE FILTRARE Filtrarea este operaia de separare a fazelor unui amestec eterogen solid-lichid prin trecerea amestecului printr-o suprafa sau printr-un strat filtrant, care reine faza dispers (sedimentul solid) i las s treac faza dispersant (filtratul). Dup mecanismul filtrrii, procesele de filtrare se pot mpri n dou grupe: procese de filtrare superficial, cnd materialul filtrant oprete la suprafaa lui particulele solide din suspensie, prin diferen ntre mrimea particulelor i mrimea porilor (aplicate la sita vibratoare i separatorul cu raclor); procese de filtrare ie, cnd reinerea partiaulelor solide n suspensie se face de ctre stratul filtrant pe toat adncimea lui (aplicate la filtre-pres i filtre aluvionare).

Fig. 66. Separator de za cu raclor. Viteza de filtrare depinde de mai muli factori, ca: presiunea, structura i grosimea stratului de sediment separat, viscozitatea, respectiv temperatura la care se face filtrarea. Presiunea de filtrare se realizeaz fie prin greutatea coloanei de lichid, fie prin presiune suplimentar, cu ajutorul unei pompe sau a vidului aplicat la evacuarea filtratului din filtru. n industria uleiurilor vegetale se utilizeaz, n general, crearea presiunii cu pompe centrifuge care pot genera o suprapresiune de l,5-3,5 at. Caracterul reziduului are, de asemenea, influen asupra vitezei ote filtrare. Stratul de reziduu separat din uleiurile brute conine fosfatide, proteine, mucilagii i suspensii mecanice. El este compresibil, i, de aceea, la o cretere a presiunii apare o cretere a rezistenei reziduului ca urmare a micorrii diametrelor capilarelor. Din aceast cauz, filtrul trebuie scos din funciune mai des, pentru curire. Dac ta tiiricti'bntt se -adaog -o cantitate mic de pmnt decolorant sau kiselgur, se formeaz un

strat filtrant suplimentar necompresibil, care prelungete considerabil perioada de funcionare dintre dou curiri. Viteza de filtrare scade o dat cu creterea vscozitii care, la rlnctul ei, variaz invers proporional cu temperatura lichidului. n practic, creterea temperaturii de filtrare este limitat de considerente tehnologice. Astfel, la filtrarea uleiului brut de pres, temperatura maxim de filtrare trebuie s fie de 70C. n cazul filtrrii uleiului brut, zaul ud (impuritile) astup repede porii filtrului i oprete filtrarea. Din aceast cauz este indicat uscarea uleiului nainte de filtrare. 2. UTILAJE PENTRU FILTRAREA ULEIULUI BRUT Sita vibratoare (fig. 67) are urmtoarea construcie: ntre pereii laterali de tabl 7 snt montate dou cadre 2, prevzute cu site de alam cu ochiuri de 0,25 0,50 mm diametru. n centrul cadrului cu site se afl axul cu excentric 3, acionat de un motor electric prin curele trape-zoidale. Corpul sitei vibratoare'se sprijin pe dou arcuri vibratoare , fixate pe asiul 5. Un suport al saiului este fixat pe articulaia 6, iar al doilea pe cre-maliera de ghidare 7. Cu ajutorul cremalierei se poate regla unghiul de nclinaie al sitei vibratoare. Pentru ntinderea tablelor de sit servesc uruburile S. Uleiul intr n partea sting a sitei i se filtreaz prin ea, ieind prin conducta montat n partea inferioar a sitei. Impuritile mecanice snt reinute pe sit i, datorit micrii ei vibratorii, se deplaseaz spre cellalt capt al sitei, unde snt evacuate. n cazul cnd sita vibratoare funcioneaz normal, acest reziduu conine 3545% ulei. Capacitatea sitei vibratoare este n medie de 2,5 t ulei/h. Filtrele-pres snt de dou feluri: cu plci i cu rame i plci. Pentru uleiul de pres se ntrebuineaz, de obicei, filtre-pres cu rame i plci (fig. 68, a, b). Acestea se construiesc din plci i rame de font turnat n dimensiuni variabile i care variaz de la 60x60 la 300x100 cm. Plcile i ramele se strng ntre dou plci frontale 2 cu o singur fa filtrant, ns de construcie masiv, fixate pe picioare de oel sau font 1. Restul de plci i rame snt aezate pe dou bare rotunde de oel 3, pe care plcile aluneac spre capete, datorit strngerii ce se face cu ajutorul unui urub filetat, acionat printr-o roat de la un capt sau cu ajutorul unui dispozitiv 4, acionat prin presiunea hidraulic. Suprafaa plcilor este prevzut cu rifluri verticale, iar ia partea superioar i inferioar, cu rifluri orizontale. La partea de sus sau lateral, fiecare plac i ram este prevzut cu un orificiu, care la strngerea plcilor i a ramelor formeaz un canal 6. Prin acest canal intr uleiul care se repartizeaz, apoi, pe toat suprafaa plcilor acoperite cu pnz ele filtru. Uleiul trece prin pnzele de filtru, n timp ce impuritile snt reinute pe suprafaa pnzelor. Uleiul trecut prin pnzele de filtru se scurge pe riflurile verticale i orizontale ale prii frontale spre robinetele 7, care snt montate lateral pe fiecare plac. Trecerea uleiului de la partea frontal la cea lateral a plcilor se face prin orificiile prevzute n colul de jos al fiecrei plci.

Uleiul filtrat care se scurge prin robinetele 7 ale plcilor este colectat ntr-un jgheab 5 i dirijat spre colector. Impuritile care snt reinute pe suprafaa pnzelor de filtru umplu spaiul ntre rame. Cnd acest spaiu s-a umplut complet, filtrarea se ntrerupe, filtrul se sufl cu aer comprimat prin robinetul 9 pentru recuperarea uleiului reinut de sediment, iar, apoi, se deschide i se cur. Filtrarea uleiului se efectueaz n felul urmtor: din rezervorul de ulei, cu ajutorul unei pompe, uleiul trece prin filtru-pres. La nceputul filtrrii, uleiul curge tulbure i trebuie dirijat napoi n rezervor. Pe msur ce pe pn-zele de filtru se formeaz stratul filtrant suplimentar, uleiul ncepe s curg limpede i poate fi dirijat spre colectorul de ulei filtrat. n timpul filtrrii trebuie urmrit dac uleiul curge limpede prin toate robinetele. Acolo unde se observ curgerea tulbure, robinetele se nchid. Cnd presiunea uleiului introdus de pomp n filtru atinge 3 at, iar viteza de filtrare a sczut foarte mult, filtrul se scoate din circuit, se sufl la rece cu aer comprimat sau cu abur uscat i, apoi, se deschide pentru curire. Resturile aderente la materialul filtrant se cur prin rzuire cu ajutorul unor raclete (paclu) din lemn. Reziduul este colectat i trimis la staia de recuperare a uleiului. Zaul de la filtrarea uleiului brut se introduce, de obicei, n prjitoare. Dup curire, dac pnza filtrant este mbcsit, se nlocuiete, i filtrul se strnge, pregtindu-se pentru a fi repus n funciune. Etaneitatea filtrului se asigur datorit apropierii maxime a marginilor ngroate ale plcilor i ramelor. Filtrele-pres folosite pentru filtrarea uleiului brut de pres lucreaz la o temperatur a uleiului de 40 . . . 70C i o presiune maxim de 4,5 daN/cm2. Debitul acestor filtre este de 50 80 kg/m2h. n unele instalaii s-au introdus i filtre nchise tip Niagara", care vor fi studiate la un alt capitol. D. ELIMINAREA UMIDITII DIN ULEIUL BRUT DE PRES (USCAREA ULEIULUI) 1. PROCESUL DE USCARE A ULEIULUI Uscarea uleiului este procesul prin care, n condiii determinate de temperatur i presiune, se evapor umiditatea existent n ulei. n uleiul brut de pres, apa poate atinge cteva zecimi de procent, dac a fost obinut din semine cu umiditate mare sau insuficient prjite. Excesul de umiditate trebuie eliminat, deoarece favorizeaz hidroliza trigliceridelor i determin tulburarea uleiului. Dac prjirea se face corespunztor, coninutul de ap al uleiului este redus i nu mai este necesar uscarea acestuia nainte de rafinare. Se efectueaz uscarea uleiului de pres, n cazul livrrii ca ulei nerafinat. 2; UTILAJE PENTRU USCAREA ULEIULUI Usctorul eu funcionare discontinu (fig. 69) este un recipient cilindric cu terminaia conic 1, nchis, nclzit prin mantaua 2 (sau prin serpentin de abur), cu agitatorul 3 acionat printr-un reductor de turaie. Aparatul este prevzut cu vizorul 4, precum i cu aparate de control ale temperaturii uleiului, presiunii aburului, vacuumului din aparat i nivelului uleiului. Pe capac se mai gsete un ventil de aerisire. Uscarea se face sub vacuum, pentru a se evita oxidarea i degradarea uleiului; n acest scop, usctorul este racordat la instalaia de producere a vidului cu ajutorul pompei de vid sau a ejectoarelor cu abur. La pornire se creeaz vidul necesar n aparat, apoi, cu ajutorul vidului, se aspir uleiul n usctor i se ncepe nclzirea indirect prin manta. La nceputul uscrii, uleiul spumeaz (se controleaz prin vizor) i dac spuma depete vizorul se deschide ventilul de aerisire de pe capacul usctorului. Eliminarea apei dureaz 45 60 min, temperatura final a uleiului atinge 105C, spuma scade, iar conducta de vapori spre condensatorul instalaiei de vid (condensator barometric sau de suprafa) se rcete. Dup terminarea uscrii, se rcete uleiul pn la circa 40C, cu ajutorul apei introduse n manta. Apoi, uleiul este evacuat trecnd la filtre-pres. Usctorul cu funcionare.continu, n instalaiile moderne se utilizeaz usctorul continuu n care apa se autoevapor n recipientul aflat sub vid. Utilajul este similar celui descris la cap. XVII. Fig. B9. Aparat de uscare discontinu pentru ulei de pres. E. SCHEME TEHNOLOGICE PENTRU PURIFICAREA ULEIULUI 1. SCHEMA CLASIC DE PURIFICARE Instalaia pentru purificarea uleiului de pres este situat n incinta seciei de presare i funcioneaz dup schema din figura 70.

Uleiul de pres mpreun cu mcintura antrenat prin orificiile strecurtoarei presei se colecteaz n rezervorul cu agitator 1. De aici, pompa cu roi dinate Pt l transfer pe sita vibratoare, tinde se eiirrin crea mai mare parte a impuritilor solide grosiere. Uleiul cu restul impuritilor se colecteaz n rezervorul 3, prevzut, de asemenea, cu agitator. De aici, pompa P3 trimite uleiul n filtrele-pres 4. Uleiul filtrat se colecteaz n rezervoriil-bascul 5 pentru cntrire i, apoi, n rezervorul 6, de unde se pompeaz cu pompa Pe la depozitul exterior. Reziduul din filtrele-pres ca i impuritile de la sita vibratoare se trimit, cu transportorul 7, la alimentarea prjitoarelor. n schema de mai sus, n caz de necesitate, ntre sita vibratoare i filtre se poate intercala un aparat de uscare lucrnd sub vid parial, pe arje. 2. SCHEME MBUNTITE DE PURIFICARE Dezavantajul schemei clasice l constituie riscul mare al oxidrii uleiului datorit meninerii acestuia n contact cu aerul un timp ndelungat la temperaturi ridicate. Fenomenul se evideniaz prin msurarea indicelui de peroxid. Datorit faptului c utilizrile n scopuri alimentare limiteaz nivelul indicelui de peroxid (de exemplu, pentru margarina I0 maxim este de 5miliechivaleni de peroxid/kg), este necesar s se diminueze temperaturile de lucru prin rcirea uleiului. Pentru aceasta uleiul rezultat la pres este rcit ntr-un schimbtor de cldur cu ap. n acest mod, vibrarea i filtrarea au loc dup rcirea uleiului la temperaturi care. nu snt periculoase pentru stabilitatea acestuia. n figura 71 este prezentat o comparaie a regimului termic ntre schema clasic i cea mbuntit.

Fig. 71. Compararea regimului termic in schemele de purificare.

Drept rezultat al modificrii regimului termic, n schema mbuntit se nregistreaz o cretere mai lent a indicelui de peroxid n uleiurile purificate aa cum se vede din datele urmtoare pentru uleiul de floarea-soarelui: ulei la ieirea din pres, 0,5-2,0 mE/kg; ulei dup purificare (schema clasic), crete de 3,54 ori; ulei dup schema mbuntit, crete numai de 1,52 ori. O alt schem mbuntit de purificare a uleiului de pres care are, de asemenea, avantajul unui tratament la temperatur redus i care elimin sita vibratoare, este dat n figura 72. Uleiul obinut n presa 1 mpreun cu restul de mcintur, trecute prin strecurtoare, snt aduse cu transportorul elicoidal 2 la separatorul de za cu raclor 3 (decantor), unde are loc separarea celei mai mari pri din impuritile solide. Din compartimentul de ulei decantat, cu pompa P1 uleiul este trecut la o separare suplimentar a impuritilor n separatorul 5 construit pe principiul ciclonului. Uleiul limpede este trecut n rezervorul 6, iar zaul separat se re-turneaz n decantor. Cu ajutorul pompei P2 uleiul este ridicat n rezervorul 7 prevzut cu agitator. Din rezervorul 7 o parte din ulei (3040%) este trecut prin rcitorul de ulei 8, rcindu-se pn la 50 . . . 60C. Uleiul rcit este trimis la presele 1 i distribuit pe partea exterioar a strecurrii, fapt care determin reducerea temperaturii uleiului la ieirea din pres astfel c n decantor acesta are o temperatur de circa 80C. Restul uleiului (circa 6070%) este trecut cu pompa P3 la filtrele-pres 9. Uleiul filtrat este colectat n recipientul colector 10 care servete i pentru eventuala prenclzire a uleiului dup care este aspirat n usctorul 11 legat la instalaia de producere a vidului cu dou trepte. Pompa P 4 trimite uleiul uscat prin rcitorul 13 la rezervorul 14 i, apoi, prin pompa P5 la cntar. Zaul separat la filtrele 9, prin transportorul 15, ca i zaul de la decantor prin transportorul 4, se dirijeaz spre prjitoare. F. CALCULE TEHNOLOGICE Calculul capacitii usctonilui discontinuu. Usctorul avnd un volum V cu un coeficient de umplere ce lucreaz pe arje care au durata T. Capacitatea de producie, se calculeaz pentru o zi de lucru (1 440 min) cu relaia: 0=V-9-Y~ [t/24h], (33) n care y este masa volumetric uleiului, n t/m3. Dac uleiul poate fi entrit, se lucreaz direct cu cantitatea de ulei G, deoarece: G=V-cp-y [t/arj]. (34) Reducerea temperaturii uleiului do pres. Pentru introducerea unui sistem de rcire a presei cu ulei rcit se cere s se stabileasc care trebuie s fie partea din uleiul eliberat de za ce se va rccircula pentru a se asigura reducerea temperaturii strecurtorii. Pierderile de cldur n mediul ambiant se neglijeaz. Se pornete de la ecuaia coninutului de cldur al lichidelor care se amestec: Cldura adus de cantitatea de ulei Gx la ieirea din camera de presare dup trecere printre baghetele strecurtorii) va fi: Gl: c- tv n care f1~110C. Cldura adus de uleiul prercit G2 va fi: G2-' c- l2, n care f2~40C. 142 Amestecul de ulei n colectorul presei va avea cldura:

(Gx +G2) c /3, n care f3< 90C. Scriem ecuaia de bilan termic: G1-c-f1+G2-c^ = (G1+Gg)-c^3. Dac G1+G2=l, atunci G2=lGj. Rezult o ecuaie n care necunoscuta este Gx: G, c fx+(l -Gj) c tt =1 c t3. Prelucrnd, obinem: G1-tl+tiG1-ti=tz, G1-t1G1- t&=t3t2, Rezult: G1 = izi".xi00. (35) 'i'2 G. EXPLOATAREA I NTREINEREA INSTALAIEI DE PURIFICARE A ULEIULUI DE PRES 1. REGULI DE EXPLOATARE Pornirea, supravegherea i oprirea utilajelor trebuie s se efectueze prin lucrrile stabilite de instruciunile specifice fiecrui utilaj. nainte de. pornire se va avea n vedere verificarea n gol a utilajelor cu subansambluri n micare. De asemenea, se va efectua controlul poziiei tuturor ventilelor de pe conductele pe care circul ulei, abur, ap, ca i a legturilor la instalaia de vid pentru a asigura legarea corect a utilajelor potrivit fazei tehnologice i pentru a evita deversrile i pierderile de ulei. n cursul procesului se vor supraveghea aparatele de msur i control i se vor lua msuri de corectare a regimului de lucru. 2. CONTROLUL PROCESULUI DE PURIFICARE A ULEIULUI Controlul procesului de purificare a uleiului de pres const n analiza uleiului de pres filtrat, la care se determin: sedimentul (volumetric); aciditatea liber, gustul, mirosul i culoarea (proba organoleptic). Probele de ulei se iau, din or n or, din jgheabul de la filtre-pres sau din colector; determinrile artate se efectueaz o dat pe schimb.

Fij|. 73.-Fluxul tehnologic al obinerii uleiului prin presare; j ., --, -~, ... Si, B6, 27, 32, 34, 39, 41, 43, 45, 4& transportor redler sau elicoidal; 2, 9, 26, 31, 3S, 36, 42 elevator; ntar cu cup; 4, S, 35 buncar-tampon; 5 curitor semine; 6, 38, 44 electromagnei; 11, 33 ~ tobe de spargere; 12 site paratoi pneumatic; 111,20 maini de control; 28 suflant pentru coaja; iu conduct pentru transport coaj; 30 filtre cu saci; prjitoare; 47 presa mecanic; 49, 52, S rezervor

colector ulei; 50, S3, 57 pompe de ulei; ii sit vibratoare; 54 utilaj pentru separarea zaului; 55 rezervor-bascul. Extracia uleiului cu solveni A. CONSIDERAll GENERALE ASUPRA OBTINERII ULEIULUI PRIN EXTRACIE 1. SCOPUL PROCESULUl Extractia este operatia tehnologica prin care, dintr-un amestec de substane, se separa unul din componeni prin solubilizarea acestuia ntr-un lichid dizolvant (solvent). Extractia uleiului este un proces de extractie solid-lichid. In vederea extractiei uleiului, materialul oleaginos (faza solida) este amestecat cu solventul (faza lichida). In timpul amestecarii, uleiul impreuna cu solventul formeaza o solutie denumita miscel. Materialul degresat care ramine dupa extractie se numeste srot. Extractia se utilizeaza ca metoda independents pentru obinerea uleiului din materii prime sarace in ulei (de exemplu: soia, germeni de porumb s.a.). Se utilizeaza in completarea presarii preliminare, schema presare-extractie asigurind un randament de recuperare a uleiului botanic de peste 98%. 2. BAZELE TEORETICE ALE PROCESULUl DE EXTRACIE Trecerea uleiului din faza solida in solute este un proces de schimb de substanta in care difuziunea are rolul principal. Prin difuziune se intelege fenomenul fizic in care substantele dizolvate tree libere in partea solutiei in care concentratia lor este mai mica, pina ce in in-treaga solutie repartizarea moleculelor dizolvate este uniforma. In desfurarea procesului de extracie trebuie sa se in seama de starea n care se afl uleiul. Cercetarile efectuate de numeroi cercetatori au artat c uleiul se gaseste in materia prima pregatita pentru extractie sub trei forme, si anume: sub forma libera, pe suprafetele particulelor de macinatura; sub forma legata, prin forte de suprafata in porii particulelor; inchis in celulele intregi, nedistruse prin operatiile de pregatire. La extractia uleiului din macinatura oleaginoasa intervin mai multe forme de difuziune: difuziunea moleculara, difuziunea prin convectie si difuziunea prin membranele celulare. Difuziunea moleculara consta n deplasarea moleculelor unei substane datorita energiei cinetice proprii. In cursul extractiei, moleculele de ulei trec ntre moleculele solventului, iar cele de solvent se deplaseaza intre moleculele de ulei. Difuziunea prin convectie consta in deplasarea moleculelor datorita amestecarii fazei care confine uleiul cu faza ce conine solventul. La extractia uleiului, amestecarea are loc datorita unor fore exterioare (presiunea de pompare) care fac ca solventul sa circule prin stratul de macinatura. In cazul celulelor intregi. Procesul de difuzie are loc prin membrane le celulelor, care actioneaza ca membrane semipermeabile. La acest proces, rolul principal il are osmoza. Solventul care difuzeaza in interiorul celulelor dizolva uleiul si formeaza o solutie. Aceasta solutie difuzeaza, apoi, spre exterior, pina la egalizarea concentrate! solutiilor de ulei in dizolvant din interiorul si exteriorul celulelor. Diferitele forme de difuziune au ecuatii caracteristice. Intrucit ele actioneaza simultan, ecuatia curentului de difuziune este urmatoarea: q=*K (Cx-*2)9 in care: 7K este cantitatea de ulei extrasa, in kg/h; coeficientul transferului de masa si reprezinta cantitatea de ulei cai-e se transports in unitatea de timp, prin unitatea de suprafata, la o difcrenta de concentrate egala cu unitatea; Cx concentratia medic a miscelei, in %; C 2 concentratia uleiului in macinatura, in %. Desfasurarea procesului de difuziune depinde de mai multi factori, si anume: dimensiunile moleculelor substantelor care difuzeaza, suprafata de contact intre material si solvent, diferenta concentratiilor in diferite zone ale sistemu-lui, lungimea drumului ce trebuie parcurs de molecule, durata procesului, temperatura si vscozitatea substanelor. In cursul extractiei, coninutul n ulei al mcinaturii scade treptat pna la o valoare limita sub care continuarea procesului nu este economica. Modificarea continutului in ulei al materialului supus extractiei poate fi constatata in figura 74.

Din examinarea acestei curbe de extractie rezulta ca n desfasurarea procesului se deosebesc doua etape: prima etap mai scurta, in care se extrage 8090% din uleiul continut i n care predomin fenomenul de dizolvare direct a uleiului liber de pe suprafaa particulelor; a doua etap cu durata mai mare, n care uleiul aflat n celulele nedeschise i n structurile secundare este trecut n soluie, ca urmare a fenomenului de difuziune prin membranele semipermeabile ale celulelor. Treapta de extractie r-^-ribriatis. -cofib'nuk'kn-de v/se-k'MatmWtM'& SK&-*G.S ------J/ariapa confim/tu/uf de u/e/'/n m/'sce/d Fig. 74. Curba de extractie a macinaturii ok ginoase, Pornind de la analiza caracteristicilor materialului supus extractiei, a proprietatilor solventilor si interpretindu-le pe baza teoriei extractiei, verificnd experimental concluziile obinute, s-au putut determina condiiile optime pentru desfasurarea procesului de extractie. Acestea sunt: umiditatea optima a macinaturii; dimensiunile potrivite ale particulelor de macinatura; destramarea maxima a structurii celulare; inaltimea minima a stratului de material supus extractiei; viteza maxima a solventului; temperatura maxima a solventului. Umiditatea cit mai mica a macinaturii favorizeaza procesul de extractie, deoarece benzina, fiind o substanta hidrofoba, patrunde greu in macinatura cu umiditate prea ridicata. In mod normal, umiditatea macinaturii supuse extractiei variaza, in functie de metoda de extractie, intre 6 si 9%. Pentru a mari suprafata de contact intre macinatura si solvent, particulele de macinatura trebuie sa aiba o suprafa specific mare, pe care sa. o pstreze in timpul extraciei. Aceasta se obtine dnd macinaturii forma de paiete si pastrnd aceast form n timpul transportului spre extractor. O macinatura prea fina nu estepotrivita, deoarece duce la infundarea instala^iei de extractie. Pentru pastrarea structurii materialului in timpul extractiei este necesar sa se prelucreze un material mai sarac in ulei, rezultat dintr-o presare prealabila, pentru ca prin extragerea uleiului sa nu se distruga structura macinaturii. Destramarea avansat a structurii celulelor, obinuta prin macinare si prajire, este necesara pentru crearea conditiilor optime de difuziune si solubi-lizare cu solvent. In legatura cu aceasta trebuie aratat ca este cu atit mai important;* cantitatea de ulei extrasa prin dizolvarea directs a uleiului aflat in stare libera, cu cit granulatia materialului de extras este mai mica si cu cit celulele sunt mai mari. Din acest niotiv, materialul ^upus extractiei nu trebuie sa confina deloc sau aproape deloc celule nesparte. 0 asemenea structura este obtinuta la un brochen presat la circa 12% ulei care poate fi supus extractiei dupa o mruntire grosiera (dimensiuni de 34 mm grosime). Inaltimea stratului de material influenteaz, in primul rind, durata procesului de extractie si randamentul de ulei. Cu cit inaltimea stratului de material este mai mica, cu atit procesul de extractie decurge mai repede si maicomplet. In instalatiile de extractie cu functionare continuSse tine seama de acest factor, inaltimea stratului de material fiind limitata la eel mult 1,6 m fata de circa 2 m la extractia in baterie. Reatizarea unci viteze mari a solventului produce miscarea turbulenta a acestuia, ceea ce asigura o diferenta suficienta de concentrate in fiecare moment aJ procesului de extractie. Marirea temperaturii solventului face sa creasca energia cinetica a molecu-lelor si accelereaza miscarea lor. Totodata, are loc scaderea viscozitatii solventului si a uleiului. Prin aceasta se mareste sensibil viteza de difuziune. In functie de temperatura de lucru, extractia se poate desf asura in doua moduri: in regim izoterm, adica far5 modificarea temperaturii; in regim neizoterm, in care temperatura creste treptat, pe masura ce concentratia miscelei creste. Extractia neizotermic are avantajul ca scurteaza durata extractiei si, totodata, permite obtinerea unei miscele cu concentratie mare in ulei, fapt care determina economii de abur si apa de racire la distilarea miscelei. Cresterea temperaturii de lucru depinde de natura solventului. Ea este limitata din motive de tehnica securitatii si, practic, nu depaseste 55C. 3. SOLVENI

In instalaiile de extracie din tara noastra se folosete ca solvent benzina de extractie. Benzina de extracie are caracteristici standardizate: benzina pentru extracia discontinu cu interval de fierbere 70...95C i densitate maxim 0,725 la 20C; benzina pentru extractia continua cu interval de fierbere 65...80C si densitatea maxima 0,730 la 20C, care se caractcrizeaza printr-un continut ridicat de hexan (circa 50%). In afara de caracteristicile prevazute in standard, in legatura cu benzina de extractie trebuie sa se cunoasca si urmatoarele coustante: caldura specific, caldura latent de evaporare, punctul de inflamabilitate (determinat in aparatul Abel-Pensky), limitele de explozie ale vaporilor de benzina n amesteccu aer, Benzina lichida este mai usoar decit apa, iar vaporii de benzina sunt mai grei decit aerul. Intervalul temperaturilor de fierbere a benzinei de extrace este n funcie de compoziia ei n diferite hidrocarburi componente. In figura 75 este data o curba de distilare a unei benzine de extractie. Benzina proaspata, o dat intrat in circuit, ii modific curba de distilare in cursul procesului de extractie, deoarece o parte din hidrocarburile usor volatile sepierd de la inceput in gazele ce scapa din deflegmator, iar prile greu volatile ramininsrot. Ca urmare, punctul initial de fierbere al benzinei din circuit se ridica, iar punctul final poate scade. de c=0,5 kcal/kgC; r=80 kcal/kg; la -40 pina la -50C; 1,27,0% volumetrice. 4. METODE DE EXTRACIE In principiu, se pot folosi doua metode de extractie: metoda macerrii si metoda degresarii succesive. Metoda macerrii const n tratarea repetat, ntr-un recipient, a materialului supus extraciei, cu cantiti proaspete da solvent; aceasta metoda nu se mai aplica. Metoda degresarii succesive are loc in flux continuu si dup principiul contracurentului, adica solventul proaspat se introduce peste materialul cel mai degresat, iar miscela concentrat, peste materialul proaspt, adica cu coninutul de ulei eel mai ridicat. Extractia dupa aceasta metoda reduce cu mult durata procesului de extractie si permite obtinerea unei miscele mai concentrate decit in primul caz, ceea ce inseamna reducerea pierderilor de solvent si a consumului de caldura. Dupa principiul de functionare, instalaiile de extracie se mpart n dou grupe: instalaii funcionnd prin imersiune, n care materialul oleaginos este scufundat eel puin pe o zona a instalaiei n solvent sau miscel; instalaii functionnd prin percolare, n care materialul oleaginos, de regula n micare, se stropete cu solvent i miscela care strbat materialul i se autofiltreaza la trecerea prin acesta. In instalaiile moderne care funcioneaza pe principiul percolrii se face i recircularea cu debit mare a miscelelor si solventului, fapt care imbunata-feste contactul intre solvent si material (debitul de recirculare pina la de 30 ori debitul de alimentare cu solvent proaspat). In industrie se aplica, in prezent, extracia n baterie (semicontinu) i extracia n instalaii cu flux continuu. Metoda degresrii succesive a macinaturii in instalaii cu flux continuu prezint urmatoarele avantaje fa de extracia n baterie: permite degresarea materialului intr-un singur extractor i ntr-un interval de timp mai scurt; permite mecanizarea complet i automatizarea avansat a procesului de extracie; evaporarea solventului din rot se realizeaza mult mai repede, ceea ce permite obtinerea unui srot de calitate mai buna; instalaiile de extracie continu, avnd gabarite mici necesit spaii construite mai reduse faa de extracia n baterie, de aceeai capacitate; instalaiile continue lucreaz cu indici tehnico-economici mult mai avantajoi. Procesul de extracie a uleiului cu solveni volatili cuprinde mai multe faze distincte: prepararea materiei prime pentru extractie, realizata prin macinare si prajire (in funcie de material);

extractia propriu-zisa a macinturii; recuperarea solventului din miscela, cu obtinerea uleiului brut de extractie; recuperarea solventului din srot. In tara noastrS, in cadrul politicii de modernizare si dezvoltare a industriei uleiului, s-au introdus instalatii de extractie cu func^ionare continua, care vor inlocui in viitor toate instalatiile semicontinue (in baterie). B. EXTRACTIA MACINATURil 1. EXTRACTIA SEMICONTINUA (JN BATERIE) 0 baterie de extractie se compune, de obicei, din 47 extractoare. Extractorul (fig. 76) este un aparat cilindric confeetionat din tabla de 1012 mm, prevazut cu un ax vertical cu malaxor care se roteste cu 910 154 rot/min. Capacitatea extractoarelor variaza intre 2 000 si 7 000 1. Dea-supra fiecarui extractor se afla un buncar, unde se dep-azifceaza # eanti-tate de macinatura corespunzatoare capacitafii extractorului. Incarcarea mficinaturii se face prin gura de incarcare cu capac de la partea superioara. Umplerea cu solvent se face pe la partea inferioara pentru a elimina aerul dintre parti-culele de macinatura. Apoi circula^ia solventului se schimba: intrarea se face pe sus la partea superioara, iar miscela se evacueaza pe la partea inferioara. Introducerea aburului pentru dezbenzinare se face pe la partea inferioara, iar evacuarea srotului, printr-o gura laterals. Funcjdonarea fiecarui extractor este discontinuS, desfasurindu-se pe cicluri succesive. Ciclul complet al unui extractor se compune din mai multe faze care se execu ta in limitele de timp din tabela 13. 2. EXTRACIA CONTINUA Extractorul tip Dc Smct". Coiistruetia si functionarca utilajului. Extractorul tip De Smet" face parte din instalatiile care functJo-neaza prin percolare, benzina si miscela fiind pulverizate peste stratul de macinatura care se deplaseaza In contracurent. Extractorul De Smet" (fig. 77) este format dintr-un corp paralelipipedic de tabla sudata, ininterioral caruia circula o banda de transport 1 acoperita cu pinza metalica fil-tranta din metal Monel. Placile perforate se sprijina pe role cu lan, care gliseaza pe doua sine, dintre este plata, iar cealalta conica, pentru a se asigura deplasarea benz dreapta. Banda este antrenata in miscare de o roata stelata si se depli intermiteirfa cu ajutoruluaui. clichet xu xifceza xle 39 m/h. Roatu tionata de un motor prin reductor cu variator de turatie. Alimentarea.cu macinatura a benzii se face printr-un dozatorS si nn I de alimentare 3, prevazut cu dispozitivul de semnalizare 4. Inalfimo.n NII Cirlul tic Bxtractie intr-o baterle cu 6 extractoare Simbol Faza Pozitia Durata extractorului mill la circuit uhu Incarcarea extractorului cu aparat I 5-10 20u t7 t8 t9 ho macilifitura Umplerea aparat I 25 25-35 extractorului cu miscela aparat II 45-60 Tragerea (evacuarea) miscelei aparat III 45-60 concentrate Spalarea I cu aparat IV 20-25 miscela SpSlarea a Il-a cu aparat IV 25-35 miscela Spalarea cu benzina aparat. V 20-25 de scurgere SpSlarea cu 50-65 benzina curatfi Scurserea 15-20 benzinei Dezbenzinare 270-360 (aburire) Descarcarea srotului Total de material poate fi reglata cu registrul 5, manevrat din exterior. Dispozitivul de semnalizare 4 este un traductor de nivel cu doua pozifii: maxim si minim, montat in buncar. La depasirea nivelului maxim se intrerupe circuital la becul verde de semnalizare a func|ionarii normale din schema sinoptica a panoului de comanda, se aprinde becul rosu, se declanseaza un semnal acustic la postal de lucru preparafie macinatura" si se opreste transportorul care alimenteaza extractorul. Daca se atinge nivelul

minim, se stinge becul verde, se aprinde becul rosu, se declanseaza semnalul acustic si se opreste motorul care ac^ioneaza banda. Ramura superioara a benzii este activa, fiind rmpar^ita conventional in opt zone de stropire. Stratul de macinatura este stropit cu miscela recirculata printr-o serie de pulverizatoare 6 si cu benzina proaspata pe ultima portaune a benzii, inainte de evacuarea srotului. Intre cele doua ramuri ale benzii se afla o serie de tremii colectoare ale miscelei 7, care corespunde dispozitivelor

C. RECUPERAREA SOLVENTULUI DIN MISCELA 1. GENERALITAJI Obinerea uleiului din miscela neccsita separarea avansata a solventului. Din considerente economice, recuperarea benzinei trebuie sa fie ct mai completa. In acest scop, miscela se supune distilrii dupa o prealabila purificare. In utilajele de distilare a miscelei are loc, mai nti, evaporarea benzinei si concentrarea miscelei in trepte, dupa care ultimelc fraciuni de solvent se elimin prin antrenare cu abur direct i sub vid. Uleiul brut de extracie se rcete pna la 40C i se trece la depozit. 2. PURIFICAREA MISCELEI Miscela obtinuta in procesul de extractie nu se prezinta ca o solute pura de ulei in solvent, ci confine ^i 0 serie de impurila|i mecanice si orga-nice. Impurita(.ile mecanice, formate, in special, din particule de macinatura, maresc sedimenlul din ulei si se depun pe suprafala elementelor de incalzire ale distilatoruiui, inrautatind coeficientul de transmitere a caldurii si ducd la inchiderea culorii uleiului de extractie. Din acest motiv, prima operatic cle prelucrare a miscelei consta in purificarea ei. Purificarea miscelei se poate efectua prin decantare, filtrare si centrifugare. Metoda cea mai folosita este metoda filtrrii. Purificarea miscelei se utilizeaza, ntotdeauna, in instalaiile care au un regim de circulate al miscelei cu viteze relativ mari, mai ales daca preparatia materialului, anterioara extractiei, nu duce la formarea de paiete. Astfel, la extrac^ia in baterie, filtrarea se efectueaza printr-o plasa deasa din sirma de cupru sau pinza de sac montata intr-un recipient situat pe circuitul de pompare a miscelei. Periodic, se oprete circulaia miscelei prin filtru, se demonteaz sita i se cura. La extractorul rotativ se prevede filtrarea realizata printr-un filtru cu placi sau separator centrifugal cu evacuare periodica a sedimentului. La extractorul De SineI", filtrarea, ca operate distincta, nu este necesara, stratul cle macinatura sub forma de paiete, asigurind autofiltrarea. miscela se incalzeste si fierbc; apoi intra prin con due ta 2 in spa^iul de expan-dare al separatorului, se separa in doua faze: faza gazoasa, care trece la condensator, si faza lichida, care circula in circuit inchis intre evaporator si separator, o parte trecind incurentcon-tinuu la predistilator prin condiicta 12. Q Predistilatorul instalajioi Dc Smet". Utilajul are aceeasi constructie cu evaporatorul.

H Separatorul eu nivcl constant constituie o piesa anexa la economizor, evaporator i predistilator (in insta-la$ia De Smet"). Separatorul economi-zorului serveste la alimentarea acestuia si la separarea gazelor de miscela. Separatoarele racordate la evaporator si la predistilator servesc la separarea gazelor de miscela, ca vas de trecere spre aparatul urmator si la mentinerea nivelului constant al miscelei in aparatul cu care este racordat. Separatorul (fig. 84) este un aparat cilindric cu cap sferic i terminate conica. Pe cap se afla racordul 1 pentru evacuarea gazelor de solvent, in partea' superioara a aparatului e&tefixat un prinzator de picaturi cu placi 2 si conducte de scurgere 3 pentru pica-turile antrenate de miscela. Separatorul oste prevazut cu urmatoarele racor-duri: racordul 4 pentru intrarea miscelei din evaporator saupreincalzitor, racordul 5 pentru legarea separatorului cu pompa de circulate a economizorului sau a evaporatorului, racordul 6, pentru recirculareamiscelei, iar racordul 7pen- Fifl- 83. Evaporatorul instalatiei Dc Smet". tru evacuarea miscelei din separator. @ Distilatorul final (fig. 85) se compune din trei parti. In partea superioara se afla condiicta de in trans a miscelei 1 cu pulverizatoml 2, racordul 3 pentru evacuarea vaporilor de solvent si prinzatorul de picaturi 4. In partea de mijloc sint montate tolcle 5, atirnale pe tiranlii 13, fixati de flansele aparatului. In exterior, partea de mijloc este prevazuta cu conductele de abur 7 pentru incalzirea aparatului si vizorul (>. In central aparatului se afla condiicta S, in care, -prin racordul -.9, -se introduce abur direct, -supraincalzit. Pentru iesirca aburului direct servesc deschiderile 10, montate in jural conduc-tei S. In partca de jos a distilatorului final se afla racordul 11 pentru evacuarea uleiului si gura de vizitare 12 pentru cura^irea aparatului. 3. DISTILAREA DISCONTINUA A MISCELEI % Distilatoarelc cu funejionarc periodica sint aparate cilindrice, orizontale sau verticale. In figura SI este reprezentat un aparat de distilare orizon-tal, compus dintr-un cilindru, prevazut la partea inferioara cu manta de incalzire. In interior se gaseste o serpentina pentru incalzirea cu abur indirect, Fig. Ul. Distilator cu functionare discontinu: 1 Horn; 2 - robinet pentru aer; 3 - vacuummetru; 4 termometru; 5 ventil de siguran; 6 sticl de nivel; 7 robinet pentru luarea de probe; S intrarea aburului; 9 evacuarea uleiului; 10 gura de vizitare; 11 vizor; 12 manta dubl; 13 evacuarea vaporilor de apa i de benzin. in partea inferioara o conducta pentru introducerea aburului direct, .si in partea superioara o alta conducta, cle abur direct, servind la spargerea spumci. Pentru incalzire se folosesle abur saturat de 34 at. Distilatorul este prevazut cu aparate de control, vizor si gura de vizitare. Funtfrenares distilateralHi^iscc-ivtiKuii; Jn-a-pai^atse aduce-miscela diluata si se umple circa 2/3 din volumul sau.Dupa aceea,se introduce abur direct in mania si in serpentina de incalzire. Pe masura ce se evapora solventul, se adauga portiuni noi de miscela. In acest fel.dupa circa 5 6 h, conceiitralia miscelei din distilator ajunge la 7580%, iar lemperatura, la circa 100C. Cu aceasta se termina prima faza a distilarii.

Faza finala se poate efectua in acelasi aparat sau se poate trece miscela intr-un distilator final, in ambele cazuri se

formeaza vid in aparat si se continua incalzirea uleiului pina la 120 ... 125C. Spre sfritul fazei finale se introduce abur direct pentru eliminarea ultimelor resturi de dizolvat n ulei. Durata distilrii finale este 34 h. 4. DISTILAREA CONTINUA A MISCELEI INSTALATIA DE DISTILARE IN FLUX CONTINUU TIP DE SMET" 1. Constructia si functionarea utilajelor Instalatia cle distilare se compune din urmtoarele utilaje principale: separatoare cu nivel constant, economizor, evaporator, predistilator si distilator final.

Fig. 5. Economizor. Economizorul servete pentru prenclzirea i concentrarea parial a miscelei cu ajutorul gazelor de solvent rezultate din uscatorul de rot i din toaster. Economizorul se compune diutr-un corp cilindric 1 cu funduri bombate 2. In interiorul corpului cilindric se afl un fascicul de evi 3, fixat intre doua plci frontale 4, prevazute cu pereii despritori 5, care servesc pentru diri-jarea miscelei ce circula prin evi. Cu ajutorul pereilor inclinati 6, gazele de solvent sunt forate sa faca i ele un drum in zigzag, ntrindu-se astfel eficiena contactului intre gazele de solvent si miscela. Intrarea miscelei are loc prin racordul 7, iar evacuarea ei prin racordul 8. Intrarea gazelor de solvent se face prin racordul 9, iar evacuarea gazelor necondensate prin racordul 10. Racordul 11 serveste la evacuarea solventului condensat. @ Evaporatorul instalaiei De Smet" (fig. 83) se compune din trei pari distincte: camera de evacuare a gazelor 1, racordata la separatorul de nivel constant prin conducta 2, fasciculul de evi 3 in interiorul crora circul miscela, iar in exterior abur, camera inferioara 4 cu racordul 7 pentru intrarea miscelei, racordul 6. pentru recircularea miscelei i racordul 5 pentru golirea instalatiei. Racordul 5 serveste la intrarea aburului, racordul 9 la evacuarea condensation, iar racordul 10 la evacuarea aerului. Miscela, preincalzitain economizor i parial concentrate n primul separator, intr n evaporator prin racordul 7. Trecind prin fasciculul de evi, miscela se inclzete i fierbe; apoi intra prin conducta 2 in spaiul de expan-dare al separatorului, se separa in doua faze: faza gazoasa, care trece ia condensator, si faza lichida, care circula in circuit inchis intre evaporator si separator, o parte trecnd n curent continuu la predistilator prin conducta 12.

Predistilatorul instalajioi De Smet". Utilajul are aceeasi construe tie cu evaporatorul. Separatorul cu nivel constant constituie o piesa anexa la economizor, evaporator si predistilator (in instalaa De Smet"). Separatorul economi-zorului servete la alimentarea acestuia i la separarea gazelor de miscel. Separatoarele racordate la evaporator si la predistilator servesc la separarea gazelor de miscela, ca vas de trecere spre aparatul urmtor i la meninerea nivelului constant al miscelei n aparatul cu care este racordat. Separatorul (fig. 84) este un aparat cilindric cu cap sferic i terminaie conic. Pe cap se afla racordul 1 pentru evacuarea gazelor de solvent. In partea superioar a aparatului este fixat un prinzator de picaturi cu plci 2 si conducte de scurgere 3 pentru picturile antrenate de miscel. Separatorul este prevazut cu urmatoarele racorduri: racordul 4 pentru intrarea miscelei din evaporator sau prenclzitor, racordul 5 pentru legarea separatorului cu pompa de circulaie a economizorului sau a evaporatorului, racordul 6, pentru recircularea miscelei, iar racordul 7 pentru evacuarea miscelei din separator. Distilatorul final se compune din trei pari. In partea superioar se afl conducta de intrare a miscelei 1 cu pulverizatorul 2, racordul 3 pentru evacuarea vaporilor de solvent i prinztorul de picturi 4. In partea de mijloc sunt montate tolele 5, atrnate pe tiranii 13, fixai de flanele aparatului. In exterior, partea de mijloc este prevzut cu conductele de abur 7 pentru nclzirea aparatului i vizorul 6. In centrul aparatului se afla conducta 8, n care, prin racordul 9, se introduce abur direct, supranclzit. Pentru ieirea aburului direct servesc dcschiderile 10, montate n jurul conductei 8. In partea de jos a distilatorului final se afla racordul 11 pentru evacuarea uleiului i gura de vizitare 12 pentru curirea aparatului. 2. Regimul tehnologic al instalatiei de distilare De Smet" In eliminarea solventului din miscel sunt parcurse mai multe faze: preconcentrarea miscelei pn la 5055% ulei, n timp ce aceasta este pompata n circuit inchis ntre separator i economizor, inclzirea facndu-se cu gaze de benzin de la dezbenzinarea rotului; concentrarea miscelei pn la 8090% ulei in evaporator sub o presiune de 400 mm Hg; evaporarea suplimentar a solventului dup prencalzire pna la o concentrate de 95-97% ulei la 100...110C i o presiune de 150 mm Hg n predistilator; distilarea final a solventului prin antrenare cu abur direct supranclzit la o presiune remanent de 60 mm Hg i temperatura de 120 ...125C la ulei de floarea-soarelui si la 90C pentru uleiul de soia. 3. Exploatarea instalatiei de distilare De Smet" La pornirea instalatiei de distilare se purjeaza pompele, se introduce aburul indirect in corpurile evaporatoare, reglind presiunea lui la 1,5 at, si se asigura alimentarea cu apa a condensatoarelor. Apoi, se porneste pompa care alimenteaza primul corp de evaporare. Se verifica nivelul miscelei pentru a se menfme constant, se controleazS functionarea ventilului automat care regleaza trecerea miscelei spre evaporator. In timpul functionarii instalatiei de distilare se controleaza alimentarea cu abur a ejectoarelor care formeaza vid in condensatoarele racordate la aparatele de distilare, prccum si debitul apei de racire, spre condensatoare. Se controleaza debitul si presiunea aburului indirect, in intreaga aparatura, precum si aburul direct la distilatorul final. De asemenea se controleaza temperatura uleiului si calitatea acestuia la evacuarea din distilatorul final, precum si vidul in aparatele. de distilare care trebuie s ating valorile indicate mai nainte.

La oprire, pompele care alimeateaz cu miscel aparatele de distilare, ventilele de abur de la aparate si ejectoare, precum si apa la condensatoare se opresc succesiv. INSTALATIA DE DISTILARE A EXTRACTORULU1 ROTATIV CU SITE RABATABILE 1. Utilajele principale Instalatia cuprinde: economizor, evaporator cu separator cu nivel constant, distilator treapta I (coloan compartimentat) i distilator final cu blaza. Economizorul si separatorul cu nivel constant functioneaza dupa acelasi principiu ca utilajele descrise anterior. % Distilatorul cu coloana compartimentata (fig. 86). Coloana distilatorului este formats din mai multe camere de vaporizare a solventului 1, incalzite prin mantaua 2 si cu sase stuturi radiale 3 pentru introducerea aburului direct, supraincalzit la 126C, in masa miscelei concentrate. Miscela semiconcentrata intra prin racordul 4, este incSlzitS in camerele de vaporizare, solventul preia o parte din caldura aburului si se evapora Kind antrenat spre compartimentul superior prin deschiderile 5, practicate in fundul camerei supe-rioare. Miscela deverseazS,*prin. taiuu'ile .6 .care asigura un anumit nivel in camerele coloanei si se evacueaza prin racordul 7. Spuma formats se sparge la trecerea vaporilor prin schimbatorul de caldura tubular 8. Vaporii de solvent si de apa ies prin racordul 9. Distilatorul final cu blaz (fig. 87) este format din coloana 1 si blaza 2, care este imprit n compartimente radiale 3 i un compartiment central 4. Att coloana ct i blaza sunt prevzute cu manta de nclzire 5. Uleiul este introdus la partea superioar printr-un atomizor ataat la racordul 6, coboar n strat pelicular pe 12 plci cu perforaii 7 i se acumuleaz n compartimentele din blaz, undc are loc antrenarea ultimelor fraciuni de solvent cu abur direct suprancalzit introdus prin injectoarele 10, dupa care se evacueaza prin racordul 12. Inclzirea mantalei se face cu aburul admis prin racordul 8, iar ieirea condensatului are loc prin tuul 9. Vaporii de solvent i apa se evacueaz prin racordul 11 la un separator de picturi i apoi la condensator.

Regimul tehnologic Pentru miscela din ulei de floarea-soarelui se procedeaza astfel: in evaporator se atinge o concentratie a miscelei de-85%; distilatorul I lucreaza la 115C si sporeste concentratia miscelei la W.5%; distilatorul final lucreaza la maximum 150C sub un vid de 710 mmHg tealizat cu o statie de ejectoare cu doua trepte si asigura reducerea continutului de substance volatile pina la maximum 0,15%. D INSTALATIA DE DISTILARE A EXTRACTORULUI ROTATIV CU SIT FIX 1. Utilajele principale Instala^ia cuprinde urmatoarele utilaje: evaporator treapta I, cuprcincalzi-tor de miscela, evaporator treapta II si distilator final.

Evaporatorul pelicular (fig. 88) este format din camera superioara 1 si camera inferioara 2, avind diametre diferite. In camera inferioara este introdusa o camera de incalzire 3, formata din tevi cu diametru mic si lungi-me mare, Revile sint mandrinate in placile tubulare 4.

Alimentarea cu miscela se face prin racordul 5. Miscela umple partea inferioara' a Jevilor, fierbe formind o cantitate mare de vapori care se ridica repede prin $evi, antrenind lichidul sub forma unei pelicule subfiri. Amestecul de vapori i lichid se lovete de separatorul 6, miscela semiconcentrata se elimina prin conducta 7, iar vaporii (abur secundar), prin racordul S. Incalzirea evaporatorului treapta II se face cu abur indirect care intra prin stuul 9 si se condeseaz pe suprafaa exterioara a evilor fierbatoare, iar condensatul se elimina prin racordul 10. Racordul 11 este destinat eliminarii gazelor necondensate din camera de inclzire, iar racordul 12 este destinat introducerii soluiei de splare. La evaporatorul treapta I (economizor) inclzirea se face cu gaze din toaster prin stuful 13 iar condensatul iese prin stutul 14. Distilatorul final (fig. 89) este format din coloana 1 si separatorul de picSturi 2. Coloana are un numar de talere 3 si este incalzita prin mantaua dubla i. Miscela este introdusa prin conducta 5 deasupra primului taler si coboara deversind pe talerele urmatoare in contracurent cu aburul si vaporii de benzina. Aburul cu distribuitorul 6 asigura antrenarea ultimelor frac^iuni de solvent ramase in ulei. Uleiul se elimina prin racordul 7, in timp ce vaporii se elimina prin racordul 7. 2. Regimul tehnologic Regimul instalafiei este urmatorul: evaporatorul treapta I lucreaza la 550600 mm Hgsi 90C, iar concen-tratfa miscelei creste de la 30 la 45%; evaporatorul treapta II lucreaza la 300 mm Pig si 90C si creste concentratia miscelei pina la 95%; 168 Fig. It8. Evaporator pelioular. Fiy. !!0. Distilator final. distilatorul final lucreaza la presiunea de 300 mm Hg si temperatura uleiului circa 120C (pentru ulei de soia) utilizind abur direct pentru injectare. Circula^ia fluidelor in instalatiilc dc distilare continua poate fi urmaritS in figurile 107, 108 si 109. D. RECUPERAREA SOLVENTULUI DIN ROT 1. GENERALITATI Dup extragerea uleiului, n materialul degresat (rot) rmine o cantitate important de solvent care nlocuiete uleiul din particulele de mcintur, fiind reinut pe suprafa i n capilarele particulelor. rotul rezultat dupa extracie conine ntre 25 i 50% solvent n funcie de modul de scurgere a solventului la sfritul procesului de extracie, ca i n funcie de puterea de reinere a rotului. Pentru a favoriza eliminarea solventului, rotul de floarea-soarelui trebuie umectat inaintea dezbenzinrii pna la o umiditate optima de circa 14%. In acest scop se efectueaza tratarea rotului cu abur direct care n prima faza a operatiei se condenseaz cednd srotului caldura de vaporizare, iar in faza urmtoare antreneaz vaporii de solvent formai. Creterea sensibil a umidi-taii rotului n cursul dezbenzinrii (la extracia n baterie atingc 2025%) face necesar operaia de uscare. Procesul de eliminare a solventului i a umiditii din rot cu ajutorul cldurii este analog cu procesul uscrii, fiind n principiu un proces de difuziune. Eliminarea solventului i a umidittii n mediul ambiant are loc prin evaporarea la suprafaa si prin difuziunea solventului si a apei din straturile interioare ale particulelor spre suprafa. Regimul termic aplicat este determinat de doi factori: evitarea denaturarii prea avansate a substan-elor proteice din srot i respectarea normelor de tehnica a securitii muncii. Pentru a respecta aceste conditii, temperatura aburului utilizat nu trebuie sa depaseasca 180C, iar temperatura srotului sa nu fie mai mare dect 115C. Pentru a se asigura conservarea sroturilor oleaginoase si pentru a evita pericolul de autoaprindere si explozie, sroturile trebuie s conin maximum 0,1% benzin i 9% ap la rotul de floarea-soarelui sau 12% apa la rotul de soia, rotul trebuie sa fie uscat uniform, n caz contrar, n timpul transportului pneumatic poate sa dea natere la electricitate statica si s pun n pericol securitatea instalaiilor. Procesul se desfasoara n doua faze: eliminarea solventului i uscarea rotului, folosind n acest scop instalaii specifice. Pentru imbunatirea calitii rotului de soia se asociaza dezbenzinarii si o prajire umeda (toastare), menita sa inactiveze o serie de substane cu efecte antinutriionale, din care cele mai importante sint:

ureaza, o enzima care descompune ureea cu punerea in libertate a amoniacului; factorul antitripsic, o substanta proteica care impiedica activitatea fermentului tripsina astfel c nu se obtine asimilarea completa a substantelor proteice de ctre organismul animal; hemaglutinina, o substanta proteica care provoaca aglutinarea globu-lelor roii din snge; lipoxidaza, o enzima ce catalizeaz distrugerea provitaminei A (P caroten); saponina, o substanta care acioneaza ca inhibitor de cretere, n special, pentru pui. Pentru a obine aceste efecte este necesara o umidificare mai avansata (circa 18%) prin condensarea aburului direct. In practica, toastarea s-a extins i la alte roturi, astfel ca n instalaiile continue mai noi dezbenzinarea se face impreuna cu toastarea intr-un singur utilaj (toaster). De asemenea, srotul de ricin necesita un tratament hidrotermic deosebit in vederea distrugerii ricinei si ricininei. Detoxicarea se obtine prin prelungirea timpului dezbenzinarii de la o or3 la doua ore in instala^ia de extract'ie in baterie. 2. DEZBENZINAREA SROTULUI iN INSTALAJIA DE EXTRACTIE SEMICONTINUA In instala^iile de extrac^ie tip baterie, srotul se trateaza cu abur direct chiar in aparatul extractor in faza numita dezbenzinare", introducind abur pe la partea inferioara sub sita extractorului. Amestecul de vapori de benzina 170 si vapori de apa rezultat este trecut printr-un recipient prinzalor de srot care are scopul de a refine particulele de srot antrcnatc in curenlul de gaze, dupa care intra in instalatia de condejisare. Pentru uscarea propriu-zisa a rotului tratat cu abur direct, in cazul bateriei de extractie, se foloseste uscatorul rotativ cu fascicul de tevi. 3. DEZBENZINAREA SROTULUI IN INSTALATIA DE EXTRACTIE DE SMET" Instalatia De Smet" cuprinde urmatoarele utilaje: toaster cu prinzator de srot umed pe coloana de -vapwri -spre -ectmomizor, raeitor de srot cu ciclon pentru separarea srotului antrenat in aerul evacuat si dispozitivul de umectare a sjrotului. D CONSTRUCJIA $1 FUNCTIONAREA UTILAJELOR Uscatorul de srot multitubular a fost introdus la primele instalatii ,.De Smet". El se compune din doua rinduri de cte trei tuburi cilindrice cu manta dubla pentru nclzire. In cilindru exista un ax cu palete care malaxeaza si, totodata, deplaseaza srotul. In tuburile inferioare se introduce abur direct, pentru eliminarea ct mai completa a solventului. Toasterul pentru dezbenzinarea roturilor destinate scopurilor furajere. Toastarea este un tratament termohidric al rotului prin care se urmretc: dezbenzinarea srotului; mrirea umiditii rotului dup extracie pentru a evita formarea pra-fului, a preveni riscul de explozie i a cree randamentul n rot; imbuntirea calitii rotului prin mbuntirea gustului i a capa-citii de asimilare; inactivarea unor substane antinutriionale existente n rotul de soia (factorul antitripsic, ureaza s.a.) Toasterul (fig. 90) seamana cu o prajitoare, fiind compus din patru pna la noua compartimente 1, cu manta dubla 2. In interior se afla axul malaxorului 3, cu braele actionate de un motor electric prin intermediul reductorului 11. Axul este go1, pentru a permite introducerea aburului direct prin pulverizatoarele 0, montate sub bratele ale toasterului. Axul malaxorului este actional de un motor electric printr-un reductor. Pe fundul fiecarui compartiment se gsete o clapeta 6 pentru evacuarea srotului i orificii cu grtar pentru evacuarea aburului secundar spre compartimentul superior. Gurile de control 7 servesc la curirea compartimentelor toasterului si pentru luarea probelor de srot. Alimentarea toasterului cu srot se face cu transportorul 8, iar evacuarea srotului, cu transportorul .9. Vaporii de dizolvant se colecteaza la partea superioara, si prin racordul 10 se dirijeaza spre ciclonul umed si economizor. Toasterul a fost introdus initial pentru completarea procesului de condi|;ionare a srotului si reducerea pierderi-lor de benzina pentru dezbenzinarea avansata a srotului. In instalatjile noi s-a renunfat la uscatorul multitubular, intregul proces de dezbenzinare si uscare fiind reali-zat in toaster. pluverizatoarc; 6 - evacuare srot; 7 - guri de control; 8, 9 transporter; 10 evacuare gaze;

malaxorului m primele compartimente

u _ re^nctor ae actioaare.

Fig. 00. Toaster: 1 compartimente; 2 manta dubl; 3 axul malaxorului; 4 braele malaxorului; 5 pluverizatoare; 6 evacuare rot; 7 guri de control; 8, 9 transportor; 10 evacuare gaze; 11 reductor de acionare. Primele 23 compartimente constituie zona de evaporare masiva concomitent cu umezirea srotului pna la 1820% umiditate la o temperatura de circa 75C. Compartimentele Urmtoare sunt inclzite cu abur indirect pna la 105 ... 115C in funcie de felul srotului. Continutul de benzin al rotului la ieire este de circa 0,07%. Racitorul de rot compartimentat (fig. 91) este format dintr-un recipient cilindric 1, cu inaltimea de 89m si cu diametral de 1,4 1,5 m. In interi-orul cilindrului sint montate o serie de placi perforate 2, pe care rotul este intins si malaxat In mod succesiv, cu ajutorul unor braje fixate de un ax 3. De jos In sus trece un curent de aer rece, aspirat de catre ventilator. 9 Racitorul dc srot eu trei zone de rat-ire (fig. 92) este un alt tipderacitor, de construct ie-nuumodcmn, care se compune dintr-un cilindru 1, cu inalimea de circa 7,3 m si cu un diametru exterior de circa'2?8 BV. -In interior -este prevazut cu un ax cu brale 2 pe care sint fixate 44 de tole inclinatc 3, pe care srotul aluueca in jos, in timp ce este rficit. In zona superioara, dupa ce srotul intra prin tremia de alimentare 4, este uscat cu aer cald, aspirat cu ajutorul unui ventilator si incalzil in aerotermele 5. In zona mijlocie racirea se face cu acrul aspirat din camera, fara o incalzire prealabila, iar in partea inferioara, cu aerul aspirat din mediul anibiant printr-un dispozitiv de racire 6, prin care circula freon

ca agent frigorific. Tremia de alimentare 4 se ro-teste o data cu brafele suport ale tolelor inclinate, denumite si suport-carusel, avind o turatje de 4,4 rot/min.

Racitorul dc srot cu aspiratie prin pereti pcrforati este format din doua coloane cu peretj perforati intre care se deplaseaza gravitational srotul admis in partea superioara. Prin peretele exterior intra aerul de racire din mediul ambiant; acesta trece prin stratul de srot si se evacueaza prin al doilea perete perforat datorita depresiunii create de un ventilator care aspira aerul cald din zona centrala, situata intre cele doua.coloane pentru .srot. Dispozitivul dc umectare a srotului se compune dintr-un transporter elicoidal, cu doua axe cu spire care servesc la amestecarea si transportarea srotului. Apa se introduce prin stropire. Dozarea apei se face cu ajutorul

Rafinarea uleiurilor vegetale


A. CONSIDERAJil GENERALE ASUPRA RAFINARII 1. SCOPUL PROCESULUI DE RAFINARE Uleiurile vegetale brute, obfinute prin presare sau prin extracie, nu sunt trigliceride pure. In funcie de felul materiei prime, de condiiile de prelucrare i de pstrare, uleiurile conin cantiti variabile (14%) de substane strine, denumite substane de nsoire. Substanele de insoire cuprind mai multe grupe de compusi chimici, dintre care unele nrutaesc calitatea uleiurilor, cum sunt: mucilagiile, acizii grai liberi, substanele colorante, substanele mirositoare, cerurile etc In aceeai grup se includ nsa i substane valoroase, ca: fosfatidele, vitaminele liposolubile (A, D, E, K), sterinele, a caror prezen mrete valoarea alimentar a uleiurilor. Indepartarea substantelor de insoire determin ameliorarea unor proprieti ale uleiurilor, i anume: culoarea, aciditatea liber, gustul i mirosul, transparena, conservabilitatea etc. In acest mod, uleiurile devin apte pentru utilizare in scopuri alimentare sau tehnice, avind caracteristicile organoleptice cerute de consumatori. Totodata, create stabilitatea uleiurilor n timpul depozitrii de durata. In conducerea procesului de rafinare trebuie sa se lucreze n aa mod nct s se menajeze substanele valoroase i, totodat, pierderea de ulei n cursul procesului sa fie ct mai mic. 2. METODE DE RAFINARE In funcie de calitatea si destinaia uleiului se folosesc diferite metode de rafinare, care, n principiu, pot fi clasificate n trei grupe: Metode fizice de rafinare, care constau n procese mecanice, ca: sedimentarea, filtrarea i centrifugarea, i n procese termice, ca: neutralizarea prin distilare si dezodorizarea. Metode chimice de rafinare, cum sunt: neutralizarea alcalin, dezmucilaginarea acida, decolorarea chimic, neutralizarea prin esterificare.

Metode fizico-chimice, ca: dezmucilaginarea prin hidratare, decolorarea prin adsorbtie, rafinarea cu dizolvani selectivi. Fiecare metoda de rafinare are ca efect principal eliminarea unei anumite grupe din substanele de insoire. De asemenea, fiecare metod de rafinare amintit, n afara rolului indicat, indeplinete i unele funcii secundare. Astfel, neutralizarea alcalin, pe lng nlaturarea majoritatii acizilor grai din ulei, are i un efect de decolorare i de eliminare a resturilor de mucilagii. Metodele fizice de rafinare prin procese mecanice sunt utilizate pentru purificarea uleiului brut de pres. Aceste procese intervin la rafinarea uleiurilor prin operatii complementare transformrilor principale, ca, de exemplu: decantarea se utilizeaza pentru separarea soapstockului i a apelor de spalare in instalaiile discontinue; centrifugarea este utilizata pentru separarea soapstockului i a apelor de splare n instalaiile continue; filtrarea servete la separarea agentului decolorant, a kiselgurglui si a impuritafilor mecanice. Metodele de rafinare amintite se reunesc in scheme de prelucrare, dintre care cea mai complexa este rafinarea uleiurilor vegetale comestibile (fig. 110). Aceast schem cuprinde un numar mai mare de operaii, din care cele principale sunt: dezmucilaginarea, neutralizarea, uscarea, decolorarea, vinterizarea, dezodorizarea i polisarea. In alte cazuri se folosesc scheme de prelucrare simplificate, ca, de exemplu:

Fig. 110. Schema tehnologic la rafinarea uleiurilor comestibile. - pentru uleiul brut livrat ca atare se face numai o purificare mecanica; - pentru uleiul de in tehnic: dezmucilaginare si decolorare; uneori se execut i neutralizarea aciditii libere; - pentru uleiul de rapi folosit n scopuri tehnice: dezmucilaginare cu acid sufuric; - pentru uleiul de ricin: dezmucilaginare prin hidratare si decolorare.

Fiecare operaie tehnologic cuprinde att procesul principal prin care se asigur eliminarea unei grupe de substane de insoire ct si procese complementare care favorizeaz sau completeaz procesul principal. Multa vreme, rafinarea s-a realizat prin procedee discontinue, care prezentau neajunsuri importante, ca, de exemplu: necesitau suprafee construite nsemnate; pierderi tehnologice ridicate; durata lung a procesului i conducerea destul de dificil a diferitelor operaii; recuperarea redus a cldurii. Din cauza acestor inconveniente au fost introduse n practica industrial procedee continue de rafinare, care au mbuntit considerabil procesul tehnologic, contribuind la mrirea productivitii muncii, la reducerea pierdcrilor de rafinare, la mbuntirea calitaii uleiului rafinat i la reducerea prcului de cost. B. DEZMUCILAGINAREA ULEIURILOR 1. GENERALITATI Dezmucilaginarea are drept scop ndeprtarea substanelor mucilaginoase din ulei. Mucilagiile au o compoziie complex. Ele conin, n principal, fosfatide (raportat la ulei, fosfatidele reprezinta 2,5 3% n uleiul de soia i 0,4 0,6% n uleiul de floarea-soarelui i de rapi), substane albuminoide, precum i cantiti mai mici de hidrai de carbon, rini, steride etc. Dezmucilaginarea uleiului este necesar pentru mai multe considerente, i anume: substanele mucilaginoase influenteaz defavorabil conservarea uleiurilor comestibile i datorit hidratrii pariale produc tulbureala lor la depozitare; uleiurile nedezmucilaginate spumeaz n timpul rafinrii i al utilizrii; fosfatidele acioneaz ca emulgatori i ca atare mresc pierderile de ulei la rafinare; substanele mucilaginoase acioneaz ca otrvuri de catalizatori si ca atare ngreuiaza sau opresc procesul de hidrogenare. Metodele cele mai uzuale pentru dezmucilaginare sunt: dezmucilaginarea cu acid sulfuric pentru uleiurile si grsimile tehnice; dezmucilaginarea prin hidratare pentru uleiurile comestibile. In afar de eliminarea mucilagiilor ca operaie pregatitoare pentru rafinarea propriu-zisa, sunt cazuri cind separarea mucilagiilor devine un scop n sine, pentru obinerea lecitinei industriale. Ca metod independente se mai folosete dezmucilaginarea pentru rafinarea uleiurilor necesare produciei de lacuri i uleiuri sicativate i, de asemenea, pentru purificarea uleiurilor nainte de scindare. 2. DEZMUCILAGINAREA PRIN HIDRATARE Hidratarea se bazeaza pe faptul c, n prezena apei la cald, fosfolipidele, albuminoidele si complecii acestora sub forma de mucilagii pierd solubilitatea n ulei i precipit n flocoane care pot fi separate prin sedimentare sau prin ceutrifugare. In principiu exist dou metode de hidratare: cu abur si cu apa. D HIDRATAREA CU ABUR La hidratarea cu abur se injecteaza abur direct in masa de ulei pn la obinerea prin condensare a cantitii necesare de apa. Avantajul metodei consta ntr-o dispersie buna a apei n toat masa de ulei fr amestecare suplimentar. Metoda prezint unele inconveniente prin aceea c nu se pot utiliza substane de activare a procesului, iar dozarea cantitii dc abur condensat este dificil. Hidratarea cu abur se folosete la dezmucilaginarea uleiului de ricin la care, din cauza vscozitii mari, nu se poate asigura o bun dispersare a apei numai prin amestecare mecanica. HIDRATAREA CU APA Se poate folosi apa pura sau apa coninnd n cantiti mici substane de activare, care au ca scop obinerea unei eficaciti sporite n precipitarea impuritilor i mrirea vitezei de separare a acestora. Ca substane de activare se utilizeaz soluii slabe de electrolii: sare (NaCl), alcalii, anumii acizi s.a.

Desfurarea hidratrii i eficacitatea ei depind de o serie de factori, care sunt: temperatura de lucru, natura si cantitatea agentului de hidratare, mrimea suprafeei de contact, precum i modul de separare a mucilagiilor. In general, temperatura de hidratare la uleiurile comestibile variaza intre 60 si S0C. Cantitatea de apa necesara hidratarii este de 2 5 ori mai mare decit con-finutul presupus de fosfolipide. Asigurarea unui contact intim ntre ap i ulei este una dintre principalele condiii pentru buna reuit a hidratarii. Reacia dc precipitare a fosfolipidelor are loc la interfata apa-ulei si numai o buna desfasurare a acestei suprafee poate asigura mersul normal al procesului. Un astfel de efect se obine mai uor atunci cnd se utilizeaza pentru hidratare aburul. In cazul hidratarii cu apa, marirea suprafeei de contact se face prin dispersarea puternica a apei, prin amestecarea mecanic energic. D HIDRATAREA DISCONTINUA CU SOLUTIE SALINA 1) Utilajul instalatiei de hidratare discontinue Aceasta instalaie este compusa din: aparatul de hidratare (similar cu cel de neutralizare), vasul de dizolvare a srii comestibile, rezervorul de saramur i vasul colector pentru mucilagii. 2) Regimul tehnologic Uleiul este incalzit cu abur indirect pina la 60...65C. Solatia salina la 75C, coninnd 3 5% sare, se aduce in cantitate de 5 10% fata de ulei si se pulverizeaza pe suprafaa uleiului sub agitare. Procesul se consider terminat dac in proba luat pe sticla se observa separarea neta a flocoanelor din ulei. In acest moment se opreste amestecarea, iar sedimentul mucilaginos se depune in 12 h pe fundul aparatului, dupa care se evacueaza la recipientul colector. Acest sediment confine circa 50% ulei. La nerespectarea.instructiunilor de lucru, uleiul se poate emulsiona. Daca emulsia puternica nu cedeaza la repaus indelungat, se sparge cu solutie salin de concentratie 15% sau mai mult, adaugat fierbinte, sau chiar cu sare marunt imprtiat manual la suprafaa uleiului. Cnd hidratarea are loc n aparatul universal, emulsia se poate sparge i cu ajutorul vidului. D HIDRATAREA IN FLUX CONTINUU 1) Utilajul instalatiei Instalatia cuprinde: un reactor-malaxor pentru amestecarea uleiului cu agentul de hidratare, pompa specials pentru dozarea agentului de hidratare si centrifuge pentru separarea mucilagiilor din ulei. Reactorul-malaxor (fig. Ill) se compune dintr-o carcasa de fonta 1, imprit in patru compartimente, despartite intre ele cu perei verticali 2. Carcasa este prevazuta cu un capac demontabil 5. Pe axul orizontal 3, care strabate carcasa si este etansat atit la intrare cit si la iesire cu ajutorul unor presetupe, se rotesc niste elice ce efectueaza amestecarea. Axul malaxorului are o turatie de 580 rot/min, fiind actionat de un motor electric, prin cuplajul 4. 2) Regimul tehnologic Uleiul in debit reglat este introdus in aparatul de reac^ie, unde este ames-tecat cu 22,5% apa de 80...90C sau cu soluia acid care, constituie agentul de hidratare. La utilizarea acidului fosforic (concentrafia 85%) se consuma 0,2 1% acid fata de ulei, iar tratamentui are loc la circa 75C. Acidul citric se folosete sub forma de soluie de 10%, n cantitate de circa 0,20,5% acid citric fa de uleiul brut, la o temperatura de 65...70C. Fig. 111. Reactor-malaxor. Amestecul de ulei, mucilagii si apa (sau solute acida) se evacueaza prin racordul prcvazut si trece la separarea prin centrifugare sau se dirijeaza direct la neutralizare (in cazul in care continutul de mucilagii este mic). 3. DEZMUCILAGINAREA CU ACID SULFURIC Acest procedeu denumit i rafinarea acida", utilizeaz aviditatea acidului sulfuric concentrat pentru apa. Se obtin astfel deshidratarea, denaturarea si carbonizarea substantelor mucilaginoase, proteice si colorante, solubile sau aflate in suspensie in

ulei. Acidul sulfuric diluat favorizeaza descompunerea substantelor proteice si mucilaginoase, neutralizeaz sarciuile electrice ale particulelor emulsionate i coloide, provocnd coagularea lor. Dezmucilaginarea cu acid sulfuric se aplica n doua variante: cu acid sulfuric concentrat i cu acid sulfuric diluat. Prima metod se utilizeaz la rafinarea uleiului de rapia, folosit ca ulei lampant, in timp ce a doua metoda se foloseste la dezmucilaginarea uleiurilor si a grasimilor destinate deglicerinarii. Regimul tehnologic La dezmucilaginarea cu acid sulfuric concentrat regimul tehnologic este urmtorul: Uleiul se introduce intr-un aparatcu captuseala antiacida (de obicei, plum-bnit), prevazut cu un agitator sau cu un barbotor pentru aer. Pentru a se evita o actiune nedorita a acidului concentrat asupra uleiului, temperatura lui nu trebuie sa depaseasca 20...25C Acidul folosit are 66 Be si se introduce in pro-portie de 0,3 1,5% din masa uleiului. Sub actiunea acidului sulfuric substanele mucilaginoase, proteice i rinoase, care se gsesc n ulei, se coaguleaza si se separa din acesta, formind flocoane de culoare inchisa pina la negru, vizibile pe sticla, portelan sau hrtie de filtru. Prin agitare, flocoanele se mresc si, pna la urma, se separa complet de ulei. Atunci se intrerupe agitarea, se introduce in ulei 34% apa fierbinte si se lasa in repaus 13 h, pentru sedimentarea reziduului format. Dupa aceea, se scurge reziduul impreuna cu apele acide, iar uleiul se spala in repetate rin-duri cu apa fierbinte, pina la indepartarea resturilor de acid sulfuric (control cu metiloranj). NEUTRALIZAREA ACIDITATII LIBERE DIN ULEIURILE VEGETALE 1. NECESITATEA NEUTRALIZARII Intre substantele care insoesc permanent trigliceridele din uleiurile brute sunt si acizii grasi liberi. Ei se gasesc in uleiurile vegetale brute in cantiti variabile. In mod normal, aciditatea libera a acestor uleiuri este de 13%, dar, n unele cazuri, poate fi i mai ridicata. Pentru obinerea uleiurilor comestibile, eliminarea aciditii libere este obligatorie; limita maxima a aciditatii libere este reglementataprin standardul de stat. De asemenea, chiar n cazul rafinrii unor uleiuri pentru scopuri tehnice (hidrogenare, sicativare etc.) se impune necesitatea de a reduce aciditatea libera a uleiului pna la limitele admise de procesul tehnologic respectiv. Dezacidifierea sau eliminarea acizilor grai din ulei se poate efectua prin procedee care difera ntre ele dupa coninutul n acizi grai i dupa natura procesului respectiv. Neutralizarea alcalina, consta in eliminarea acizilor grasi sub forma unui sapun alcalin i se realizeaz printr-un tratament cu hidroxizi sau cu carbonai alcalini. Neutralizarea poate avea loc n faza grasa sau dupa aducerea uleiului sub forma de miscel. Neutralizarea prin distilare consta in antrenarea acizilor grai liberi cu abur direct sub vid avansat. Neutralizarea prin esterificare consta in combinarea acizilor grasi liberi cu glicerina si reconstituirea gliceridelor. In cazuri speciale se poate face rafinarea cu solveni selectivi, care consta n separarea din uleiul neutral a aciditii libere si a substanelor de insoire negliceridice cu dizolvani specifici (furfurol sau propan lichid). Dintre aceste procedee, cel mai frccvent se aplica neutralizarea alcalina. Celelalte procedee sunt relativ noi si se utilizeaza numai n anumite cazuri. 2. MECANISMUL NEUTRALIZARII ALCALINE Acizii grai liberi reacioneaza cu alcaliile formnd sruri denumite sapunuri. Reaciile de neutralizare a acizilor grai sunt: la utilizarea hidroxidului de sodiu: R-COOH+NaOH - R-COONa+H20 la utilizarea carbonatului de sodiu: R-COOH+NaaC03 - R-COONa+NaHC03 2R-COOH+Na2C03 - 2 R-CO0Na+CO2+H2O Ecuaiile de mai sus reprezint numai principala reacie. In realitate, aciunea soluiilor alcaline nu se limiteaza numai la legarea acizilor grai liberi sub forma de sapun. Sapunul format antreneaza in sediment o mare parte din celelalte impuritafi (proteine, mucilagii, pigment etc.). Paralel cu neutralizarea acizilor grai liberi, alcaliile si, n special, hidroxidul de sodiu saponific si o parte din grasimea neutra, provocnd prin aceasta creterea cantitii de subproduse si micsorarea randamentului de ulei

rafinat. Pentru acest motiv trebuie alese condiii de rafinare care s asigure cel mai ridicat randament de ulei rafinat. Coninutul de acizi grasi liberi din uleiuri se exprima uzual in doua feluri, prin indice de aciditate sau prin aciditate libera. Indicele de aciditate reprezinta cantitatea de hidroxid de potasiu (KOH), in miligrame (mg), necesara pentru a neutraliza acizii grasi continued intr-un gram de ulei. In realitate, alcaliile" nu se consuma numai pentru neutralizarea ~ functiilor carboxil ale acizilor gra$i, ci i pentru neutralizarea functiilor acide ale celorlal^i component! din categoria substantelor de insotire. Aciditatea libera este procentul de acizi grasi liberi aflai in uleiul analizat. Aciditatea se exprima conventional in acidul gwts-eel mai-reprezenta-fciv.Peatry uleiurile obisnuite (floarea-soarelui, soia, arahide, dovleac), aciditatea libera se exprima in acid oleic, pentru uleiul de ricin in acid ricinoleic, pentru uleiul de rapifa in acid erucic. Principiul determinarii coninutului de acizi grai liberi este urmatorul: o cantitate de 10 g ulei se dizolva intr-un amestec alcool-eter, dupa care se titreaza cu hidroxid de sodiu sau cu hidroxid de potasiu 0,1 n, in prezena indicatorului fenolftaleina (in mediul alcalin fenolftaleina vireaza in rosu). Coloraia roza a solutiei indica prezena unui slab exces de alcalii, ceea ce inseamna ca toi acizii grai liberi au fost neutralizai. Aciditatea libera a a unui ulei exprimat n procente de acid oleic se calculeaza dupa formula: a=*&lm in care: V este consumul unci solutii de hidroxid de sodiu sau de potasiu 0,1 n, ,,,,,. folosit la titrare, in ml; G cantitatea de ulei luat pentru determinare, in g. Indicele de aciditate, respectiv aciditatea libera, se determina in laborator pentru fiecare sarja de ulei la rafinarea discontinua sau la loturileconstituite pentru 8 sau pentru 12 ore de functionare la rafinarea continua. De regula se lucreaza cu un exces de soda caustica, care se stabileste in func-(;ie de aciditatea libera si de culoarea uleiului; la aciditafi libere mai mici, excesul utilizat trebuie sa fie mai mare decit in cazul uleiurilor cu aciditate mai mare. Cu ct culoarea uleiului este mai inchis, cu att se folosete un exces mai mare de hidroxid de sodiu. In practica se utilizeaza un exces de hidroxid de sodiu intre 10 si 50%. La unele uleiuri greu rafinabile, ca, de exemplu, uleiul de rapita sau de soia, acest exces poate fi mai mare. 3. NEUTRALIZAREA ALCALINA DISCONTINUA 1) Utilajul irastalatiei de neutralizare discontinua Utilajul instalatiei pentru neutralizarea discontinua cuprinde: aparatul de neutralizare, vas pentru dizolvarea sodei caustice, rezervor pentru solu^ia alcalina, colector de soapstock, separator pentru apele de spalare, pompa de ulei si pompa sau montejus pentru soluia alcalina. Aparatul de neutralizare de tip ineliis este numit si aparat ..universal", deoarece permite executarea succesiva a dezmucilaginarii, a neutralizarii, a uscarii si a albirii. Aparatul de neutralizare inchis sau universal este o constructie cilindric vertical, cu terminaie conic cu tu de evacuare 5, prevazut cu serpentina de incalzire si rcire, deservit de tuurile 6 i 7 si un vizor 14. Agitatorul are o paleta de amestecare 10, montata aproape de partea inferioara a aparatului, pentru a nu permite depunerea rapida a pamntului decolorant in timpul operafiei de albire; o alta paleta 11 poate fi montata deasupra uleiului pentru spargerea spumei. Uleiul se introduce prin conducta 1. Solutia alcalina care vine pe conducta 2 ajunge, printr-un distributor 12, format din evi dispuse radial sau in forma de inel, la discurile de imprtiere 13. La fel se pulveri-zeaza si solutia de saramura adusa prin conducta 3, ca si apa sau condensatul adus prin conducta 4 pentru spalare. Aparatul se leaga la instalaia de vid pentru uscarea si albirea uleiului prin racordul 9. Pentru a putea funciona ca albitor, aparatul se prevede cu conducta 8 de introducere a pamntului decolorant. 2. Regimul tehnologic Tratamentul alcalin. In aparatul de neutralizare se pompeaza cantitatea de ulei care formeaza sarja. O prob de ulei este analizat in laborator i, in funcie de rezultatul analizei, se stabilete necesarul de soluie de soda caustica. Se utilizeaza uzual solute de 17 Be si in exces de 15%. Uleiul se aduce la temperatura de 85C, iar leia la 50C, dupa care solutia de soda se introduce prin pulverizare peste uleiul din aparat, efectund agitarea uleiului timp de 1520 min.

Inclzirea i agitarea se opresc n momentul n care se observ c flocoanele de spun au tendina s se depun. Acest moment se stabilete observnd comportarea unei probe de ulei ntr-o eprubet; fulgii de sapun care pluteau n uleiul limpede trebuie sa se sedimenteze usor pe fundul eprubetei. La terminarea neutralizarii se face un control prin titrarea aciditatii libere reziduale si, daca indicele de aciditate nu depaseste 0,3 mg KOH/g, se considers procesul terminat. In caz contrar, se calculeaz i se adauga cantitatea de sod necesara pentru perfectarea neutralizarii. Separarea soapstockului. Pentru a grabi separarea soapstockului se adauga o solutie de 810% sare, incalzita la 95...100C si in propose de 10-40 l la tona de ulei, dupa care. Coatinutul aparatului se lasa in repaus 45 h pentru decantare. Soapstockul decantat sc evacueaza prin ventilul de fund al aparatului. Uleiul ramine. in aparat sau se trece in alt aparat. pentru spalare. Spalarea uleiului. Pentru indeprtarea canrtitativa a spunului se utilizeaz splarea efectuat in 36 etape. In timpul spalarii, sapunul se dizolva in apa si se elimina impreuna cu aceasta. Temperatura uleiului este de 80...85C, temperatura care se menine pna la terminarea procesului. La inceput, spalarea se face cu o solutie de sare de conccntratie 810%, care favorizeaza aglomerarea particulelor de soapstock in fulgi mai mari, ce se pot antrena mai usor cu apa. Totodata, u tilizarea solutiei saline previne emul-sionarea. Spalarilc urmatoare se fac cu apa fierbinte si, apoi, cu apa de condens. Solutia de sare, apa si condensatul incalzite la fierbere trebuie sa se distribuie uniform, prin pulverizare, pe toata suprafata uleiului. Cantitatea de solutie salina, apa sau condensat utilizata la spalare este de circa 60100 1 la tona de ulei. In timpul primelor spalari, uleiul nu se amesteca pentru a se evita emulsionarea. Ultimele spalari se pot face cu agitare, pentru a favoriza solu-bilizarea sapunului. Dupa fiecare spalare, uleiul se lasa in repaus timp de 30 60 min pentru decantare. Apa continind sapumil se separa la fund si se evacueaza pina cind la canaua de golire apare uleiul. Controlul terminarii procesului de spalare se face urmarind reac^ia apei de spalare, care nu trebuie sa fie alcalina (la proba cu fenolftaleina). Durata procesului de neutralizare este de 10 15 h pe sarja, datorita timpu-lui indelungat pentru sedimentarca soapstockului ca si pentru spalarilerepetate. 4. NEUTRALIZAREA ALCALINA N FLUX CONTINUU In coraparatie cu neutralizarea discontinu. Instalaia care lucreaz in flux continuu prezinta avantajul ca necesita suprafete construite mai mici, durata procesului este mult mai redusa, pierderile sunt mai reduse, iar eliminarea aciditatii mai avansata. In ara noastra au fost introduse instalaii n care tratamentul uleiului cu leie se face in amestecatoare, iar soapstockul si apele de spalare se separa cu ajutorul centrifugilor tubulare (procedeul Sharples) sau al centrifugilor cu talere (procedeul Laval). D INSTALATIA DE NEUTRALIZARE SHARPLES 1) Utilajul instalatiei Sharples Aceasta instalatie cuprinde urmatoarele utilaje principale: prencalzitorul de ulei; reactorulmalaxor; supercentrifugele tubulare. Preincalzitorul do ulei (tip teava in teava") servete la ncalzirea uleiului de la 40 la 70o C. Inclzirea uleiului pn la 40C se realizeaza in rezervoarele de stocaj din rafinarie, in care se aduce cantitatea de ulei necesara pentru 24 h pentru omogenizare. Temperatura uleiului la iesirea din preincalzitor este mentinuta la va-loarea dorita prin reglarea automata a debitului de abur in conducta 1, care se face printr-un servoventil cu membrana 2, comandat de regulatorul pneumatic 4, si de catre un termometru manometric 3, montat la iesirea uleiului din prenclzitor (fig. 113). @ Supercentrifugeletubulare. Separarea fazei disperse, solide sau lichide, din mediul de dispersie IntrarT F>^J^s*^NrTj[ -i) (uleiul vegetal), se poate face i prin centrifugare. In Fig. H3. Prenclzitorul de ulei. acest caz, separarea fazei disperse

are loc sub aciunea forei centrifuge. Aceast for este cu mult mai mare dect cea a forei terestre care acioneaz la sedimentare. Centrifuga cu lobci tubulara are o turatie de 15 000 rot/min, din care cauza poarta si numele de supercentrifuga. Ea se compune din trei par^i principale: batiul, toba tubulara sau rotorul si capacul de ghidaj (fig. 114, a si b). Batiul 1 este o piesa turnata din fonta si are o forma conica, El este fixat rigid pe o baza care nu vibreaza. Toba 2 este un cilindru vertical, in interiorul' caruia se gaseste un ax cu trei palete 3, care au scopul de a antrena lichidul cu aceeasi viteza de rotatie cu care se roteste toba. La cape tele tobei se gasesc doua tije cu ajutorul carora toba este suspendatape lagare. Lagarul de ghidare de la partea inferioara, denumit si tampon 4, nu este rigid, ci permite o usoara aba-tere de la cursa normala. La partea superioara, tija filetata a rotorului este racordata prin piulita 5 de subansamblul de antrenare si fixare 6 antrenatprin curea de motorul centrifugei si care pune in miscare rotorul. Legatura facuta de piulita 5 se poate desface, se ridica tija, si rotorul poate fi scos din batiul centrifugei pentru a fi curatlt. La baza batiului se afla doua conducte 7 si S. Prin conducta 7se introduce lichidul supus centrifugarii, iar prin conducta 8, lichidul pentru amorsarea centrifugei. La intrarea conductei 7 in rotor se gaseste discul deflector 9 cu ori-ficii pentru dispersarea uniforma a lichidului in interiorul rotorului. Lichidul de amorsare se introduce pentru realizarea inchiderii hidraulice, intremai-gi-nea ecranului inelului de separare 10 si peretele rotorului. Dacasupercentrifuga este folosita pentru separarea amestecului de lichide, ecranul care se monteaza In partea superioara a centrifugei are o forma inelara si serveste pentru separarea celor doua lichide care rezulta prin centrifugare. 2) Functionarea si expioatarea centrifugei Sharpies Lapornire se pune in funcfiune rotorul si se deschide intrarea lichidului de amorsare (apa). Dupa aceea, se introduce amestecul de separat. Lichidul Mini g'reu (apa, soapstock) este dirijat in sus pe linga peretele tobei (fig. 114, c), so colecteaza in camera 13 si se evacueaza prin jgheabul 14, iar lichidul mai iiijor (uleiul) se ridica in sus prin mijlocul tobei sub forma unei coloane, se colec-len/.a In camera 11 si se evacueaza prin jgheabul 12. In cazul cind centrifuga se liiloscste pentm decantare, adica pentru separarea impuritatilor din ulei, nu rile iK'cesara montarea inelului 10 si nici amorsarea centrifugei. In locul inelului se monteaza o placa oarba. Impuritatile se depun pe peretele tobei. iar lichidul este eliminat pe la partea superioara. 218 In timpul functiondrii trebuie urmarita separarea corecta a lichidelor si aparifia unor eventuale vibrafii ale tobei tubiilare. In cazul cind separarea componentilor nu este completa, trebuie redusa alimentarea centrifugei, se verifica temperatura. uleiului .supus .centrifugarii si,, daca aceasta _est"e prea scazuta, uleiul trebuie incalzit. Daca aceste masuri nu dau rezultate, se opreste centrifuga si se schimba inelul de separare. In cazul apari$iei vibrafiilor, centrifuga trebuie oprita si verificat sistemul de actionare si de suspendare a tobei. Oprivea fiecarei centrifuge se face periodic, Ja intervale variind intre 16i24 h la centrifugele pentru separarea soapstockului si la 23 zile la cele pentru separarea apei. Centrifugele trebuie oprite pentru curaj:irea tobei de impur.itati. 3) Schema tehnologica si regimul de lucru la instalatia Sharpies Tratamentul alcalin se poate realiza in una sau in doua trepte. Neutralizarea intr-o singnra treapta se aplica la uleiurile cu aciditatea libera mai mica, in timp ce la uleiurile cu aciditatea mai mare se aplica neutralizarea in doua trepte. In principiu, difereuta intre cele doua metode de lucru consta in faptul ca la neutralizarea intr-o singura treapta, mucilagiile rezultate la dezmucilaginai-e sint separate inaintea neutralizarii, in timp ce la cea-lalta metoda de lucru, dupa dezmucilaginare, uleiul este supus direct neutralizarii, fara o separare prealabila a mucilagiilor. La neutralizare in doua trepte, trebuie mentionat faptul ca prima neutralizare se face cu o soluie de sod caustica de 20 Be care se adauga in raport stoechiometric, iar a doua neutralizare se face cu o sbhitie de soda caustica de 10 Be, cnd se aplic excesul stabilit, in prealabil, urmarindu-se si un efect de decolorare.

Schema neutralizarii uJeiului in doua trepte este urmatoarea (fig. 115): in prima treapta uleiul brut este adus in rezervoarele de stocaj Rv unde se pre-gatesc sarje cu caracteristici constant pentru 8, 12 sau 24 h, din care se asigura alimentarea continua si automata a instalatiei de rafinare. In rezervor, uleiul este incalzit la 40C si omogenizat. De aici, prin intermediul pompei Pv este trimis prin preincaizitorul 1 (se incalzeste la 70C ulei de floarea-soarelui si S0C ulei de rapita) la malaxorul-reactor 2, unde se introduce solutia de acid citric pentru dezmucilaginare. Solut.ia de acid citric se prepara in rezervorul Rz, fiind introdusa in malaxor cu ajutorul pompei antiacide P2 (cu debit reglabil). Amestecul obtinut trece in continuare in doua malaxoare 3, unde se introduce solutia de NaOH de 20 Be, prepafata in rezervorul R3 si pompata cu pompa P3, in raportul stabilit pentru fiecare sarja in functie de aciditatea uleiului. Din malaxoarele 3, amestecul de ulei si soapstockul tree in centrifugele 4, unde are loc separarea soapstockului care cohtihe""si mucilagine precipitate impreuna cu sarea "de sodiu a acidului "citric. Pentru diluarea soapstockului dens se poate introduce in centrifuga lesie de 6 Be din i? 4 prin debitmetrul 5. Soapstockul se dirijeaza in rezervorul Rs, iar uleiul trece in rezervorul cu nivel constant i?,,, de unde, prin intermediul pompei Pe, este trimis in doua malaxoare 6, pentru neutralizarea a Il-a (treapta a doua). Cu ajutorul pompei P7, se aduce aici solutia de NaOH de 10 Be din rezervorul R7. 119. Aparatul de neutralizare continua in strat alcalin. distribuitorul 6. Picaturile de ulei se ridica in aparat, iarpetraseul ascendent are loc neutralizarea aciditafii libere a uleiului cu dizolvarea sapunului format in solutia alcalina. Uleiul neutralizat se acumuleaza la suprafaa masei de lichid si se evacueaza prin deversorul 7. Solutia sapoalca-lina se elimina continuu din partea inferioara a aparatului, prin conducta S si colectorul I). Cum aparatul functioneaza normal cnd este plin cu lichidele reactante, evacuarea solutiei de s&pun se face folosindu-se principiul vaselor comunicante. Solutia sapoalcalinaarc, la evacuare, o alcalinitate libera del4gNaOH/l. Solutia alcalin proaspat se prencalzeste la 65...75C ca si uleiul si se introduce cu un exces de 5 10% fata de necesarul teoretic (pentru uleiul de floarea-soarelui). Uleiul neutralizat se trece dupa aceea la spalare, mai intii cu 5% solufie salina concentrata de4 5% la80...85C si, apoi, cuapa. D. USCAREA ULEIULUI In uleiurile neutralizate cu alcalii, dupa spalare, poate ramine pna la 0,5% apa. Eliminarea acesteia se impune att datorita faptului ca prezena apei permite hidroliza trigliceridelor cu creterea aciditii libere, precum si pentru faptul ca urmele de apa inactiveaza materialele adsorbante folosite n procesul de decolorare a uleiurilor. 1. USCAREA IN FLUX DISCONTINUU Indepartarea apei se face sub vid n aparatul universal (in care s-a fcut i neutralizarea) sau in aparatul de albire (uscator-albitor). In cazul uscarii dupa spalare, se incalzeste uleiul la 90...95C, la o presiune rezidual de 100 160 mm Hg. Datorita lucrului n vid se evit.a contactul uleiurilor incalzite cu aerul. Durata operatiei de uscare este de 6090 min/sarja. 2. USCAREA IN FLUX CONTINUU 1) Utilajul

Usctorul (fig. 120) este un recipient cilindric, vertical, cu capac i fund bombat, montat pe suporturile 1. In partea superioas a aparatului se afla prinzatorul de picaturi 2 si trei servoventile 3 cu pulverizatorele 4. Prin aceste ventile se introduce uleiul din rezervorul de colectare a uleiului spalat (Ru din fig. 115), unde se afla un indicator de nivel cu flotor. Intrarea cantitatii de ulei in uscator se regleaza automat, cu ajutorul celor trei servoventile, in funcie de nivelul uleiului din rezervor. Eliminarea aerului si a vaporilor de apa se face prin conducta 5, care este legata de prinzatorul de picaturi 6 si in continuare de staia de ejectoare. In partea inferioara a aparatului de uscare se afla talerele de dispersare 7, care mpiedic uleiul s curg direct n conducta de evacuare 8. Pentru a putea urmari functionarea aparatului, acesta este prevazut cu sticla de nivel 9. 2) Functionarea uscatorului continuu In aparatul descris, uscarea se realizeaz printr-un proces de autoevaporare, fr consum de caldur, numai sub influenta vidului. Presiunea restanta n aparat este de 1020 mm Hg si se obine cu ajutorul unei statii de ejectoare n doua trepte. Nu este necesar sa se nclzeasca suplimentar uleiul, deoarece acesta intra in aparat cu 85...90C, temperatura la care tensiunea de vapori a apei din ulei este mai mare decit presiunea din aparat si deci apa se evapora. Fig. 120. Uscator de ulei. Continutul de apa al uleiului uscat este de maximum 0,1 %. E. DECOLORAREA ULEIULUI 1. GENERALITATI Printre substanele de insotire a grsimilor, pigmenii coloranti, puiin importani din punct de vedere cantitativ, au un rol important in ceea ce priveste calitatea. Consumatorul dorete produse putin colorate sau cu o nuan bine definit. El apreciaz, de asemenea, un aspect stralucitor si limpede, care este considerat drept un criteriu al bunei caliti. Substanele care confera culoarea uleiurilor vegetale pot fi categorisite in doua grupe, si anume: Pigmeni naturali care tree in uleiuri din planta in timpul procesului de obinere prin presare sau extracie: clorofila care da coloraii verzui, carotina rosie si xantofila galbena. Pigmeni secundari a caror aparirie se datoreste condiiilor de tratament la care este supusa materia prima oleaginoasa. Temperatura nalta, prezena aerului, precum si un anumit coninut de umiditate provoaca colorarea puternica a uleiului si, mai ales, a brochenului prezena parilor metalice ale preselor melc. Colorarea puternica a brochenului are loc ca urmare a degradarii termice a unor substane pectice si glucidice. Uleiul de extracie obinut dintr-un astfel de brochen va fi inchis la culoare. Un fenomen similar are loc si in cazul tratamentului la temperatura inalta, in faza finala a distilarii miscelelor de ulei-benzina cnd, de asemenea, uleiul obinut este inchis la culoare. Decolorarea uleiurilor si a grasimilor se realizeaza in practica prin procedee diferite, care se pot grupa in doua categorii, si anume: decolorarea fizica realizata, in principal, prin adsorbtia pigmenilor pe pmnt sau carbune decolorant; decolorarea chimica, realizata printr-o reacie chimic cu scopul de a modifica grupele cromogene ale pigmentilor, fie prin distrugere (datorita unui proces de oxidare), fie prin transformare in forme incolore (printr-un proces de reducere); decolorarea chimica nu se foloseste pentru uleiurile comestibile; ea se aplica, in general, numai unor uleiuri si grasimi tehnice puternic pigmentate. Drept efect secundar al decolorarii se realizeaza si o eliminare mai avansata a altor substane de insoire a materiilor grase, cum sint mucilagiile, substanele proteice etc. Se elimina, de asemenea, resturi de sapun din uleiurile neutralizate alcalin. Pe de alta parte, un efect de albire pariala se obine si in alte faze ale procesului de rafinare (dezmucilaginarea acida si neutralizarea alcalina).

Materialele adsorbante care se utilizeaza in industrie ca decolorani sunt: pmnturile decolorante, silicagelul si carbunele decolorant. Recent a fost introdusa in practica folosirea oxidului de aluminiu. Acesta din urma poate fi regenerat prin calcinare si reutilizat. Paminturile decolorante utilizate in tara noastra sint activate chimic (cu reacrie acida) si se incadreaza in doua tipuri: tip B (Bamarin) pentru decolorarea uleiurilor comestibile; tip S (Sondafin) pentru uleiurile tehnice. In practica, decolorarea prin adsorbie are loc prin introducerea sub agitare a pamntului decolorant in uleiul neutralizat si uscat, respectarea unui timp oarecare pentru asigurarea contactului intim intre ulei si materialul adsorbant, urmata de separarea adsorbantului din uleiul decolorat. Decolorarea se efectueaza in instalaii cu funcionare discontinua sau in instalaii cu funcionare continu. 2. BAZELE TEORETICE ALE DECOLORARII PRIN ADSORBIE Adsorbtia pigmenjilor (i a altor substance de insojire) are loc din mediul lichid (uleiul de tratat). Separarea acestor substante se realizeaza prin interac-tiunea fizica bazata pe forte de coeziune Van der Waals intre moleculele adsorbantului si moleculele substanelor adsorbante (adsorbrie fizica), ca si prin legatura chimica intre moleculele adsorbantului si cele ale substanei adsorbite (chemosorbtie). Cele doua fenomene sint concomitente, se intrepatrund sise com-pleteaza reciproc. Adsorbtia este insotita de fenomene secundare, ca: reacrii de oxidare si modificari ale culorii in urma tratamentelor termice. La uleiurile comestibile, oxidarea este nefavorabila, putnd stabiliza anumii pigmeni contra adsorbiei. Oxigenul provine din aerul inclus in materialul adsorbant (aflat in stare pulverulenta) sau din aerul dizolvat in ulei (uleiul poate retine pina la 8% volume aer). Pentru a diminua oxidarea, decolorarea se face sub vid, fapt care are drept efect si evitarea distrugerii antioxidanilor naturali si reducerea riscului de formare a compuilor primari de oxidare (peroxizi). Randamentul decolorarii se calculeaza prin raportarea scderii indicelui de culoare la indicele culorii initiate. Condiiile de lucru la decolorare influeneaza randamentul decolorarii, astfel: randamentul decolorarii creste cu cantitatea de pamint decolorant utilizat: pentru uleiurile comestibile se utilizeaza. 0,252%, iar pentru uleiurile tehnice se poate ajunge pina la 5% pamint; durata de contact care asigura efectul maxim al decolorarii este de 1520 mill la decolorarea in flux discontinuu si de numai citcva minute la decolorarea in flux continuu; la marirea timpului de contact poate aparea feno-meniil de reversiune a culorii; efectul decolorarii este limitat de prezen^a impuritatilor (urme de sapun si fosfatide), care se adsorb preferential si reduc puterea de adsorbjie a agenJ;ilor decoloranti,' urmele.de sapun se descompun in prezen^a aciditatii minerale din paminturile activate acide si detcrmina cresterea acidita|;ii libere a uleiului cu circa 0,1%; temperatura optima pentru decolorarea uleiurilor comestibile este de 90...100C. 3. DECOLORAREA DISCONTINUA 1) Utilajul pentru decolorarea discontinua Decolorarea se efectueaz n aparatul universal, in aparatul uscator-albitor sau intr-un aparat distinct. In acest caz, uleiul neutralizat si uscat este aspirat in aparat cu ajutorul vidului, meninndu-se o presiune de 100-200 mm Hg. 2) Regimul tehnologic Pamintul decolorant se introduce in forma unei suspensii in ulei, sub amestecare coutinua timp de 1530 min. La decolorarea uleiurilor colorate mai intens se adauga l.a pmntul decolorant si 5--10% carbune decolorant, In cazul cind uleiul confine substantele care reduc efectul decolorant (urme deapa,. sapun, mucilagii) sau este puternic colorat, introduccrea sub-stan{:elor adsorbante in uleiul supus decolorarii se face in doua etape. Dacaseface o albire combinata, adica se utilizeaza doi adsorban^i diferiti, acestia se pot introduce separat, la interval scurt de timp sau simultan. Dupa consumarea timpului stabilit pentru proces, uleiul se raceste la" 60...65 CC, se egalizeaza presiunea din aparat si se filtreaza suspensia din reacto-rul de albire, printr-un filtru-presa cu rame.

Filtrul-presa se cura imediat, iar pnzele se trimit la splare pentru a evita autoaprinderea uleiului ramas in pnzele de filtru. 4. DECOLORAREA ULEIULUI IN FLUX CONTINUU 1) Utilajul instaatiei pentru decolorare In prezent se gasesc in exploatare doua variante ale instalaiei De Smet", care prezint deosebiri in dotarea cu utilaje. Principalele utilaje sunt urmatoarele: H. Malaxorul pentru prepararea suspensiei de pmnt decolorant in ulei este un aparat cilindric deschis, cu fund bombat, prevazut cu agitator cu palete, conducte pentru introducerea uleiului si racord pentru evacuarea suspensiei cu ajutorul unei pompe. Malaxoarele pentru stocarea suspcnsiei sint aparate cilinchice inchise, prevazute cu agitator, racorduri pentru introducerea si evacuarea suspensiei, precura si un racord la un ejector pentru producerea unui vid slab in aparat. Pentru dozarea suspensiei, malaxoarele sint prevazute cu sticle de nivel. Malaxorul de amestec servete la introducerea in flux continuu a suspensiei in masa de ulei tratat. In acest aparat are loc prima faza a procesului de albire. Aparatul este cilindric, inchis, prevazut cu agitator si racorduri pentru intrarea uleiului, intrarea suspensiei si pentru iesirea suspensiei. H Reaetorul albitor este un aparat cilindric care are in interior un tub central de care sunt sudate circa 30 placi verticale (tole), dispuse aproape radial si construite din otel inoxidabil, pe care se scurge uleiul. In exterior se afla o serpentina de abur cu ajutorul caruia se mentine temperatura in reactor la circa 90C. Cu ajutorul unui atomizor special se asigura repartrfcia uleiului in pelicula foarte subire pe tolele respective, fapt care usureaza evaporarea umidi-tatii din pamint, fara formare de spuma si concomitent adsorbia pigmenilor din ulei n pmntul decolorant. Pentru separarea pamintului decolorant din ulei se folosesc filtre-presa sau filtre aluvionare (acestea lucreaza far pnze de filtru si permit efectuarea extraciei uleiului din pamntul epuizat). Filtrele-presa folosite pentru filtrarea uleiului albit au aceeasi construc-|;ie ca cele descrise mai inainte, deosebindu-se de ele prin faptul ca in locul robinetelor si al jgheabului colector, placile filtrului sint prevazute cu cite un racord legat de un tub colector. Aceasta construct prezinta avantajul ca uleiul este ferit de contactul cu aerul i deci de oxidare. Filtrul Seitz" (fig. 121). Filtrul este format dintr-un recipient orizon-tal 2. Unui dintre funduri 2, a este fix si solidar cu discurile filtrante, iar cela-lalt 2, b, impreuna cu corpul cilindric, este mobil, putindu-se deplasa, cu ajutorul unor rotite, pe doua sine de ghidare. Discurile filtrante 3 sint fixate rigid pe doua conducte 5 care le strabate pe margine. Ele comunica cu spa^iul interior: al discurilor si servesc pentru colectarea si evacuarea filtratului. .

Fig. 121. Filtrul Seltz". Mediul filtrant este format dintr-un suport rigid constituit dinti'-o nll.R fina din material inoxidabil, montata pe un gratar metalic. La separuicn pn-mintului decolorant din ulei, stratul filtrant propriu-zis este format cliiurdc pamintul re^inut pe sita metalica. Uleiul cu suspensie de pamint intra prin racordul 5 si se repartizeazu inl.rti discurile filtrante. Licbidul eliberat de pamint trece prin sita metalica si m colecteaza in conductele 4, de unde se evacueaza.

Conducerea filtrarii se face cu ajutorul manometrelor Mx si MB montttl la utilaj; Mz indica presiunea din interiorul filtrului (presiunea normalfl Mtl de 2,42,6 at). Presiunea in conducta de ulei filtrat este la inceputul l'illraill de circa 2,2 at. Cind M 2 indica opresiune de 3,5 at, filtrul s-a incarcat, tiebulml sa fie izolat, deschis si cura^it. Filtrul Seitz", fiind ermetic, poate fi utilizat si pentru extragerea uleiului continut in turtele de pamint, cu ajutorul benzinei, urmata de dezbenziinucn finala cu abur direct. @ Filtrul JViagara" (fig. 122) se cornpune dintr-un corp cilindric 1, cu capac bombat 2, si fund tronconic 3, prevazut cu capacul rabatabil 4 si contru-greutatea 5. Un dispozitiv hidraulic 6 permite ridicarea capacului 2 si deplasareu HH lateral! pentru a controla interiorul filtrului....... In corpul cilindric I se gasesc 1416 rame din otel inoxidabil 7, acopeiilf pe ambele par|;i cu pinza din o^el, de asemenea, inoxidabila. Spa^iul libar intre rame este de circa 70 mm. Fundul tronconic 3 are.o-jnanta duilaIpeittru^nim^inexea temperaturli iln filtrare. In partea superioara a filtrului se gaseste vibratorul pneumatic 8 pentru detasarea mecanica a particulelor solide depuse pe site (autocuratire). Vibratiile sint transmise la fie-care rama de catre un ax montat transversal pe ramele filtrului care le stringe intre ele cu agrafe spe-ciale. Vibratorul este alimentat cu aer comprimat de 6 at. Uleiul supus filtrarii intra prin racordul 9, umple spa];iul cilindru-lui 1, trece, apoi, prin stratul filtrant depuspe sitele metalicesi secolecteaza in conducta 10 care comunica cu spa-tiul dintre rame. Cind grosiraea stratului de material depus pe sita nu mai permite continuarea filtrarii, uleiul din filtru se evacueaza prin racordul 11. Uleiul retinut in pamintul decolorantsau in kiselgur se extrage cu miscela, respec-tivbenzina, care sc evacueaza prin racordul 12. Dupa aburire sepunein functiune vibratorul 5sisedeschide capacul rabatabil i, evacuindu-se materialul detasat de pe site. @ PreincSIzitorul de ulei se com-pune dintr-un corp cilindric in inte-riorul caruia se afla un fascicul de tevi din ofel moale, fixat de doua placi frontalc, prevazute cu perei separated care asigura mai multe circula^ii ale uleiului prin preincal-zitor. Acesta circula in interiorul ^evilor, iar aburul in exterior. Piesiunea aburului este de 2,5 at, iar temperatura la care seincalzeste uleiul.de 90...95C. % Tremia de dozare se compune din tremia propriu-zisa, prevazuta in partea sa inferioara cu un ax cu bra^e de agitare, si dintr-un melc dozator montat sub tremie; jgheabul melcului este montat chiar pe pere^ii tremiei. Tremiapoate cuprinde pina la 400 kgpamint decolorant, ceea ce corespunde la o durata de lucrii de circa 12 h. Melcul dozator, rotindu-se cu viteza mica, dozeaza pamintul decolorant in malaxor. In tabela 17 este indicata corespondent intre viteza melcului si debitul de pamint decolorant. Reactorul pentru decolorarea preliminar (fig. 123) se compune dintr-un corp cilindric 1, cu fund bombat, prevazut cu o manta dubla 2 pina la jumatate din nlime. In interior se afla agitatorul axial 3 cu trei discuri deflectoare 4, fixate la partea superioara a axului. In partea inferioar a axului se gsesc trei palete de agitare 5, din care una plasata jos pentru agitarea fundului aparatului, una la jumatatea lichidului si ultima la circa 20 cm sub nivelul lichidului. Reactorul pentru decolorarea preliminary funcioneaza in felul urmator: amestecul de ulei-pamnt decolorant este introdus in flux continuu prin conducta 6. Suspensia este deversata pe discul deflector superior care-1 disperseaza sub forma unei pinze de lichid catre peretele aparatului.

Fig. 122. Filtrul .Niagara" 230 TABELA 17 Corespondents dintre viteza melcului de dozare iji debitul pamintului decolorant Regim de lucru BeMtu! paratntului decolorant kg/h Minimum (roata dinfata motrica cu 17 3,6 7 din$i) 11,0 ------20 Normal (roata dintatii motrica cu 25 18,0 30,0 32 dinji) 57,4 53 100 r1:-- Ht j ----.. ...I i

Fig. 121. Reactor pentru decolorarea finala. Uleiul, in prealabil incalzit la 90...95C, este introdus in acelasi mod ca suspensie, dar este deversat pe cele doua discuri inferioare. Dupa primul contact al uleiului cald cu suspensia pe peretele aparatului urmeaza o agitare intensa a lichidului in jumatatea inferioara a aparatului. Uleiul trece in continuare la un bac cu flotor de nivel constant care regleaza trecerea acestuia in reactorul final. Reactorul pentru decolorarea finala (fig. 124) esteunaparat cilindric, prevazut cu manta dubla in partea Ini cetftraTa. In partea uperioara a aparatului se gaseste un separator de picaturi cu Iamele 1, iar sub acesta, un atomizor 2 cu resort pentru dispersarea uleiului amestecat cu pamintul decolorant. In partea de sus, aparatul este racordat la dispozitivul pentru producerea vidului. Reactorul final funcioneaz in felul urmator: amestecul ulei-pamint decolorant intra in flux continuu in aparat, unde este dispersat, cu ajutorul atomizorului cu resort, intr-un strat subfire pe peretele aparatului. Amestecul de ulei-pamint decolorant se scurge de-a lungul peretelui, ceea ce asigura un contact intim intre cei doi componenti si un efect de decolorare optim. Cu ajutorul unci pompe, lichidul este aspirat prin-tr-un bac cu flotor de nivel constant, fiind refulat, apoi, in filtrele alu-vionare. Dispozitivul de producere a vidului se compune din trei ejectoare si doua condensatoarc barometrice. Cu acest dispozitiv se ob^ine o presiune remanenta de 30 mm Hg in cele doua aparate de decolorare. 2) Schema tehnologica a instalatiei De Smet" pentru decolorare variants initials (fig. 125) Uleiul uscat din rezervorul R13 este pompat cu pompa Pla in malaxorul 15, unde se trateaza cu suspensia de pamint in ulei, stocata in malaxoarele 14. Aceasta suspensie se prepara in malaxorul 16, introducind progresiv si sub agitare peste o cantitate fixa de ulei cantitatea de pamint decolorant necesara pentru 68 h de functionare a instala^iei de albire. Suspensia de pamint decolorant in ulei se introduce cu pompa P16 si cu ajutorul vidului in unul din cele doua malaxoare de stocaj li, unde se dilueaza cu ulei in raport 1 : 9.

Malaxoarele li lucreaza alternativ; in timp ce un malaxor este in functiune timp de 8 h, celalalt malaxor se umple cu suspensie pentru schimbul urmator. In malaxorul 15 se realizeaza amestecarea perfecta a suspensiei pamint decolorant in ulei, care vine dozat in propor^ia dorita din malaxorul 14 (debit orar 1/61/8), cu fluxul continuu de ulei care circula datorita pompei P 13prin preincalzitorul 17 si malaxorul 15. I^a intrarea in malaxor, uleiul are temperatura de 85...90C. Sub influenza vidului din reactorul albitor 18 (presiunea remanenta circa 1015 mm Hg), amestecul obtinut in malaxorul 15 este aspirat continuu in reactor si dispersat fin pe tolele reactorului albitor. Vidul necesar in acest aparat se realizeaza cu o instalatie de ejectoare in trei trepte. Din reactor, uleiul este aspirat cu pompa Pl8, refulat prin preincal-zitorul 19 in filtrele 20, care lucreaza alternativ. In preincalzitorul 2.9 uleiul este adus, din nou, la temperatura de 90C necesara finisarii decolorarii uleiului in filtru. Pina la formarea stratului filtrant si ob^inerea uleiului limpede, primele por^iuni se returneaza la rezervorul R2V de unde se aspira, din nou, in reactorul albitor. Dupa execufia uleiului din filtru, pamintul epuizat se evacueaza in colectorul 23. Uleiul filtrat trece prin schimbatorul de caldura 22, unde se raceste pina la 40...45C, iar, dupa aceea, se depoziteaza in rezervorul-tampon ^23. Racirea uleiului in schimbatorul de caldura 22 se face cu uleiul vinterizat care trece la dezodorizare. 232

fl Fig. 126. Schema instala^ici de albire tip De Smet" (variants Imrninatatitii). 3) Schema tehnologica a instalatiei De Smet" pentru decolorare varianta imhunatatita (fig 126), Uleiul neutralizat si uscat, avind t=40...50C, este pompat din rezervorul 1 cu pompa PjpTrndebitmetreleS.-Ghx-a 1/10 dinulei este trimis prin schimbatorul de caldura 2 A in malaxorul de preparare a suspensiei de pamint 4. Restul uleiului este preincalzit la 80...90C in preincalzitorul 3 si trimis in reactorul pentru decolorare pfeiiminafa"(J."Dozatorul de pamint cu debit re-glabil atasat tremiei 5 introduce pamintul necesar in malaxorul i. Suspensia este aspirata in reactorul preliminar. Aici uleiul este dezaerat (se lucreaza sub vid partial) si, asa cum s-a aratat, suspensia este pusa in contact cu masa uleiului, mai intii in strat pelicular pe peretele malaxorului si, apoi, in partea inferioara a aparatului sub amestecare energica. Pompa P2 refuleaza acest amestec in reactorul pentru decolorare finala 7; de la baza coloa-nei de albire uleiul este pompat in filtrele aluvionare S, a si 8, b, din care retu-rul este colectat in recipientul 9 si recirculat, iar filtratul limpede este trecut la rezervorul 10. De aici pompa Pi trimite uleiul la un racitor 2B la filtrul suplimentar 11, dupa care uleiul este colectat in rezervorul 12, de uncle pompa P5 il va pompa la vinterizare. Aceasta instala^ie are avantajul reducerii timpului de contact al uleiului cu pamintul, eliminind efectul negativ asupra gustului uleiului. f. VINTERIZAREA ULEIULUI 1. GENERALITATI

Vinterizarea, numit si deceruire, este o operaie prin care se elimina din ulei partea cea mai mare din cerurile si din gliceridele acizilor grai saturai solidificai. In principiu, vinterizarea consta in cristalizarea gliceridelor solide si a cerurilor, urmata de o separare a acestora de ulei prin filtrare. Separarea gliceridelor solide si a cerurilor este cu atit mai completa, cu ct temperatura la care se fac cristalizarea si filtrarea scade spre 0C. Cristalizarea poate avea loc spontau sau prin introducerea in ulei a germenilor de cristalizare. Folosirea germenilor de cristalizare permite o cristalizare rapida. Se utilizeaza kiselgur sub forma de praf fin, pe care se aglomereaza microcristale de gliceride si ceruri, obinindu-se, ca urmare, cristale de dimensiuni mai mari. Pentru a asigura separarea ct mai complet a gliceridelor saturate si a cerurilor si, totodata, a permite filtrarea uleiului cu o viteza acceptabila, se procedeaza astfel: uleiul este racit mai nti la 5C si mentinut la aceasta temperatura un anumit timp pentru cristalizare; apoi, uleiul se inclzete la 12...16C si se filtreaza. La aceasta temperatura, viteza de filtrare este satisfacatoare, fara ca cristalele formate sa se dizolve. Vinterizarea se poate executa fie inainte, fie dupa dezodorizare. In cazul cnd se utilizeaza un suport pentru inlesnirea cristalizarii si a filtrarii, vinterizarea se face inainte de dezodorizare, pentru a elimina gustul strain introdus prin folosirea suportului. 2. VINTERIZAREA CU UTILIZAREA SUBSTANTELOR-SUPORT Procedul ,,De Smet", aplicat si in {am noastra, foloseste ambele avantaje ale utilizarii suportului de kiselgur, obiinind cristalizarea rapida a gliceridelor saturate si a cerurilor, precum si o viteza mare de filtrare la separarea uleiului din fracriunea solida. In graficul din figura 127 este aratata varia^ia capaci-tarii filtrului in raport cu: timpul de filtrare pentru diferite cantita^i de suport-kiselgur con^inut in ulei. Procedeul De Smet" consta in urmatoarele opera|ii: preracirea uleiului la o temperatura de circa 20...22CC; racirea uleiului la 5...6C, cu introducerea in ulei a germenilor de cristalizare si a substancei-suport de filtrare (crista 1-theorit); agregarea cristalelor de gliceride saturate si ceruri din ulei prin ames-tecarea usoara timp de 4 h; reincalzirea brusca a amestecului ulei si cristale la 12...16C; filtrarea fina in filtre aluvipnare.

jjHHkalia.-------------" oMJsM_______fara kieselgur_______. i 5 Timpul de filtrare ore Fig. 127. Capacitatea filtrului la utilizarea suportului kiselgur. 234 1) Utilaju! -instalatiei ,,Ds Smet" Aparatura folosita la vinterizarea cu suport se compune din umiatoarele utilaje: schimbatorul de caldura cu placi, racitorul de ulei, aparatul de cristalizare-, aparatul de maturare, schimbatorul de

caldura pentru inc?\lzirea uleiului inainte de filtrare, filtrul aluvionar, malaxorul pentru prepararea suspensiei de kiselgur in ulei. Schimbatorul de caldura cu plaei are aceeasi construcfie pa, si eel descris mai inainte la instala^ia de neutralizare tip Laval. Aici insa schimbul de caldura are loc nitre uleiul albit care se raceste i uleiul vinterizat ce se incalzeste. . Racitorul de ulei (fig, .128) se, compune dintr-ua-Corp.-cilindric 1,. prevazut cu un fund superior bombat 2 si un fund inferior plat 3. Pe acesta din urma este montata o serpentina dubla 4, iar fundul, fiind demontabil, permite demontarea acestor serpentine pentru cura^ire si reparare. Uleiul cald intra in racitor prin conducta 5 si circula de jos in sus in serpentine. Uleiul racit iese din aparat prin conducta 6. Apa de racire sau saramura intra prin conducta 7 si se evacueaza prin sifonul S.

c acionarea Fig. 128. Racitor dculei in flux contimm. Fig. 129. Aparatul de cristalizare.gliceridele acizilor grasi saturati care se solidifica sub temperaturi de 15...20C, producind tulbureala uleiului. Aparatul de cristalizare (fig. 129) este un corp cilindric format din trei pari demontabile. Pe capacul aparatului se afla motorul electric 1 pentru acionarea agitatorului 2. In interiorul aparatului se gsete: serpentina 3 prin care circula saramura, si trei funduri 4, prevazute lnga ax cu canale de trecere a uleiului. Pentru malaxarea uleiului servete agitatorul 2, prevazut cu patru brate 5, dintre care unul la fundul aparatului i celelalte trei deasupra fiecarui fund despritor. Turaia agitatorului este de 20 rot/min. Aparatul de maturare are o constructie similara cu aparatul de cristalizare, avind patru compartimente suprapuse cu un diametru mai mare si o inaltime mai mica decit aparatul de cristalizare. Sehimbatornl de ealdura pentru incalzirea uleiului inainte de filtrare se compune dintr-un corp cilindric prevazut in interior cu o serpentina dubla. Uleiul circula de jos in sus prin serpentine, in timp ce apa calda, care vine de la racirea uleiului dezodorizat, circula in exteriorul serpentinelor.

Malaxornl pentru prepararea suspensiei de kiselgur are o constructie similara ca eel pentru prepararea suspensiei de pamint decolorant in ulei. 2) Functionarea instalatiei de vinterizare Desfasurarea procesului telinologic de vinterizare este redata in fi-gura 130. Uleiul alb it, diu rezervorul i?23, este preluat cu pompa Pw si dupa racire in schimbatorul cu placi 23 si racitorul 24 pina la 20C, este- trimis in aparatul de cristalizare 25; o cantitate mica de ulei trece discontinuu in vasul de prepararea suspensiei dekiselgur 26, de unde, dupa amestecarea cu kiselgur, este adus in aparatul 25 cu pompa P26. Consumul de kiselgur este de 0,4 0,6% (in greutate) faa de ulei. Trecerea uleiului prin aparat dureaza circa 2 h in care timp se realizeaza racirea uleiului pina la 5...6C; in acelasi timp, pe suportul kiselgur se formeaza cristalele de gliceride saturate si ceruri. Prin sifonare, uleiul trece in aparatul de maturare 27, care este men$inut la nivel constant si in care uleiul trece de sus in jos, in decurs de circa 4 h, dirijat de o serie de sicane orizontale. Rolul acestei opera^ii este de a realiza cresterea cristalelor pina la marimea necesara pentru separarea lor prin filtrare. Si acest aparat este impar$it-n patru compartimente. Din aparatul de maturare, uleiul este trecut cu pompa P 27 prin schimbatorul de ealdura 28, unde se incalzeste la 12...18C. De aici, uleiul este trecut alternativ in cele doua filtre aluvionare 29. La inceputul fiecarei opera|ii de filtrare, prin intermediul recipientului 30, se adauga suportul filtrant. Stratul filtrant este format din 1 kg cristal-theorit (amestec de scama din azbest i celuloza) i 25 kg kiselgur introdus in primele 2 500 kg ulei. La inceputul filtrarii, uleiul curge tulbure ?i este adus, inapoi, in aparatul de asteptare 21. Dupa formarea stratului filtrant si ob^inerea uleiului limpede, acesta trece in rezervorul R31. Agentul de racire a uleiului este saramura care se refrigereaza cu amoniac. Stratul filtrant trebuie sa fie uniform pe toata suprafa^a ramelor de filtru. Pentru aceasta, amestecul de ulei-kiselgur trebuie sa fie impins in filtru cu o presiune de aproape 3 daN/cm2. In mod normal, stratul poros de precipitat are circa 2030 mm grosime si se desprinde usor de pe discuri. Inainte de deschiderea filtrului se executa suflarea acestuia cu aer comprimat, pentru a se elimina o parte din ulei, si apoi se face extrac$ia uleiului din kiselgur cu solvent. G. DEZODORIZAREA 1. GENERALITATI Dezodorizarea este operaia tehnologica a procesului de rafinare prin care se elimina substanele care imprima uleiurilor miros si gust neplacut. Dezodorizarea este obligatorie pentru uleiurile comestibile obinute prin extrace, ca i pentru grasimile vegetate obinute prin hidrogenare. Substanfele care produc gustul i mirosul uleiurilor si grasimilor se pot . grupa astfel: substance naturale, care imprima mirosul si gustul caracteristice uleiurilor si grsimilor proaspete obinute din materii prime nealterate. Ele se extrag din materiile prime, in special prin presare la cald si prin extracie cu solveni. Din aceasta grupa de substante fac parte hidrocarburi nesaturate, terpene, compusi cu gust amar, compusi cu gust inepator din uleiul de crucifere (rapi, mutar); substane formate prin alterarea materiilor prime sau a uleiului in timpul depozitarii, al transportului i al prelucrrii. In aceasta grupa se cuprind: acizi grai liberi, formai prin hidroliza grsimilor, dintre care cei inferiori (butiric, capronic, izovalerianic etc.) au un miros intepator; aldehide si cetone rezultate din degradarea grasimilor etc.; alte modificari de gust si miros se inregistreaza dupa anumite faze de prelucrare, ca de exemplu, mirosul de ars (care apare la supraincalzirea seminelor in timpul prajirii), mirosul de benzina datorat urmelor de solvent din uleiurile brute de extraefcie, gustul de sapun (daca sapunul nu este bine eliminat la spalare), gust de pamnt (la utfiizarea unor cantiti prea mari de pmnt de albire sau la depasirea duratei de contact prescrise intre pamnt si uleiul albit), Grasimea solidificata capata la hidrogenare un miros de solidificat caracteristic. Toate acestea contribuie la formarea buchetului puin plcut al uleiului nedezodorizat. Pe lnga substanele specificate inainte, in uleiuri se mai gasesc anumite substance inerte cu privire la gust si miros, cum ar fi tocoferolii, sterinele, alcoolii grasi rezultafi la hidrogenare, substance care se elimina prin dezodorizare.

Dezodorizarea se intilneste i ca efect secundar al altor faze de rafinare. Astfel, substanele care imprima gustul i mirosul straine se elimina partial si in fazele de rafinare anterioare dezodorizarii. De exemplu, neutralizarea alcalina are un efect secundar de dezodorizare prin adsorbia de ctre spun a acestor substance. Un astfel de efect secundar se intlneste si in procesul de decolorare, mai ales la utilizarea amestecurilor de ageni decoloranti care contin carbune. 2. BAZELE TEORETICE ALE DEZODORIZARII Eliminarea eficienta a substanelor care imprima gustul i mirosul uleiurilor si grasimilor se face prin antrenarea cu abur la presiune redus.si la temperatura relativ nalta. Aceste condiii se impun datorita faptului ca majoritatea substantelor odorante au temperaturi mari de distilare la presiunea atmosferica. In figura 131 sint date temperaturile de fierbere ale ctorva substance eliminate la dezodorizare, in raport cu presiunea. Temperatura de distilare este temperatura la care suma presiunilor pariale ale componenilor amestecului, inclusiv vaporii de apa, este egala cu presiunea la care se face distilarea. Cu alte cuvinte, antrenarea componenilor volatili ncepe in momentul in care presiunile combinate ale aburului si ale componenilor volatili ating valoarea presiunii de lucru (presiunea absoluta din aparatul de dezodorizare). Cu ct aceasta presiune este mai joasa, cu att si temperatura de distilare scade, ceea ce corespunde lucrului in vid inaintat. Cresterea tensiunii de vapori a componenilor volatili, respectiv a volatilitii, poate fi obinut prin ridicarea temperaturii uleiului intre anumite limite. Totusi, temperatura admisa la dezodorizare se limiteaza la 185...200C, pentru uleiurile vegetale, si la 220...230dC pentru uleiurile solidificate, in i'nnc(,ie de sortimentul de ulei. 0 buna reusita in procesul de vaporizare se ob^ine prin asigurarea unei disLiibutii cit mai uhiforme si in cantitafi'mici'a aburului direct injectat In uleiul vegetal. Aburul de antrenare serveste drept vehicul pentru substance volatile. Totodata, s-a observat ca aburul are o ac^iune de hidroliza asupra iiniiinitor component, care astfel sint distrusi, usurindu-se elimiriarea lor, fnpt care contribuie la reusita dezodorizarii. Temperatura aburului de injec^ie tvebuie sa fie cu 30...50C peste temperatura uleiului. Aburul de antrenare mi trebuie sa contina oxigen. Consumul de abur pentru antrenare la dezodo-riziiie depinde de un numar mare de factori, cum sint: cantitatea de ulei lupus dezodorizarii, temperatura, vidul, felul compusilor volatili, tensiunea de vapori a acestora etc.

Se cFig. 131. Variatia temperaturii de fierbere cu presiunea pentru citeva substance eliminate la dezodorizare: 1 metil-heptil-cetona; 2 metil-uonil-cetoiia; 3 metil-undecil-cetona; i acid lauric; 5 acid palmitic; 6 acid stearic.onsuma, deasemenea, caldura pentru aducerea uleiului la temperatura de lucru si pentru compensarea pierderilor in mediul exterior. Agentul termic eel mai uziial este aburul indirect. La fel de bine se poate utiliza apa supraincalzita, uleiul mineral incalzit, incalzirea electrica etc.

Reducerea presiunii de lucru in dezodorizator are ca efect o marire a VOlumuIui de abur injectat in aparatul de dezodorizare, adica marirea supra-tljfSi bulelor de abur, in' contact cu uleiul. Eficacitatea vaporizarii compo-iu'.i4ilor volatili depinde de raportul dintre volumul aburului de antrenare ijl volumul masei de ulei. Se considera ca acest raport trebuie. sa fie de 15 000-30 000 m? abur/t ulei. Asigurarea unui contact eficient intre masa uleiului si aburul. de anfre-iiure se poate face, in doua moduri: prin barbotarea aburului in rhasa uleiului; prin dispersareafina a-uleiului si curgerea acestuia in film sub^ire pe suprafe^e aflate in contact cu aburul direct. Aparatele de dezodorizare discontinue utilizeaza primul mod. Instalatiile continue existente intotreprnnderile-din |ara noastra folosesc un sistem mixt care imbina ambele metode. Instalatiile de dezodorizare continua prezinta avantaje fa^a de sistemele discontinue, si anume: se asigura o dezodorizare mai profunda .si, desi se lucreaza la temperatura ceva mai ridicata, este eliminat riscul oxidarii uleiului, datorita dura-tei relativ scurte de men^inere a uleiului la temperatura ridicata (circa o ova) si datorita vidului mai avansat la care se lucreaza in aparatul de dezodorizare (2 3 mm Hg presiune); .. ;., ,. . .... . costurile de exploatare a instala^iei sint mai reduse datorita unei recuperari avansate a caldurii. 3. DEZODORIZAREA DISCONTINUA 1) Utilajul instalatiei pentru dezodorizare discontinua Instalafia este formata din aparatul de dezodorizare, prinzatorul depicaturi :J.-...I J. ..i-i TT._ ..... , i instalatie pentru producerea vidului. Ea este legata la o si racitorul de ulei Aparatul de dezodorizare sau dezodorizatorul este reprezentat in figura 132. Aparatul este de forma cilindrica vertical, cu nalimea mai mare dect diametrul, corpul 1fiind construit din virole sudate, cu fundul 2 si capacul 3 bombate. Aparatul are un dom de evacuare a vaporilor 4 si un vizor 5. Placa deflectoare 6 acioneaza ca dispozitiv de reinere a picaturilor de ulei, care sunt antrenate de aburul direct inainte ca acesta sa patrunda in domul 4 si in coloana de vid 12. Incalzirea si racirea uleiului se fac prin intermediul serpentinei duble 7, deservite de racordurile 13, 16 si 14, 15. Aburul pentru antrenarea substanelor volatile ajunge la barbotorul 8, situat la partea inferioara a aparatului, prin conducta si stuul 27. Barbotorul poate fi de forma radiala sau de forma circular. El este construit din teava perforata, avnd orificiile indreptate lateral. Unele aparate sint prevazute cu difuzorul.9 (pompa Mamut), terminat cu ciuperca 19, care permite intensificarea amestecarii i mrete eficiena vaporizarii substanelor volatile din ulei, datorita injectorului 10, alimentat cu abur de la stuul si conducta 18. Alimentarea cu ulei se face prin racordul 23, iar egalarea presiunilor la termi-narea procesului printr-un mic ventil situat la partea superioara a aparatului. Controlul procesului tehnologic se face vizual (vizorul 5), cu ajutorul mano-vacuummetrului montat la stivful 20, si al termometrului montat la stu^ul 21. Controlul organoleptic se face pe probe care se ob^in cu ajutorul robinetului montat la stu^ul 22. Controlul interior se face prin gura de vizitare 11. 0 Racitorul dc ulei este un aparat cilindric prevazut cu serpentina si cu manta dubla in care circula apa de racire, precum si cu un agitator mecanic pentru amestecarea masei ujeiului. Racitorul este amplasat mai jos decit dezodorizatorul, pentru a putea fi incarcat prin diferen^a de nivel. Dezodorizator discontinuu 2) Functionarea instalatiei Dupa filtrare, uleiul albit se introduce in dezodorizator, care se incarca cu ulei aproximativ 50% din capacitatea sa totala sub un vacuum de 500 mm Hg. Uleiul se incalze$te cuabur indirect pina la 100...110C si la aceasta temperature incepe introducerea in dezodorizator a aburului direct, avind presiunea de 0,8 ata si temperatura de 220...250C. incalzirea uleiului cu abur indirect continua pina ce uleiul atinge temperatura de

160...175C, cind incepe dezo-dorizarea propriu-zisa. Aceasta dureaza, de obicei, 57 h, in functie de calitatea si felul uleiului. Temperatura uleiului in timpul dezodorizarii este de circa 175...185C, iar presiunea de 530 mm Hg. Cind dezodorizarea este terminate, fapt ce se constata prin proba organoleptics, uleiul se raceste mai intii in dezodorizator pina la 110...120C, prin trecerea unui curent de apa rece prin serpentinele dezodorizatorului; concomi-tent se reduce cantitatea de abur direct ce vine in dezodorizator, lasind numai cantitatea necesara pentru amestecarea uleiului. Uleiurile dezodorizate sint foarte sensibile la influenza aerului si a umiditafcii, in special in stare incal-zita. De aceea, ele trebuie racite intr-un timp cit mai scurt i in afara con-tactului cu aerul. Racirea continua sub vid de 400 mm Hg pina la 40C in aparatul racitor. In continuare, uleiul poate trece la operal^ia de polisare (vinterizare parfiala). In acest scop se continua racirea sub vid pina la 20C in racitorul de ulei, dupa care uleiul trece la filtrare pentru separarea cerurilor si a gliceridelor saturate care se solidifica deasupra temperaturi de 20C. In cazul cind racirea uleiului se efectueaza cu saramura racita, intr-o instala^ie frigorifica, atunci temperatura uleiului poate fi coborita pina la 6...10C. In acest caz, conditiile procesului sint asemanatoare vinterizarii, fara sa se utilizeze un suport pentru cristalizare. 4. DEZODORIZAREA CONTINUA 1) Utilajul instalatiei De Smet" Utilajul folosit la dezodorizarea in flux continuu se compune din urma-toarele aparate principale: preincalzitor, dezaerator, schimbator de ealdura, aparatul de dezodorizare, racitor de ulei, filtre de polisare si instala^ia pentru producerea vidului cu ejectoare.

Dezaerator-schiinM-tor de ealdura Dezaeratorul (dcgazorul) (fig. 133) este un aparat cilindric cu terminate conica, prevazut in interior cu un atomizor si racordat la instalafia de vid. La o instala^ie de iafinare 4iBb-uaaia4ita, montata in ultimul timp, dezaeratorul are o construct^ mai complexfi, fiind combinatcuun schimbator de ealdura (fig. 133). Acesta se compune dintr-un corp cilindric echipat cu un dispozitiv de repartijie a uleiului in partea superioara (atomizor). In interior se afla o serpentina simpla, fixata pe trei suporturi verticale. Uleiul ce trebuie dezaerat si incalzit se disperseaza cu ajutorul atomizorului pe partea exterloara a serpentmel, in timp ce uleiul cald care trebuie racit circula prin serpentina de jos in sus. Aparatul de dezodorizare (fig. 134) se com- Fj g. pune din doua parti distincte: coloana si blaza. Coloana de dezodorizare este un corp cilindric, prevazut cu manta dubla 1, legata de instalaj;ia de vid astfel incit in mantaua dubla exists acelasi vid ca si In interiorul aparatului.

Capacul superior al coloanei este legat la separatorul de picaturi racordat la instala|;ia de vid printr-o conducta 2. In interiorul coloanei, la partea superioara, se afla un atomizor 3 reglabil, din exterior, in mod automat, in interiorul coloanei sint montate 36 de tole verticale din otel inoxidabil 4, pe care se prelinge uleiul,.,veniad in. contact.cu.-abjutul,siiftraiacalzitxare Irece de jos in sus.. In exterior, coloana este inconjurata cu o serpentina 5 prin care circula abur saa.un fluid termic. Blazacste un cer-p-eilidrie?ca-fiin-dCEk.- In interior,- b-lasa-este Inapar-fita in cinci sau sase compartimente radiale 6, plus un compartiment central 1, despartite cu ajutorul unor pereti verticali 8. Compartimentul central colecteaza uleiul care sescurgede pe tolele coloanei de dezodorizare. Uleiul circula, apoi, prin compartimentele radiale con-secutiv, trecind prin deschiderile prevazute in josul peretilor de separare. Uleiul iesc din aparat, debordind in tubul de iesire a uleiului 9, formind deversarea la circa 450 mm deasupra fundului. Fiecare dintre compartimente este echipat cu cite un dispozitiv de injectare a aburului direct care asigura un contact intim intre abur si ulei; doua compartimente radiale sint prevazute cu serpentine pentru abur indirect. Aburul injectat, eapind din toate compartimentele in acela?i timp, se indreapta sub efectul vidului catre coloana de dezodorizare unde intilneste, asa cum s-a descris, uleiul ce se scurge sub forma de film suhtire. La functionarea normala, in aparatul de dezodorizare, presiunea remanents este de 2 mm Hg.

Fig. 134. Aparat de dezodorizare In flux continuu: a secfiune prin dezodorizator; 6 sectiune prin blaza; c secfiuae prio coloana. este alimentat printr-o conducts centrala in compartimentul median, trece prin deversoare succesiv in compartimentele radiale si se evacueaza printr-un preaplin din ultimul compartiment radial. Uleiul este incalzit la 170...200C, presiunea in recipient este de circa 23 mm Hg, iar durata procesului este de 135 min. Aceasta instala^ie are avantajul ca realizeaza o dezodorizare mai profunda i in timp mai scurt. La exploatarea schimbatoarelor de caldura se urmaresc, in principal, temperaturile si presiunile fluidelor si etanseitatea imbinarilof. Daca schimbul de cSldura este: influent-at negativ, se verifica debitele, precum i starea suprafetelor schimbatorului de caldura pe care se pot depune substance izolante pentru transferul de caldura. O alta instala^ie aflata in funcjiune la una din fabricile de ulei cuprinde un aparat pentru dezodorizare, de forma" uhei blaze, avTrid 6 compartimente radiale. si un compartiment median. Fiecare compartiment are deflectoare preyazute cu duze .de injectie care asigura un contact intim intre aburul de antrenare si ulei. Incalzirea acestei blaze se face cu fluid termic (sistemul Termopak) care circula printr-o serpentina interioara (situata in comparti[ mentul central) si o serpentina situata in manta. In

aceasta instalatie, uleiu este alimentat printr-o conducts centrala in compartimentul median, trece prin deversoare succesiv in compartimentele radiale si se evacueaza printr-un preaplin din ultimul compartiment radial. Uleiul este incalzit la 170...200C, presiunea in recipient este de circa 23 mm Hg, iar durata procesului este de 135 min. Aceasta instala^ie are avantajul ca realizeaza o dezodorizare mai profunda i in timp mai scurt.

Aparat de dezodorizare In flux continuu: a secfiune prin dezodorizator; 6 sectiune prin blaza; c secfiuae prio coloana. La exploatarea schimbatoarelor de caldura se urmaresc, in principal, temperaturile si presiunile fluidelor si etanseitatea imbinarilof. Daca schimbul de cSldura este: influent-at negativ, se verifica debitele, precum i starea suprafetelor schimbatorului de caldura pe care se pot depune substance izolante pentru transferul de caldura. Secjia de rafinare a uleiuribr vegeiale A. SCHEME TEHNOLOGICE DE RAFINARE 1. INSTALATH PENTRU RAFINAREA DISCONTINUA Schema tehnologica a rafinarii discontinue a uleiurilor comestibiie estc redata in figura 137. La unele instalafii, in locul aparatului universal se folosesc aparate pentru fiecare operate. Incfircarea aparatelor inchise se face, de preferinfa, cu ajuto-rul vidului. Se utilizeaza doua surse de vid; una pentru uscare-albire, alta pentru dezodorizare. Pentru recuperarea urmelor de ulei, apele reziduale de la decantor $i de la piciorul coloanei barometrice sint trecute prin prinzatorul de grasimi. Prinza-torul de grasimi (numit si batal) este compartimentat, iar apa de la partea

Fig. 137. Schema tehnologica a instalatiei pentru raiinarea discontinua. a.uleiurilor ^omesti. " '.''. . . . .. bile:.. . 1 pompa de alimentare cu ulei brut; 2 aparat universal; 3 -: pompa centrifuga;..4 .filtru de pamtnt; S rezervor de ulei albit; 6 dezodorizator; 7 racitor;.# pompa de ulei; 9 rezervorracitor de ulei; 10<~ filtru de-_u.pl isare; J:l T-.-zef vor.de. .ulei tiult; 12,condensa-tor *4e suprafafa; 13 pompa de vid peutrii uscare-albire; 14 prinzator de ptcaturi; IS colector; 16 conden-sator barometric; 17 pompa de vid pentru dezodorizare; 18 pompa centrifuga; 19 rezervor pentru solufia de soda caustica; 20 rezervor pentru solufiasalina; 21 rezervor pentru condensat (apa de spalare); 22 colector de soapstock; 23 separator de ulei; 24 prinzator de grasimi (batal).