Sunteți pe pagina 1din 57

Drept Procesual Civil

Capitolul I : Caile de atac Sectiunea I : Apelul Apelul poate fi caracterizat ca o cale de atac comuna,ordinara,de reformare,devolutiva si suspensiva de executare. Apelul principal,pe care il formuleaza partea nemultimita de hotarrarea primei instante,Apelul incident,exercitat de intimat impotriva parti cu interese contrare,care a formulat apelul principal si apelul provocat declarat de intimatul din apelul principal impotriva altui intimat sau a unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal. Art.293 c.proc.civ Trasaturi ale apelului incident: a) Acest apel poate fi formulat numai de catre intimat si este indreptat impotriva partii cu interese contarare,care are pozitia de apelant in apelul principal.Partile cu aceleasi interese nu pot adera una la apelul celeilalte.

b) Apelul incident se exercita dupa implinirea termenului de apel,pana la prima zi de infatisare in fata instantei de apel.Rezulta ca acest apel poate fi depus direct la aceasta instanta,spre deosebire de apelul principal care,sub sanctiunea nulitatii,trebuie depus la instanta a carei se ataca.Apelul incident nu se poate face verbal,ci trebuie sa imbrace forma scrisasi sa aiba continutul prevazut de lege pt apelul principal. c) Prin apelul incident,intimatul trebuie sa tinda la schimbarea hotararii primei instante. d) Soarta apelului incident depinde de apelul principal.

Art.293 c.proc.civ Apelul provocat are urmatoarele caracteristici: a) Poate fi formulat tot numai de catre intimat,dar se indreapta impotriva altui intimat sau impotriva unei persoane care a fost parte la judecata in prima instant,dar nu este parte in apelul principal.

b) Apelul provocat se exercita,dupa implinirea termenului de apel,pana la prima zi de infatisare in fata instantei de apel si se depune direct in fata acestei instante.El trebuie sa indeplineasca aceleasi cerinte de forma,inclusive timbrarea ca si apelul principal. c) Apelul provocat poate fi folosit de intimat in situatia in acre admiterea apelului principal ar fi de natura sa produca consecinta asupra situatiei sale juridice in proces. d) Existenta si solutionarea apelului provocat depend de existent si soarta apelului principal.

Obiectul apelului

Obiectul apelului il constituie hotararile date in prima instanta de catre judecatorii si tribunale,daca prin lege nu s prevede altfel.Din redactarea textului art 282 alin 1 c.proc.civ rezulta regula ca pot fi atacate prin intermediul acestei cai de atac toate hotararile date de judecatorii si tribunale in prima instant,indifferent daca s-au pronuntat sau nu in fond. => art.282 c.proc.civ

Partile din proces

Calitatea de parte in process insa nu este suficienta,fiind necesar pt cel cel care face apel sa justifice si interesul de a ataca hotararea. In cazul in care este vorba de o obligatie solidara si indivizibila,apelul facut de unul din coparticipanti profita si celor care nu au facut apel sau al caror apel a fost respins fara a fi cercetat in fond. Art.56,69 alin 2,161 c.proc.civ

Persoane care nu au luat parte la judecarea de fond

Tertii care nu afost partii in proces,nu au dreptul de a face apel,chiar daca ar fi interesati in cauza respective.In mod exceptional,se recunoaste acest drept unor persoane care nu au luat parte la judecata in prima instant in urmatorele situatii:

1) Dobanditorul cu titlu particular la un drept sau bun ce formeaza obiectul litigiului,daca transmisiune a avut loc dupa pronuntarea hotararii de fond,si inainte de expirarea termenului de apel,poate uza de calea apelului au a recursului 2) Creditorul chirografar,in baza art 974 c.civ,poate exercita apelul ori recursul pe calea actiunii oblice,subrogatorii in numele debitorului sau,cu exceptia cauzelor cu character strict personal.

Procurorul => Legea nu conditioneaza dreptul procurorului de participarea sa la prima judecata de fond,astfel ca poate declara apel indifferent daca a avut sau nu pozitia de parte la prima instant.Poate exercita calea de atac impotriva oricarei hotarari.

Sesizarea instantei de apel. Instanta competent. Judecata apelului este de competent tribunalului,daca se ataca o hotarare pronuntata in prima instanta de catre judecatorie si de competent curtii de apel,daca calea de atac se exercita impotriva unei hotarari pronuntate in prima instant de catre tribunal.Instanta suprema nu are competenta de a solutiona apelul. Termenul de apel A.Durata si punct de plecare Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotararii,daca legea nu dispune altfel.Art 101 c.proc.civ. In legatura cu momentul de la care curge termenul art 284 consacra doua cazuri de echivalenta,asimiland comunicarii hotararii facute in vederea executarii apelului comunicarea acesteia o data cu somatia de executare si depunerea cererii de apel inainte de a se comunica hotararea,termenul curgand de la data comunicarii in vederea executarii sau de la data depunerii cererii de apel.La aceste doua cazuri s[ecifice apelului si recursului trebuie adaugat si unul general,in sensul caruia termenul de apel va incepe sa curga si impotriva partii care a cerut comunicarea hotararii catre adversar,de la data cand a cerut-o.Cazurile de echipolenta sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie. Daca sentinta primei instante cuprinde o eroare materiala,inlaturarea acesteia prin inchiere de catre acea instant nu are effect novator sau modificator al termenului de apel impotriva

sentintei si nici nu este de natura sa prorogue acest termen.Pt procurer termenul de apel curge de la pronuntarea hotararii,cu exceptia situatiilor in care a participat la solutionarea cauzei,cand termenul curge de la comunicarea hotararii B.Intreruperea termenului de apel => art.285-286 c.proc.civ C.Sanctiunea nerespectarii termenului de apel Termenul de apel fiind un termen legal imperativ,in caz de nerespectare atrgage sanctunea decaderii.Numai in cazul in care partea interesata dovedeste ca nu a putut exercita calea de atca in termen dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa,poate solicita repunerea in termen.Solutionarea cererii este de competent instantei de apel.Apelul introdus peste termen va fi respins ca tardiv,iar introducerea unui al doilea apel nu este posibila.Hotararea se definitivizeaza pe data expirarii termenului de apel si nu la data respingerii apelului ca tardiv.Impotriva unei asemenea hotarari nu se mai poate exercita nici recursul.

Cererea de apel si efectele ei A.Cuprinsul si timbrarea cererii de apel.=> Art.287 c.proc.civ B.Depunerea cererii de apel.=> Art.288 c.proc.civ C.Efectele cererii de apel.

a) Investirea instantei de apel.In cazul cailor de atca este necesar intodeauna investirea instantei prin cerere b) Efectul suspensiv de executare.Sunt exceptate hotararile executor de drept si cele pronuntate in temeiul art 279 c.proc.civ,cu executie vremelnica,care pot fi puse in executare,dar art 280 ingaduie instantei de apel sa suspende executia vremelnica,insa numai cu dare de cautiune,il carui cuantum il va fixa instant. c) Efectul devolutiv.Apelul desi cale de atac provoaca o noua judecata in fond,atat cu privire la problemele de fapt,cat si cu privire la cele de drept (o rejudecare a fondului)Efectul devolutiv are totusi doua limite.Pe de o parte datorita faptului ca si in aceasta etapa procesul este guvernat de principiul disponibilitatii,instant de apel nu poate proceda la aceasta noua judecata decat in limitele stabilite de appellant. Exista un sinfur termen atat pt introducerea,cat si pt motivarea apelului,in cazul in care termenul de apel curge de la comunicarea hotararii,in cazul in care comunicarea

hotarariis-a facut o data cu somatia de executare si in cazul in care partea a cerut sa se comunice hotararea partii potrivnice,deoarece se presupune ca partea a luat cunostinta de cuprinsul hotararii;dimpotriva,exista doua termene,unul pt exercitarea apelului si unul,de aceasi durata,pt motivarea apelului,dar care curge numai de la comunicarea hotararii,in cazul in care termenul de apel curge de la pronuntare si in cazul in care partea interesata a declarat apel inainte de a I se comunica hotararea de prima instanta.Pe de alta parte,efectul devolutiv este limitat de regula potrivit careia prin apel nu se poate largi cadrul procesual stability in fata primei instante. Este de retinut ca uneori apelul nu are character devolutiv,deorace prin cererea de apel nu se pretinde sa aiba los o judecata sau o rejudecata,ci se solicita desfintarea hotararii de prima instanta si respingerea cererii,ca urmare a invocarii unei exceptii peremptorii(prescriptive,putere de lucru judecat,lipsa de interes etc) sau declinarea competentei in favoarea altei instante.

Procedura de judecata a apelului Procedura prealabila la intanta de apel.Intampinarea.

Indata ce primeste dosarul de la prima instanta,presedintele insyantei de apel va lua urmatoarele masurii: Va fixa termenul de infatisare,in asa fele incat,de la data primirii citatiei,intimatul sa aiba cel putin 15 zile pt a-si pregati apararea,iar in pricinile urgente,cel putin 5 zile.Daca intimatul locuiste in starinatate presedintele va putea fixa un termen mai indulengat,iar prin citatie,paratul va fi informat ca are obligatia de a-si allege domiciliul in Romania unde urmeaza a I se face toate comunicarile privind procesul. Va dispune citarea partilor pt termenul de infatisare. Va dispune sa comunice intimatului,o data cu citatia,o copie de pe cererea de apel,impreuna cu copiile certificate de pe inscrusurile alaturate si care nu au fost infatisate la prima instant,punandui-se in vedere obligatia de a depune la dosra intampinare cu cel putin 5 zile inainte de termenul stabilit pt judecata. Va repartiza la aceasi sectie apelurile facute impotriva aceleiasi hotarari.

Judecarea apelului A.Compunerea instantei Judecata apeluriolor se face in complet format de 2 judecatori indifferent daca apelul este de competent tribunalului sau a curtii de apel.Daca judecatorii nu cad de accord asupra solutiei,pricina se va repune pe rol se se va judeca din nou de un complet de divergent,format din trei judecatori. B.Reguli privind judecata Judecarea apelului se face dupa regulile de la judecata in prima instant si tinand seama de dispozitiile special din material apelului. Art.292,294 ,50,51,609,295 c.proc.civ C.Solutiile pe care le poate pronunta instant de apel.Art 296-297 c.proc.civ Sectiunea a II-a Recursul Recursul este o cale de atac extraordinara,de reformare,nedevolutiva,in principiu nesuspensiva de executare,cu exceptia cazului prevazut de art 300 alin 1 c.proc.civ,si comuna. Obiectul recursului =>hotararile date fara drept de apel;hotararile date in apel sunt supuse recursului indifferent daca prin eles-a solutionat sau nu fondul pricinii;incheierile premergatoare pot fi atacate cu recurs numai o data cu fondul,afara de cazul in carre prin ele s-a interrupt cursul judecatii iar hotararea finala este susceptibila de recurs.Prin exceptie,incheierile prin care s-a suspendat judecata pot fi atacate cu recurs in mod separate,cu exceptia celor pronuntate in recurs .

Subiectele recursului =>aspectele retinute pt faza apeluluisunt valabile si pt recurs. Sesizarea instantei de recurs Instanta competenta sa solutioneze recursul Recursul se solutioneaza de instant ierarhic superioara celei care a pronuntat hotararea in apel.Recursul poate fi de competent tribunalului,a curtii de apel sau a Inaltei Curtii de Casatie si Justitie.

Termenul de recurs

A)Termenul de recurs de drept comun Termenul de recurs d edrept comun este de 15 zile si curge de la comunicarea hotararii.Se calculeaza conform art 101 alin 1 c.proc.civ. B)Alte termene de recurs hotararea prin care se solutioneaza conflictul de competenta este supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare,cu exceptia celei pronuntate de ICCJ,care este irevocabila. Hotararea prin care instant se declara necompetenta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Hotararea prin care se constata perimarea este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Etc etc

C)Prelungirea termenului de recurs Presedintele instantei,care primeste cererea de recurs ,va putea sa o inapoieze partii prezente,daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege,pt a fi refacuta,prelungind termenul de recurs cu 5 zile. Prin prelungirea termenului de recurs se prelungeste implicit,si termenul de motivare a recursului,de vreme ce recursul se motiveaza inauntrul termenului de exercitare a caii de atac.Presedintele instantei care poate sa prelungeasca termenul de recurs este acela care primeste cererea de recurs.De vreme ce,cererea de recurs se depune la instanta a carei hotarare se ataca,inseamna ca presedintele acestei instante,iar nu presedintele instantei care judeca recursul,este indreptatit sa prelungeasca termenul de recurs. D)Termenul de recurs pt procurer Pt procuror termenul de recurs va curge de la pronuntarea hotararii,in afara de cazurile in care procurorul a participat la judecarea cauzei,cand termenul de recurs curge de la comunicarea hotararii. E)Principiul echipolentei - termenul de recurs curge chiar daca comunicarea hotararii a fost facuta o data cu somatia de executare - daca o parte face recurs inainte de comunicarea hotararii,aceasta se socoteste comunicata de la data depunerii cererii de recurs F)Intreruperea termenului de recurs

Avand in vedere dispozitiile art.316 c.proc.civ inseamna ca si in etapa recursului isi gasesc aplicare dispozitiile art.285 si 286 ,desigur art.103 c.proc.civ. care reglementeaza cazul general de intrerupere a termenelor procedural. G)Sanctiunea nerespectarii termenului de recurs Termenul de recurs este un termen legal imperative,asa incat nerespectarea lui va atrage decaderea din dreptul de a exercita calea de atac,cu consecinta respingerii recursului ca tardiv introdus.Art.310 dispune ca daca nu se dovedeste,la prima zi de infatisare,ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reise din dosar,el se va socoti facut in termen.

Cererea de recurs Cuprinsul cererii de recurs => art.302 c.proc.civ Termenul de motivare a recursului => art.303 c.proc.civ

Sanctiunea nemotivarii recursului Nulitatea recursului - cererea de recurs este nula daca nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se intemeiaza recursul si dezvoltarea lor sau,dupa caz,mentiunea ca motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat Recursul este nul daca nu a fost motivat in termenul legal,cu exceptia cazurilor prevazute in alin 2(art.306 alin.1 c.proc.civ.) Termenul de motivare a recursului este un termen legal imperativ,astfel incat sanctiune nerespectarii lui este decaderea.Totusi,ca effect al decaderii,recursulnu va fi respins ca nemotivat,ci se va aplica sanctiunea specifica pt aceasta etapa procesuala,constatandu-se nulitatea caii de atac.
-

Motivele de ordine publica pot fi invocate si din oficiu de instanta de recurs ,care insa este obligate se le puna in dezbaterea partilor.Motivele chiar dupa implinirea termenului de motivare a recursului.

Nu intervine nulitatea recursului atunci cand este indicat gresit temeiul de drept al motivelor de recurs,intrucat instant nu este tinuta de textile de lege mentionate de parti in cererile lor,ci

atunci cand criticile formulate nu se incadreaza in nici unul din motivele prevazute de art.304 c.proc.civ. Situatia in care procurorul a participat la judecata =>art.303 alin.4 c.proc.civ. Timbrarea recursului=>se timbreaza in aceleasi conditii ca si apelul.La cererea de recurs se va atasa dovada achitarii taxei de timbru.

Depunerea cererii de recurs A)Instanta la care se depune cererea Recursul se depune la instant a carei hotarare se ataca,sub sanctiunea nulitatii.Nulitatea fiind expresa,vatamarea se prezuma,parte care invoca nulitatea fiind scutita de sarcina de a proba vatamarea suferita.Prin urmare,motivele de recurs formulate separat de cererea de recurs nu trebuie depuse,sub pedeapsa nulitatii,la instant a carei hotarare se ataca.Sunt ins legi speciale care prevad ca cererea de recurs se depune la instant de recurs.De pilda:
-

Recursul impotriva hotararii prin care este solutionata contestatia asupra respingerii de catre biroul electoral de circumscriptie a unei candidature se depune la instant competenta sa-l solutioneze,sub sanctiunea nulitatii Cererea de recurs impotriva incheieri prin care s-a incuviintat efectuarea unei expertize care sa constituie mijloc de proba in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului se depune la curtea de apel competent.

B)Inregistrarea cererii de recurs Cererile de recurs prezentate direct sau primate prin posta,curier ori fax se inregistreaza mai intai in registrul general de dosare,in forma scrisa sau informatizata,dupa care arhivarulregistrator le preda presedintelui instantei,care le va rezolva in aceeasi zi.Arhivarul-registrator va verifica daca cererile de recurs,formulate separate,au fost prezentate in numarul de exemplare necesar pt comunicare si atasare la dosarul cauzei.Cererile de recurs motivate sau motivele scrise de recurs formulate separate,expediate prin posta in numar insufficient de exemplare,se vor inregistra asa cum au fost primate,indicandu-se numarul de exemplarepe cerere si in registru.Dupa inregistrare,cererile de recurs se predau arhivarului-registrator.Dupa primirea recursului,arhivarul-registrator va efectua mentiunile in registrul de evidenta a recursurilor.

Efectele cereri de recurs

Cererea de recurs produce mai multe efecte:


-

Investeste instanta cu solutionarea recursului.Ca si in cazul apelului,pt declansarea controlului judiciar pe calea recursului este necesar sesizarea instantei.Odata depusa cererea de recurs,se deschide o noua etapa a procesului civil,in care cauza nu mai este analizata in fond,ci sunt verificate doar aspectele limitative ingaduite prin art 304 c.proc.civ. Suspenda executarea hotararii atacate.1 Suspendare de drept a executarii.Cererea de recurs suspenda de drept executarea hotararii atacate numai in anumite cazuri,prevazute de lege.Recursul suspenda executarea hotararii numai in cazurile privitoare la stramutarea de hotarare,desfiintarea de constructii,plantatii sau a oricaror lucrari avand o asezare fixa,precum si in cazurile anume prevazute de lege.In situatiile mentionate recursul este suspensiv de executare numai daca a fost exercitat in termen,deoarece la implinirea termenului de recurs hotararea poate fi pusa in executare silita.Recursul este suspensiv de executare in materie de contencios administrative,in material contraventilor,in material adoptiei,in material raspunderi disciplinare a magistratilor etc.2 Suspendarea la cerere a executarii.Astfel la cerere,instant sesizata cu judecarea recursului poate dispune,motivate,suspendarea executarii hotararii recurate si in alte cazuri.Acordarea suspendarii trebuie sa fie motivate,nefiind suficient,pt admiterea cererii,faptul ca s-a declarat calea de atac.In aceeasi masura trebuie motivate si respingerea cereri de suspendare.Cererea de suspoendare se solutioneaza de completul care a fost investit cu judecarea cauzei in recurs.Suspendarea la cerere a executarii hotarariipoate fi acordata numai dupa depunerea unei cautiuni ce se va stabili,prin incheiere,cu ascultarea partilor in camera de consiliu,scop in care acestea vor fi citate in termen scurt,chiar inainte d eprimul termen de judecata,daca este cazul.Art.723 alin.2 c.proc.civ.Incheierea prin care se stabileste cautiunea nu este supusa nici unei cai de atac.In schimb,incheierea de suspendare poate fi atacata separate cu recurs.In aplicarea regulii conform careia atunci cand tacenorma speciala se completeaza cu norma generala,inseamna ca incheierea de suspendare poate fi atacata cu recurs in termen de 15 zile de la data de comunicare.Pt motive temeinice,instant poate reveni asupra suspendarii acordate.Motivele temeinice,care trebuie dovedite de intimat,sunt imorejurari ulterioare acordarii suspendarii,de natura sa-l prejudicieze pe intimat prin neexecutarea hotararii atacate de cealalta parte.Art.723alin.3 c.proc.civ.

Motivele de recurs a)Motivele de casare 1. Instanta nu a fost alcatuita potrivit dispozitiilor legale,atunci cand:

a) completul nu a fost compus cu numarul de judecatori prevazut de lege pt pricina respective ori completul nu a fost constituit cu toate organele si persoanele cerute de lege. b) judecatorii nu aveau dreptul sa faca parte din complet pt ca erau incompatibili ori fusese admisa cererea de abtinere sau recuzare 2. Hotararea s-a dat de alti judecatori decat cei care au luat parte la dezbaterea in fond a pricinii.prin acest motiv de cazare se invoca incalcarea principiului continuitatii care impune ca hotararea sa fie pronuntata de judecatorii inaintea carora au avut loc dezbaterile in fond.Motivul de casare este de ordine publica. 3. Hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante.Actele de procedura indeplinite de un judecator necompetent sunt nule. Art.304 c.proc.civ.Si acest motiv este de ordine publica,afara de cazul in care s-a incalcat competent territorial relative. 4. Instanta a depasit atributiile puterii judecatoresti.In masura in care,in raport de obiectul cererii de sesizare a instantei apare evident ca se depasesc atributiile recunoscute puterii judecatoresti,nu este necesar sa se astepte pronuntarea hotararii finale,care sa fie contestata prin intermediul cailor de atac,ci aceasta neregularitate poate fi invocata sip e cale de exceptie,pe parcursul judecatii.Motivul de casare este de ordine publica. 5. Prin hotararea data,instant a incalcat formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art 105 alin.2.Astfel,hotararea poate fi casata pt acest motiv,atunci cand se invoca: - nesemnarea minutei de catre judecatori - nerespectarea principiului oralitatii - incalcarea dreptului de aparare - judecata in lipsa partii care nu a fost legal citata - lipsa incheieri de dezbateri - respingerea cereri de rcuzare - aplicarea gresita a unor texte de lege Nulitatea absoluta va putea fi invocata de oricare dintre partile care justifica un interes,de procurer sau de instant din oficiu,direct in recurs,tinand insa seama de principiul non reformation in pejus. Nulitatea relativa poate fi invocate in recurs in urmatoarele conditii:poate fi ridicata numai de partea ocrotita prin norma incalcata;partea interesata sa fi ridicat exceptia de nulitate in fata instantei a carei hotarare se ataca;neregularitatea sa nu se datoreze partii care o invoca;instant sa fi respins exceptia sau sa fi omis sa se pronunte asupra ei.Ca atare,o neregularitate procedurala

sanctionata cu nulitate relativa,savarsita in prima instanta,va putea fi invocata in recurs,numai daca a fost invocate in termen inaintea primei instante iar aceasta a respins-o sau a omis sa se pronunte asupra ei,si la fel a procedat instant de apel,daca hotararea de prima instanta este susceptibila de apel.Motivul de casare este de ordine publica doar atunci cand se invoca nulitatea absoluta.

b)Motivele de modificare 1. Instanta a acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut.Prin acest motiv sunt vizate situatiile de plus petita si ultra petita.In caz de minus petita,savarsita printr-o hotarare definitive,partea are la dispozitie procedura prevazuta de art 282 c.proc.civ.,pt completarea hotararii,neexistand un drept de optiune intre recurs si completarea hotararii.Atunci cand instant s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut ori nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut,partea poate sa exercite si revizuirea.Desi acest motiv de modificare este expresia principiului disponibilitatii si a obligatiei instantei de a se pronunta unt publica,numai partea interesata fiind cea in drept sa invoce aceste critici. 2. Hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina sau cand cuprinde motive contradictorii ori straine de natura pricinii.Hotararea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei,precum si cele pt care s-au inlaturat cererile partilor. Hotararea ar putea fi modificata,pt acest motiv daca: Exista contradictie intre considerente si dispozitiv,in sensul ca dintr-o parte a hotararii rezulta ca actiunea este intemeiata,iar din alta parte,ca nu este intemeiata,astfel ca nu se poate sti ce anume a decis instant; Exista contradictie intre considerente; Lipseste motivarea solutiei sau aceasta este superficial ori cuprinde considerente care nu au legatura cu pricina in care a fost pronuntata Solutia respective; Instanta de control judiciar copiaza considerentele hotararii atacate,fara sa raspunda motivelor de critica etc

Este insa de retinut ca judecatorul este obligat sa motiveze Solutia data fiecarui capat de cerere,iar nu sa raspunda tuturor argumentelor invocate de parti in sustinerea acestor capete de cerere.Sunt si hotarari care se dau fara motivare.De pilda,nu se motiveaza hotararea asupra stramutarii.Motivul de modificare este de ordine publica.

3. Interpretand gresit actul juridic dedus judecatii,instantaa schimbat natura ori intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia.Prin acets motiv se invoca incalcarea rincipiului inscris in art 969 alin.1 c.civ.,potrivit caruia conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante.In legatura cu acest aspect sunt de retinut urmatoarele: - atunci cand este sesizat cu un diferend in legatura cu un act juridic,indifferent daca este unilateral sau bilateral,ale carui clause sunt clare si precise,judecatorul care solutioneaza fondul trebuie sa-l aplice,in litera si spiritual lui,neavand dreptul sa-I dea un alt interes; - atunci cand clauzele actului sunt indoielnice,susceptibile de mai multe intelesuri,judecatorul poate sa-l interpreteze,potrivit regulilor de interpretare inscrise in codul civil. Motvul de modificare priveste situatia in care,desi actul juridic dedus judecatii este cat se poate de clar,fiind vadit neindoielnic,instanta ii schimba natura ori intelesul. Recurentul va trebui sa arate in motivarea caii de atac in ce consta schimbarea naturii sau intelesul actului jurudic,simpla afirmatie in acest sens nefiind suficienta pt a se admite recursul.Motivul de modificare nu este de ordine publica. 4. Hotararea pronuntata este lipsita de temei legal ori a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii.Textul vizeaza doua ipoteze: a)Hotararea este lipsita de temei legal,atunci cand din modul in care este redactata hotararea nu se poate determina daca legea a fost sau nu corect aplicata,ceea ce inseamna ca lepsa de temei legal nu trebuie confundata cu incalcarea legii sau cu nemotivarea. b)Hotararea a fost data cu incalcarea sau aplicarea gresita a legii,ceea ce inseamna ca instant a recurs la textile de lege aplicabile spetei dar,fie le-a incalcat,in litera sau spiritual lor,fie le-a aplicat gresit. Pt a stabili daca motivul de modificare este sau nu de ordine publica ,trebuie sa se determine caracterul imperative sau dispozitiv al normei de drept material incalcate.

Recursul exercitat conform art.304 c.proc.civ Recursul declarat impotriva unei hotarari care,potrivit legii,nu poate fi atacata cu apel nu este limitat la motivele de casare prevazute in art.304,instant putand sa examineze cauza sub toate aspectele.Faptul ca in acest caz ,instant de recurs poate sa examineze hotararea atacata sub toate aspectele,ceea ce apropie calea de atac de apel,nu inseamna ca cererea de recurs poate fi motivata pana la prima zi de infatisare.Recursul trebuie motivat in termenul prevazut de art.303 alin.1 c.proc.civ.??????????

Judecarea recursului Procedura prealabila la instant de recurs A.Inaintarea dosarului la instanta de recurs Dupa sosirea dovezilor de comunicare a hotararilor si dupa implinirea termenului de recurs pt toate partile,arhivarul-registrator va inainta dosarul la instanta de recurs cu adresa semnata de presedintele instantei sau de judecatorul delegate.Despre inaintarea dosarului se va face mentiune si in registrul general de dosare.Dupa implinirea termenului de recurs pt toate partile,instant a carei hotarare este recurata va inainta instantei de recurs dosarul impreuna cu dovezile de indeplinire a procedurii de comunicare a hotararii. B.Obligatii ce revin presedintelui instantei de recurs si presedintelui de sectie Presedintele instantei de recurs respective presedintele sectiei la care a fost repartizat un recurs,au aceleasi obligatii ca in etapa apelului.Presedintele instantei,dup ace va constata ca procedura de comunicare a hotararii a fost indeplinita,va fixa termen de judecata si va dispune citarea partilor si comunicarea motivelor de recurs.Drept urmare,daca din eroare dosarul a fost inaintat instantei de recurs desi hotararea atacata nu a fost comunicata partilor,presedintele instantei de recurs nu poate sa fixeze termen.El are doua pposibilitatii:fie restituie dosarul instantei care a pronuntat hotararea recurata,pt ca aceasta sa indeplineasca procedura de comunicare,fie va dispune ca instanta din care face parte sa comunice hotararea.

Intampinarea Si in etapa recursului intampinarea este obligatory,sub sanctiunea decaderii in conditiile art.103 c.proc.civ. Intampinarea trebuie depusa la dosar cu cel putin 5 zile libere inaintea termenului fixat pt judecata. Compunerea completului In etapa recursului compunerea completului este colegiala,cu teri judecatori,indifferent care este instantacompetenta sa judece calea de atac. In cazurile in care participarea procurorului la judecata este obligatorie el trebuie sa puna concluzii si in recurs.

Reguli privind judecata 1)Principalele moment in desfasurarea judecatii In ce priveste judecata recursului,deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotarari se aplica,prin asemanare,dispozitiile de la prima instant(art.316 si 298 c.proc.civ.) Procurorul vorbeste cel din urma,afara de cazul cand este parte principal sau recurrent.Cu ocazia dezbaterilor in fond,partile trebuie sa se limiteze la criticile formulate prin motivele de recurs,nefiind necesar sa se prezinte inaintea instantei de recurs intreaga evolutie a procesului,in celelalte etape procesuale. Daca nu se dovedeste,la prima zi de infatisare,ca recursul a fost depus peste termen sau daca aceasta dovada nu reise din dosar,el se va socoi facut in termen. 2)Probele in recurs In instant de recurs nu se pot produce probe noi,cu exceptia inscrisurilor,care pot fi depuse pana la inchiderea dezbaterilor.Limitarea se explica prin acea ca recursul nu este devolutiv si ca,in recurs nu se judeca din nou pricina,ci se judeca hotararea.Aceatsa ingradire in privinta probatiuni exista numai pt etapa recursului.Dupa casare poate fi administrate orice proba necesara pt solutionareacauzei.Inscrisurile noi sunt toate actele scrise,emanate de la parti sau de la un tert,care ar fi putut inrauri Solutia cauzei daca ar fi fost folosite de instant a carei hotarare a fost atacata.Nu pot fi private ca inscrisuri,ci raman tot probe testimoniale,declaratiile date de martorichiar in forma autentica,dupa judecarea cauzei la prima instant.De asemenea nu au valoare de inscrisuri nici rapoartele de expertiza.Inscrisurile noi pot fi depuse in tot cursul judecatii in recurs. 3)Judecarea recursului in situatii deosebite In contencios administrative,recurentul,in situatii deosebite,cum ar fi implinirea termenului pana la care is poate valorifica dreptul pretins,va putea solicita presedintelui instantei competente sa solutioneze recursul si stabilirea termenului de judecata a recursului chiar inainte de primirea dosarului. Cererea de fixare a unui termen de urgenta,insotita de dovada inregistrarii recursului la instanta de fond,se solutioneaza in termen de 24 de ore de laprezentarea acesteia presedintelui instantei de recurs.Solutia de admitere a cererii se comunica de indata instantei de fond,care are obligatia redactarii hotararii atacate,a comunicarii acesteia partilor,precum si a expedieri. Motivarea recursului se poate face,sub sanctiunea nulitatii pt tardivitate,in termen de 2 zile de la comunicare.

Procedura de citare a partilor si de comunicare amotivelor de recurs se va efectua cu prescurtarea termenului la 48 de ore,prin agent procedural sau prin orice mijloc rapid de comunicare a informatiilor scrise.

Solutiile in recurs art.312 c.proc.civ. Admiterea recursului Casarea hotararii Casarea hotararii este regula in caz de admitere a recursului,si ea poate fi pronuntata in urmatoarele cazuri: Recursul este admis pt motivele prevazute de art.304 pct 1-5 c.proc.civ Instant a carei hotarare este recurata a solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului sau modificarea hotararii nu este posibila,si in ambele situatii este necesara administrarea de probe noi. Daca sunt gasite intemeiate mai multe motive,dintre care unele atrag modificarea,iar altele casarea,hotararea atacata va fi casata in intregime pt a se asigura o judecata unitara.

A.Casarea cu retinere Aceasta solutie este regula pt tribunal si curti de apel.Astfel in caz de casare,curtile de apel si tribunalele vor rejudeca pricina in fond,fie la termenul cand a avut loc admiterea recursului,situatie in care se pronunta o singura decizie,fie la un alt termen stabilit in acest scop. Daca partile au pus concluzii numai asupra recursului sau este necesar administrarea de noi probe,instant va da o hotarare prin care va admite recursul,va casa decizia recurata si va fixa termen pt rejudecarea pricinii in fond; Daca nu mai este necesara administrarea de probe noi si partile pun concluzii atat asupra recursului cat si asupra fondului,instant va pronunta o singura decizie prin care va admite recursul,va casa hotararea recurata si va rejudeca fondul; B.Casarea cu trimitere Instanta de recurs poata sa dispuna casarea cu trimitere in urmatoarele cazuri:

Daca instant a carei hotarare este recurataa solutionat procesul fara a intra in cercetarea fondului Daca judecat s-a facut in lipsa partii care nu a fost legal citata atat la administrarea probelor,cat si la dezbaterea fondului.Daca nelegala citare s-a produs la un singurtermen dintre cele mentionate,casarea va fi cu retinere.In ambele cazuri,dupa casare,instanta de recurs va trimite cauza spre rejudecare instantei care a pronuntat hotararea casata sau altei instante de acelasi grad.Daca recursul a fost exercitat impotriva unei hotarari date in apel prin care nu a fost cercetat fondul,chiar daca nici prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului,fata de dispozitiile art.297 alin.1 cpc dupa casarea deciziei din apel pricina va fi trimisa spre rejudecare instantei de apel iar nu primei instante,de vreme ce instanta de apel nu mai poate trimite cauza spre rejudecare in prima instanta. Instanta suprema,in caz de casare,trimite cauza spre o noua judecata instantei care a pronuntat hotararea casata ori,atunci cand interesele bunei administrari a justitiei o cer,altei instante de acelasi grad.Spre deosebire de tribunal si curtile de apel,pt care regula este casarea cu retinere,pt ICCJ regula este casarea cu trimitere.Instanta suprema caseaza cu retinere daca nu este necesara administrarea de noi probe.

C.Casarea in caz de necompetenta In caz de casare a hotarari atacate pt motivul prevazut de art.304 pct. 3 instanta va trimite dosarul spre judecare instantei judecatoresti competente sau organului cu activitate jurisdictional competent,iar pt motivul prevazut de art.304 pct.4 va respinge cererea ca inadmisibila.In acelasi mod va proceda si instanta suprema in caz de casare pt lipsa de competent. Daca instanta de recurs constata ca ea insasi era competent sa solutioneze pricina in prima instanta sau in apel,va casa hotararea recurata si va solution cauza potrivit competentei sale.

Modificarea hotararii Modificaea hotararii poate fi pronuntata pt motivele prevazute de art.304 pct.6-9 cpc.Atunci cand se invoca numai motive de modificare,instanta de recurs trebuie sa se pronunte printr-o singura hotarare,atat asupra recursului cat si asupra fondului.Si modificarea poate fi totala sau partial. Efectele admiteri recursului

Hotararea casata nu are nici o putere.Actele de executare sau de asigurare facute in puterea unei asemenea hotararii sunt desfiintate de drept,daca instanta de recurs nu dispune altfel.

Judecata in fond dupa casare sau modificare A.Atributiile instantei care rejudeca fondul 1.Limite Dupa casarea a fost cu trimitere sau cu retinere ,procesu va fi rejudecat in fond de instanta de recurs sau de instanta de apel ori de instanta /organul de jurisdictie competent . In caz de modificare,rejudecarea fondului o face intodeauna instanta de recurs. Indiferent de instanta care rejudeca ,judecata se reia din etapa in care s-a constatat neregularitatea care a atras casarea sau modificarea hotararii. Instanta care rejudeca fondul trebuie sa tina cont de motivele invocate inaintea instantei a carei hotarare a fost casata iar nu de motivele invocate inaintea instantei care a pronuntat solutia de casare.In caz de casare sau modificare partial,instanta care rejudeca fondul trebuie sa se limiteze numai la rezolvarea problemei care a atras casarea sau modificarea,ceea ce inseamna ca nu are dreptul sa repuna in discutie acea parte din hotarare carenefiind casata/modificata,a intrat in puterea lucrului judecat. Dupa casare,indifferent daca este cu retinere sau cu trimitere ,poate fi administrate orice proba,iar instanta va pronunta propria ei solutie asupra raportului juridic litigios.Problema privitoare la probele ce ar putea fi administrate nu se pune si in caz de modificare,intrucat de aceasta data instanta nemaiputand sa pronunte doua hotarari,dupa admiterea recursului nu mai sunt administrate alte probe asupra fondului. 2.Felul hotararii care se pronunta dupa rejudecare Este determinat de motivul pt care s-a admis recursul.Astfel:
-

Atunci cand s-a casat pt necompetenta,dupa rejudecare se pronunta o sentinta,care este supusa cailor de atac prevazute de legept litigiul respectiv.Daca in recurs s-a invocat necompetenta instantei care a judecat apelul,instanta care rejudeca apelul pronunta o decizie,susceptibila de recurs. Daca dupa casare dosarul a fost trimis instantei de apel care a pronuntat

In caz de casare cu retinere sau in caz de modificare se pronunta o decizie irevocabila intrucat hotararea este pronuntatabtot de instanta de recurs.

3.Compunerea completului care rejudeca in fond dupa casare sau modificare Cat priveste compunerea completului care rejudeca in fond dupa casare,trebuie distins dupa cum casarea a fost cu trimiteresau cu retineere.In prima situatie,completul va fi compus cu numarul de judecatori prevazut de legea de organizare judiciara pt judecata in prima instanta,respective in apel,fiind necesara respectarea dispozitiilor art.24 cpc.In a doua situatie,fondul va fi judecat tot de 3 judecatori cati au judecat recursul,fara sa fie obligatoriu aceasi,atunci cand pt rejudecare s-a acordat termen. In caz de modificare a hotararii recurate,rejudecarea facandu-se la acelasi termen,fondul va fi solutionat de judecatorii care au admis recursul. B.Obligativitatea deciziei de casare sau modificare In caz de casare,hotararilenminstantei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate,precum si asupra necesitatii administrarii unor probem sunt obligatorii pt judecatorii fondului.Si hotararea prin care s-a dispus modificarea este obligatorie pt judecatorii care rejudeca fondul. Instanta care rejudeca fondul reia judecata procesului,facand abstractiede hotararea care a fost desfiintata prin casare sau modificare si tinand seama de indicatiile date de instanta de recurs.Instanta de trimitere este obligate sa respecte hotararea instantei de recurs,chiar daca aceasta este nelegala. C.Aplicarea principiului non reformation in pejus La judecarea recursului,precum si la rejudecarea procesului dupa casarea hotararii de catre instanta de recurs,dispozitiile art.296 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Respingerea recursursului Recursul va fi respins,cu consecinta pastrarii hotararii atacate,atunci cand criticile formulate nu sunt intemeiata. Anularea recursului Recursul poate fi anulat ca netimbrat,ca neregulat introdus ori ca nemotivat pt ca nu a fost in termen sau criticele invocate nu se incadreaza in nici unul din motivele prevazute de art.304

Perimarea recursului Instanta poate constata perimarea recursului,atunci cand a ramas in nelucrare din vina partilor timp de un an in materie civila sau sase luni in materie comerciala.

Sectiunea a III-a:Contestatia in anulare.Art 317-321 c.proc.civ

Contestatia in anulare este o cale de atac extraordinara,de retractare,comuna si nesuspensiva de executare.Ea se poate exercita numai impotriva hotararilor irevocabile,in cazurile si in conditiile expres prevazute de lege.

Contestatia in anulare obisnuita Motivele contestatiei

1.cand procedura de chemare a partii,pt ziua cand s-a judecat pricina,nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii;acest motiv presupune ca citarea este obligatory sau ca instanta a dispus citarea partilor,iar partea nu a fost deloc citata sau citarea a fost neregulata la termenul cand s-a judecat cauza si s-a pronuntat hotararea,si partea a lipsit.Asemenea situatii pot exista cand partea nu este citata la domiciliul indicat,cand citatia nu cuprinde elementele esentiale,cand s-a considerat in mod gresit ca partea are termenul in cunostinta etc. In ipoteza in care a fost neregulat indeplinita atat procedura de citare pt termenul cand a avut loc judecata,cat si procedura de comunicare a hotararii,ori cand termenul de apel sau recurs curge

de la pronuntare (in acest caz procedura de citare indeplineste si functia procedurala a comunicarii hotararii),contestatia in anulare este inadmisibile,deorece este deschisa,dupa caz,calea apelului sau a recursului. 2.Cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competent;acest motiv priveste faptul ca hotararea atacata a fost pronuntata cu incalcarea normelor de competent absoluta,deci a competentei generale,a competentei material si teritoriale exclusive.Pt a se invoca insa acest motiv este necesra ca in fata instantei a carei hotarare se ataca sa nu se fi ridicat si respins exceptia de necompetenta absoluta.pe calea acestui motiv nu se poate invoca incompatibilitatea ori alte neregularitati privind compunerea sau constituirea completului de judecata.

Admisibilitatea contestatiei Conditiile de admisibilitate a contestatiei obisnuite sunt: a) Hotararea care se ataca sa fie irevocabila b) Motivele contestatiei sa nu fi puput invocate pe caile de atac de reformare comuna,adica apelul si recursul In legatura cu prima conditie care vizeaza de fapt obiectul contestatiei,pe aceasta cale pot fi desfiintate numai hotarari irevocabile art. 377 c.proc.civ.In cazul in care aceasta conditie este indeplinita,nu intereseaza daca hotararea a fost pronuntata in fond,in prima instant,apel,recurs,in revizuire,intr-o alta contestatie in anulare sau in sfarsit in cadrul executari silite,cu conditia ca legea sa nu interzica in mod expres exercitarea caii de atac.Pe de alta parte sunt avute in vedere atat hotararile prin care s-a rezolvat in fond cererea de chemare in judecata sau calea de atac,cat si deciziile de casare intermediare ori hotararile prin care s-a luat act de tranzactia partilor sau s-a pronuntat o solutie formala,s-a luat o masura urgenta,cu character vremelnic,ori o masura de buna administrare a justitiei . A doua conditie restrange admisibilitatea contestatiei la situatia in care motivul pe care se sprijina cererea partii nu a putu fi invocate pe calea apelului sau recursului.Deci ori de cate ori partea avea la dispozitie cel putin una din caile de atac de reformare commune si nu a folosito,contestatia in anulare este inadmisibila.Pot fi atacate pe calea contestatiei in anulare obisnuite deciziile instantelor de recurs,indifferent de Solutia ce o cuprind ,precum si hotararile pronuntate in urma unei alte contestati in anulare,a unei revizuiri sau a unei contestatii la titlu,daca nu sunt susceptibile de a fi atacate pe calea recursului.

Contestatia devine admisibila in cazul in car emotivele au fost invocate prin cererea de recurs,dar instant le-a respins pt ca aveau nevoie de verificari de fapt sau daca recursul a fost respins fara ca el sa fi fost judecat in fond.In legatura cu aceasta exceptie se are in vedere numai recursul nu si apelul.Art.317 c.proc.civ.

Contestatia in anulare speciala Admisibilitatea contestatiei Conditia de admisibilitate vizeaza de aceasta data doar obiectul contestatiei special,in sensul ca pe calea ei se poate urmari numai desfiintarea hotararilor pronuntate de instantele de recurs. Motivele contestatiei 1.Cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli material 2.Cand instant respingand recursul sau admitandu-l in parte,a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare. Primul motiv are in vedere erori material evidente,in legatura cu aspectele formale ale judecarii recursului,precum respingerea gresita a unui recurs ca tardiv ,anularea gresita ca netimbrat.Nici chiar existent unei greseli material nu duce intodeauna la admiterea contestatiei.Pt a se pronunta aceatsa solutie este necesar ca greseala materiala sa fie esentiala,adica sa fi determinat Solutia instantei.Pe de alta parte,contestatia in anulare nu este desigur admisinila in ipoteza in care pretinsele greseli material au fost invocate in fata instantei de recurs si ea s-a pronuntat asupra lor. Motivul al doilea-omisiunea instantei de recurs de a examina toate motivele de modificare sau casare-poate fi invocat numai in cazul in care recursul a fost respins sau admis in parte.Deci,ori de cate ori recursul a fost admis integral,casarea fiind totala,partea nu are deschisa calea contestatiei in anulare,deoarece cu prilejul rejudecarii in fond va putea invoca aspectele omise.Pt a se justifica folosirea si admiterea contestatiei pe acest motiv,partea trebuie sa fi formulat in termen motivul de recurs care pretinde ca din greseala nu a fost examinat,deoarece motivul depus tardiv nu oblige instanta de recurs sa se pronunte cu privire la el si,in consecinta,face inadmisibila contestatia in anulare.

Sesizarea instantei

Instanta competent si sesizarea ei Fiind o cale de retractare,contestatia in anulare este de competent instantei a carei hotarare se ataca,indifferent de motivul care se invoca si niciodata de competent instantei superioare.Art 82,112 c.proc.civ.Nu se poate face o noua contestatie pt motive ce au existat la data celei dintai.Contestatiile in anulare se supun unei taxe de timbru fixe.Si de aceasta data la taxa de timbre se adauga timbrul judiciar.

Partile in contestatia in anulare Partile in aceasta cale de atac se numesc constatator si intimat.Constatator poate fi dupa caz reclamantul sau paratul de la prima instant,apelantul sau intimatul,respective recurentul ori intimatul in cazul apelului sau recursului,revizuentul sau intimatul din revizuire.Are legitimare procesuala actia numai persoana care a actionat in justitie si aceea impotriva careai s-a actionat,succesorii lor in drepturi precum si persoanele care au intervenit voluntary in process sau au fost introduce la cererea partilor.Tertele persoane in legatura cu care nu s-au folosit caile legale pt a fi atrase in proces,nu pot exercita contestatia in anulare chiar daca ar fi avut interes sa fie prezente in process.Dar calitatea de parte in process nu este suficienta pt exercitarea contestatiei.Contestatorul trebuie sa justifice un interes.In aczul contestatiei in anulare speciale,interesul de a o exercita apartine recurentului. Termenul de exercitare
-

In cazul hotararilor irevocabile susceptibile de executare susceptibile de executare silita contesttia in anulare se poate face oricand inainte de inceputul executari silite,iar in timpul ei,pana la implinirea termenului stability de art 401 alin 1 lit.b sau c.Este vorba de termenul pt exercitarea contestatiei la executare ,care este de 15 zile si,in ipotezele avute in vedere de text,curge de la data cand cel interest a primit,dupa caz,comunicarea ori instiintarea privind infintarea popririi.Daca poprirea este infintata asupra unor venitur periodice,termenul de contestatie pt debitorincepe cel mai tarziu la data efectuarii primei retineri din aceste venituri de catre tertul poprit;debitorul care contesta executarea insasi a primit somatia ori de la data cand a luat cunostinta de primul act de executare,in cazurile in care nu a primit somatia sau executarea se face fara somatie. In cazul hotararilor irevocabile car enu s eaduc la indeplinire pe cale de executare silita,contestatia poate fi introdusa in termen de 15 zile de la data cand contestatorul a luat cunostinta de hotarare,dar nu mai tarziu de un an de la data cand hotararea a ramas irevocabile.

Judecata contestatiei in anulare Art 318,319,320 403 alin 3 si 4 c.proc.civ. Revizuierea

Revizuirea este o cale extraordinara de atac,de retractare,nedevolutiva,comuna si nesuspensiva de drept de executare.Spre deosebire de recurs care are in vederein primul rand erorile de drept,revizuirea vizeaza indreptarea erorilor de fapt.Ea urmareste retractarea hotararii in care starea de fapt nu corespunde adevarului obiectiv.Tocmai de aceea,cele doua caii de atac pot fi promovate concomitant,exercitarea revizuirii nefiin conditionata de exercitarea prealabila a recursului. Obiectul revizuirii Revizuirea are ca obiect hotarari ramase definitive in apel sau prin neapelare,precum si hotarari date de o instanta de recurs atunci cand evoca fondul.Pot constitui obiect al revizuirii:
-

Hotararile pronuntate in prima instanta prin care s-a analizat fondul pretentiei dedusa judecatii,si care au ramas definitive prin neapelare,prin anularea sau respingerea apelului in temeiul une exceptii procesuale ori prin perimarea apelului. Hotararile pronuntate in apel care evoca fondul,adica acelea prin care s-a admis apelul si,fie s-a anulat sentinta si s-a judecat fondul prin aceeasi decizie ,fie s-a schimbat sentinta.Decizia instantei de apel este cea care poate fi atacata cu revizuire. Hotararile pronuntate de instanta de recurs prin care s-a admis recursul si s-a modificat hotararea atacata pe chestiuni de fapt,precum si hotararile date in fond dupa casarea cu retinere.

Daca instanta de recurs a decis sa caseze cu trimitere,atunci se va verifica daca hotararea data de instanta de apel,la care s-a dispus trimiterea dupa casare,este sau nu atacabila cu revizuire.

Admisibilitatea revizuirii In legatura cu admisibilitatea revizuirii,instanta trebuie sa constate urmatoarele: a) Hotararea atacata evoca fondul. Hotararea instantei de apel evoca fondul atunci cand prin ea s-a admis apelul si,fie prin aceasi decizie s-a anulat sentinta si s-a cercetat fondul,fie s-a schimbat sentinta,cu conditia ca eventual recursul exercitat impotriva ei sa fie respins,anulat sau perimat.

Hotararea instantei de recurs este susceptibila de revizuire daca instanta a admis recursul,a casat sau a modificat decizia instantei de apel si a admis apelul,pronuntandu-se asupra raporturilor juridice deduse judecatii,ceea ce inseamna ca evoca fondul. Nu evoca fondul hotararea de declinare a competentei;hotararea de expedient;hotararea prin care se respinge sau se anuleaza apelul sau recursul in temeiul unei exceptii procesuale;hotararea prin care s-a respins o contestatie in anulare sau revizuire;hotararea de perimare. b) Hotararea atacata este definitive ori este o hotarare a instantei de recurs.Asadar,revizuirea se poate exercita nu numai impotriva unor hotarari irevocabile,ci si impotriva unor hotarari definitive. c) Hotararea a devenit definitiva in apel sau prin neapelare.Revizuire poate fi exercitata chiar daca partea nu a uzat de apel,conditie care daca nu este indeplinita,nu este admisibila contestatia in anulare.

Cauza revizuiri 1.Daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire Acest motiv de revizuire poate fi invocate atunci cand contrarietatea exista in cadrul dispozitivului,nu si atunci cand a aparut intre: Considerente si dispozitiv,caz in care pot fi folosite caile de atac de reformare; Intre dispozitiv si probele administrate in cauza sau ivite ulterior; Intre considerente.

2.Daca s-a pronuntat asupra unor lucrari care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntatasupra unui lucru cerut,ori s-a dat mai mult decat s-a cerut In toate cazurile,judecatorii hotarasc numai asupra obiectului cererii deduse judecatii.Acest motiv de revizuire poate fi invocate in urmatoarele cazuri:
a) Instanta s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut (extra petita)De

pilda:reclamantului ii sunt acordate si dobanzi,fara sa le fi cerut.Acest motiv de revizuire nu

are in vedere situatiile in care instanta este obligate sa se pronunte din oficiu asupra unor aspect.Astfel,in materie de divort instanta este obligate sa dispuna si asupra incredintarii copiilor minori si asupra contributiei parintilor la intretinerea acestora,chiar daca nu s-a formulat o asemenea cerere; b) Instanta nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut(minus petita).Art.322 pct.2 are in vedere ipoteza in care nu s-a solutionat o cerere principal,accesorie sau incidental,nu si atunci cand nu a fost analizata o cerere de probatorii,o exceptie sau un motiv de apel ori recurs.Art.281 ingaduie partii interesate sa ceara completarea hotararii,atunci cand instanta a omis sa se pronunte asupra incidentale.Daca s-a facut o astfel de cerere,nu se va mai putea cere si revizuirea hotararii pt acelasi motiv,intrucat se opune puterea de lucru judecat a hotararii date in procedura de completare;
c) Instanta a dat mai mult decat s-a cerut(plus petita).Se poate cere revizuirea pt acest motiv

daca:reclamantul a cerut obligarea paratului la plata unei sume de banisi instanta,fara sa existe o cerere de majorare a pretntiilor,il oblige pe parat la mai mult. 3.Daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta D.p.d.v al condamnarii pe care o contin,hotararile pot fi cu o singura condamnare ,prin care debitorul este obligat la o prestatie determinate,si hotarari cu condamnare alternative,care contin o condamnare principal si una subsidiara,care se va executa numai daca nu este posibila executarea condamnarii principale.Acest motiv de revizuire poate fi invocate atunci cand,printro hotarare cu o singura condamnare,debitorul a fost obligat sa predea un lucru cert si determinat care a pierit,scopul revizuentului fiind sa obtina contravaloarea lucrului pierit.Daca hotararea este cu condamanre alternativa,cererea de revizuire intemeiata pe acest motiv va fi respinsa ca fiind lipsita de interes,deoarece creditorul poate sa ceara executarea condamnarii subsidiare. 4.Daca un judecator,martor sau expert,care a luat parte la judecata,a fost condamnat definitiv pt o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pt exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza Art.322 pct.4 cpc permite revizuirea hotararii pt doua motive:
A) Un judecator,martor sau expert,care a participat la judecata,au savarsit o infractiune care a

fost determinate pt darea hotararii a carei revizuire se cere,si pt care au fost condamnat definitive. Revizuire nu este intemeiata daca: Nu s-a retinut savarsirea unei infractiuni.

Impotriva judecatorului,martorului sau expertului s-a pornit doar urmarirea penala ori judecata penala este in curs. Infractiunea savarsita nu este privitoare la pricina,ceea ce inseamna ca nu a determinat darea unei anumite solutii

B) Inscrisul care a stat la baza pronuntarii unei solutii a fost declarat fals,in cursul sau in urma

judecatii,inscrisul trebuie sa fi fost determinat in darea hotararii,in sensul ca in lipsa lui solutia ar fi fost alta.Dovada falsului se face printr-o hotarare judecatoreasca,nefiind suficienta doar afirmatia in acest sens a revizuentului.Daca falsul nu mai poate fi stabilit in cadrul procesului penal,instanta sesizata cu cererea de revizuire va stabili ea daca inscrisul are sau nu un continut real,precum si motivele pt care nu s-a aflat de alterarea adevarului prin inscris pana la introducerea cererii de revizuire. C) Un magistrate a fost sanctionat disciplinar pt exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta in acea cauza. 5.Daca,dupa darea hotararii,s-au descoperit inscrisuri doveditoare,retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor,ori daca s-a desfiintat sau modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere. Si acest motiv de revizuire cuprinde doua situati distincte: 1.Prima situatie are in vedere indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii,pt chiar admisibilitatea revizuirii: - revizuentul invoca un inscris - inscrisul este doveditor

inscrisul este descoperit dupa darea hotararii,deci este nou

Cerinta nu este indeplinita daca inscrisul a fost folosit in procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata,pt ca se opune la cercetarea lui din nou puterea lucrului judecat a hotararii.Nu poate fi considerat un inscris nou un articol publicat intr-o revista si nici schimbarea legii.
-

Inscrisul sa fi existat la data pronuntarii hotararii,ceea ce inseamna ca inscrisurile constituite ulterior nu pot servi drept temei al revizuirii.Totusi cerinta textului este indeplinita chiar daca inscrisul poarta o data ulterioara pronuntarii hotararii a carei revizuire se solicita,dar se refera la situatii atestate de alte inscrisuri preexistente.

Inscrisul nu a putut fi infatisat in procesul in care a fost pronuntata hotararea a carei revizuire se cere,fie pt ca a fost retinut de partea potrivnica,fie dintr-o imprejurare mai presus de vointa partii.Prin imprejurare mai presus de vointa partii se intelege forta majora,care trebuie dovedita. Inscrisul este determinant,aceasta inseamna ca daca inscrisul ar fi fost cunoscut de instanta a carei hotarare este atacata,ar fi putut duce la pronuntarea unei alte solutii. Inscrisul trebuie prezentat de revizuent ,iar nu procurat la solicitarea instantei.

2.A doua situatie are in vedere desfiintarea sau modificarea hotararii pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere.Drept urmare,hotararea desfiintata sau modificata trebuie sa fi fost determinanta pt pronuntarea solutiei atacate cu revizuire. 6.Daca statul sau alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica,disparutii,incapabilii sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere Sunt avute in vedere doua ipoteze: Lipsa totala de aparare Apararea cu viclenie

In primul caz,revizuirea poate fi primita daca se constata lipsa complete de aparare,indiferent de cauza care a dus la aceasta situatie.Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii de concluzii in fond,iar nu la termene anterioare. In al doilea caz,apararea cu viclenie presupune dolul persoanei care a realizat apararea,iar nu a unui tert. Dispozitiile art.322 pct.6 cpc pot fi invocate numai de persoanele calificate de text 7.Daca exista hotarari potrivnice date de instante de aceleasi grad sau de grade deosebite,in una si aceasi pricina,intre aceleasi persoane,avand aceasi calitate Invocarea acestui motiv presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:
-

Exista hotarari definitive contradictorii.Este necesar insa ca ambele hotarari sa fie pronuntate ori pe considerente procedural ori pe fond,pt ca daca nu este pronuntata in temeiul unei exceptii procesuale iar cealalta este pronuntata in fond,nu exista contrareitatea susceptibila sa faca admisibila revizuirea.acest motiv se refera la hotararile finale,iar nu incheierile,chiar daca prin ele se rezolva o cerere.Revizuirea nu este admisibila atunci cand contrareitatea exista intre o ordonanta presidential si o hotarare pronuntata pe caleamndreptului comun.Se considera ca revizuirea este

admisibila si atunci cand contrareitatea exista intre o hotarare judecatoreasca si hotararea unui organ cu activitate jurisdictionala.In cazul in care hotararile sunt contradictorii numai cu privire la un capat de cerere,cea de a doua hotarare va fi anulatadoar partial,iar nu si cu privire la capatul de cerere ce nu a fost solutionat decat de o singura hotarare
-

Hotararile potrivnice sa fie pronuntate in aceeasi pricina.Ca atare,trebuie retinuta tripla identitate de parti,obiect si cauza. Hotararile sa fie date in dosare diferite.Revizuirea nu este admisibila daca hotararile contradictorii au fost pronuntate in aceasi cauza pe parcursul mai multor cicluri procesuale determinate de caile de atac exercitate de parti. In al doilea process sa nu se fi invocate exceptia autoritatii de lucru judecat sau,daca a fost invocate,instanta sa fi omis sa se pronunte asupra ei. Sa se ceara anularea celei de de-a doua hotarari.

8.Daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta,dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa Poate invoca acest motiv de revizuire partea care a fost legal citata,lipsa procedurii de citare putand fi invocate,eventual pe calea contestatiei in anulare.Revizuentul trebuie sa invoce,sis a dovedeasca indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii: -

Nu s-a putut infatisa la judecata si nici nu a putu instiinta instanta despre aceasta; Impiedicarea s-a datorat unei imprejurari mai presus de vointa partii.

9.Daca Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti,iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fo remediate decat prin revizuirea hotarari pronuntate. In acest caz instanta de judecata trebuie sa verifice pe de o parte,daca exista o hotarare pronuntata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului prin care s-a constatat o incalcare a drepturilor sau libertatilor fundamentale printr-o hotarare judecatoreasca interna,si pe de alta parte,daca consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii.

Judecarea cererii de revizuire Instanta competent

Cererea de revizuire se indreapta la instanta care a dat hotararea ramasa definitive si a carei revizuire se cere.Prin urmare,ca regula,revizuirea este o cale de atac de retractare,de competent instantei care a pronuntat hotararea a carei revizuire se cere.Revizuirea este de competenta instantei care a analizat fondul raportului juridic dedus judecatii,iar nu neaparat de competent instantei care s-a pronuntat asupra fondului caii de atac. Daca revizuirea se cere pt contrareitate de hotarari,ea devine o cale de atac de reformare .Precizand ca motivul de revizuire constand in contrareitatea de hotarari se aplica si in cazul cand hotararile potrivnice sunt date de recurs,daca una dintre instante este ICCJ ,cererea de revizuire se va judeca de aceasta. Nu poate opera prorogarea de competent ,ceea ce inseamna ca instanta superioara se va pronunta numai in limitele competentei sale,urmand ca celelalte motive sa fie analizate de instanta care a dat hotararea atacata.Oricare dintre instantele sesizate cu o asemenea cerere de revizuire,dupa ce se pronuntaconform propriei competente,ca declina judecarea pricinii in favoarea celeilalte instante.In aceeasi ordine de idei,nu se poate conexa o cerere de revizuire facuta pe baza pct.7 cu o cerere de revizuire avand un alt temei. Pe de alta parte,faptul ca in cadrul unei instante sunt constituite mai multe sectii,nu este obligatoriu ca revizuirea sa fie solutionata de sectia a carei hotarare a fost atacata,intrucat competent este stabilita la nivel de organ judiciar,iar nu pt fiecare sectie in parte. Compunerea completului Cererea de revizuire este judecata in aceeasi compunere care s-a pronuntat hotararea atacata,cu conditia ca,intre timp,sa nu se fi modificatlegea de organizare judiciara,intrucat normele de organizare judiciara sunt de imediata aplicare.Ca si in cazul contestatiei in anulare,judecatorii care au pronuntat hotararea atacata nu sunt incompatibili.Se va pune insa problema incompatibilitatii daca,dupa admiterea revizuirii,judecatorul se afla in una din situatiile prevazute de art 24 cpc. Cererea de revizuire art.82,112 cpc Termenul de exercitare.Durata termenului Revizuirea poate fi exercitata in 15 zile de la incetarea impiedicarii,atunci cand se invoca motivul prevazut de art.322 pct.8 cpc.Termenul de 6 luni a fost stability pt invocarea motivului de revizuire prevazut de art.322 pct 6 cpc,cand incapabilii sau disparutii nu au fost aparati deloc sau au fost aparati cu viclenie.In acest caz,termenul curge de la intoarcerea disparutului ori de la dobandirea capacitate depline de exercitiu de catre incapabil,minor sau interzis judecatoresc.pt motivul prevazut la art.322 pct.9,termenul este de trei luni de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial al Romaniei. Termenul de revizuire este de o luna si se va socoti:

1.in cazurile prevazute de art.32 pct.1,2 si 7 alin. 1,de la comunicarea hotararilor definitive,iar cand hotararile au fost date de instante de recurs dupa evocarea fondului,de la pronuntare;pt hotararile prevazute la pct 7 ain.2 de la pronuntarea ultimei hotarari; 2.in cazul prevazut de art.322 pct.3,de la cel din urma act de executare; 3.in cazurile prevazute de art.322 pct 4,din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea instantei penale de condamnare a judecatorului,martorului sau expertului ori de hotararea care a declarat fals inscrisul; 4.in cazurile prevazute de art.322 pct 5,din ziua in care s-au descoperit inscrisurile ce se invoca ori,dupa caz,din ziua in care partea a luat cunostinta de hotararea desfiintata sau modificatape care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere; 5.in cazurile prevazute de art.322 pct.6,de la comunicarea hotarari definitive facuta statului ori celorlalte persoane de drept public sau de utilitate publica. Pt ca nu se prevede altfel,si procurorul va trebui sa exercite revizuirea in termenul stabilit de art.324 cpc indifferent daca a aparticipat sau nu la judecata. Partile in revizuire Partile in revizuire se numesc revizuent si intimat.Calitatea de revizuent o poate avea partea din procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata,care justifica un interes in promovarea caii de atac.Si procurorul poaate sa exercite aceasta cale de atac.

Procedura de judecata a revizuirii A.Aplicarea regulilor de la judecarea cererii de chemare in judecata Cererea de revizuire se judeca potrivit dispozitiilor prevazute pt cererea de chemare in judecata.Aceasta inseamna ca la prima zi de infatisare,daca nu s-au implinit termenele prevazute in art 324cpc.,cererea de revizuire poate fi intregita sau modificata.in etapa revizuiri nu pot figura alte parti decat cele din procesul in care s-a pronuntat hotararea atacata,astfel incat nu ar fi admisibila o cerere de interventie,principal sau accesorie. B.Limitele dezbaterilor Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii si la faptele intemeiazaAdmisibilitatea revizuirii se apreciaza sub urmatoarele aspect: Hotararea atacata este cel putin definitive Prin hotarare s-a cercetat fondul cauzei pe care se

Criticile formulate se incadreaza in motivele limitative prevazute de art.322 cpc.

C.Intampinarea Si in etapa revizuirii intampinarea este obligatorie,si se depune la dosar cu cel putin 5 zileinaintea termenului de judecata. D.Suspendarea executarii Instanta poate suspenda executarea hotararii a carei revizuire se cere,sub conditia darii unei cautiuni. Sunt de retinut urmatoarele: Instanta sesizata cu cererea de revizuire poate sa se pronunte asupra suspendarii executarii hotararii a carei revizuire s-a cerut,iar nu a unei alte hotarari; Pt a se analiza cererea de suspendare,este obligatorie depunerea unei cautiuni,in cuantumul fixat de instanta; In ce priveste problema restituirii cautiunii,si pt etapa revizuirii sunt valabile consideratiile facute atunci cand am analizat contestatia in anulare; Asupra suspendarii,instanta se pronunta printr-o incheiere susceptibila de recurs.In cazuri urgent,presedintele instantei poate dispune suspendarea provizorie a executarii pe cale de ordonanta presidential,pana la solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare pe calea dreptului comun; Judecarea cererii de suspendare se face in sedinta publica,potrivit dreptului comun; Cererea de suspendare are natura unei cereri accesorii fata de cererea admisibila numai in masura in care insasi cererea de revizuire este admisibila.

E.Solutia asupra cereri de revizuire Daca instanta incuviinteaza cererea de revizuire,ea va schimba,in tot sau in parte,hotararea atacata,iar in cazul hotararilor definitive potrivnice,ea va anula cea din urma hotarare.Se va face aratare de hotararea data in revizuire,in josul originalului hotararii revizuite.Intrucat revizuirea vizeaza netemeinicia hotararii,in caz de admitere a acesteia hotararea atacata se schimba,in tot sau in parte,in masura admiterii caii de atac. Daca se admite revizuirea exercitata pt motivul prevazut la art.322 pct.7 cpc.,va fi anulatace de a doua hotarare,pt ca aceasta a fost datacu incalcarea autoritatii de lucru judecat a primei hotarari.In acest caz,instanta de revizuire nu poate face nici o apreciere asupra legalitatii sau

teneiniciei solutiilor date prin cele doua hotarari,astfel incat,chiar daca este corecta Solutia din cea de a doua hotarare,aceasta va fi anulata,ca sanctiune pt incalcarea puterii lucrului judecat a unei alte hotarari.Daca se incuviinteaza cererea de revizuire,nu si atunci cand este respinsa,presedintele completului va dispune sa se faca mentiune despre hotararea data in revizuire,pe originalul hotararii revizuite. Nerespectarea dispozitiilor art.327 alin.2 cpc nu afecteaza valabilitatea vreunei hotarari-nici a celei revizuite,nici a celi date in revizuire,ci,cel mult,poate sa atraga sanctiuni disciplinare pt grefierul care nu a tinut cont de solutionarea presedintelui completului. F.Calea de atac impotriva hotararii date in revizuire Hotararea asupra revizuirii este supusa cailor de atac prevazute de lege pt hotararea revizuita.Daca revizuirea s-a cerut pt hotarari potrivnice calea de atac este recursul,cu exceptia cazului in care instanta de revizuire este ICCJ,a carei hotarare este irevocabila.Daca instanta de recurs a cercetat fondul,in raport cu aceasta hotarare se cerceteaza daca este sau nu data cu incalcarea autoritatii de lucru judecat a unei alte hotarari.Or hotararea din recurs este irevocabila.Daca instanta de recurs nu a cercetat fondul,este susceptibila de revizuire hotararea instantei de fond,si in acest caz poate fi exercitat recursul.recursul se declara in conditiile art.304cpcin 15 zile de la data comunicarii hotararii,putandu-se invoca orice motiv de nelegalitate si netemeinicie.

Recursul in interesul legii Procurorul general al parchetului de pe langa ICCJ,din oficiu sau la cererea ministrului justitiei,precum si colegiile de conducere ale curtilor de apel au dreptul,pt a se asigura interpetarea si aplicarea unitara a legii pe intreg teritoriul Romaniei,sa ceara ICCJ sa se pronunta asupra chestiunilor de drept care au fost solutionate diferit de instantele judecatoresti. Rezulta urmatoarele: Legitimare procesuala active au procurorul general al Parchetului de pe langa ICCJ si colegiile de conducere ale curtiilor de apel,ceea ce inseamna ca recursul in intersul legii este o cale de atac speciala; Procurorul general poate sa exercite calea de atac din oficiu sau la solicitarea ministrului justitiei; Scopul pt care se exercita aceasta cale de atac este de a se asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre toate instantele din Romania.

Deciziile prin care se solutioneaza sesizarile se pronunta de Sectiile Unite ale ICCJ si se publica in M.O al Romaniei,partea I.Solutiile se pronunta in interesul legii,nu au effect asupra hotararilor judecatoresti examinate si nici cu privire la situatia partilor din acele procese.

Reexaminarea reglementata de Codul de procedura civila Obiect Impotriva incheieri prin care s-a stabilit amenda sau despagubirea,cel obligat la amenda sau depsgubire va putea face numai cerere de reexaminare,solicitand,motivat,sa se revina asupra amenzi sau despagubirii sau sa se dispuna reducerea acestora.Asadar,revizuirea are ca obiect incheierea prin care s-a aplicat amenda sa despagubirea prevazute de art.108-108 cpc. Legitimare procesuala active Cererea de reexaminare poate fi facuta de parti,martori,experti,avocati sau alti reprezentanti ai partilor,conducatorul unitatii in cadrul careia urmeaza a se efectua o expertiza,functionarul insarcinat cu indeplinirea actelor de procedura,teri straini din process,care au fost amendati sau obligati la despagubiri. Termenul de formulare Cererea se face in termen de 15 zile,dupa caz,de la data la care a fost luata masura sau de la data comunicarii incheierii.Incheierea prin care s-a stability amenda sau despagubirea se comunica celui obligat,daca masura a fost luata in lipsa acestuia. Procedura de solutionare Cererea se solutioneaza prin incheiere irevocabila,dat in camera de consiliu,de catreinstanta de judecata ori presedintele instantei de executare care a aplicat amenda sau despagubirea.Textul comporta mai multe consideratii: Actul de procedura prin care se solutioneaza cererea de reexaminare este o incheiere irevocabila.Aceasta inseamna ca incheierea nu este supusa recursului,si cu atat mai putin apelului; Numai judecata cererii se face in camera de consiliu.Incheierea va fi pronuntata in sedinta publica; In lipsa unui text care sa prevada altfel,cererea de reexaminare se judeca cu citarea partilor.De aceea,incheierea este susceptibila de contestatie in anulare; Avand in vedere competent de solutionare,reexaminarea este o cale de atac de retractare ;

Instanta este competent sa judece cererea de reexaminare atunci cand completul de judecata este cel care a aplicat amenda sau despagubirea pt una din faptele prevazute de art.108-108 cpc.

Reexaminarea reglementata de L nr.146/1997 Obiect Cererea de reexaminare poate fi facuta impotriva modului in care instanta de judecata a stability taxa judiciara de timbre. Legitimare procesuala active Legitimare procesuala activa poate avea numai partea in sarcina careia s-a stabilit obligatia de plata a taxei judiciare de timbru. Termenul de formulare Cererea de reexaminare poate fi facuta in termen de 3 zile de la data cand s-a stabilit taxa sau de la datacomunicarii sumei datorate. Procedura de judecata Cererea de reexaminare este de competent instantei care a stability taxa judiciara de timbru,ceea ce inseamna ca este o cale de atac de retractare.In cazul taxelor datorate pt cererii adresate Ministerului Justitiei,solutionarea cererii de reexaminare este de competenta Judecatoriei sectorului nr 5 Bucuresti.Cererea se solutioneaza in camera e consiliu de un alt complet,fara citarea partilor,prin incheiere irevocabila. Procedurile speciale

Ordonanta presidentiala Conditii de admisibilitate Ordonanta presidential necesita pe langa conditiile generale ale oricarei cereri in justitie,indeplinirea unor conditii speciale de exercitiu. Instanta va putea sa ordone masuri vremelnice in cazuri grabnice,pt pastrarea unui drept care s-ar putea pagubi prin intarziere,pt prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara,precum si pt inlaturarea piedicelor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari,decurg doua din conditiile de admisibilitate ale ordonantei presidentiale:urgenta si caracterul vremelnic al

masurii.Cea de a treia conditie,care rezulta din caracterul vremelnic al masurii,este ca instanta sa nu cerceteze fondul dreptului. A)Urgenta Codul nu defineste urgent,dar art.581 alin.1 enumera cazurile grabnice in care se poate apela la ordonanta preidentiala pentru: Pastrarea unui drept care s-a pagubi prin intarziere Prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara.Paguba este iminenta pt ca inca nu s-a produs,dar se va produce cu siguranta daca nu se schimba imprejurarea prezentata de reclamant,Ca atare,daca prejudicial este doar eventual,cererea nu poate fi admisa. Inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.

Urgenta trebuie sa persiste pe tot parcursul judecatii,atat in prima instanta cat si in caile de atac.Daca pana la momentul pronuntarii unei hotararii irevocabile,dispare urgent,nu mai este necesara luarea ,respective confirmarea unei masuri vremelnice. In cazurile in care prin lege se prevede luarea de masuri pe calea ordonantei presidential,instanta nu mai trebuie sa verifice aceasta conditie,pt ca ea este prezumata de legiuitor. B)Caracterul vremelnic al masurii Caracterul vremelnic al masurii dispuse pe cale de ordonanta presidential rezulta fie din natura masurii luate,fie din cuprinsul ordonantei,in care se arata ca ea isi produce efctele numai un anumit timp. Daca ordonanta nu cuprinde nici o mentiune in legatura cu durata sa,atunci masura dispusa va produce efecte pana la solutionarea litigiului asupra fondului.Este insa posibil ca masura luata pe cale de ordonanta presidentiala sa ramana definitive,daca partea interesata nu mai actioneaza pe calea dreptului comun,ori atunci cand in procedura de drept comunse ia aceeasi masura. Avand in vedere aceasta conditie de admisibilitate a ordonantei presidential,prin intermediul ei nu pot fi dispuse masuri care sa resolve litigiul in fond,si nici masuri a caror executaresa nu mai faca posibilarestabilirea ulterioara a situatiei de fapt schimbate.Tocmai de aceea,s-a decis constant ca o obligatie de a face nu poate fi dispusa prin ordonanta presidential,decat in cazurile in care se tinde la incetarea unor acte abuzive ,deoarece numai in felul acesta se pastreaza caracterul vremelnic al masurilor luate.Pe cale de ordonanta presidential se poate dispune,conform art.403 alin.final cpc si suspendarea provizorie aexecutarii incheierii de incuviintare a executarii silite. C)Neprejudecarea fondului

Instanta de ordonanta presidential nu poate sa analizeze fondul raportului juridic dedus judecatii,in sensul ca ordonanta poate fi data chiar atunci cand exista judecata asupra fondului.Odata verificata indeplinirea celorlalte conditii de admisibilitate,instanta va examina daca si aparenta dreptului este sau nu in favoarea reclamantului.De aceea judecatorul va face doar un examen sumar al cauzei,va pipai fondul. Intrucat,prin definitie cererea de chemare in garantie presupune o analiza a fondului,nu este admisibila formularea unei asemenea cereri in procedura de aratare a titularului dreptului.Drept urmare se impune disjungerea si judecarea separate a cererii de interventie fortata.Ar putea fi primita o cerere de chemare in judecata a altor persoane. De asemenea,in masura in care sunt respectate conditiile de admisibilitate ale ordonantei presidential,poate fi formulate o cerere de interventie voluntara,principal sau accesorie.

Judecarea ordonantei presedintiale Instanta competenta Cererea de ordonanta presedentiala se va introduce la instanta competenta atit material, cit si territorial, sa se pronunte asupra fondului dreptului. Cuprinsul cererii de ordonanta presedentiala Cererea de ordonanta presedentiala nu trebuie sa cuprinda toate elementele cererii de chemare in judecata, ci este suficient sa se indice numele si domiciliul partilor, masura care se solicita a fi ordonata, justificarea urgentei acestei masuri, probele invocate si semnatura. Intampinarea In aceasta procedura depunerea intimpinarii este obligatorie. In functie de particularitatile fiecarei pricini ramine la latitudinea judecatorului sa decida asupra necesitatii de a se respecta sau nu , termenul de 5 zile pentru depunerea intimpinarii. Cererea reconventionala Piritul poate formula cerere reconventionala, in masura in care pretentiile sale indeplinesc conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedentiale. Procedura de judecata A) Aspect privitoare la citarea partilor Regula este citarea partilor.

Termenul pentru inminarea citatiei in cursul judecatii, poate fi redus, dupa aprecierea instantei, citatia poate fi imnanata chiar in ziua judecatii, situatie in care instatnta va decide daca piritul si-a putut pregati apararea. Primul termen de judecata trebuie stabilit astfel incat, in pricinele urgent, de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie pentru a-si pregati apararea cel putin 5 zile. Daca s-a incuviinatat ca solutionarea ordonantei sa se faca fara citarea partilor, completul de judecata nu poate sa administreze probe la propunerea reclamantului, si nici nu poate sa asculte concluziile acestuia, pentru ca s-ar incalca principiul egalitatii partilor in justitie. Faptul ca ordonanta poate fi data si fara citarea partilor nu schimba natura contencioasa a acestei proceduri, intrucat partile au interese contradictorii, iar conflictul dintre ele este nascut si actual. B) Termenul de solutionare Judecata ordonantei presedentiale se face de urgent si cu precadere. Daca cererea nu este solutionata la primul termen, instata trebuie sa acorde termene scurte. Dosarul va fi trecut la inceputul listei de sedinta, iar pricina va fi strigata cu precadere, inaintea altor cause. C) Reguli de desfasurare a judecatii Se aplica regulile dreptului comun. Instanta va respinge probele a caror administrare ar necesita un timp mai indelungat, cum ar fi o audiere de martori prin comisie rogatorie, interogatoriul partii care domiciliaza in strainatate si care nu a dat procura speciala mandatarului etc. D) Cheltuielile de judecata In acordarea cheltuielilor de judecata se va tine cont de culpa procesuala a partilor.In cazul in care ordonanta s-a dat fara citarea partilor, paratul poate fi obligat la cheltuieli de judecata numai daca se dovedeste ca a fost pus in intirziere sau era de drept in intirziere inainte de sesizarea instantei, pentru ca numai astfel poate fi retinuta culpa sa proseuala. E) Transformarea ordonantei in actiune de drept comun Reclamantul, iar nu instanta din oficiu, poate sa transforme cererea de ordonata presedentiala in actiune de drept comun. Daca aceasta transformare are loc cind piritul lipseste, instanta este obligata sa amina judecata si sa comunice piritului transformarea intervenita. F) Conexitatea si litispendenta

Nu este posibila conexitatea sau litispendenta intre o ordonata presedentiala si o actiune de drept comun. Este insa posibila conexarea ori intrunirea ca effect al litispendentei, intre doua sau mai multe cereri de ordonanta presedentiala. G) Hotatrarea 1. Particularitati Instanata se pronunta asupra cererii printr-o sentinta, numita ordonanta, si care trebuie sa cuprinda toate elementele unei hotariri judecatoresti. Pronuntarea se poate amina cu cel mult 24 ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 ore de la pronuntare. Ordonata este vremelnica si executorie de drept. Pentru a putea fi pusa in executare, ordonanta nu se investeste cu formula executorie. 2. Cai de atac Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, si de la comunicare, daca s-a dat fara citarea partilor. Termenul de recurs incepe sa curga de la comunicare, respectiv de la pronuntare, daca s-a dat cu citarea partilor, nelegalitatea procedurii de citare poate constitui temei pentru ca partea sa ceara repunerea in termen. Instanta de recurs poate suspenda executarea pina la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cautiuni al carui cuantum este stabilita de instanta. Recursul se judeca de urgent si cu precadere, obligatoriu cu citarea partilor. Ordonata, in afara de recurs, mai poate fi supusa contestatiei in anulare, pentru motivele prevazute de art. 317-318 c. proc. Civ., dar nu si revizuirii. Impotriva executarii ordonantei presedentiale se poate face contestatie la executare. 3) Puterea de lucru judecat Ordonanta nu are putere de lucru judecat in procesul asupra fondului. Nici intr-o noua ordonata, daca imprejurarile de fapt avute in vedere cu ocazia primei judecati nu mai subzista sau s-au schimbat. Hotarirea data asupra fondului are putere de lucru judecat fata de o cerere ulterioara de ordonanta presedentiala.

Refacerea inscrisurilor si hotaririlor disparute

Aceasta procedura isi gaseste aplicare cind se costata disparitia unor inscrisuri din dosarul cauzei, disparitia hotaririi sau chiar a intregului dosar. In cazul in care se invoca disparitia unor inscrisuri extrajudiciare, se vor aplica regulile de drept comun in material probatiunii, iar nu aceasta procedura. Refacerea inscrisurilor sau dosarelor disparate intr-o pricina in curs de judecata Instanta competenta Regula - instanta investita cu judecarea pricinii. Daca in cursul judecatii in prima instanta dispare dosarul, el va fi refacut de prima instanta investita cu judecarea pricinii respective. Daca insa dosarul de prima instanta dispare in cursul judecatii apelului, prin exceptie el va fi refacut de instanta de apel. Numai daca dosarul nu poate fi refacut de instanta de apel, aceasta instanta va judeca din nou pricina in fond. Daca dosarul de prima instanta sau dosarul de apel dispar in cursul judecatii cailor extraordinare de atac, dosarul va fi refacut de instanta investita cu judecarea caii de atac, la fel si in cazzul recursului, contestatiei in anulare, revizuirii. Procedura de urmat Instanta va fixa termen, chiar din oficiu, citind partile, martorii si expertii, va cere copii de pe inscrisurile ce i-au fost trimise de autoritati si de care partile s-au folosit sau de pe inscrisurile depuse de parti, dispunind sa se scoata din registrele instantei toate datele referitoare la inscrisurile ce se refac. Este obligatorie citarea partilor. La refacerea dosarului pot fi folosite si copii legalizate de pe inscrisurile disparate ce se afla in stapinirea partilor, ori altor persoane sau autoritatilor. Actul prin care se finalizeaza procedura refacerii, indifferent de solutie, este o incheiere, care poate fi atacata numai odata cu fondul. Inscrisurile astfel facute tin locul originalelor, oina la gasirea acestore. Refacerea hotaririlor disparate Ceea ce a disparut in acest caz este doar hotarirea, restul dosarului fiind in continuare la dispozitia instantei. Instanta competenta Regula este ca refacerea hotaririi disparute este de competenta instantei care a pronuntat aceasta hotarire. Numai in cazul in care hotarirea atacata cu apel nu poate fi refacuta de prima instanta, se va trece la refacerea ei de catre instanta de apel sau instanta de apel va rejudeca hotarirea pe fond.

Instanta de recurs nu este competenta, pe de alta parte, daca in timpul judecarii recursului dispare hotarirea instantei de apel, ea va fi refacuta de instanta de apel. Procedura de urmat A) Modul in care va proceda instanta Instanta competenta este obligate sa respecte o anumita ordine a mijloacelor folosite pentru refacerea hotaririi, fara sa aiba un drept de optiune intre acestea. Hotarirea se reface cu prioritate dupa cel de-al doilea exemplar pastrat la mapa de prima instanta. Numai daca a disparut si acest exemplar, vor fi folosite copii legalizate de pe hotarire, aflate la parti sau la alte persoane. B) Respingerea cererii de refacere a hotaririi Daca in cursul judecatii a fost gasita hotatrirea disparuta, cererea va fi respinsa. C) Anularea hotaririi refacute Daca ulterior judecatii hotarirea disparuta a fost gasita, hotarirea refacuta va fi anulata de catre instanta care a pronuntat-o, fara citarea partilor, prin incheiere, data in camera de consiliu, supusa acelorashi cai de atac prevazute de lege pentru hotarirea anulata.

Oferta de plata si consemnatiunea Oferta de plata A) Conditii de valabilitate 1. Sa fie facuta creditorului, ce are capacitatea de a primi sau celui care are dreptul de a primi pentru el; 2. Sa fie facuta de o persoana capabila de a plati; 3. Sa fie facuta pentru toata suma exigibila, inclusive pentru toate sumele datorate, pentru cheltuieli lichidate si pentru o suma oarecare in privinta cheltuielilor nelichidate, suma asupra careia se poate reveni, dupa lichidarea acestor cheltuieli; 4. Temenul sa fie implinit, daca a fost stipulate in favoarea creditorului; 5. Conditia sub care datoria s-a contractat sa se fi indeplinit:

6. Oferta sa fie facuta in locul ce s-a hotarit pentru plata, si daca locul pentru plata nu s-a

determinat printr-o conventie speciala, sa fie facuta sau creditorului in persoana, sau la domiciliul sau, sau la domiciliul ales pentru executarea conventiei; 7. Oferta sa fie facuta printr-un executor judecatoresc competent pentru astfel de acte (executorul judecatoresc de pe linga instanta domiciliului creditorului sau a domiciliului ales). B) Procedura ofertei reale Procedura consta intr-o somatie trimisa creditorului, prin intermediul executorului judecatoresc, in care se arata ziua, ora si locul unde suma sau obiectul oferit de debitor urmeaza sa fie predate. In cazul in care creditorul primeste suma sau obiectul oferit, se va incheia un process verbal, semnat de executor, de creditor si de debitor, in care se va constata plata. C) Oferta reala facuta in fata instantei Oferta se poate face si in timpul procesului. In acest caz nu e mai nevoie de consemnare, instanta punind pe creditor in intirziere sa primeasca suma. O asemenea oferta s-ar putea face si in apel, fiind un mijloc de aparare fata de actiunea principal. D) Efectele ofertei reale In cazul in care creditorul primeste suma sau bunul oferit, oferta facuta are drept consecinta liberarea debitorului. In caz contrar oferta reala e doar o conditie pentru valabilitatea consemnatiunii. Ea singura neurmata de consemnatiune nu duce la liberarea debitorului.

Consemnatiunea A) Cind se face Daca creditorul nu se prezinta sau refuza sa primeasca suma sau obiectul oferit, executorul judecatoresc va incheia process-verbal in care va arata daca creditorul a iscalit ori n-a putut sau n-a voit sa iscaleasca. In acest caz pentru a se libera de datorie, debitorul va putea sa consemneze suma sau bunul oferit la Casa de Economii si Consemnatiuni sau, dupa caz la o unitate specializata, iar recipisa se va depune la executorul judecatoresc de pe linga instanta domiciliului creditorului sau al domicilului ales.

B) Conditii de valabilitate a consemnatiunii Pentru valabilitatea consemnatiunii nu este necesar ca ea sa fie autorizata de judecator.
1. Consemnarea trebuie sa fie precedata de o somatie adresata creditorului, in care sa se

arate ziua, ora si locul unde suma oferita se va depune. Aceasta somatie priveste consemnarea si este diferita de consemnatia pentru oferta reala; 2. Debitorul sa depuna intreaga suma datorata, inclusive dobinda care a curs pina in ziua depunerii.

Sesizarea instantei A) Instanta competenta Indiferent de valoarea sumei consemnate, cererea in aceasta procedura este de competenta judecatoriei de la domiciliul piritului. B) Forma cererii de sesizare a instantei Cererea trebuie sa indeplineasca cerintele de forma pentru cererea principal. C) Obiectul cererii Dupa consemnare, debitorul trebuie sa se adreseze instantei pentru validarea platii facute in aceste conditii. La rindul sau, creditorul poate cere anularea ofertei de plata si consemnatiuni. D) Efectele hotaririi de validare Debitorul este liberat, oferta reala urmata de consemnatiune, daca sunt appreciate valabil facute, tin loc de plata, si suma consemnata este in rezico-pericolul creditorului. Debitorul nu poate, nici cu consimtamintul creditorului, sa retraga suma depusa, in paguba codebitorilor sau fidejusorilor.

E) Cheltuielile ofertei reale si consemnatiunii Cheltuielile ofertei reale si consemnatiunii, valabil facute, sunt in sarcina creditorului.

Procedura ofertei reale cind bunul datorat este un lucru cert

In acest caz, in somatia trimisa creditorului se va indica drept loc de predare locul unde se afla bunul. Daca la data stabilita, creditorul nu-si ia bunul, iar debitorul are nevoie de locul unde este asezat, debitorul poate cere instantei aprobarea pentru a-l pune in alta parte.

Divortul Formele desfacerii casatoriei prin divort Prin accord Pentru motive temeinice

Instanta competenta Competenta materiala de prima instanta in solutionarea unei cereri de desfacere a casatoriei revine tribunalului pentru minori si familie. Competenta teritoriala revine : Tribunalului in circumscriptia caruia se afla ultimul domiciliu comun al sotilor, cu conditia ca la data introducerii actiunii cel putin unul dintre soti sa locuiasca in raza acestei instante. Tribunalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul piritul, daca sotii nu au avut domiciliu comun sau daca nici unul dintre ei nu mai locuieste in circumscriptia tribunalului in care se afla cel din urma domiciliucomun. Tribunalului in circumscriptia caruia isi are domiciliul reclamantul, daca piritul nu are domiciliu in tara.

Sesizarea instantei Legitimare procesuala active Actiunea de divort are character strict personal, astfel incit poate fi introdusa numai de soti. Nu pot introduce actiunea, si nici nu o pot continua: Mostenitorii sotilor, deoarece casatoria inceteaza prin deces; Creditorii, pe calea actiunii oblice, deoarece obiectul principal al actiunii nu este de natura patrimoniala;

Procurorul

Alienatul sau debilul mintal nepus sub interdictie, poate introduce actiunea de divort in momentele sale de luciditate. Si interzisul judecatoresc poate sa introduca actiunea de divort in momentele de luciditate. Cererea de divort A) Continutul Va mai cuprinde numele copiilor minori nascuti din casatorie sau care se bucura de situatia legala a copiilor nascuti din casatorie. La cerere se va alatura un extract de casatorie si cite un extract de nastere al copiilor minori. Instanta este obligata sa se pronunte asupra incredintarii copiilor minori si a pensiei de intretinere datorata acestora, chiar daca nu a fost sesizata cu o cerere accesorie in acest sens. O alta cerere accesorie care se solutioneaza obligatoriu o data cu divortul, este cea privitoare la numele sotilor. Mai pot fi formulate pretentii in legatura cu impartirea bunurilor commune, pensia de intretinere pe care si-o datoreaza sotii, atribuirea benefciului contractului de inchiriere a locuintei ce a constituit domiciliul conjugal. B) Taxa de timbre Cererea de divort se timbreaza cu taxa judiciara de timbre in suma fixa. C) Depunerea cererii Cererea de divort, impreuna cu inscrisurile doveditoare se va prezenta personal de catre reclamant presedintelui judecatoriei. Cererea de divort nu poate fi depusa prin reclamant. D) Fixarea termenului Presedintele instantei, primind cererea, va da reclamantului sfaturi de impacare si , in cazul in care acesta staruie in cererea sa, va fixa termen pentru judecarea cauzei. Intimpinarea Pirtul nu este tinut sa faca intimpinare

Cererea reconventionala

A) Termenul de depunere Dupa inregistrarea cererii de divort formulate de un sot, celalalt sot nu mai poate solicita desfacerea casatoriei pe cale principal, ci numai prin intermediul unei cereri incidentale. Daca totusi piritul a sesizat o alta instanta, aceasta din urma va trebui sa isi decline competenta in favoarea primei instante sesizate, in vederea conexarii pricinilor. Pentru faptele petrecute pina la prima zi de infatisare in prima innstanta, piritul trebuie sa depuna cererea pina la prima zi de infatisare. Pentru faptele petrecute dupa prima zi de infatisare, cita vreme cererea principal este inca inaintea primei instante, cererea reconventionala poate fi introdusa pina la inceperea dezbateriolr asupra fondului, in cererea reclamantului. Piritul poate depune reconventioanala pina in momentul in care prima instanta da cuvintul in fond asupra cererii principale. Daca motivele de divort s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor la prima instanta si in timp ce judecata se afla in apel, cererea piritului va fi facuta direct la instanta investita cu judecarea apelului.

B) Sanctiunea nedepunerii cererii reconventioanale in termen Sanctiunea va fi decaderea pentru sotul pirit din dreptul de a cere divortul, afara de cazul cind cererea reclamantului a fost respinsa si motivele divortului s-au ivit in urma. C) Judecarea cererii reconventionale Cererea piritului se va face la aceeasi instanta si se va judeca impreuna cu cererea reclamantului. Cererea reconventionala nu poate fi disjunsa si judecata separate, chiar daca, la data formularii ei cererea principal era in stare de judecata. D) Nedepunerea cererii. Consecinte. In principiu, formularea cererii reconventionale, nu este obligatorie.

In lipsa cererii reconventionale, instanta nu va putea sa dispuna desfacerea casatoriei atunci cind motivele invocate de reclamant sunt neintemeiate, ori din dovezile administrate rezulta culpa exclusive a reclamantului. Daca piritul doreste sa obtina desfacerea casatoriei din culpa exclusive a reclamantului, cererea reconventionala este obligatorie.

Cererea de pensie de intretinere Cererea de pensie de intretinere,facuta pina in momentul in care instanta s-a pronuntat asupra divortului, se va face la instanta investita cu cererea de divort, chiar daca intre timp s-au ivit schimbari cu privire la domiciliul partilor.

Luarea unor masuri vremelnice Instanta poate lua pe tot timpul procesului, prin ordonanta presedentiala, masuri vremelnice cu privire la incredintarea copiilor minori, la obligatia de intretinere, la alocatia pentru copii si la folosirea locuintei, etc. Cererea de ordonanta presedentiala se adreseaza instantei competente sa judece divortul, indifferent daca aceasta cerere se mai afla sau nu pe rolul sau la momentul inregistrarii ordonantei. Cererea este admisibila chiar daca este formulata inaintea primului termen de judecata asupra fondului.

Procedura de judecata a divortului Infatisarea personala a partilor Inaintea instantei de fond nici una dintre parti nu va putea sa ceara judecarea in lipsa. Exceptii cind partile se vor prezenta prin mandatar: Unul dintre soti executa o pedeapsa privative de libertate Este impiedicat de o boala grava Este pus sub interdictie Are resedinta in strainatate In etapa recursului, daca reclamantul este recurrent, poate fi reprezentat chiar daca nu se afla in situatiile de exceptie prevazute in art. 614 de mai sus.

Prezenta obligatorie a reclamantului

Respingerea cererii ca nesustinuta Daca la termenul de judecata, in prima instanta in prima instanta, reclamantul lipseste nejustificat si se infatiseaza doar piritul, cererea va fi respinsa ca nesustinuta. Daca nici una dintre parti nu se prezinta se va suspenda judecata. Apelul, sau dupa caz recursul reclamantului impotriva hotaririi prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai piritul. In situatia in care divortul a fost admis, iar motvele recursului exercipttat de reclamant privesc fie modul de apreciere a culpei in destramarea relatiilor de familie, fie modul de solutionare a unei cereri accesorii, daca reclamantul lipseste dar se prezinta piritul, recursul va fi judecat in conditiile art. 152 C proc. Civ.

Citarea piritului Daca procedura de citare a sotului pirit a fost indeplinita prin afisare, iar acesta nu s-a prezentat la primul termen de judecata, instanta va cere dovezi sau va dispune cercetari pentru a verifica daca piritul isi are domiciliul la locul indicat in cerere, si daca constata ca nu domiciliaza acolo, va dispune citarea lui la domiciliul sau, precum, si daca este cazul, la locul sau de munca.

Publicitatea sedintei de judecata Cererea de divort se judeca in sedinta publica. Exceptia: Instanta va putea sa dispuna judecarea in camera de consiliu, daca va aprecia ca prin aceasta s-ar asigura o mai buna judecare sau administrare a probelor. In toate cazurile, hotarirea se pronunta in sedinta publica.

Particularitati privind probele A) Derogari de la dreptul comun In procedura de divort se deroga sub urmatoarele aspect:

- Rudele si afinii pina la gradul al treilea inclusive, cu exceptia descendentilor, pot fi audiati ca martori, pentru aceasta nu este necesar acordul partilor. - Interogatoriul nu poate fi cerut pentru dovedirea motivelor de divort (a capatului principal de cerere). Reclamantul poate sa solicite administrarea acestei probe in legatura cu cererile accesorii. Piritul poate sa administreze proba pentru combaterea motivelor de divort.

B) Ascultarea copiilor minori In vederea incredintarii copiilor minori, instanta ii va asculta, daca au implinit virsta de 10 ani, in camera de consiliu, si daca instanta gaseste potrivit, va asculta copilul minor, fara ca partile sau alte persoane sa fie de fata. C) Ascultarea autoritatii tuteleare Instanta este obligate sa asculte si autoritatea tutelara, atunci cind se pune problema incredintarii copiilor minori. Autoritatea tutelara va putea sa-si comunice parerea si printr-o adresa prin care, informind instanta cu privire la traiul sotilor si modul in care sunt ingrijiti copiii, sa propuna masurile ce crede ca vor trebui luate in interesul acestora. Pe de alta parte, constatind ca autoritatea tutelara nu a fost legal citata, instanta de recurs nu va casa cu trimitere spre rejudecare, ci va retine cauza si o va judeca in fond, dispunind citarea autoritatii tutelare, deoarece autoritatea tutelara nu este parte in process. Actele de dispozitie ale partilor Exista derogari fata de dreptul comun. Reclamantul poate sa renunte la cerere in tot cursul judecatii inaintea instantei de fond si apel, chiar daca piritul se impotriveste. Renuntarea reclamantului nu are nici o inriuire asupra cererii facute de pirit. Daca renuntarea la judecata intervine in etapa recursului, instanta nu poate sa dea eficienta manifestarii de vointa a reclamantului decit daca piritul nu se impotriveste. Actiunea de divort se va respinge prin impacarea sotilor in orice faza a procesului, chiar daca intervine in instanta de apel sau de recurs, iar apelul ori recursul nu sunt timbrate conform legii. Reclamantul va putea porni o noua cerere pentru fapte petrecute dupa impacare, si in acest caz se va putea folosi si de faptele vechi. Hotarirea data in urma impacarii

partilor este irevocabila, motiv pentru care nu poate fi declarata o cale de atac numai pentru a cere continuarea procesului de divort. Cel mult in calea de atac poate fi pusa in discutie regularitatea conditiilor in care s-a luat act de impacare.

Hotarirea de divort A) Particularitati Daca ambele parti solicita aceasta, hotarirea prin care se pronunta divortul nu se va motiva. B) Solutii asupra divortului Daca dispune divortul, instanta va dispune desfacerea casatoriei:
-

Din culpa exclusive a piritului, atunci cind din probele administrate a rezultat ca este singurul vinovat de vatamarea grava a raporturilor dintre soti. Din culpa ambilor soti, chiar daca piritul nu a facut cerere reconventionala, dar din dovezile administrate reiese vina amindurora. Din culpa exclusiva a reclamantului, daca piritul a introdus cerere reconventioanala si din probe a rezultat numai vinovatia reclamantului. In aceasta situatie, va fi admisa cererea reconventioanla si va fi respinsa cererea principal. In cazul divortului prin consimtamint mutual, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.

C) Cai de atac Termenul de apel precum sic el de recurs este de 30 de zile sic urge de la comunicarea hotaririi. Apelul sau dupa caz recursul reclamantului impotriva hotaririi prin care s-a respins cererea va fi respins ca nesustinut, daca la judecata se prezinta numai piritul. Apelul sau recursul piritului va fi judecat chiar daca se infatiseaza numai reclamantul. Hotarirea data in materie de divort nu este supusa revizuirii. Divortul prin acordul partilor Cererea de divort se semneaza de ambii soti. Atunci cind este cazul, in actiunea de divort, sotii vor stabili si modalitatile in care au convenit sa fie solutionate cererile accesorii divortului.

Primind cererea de divort, presedintele instantei va verifica existent consimtamintului sotilor, dupa care, va fixa un termen d doua luni in sedinta publica.Presedintele instantei nu mai are obligatia de a da partilor sfaturi de impacare. La termenul de judecata, instanta va verifica daca sotii staruie in desfacerea casatoriei pe baza acordului lor, si in caz afirmativ, va trece la judecarea cererii, fara a administra probe cu privire la motivele de divort. Pentru solutionarea cererilor accesorii privind numele pe care sotii il vor purta dupa divort, pensia de intretinere si atribuirea locuintei, instanta va putea dispune, atunci cind considera necesar, administrarea probelor prevazute de lege. Hotarirea este definitive si irevocabila numai in privinta solutiei date divortului. Pentru celelalte cereri accesorii, hotarirea este supusa cailor de atac, in conditiile legii.

Procedura impartelii judiciare Instanta competenta Competenta materiala Indiferent de valoarea masei bunurilor de impartit, competenta de prima instanta apartine judecatoriei. Daca cererea de partaj este accesorie sau incidentala, vor fi urmate regulile inscrise in art. 17 C. proc. Civ. Daca cererea de imparteala a fost facuta pe calea unei contestaii la executare, competenta materiala apartine instantei de executare care este judecatoria. Competenta teritoriala Competenta teritoriala se determina diferit in functie de cauza impartelii. Astfel: In caz de partaj succesoral, competenta teritoriala apartine instantei de la ultimul domiciliu al defunctului.

In cazul impartirii bunurilor commune ale sotilor competenta apartine instantei prevazute de art. 607 C. proc. Civ., daca imparteala a fost solicitata in cadrul procesului de divort. Daca imparteala este ceruta pe cale principal, in timpul casatoriei sau dupa desfacerea acesteia, competenta este instanta domiciliului piritului, daca in masa sunt numai bunuri mobile, sau instanta in raza careia se afla imobilul, cind in masa de impartit se afla un astfel de bun. In toate celelalte cazuri de partaj, competenta se determina potrivit art 5 sau 13 C. proc. Civ.

Cererea de chemare in judecata Elementele speciale ale cererii de imparteala Reclamantul este obligat sa arate in cerere:
-

Persoanele intre care urmeaza a avea loc imparteala, se are in vedere toti ceilalti copartasi. Actiunea poate fi pornita si de succesorii copartasilor, de creditorii acestora, precum si de procurer. Titlul pe baza caruia se cere imparteala, se are in vedere titlul in baza caruia s-a nascut starea de proprietate comuna. Bunurile supuse impartelii si evaluarea lor. Locul unde se afla bunurile si persoana care le detine sau le administreaza trebuie indicate daca s-a solicitat si aplicarea unui sechestru asigurator sau sechestru judiciar.

Sanctiunea lipsei elementelor speciale Elementele esentiale sunt cele privitoare la persoanele intre care urmeaza sa aiba loc imparteala, titlul pe baza caruia se cere imparteala si bunurile supuse impartelii. Lipsa lor va fi sanctionata cu nulitatea cererii de partaj. Completarea masei bunurilor de impartit Daca la momentul sesizarii instantei, reclamantul a omis sa mentioneze in cerere unul sau mai multe bunuri, oricare dintre parti va putea, pe tot parcursul procesului in prima instanta sa ceara completarea masei partajabile. Prescriptia dreptului la actiune Cererea de imparteala poate fi introdusa oricind, fiind imprescriptibila extinctive. Procedura partajului

Luarea declaratiilor partilor La prima zi de infatisare, daca partile sunt prezente, instanta le va cere declaratii cu privire la fiecare dintre bunurile supuse impartelii si va lua act, cind este cazul, de recunoasterile si acordul lor cu privire la existent bunurilor, locul unde se afla si valoarea acestora. Daca declaratiile sunt facute verbal, recunoasterile si acordul partilor pot fi obtinute pe calea interogatoriului administrat din oficiu. Daca una dintre parti, sau ambele, nu se prezinta sau refuza sad ea o declarative, aceasta atitudine procesuala poate fi apreciata in sensul ca nu exista recunoastere sau acordul la care se refera textul, ceea ce va determina instanta sa procedeze potrivit art 673 C. proc. Civ.(partajul propriu-zis). Acordul partilor poate fi primit si dupa prima zi de infatisare. Imparteala prin buna invoiala In tot cursul procesului instanta va starui ca partile sa imparta bunurile prin buna invoiala. Hotarirea prin care se dispune imparteala prin buna invoiala se da fara drept de apel, iar daca partile se infatiseaza intre termene, judecata poate avea loc si in camera de consiliu. Imparteala se poate face prin buna invoiala si daca printer cei interesati se afla minori sau persoane puse sub interdictie, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei tutelare, precum si, daca este cazul a ocrotitorului legal. In cazul in care intelegerea priveste imparteala numai a anumitor bunuri, instanta va lua act de aceasta invoiala si va pronunta o hotarire partiala, continuind procesul pentru celelalte bunuri. Etapele partajului Cind instanta nu are suficiente elemente pentru formarea loturilor, procesul de partaj parcurge doua etape: darea unei incheieri care cuprinde elementele aratate la art. 673 alin. 1 C. proc. Civ., si partajul propriu-zis. Darea incheierii conform art. 673 alin. 1 c. proc. Civ A) Continut. Particularitati Daca pentru formarea loturilor sunt necesare operatii de masuratoare, evaluare si alte asemenea, pentru care instanta nu are date suficiente,ea va da o incheiere prin care va stabili elementele aratate la art. 673 alin. 1 C. proc. Civ.,intocmind in mod corespunzator minuta prevazuta de art. 258.Prin aceeasi incheiere instanta va dispune si efectuarea unei expertize pentru formarea loturilor.

Incheierea va cuprinde bunurile supuse impartelii, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de proprietate comuna pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Este obligatoriu ca pentru incheiere sa se intocmeasca minuta, sub sanctiunea nuliatatii atit a incheierii, cit si a hotaririi. Incheierea trebuie sa fie motivata in fapt si in drept, este o incheiere interlocutorie, motiv pentru care instate nu mai poate reveni asupra ei. B) Raportul de expertiza Raportul de expertiza va arata evaluarea si criteriile avute in vedere la stabilirea acesteia, va indica daca bunurile pot fi comod partajabile in natura si in ce mod anume, propunind loturi ce urmeaza a fi atribuite. C) Caracterul facultative al incheierii Incheierea este necesara numai in cauzele complexe sub aspectul determinarii masei da impartit, al calitaii de copartasi a partilorsau al intinderii drepturilor cuvenite fiecaruia. Ea poate lopsi in cauzele simple, chiar daca sunt necesare operatiuni de evaluare si masurare. Lipsa incheierii nu va atrage nulitatea hotaririi. D) Efectele necompetentei sau ale perimarii asupra incheierii Daca dupa pronuntarea incheierii instanta isi declina competenta ori hotarirea de partaj este casata pentru necompetenta, instanta competenta trebuie sad ea o noua incheiere. Daca dupa darea incheierii, procesul a ramas in nelucrare si a intervenit perimarea , intr-o noua cerere de partaj trebuie data alta incheiere. E) Darea unei noi incheieri In cazul in care dupa pronuntarea incheierii, dar mai inainte de pronuntarea hotaririi de imparteala, se constata ca exista si alti coproprietari sau ca au fost omise unele bunuri care trebuiau supuse impartelii, fara ca, privitor la acesti coproprietari sau la acele bunuri, sa fi avut loc o dezbatere contradictorie, instanta va putea da la cererea partii interesate sau din oficiu, o noua incheiere, care va cuprinde , dupa caz, si coproprietarii sau bunurile omise. In aceleasi conditii instanta poate, cu consimtamintul tuturor coproprietarilor, sa scoata un bun care a fost cuprins din eroare in masa de impartit. F) Calea de atac impotriva incheierii Incheierea poate fi atacata cu apel, sau dupa ca recurs odata cu fondul, fiind supusa acelorasi cai de atac ca si hotarirea data asupra fondului procesului Partajul propriu-zis

Partajul propriu-zis consta in formarea si atribuirea loturilor. Daca partile nu se invoiesc instanta va stabili bunurile supuse impartelii, calitatea de coproprietar, cota-parte ce se cuvine fiecaruia si creantele nascute din starea de coproprietate pe care coproprietarii le au unii fata de altii. Daca se imparte o mostenire instanta va mai stabili datoriile transsmise prin mostenire, datoriile si creantele comostenitorilor fata de defunct, precum si sarcinile mostenirii. Instanta va face imparteala in natura. In cazul in care loturile nu sunt egale ca valoare, ele se reintregesc cu o suma de bani. A) Modalitati de realizare a partajului In natura, prin formarea si atribuirea de loturi; Atribuirea intregului bun unui copartas; Vinzarea bunurilor.

Partajul in natura Aspect generale Criteria avute in vedere la formarea si atribuirea loturilor Sulta Atribuirea bunului Procedura atribuirii provizorii Atribuirea definitive Impartirea sumelor depuse Vinzarea bunurilor Vinzarea de catre parti prin buna invoiala Vinzarea de catre executorul judecatoresc Consemnarea partajului Hotarirea asupra partajului Felul hotaririi Efectele hotaririi Executarea hotaririi

Inchiderea dosarului

Cererile privitoare la posesiune Definitie Particularitati Clasificare Procedura de judecata Conditii de exercitiu A) Conditiii speciale pentru actiunea in complingere B) Conditii speciale pentru actiunea in reintegrare Instanta competenta Legitimare procesuala active Aspect generale Situatia proprietatii commune A) In raporturile dintre proprietarii comuni B) In raporturile cu tertii Particularitati privind judecata Hotarirea

Dispozitii privind solutionarea litigiului in materie comerciala Competenta in litigiile comerciale Competenta materiala Competenta teritoriala

Procedura concilierii directe Particularitati Sesizarea instantei cererea de chemare in judecata A) Cuprins B) Sanctiuni aplicabile Obligatii la depunerea cererii Particularitati privitoare la luarea masurilor asiguratorii Intimpinarea si cererea reconventionala Intimpinarea. Caracteul obligatoriu Cererea reconventionala Procedura de judecata Asistarea partilor sau reprezentantilor lor Obligatii privitoare la efectuarea procedurilor de citare si comunicare Desfasurarea ce celeritate a procesului Participarea tertilor in litigiile comerciale Staruinta in solutionarea litigiului prin intelegerea partilor Hotarirea data in materie comerciala Caracterl de drept comun