Conf. dr. CONSTANT IN RADU Con f. dr. CONSTANT IN DRAGU)IN Con(. dr.

LUCIA DRAGU~IN

APLICATII DE . ALGEBRA, GEOMETRIE $1 MATEMATICI SPECIALE

.
0/TURA 0/0ACT!CA

W PEDAfJOOICA,

BlJClJRE~TI - 1991

.1\lanuscrisul Ju criirii a rost nnali7al ~ i 11probal de colrctiYU) C:~tcdrci Malematici 1, de Consiliul proftsoral nl Faculli\\ii de Transporturi ~ i de Uiroul Senalului ln stitutului Polilchnic Bucure~li.

J,wrttrea He n
7110 I' tr fll

tc- - IIH'C
arlr
1 1l

mbttUJl~lll'r ,

f)l eflit~~

pt 'C

r~

aie. . matematicii.

..

Pk:tl:' ~7edt

Elevii din cla. cele c

de av" I . I' Praotic, m~ler

pe1~tl'U.

o JJarte din notiun

anali~ i

matetnatic rlea e t for intl;,,,zuctiva care rezol11area prob~ In p1im.a par ,. a d >Ua solntiile. blemele mzi dific

de

(JI'arlt6l

cle di i

. 'r. plan:

35 l07A

C.T . ::!9.30

R .T . :22 l\)IJ I

Tipa rul e:-..cculal suh comanda nr. 446 Ia I. 1' .. ,T' niversul"

lSBN 973-30-0491-X

or : J!ll'nn

Op r i~NUIII

milru ':imalenic

PR EFA TA
I ,w.:mrea se adrMIPa. zli studentilor din institntele tehnice, de ln facnltutile de wrui ' -- IIU'Ga1~i<:l~ 1 cle fi zica, de conslnWtii, 6CO?tOinice, rJ.in vnstitutele dt fi!Oincri, carlrrlor dirf.actiue din, inva,tam1nl'l.~l superior ~i dvn inviifiimintul u, pr wm ;~i inginerilor ~i spP.r.in,l.i.~tilm care se intereseaza de aceste do men ii . matematicii. Elevii din clasele superioare de; liceu, pot giisi o serie d~ JUobleme, mai com,tecit cele ottprinse in mant~alele $VOlare, care 'sa-i ajute i-n eforturile lor desavi?'?'i?ea pregatirii te01etice ?i practice. Pra.ctic, m,aterialul .cuprins in, lnura,.e, t.t 'J >pera prin p1oblem.e ?i apLicafii ttrte din notiunile de baza ale algebrei liniaTe, gearnetriei anaz.itioe ~i diferenfialB nuttematice ~i matematioilor speoiale. oa,rtea este formata din nouii capitole; fiecare capitol a1e la i.nceput o J~ch, <te care cttprinde cele mai importante definitii ~i teoreme folosite 1a rr2n r:M7J:1'tm ]JJ'!>blemelot din capitulul 1espectiv .lr pri11~~ parte s'int date enwnturile problemelor sau exercitiilor, iar in partea d~>Ua solt~tiile, in/l.icatiile ~i rii~punswile. Pe cit posibil s-a uTmiiri't ca prom'li dificile sii fi e l'(jzolvale tn intregim'3, iar p e ntrt~ celelalte (irl funvf,ie gtadu,l de dificultate) sint p1ezentate indica,tii satt 1asp-wnsuri. Ltcrarea esle i nso,tita cle o bibliografie destuL le complete, pentrtt oct citilorul lfi/,-i rnsu?easua mxi bine partea teoretiaii la care se referc/, problemele C'l$t>A:Ji#ile, simttUan cu deprinderile cle aplicare. T er minoloyia ~i nola#ile f sr ~e.ltJctrtte 'VU 'C'..fMf,ie pentru a se oaoli dificultiiJi{.e de inJelegere care tin ma,i r. de Janna decU de wnfitHtt. J!'af"i, rlP- l1 tariirile de p1ojil apropiat, prezenta lucrare se deoseb e.~te prin, fJ1:ublemt' !]i-r&t:tlf!_ elaborate cle antori in, cadrul actinitiitii din Instittttul Politehnic diP rrt! rc: ti, precttm fi pn>n '1/Wdttl de imiJinare a nnjiunUor c le algebra, gcomet1ie , rl i::ii. mafernatica $i malematici Speciale.
lflf{

CUPRINS

1
1J inter;
!}
~3

CAP. I. SPATII \ 'ECTORJALE - 1. Spll\ii Yectoriale I. . . . . 2. Spalii euclidiene !' ... . CAP. 11. OPERATOR I (1 RAl\'SFCRl\IARl) Lll\' IARl'. 1 . Operntori liniari, nucleu. imagine. 1\Jatricca unui operator liniar . . . . . . . 2. Yalori ~ i Ycctori proprii. J'olimm cnrl!l'tcristic. Fom c c. ncnicc .Polinrmrc ~i !uncJii d'C matrke . . . . . . . . . . . . . . f S. Operatori liniari pe ~pntii cuclidicJ~ c ........ . CAP . llJ. FORME BlLl ' TARE ~~ PATRATICE . . . . . 1 . F.orn~ c biliniare ~i pi'i1ra1in. :r.:atricea ata~ata unci forme. 2. Fom:e l'anonice. Si!;natma ... , ... ... . CAP. 1\' . r::REAITA ~I FLA!'U. 1 . SPA'flC. TRA!'SFORllfARI DE COORDONATE CAP . Y. CONJCE l?l CCADRICE. GE!'ERARl DE SCPRAFETE : 1 . Curbc aJgebrice de ordi!JU] al doilea (('tnice) . . . . . 2. Suprafete algebrice de onlinul al doilt'a (cuadrice) . . . . . J. Generiiri de suprarete . . . . . . . . . . . . . . . . . . 0 P. Yl. GEOMETRIE DlFEHEl'\'flALA (TEORJA CCRBELOR 'fELOR) 1. Cur be pl:mc . . i 2. Curbe In spllp n ?.. Suprafete CA !'. YIT . M"CL'flJIIl. Fl?\CTli. SPATH l\1E1RICE: i 1. ()JJeralii cu mulj.in.i. Relll\ii. Func!ii . . . . . . f :.!. ~patti metricc. Spalii normate. tfopologie metril'iia .
3.
~il'nri

Mul

-+

kl

30

vect

38
H

53
53 61 6l

67 77
8~

8!t
9~

re pl

I SUPRAFE-

~i)

10l
1(1
11\1 11 :1

In spapi metrice

. . . . . . . . . . . . .
1 :J:S

4: Seri i tJUmerice . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP ~ Vlll. COl\TiNUTATE. DIFERE pABILITATE. 1. Limite de fm:cpi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2 . Continuitate. Continuilote uniformii. Funqii continue pe mutpmi {'Ompactc ~i pe mulpmi contxe. S1miccnUnuitnte . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . tfcren iabilitale Fr cbet Diferru\inbilita1e In dirrc1ir. Difcren,illbilitalc Gteaux . erl\ate partiale de ordin ~uperior. DeriYate ~i difrnnpale Frldwt d,t ordin supc~ riur. Form~1la lui Taylor. Diftom.orfism . Funrpi i.lliJlljcitf Deptnuen!li fun cpon.lll\ \l.5l Ex trcnH' llbere. Extrerr.e condJ\!Oll:ltc . . . . . . . . . . . . . . . . . . CAP. IX . ~IRt' Rl ~I SERli DE Fl'KCTll irul'i ~i serii de rune! ii . . rrii dt ptltf'Ti. Strii T:a~ lor erii rou. itJ' trigom n dricc Soh!Jil Capitolul 1 .. .. . - Capitoll1l JI Capt tolul Ill -~ Capilolul 1\' Capitolul V npitolu l \ ' 1 C:rpitolul YJI C:~pilolul \ ' 11l .
,.;.,-~

m
laS
lG. 172

137
1!'~

2(1~i}::

21

23
'M2

.:.II 2\1 .

C;pitolul ])\

BlBLlOGHAFIE

Copitolul I
SPATII VECTORIALE

ln aceasta lucmre prin corp vom inyelege un corp comutativ.

9 23 30 38
4-t
5:~

DefiniJia 1.1. Fie V o multime inzestrata cu doua legi de compozitie, una interna, (x, y) ~ x + y, notata aditiv ~i una externa : K x V ~ V, (lc, x) -+ ~ k x , multimea K fiind un corp fixat ale carui clemente se numesc scalari. Multimea \ r, inzestrata cu aceste doua legi de compozi~ie, se num~tc spa~iu vectorial (liniar) peste corpul K( sau K-. patiu vectorial (liiDar)) dad1:

' .-:

) are structura de grup abelian. 1 x . x , ( V) x e V iar 1 E K unitate tlin K.

E

5S

Gl
6'

b) (k.l)x = k(lx) , '<Fx

c) (k
d)

~i lt, l E

K.

67

+ l)x = kx + lx, v x e v i k, l e K. k(x + y) = kx + ky, V x, y e V i 7c e K.

71
8:! 86
IL

95
10:!

l OG
111J 11 :1

Dad\ K = R, atunci spatiul vectorial peste R se num~te spa~iu vf'ctorial real, ia.r daca K = C spatiul vectorial peste C se nume~te spatiu vectorial compl~x . Elementele multimii V se numesc vec;t()ri. DefiniJi a 1.2. Fie V un K-spa~iu veerorial ~i U c V o , ubmulpme nevida; U se nume~te sub!ipatiu vectorial allui V dacli. : 1) (U, +) ete subgrup in (V, +); 2) ( V) k E K 1i '1 x E U rezulta k x E U
~.~an

,U e

ub1;_pat iu ve.ct()rial al h1i V

>

+ '!1 E U,
E

kx

U, V x

V x, !JEll E U ~i k E K

1'

numit ,criteriu de ub patju". Teorema 1.3. Dadi, lJll U2 c V sint ~;ubspat-ii vectoriale ale 1ui V, ~tunci: 1) Multi..rnea U1 + l i 2 = {v = t 1 + v2 lv1 E l11 ~i v 2 e U 2}, nu111ita !'um;t a celor ua subspatii, este un subspa~iu vectorial al lui V. 2) Intersec\ia U 1 n U 2 este un subSJ)a,tiu vectorial allui V. 3) Rel.miunea 1. 1 u U 2 nu este un subspa~;iu vectorial allui V.
Ob
l!e

16~

171

define~te reCUl'RiV

ert,ofia 1.4. S1.1mauneifamiliifinitcde subRpa\,iiU 17

,U,.

Defi1~iJia 1.5 . a.le lui v ~i ul + Ua anrua !or. R1.1 ma. de subspatii se mune~te sum:l. clirecta, ~i not.am li1 EB U2 , daca ul n u2 = {0} ({0} - subspatiul nul).

-~ ui = c~: u,) + U,.. Fie UJ: u2 c \ Tdoua subs:patii ''eCtOI'iale

prin

de n

0 b s e r v a! i a 1.6. Se poa.te dcfini recmsiv uma directa ~. unei familii ubspatii ull ... , U,. Ev Jn'in lh EB Uz EB .. . Ef> U,. = (U1 ED ... EE> U,. - 1 ) ED U,. ciml

uj n (!;U1) =
i*'

{O}, i = 1, ~~

aceuta nedepinzind de ordinea aleasa in considel'area. familk.i.

Defitti#o 1.7 . Fie l1 11 U2 c \' ubspa. ~ii veel.oriale ale lui \ . D. :- {\ ~ G lJ! = , - ub pat iile U1 l}i 2 e numesc subspatii suplimentau.
DefiJliJia 1.8. Fie V un K- spa~iu vectorial, I # 0 ~i S = {x;};e; o ru 11combina.~ie liniara a vectorilor multimii r>1aiiva la mul~imea de scalari {ki}ier c K, cu proprietatea ca cxista numai un munar finit de indici i E I -pentru care k, ? 0, uma I; kix1

t ime de vectori din \ . Se nume:;;te

iET

0 b .'f e r v a 1 i a 1 .9. Conform cu definitia totdeauna

:E 7c,a
iE T

'~ te

o sum a

finitit .; i dcci multimea {lc1} se mai nume~te ,i familie de uport finit dacii,I l':te o multime finita de indici ahmci reRtrictia a, upra familil'i {7.- t};ez e te 1n1otdt>aWla. RatiRf~tc ut a .
~D ~fini,tia 1.10. )fult;imea, (sau familia r;~tu sistemul) S = {x 1};e 1 c \' - K-spatiu YPctorial, ~c nume .. te liniar indepen,Lenta au familie liberit da a })Cniru orice {ki] .ei, k, E K din combinatia liuiara :E k 1:r.'; = 0 (egalil. cu Yectorul
iE 1

TeoTe 1) Ori a spatiul~

2) On a lui Y...

nul) rezulHi k ; = 0, '1:/ i E I; mul\ imea S :-;e zicP liniar dependenta san lcgat::t daca nu este liniar independ nta.
Definipia 1. 71. Fie \" u~ K-spatiu vectorial *i S = {x 1};e 1 o mulyime de vectori din V. Se nume~to acoperire liniara a multimii S sau spa~iu generat de multimea S, multimea tuturor co mbinatiilor liniare cu vectorii lui S, notati:i. I-{S); deci

Teor

J.(S) =

f!; k;:r-1 \{k,} ieT - o multime de upol'L finit de scalari dinK}.

iE I

TlOrtnm 1.12. l>entru orice multime S = {x1};er c Y, <tcopcrirea liniara L(S) <'Ste tm ~o;ub~pa\. iU V<'Ctori:tl al lui V.

Defi

0 b sf I' v a f i a 1.18. J;{S) = {0}.

D a.c~~

S estc mulFmea, v idi'L atuuci prin

dcfini~ie

.Definitia 1 .1-1. Fie V un K- paFu vectorial ~i S = {.v1}ieT o mul\ime de -..-e .tori din \' . ~fulJ,;imea S se nume~tc si tern de genemtori in spatiul \ . daca
L(S) = Y.

D' = {e coloan tre ere Teor K-spat,i X E V,. . tre e1

Ob8etva,tia. l .lS. Daca S = {.c1};e 1 estl' uu sistem de generatori in s atiul \ , atunci pentru oiice x E V exista o nmltime {J.,} ;e i de scalari diu K, de suport finit, a~a incit x = :E k 1a:,.
iE I

t!J
-~

Drfiniti a 1.16. 0 mul~ime n = {el}iel d e Yect.ori din spatiul yectorial v bazii, a , payiului dad este liniar independentrt ~i e. te sistem de . eneraiori in V.
mune~te

D~finijia 1.17. Un spayiu vectorial care admite o baza aviml un numar f1nit de lemcnte se numeste spatiu vectorial finit dimensional :-;au finit generat i fl l' daca admiie 0 baza CU Ull llUlllal' infinit de clement-e e llUIDCRtt'. infinit dimen:ional.

TeoLema 1.18. Orice pat.iu vecliorial \r nenul, finiL generat p este K are
l haz~L.

Teorema 1.19. ln orice spat.iu vectorial V nenul finit generat pe~te K 01ice doua baze au acela~i numar de clemente.
]Ji~f'in#ic~ I ..ZO. Fie V un K-:payiu vectorial finit gencrat. Se nurne~tc dimenittne a. lui V numarul n atUl'al dim V (sau dimKV) egal cu card (U), unde D e te

ni~ie

o baza oareeare a spatiului, iar card(D) este cardinalul multimii B. Prin t1cfi- dim {0} = 0.
0 b s e r vat i a 1.21. !n eazul unui spa~iu V infinit generat, dim R

oo.

Teorema L2:!. Da,ci"'t V este un K-spatiu ~i U c V un subspatiu atunci e:xisti'\, un alt 1'mbspat.iu U' c V a~a incit l J EB U' = V ; subspatiul U' fiind suplimenta.r ullui U can~, in genen1l, nu este unic determinat. !n continuare se considerit spatii finit dimensiona1e cu dim V = n. Teorema J.:!:J. Fie V un K-spa.t iu
vectorial?~,-dimensional

notat Vn. Atunci,

1) Orice multi1ne liniar independenta din V,. este o submultime a unei b~1ze

a spat.iului ~i poate fi extim;r~, la o bazi1 a spatiului. 2) Orice multime liniar independenta formata din n vectori este o baza a lui v...
0

Teorema 1.24. :Fie V,. un Rpa~iu vectorial n-dimensional ~i B, = {e ,}; ~G bar,a a lui vn. Atunci pentru orice X E v,. exista scalarii {x;}i=l,;. E K, unici,
II

a~a

incit x

~ x 1e1
i.:.d

(dPscompunerea lui x dupa vectorii bazei).

Definitia 1 ..'25. Sealaiii JJ; , i = 1, n se numeRC coordonatele lui X in baza n, iar bijectia f: v,. --+K" Llefiniti'L vrin a; --+ (:rll Xz, ... , x,.) :se uume~Le sistem de c.oordonate pe V,..
Teorema 1.26. (Grassmann). Dadi U1 , U 2
dim (U1
B'
=
c \'"
2 -

sint

subsp~1tii

in V,. atuuci,

+U

2)

dim U 1

+ dim U
e;

dim (U1

n U 2 ).

Deji1~itia 1.27. Fie V,. un K-spatiu vectorial n-dimensional ~i H = {e1 1 - -;;,' {e~}; = G dona bazc in V,.. :!\'fat.ricea C E :<1lc, x .. (K) ale c~trei clemente, pe

eoloane, sint coordonatele YPCtoriJor rrecere de la baza n la baza, ll'.

in ba.za R se numef'te lllatrice de . .

Teorema 1.28. Dac~L n = kL=G ~i R' = {f;};"d,n sint UOU~L bar,e intr~un K-spatiu n-dimens:ional V_, ~a"/ . ~ ftx;'}.1=l sint coordonatcle vectornlui 1 1-= 1 ~u si ,n x E V,. in bazele U r:;i l'Cspectiv H', iar C = [cj 1] E -'' 1i "(K) - matrieea de treeere, atunei
t.
11

:Y 1 =

I"
J= l

eu .r;, i = 1, n

forma mat.riceala

caraetenzeaz~L

0 b s .e r v :!'! i a 1.29. ~galitatile (1.1) sau egalitatea matri<.:eala (1.2) legea de selum bare a coonlonatelor unui Yector la schim bare a. bazei .

DPjini,tia l.30 . Fie U ~i V 11oua spatii ~ectori~le peste aeela~i cotp K.

f:

~p at:iile U f3i Y sc numesc i zomorfc daca e:xista o aplil-atie bijectiv a U ~ Y care Ra fie o transform are linim a, adica :

f( x
aplicatia

+ .IJ)
0

j(x)

+ j(y),
E

V ;1; , y
E

j(kx) "'- kf( :-c),

Vx

U ~i V k

K;

cu a.ceste prop rietati se nume~te izomol'fism.

7

Teorema 1.31. Orice K-spatiu n-climensional V,. este izomorf cu aritmetic K".

patiul

Consccin!a 1.3.2. Doua K-spatii vectoriale finit dimensionale slnt izomorfe daca ~i numai daca au aceea~ i dimensiune. !n continuare consideram K un corp numeric: R sau C. D efiniJia 1.33. Fie V un spatiu vectorial complex. Aplicatia. ( , ) : V x V ~ C cu proprietaWe:
1) (x, x);?:: 0, V x
E

V ~i ( x, x)
E

>

=
E

0;

2) (x, y) = (y, x), V x, y

4) (x, y

V;
E

3) (kx, y) = k(x, y), V x, y

V ~i

V lc

C;
E

+ z) =

(x, y)

+ (x,

z), V x, y, z

se

nume~te

produs scalar pe spatiul V.

0 b s e r v a J i a 1.34. 1n cazul unui spatiu vectorial real proprietatea. 1) devine ( x, y) = (y, x), V x, y E V. D ejinijia 1.35. Un spatiu vectorial V finit dimensional (real sau complex) pe care s-a definit un produs scalar se nume~te spatiu vectorial euclidian (real sau complex) ; in cazul complex se poate folosi ~i denumirea de spayiu unita.r.
~iu

Teorema 1.36. (Inegalitatea Schwarz-C~uchy-Buniakovski). !n orice V inzestrat cu un produs scalar este satisfacuta inegalitatea :
l(x, y)l 2 ~ (x, x) (y, y), V x , y
E

spa-

cu egalitate daca

~i

numai daJca vectorii x

~i

y sint liniar

dependenti.

Teorema 1.37. Fie V un spatiu inzestra,t cu tm produs scalar. II II : V --+- R. definita prin x --+- 11 x 11 = V ( x , x) este o norma pe V, adica are proprietatile:
1)

li X II >

0' 't/

-1' 0

~i

II X II
E

= 0

>

X =

0;

2) llk,r:ll = lk lllx il, V 1~

3)

K, V x

V;
nume~te

yEV. Defini{'ia 1.38. Norma definita in acea ta teorema se euclidiana.

J!x+ y ll

~!lx!i+II YII , Vx,

normi

Definifia 1.39. Un spatiu vectorial inzestrat cu o norma e numei}te patiu vectorial normat; ill cazttl cind norma provine dintr-un produ scalar se nume~te spatiu prehilbertian.
--+

n+ ,

Teorcma 1.10. Fie V un sp2.yiu vectorial nonnat. Ftmctia reala cl : V d(.'IJ , y) = I X - y il este 0 distanta (metrica) pe v, adica
E

--+

1) d(x, y) ;?:: 0, 't/ x, y

3) d( a:, z) ~ il(.-x: , y)
spa,~in

~i
E

d(x, y) = 0

<?

x-= y;

2) (l( x , y) = d(y, x) 't/ x, y

V;
V x, y, z
E

+ d(y,

.~)

V.

Definitia 1.41. 0 mul~ime oarecaro pe care s-a definit o distanta se mr'"'"- metric. in cazul unui spa~iu prehilbertian distanta se nume'tanta euclidi.ana.

Dejinifia 1.42. Fie V un s:patiu p1ehilbertian real N umarul 6 E [0, n] definit de egalitat~a

~i

x, y

V Yectori nenuli.

cos 6 = ( x, y)

1\xlliiYII
Ee lle
nume~te nume~c

unghiul dintre vectorii x

~i

y.

Definifia 1.43. Doi Yec1ori din s:patiul prebilbeltian V, (real sau complex)

ortogonali dad\, produsul lor scalar este nul. 0 muWme S c V miogonala dad vectmii sai sint ortogonali doi cite doi. Multhnea S se nume ~t e ortonormata claca es'fe ortogonaH1 ~i fiecare vector din S are norma egaHi cu unitatea.
Fe m1me~te

Teorema 1.44. Orice multime ortogonall1 ce nu Jiniar independenta.

con~ine

vectorul nul este

D efinifia 1.45. Fi V,. un spatiu euclidian n.-d.imensional. 0 baza B = { et}i:J " se nume~te baza ortogonala claca este o multime ortogonala adica (e 1, e1) = 0 pentru i = j, i, j = 1, n; B se nume~te baza ortonormata. daca este o muJVime "' ;1 = {1, pentru i. = j. untl e o "' ,1 est e nun11 't . ortonorma t a a d'1ca < e1, e1) = o Slm0, pentru ~ = J bolul lui Kronecker.
v v

1Jej1'ni[ia l.d6. 0 mltltime S c V, Y- patiu prehilbcrtian, se nume~te compleUi dadi este ortogonala (ortonormata) ~i nu este continut a in nici o alta multime ortogonala (ort on mmata).

Dej1'ni,tia JA7. Fie Y 1m Rpatiu prehilbertian ~iS c V o multime a sa. Un vector x E V se nume~te ortogonallui S daeit este ortogonal pe fiecare vector din S, adica (x, y) = 0, V y E S. Multimea tutmor vectorilor ortogonali lui S se numel)te S-ortogonal ~i se noteaza cu 51.. Daca S este un subspatiu vectorial atumi SJ. se nume~te complementul ortogonal al lui S.

Teorcma 1.48. Daca V e~te un spayiu prehilbertian ~i U,. c V un subspatiu n-dime~~ional al lui V, atunci v = u,. EB r ,; ~i daca X E V, E U,. ~i z E u; atunci ii x :, 2 = I!Ylt 2 ll zit Teorema 1.49. (proced.eul de ortogonalizare Gram-Scl1midt). Daca V este un spatiu euc1idian n.-dimensional, iar D = {e 1}i=G este o bazi'l, a lui V, atunci exista, o baza ortonormata B' = {ei}i=G a lui V a~a incit multimile S~; = {e11h = 1 ~ i s; = {ef.}i.=i-;1 genereaza acela~i subspat,iu pentru orice k 1, n. '

.y

1. SPATII VECTORIALE

1.1. Fie K un corp comutativ. Sa se arate ca corpul K este un K-spatiu >ectorial. 1.2. Sa !!!e. arate ca,

a) Q e._ te c) R 8Jlfll

Q-~patiu

vectorial;
j

b) R eate Q-Spi.pU vectorial

R-.~ipa.~iu Tectori~;

d) (:

et-~le

Q-spat.iu ,eclorial;
rei

e) C esLe ll-spa\.iu vectorial; f) C este C-spatiu vectoriaL

1.:]. Fie K un corp con\utltLi\ oarecare (corpul Rmtbrilor) ~i fie multimt>a :

K"

... X

= {(.r11 x~,

... , .r,.) l..r:i

K, i

1, 2, ... , ?b} .
ri lt'

Pc accasLU, mult.ime se dcfinci\C operatiile :

*{

.(; + .'/

(.r L

CX.X = (cx.Xu CX..X:21 ., Ot:X,.)

+ !Ju .

.r~

+ /h

... , .x:,.

+ .1/,.),
1

"' x = (,vu :x:~, ... , x,.)

v

!.'n

E n.

Y = (!JI, !/21 ., !/,.),

!$1 ex E

('ll

a) Sa 1;e arate ca mul\.imea K" cste un 1;payiu vectorial peste K de climensiune n (nulllil spatiu vectorial aritmetic) . h) S~t sc aratc ca :

VE

nu

este tut subspa\iu vectorial al lui K". c) Si'\. 1\C arate d: x2 = (.r E K" lxl + 2' z + ... + t!'u = l } (1 c,;tc unitatea din corpul K) nu formeaz~t Kub~patiu vectorial allui K ". l.lt . .Fie 1\:"LX] mulyimPa polinoamclor de grad eel mult n cu coeficienti in corpul K . a) K,.[ .Y] c~te Hpatiu n ctorial real ln raport cu operatiile de adunare a polinoamelor ~i de tJllnultire a lor cu nuHten~ reale? b) Sa se afl<' ce dimensiune arc aceHt spatiu construind o bazii a sa. 1.5. Mul~inwa polinoamelor dP gmd n eu coeficieJlt,i reali, poate sa formeze SIJatiu nctorial peste 1t sau 1m '! 1.6. Sa, :;e arate c~t mult>itue;t ~irnrilor convergente de numere reale formeaza un spatiu Yectorial peste U In raport cu adunarea ~i inmultirea cu un numar real. 1.7. Fie X o nmltime nevidi.i ~i Y un spatiu vectorial peste un CO}) comutativ K . .Pc multimea .F(X; Y) = ff lf: X --> Y } definim operatiile :
(f g)(.r ) = f( .:~J ) { (01:f)(x) = cxf(x)

- J

+ g( x)

V j, g E ~(X; Y), cx

K ~i x

EX.

Sa se arate cii Sf(X; Y) este un Rpa.Fu vectorial peste K.

~i

1.11. Fie ~ ([a, b]; U) spatiul vectorial real .al funetiilor .definite pe [a, b] fie f multimea
f =

.D,

[f: [a, b]--+ U l 3 k > O, ast.fel ca:

spath
tanta
B

if( x )-f(H )I o:;;;k l x - y i, V .x:,y E[a,b] },

a functiilor lipshitziene pe [a, b]. Fie de asemenea 0( [a, b] ; It) mulpm functiilor definite pe [a, b], derivabilo ~i cu derivate continue. Se cere: a) Si.i se arate ca f formeaza un subspatiu vectorial allui ~([a, b]; It. h ) , i.i se arate ca C1([a, b]; R) formeaza un subspa~~u vectorial al lui !,

10

...,
1.$. Pe multimea numen>lor reale pozitive U.r""-{0} definim operat-iije .=
(}rf.

a) , adun:uea vectori1or": I'Plor rea]e), 'V ;2:, y E It ""{0}.

J'

EB !I = :r y (undc , " este 1umnl1irea,

d(' f.

llllllH'

b) ,lnmult.i.rea, cu TIUlllerc n --ale": 0:.1' = :r<>, v ':t. E n ~i :1' Si\ se verifice cil, H+'"-.{0} c~tc Rpat,iu vectoria,l peste H

E"::

fat.a de opernti ile

B +"-..JO}.

a;;tfel definite. 1.10. Sa se aratc c{L mnJt,imile d.c mai jos sint ;;pat.ii YectoriaJc pe:-.te corpurile men~ionate, in n1p0Tl <..:u opemt.iile definite In dreptul fiecarei n1u}1irni . 1 ) :JIT.,. ~ ~~( K ) = {A !A =- (a 11 ),., ; .. ,. . a ,1 E 1\.}, K - corp comutatiY, In raport <u operatiile de a.d u nan' a ma.tri('tlor :) i de inmultire en r;ea lari a ma trin1or. 3) K [X] - multiJHea llDhnoarnelm in lH'determinata X ~i en eoefieicnti iu t r-u a corp comutativ 1\. in raport <..:U opera\ iile de adunare ~i de lnnllll\ ire cu scalari a polinoanwlor. 3) ( m) = {(X11 ),es i .'1' E n , V Jl E ~ }, (:r,.) .. e!\' - f) ir lllal'ginit Jll raport ('11 opera\.iile Cle adunmp ~i. de 'inrnu}tire cu numen' reale a ~irmilor (c: ~1 la l'Xt'rcitiul 1.6 ). ! ) ,;((a, b]; n) = {f lf: La, b] --> n integrabila} (a < h) in nlJlOI't ('U OJWI'<'lpile de adunare .:i inmultire <..:u numf're r eale a functiilor (e:x. 1.7) . .)) C0 (1 ; R ) = {f jf: 1-+ n (ontinuil}, ( f c n interval) in raport eu O}WI':\,tiile defini t~ la 4 (ex. l.7). 6) e( I ; ll. ) = {f jf: I -4 R deJ1vabiH\ }, (I c H. interval de!l.('llis) In raport ( 'll opera~i.ile definite la. 4 (ex. 1.1 ). 7) Coo( I; R) = {fjll': I -+ 1t imlefinit tleri,a bilu}, (I c H interval deRcl li s) in ra.port cu operat.iile definite la 4 (ex. J .7) .
11

J ~i""

nu t

1.11. a) :Fie V un H-spatiu vectorial . Pe V x Y = cv se defin ef\eopera\iilt>

(* ) {{u, v) (:r, y) =- (u (a.+ ib )(u, q ) = (a.u -

+ .f, r + y), b7' , hu + av),

V (11,

f;. i (.r , J/) E q r 'f (u , r) E Cv f) i 71 = a + ih

11)

E \:.

Sa M anote (')l rv Pst.e un t.:-~p at in Yt>C!oria,l t(nmnit comple.ri(icabtl seatiu z,ui rt'-al V).

\ill

b) Fie \ : un C t-ipa(iu H ctorial. Pe mu ltimea V ~Se defiue~tP inmult.ir<':L nt numar real <lupa a<'l'<'ar;;i 1;egul i:i c;~ inmultirea en numere eomplexe ii1 C-~lm tiul vectorial \ , ia,r Ktruct.ura <le g"Jup (V, + ) C'f\te aceeaf)i. R:1 l'e ~ua t<> d SC' obtine pe \' 0 nona~~ ruet tll'r\.(le H- ~;pat iu Yectorial (numit IJ't'('(' /'('a 1n rml a lui n, notat RY. 1.12. In umltillH'a H'' :-;e d<'l'iuef;e opemtiile:
(xu Y1)

+ (xz,
=

Y2) = (.rl

+ Xz,

Y1

+ Yz)

6 StrUGtW'a

(/tJ'17 ?fl), 1wn1ru Ol'ice ( x 17 ,lfl), (J' 2 , y 2 ) E l\2 ~i /; E H. Se oh\ine de f\pa~iU YCetorial peste J1 ' 1.13. Fief: [a., b] --+ H. Care din mult.imil <:> <le mai joR fonneaza o ::;truc:t nra. de f\pa\iu Yectorial real ill raport en operatiilt' obi ~n uite <le adnnare }1 fuu(1 iilor ~i de inmnl\ire en numere' 1 ) Mul yimea func1iilor m1hginite pe [a, b]. 2) Mul~imea fum\iilor nenegatiYe pe [a, b]. 3) Multinw fune tiilor en Jlropri ctatea cii f(a) = 0 . 4c) Mulyimea fm1qiilo1 cu pwp1ietaiea ci1 j(a ) = 1. 5) Mulyimea fun<'tiilor cu propri~:-latea, ca lim j( :;:;) = =
.l-ttl ~!-0

k(:r1 , ~IJ)

6) Multimea functiilor monoton crescii1 oarf' 7) Mulyimea funetiilor monotone pe (a, b].

l)P

[a , b].

11

. T rem aritmenc 1.14. Fie ~ll.,.(R) - spayiul matricelor pli,tratice de ordinul n (uneori notat ,9K,.x,.(R)). Sa se arate ca submultimile de mai jos sint subspatii vectorial& ale spatiului ~lt.. (R) ~i sa se determine dimensiunea lor. 1) :M:ultimea matricelor cu prima linie nula. 2) Multimea matricelor diagonale. 3) l\1ultimea matricelor superior triunghiulare. 4) Multimea matricelor simetrice.
~i

B
b~

1.15. Fie <91L 2 (R) spatiul vectorial al matricelor cu coeficienti reali. 1) Sa se arate ca submultimea

formeaza un subspatiu al lui <91L 2 (R) 2) Sa se arate ca submultimea

~i

sa i se calculeze din1ensiunea.

nee]

formeaza un spatiu vectorial peste multimea Q a numerelor rationale. 3) Sa se arate ca submultimea

B:::o fo

este un subspatiu vectorial allui <91L 2(C) ~i sa se afle dimensiunea sa. A.ici .91~ 2 ( 0) este spatiul vectorial real al matricelor cu coeficienti compl~i. 1.16. Fie_R[X] spatiul vectorial al polinoamelor in nedeterminata. X ~i cu coeficienti reali. _ Sa se precizeze care dintre submultimile de mai jos sint ub:-payii vectoriale.
1) Rn[X] = {P(X)
2) {P(X)
E

R[X] I grad P(X) ~ n};

R[X] I grad P(X) > n} ; R[X] l P{ -X) = P(X)}; R[XJ l P( -X) = -P(X)}.

3) {P(X)

E
E

ve.
llUJ

4) {P(X)

1.17. Fie:

--7]

D spa til tanta

s
a) Sa se arate ca d 1 i d 2 sint spatii vectoriale de dimensiune pa.tru peste corpul R al numerelor reale. b) Sa se arate ca spatiile vectoriale 61:1 fii 61: 2 sint izomorfe i sa se determine un izomorfism intre ele.
1

1.18. 1) Fie spat;iul vectorial aritmetic K".

B = {e1

baza._a lui K" numita baza canonica a lui K" (vezi

(1, 0, ... , 0), e2

Sa se ara.te
~i

(0, 1, ... , 0), ... , e,. = (0, O, ... , 1)} este o

ca

mul~imea

(1.3)).

2} Fie J>K,. x,.(K), K-spat;iul vectorial al matricelor de tipul m X n. Sa se arate ca mulvimea

0 ... 0 ... 0

E;;

J>K,. x,. I i = 1, m, j = 1, n unde

J?;j =

0 ...1 ... 0 -+linia i

0 .. .0 ... 0

coloana j constituie o baza (numita baza canonica) a lui J>lt,m,( K) folosind un izomorfism &r: 311L.,. x,.(K) -+ K ~. 3) Fie K,.[X], K-spayi-~1 vectorial al polinoamelor de grad eel malt n in nedeterminata X ~i coeficienvi in corpul K. Sa se a rate ca mulvimea B = {1, X, X 2 , , X"} constituie o baza a lui K,.[X] (numita bazil. canonica) folo ind tiD izomorfism ff: K,.[X] -+ 1("+1 4) Fie K[X], K-spat;iul vectorial al t uturor polinoamelor in nedeterminata XI ~i cu coeficient;i in corpul K. Sa se arate ca mul~imea B = {1 , X, X 2 ,
,

.1.

X", ... }

este o baza a lui K[X ] (numita baza canonici'1 a lui K [X]). 1.19. Consideram funct;iile reale continue x -+ a,(x), i ecuat;ia diferent;iala ordinarii., liniara ~i omogena,

=-0,

1, ... , n ~~

Sa se arate ca dimensiunea spafiului vectorial real al tuturor ecuatii este n.

solu~iilor

acestei
u 7 ) ale

1.20. In C7 sa se expliciteze subspatiul vectorilor u = (u 1 , u 2 , caror coordonate satisfac sistemul:

.Sa se sta.bileasca dimensiunea subspat;iului

~i

sa se dea exemplu de o bazli.

1:(

s~

se ara.te ca. :

1) Multimea d e11te un subRp::t~iu vectorial allui 811\.~(H).

2) fa1rirele M , ~' P constituie o baz:'L a, t,:ubspatiului tt, undc

0
0

- 3 ) 0

~=
0

.0
( 1

0
0

- 1

0 /

baza pentru gpa\iul Tedorial (d, z(2l) unde Z< 2 > reprezinta clasele de resturi modulo doi ~ (Cu clenwntele p,riviLe corespunza.tor in z (2l ).
1.22. Sa se , 1ahileasca care diu urmatoarele multimi de ,ectori s1nt liniar dependente:
a)

3) Oonstituie acestc matrice

c)

de

J'.'t {X2

= (=

:3, 1, .i) (6, - 2, 15),

b)

{.1'1 =
$2 =

(1, 2, 3, 0) (2, ~ . 6, 1),

()

a~ =

:1'1

(1, i, 2 - i, 3 i) (1 - i, 1 i, 1 - 3i, ic - 2i),

d)

:rl = (1, 2, 3) = (2, .'), I ) :l'3 = (3, 7' 10),

8' 2

a:l = (5, - 3, 2, 1, 10)

~)

a~ 2

x3

( - 1, 8, 1, - ic, 7) (2, 1, 9, -3, 6) x. = (1, 3, -5, 9, 11). _ -

e ve.
DUJ

1.23. Fie V w1 spatiu vectorial real ~i x, y-, z E V. Sa se a,rate: a) daca :l', !I, z sint liniar independenti atune; r;;i x , x y, x y z sint liniar indeperHlen~i ; b) daca a., b, c E R atunci vectorii a:r - b.lf , ('!/ - az, b?:: - c.r sint liniar dependentL

+ +

--.]

1.24. Fie R 3 [ ~] spatiul polinoamelor de grad .:;; 3 in neucterminata X. a,) Sa se arate ca polinoamele X, X 1, x~ sint liniar independ e nt-e. b) Sa se determine mER daca .X3 , X 3 x, mX3 2X sint liniar ~lepen dente.

'i .25. a) Sa se

ar~te

ca. vectorii

3
D

a = (1, 1, 0), b = (2, 0, 1), c = (3, 1, 15)

pa tanp

constituie o baza pentru n~ . b) Sa se determine 'A E R a~a incit vectorul d = (3, t-, 2) sa aparyina ubspa,yiului generat de a :,i b. 1.26. J:i'ie U = {(xl, Xz, X3) E R 3 j3Xl + 2X2 + Xa = 0}. Sa. se arate Ca U e11 te un subspatiu vectorial al lui R 3 ~i sa se determine o baz~ a. lui U.

1.27. Care vectori din sistemele de vectori de mai jos pot forma o baza spa~iite generate de aceste sisteme ~
x 1 = (!, -2, 12, 8)
a)
X2 = ( -

x1 = (0, 2, -1)
b)

\ x4

a 3

_
-

6, 12, 9, -3) ( -10, 5, -30, -20) ( -H, 28, 21, - 7),

t
1

x 2 = (3, 7, 1) x 3 = (2, O, 3) x, = (5, 1, 8),

x 1 = (14, -27, -~ 9, 113)

c)

x = (3 - i, 1 - 2i, - 7
d)

+ 5i, i + 3i)

\ Xo~.

x 2 = (43, -82, - 145, 34:0) x 3 = ( -29, 55, 96, -27 7)

.;

x 2 = (1

+ 3i, 1 + i, . -

6 - 7i, 4i)

\ x 3 .= (0, 1, 1, -3) .

(85, - 163, -293, 677),

1.2S. Sa se gat>easci1 toate baze!e care se pot forma din sistemele de vectori de roai jos in spa~iile generate de aceste sisteme :

x1 = (~ x1 = (l. 2, 3, O, -1) a) x 2 = (0, 1, '1, 1, 0 ) \ x3 = (1, 3, "" ' 1, - 1)

+ i,

1.- i, 2

+ 3i)
. .

b) x 2 = (1, 1, _2)

x 3 = (1 - 1, -1 - 1, 3- 21) \ x . = ( ~, -4:i, 10 + 2i)

1.29. Sa 11e determine

combina.~ia liniara a matricelor coloana

1.30. Sa ~e determine roatricea coloana x din ecuaWle:

1J) 3(v

+ x) + 2(v
19 1

2 -

x) = 4(v 3

x) nude
1

T{l,

1,

2,

2),

= T(1

0, 1, 3),

V3

= T(3, 3, 3, 3).

15

1.31. Ra t:e determine o baza eele coloana in cazurile :

~i

<limemiunea subspatiului generat de matri-

U1

T( -3, 2, 0),

11 2

T( -3,

6, -15),

~/3

T(l, 0, 1, 3) i

U3

T(l, 1, 2, 2 ),

tl 4

T(1, 1, 1, 3 );

1.32. Sa se determine dimem:iunea jos, gasind o baza a spatiului.

1) A x

~'-patiului

solutiilor sistemelm de mai

O, unde A

= (

1 3 - . ), :c -3 6

T(:cu

:J_ ' 2),

0= T(O, 0);

-3
2) A x = 0, uncle A -(

,...

( -2
3) A
~r

0, um1c

A= (

-3

~-Jj

0= T(O,

o,

0);

4) A x

~ 0,
o,

unde A

~( ~

5) A.

X=

unde A=

( 5~ ~ -~ -~)
2

a;

4 3

2 3

1 ' 2

= T(xl, x2, Xs, == T(O, o, o, 0)

x4

6) A

X=

0,

x =
0 =

7 7

{x1 , x 2 , x 3 x 4 , :r~}

(0, . o,

o,

0: 0).

1.33. Sa e ga easca acoperirca liniara a urmatoarelor sisteme de vectori

a) et b)

e2 =X,

e3

= X2;

e2 =X + X 2 , e3 = 1 + X + X 2 ; c) (\ = 1 - _ .P, e2 = X- .~P, e3 = 2 - X - X 2 ;
2 ,

e1 = 1

+T

d ) e1 = 1 -

X 2 , e2 = X- X 2 ;
2

e) Sa ~'" gasea sca o baz\, in fiecare din . istemele de vectori:

1 ) c1
4

+ 2T + 1, e = 4X + 3.Y + 2, e = 3X + 2X + 3, e = _ p + X -+- 1, e = 4X + 3X + 4 2) .f = X + 3_ P -\- 3X + 4, f = 2X + 3X + 4X + 5, f = 3 . .-P + Lf2 + 5X + 6, f = 4X + 3X + 6X + 7 ;

= .'LP
3

f ) Sa se determine o b aza ~i dimensiunea subspatulor .-ectoriale formate din vectorii :

1 ) e1

(0, 1, 1. 1 ), e2

(1, 1, 1, 2), es

= (-2,

O, 1, 1 ),

e4
2)

= (-

1, 3 , 2 , -1 ), e5

(1, 1, O, -1)

f1 =

(2, -.J, 3 , 4),

f2 =

(1, 2, O, - 7), (1, 1, 1, 1).

f3 =

(3, -6, 2, 5),

f .t = (2.

o,

-J, 6),

!5 =

1.3--1. Fie Y un K-spatiu Yectorial ~i S = {:r1 , x 2 , , x,.} c V o multime liniar inclependenti'i. Sa se arate ca vectorii mult.imii S nu pot fi combinatii liniare de un numar mai mic de vectori. 1.35. FieVunK-spatiuvectDrial ~i sl ={xu ... , Xp}, s2 = {yl, ... , yq} c v multimi de vectori liniar independenti. Sa se arate ca daca fiecare vector al unei multimi este o combinatie liniara cu vectorii celeilalte multhni atunci p = q. l.3G. a ) Sa se completeze Yectorii x = (1, O, 1 ), y = (2, 1, 4) plna la o baza a lui R 3 b ) Aceea~ i p roblem a pentru vectorii p 1 = X + X 2 , p 2 = T 3 , p 3 = X+ 1 in sp atiul U 3 [X ]. 1.37. Fie .fu . . .,fn E ~ ([0, 1]; R ) = {f : [0, 1]---+ R} liniar independente. Sa se arate ca dac ~L X u x 2 , , x,. E [0, 1] sint distincte atunci matricea. <ft)xi) )i .;;,j.;;, , este n esingulara. 1.:i3. Sa se arate ci1 in cazul a n vect ori dati in Kn, un criteriu de dependenta liniartLa lor il constituie anularea determinantului format cu componentele acelo:r Yectori. 1.:!9. Fie X un K- spatiu v ectorial ~i {eu ... , e11 } un sistem de vector} a t.fel inc1t : (1 ) fieeare Yector X E X sa admita 0 reprezentare a; = a;lel x.,e.,.;. (2) cxista un Yector x 0 EX astfel incit aceasta reprezentare este unica. Sa se arate ca sistemul {e1 , , en} constituie o baza a spatiului X. 1.40. Se dau vectorii in R 5 :

+ ... +

a1 = (0, 1, O, 2, 0), a 2

(0, 1, O, 5 1 0), a 3

= (0, 3, 0, 4, 0),

a 4 = (1, 9. 5, 7, 1), a 5 = (7, 4 1 1, 8l 3).

(I

..

E te po ibil a e determina numerele rx 0

5

It, i, j

1, ... , 5 astfel incH vectorii

b, =

~ <Xt;a ;, i =l

i = 1, ... , 5 sa fie liniar in.<lependenti ~

1.41. Fie multimea cle vecLori :

cl

{al = (alu

a121

.,

a1,.), a2

(azu a221 ., a2,.),

... ,

am = (a,,u aWI21 ... , am,J} c H",

untle m

< n.

Sa se arate ca dacii

Ja;; \ >

~ ; ali i ,
h ~ l

"'

1, 2, ... ,

m,

h*

atunci t1 est e liniar independent a. 1.42. a) Fie V un spa~iu vectorial real ~i cv complexificatul f\au. Sii se arate ca: 1) daca S este o mul~ime liniar iudependcnta din V, atunci S x {0} este o mul~ime liniar independenta in cv ; 2a) daca {e11 , e,.} este o bazi:L a lui V, in cazul in care din~ V = n, atunci {(e11 0), ... , (e,., 0)} este o baza a lui cv. Consecin1;:1, dime cv = dimR V. 2b) b...,ie \" un C-spatiu vectorial ?l-climensional ~i nv trecerea sa in real. Sa se arate ca daca {e1 , . , e ..} e o bazl:i. a lui V, atunci mulyimea {e17 , e,., ie17 . , ie,.} e o baza a Jui ny_ 1.43. Fie numerele reale <listincte a 17 a 2 , , a,. ~i funcyiile exponenyiale fu f2, ... , fn definite respectiv prin j;{x) = e"t", i = 1, 2, .. 'In. sa. se arate ca. {!1 , j 2 , . , f,.} este o multime liniar independenta in spatiul Yectorial real al tuturor functiilor reale definite pen. 1.44. Sa se precizeze care dintre multimile de vectori de mai jos sint liniar dependente sau liniar independente:
..4. 1 = . {(1, 2, 3), (3, 6, 7)}
c

JP;

A 2 = {(-4-, -2, 6), (6, -3, 9)} c JP;

.A.3 = {(1, -4o, 3), '(2t -3, 1), (3, - 1, 5)} c IP;
.A( = {(1, 1,

o,

0), (1,

o, 1, 0),

(1,

o, o,

1), (0, 1,

o,

1)} c R 4

..A 5

{(2, - 2, 1, :3), (!, -1, 5, 6), (4, -5, 2, 6), (6, -3, 3, 9)} c Itt;

...! 6 = {(0, O, 1, 4, 7), (0, 1, 0, 3, 4o), (1,

o, 0,

2, 5), (2, -3, !, 11, 12)} c R 5 ;

..A 7 = {(1, 2, 3), (2, 5, 7), (3, 'i, 10}} c R 3 ; ..A 8

{(1, 1, 1, 1), (1, -1, -1, 1), (1, -1, 1, -1), (1, 1, -1, -1)} c R';

Ag = {(1, 3, -5, 9, 11), ( -1,8, 1, -4, 7), (2, 1, 9, -3, 6), (5, -3, 2, 1, 10)} c R 5 ;
..Alo= {(1, i, 2 - i, 3

+ i),

(1 - i, 1

+ i,

1 -: 3i, 4 - 2i)} c
=

c.
i

1.45. Fie, in spatiul -vectorial R', baza: B

U1

{U11 U 2 , U3 , U4} uncle:

= (1, -1, 1, -1 )

= (1, 1, 1, 1), U 2 = (1, 1, -1, -1), U 3

u. =
Sii
1.8
~o

(1

-1, -1
= (1,

1).
E

:tfle coordonatele Yectorului x

2, 1, 1)

R' in baza B.

.)

'

1.46.
un

sa se preeizeze care dintre ro~ltimile

liniar *i dimensiunea sa :

tle vecto ri de mai jos forme~za,

0} 1}
(n> 1 );

subspa~iu

1) X 1 = {a: = (Xu .. . , :r,. ) E ll"\:r 1 2) X2 = {:r = (Xl , . .. , :r ,.) E ll" \ll\

~n

+ ... + :r,. = + .. . + J: =
11

(n > 1);
(n

X8
x4

= {;;r;
=

~ (mu ... ,
=

.i' 11 ) E

Hn \:1:1 =

11 }

>

1);

4.)
G)

{;1'

(:ru . .. ,

;J:n) E

x5

= {x

= =

(tru ... , m,.)

(:.r:l, ... , ,r,.)

= 0} E ll" \:r,-! = .. . =
R" \;r."
E

(n > 1);
X;k

= o,

<

n}

(n > 1);
(1

6) X 6 = {x

" H" \ ~
j~ l

ll.f;ai

0, 1 ~ i ~ m}
. ,

<

1n

~ n)

mine

1.47. Se com;ideri'\, f\pa~iulliniaT generai de veeiorii a11 o baza ~i climen siunea sa :

am. Sa se. det~r

1) a 1 2) a1. 3)
tl
1

(1, 2, :3), a 2
(1, 1 , 1)
E

(2, :), 4),

(t 3

= (:3, 2, 3), a 4

(!, 3, !),

"" = =
=

lP ;

(2, J, -1), a 2

(J, 2, 1), a 3

(l, 1, 0 ), a 4

(3, O, - 3)
E

E
3

JP;

(1, 2, 1), a 2 = (2, ~' ~), a 3 = (2, 4, 2), a.4 = (!, 6, !)

i ) a1 = (1, - - 1, 3, 0 ), a.2

(J, 2, O, 1), a 3 = (2, 1, ~), 1)

lt 3

IV;

r,) a 1 = (1, .2, O, 1), a.2 = ( - 1, 1, -- 3, 0),

a 4 = (!, 5, 3, -1)

(1, 0, 2, 0) ElV;

6) a 1 = (2, 1, 3, -1), a 2 = ( - ], l, -3, 1), a 3 = (1, 5, - 3, 1),

E

J\ i

7)

(1.

= (0, - 2, 1, 5, - 3), a 2 = (2, 0, 1, 3, - 1)

E

(1, 1, O, - 1, 1), a.3

(1, -3, 2, 9, - 5),

Cf4.

Jt 5 ;
1,

8) a,_ = (1, 1, 1, 1, 1), a 2 = (1, -1 ; 1, - l , 1), a 3 = (1, i, - 1,

1),

9)

a., = a,_ =

(1, - i, -1, i, 1 )
(0, 1, 1, 1, 0), a 2

E (}';

(1,

2,

3,

o,

-1), a 3

(1, 3, !, 1, - 1)

E }\ &;

10)

"''= (1, 2, 2,
tt,

-1), a 2

= (-1,

4, 3, -1), a 3

= (2, 3, 2, 5),
= ( - 3, 1, 5, 3, 2),
E

a.,= (2, 9, 3, 5) E R 4 ; 11) a,_ = (i, ~2, 3, 2, 1), a 2 = (2 , 3, O, 1, 0), a 3 = (3, O, 1, O, 0),
a5

= (3,

- 5, - 1, - 3, - 1)

R5 ;

12) a1 = (1, O, O, -1), a 2 = (1, 1, 1, 1), a 3

tt,

(1, 2, 3, 4),

=
=

(0, 1, 2, 3), a,5

(2, 1, 1, 0)

R';.

13) a 1

(1, 1, 1, 1, 0), a 2 = (1, - 1, -1, 0, 0 ), a 3

(1
1

=
E

(1, 1, 5, 5, 2),

a4 =

1, - 1, -1, -1), a 5

(2, 2, O, O, - 1)

R 5.

1.48. a) Fie U1 spatiul generat de vectorii (2, 1, 0), (1, 2, 3), ( -5, - 2, 1) 3 - 1:2 ~payiul generat de veetorii (1, 1, 2), ( -1, 3, 0), (2, 0, 3), Uu U 2 c R . e ca.lculeze dim Uu dim U 2 , dim (U 1 U 2 ).

'19

l, e determine cite o baza ~i dimensiunea subspatiilor U1 n U2 ~i U1 + Ua caul este generat de vectorii (1, 2, -1, -2), (3, 1, 1, 1), ( -1, o, 1, -1), iar u2 este generat de vectorii (2, 5, -6, -5 ), ( -1, 2, -7' -3) . c) Aceea~i problema de la punctul b) 1)entru U1 generat de vectorii (2, 1, 0), (1, 2, 3), ( -5, -2, 1) ~i u2 generat de vectorii (1, 1, 2), ( -1, 3, 0)", (2, o, 3). d) Sa e Yerifice egalitatea Grassmann :
b)
~tiind

uncle U1 este generat de vectorii (1, 2, 3), ( -1, 1, 2), (0, 3, 5), iar U 2 de vectorii (1, 1, 1), ( -1, 1, 1). 1.49. Fie xl ~i x2 subspatiile generate de vectorii xl = (1, 1, 1), Xz = (0, 3, 1), .x3 = (2, -1, 1) ~i respectiv y 1 = (1, -2, 4), y 2 = (-2, 4, -8). a) Sa se arate ca X 1 ~i X 2 int subspayii suplimentare. b) Sa se determine descompunerea vectornlui v = (5, -7, 13) pe aceste ~ubspatii. ' 1.50. Fie V un K spatiu n-dimensional ~i U c V un subspa~iu al sau ,n - 1" - dimensional. Sa se arate c;t putem construi o baza In V care sa nu cantina nici un vector din U. 1.51. Sa se gaseasca o bazr~ ill X 1 + X 2 ~i in X 1 n X 2 uncle X 1 este un :aubspayiu vectorial generat de sistemul {x17 x 2, ... , x,} ~i X 2 ub patiu generat de sistemul {y 17 y2 , , y,} in cazurile:
a)
X1

(2, 1, 0)., x 2 = (1, 2, 3), x3 = ( -5, -2, 1) (1, 1, 2), y 2

Y1

= (-1,

3, 0), y 3

(n = 3)

(2, O, 3)
Gt' 3

b)

x1 = (1, 1, 1, 1), x 2 = (1, 1, -1, - 1), y1

= (1, -1, 1, -1)

(11< =

4)

= X1 = =

(1, -1, -1, 1), y 2

(2, -2, O, 0), y 3

(3, -1, 1, 1) (n = 4).

c)

(1, 2, 1, 1), x 2 (0, 4, 1, 3) y 2

(2, 3, 1, 0), x 3

(3, 1, 1, -2)

y1

(1, O, - 2, -6), y 3

= (1, O, 3, 5) '

1.52. Fie R 11 [X] spayiul vectorial real al polinoamelor de grad ~ n ~i fie ~1 multimea polinoamelor pare (P(X) = P( -X)) i ~ 2 multimea polinoamelor impare (P( -X) = -P(X)). Se cere: a) Sa se arate ca ~1 ~i ~ 2 sillt sub patii vectoriale ale lui R"[X]; b) Sa se arate ca R"[X] = ~ 1 EB ~ 2 1.53. Sa se gaseasca in R.,.[X] (spatiul polinoamelor de grad ~ -n), un ~ubspatiu suplimentar subspatJiului X 1 (al polinoamelor P(X) care satisfao .condiyia: (P(1) = 0). 1.54. Fie U,[X] spayiul vectorial real al polinoamelor de grad eel mult n ..cu ooeficienyi ill U. Sa se arate ca submulyimile:

xl = {P(X)
~i

E
E

R,.[X] I 3 Q(X)
R,.[X] IP(X)

U,['X] aa incit P(X ) = Q(;x

+ 1) -

Q(X)}

X2

{P(X)

P(X

+ 1)}

formeazl subspatii vectoriale ale lui Rn[X] ~ i sa se determine dimensiunile lor .~. 1.55. Sa se determine o baza i dimensiunea sumei i intersecyia sub payiilor vectoriale (ale spatiului aritmetic n-dimensional real sau complex) generat de
.20

mul~imile

<Jazurile:

(sistemele) de vee tori: a11 a 2 ,

. ,

a"

~i

respectiv b17 b2 ,

b,., in

1) n = 2;

a 1 = (1, 3), a 2 = (2, 6), a 3 = (1, 4); b1 = ( -1, 1),

b2 = (3, -3), b3 = (2, -2);

2) n = 3;
3) n

a1

= (!, 2,

1), a 2 = ( -3, 2, 0 ), a 3 = ( -1, 4, 0);

bl = (-2, 3,

1), b2

(5, 3, 13), b3

(7,

o,

12);

= 3; a1

= (1, 1, 1),

a2

= ( -2, -2 , -2),

a3 = (4:, 4, 4);

bl = (3, 2, 1), b2

= (2, 1, 1), b3
=

= (5, 3, 2);
=

4))l = 3;
5) n = 4;
~)

a 1 = (1, 2, 3), a 2 = (!, 3, 1 ), a 3

bl

(2, -1, - 5) ;

= (1, 1, 1), b2
=

a1

= (-2, 3, 1 ) ; (1, 2, 1, 3), a 2 = ( - 1, 8, -6, 5), a 3 = (0, 10, -5, 8);

(-3, 2, 0 ), b3

bl = (1, 4, -1, 5), b2 = (3, -2, 6, 3), b3 = (-!, 2, 5, 8);

n = 4;

a 1 = (1, 2, 1, 3), a 2 = (1, 1, 1, 3), a 3 = (1, O, 1, 3);

bl

(1, 1, 1, 1), b2 = (3, 3, 3, 3), b3

(1, 1, 2, 2) ;
(2, 2, 3, 3);

7)

tl

= 4; a 1 = (1, 1, 1, 1), a 2 = (1, 2, 1, 3), bl = (2, 2, 2, 2), b2 = (0, o, 1, 1),

a 3 = (1, 1, 2, 2);

"3 =
= =

=3

") tl

4;

a1
bl

= =
=

(1, 1, 1, 1),

a~=

(1, 1, 1, 3), a 3 (3, 3, 3, 3), b3 a3

(1, 2, 1, 3), (1, 1, 2, 2),

a 4 = (1, O, 1, 3);

(1, 1, 1, 2), b2
(0,

=~
~)

b4

o,

1, 1) ;
= (1, - 2, i), = = (2, 0, 3

= 3;

a 1 = (1, 2, 3), a 2
b1

+ i);
4, 3 - 4i);

= ~) .

(1, O, 3i), b2

(1, 4, 3 a2
=

+ 2i),

b3

= (-1,

"10) n = 3;

a 1 = (1, -i, 1

+ i),
i);

(1, O, 3i), a 3 = { -1, 2i, -2

+ i);

b1 = (1, -2, i), b2 = (2, 1

+ i,

-i), b3 = (0, 5

+ i,

-3i) ;

11) n = 4; ~

(1, 1, 1, 1), a 2

(1, 2, 1, 3 - i), a 3 = (2, 3, 2, 4 - i), ~

a 4 = (1, 1, 1, 1 -

bl = (0, 1,

o,

3 - i), b2 = (0, 2,

o,

5 - 2i),

b3

= (0, 2

+ i,

O, 6

+ i),

b4 = (1, 4

+ i,

5 - i, -2 - i).

Q .I)}

1.56. a) Daca p E U,.[X], p-nenul sa se arate ca p ~i primele sale ,n" derivate constituie o mul~ime liniar independenta in R,.[X]; b) Sa se arate ca polinoamele 1, X- a, (X- a)2, ... , (.J:'.i -at, a E R, formeaza o baza a lui R,.[X] ; " . c) Sa se determine coordonatele unui polinom p E H 11 [X] in aceasta baza. t.57. a) Fie vectorii m1 = (1, -2, 1, 3) ~i m2 = (2, 1, -3, 1 ). Sa se arate ei\ m1 ~i m2 sint liniar independen~i ~i sa se completeze la o baza in R 4 b) sa. se arate ca vectorii f 1 = (1, O, 1), .f2 = (1, - 2, 1), fs = (0, 1, -1) formeaza o baza in R 3 Sa se determine matricea de trecere de la. aceasta baza la. baza canonica a lui R 3 ~i a poi sa se determine coordonatele vectorului

21

rr = ~ + e2 + 1' 3 in baza formata de vectorii fi, i = vootQrii bazei canoniee. c) Sa e determine matricea de tn:cere <1P la bar-a ll1 = {v1 , v 2 , v3 } ~i inYers claf'a,
1~ 1 =
"-'1

1,3;

aici e1 , e2 , e3 sint
2l

n -= {ul, 11
(0, O, 1)

113}

]a

baza

(1, O, 1),

1l 2

=
=

(J, - ], 0 ),
(1, 1, 1),

11 3

= ( - 1,

o,

1),

'f2

1":1

= ( - 1, 2, 1).

d) Sa se determine coon1onatele V<'CtOl'ului .r E lP in ba za c-anOJJidi,, tlad in ba-za nl = {fl = (1, 1, 1), fz = (l, ' ]' 0), !3 = (l, o, 0 )} are .eoon1onatele (1, 2, 3). e) Ce coordonate are Yeetorul .r Ill baza H1 (de la punC't ul d) c1adl. ln haza. H2 = {g1 = (1, - 1, 1), g2 = (3, 2, 1), g3 = (0, 1, 0)} are coordormtele (3, 1, 4)? 1.58. Sa se caleuleze c-oordonatele ...-ectorului a in baza daHi, in fiecare uin cazurile :

a) x = (1, J, 1); ll
b)
)
X=

{e1 = (2, 2, - 1),

f' 2

<' 2

(2, - 1, 2), e3 = ( - 1, 2, 2)}

f' 3

(2, 1, 1); Jl = {e1 = (1, 5, 3), (7, H, - 1, 2); U

= (2, 7, 3),

(3, 9, 4)}
t'3, PI

.T

= {e1 =
X2
-

(1, 2, - 1, - 2), e2
~ ), e~

(2, 3, 0, - 1),

'Up
=

e3 = (1, 2, 1,
d) x =
e)
X=

(1, 3, - 1, 0)}

1.

_;ro -- x + . ~P
X
5 -

x + 1,
X + 1,
B

h<za

x + ..1:
..X
4

X2 -

= {l,

1 -i- .X, 1

+ ~P,

..J_

X\ 1

+ X}
5

f) a= .P -

+X

]; =

+ 1, +.A\ .1 + . P.
_;p - X

J.. 2

+ .:. P , .X\

X4

+. .:P, .X +

X3

<...

2.1

ie vectori este o baza

1) .ill =
~~~ =

1.59. Sa l!>e arate di. fiecare multime uintre unnatoarele pen:chi de multimi ~i sa se exprime legatura dintrc coordonatcle unui acela~i vector in celc doua haze: {1'1 = (1, 2, 1), e2

(2, :3, 3), ('3 = (3, 7, 1)} c

na

{e{ = (3, 1, 4), e~ = (5, 2, 1), "~ = (1, 1, - 6 )} c R 3

2) :b =

{e 1 = (1, 1, 1, J ), e2 = (1, 2, 1, 1), e3 = (1, 1, 2, 1 ),

e,.=(1, 3. 2, 3)}
c

R4

6o' =

{e ; = (1, 0, 3, 3), e~

= (-2,

- 3, -5, -!i), ,.~

(2 2, 5, 4),

e; =
HCtOI'

( - 2, -:~ , - 4, - 4)} c 11 4

1.60. Sa se stabileasca formult>1e de tramfmm:ue a roorClonatelOI' 1u>rri :prin trt>cere de la ba7.a gl) = ~ l'u f 2 , 1' 3, c4} b ba:!.:1 ~, = {e;, e{, e~,

ea.

1) ~ =

{e1 = (1, O, O, 0 ), e2
e,
= =

= (0, 1, O, 0 ),

c3

= (0, O, 1, 0 ),

(0, 0 , 0, 1 )}

A' =

{1';
e~

(1, 1 , 0, 0 ), e~ -= (1, 0, 1 , 0), e~ = (1, 0, 0, 1 ),

= (1, 1, 1, 1)}

22

2) ~

= {e1 =
{e;
e~

(1, 2, -1, 0), e2

(1, -1, 1, 1), e3

= (-1,

2, 1, 1), .

e4 = ( - 1, - 1, 0, 1)}

.m =
3) ~

(2, 1, 0, 1), e~

(0, l, 2, 2), e~

= (-2

1, 1, 2),

= (1, 3, 1, 2) }
= (1, 1, 2 , 1),

{e1 = (1, 1, 1, 1), e~ = (1, 2, 1, 1), e:l

= (1, 3,2,3)}

e4 ~, = {e ;
p~

= =

(1, 0, 3, 3), e~

= (=

2, - 3, -:), -4), e;

(2, :3 ,

!},

4),

= (-

2 , -3, -4, - -t) }

(0, 1, - 1, 0), e3

4) Jib

{ct

(1, - 1, 0, 0) , e2

(0, 0 , 1, - 1),

e4 = (1, 0, 0, 1 )}
JJb'

= [e{
('~

= (2, 1, 1, 0), c~

(0, 2, 1, 1),

e;

= (1, 0, 2, 1),

= (-

1,

o, o,

1)} .

1.61. Ecua~ia unei ,suprafe~e" In raport cu u annrnita haza .\1\ = {e17 e2 , e3 , e..} esle de forma x~ + x~ - ~ - a: f = l. Sa se gi:i.seasci"'t ecuat.ia ace tei supl'afete in raport cu haza ~' = {c ; = (1, 1, 1, 1), e~ = (1, 1, - 1, - 1), e; = = (1, -1, 1, - 1), o~ = (1, - 1, - 1, 1){ (eoon1onatele s1 nl date in aceeal:li baza @,).

2. SPATII EUCLIDIENE

< , ) : V x
+
b)

2.1. Fie \ . un sp atiu Yectorial real sau conrpl('X . Sa sc arate rit a.plicatia. , . -+ K, este produs sea lar daca: a) V = V3 , K = U, (a, b) = (t1 f't + a 2 b~ + a 3 b:l, v fi = a .lr + aS + a 3 k, b = b1 1' b2 j b 3 k din\'~. ~

R", K =
=

n~

(x,

Y>

~ .r:t?/1,
A: - 1

v .t: ,

R ", :r. = (xu ... , a:~n ),

Y = (Yu ., y.). c) V = t;n, K

y= (J/11 ... . ,y,.).

C, (x, y ) =

~
h=l

x,.yJ.:,

V .:v, y E t:'', x = (..vll . .. , .v,.),

b

d) V = l:0 ([a, b]; H), K = U, (f, g) =

~f(x)g(x) d x ;

" Vf, gEC 0 ([a, b]; U) e) v = .:m;,(n ), K = n, (A, B) = tr (TA. B), v A, n E &rt,.(R), iat tr A - wma matricei A = au + a 22 + .. . + a,,..
I

f) V = U 2 [X] , (?J, q)

= ~ p(x)q(x)dx,
-I
11

V p, q

~ ll 2 [X] .

g) V este ~patiul Tectorial complex al tuturor funcWlot cu valQri complexe, continue pe un interval [a, b], <f, g) = duse
SCI\l~re

~f(x) g( x)

d x , '<If, g E V (numite pro-

" . o). canonice pe spatiile respectiv

. 23

2.2. a.) ~a se arate ca in R 2, un produs scalar poate fi definit prin orica.re t'lin egalitaWe:
1) (x, y) = X1Y1
2) (a:, y) =

3 ) (x, y)

+ XzYz 3x y + 7J.'zY X1Y1 + a.wz + X2Y1 + 2x y

1 1 2
2

2,

V .r, y

ll 2 , x = (x1 , .r2 ),

~i apoi sa se calculeze valoarea produsului = ( -3, 2) in fieeare din aceste cazuri.

Y = (Yu Yz), scalar al vectorilor x = (1, 1), y

n~-+

b) Sa se arate ca aplicatia ( , ) : R 2 x
(;r, y) = ax1Y1

R, definita prin

+ bx1Y2 + bx2Y1 + CX2Y2,

2

x = (xl, Xz) , Y = (Yu Yz)

2

este un produs scala.r pe R ?> a> 0 ~i a.c > b c) Sa se arate ca aplicatia ( , ) : C x C ~ C definita prin,
(zu
Zz) = X1Xz

+ Y1Y2 + i( XzYl -

XIYz) ,

Z1 =

X1

+ iyu

Zz = Xz

+ iyz,

este un produs scalar pe C. 2.3. a) Sa se verifice ca in RpaY,iul Yectorial R 3 un proclus scalar poate fi definit prin egalitatea :
(:r, Y)

= 10

X1Y1

+ 3 X1?12 + 3 XzYl + 2 XzYz + Xi!h + Xi!Jz + X3Y3

v X=

(xl' x2, x3), y = (yl, Yz, Y3) E na.

b) Sa se demonstreze ca in R" un produs scalar poate fi definit prin egalita.tea

f' 1l

(x, y)

1;
i= l

~ ao
i=l

X;yj, X= (xl, .. . , Xn), y = (yl, . . . , Yn) E R"

daca sint satisfacute conditiile :

a i1 = aJ;,

j f= i

" I a,, !,i j a.;;> 'E

~n.

/':!

2A. Fie V un Epatiu YecLorial n-ilimensional real sau complex ~i fie x1 , , X 11 ~i y 1 , , y, coordonatele vectorilor x ~i y intr-o baza oarecare a spatiului. Sa se precizeze care din aplicatiile definite mai jos sint produse sealare ~i care nu. a) in R", ll-spatiu vectorial:
1)

( x, y) = x2y 11 n = 2;

5)
2,

2)
3)

4)
5)

6)

7)

+ 2x y + 10XzY n = 2; (x, y) = X Y + X 2Y11 9b = 2; ( x, J/) = 2x ?h + 3{1' y a) 11 = 2 ~i b) n ~ 3; (a:, y) = x y 2x y 2a.' 2Y1 + 5x y n = 2; (.ll, y) = 7 xl.y + 6x y + 6x y + 9x 2y 2 , n = 2; (.x, ~> 9x1y 1 - 3a:1y 2 - 3$2y1 + SJ 2 lf~ 1~ 2;
(x, y) = x1y 1
1 1 2 2

2 2 ;

1 1 1

1 2 1 2

2 2,

2 1

c=

:=;;.

S)
'9)

(x, y)

2x1y 1

(x, y) =

+ 2J:i!f2 + 2 x 2y 1 + X 2y 2, n = 2; X 2?h + 2o..\Y, 2 + 2x 2y1 + 5X 2Y2 - 2XzYa xw2 X?.Yl

2X3Y2

+ 7 X3y3,

n
n

3;

lO ) (x, y) = 5xt?h -

X 2Y2

+ 2xly3 + 2X3Yl + 4XaYa1

- X2'!J3 - XaYz

= 3;
=

11) (x, y) = 4x1y 1

+ 2x y + 2X Y + 2x2Y2
1 2 2 1

+ XaYa'

n
b ) in

3;

12 ) (x, y) = XtYz

+ XzYt + XaY 2 + Xz'!Ja,

+xy
2 2,

n = 3i

en,

C- spa~iu

vectorial:
n
=

13) (x, y) = x 1y 1

2;

= x 1 y2 , n = 2; l5) (x, y) = ix1y2 .+ ix 2y11 n = 2; l6 ) (x, y) = ix1y2 - ix 2 yu n = 2;

14) (x, y)

+ i) x y + (3 - i )x 'Yu n = 2; 1.8) (x, y) = 3 x 1 y1 + 4.x y a) n = 2, b ) n = 3; 19) (x, y) = 5x y + ix fj n = 2 ; 20) (x, y)" = x 1 y1 + (1 + i) x 1 y2 + (1 - i) X 2'fit + 3 x 2 y2, n = 2; 21 ) (x, y) = '5x y + ix y ix yJ + x Jj n = 2 ; 22) (x, y) = 2x y + (2 - i ) x/ij + (2 + i) x fit + 2x y n = 2; 23 ) (x, y) = x jit + ix y ix y + x y n = 2; 24) (x, y) = x y + (1 - i ) y + (1 + i ) X Y + 3X- Y + ix y - ix y + 3x y n = 3.
1.7 ) (x, y)

(3

1 2

2,

1 1

2 2,

1 1

1 2 -

2 2,

1 1

2 2,

2 -

2 1

2 2,

1 1

.T 1 2

2 1

2 2

2 3 -

3 2

3 3,

2.5. a) Care din func~iile de mai jos determina un produs scalar pe 5)K,. xn(R) (n ;;>- 2).
1) (A, A) = tr (A B);

2) (A, B)

tr (A TB) ;

3) (A, B) = tr A tr B;

4) (A B) = det (A B ) ; 1 5) (A, B) = tr .(TA ]) B), unde D e o matrice diagonala de ordinul ,. cu elemente pozitive pe diagonala principala. b) Aceea~i problema dar pe spatiul vectorial complex al matricelor de tipul

tn

1) - (A, B)=tr(A TB); 2) (A, B)=tr(ATB); 3) (A, B)=tr(ATB}, unde A, B sint matrice arbitrare din spa~iile respectiv-e, TA este franspusa matricei A iar tr A este urma matricei. 2.6. Fie V = (l2) spa~iul vectorial real al ~irurilor reale (x,.),.sN pentru care seria ~ x! este convergenta. Fie x = (x,.),.e"'' y = (y") .. e=-< doua elemente din V.
1<EN

X tt(illZ:.nxn( C))

1) Sa e arate ca seria

tJEN

x,.y ,; este ahsolut convergenta.

ne, ..

2) Sa se verifice ca a:plicatia definita :prin (x, y) =

~ X 11 Y11

este un :p1od11

scalar :pe

'T
= _!_, y" =
n
"=In

3) Si'\, se ealculeze (x, J/) :pentru x,.

ilx -

?I II ~tiind ca

00

2 = ~.
6

n+1

. A :poi sa se determine

un~

-2

2. 7. Fie P spa~iul vectorial real al tuturor functiilor polinomia,l e reale definite pe [ - 1, 1]. 1) Sa se demonstreze ca P este un spa,tiu euclidian in raport cu aplkatia definita prin
I

(p, q) =

~ p(x)q(.r ) d :.r.
-I

2) Polinoamele obtinutc din 1, x, . .. , x", ... prin procedeul de ortogonalizare se numesc polinoame Legendre. Sa se scric primele 5 polinoame Legendre. 2.H. Fie F spatiul vectorial ~uclidian canonic al functiilor rea, l e continue definite pe [0, 2n]. 1) sa, se verifiee ca multimea Uo, fu f2, ... }, unde fo(X) = 1, !211 -l(.x) = = cos nx, f 2 ,.(x) = sin nx, n E ~*, este liniar independenta ~i fil'i. se ortononneze.
2) Notan1 cu \V subspatiul de dimcnsiune 2n

+1

generat de

V~n fo,

=f u
I!.

1 ... , c
1

citeze proiectia. lui f E F pe W. A..plicatie: f(x) = x . 2.9. l!,ie R spatiul eucli<lian canonic cu o dimensiune. 1) sr~ se complexifice spatiul Jt. 2) Sa se demonstreze ci1 spatiul complexificat en devine 1m spatiu daca se introduce produsul scalar prin urm:"-!;orul procedeu:

v 7t

f 2 ,. (spajtu . z vectortaf. .

(tl

. . ). . s~ po z tnoame 7or tngonometttce ~~

~>e

e:xpI. I-

eml~dian

3) Daci1 {e1 , e2 , , e.} este o baza ortonormata in lt", . a se arate ca. {e1 + iO, e2 + iO, ... , e. + iO} este o baza prtonormata in en". 2.10. Fie Y un spatiu vectorial complex inzestrat cu prodmml S<.'a.lar (,). Notinrl.cu RVtrecereainrealalui Y, srtsearate ca functiadefiniH\,prin (1;,w ) = = Re (v, w) este un produs scalar pe R\. 1) Fie v E Y. Sa se verifice ca v ~i iv sint ortogonali 1n nv. 2) Ril. se arate ca. dad'\, {eu ... , e,.} eP.te o multime or1ogonala. din V, tnnci {eu ie u ... , e,., ie "} este o mnltime ortogonala in ny. 2.11. Fie V spa~iul Yectorial real al tuturor functiilor continue f: [0. a: = R
00

pen1ru

care~ e _ ,
0

j2(x) tlx este convergenta.

00

E \ ,

1 ) Sa se arate

ca ~
0

e- r f(x) g( :r) da., V f, g

est' ab'-o! .t

:. _ nta.

26

00

2 ) Sl se verif'icc ca. 3) Se <la f( .r:)

unghiul di11tre

<f,

~i

g)

= ~ e- f(.r)g( :r)d.r este

un produ

!\Calm pe V.

=
~i

e- ~

g,. (x)

"=

a:". Sit Rc

determine lim 8,., unde 8,. este

tl "00

g". :!.1:!. Fie , . un spatiu euclidian real sau complex ~i {.r 1 , . . . , .r: 11 } c Y o multime de n vecLori In acest Rpa~iu. f$tiind ca. <xi, xi) = g;i (cu gll E U sau Yu E t:) i, j = :r;:;i Rl~ se arate ci1 vectorii x;, i _, 1, n sint~ liniar indepeudenti daci.t ~i numai 1laca detenninantul G,. = \g0 \ , numit <leterminantul Gram, este nenul (matrict>a G = (g 0 ) eu det G = G,. e nume~te matrice Gram). 2.1:.1. sa. se detE-rmine matricea Gram a vectorilor {f11 , fn} in cazurile de mai joR (pro1lusul ~calar fiind definit 1n ficcare caz, cu ajutorul coordonatelor vectorilor in h;tza ca.nonid1 a, sp<ttiului respectiv) :
1)
II

2, ( x , y)

X 1Y1

+ .V2Y2, + -!X21f2,

a) f 1

(1, 2), f?.

(2, 1);

h) ft = (1, 1), j 2 = (1, - 1), in ll2 .

2)

tl

2, ( .r;, ?/ )

l X1!h - '2 .J.'1.lJ2 -

'J .r;2Y1

a) j 1

(1 , 0 ), I~

=
2

(1, - 1),

b) ft = ( \ 3) ''

. 2

1 - ) , j

= (- \

1 - ) in JP . 2
- i) x 2y1

=
f1

2, ( :r, y )

2x/fi1

+ (1 + i) x1 y~ + (1 + i)
in
t:~.

+ 3 x 2jj

2,

a) j 1 = (1 , 0 ),

b)
4)
II

= (1,

f2 = 0), .f2 = f2

(1, - 1);

(-1, i

= 3 , (.r, ,11 ) = -i.E1? ft

+ 2X1!}2
l, 2,

-\- '2:r;2 1fl

+ 2x2 y 2 -

X 2,1f2 -

.1'3 ,1} 2 -\-

3X3 .1J31

a)

b)

f 1 = (1, .f1 -:-- (1,

=

0, 0 ),

(1, - 1, 0 ),

O, 0 ), ./2

= (-

f 3 = (0, 1, 1); 0), f 3 -= ( -1, 2, 2)

2 1 2 2 ('J
3 2

in LP.
X2 3

5) n

3, ( x , y )

.T 1 fj1 -

i.r /fj 2
(-

+ ix .iJ + 2x fj + + i) fj + + (2 - i) x Jj + 6x3y3,
.f3 = (0, O, 1); f 3 = (1 + 2i, -2

a)

!1 =
=

(1, 1, 0), j 2
(1 , O, 0),

1, 1, 0),
1, 0),

b) j 1

f 2 = ( -i,

+ i,

1) in

c:..
,

6 1 <.y, q) = a 0 b0

+ a1 b1 + ... + anb,. unde a;, b;, i = 0, 1 , ... , n Rint coeficientiipolinoamelor p, q E R n[X] iar v ectorii j 11 sint vectorii bc.u:ei canonice.
" _
~

f,.+l

7) (p, q) =

p!kl(O) q!kl(O) in H,.[.X]

~i

,ectoriif, - vectorii bazei canonice.

l)

ta.

8 ) ( p, q) =

~p(t) q(t)dt ~i vecLorii f 1 tot vcctorii bazei eanouiC'e 'i 11

0

U,. [X].

2.11. Fie V 1m spatiu euclidian real sau complex.

a) Daca {x11
,

x .. } este o mult-ime ortogonala in acest spatiu sa se arate ell. :

2

Jlt x.~:lr
1

A~l 11xk 11

(numita teorema lui Pitagora!

b) { !lx + y 112 + ll:r - y 11 2 = 2( !lx 11 2 + IIY11 2 ) V x, y E V !lx + y !1 2 - !lx - y 11 2 = 4 Rc( (x, y)) (sau 4(x, y) dadl, V este real). c) (x, y)= +[ !\x+ y ll 2 - !lx -y ll 2 + i( llx+ iy ll 2 - llx -iyll 2 )], Vx, yEV.

2.15. a) Daca {x1 , . . , x,}e o baztL intr-un spatiu euclidian n-dimensional sa se arate ca determinantul G,. al acestei baze satisface inegalitatile 0 < G" ,; (x1 , x1 ) ( x 2 , x 2 ) (xnl x.,). b) Daca A = (aii) E .9Rn xn(R) ~i D = det A a se arate ca
0 ,; D 2
,; (

A=l

i aiR )( i

a~h )

... (i a!k) (numita inegalitatea

k=l

lui Hadamard).

k= l

2.16. Fie R,.[X] spatiul vectorial real al functiilor polinomiale reale de grad mai mic sau egal cu n. a) Sa se arate ca < , ) : Rn[X] x R .. [X] --+ R,
n
1J

(p, q)

= }; (j !) 2a1b1,
j= O

V p(.X)

= _t

njX', q(X)

i =O

~ b1X 1 i=O

e un produs scala,r ~i a poi sa se verifice ca functiile poli.nmniale definite respectiv 2 : 1 -X , .X , ... , X" f ormeaza ~ o b aza ~ or tonormat~ prrn a. rn rapor t en aces t pro d us 1! 2! n!
I!Calar.

3
4)

b) Utilizind produ ul 8caJar canonic: (p, q)

~
j=o

a1b1 1i se determine mari-

mea unghiurilor: 61 = 1::(p, q) ~i 62 = t:.(p, r), unde p(X) = 12X 2 - !X 3,. ~(X ) = 2X 2 + 3X - 4, r(X) = 3X 2 + 12X + 4 in cazul n = 2. c) ~n cazul n = 2, utilizind tot produsul scalar canonic sa se determine un polinom p 11 echidi tant polinoamelor Pu p 2 , p 3 , p 4 ~tiind ca, p 1 = 3X 2 + 2X + 1,. p 2 = -X 2 + 2X + 1, p 3 = 3.X 2 + 2X + 5, p 4 = 3X 2 + 5X +2 ~i sa se determise valoarea acestei distante. 2.17. a) Sa se calculeze unghiul <.lintre yectorii fu f 2 Ell?.
1 ) fl = (1,

o,

2),

!2 = ( f2 = f2 = f2 =
f2
p2

1, 1, 1);

2)

!1

= (10, 5, 1),

( - 1, O, 10);

3) ft

= (2, 1, 1 ),

(5, O, 1); (3, 2, 4) ;

a)
bj ' c) d)
= (5, -3~ -7);

4) fl = (1, 4, 4),

b) Sa se ortonormeze multimile de Yectmi in cazurile :

1)

f1

= (1, -2, 2),

= ( -1, O, -1),

fs
g3

2 ) g1
3) p 1
4)

= (1, 1, 1, 1), g2 = (3, 3, -1, -1),

1 +X,

= (-2, O, 6, 8);

= P1 =

1 -

X+ X 2 ,

p 3 =X- 2.:1:2;

e) (1, 1.
~i R 4 =

.X

Pz = X,

Ps

1i

CJ ,'a, se , mpleteze sistemele de \edori de mai jo. llOl'lllata in R 3 ~i 1'{' peetiv in R 4 :

piu~

la o

1) 11
2)

= (- ~~' ( 2 ' 6

2 1

5' ~- } 1z = (- 5' - ~:,

__!__ __!__)

-1 );
__!__

!1 =

_!_

2' 2'

'

f2 -

(--!2' _ -~ 2'

2'

- __!__)

2.Ht. 1n U , eu produsul scalar canonic, se considera U = {x = (xu x 2 , X 3 ~ x 4 , x., x 6 )/x 2 - x4 + x 6 = O, x1 - .r 3 + x5 = 0, .r1 - x 2 + x 5 - x 6 = 0, x 2 - x 3 + x 6 = O, x 1 - .r4 + x 5 = 0} . Sa se determine complementul ortogonal U.L ~i sa se verifice ca U EB U 1. U6 2.19. Pic U patiul ~ olutiilor ~ i stemului :

j
a)

X1

+ 2.r2 + .Ta - :?.i'4 = 0 5x + 4ct + 3.1' + ~-r4 = 0 + 2x + 3.r + 10.z: = 0

3 x1
1
2

a e determine proiectia ortogonala a Yectorului x = ( -3, 0, -5, 9) pe U. b) Sa se determine proiect,ia ortogonalii a aceluia~i Yector {J.' pe U.L. Se consided produ ul scalar canonic pe R 4 2.20. Sa se determine proiect.ia ortogonala a ,-ectorului x ~pe subspat-iul U l}i componenta ortogonala in fiecare din cazurile : 1) x = (14, -3, -6, -7), U - subspatiu gem'rat de vectorii:
11

= (-3, o,

7' 6),

12

= (1, 4, 3, 2),

13 =

(2, 2, -2, -2)

2) x = (1, 2, -1), U - subspatiu generat de vectorii:

j 1 = (2, 1, 0), f 2 = ( -1, 4, 1) 3 ) x = (H, -3, -6, -7), U- subspayiu generat de vectorii:

. f1
4)
X

=(-3, O, 7, 6),12 =(1, 4, 3, 2)

= ( -3,
5x1

0,~ -.5,
2

9), U

+ 4a + 3~r 3 +

{(Xu X 2 , x 3, x 4) E fi 4/3..t\ 2x4 = O, x 1 2::t~ 2 3x 3

+ 2x2 + .r3 + 10J' = 0}

4
1

2X4=0~

5)

X=( ~ ~}

{;- SUUSpatiu generat de matrice]e .\

(~ ~) ~i

A2

= (~ ~}

Pe te tot ~Hlmitem definit produsul scalar canonic pe spatiile respectiYe 2.21. Fie V un spayiu e11elidian ~i (Tu U2 , U 3 c Y subspati i vectoriale alelui \ r. Sa se arate ca : a) Daca U 1 c U 2 => UtcUt; bj (U1 -+ U2 ).L = Uf- n Uz'-; c) (U1 n U 2 ).L = Ut- + -ut. d) Sii e Yerifice relatiile h, c in cazul clnd V = R 2
-7);

S);
~i

(1, 1, 1, 0)}, U3 = {( -1, 1, O, 1)} sa se arate ca U1 .1 U 2 , L 1 .L U 3 , U2 .1. U 3 n = ul E9 uz E!J u3.

= L{(1, 1, 1, 1)}, U 2 = L{(1, 1, -1, -1)}; e) !n cazul in care \~ = R 4 , U1 = L{(l, -2, 1, 3)}, lr2 = L{(2, 1, - 3, 1 )~
U1

OPERATOR! (TRANSFORMARI) LINIARI

Defini,tia ~.1. Fie U, V doua. spatii vcctoriale peste acela~i corp K. Aplicatia f: U -+ V se nume~te 01)erator liniar (sau aplicatie liniarl1. sau transformare liniadt) clacii. :
1) V x, y
2) V k
E
E

U, f( x
Vx
E

+ .'/ ) = j(.x;) + f(y)

(proprielate de aditivitate)

f(i!

K,

U, f(kx) = /,:f( :v) (Jnoprietate cle omogeuitate).

Daci'L U = V, atunci f: U _...... U liniari'L se nume~te eudomorfism; dacli. f: U-+ V liniarii. este ~i injeciiYi't,.f ~e mai nume~te monomorfism; dacaf: U-+ V este liniara ~i .urjecti'd1 se nurue~te epimorfism; daca,f: U -+ V este liniara ~i bijectiva, atunci f se nume~te izomorfism ; daca V = U ~i f : U -+ U este izomorfism atunci f se va numi automorfism.
<=>

le11

0 b s e r v a! i a 2.2. Apli.catia f(kx ly) = kf( x) lf(y), V, x, y

.f:
E

U -+ V

U, V k, l

este un operator liniar K.

rez

0 b s e r v a ,t i a 2.3. !n general, o aplicatie liniaraf: U -+ V se mai nume~te si homomorfism de spatii vectoriale . !n continuare vom nota :

K (U, V) = {f: U fK(U)

sau

-+

V If este un operator liniar} ele

EndK(U) ...:_ {f: u-+ U lf - endomorfism1

-+

J(e
.AutK:(U) = {f : U
IJ If - izomorfism}

de

Propozitia 2.1: a) 1, (U, V) este K-spatiu vectorial in raport cu operatiile de adunare a functiilor ~i inmultirea unei funci,Jii cu un scalar ; b) EndK(U) este un inel necomutativ in raport cu operayiile de adunare ~i compunere a functiilor. c) Aut1< (U) este un grup necomutativ 1n raport cu compunerea funcyiilor.
Definifia 2.5. Fie U 1 c U un subspatiu vectorial al lui U ~i f E fK (U, V). Se nume~te restrictia operatorului liniar f la subspatiul U1 aplicayia liniara f 1 : Ul ~ V, definita prin f 1 (X) = f(x), '</X E UI. Definijia 2.6. Fie f
E fK

me
un

la

(U, V). ::\Iultimea,

E

Kerf= {x e

U lf(x) :- 0} imaginea.
opert~.-

nume~tc nucleul operatorului linia,r iar mult.imea, Imf = {y E V I 3 x E U a~a incit y = j(x)} se numci)te

1ornlui

f.

PrO[lOzitia 2.7. Pentru orire f E fK(U, V ), K<'r.f .,i Imf 'int subspa~ii vectoriale in U, respecti v V. D efinitia 2.8. dim (Kerf) = d se nume~tc defecinl operatorului f, iar dim (Im f) = r se nume~te mngul operatorului f.

Teorema 2.9. Fie f E i:K (U, V). Atunci : 1) f este injectiva .-Kerf= {0}; 2) f este surjectiva > Imf = V; 3) n = cl 1, unde n =dim U (U finit dimensional).

Teorema 2.10. Fief E fK(U, V) ~i dim U = n . Atunci urmatoarele afirmatii slnt echivalente: 1 ) f este injectiva; 2) Daca e1 , . . . , ep E U sint vectori liniar independenti, atunci ~i j(e1 ), f(e 2 ), . . , .f( ep) E U sint vectori liniaT independenti; 3) uim (lmf) = n; 4- ) Dad {e11 . . , e,} cste o baza pentru U, a,t.unci {f(e1 ), , f(e ,.)} este o ba:di pentru Im f. Tt>orema 2.11 Fif' f E EndK (U) ~i u finit uimensional. Atunci sint echivalente afim1atiile : 1) f injecti...-a: 2 ) f . mjecti,a; 3) f izomorfism. Fie f EfK (U \ ) dim u = m, uim v = n r;i nl = {el, ... , em} c u, ]32 = = {.f11 . .. , j"jc Y, doua baze in U .) respecti...- \. intmcit j(e1) E V, V j = 1 , m rezuJ1 a r~1. exista a; 1 E K unic detNminanti, a~a incit

" a j , j = 1, j(e1 ) = ~ 0 1

'I ll.

De jinifia 2.12. ~'[a,tricea notata M 8 " s,(f) = (aii ) E :;)]t , x,,.( K) care are ca elemente, puse pe coloane, scalarii aiJ ce reprezinta coordonatele vectorilor j(e 1), j = j_, m in baza R 2 se nume~te matricea opcratorului liniar fin perechea de haze fl1 , B 2 .

PJop'ozitia 2.1 :l. Fie fK om, v m), spa.t iul t.u turor operatoriloT liniari de la U"l la Y n iar ,,)!t,. x,.(K) spa,tiul tntmor matricelor de tipul n X 1n cu clem ent~ dinK. "' Jf8 , , 8 ,(j) e te Aplicatia m s ,, s , : fK(Um, V ,.)-+ .'i'l'L,. x,(K) definitrL prin f-+ un izonwrfism cu proprietatile
1) ms, , n,(.f o g ) = 111s" R ,(f) mn,. s,(g); 2J .f E EndK(U") eF;te inYersabila > ms., n,(f) =
11/Jl"R.,(f 1)
-

MR, , s,(f) e inversabila

~i

~fB I D(j).
1' 2

0 b 8 e 1' 1' a! i a 2.14. Daca in ull, avem

j(e 1)

f E EndK(U /1 )

~i

n = {eu .. . , en}

este

baza

j.=- 1

aiJ e1, j

= -:r,-n ~i matricea notati1 'lf.n(J) =

(a ;J E Pic,. (h.) se

nume~te
fi:xtaza

matriCP:1 aF;ociata eudomorfismului fin raport cu baza B. Daci\ in difPri1 e ha ze, atunci lui f i se asociaza rna trice patrat ice uiferite. Propozitia :!.l5. Fie j, g E EndK (U,.) ~i ll = {eu ... , e,.} Dac{L f(r-; ) = g(et), i = 1, n, atunci f = g.
0

ull

!'; ('

baza a lui

u/1 .

Teorrma 2.16. ~1 atricel e A, D E .:;11Ln( K), reprezinta acelal)i operator liniar f: t:' -+ U, > exista o matrice C E -'11L,.(K) nesingular a , a~a incit n = C- 1 _\ {; . au A -= C B C- 1 ), matricea C fiinu, de fa,pt, chiar matricea de trcren' dp la 1 za in rare fare aF;ocia,ta matricea la baza corespunzatoare mat ricei D.
31

Deji,bifia 2.17. lllatricele , n E ilK,.(K) se numesc asmnen daciic exi ta, o matrice nesingulara C E ~11ln(K) a~a incit D = c-1 AC sau A . C B C- 1 .A.semanarea. matricelor este o rela~ie de echivalenta pe ,;1l~ 11 ( K) fiecare clasa de echivalenta, corespunzind la un endomorfismj: Un -+ U,. cu U,. un K-spatiu Yectorial n-dimen iona.l ; deoarece C este nesingularu, matricele A ~i B au acela~i rang, a. a incit acest munar rang i\ = rang n , e numfste rangul o~ra torului j; deoarece det D = det (C- 1 .\.{;) = det .\ , toate rnatricele dintr-o clasa de echivalenta au acela~i determinant, ceea ce inseamna ca rleterrninantul matricei a ociate in mport cu o baza fixata a spatiului se nurne~te (leterminantul endomorfismului f. Definitia 2.18. Fie .f E End1, (U). Endomorfismul f se 1) proiec~ie, daca f2 = f;
aplica~ia uume~te:

2) &_ndomorfism nilpotent de indice 'E_, daca p = o (p E X, p ~2) iar oeste nula; daca p = 2 ~i rang f e te maxim atunci f se mai numel}te ~ tura tan ooenta ; 3) involuhe :;au struclura proclu , dad'\, f2 = 1, uncle 1 este operatorul identlu ' 4) ..trnctura, complexa, daca p = - J. Teormna 2.19. Fie u = ul EB u2 a~a incit X Eu se scrie unic X == :1.1 Xz, U1 ~i X 2 E U 2 a) Aplica~iile p 11 p 2 definite prin p 1 (x) = xll p 2(x) = x 2 ;;;int opera.tori liniari numiti proiectii ca.nonice; b) un operator liniar p : U --+ {; e-te o proiectie a lui U pe un subspatiu U1 p~ = p.
X1 E
;>

Teorema 2.20. a) Daca f E EndK(U) este o proiectie, atunci U = Kerf EB Im f ; b) Da.ca f E End1<(U) este un endomorfi"lm nil})Otent de indice p .) x E U, x of 0, atunci vectorii x:, j(x), p(x), ... ,jP- 1 (r r) slnt liniar in<.lcpendenti: c) Daca U e finit dimensiona,l, atunci f: U -+ U este o !,ructuril. com_plexa -= dim U este nar5i.

De luif i; un pc~

=a,.

a.tril
am-1

.... ilJ.;

Definitia 2.21. Fief E EndK (U). Un scalar ), E K se mune~te I.aloare_proprie pentru f daca exista x E U, x # 0 a~a incit f(x) = /...r. Vectorul x cu aceast. proprietatc se nume~te _y0ctor propriu corespunzator val01ii proprii i,. :Mul~imea U{ = {. x E U I f(x) = AX, A E K} se nume~te f\pat.iu pro])liu corespunza.tor valorii -proprii A ~i el este un sulJspatiu vectorial "ii.l ,;patiului u. -:\Iultimea tuturor valorilor proprii ale endomorfiswului f se nume:;;te ~!wctml J. ..ii f.

0 b 8 e 1' v a j i ct 2.22. Relatia. j(x) = i,x e:-;te eclJivalenta en

a;
=1=

0, unde

1 e. te

.l' E

Ker \J- t..J),

endomorfismul illentitate .

Teorcrna 2.2:3. Fie

1) La un vector propriu allui f ii coPespunde o valoare propriP ~i nmruti una.

EndK (U) . .A.tunci

2) Vectori i proprii corespunzatori la valori proprii distincte slut liniar independenti. 3) daca U{., i = l,lc sint subspatiile proprii ale ini f atunci uma ace~ tor
k k

''

D ac:-:. nomt..._

subspaW e-te directa : ~ U{, = EB U{,

i=l i=l

Definitia 2.24. Fie f EEnch (U) ~i ul c u Ul1 ubspa\ill Ye t rial al spatiului U. Sub pa~iul U1 se nume~te invariant fata de f (f;au f-in aria,nt) daca j(U1 ) s;:; U1 Exentplu. Orice spa~iu propriu U{ este f-ilnariant.
82
3-c. HG

f EEndK (U)

matricea asociata }Is (f) = (A ) A e ~11LK (K), n e -"IL"(K), k = dim U11 h = 01 n =dim U 2 , iar 0 1 ~i 0 2 sint matl'ice nule corespunzatoare.
02

Propozitia 2.25. Daca Uu U2 c U sint ubspa~ii invariante ale lui f, a~a incit u1 E& u2 = u atunci exista 0 bazrL B a lui u in care

Definiti a 2.26. Fie A = (ail) e m,.(K) ~i A e K. Daca exista o matrice coloana nenula X = (x 1) e ~llcnx!(K) a~a incit A X = f..X, atunci A se nume~te valoare proprie a matricei A iar X vectorul propriu al matricei A. DefiniJia 2.27. Polinomul P( A) == det (A - f.. I), unde I e matricea unitate din spat;iul :;liC,.(K) se nume~te olinomul car cteri tic al matricei A, iar ecuat;ia P ( A.) = det (A - AI) = 0, f.. e se nume~te ,ltCuatia caractens 1ca maLricei A.

0 b s e r v at i ct 2.28. Paca A e .Vlc,.(R ) ~i valorile proprii A e C, atunci vcctorii proprii corespunzi':i,tori nu mai apart;in lui R" ci complexificatului lui R" notat cR ''.
D ejinijia 2.29. Fie U,. un K-spat;iu vectorial finit dimensional ~if E EndK (U,.). Fie ]} = {eu ... en} o baza in U,. ~i Ms (f) matricea asociata lui fin baza -D. So numP ~te polinom caracteri tic al endomorfismului f, polinomul caracteristie al matricei asociate lis (f), adica P 1( f..} = det (lin (f) - AI).

Propozitia 2.::JO. Polinomul caracteristic p'( A) al endomorfismului nu depinde de baza ll aleasa (daca B' e o alta baza ~i Ms(f) este matricea a ta~ata lui fin aceasta bazU,, atunci det (Ms(f)- AI) = p 1(f..).
Definifia 2.31. Fief e EndK (U,.) ~i Mn (f) = (a 11) E Jllc,.( K ) matricea asociata lui fin raport cu 0 baza n a lui U,. ~i P(t) = amtm + am- I tm- 1 + ... + a1t + ao, un polinom arbitrar cu coeficienti din corpul K. Polinomul, P(~fu (j)) = = a,nll;;'(f) + a m-1 li;- 1(f) + ... + ct1 Ms (f) + a 01 se nume~te l!Qljnom da .matricea ll:1(j) dcfinit de polinomul P(t), ; iar polinomul P(f) = a,;f"'+ + am - 1 .f'"- l + am-2 r-~ + .. . + al f + ao se nume~te polinom de endomorfismul 1--- ' ~it .itt p p: = f f f f).
0 0 0 0

k o ri

0 b s e r v a! i a 2.3:3. ]?e spat;ii vectoria.le finit dimensionale, studiul polinoamelor de endomorfhne se reduc la. cercetarea polinoamelor de matrice.

pefini{ia_2.3~. Fie f E EndK (U,.). Daca P(f) = e (unde e este aplicatia nula. ), aLuuCl polinomul P se nume~te olinom anulato al endomorfis ului ~d~ " A , (aii) E ~1 1L,.( K ) ~i P(A) = 0, 0 - matricea n a, atunci P se mune~te g,.oltno rl...QJlulator al m:o~.tricei A).
T~Jr~nl:l _2.~{. ( Hamil~on-Oayle~t Pent~~ orice f c: EndK (U,.) polinomul S< LU 0-l.l"actenstiC este polmom anu ator, adtca, p'(f) = 0; analog P(A) = 0, daca P A.) = det (A - A.l} este polinomul ca.ra.cteristic al ma.tricei A.
v v

(f..l - A)* se nume~te redet(Al - A) ,.eo~;...ta m a.tricei A. D ( A.) = (AI - A)* este adjuncta matricei ( f..l - .'\). Daca P \(A.) = aet ( A.l - A) = Q( ~.) P*( A) ~i fl ( A) = Q( A) B* ( A) a.tunci poli._, .. ( ) A Q nomu1 1"' A. = -- Q unue (f.. ) este c.m.m.d.c. al elementelor matricei D( A.),
1
(A)

DP jiniJ t:a 2.35 . ~fatricea R ,_ (A) =

se

nu m e.~t e

polinomul minimal al matricei A.

SGLU

grad mat tn'1Jre

3-.:. H6

Cou.;~cin~a ::!.33. Fie A= (a ;1 ) E .\llt,.(K). Oric::~ polinom de m 1 tricea. A de

ega.l cu n,, poa.te fi exprima,t printr-un polinom de gmd n - 1.

33

JJejini:J.ia. 2.37. Fie eria de puteri j(t) =

erii au
00

~
m= O

00

a..r cu coeficienF dinK. Aceste

nume~te

JJej

~en:-;

pe acele spa\ii vectorialc pe care Re poate defini puterea tm. Fie

lin (f)= A tuatrif'ea asociaH't lui fin raport cu o baza din U,..
1\C nume~te
not

f E En<lK(r.) ..i
Seria de se

:E
m

a,.fm
0

serie de cndomorfism iar :-;uma ::;a sc

00

functie

endomorfi:nn;
nume~te

~eria

~ 0 111
nz _,, Q

111

~e nume~te ~eria

de matrice, iar ;uma sa

functie de matrice.

0 b 8 e r v at i a 2.38. Este evident ca si.udiul seriilor de endomorfi~me se reduce la studiul 1'\eriilor de matrice. Conform con.eeintei 2.36 la teorema.
'

Hammon Cayley seria de matrice f(A)

00

a,. A"' ete de fapt un polinom de

00

m 0

grad n - 1, daca n este de OTdinul matricei A. Daca seria

am A"' este con-

m=o

Yergenta., atunci coeficientii aceRtui polinom sint .mii conYergente.

Exemple:
eA

~
111 = 0

00

- - A "'; s in A In!

~
m

00

(0

1 )"'

(2111

..!...

1)

A 2 " +1

cos A =

~
m

00

-1)"'

-o (2m)!

A 2"' etc.

Dejinifia 2.39. Un endomorfism f E EndK (Ur) este diaoonaliz< il daca exista. o baza B in U,. pentru care mai.ricea ata~ata lh(j) e. te c 1agonaH\..

Teorema 2.40. Endoruorfismul f E EndK(U,.) este diagonalizabil d di ~i numai daca exista o baza a Rpa\iului U,. fmmata numai di-n vect~uJlrii ai lui f.
Definitia 2.41. Fief E EndK(U,.) ~i 'A E K o valoare proprie a lui f. Numarul dim U{ (dimensiunea mbspatiului p1opriu corespunz}ttor) Re nume~te multiplicitate geometrica a valorii proprii /,, iar multiplicitatea sa ca radacina a po nomulUi caractenstic P'( /,) se nume~te multi licitate aloebrica a valorii 11roprii f...

Propozitia-2.43. 1\1ultiplicitatea geometrica e te mai mica sau eel fnult egala cu multiplicitatea algebrica penhu orice' loare p1 pl'i /, a endomor:fi$mului f E EndK(U,.). Teorcma 2.43. Un endomorfi. m f E EndK "E. t icl.,.onaliza il dad't ~i numai dacil. multiplicitatea algebrica ,i geometridl eoin<'id pentl oate valorile propri~ uistincte ale endomorfismului f din corpul K.

0 b 8 e r v at i a 2.44. Daca notam prin D E .,;1k,.( K ) ma:~ric.ea . clia .ona~a ata~ata lui f in raport cu baza formata din vectorii proprn ~l h.u f ~1 prm C E ~Y .(K) matricea ale carei coloane sint vectorii proprii, atunc1
Jl = C- 1 A C

unde _ \ E -'"'ll (K) e:te matricea a ociata lui a spa~iului.

f in raport cu o ba oareca.re

2)

34
, l

...
-~
- "

:.

f,

.~:.:.

..

;.~
;..
_,....,~

.._,.

'

Deji,dJia 20450 Fie A E Ko Matricele de tipul

("A),

l ~ ~),

000,

0 0 0

0 0 0 0 0 0 0 ),

se numesc eel e Jordan (de diverse ordine) ata~ate scalarului ),, iar o in.,uo~ire diagonaHi. de celule ordan de diferite ordine corespunzatoare scalarulm "A se nume~te bloc J orJ.an, no tat .I ~., adica
), 1 0
n1
0 : I

10 0 0
0

0 A1

0 l I
J

----------------------- 1-----------------n,

0 0 0 0 0l 00 0 1 l I 0 0 0 00 0 A J

{I

A 1 0 0 1 1 0 0 0

0 0

{ A1 0
0 0

n1

0 A 1 00 0 0

. .

0 0 0 00 0 A

Definitia 2o46o 0 matrice J E .'>1R,.(K) este o matrice Jordan, daca .J este o in~irui e cliagonala de blocuri Jordan corcspunza.toare unor scalari A nu neapr~rat dio. tinetio ' De inifia 2047 0 Un endomorfism f E EndK(U,.) este adus la forma canonica Jordan dadi exista o baza B c U,. a~a incit matricea asociata Ms(f) sa fie metrice Jordan .)0

T orcma 2.18. Dacaf E EnJ.K(U,.) este un enclomorfism nilpotent de indice k atunci: 1 xista o baza B c U,. pentru care :\1/l(f) este un bloc Jordan co respunzU.tor lui ). = 0, care contine eel putin o celuB1 Jordan de dimensiune k; 2, daca m; = dim Ker j', atunci ~irul 1n; i = 1~ este strict cresca.tor; dae1 11 1 = m; + 1, i = 1, n - 1, m 0 = O, atunci matricea Jlls(f) este chiar eel .Jordan; 3 - ca f are o singura Yaloare proprie A, atund f se poate aduce in forma Jord. n. r rna 2.19. Fie f E EndK(U,.), P 1( A) = ( ), - A1 )"' ( ), - A2 )"' o (A - ),")"k, 1-.; #- A.. nolino111ul san caracteristic ~i U;., = Ker (f- A;J)\ i = i, k. Atunci: 1) L in ubspatii invariante ale lui U,. relativ la f; T
l
0 0

2 ) E& l_'i., = "L,.;

=I

35

 f'int restrictiile lui 3) dacaj; = flu1., : U'' ---+ l.J 1 o :;;ingura, Yaloare proprie.

f la U'' rezulta ca f; are

dia

Definijia 2.50 . Subspatiile U1 definite de teorema 2.48 se numesc nuclee stabile ale endomorfismuluif corespunzatoare valorilor p1oprii, i = I";k.
0 b s e 1' v at i a 2.51. dirn U 1r

= n;.

Tcorcma 2.52 . (Fmma ca11onica Jordan). Oricare ar fi endomOi fiE.mul EndK(U,.) cu valorile proprii I.; E K, e:xista o bar-a B c: U,. pentru care Mn(f) sa fie in forma canonica .Tordan.
E

Definifia 2.53. Fie f E 2c (U,., V,.) ~i B = {e11 , e,.}, B' = {f11 , j,.} baze in C-spatiilevcctoriale U" ~i Y,. . Notind prin B = {e11 . . . , e" , ie11 , ie,.}, ' = r.fJu . .. , f " ' 1 'f1 , .. , 1 'j "J l b ar-e 1 ~ t caJe 1n . J;T RV,. BR e cmeqnmza .. _'.,. ~I I Hpt=ctrv
matricca, i\[8
j\fBB'(f) = A

f se nume~te trecerea in real a lui f ~i notam Rf. Daca f E .fK(U,.) este un enuomorfism pe R-spatiul vectorial iU,. iar cu,.
este complexificatullui U, atunci apllcatia cf: cu,. ---+ cu,. care are aceea~i reprezentare matriceala ca ~i f sc nume~te complexificatul lui f. YalOl'ile proprii ale lui cf sint valorile proprii inC ale matricei reale asociate lui f. Propozipa 2.54. Daca f E Enc1K(U11 ) ~i valorile proprii int in C atunci e:xista o baza B c: U,. a~a incit matricea asociata are forma :
)..1

+ ill

R R

8 - (f)

(A -B) este B ..:\

matricea

ata~ata

lui f:

au"

---+

RV,. daca

(A, B fiincl matrice reale de dimen siune n); in acest caz

.. . 0 ........ 0 0 ........ 0
----------------------

0
0
MB(f)

) ,2 .

0 ... i.k

!-

C<l

~1
C<l

~1

----------------------

0 ..... . ........... .
\

uncle J..1 . . . J,v sint valori proprii realc ale lui f iar a.1 valori proprii complexe ale lui f (nu neaparat clistincte).

i~ 1 ,

...

rxl'

i~P

sint .

Dej'1'm'Jia 2.55. Fmma din 1 1ro:rozitia 2.53 Ee aeli'clom-orfismului f.

m1me~te

fmma canonica reaTa

d iagonala principaH1 p - blocmi matriceale de fmma {

Drjinij1'a 2. 56. Fie /, = a i~ Yalori proprii complne ue ordinul p de multiplicitate ale endomorfismului f E EndR('C,.). Se m:n. .t e s._eluHi Jordan reala core punzatoare Yalorii proprii J., de dimem;iune 2p. o rna trice aYind j;e
7.

-~

~ ) iar ueasupra.
(J.

diagona.lei p - 1 blocmi de forma

ct.

(~ ~ )
1 0
cr.

r:-i in rest clemente nule, adicii.

[3
cr.

0
1
~
C-'

- [3

0
1

JA

-~

0
1
~
0::

0
'X

-~

Tcorcma :!.57. Daca f E Emln(U,) aiunci c:xista o haza B c Un a~a 1ncit matlicea asociata i)f.s(f) sa fie formata din celule Jordan reale coreRpumatoare va.lorilor proprii complexe, respectiY uin celulc Jordan corespunzatoa.re Yalorilor proprii reale ale lui f.
Dejim~tia 2.58. Fie U ~i V spatii eudidiene rea,le sau complexe cu pl'ouusul scalar notat la fel : ( , ) ~i f: U --+ V lill operator liniar. Operatorul liniar f* : V --+ U definit prin cgalitatea (j(x), y) = ( ..r, f*(y) > 'I x E P, V y E V se nume~te ~unctul operatorului f.

Dejinitia 2.59. Un endomorfism f E Eml"(U) se nume~te: 1) hermitian (autoad'unct' dad\. f* = f ~i 2) antiherm itian <lacr~ = - f; dad.\. :spa~iul u e e euclidian real atunci f se nuine~te snnetnc ~i respectiv a,ntisimetric.

Tcorcma 2.60. Endomorfismul daca (X, j( X)) E U 'I X E U.

f E End"(U) este hermitia.n daca

~i

numai

Dejinijia 2.61. Un operator liniar f: U --+ V se nume~te lmitar. dacr~ pastreaza produsul scalar, adica (j(x), (y)) = (x, y) 'I x, !/ E U. Da c:l U ~i V ~int :pa~ii euclidiene reale, at eu aceas a proprietate se nume~tc tran formare (operator) or1ogonala. Tcoreu1a 2.6~. T1an f01ma1ea bnia1a f: lJ --+ V este lmitaia (mtogor1ala.) daca ~i numai daca pastreaza noun a euclid ian a :

l f(x) II

llx II, 'I x

U.

Definijia 2.63. Daca U ~i V sint n-dimensionale iar B, B' t\int baze ortonorn .. te in cele <loua spa~ii, iar Mnn(f) este matricea ata~ata lui f: U --+ V, liniara, a UllCi matriCea Tl\~ln,n(f) SC DUD1C~te matricea ata~ata adjUnCtCi f* (lllllllita ,i uncta matricei Mnw(f) ). F' A E .>ll(,(C). Dad A = TA, atunci matricea, patratidi A se nume~te hem : .:- (in eazul A E -''''n(R), A = 'l'.A, .\ - simet.rica); <laca A = - :rA, _\ se nume~te Antihermitica: dacrt A :r~f = I,., J" - matrieea lmio dinul n, atunci matneea. A se nume~te unitara (in cazul real se nume~tc
. hi.

J: r . -

T rema

norma .-

Fie U,. un spaiiu euclidian complex. Un endomorfism te hCimiti:m uaci1 ~i mlmai daca matricea lui intr-o b!lztt ortopat.iului este hermitica.

::u;~. 1)

37

2) Un endomorfism f: U" -> Un este unitar daca ~i numai daca matricea lui intr-o haza ortonormatrt a spa1 iului cf\te unitar~t.
0 b 8 "1' vat i a 2 .65. Acelea~i proprieta~i se pastreaza ~i pentru cazul endomorfisrnelor sinietrice, antisimetrice ~i ortogonale .

Teorema 2.6G. Fie U un spa~iu euclidian complex ~i f E EndK(U) 1 ) Dacaf este hermitian atunci valorile proprii sint reale iar vcctorii proprii corespunzatori la valori proprii distincte, sint OI"togonali; daea dim U = n, atunci e:xista o baza ortogonala a spatiului formata din vectorii proprii ai endomorfismului.
2) Daca f estc unitar, atunci, claca exista, valorilc })roprii au modulul egal cu tmitatea ~i apoi acelea~i proprietati ca ~i in cazul f hermitian.

0 b 8 e 1' v at i a 2.6 7. D aci1 f este antisirnetric, valorile proprii sint nule iar dad\ este antillennitian, valorilc proprii sint pur imaginare sau nule.
D efini}ia 2.68. Fie V un spayiu euclidian real. Funct,ia f!r : V -> V definita prin 8!(.1:) = x + a, a E V fixat ~i orice : v E V se muuc~te transla~ie de vector a. Func\;ia f!r : V -> A surjectiva care pastreaza distanta euclidiana: d(gj(x), f!r(y) ) = d( :r , y) V x , y E V se nume.,te izometrie.
T('orcma 2.(;9. Dacii g : V -> \ ' este o izomeirie ]>e spatiul euclidian real V atun<:i e:xista o Lranslayie Y : V -> \' ~i o transfonnarc ortogoual~t f: V -> V a~a incit SF = f!r 0 j.

1. OPERATOR! LINIARI, NUCLEU, IMAGINE. MATRICEA UNUI OPERATOR LINIAR

1.1. Sa sc ccrceteze care uin func~iile (lefinite mai jos sint operatori (transformari) liniari l}i in cazurile afirmative sa se determine nucleul ~i imaginea, prccum ~i matricea asociati1 in raport cu baza canonid a spa~iilor respective.

1 ) f: lP -> IP , f(:r ) = a, x = (.r:1 , x 2 , x 3 } E lP, a. . (a11 ct 2 , a 3 ) E lP, a # O, dat; 2) f : IP -> lP, f(.r) = o:.r , x = ( x u ..z 2 , X;1) E JP, a E H, a f= 0; 3 ) f: H 2 ~ lP, f( .r) = (.r1 , -x1 }, x = (x 1 , x 2 ) E lF ; J. ) f: IF -> IP, j( .l"} = (.r:1 cos B - x 2 sin B, X 1 sin 0 .r:2 cos B), X= (x 1 , X 2 } E lP, 6 E [0, -:-c) - dat;

+
3

5) f: ll"
.T

->

H ", f( .r) = (.r1 , x1

... ,

+ .r

2,

. .. ,

x1

+ :r~ + .r + ... + x ,.), + k),

-

(.r1 ,
->

Xn}

R" ;
.x;

() ) f: U" 7) f: IP
.r

lt", .f( x ) = (x ,., .r"- 11 . . . , :r 2 , X 1 R 3 , f(x) = (.'r1 + 2.r2 - 3.x 3 , 3.r1

E

x2

Il", 71. E Jl {OJ ; 3x3 , 2.T1 + 3x 2 + 2x3 ),

E

(x 1 , .r 2 , x 3 }
-> -+

IP;
E

) f: H.n[.I]
9 ) f: R,.[.I]
10 )

H,.[X], j(p} ;- q, q(x) = p( -.:r: ), V .r

ll,.[X], f(p) = q, q( x ) = p( :c

Il;

+ 1) E

p(x )

v .r En;

f : .J1J[ 2 (R ) -+
T

:;Y 2 (U), j( ;\ ) = TA, VA = (at 1 )

_:) it 2 (ll ),

A - transpusa lui .A.

38

1.2. Care din aplicatiile de mai jos sint tram:.formari liniare :

1) j: lt 2
-+
-+

]\2, j(:r) IP, f(x)

=
=

(.r 2 , X1 -

Xz), V X

( Xu

Xz)

JP;

2) f : R 2

( Xz,
(x 2 ,

.Tl Xz),
X1 -

v X=

(xl, Xz ) E ]{2 ;

3) .f:
5)

]p -+
-+ -+ -+

JP, j'(a:) JP, f(x) lP, j(x)

4) f : lP

= =

3, .r 3 ), V X .r1
-

(xu ~r 2 ,

X 3) E

TI 3
3

(2 x 3

f : lP

lP, j(x) = (0 ,

+ Xu 2.r1.r3, x + 3x x~),
1
2,

x2) , x

(x11

x 2, x 3 )
R
;

TI 3

x = (x1 , x 2 ,

X 3) E

6) f : R 3
7)

f : R" -->

U", j( x)

= (sin J'u cos X 2 , a 3 ), x = (x1 , 11' 2 , X 3 ) E 1l 3 ; = (J'n, J', - u ... , .r1 ), .r = (.r1 , J' 2 , . . .Tn) E U".

1.3. Fie x E V3 arbitntr ~i . a, bE V3 fi.xa\ i, uenuli ~i (li, L '> i= 0. s:t se arate ca aplicatiile de mai jos ::;int liuiare ~i i\rt :-;c determine ma11iC'ea a8oCi<ltrt in baza. canonica, a lui V 3 :
1)
3)

f : \i 3-+

. V a' j ( x )

i.i ; ~) f ,. v 3' . f(~) = (~ ..r , ~ a)11_,-::z ' 3--> .r

.:.J :

1/,

:I

=( =--b ) - ct (('

<~,b) ~

: V3

-+

- =.1'-(.r -, ~ (j ; 4 ) f a) --=:-,; : V 3, j .(.1')

iia l1

,-3 -> ,f - ~ (:Y. b) 3, (.J) =.v -~ ""- a.

1

(((, b)

5)

f : V3

-+

V3,

JCn
-

x-

2(7, b)

l a li-

'I~' . ? ;
~

6) .f: V 3

-+

V 3 , f(:c)

~ ~ a 2(a, J') - - -

Ira I

.J' .

1.4. a) Sa se arate ca aplicatia f: TI 4

f(x)

-+

"'1 i 2 (C), defini trt prin

= ( ~ ~)' unde
- b
ct

J.'

= (xu

a 2 , :r3 , .r4 ), a

= :r1

+ ix

2,

b = .r 3 + ix4 , iar a 1;\i b sint conjugatele, este o aplicat.ie liniara ., i injcctiva apoi sa se determine matricea asociata in bazele canonice ale spatiilor. b) Sa se determine imaginea vectorului x = (1, - 1, O, 3) prin f.

~i

U). Fie V = {p E R1 [X, Y, Z, T]/grad P ~ 1} un ll-spatiu vectorial (al polinoamelor in nedeterminatele X, Y, Z, T ~i grad ~ 1):

a) Srt se determine dim V construind efcctiv o baza a lui V. b) Sa se determine un subspaFu U2 al lui V a~a incit, V = 0 1 EB U2 , ~tiind ca 0 1 cste subspatiul generat de multimeaJ 'l1 ~
S = {X
\:1 P E V

+ Y + Z + T,

X - 2 Y - Z, 3.X

+Z

- T, Y

+ T}

c) F1e .f : V -+ IP, j(p) = (F( O, 0, 0, 0), P(O, 1, 0, 0),=P(O, 0, 1, 0)) unde P e f uuctia polinomiam core::;punzMoare lui P. Sa se arate ca f este transformare linia,ra; ~a. :;e scrie matricea a:;ociata lui f In bazele ccramice din cele cloua ::;paW ; sa se calculeze Ker .f, s~L se determine lmf folosiud tcorema de izomorfism.
1.6. Fie.f: ll2 -+ IP, (tt, v) ~ proiectia lui (u, v, 0) 1)e planul 3x- y - 2z=0. l Sa se a rate ca f estc transformare liniara ~i s:1 sc calculeze matricea asoci< lJ lui fin raport cu bazele canon ice ale celor cloua spatii.

b ) S~'i, se calculc~e Ker j, Im f. c) Sa, se determme rangul ~i defectul lui

1.7. Fie lT

f.

t [a, b]

~i

gr: V -+ V, gr(j) = g, g(x)

=)
a

/1

j(t) cos(.c- t) dt,

VX

[a, b]:

a) Sit, e amte ca SJ este un opNator liniar. b ) Sa se determine Ker gr. 1.3. :Fie gr E fl'(Vn, \V,) o transformare liniara de rang 1. gr se poate ::;erie ca 0 suma de 1' transformari liniare
gr , E !EK(V,., \Vm), i = 1, ... ,
?'

sa,

e arate ca

de rang 1.

-1 1.9. Fie .f : U 2 -+ lP, .f(:r, y) = (2 x + ocy, (3x + y). Sii se <letermine nume rele H ale o:, (3, ), a')n, incit F = 1-{(aici f2 = .f o j).
14-

1.10. Fie f : ll2[X] = U 2[X], .f(p) = q, q(x) = p( x + 1), p, q E U2[X]. sa. se detennine maLTicea lui fin baza ll = {1, x , x 2} ~i matricea lui fin baza ll t = = {a-, ;1'2 + 1, :;r2 - 1}.

j(v )

l.ll. Fie 7i E v 3, vectori lini~Lr indcpendenti. sa, ::;e arate C~L .f : v3-> v 3, = ( fi, b) b + (b, v)a este liniara ~i sa Se det enni.n.c t\.1.\1 \X iC\'!3. \\~Ociata lui f rdaUv l a l)aza B = {a, b, a X b } a lui V3 .
j(O, O, 1)
~i

a.,

-I-

1.12. I1'ie .f: 1{3 -> IP un enclomorfism astfel incit .f(1, 0, 0) = (3, 1, 0); = (1, 2, 0) ~i Kerf = {("A, A, i,) I"A E U }. Si1 se determine Im .f o baza pentru Im f.

;(- 1.13. Fie D : R 11 [X ] -> U ,.[X] , P -> P' operatorul de derivare. Sa se determine Ker D, Im D, Dk ~i matricea asociata lui D in baza. canonica a lui 1luP'1

..t

~te d

l.H. Fie .f : 1\3 [-Y] -+ U 3 [X], f(p)

J este

llJl

= P'- P (P'- derivata lui P ). Sa f\e izomorfism It-liniar ~i ci1 j- 1(p) = -p - p' - p" - p"' .

.f

1.1 G. :Fie {e1 , e2 , e3} baza canoniei1 in JP ~i endomorfi mul.f : IP -> lP af?a incit f(e 1 ) = 2e2 + 3c3 , f(e 2 ) = 2c1 - 5e 2 - 8e3 ; .f(e 3 ) = - eL + 4e~ + Ge 3 Sa f\e e~pli citeze .f, cp = f - 1, ~ = f2 + 1, (1 - a.plicat.ic Wentica a lui H 3 ) ~i Ra se ar~te cii H 3 = K er cp El) Ker ~~

1.1G. Fie f : n-~ ~ R 3 , f( :v1 , x 2 , x 3 , x.t.) = (x1 + x 2 i- x 3 , X 2 - x 4 , x 3 - x4 ). Sa se determine dim Ker j, <lim Im f. Jl- -1.17. Sa se scrie matricele transformarii liniare f: l.P -> lP f(x, y, z) ' = (x - y + z, y + z, x - z) r elativ la baza canonica ~i rclativ la baza B 1 = {f~ = (1, 1, 1); f 2 = (0, 1, 1); f 3 = (0, O, 1)}. 1 -l~Hl. a ) Fie f : IP - >Its, f (.T, y, z) = ( x - y + z, y, y) . S~L ;:,e ara,tc crt p = f .;i ci1 ll 3 = Im.f El) Im (1 - .f). .:. 1. b) Fie g : IP -> ll 3 o aplicayie U-liniari:'t, astfel ca g 2 - g + 1 = 0. Sa se "!' ara t e ril g este m1 izomorfism.
~

-1.19 . .Pcntru
= p. q.

H.[XJ fix:at, uefiuim aplicat.ia f: U[XJ -> ll[X] , j(q) = -+ ncxJ, g(q ) = p + q v q E U[XJ : a ~t e arate ca f este un enuomorfi m. b) in ce caz f este un izomorfism ~ c) .Pentru ce p, aplica~ia g es1.e liniara ~

v q E n cxJ 1"5i g: R[X]

jJ E

40

1.20. Fie V = ,~11: ,(f:) ~i A E \T o rna.trice fixat~~- Se considera aplicatiile f: v- v, f(X) = A x- x A ~i a: v ..... v, g(X) = TA x- TX. :\. sa se arate ca f ~i g s1nt C:-liniare iar in cazuln = 2, ~i't ::;(' ~e:ric> matricile :l . ociate lui f ;,;i g, rclativ la l>aza cauonicil a, lui V.

v = Jl,.[X], (tEn ~i nl = {1, _T - a, (X - a) 2 , . . . ' (_Y -a.)"}. a se arate ca nl e 0 baza a lui v; ~a. se scrie matricea asociati:'~ a p licatiei liniarc f: V --. V, j(p) = q, q(:r) = = J' 2]J"( x ) xp'(x), a; E Jl, l't>lativ la baza ll1 .
1.21. Fie

a) b)

1.22. Fie

R,.[X] !)i
X E

(L,

bEn arbitrari . Dt>finim aplicatia f: v

->

v,

J(P) (x) = p(ax + b),

U.

a) sil se arate cr~ f estc un op(rat or liuiar ~i sU, 1>e determine matricea lui in baza canonidi ; b) sa se determine conditia 1 1e e::uc o satisfac eonstantelc a ~i b, a.stfel in cit f .;a fie un izomorfi::;m. 1.23. Pe spatiul vectorial real al funct,i ilor polinomiale de grad eel nmlt n , notat cu Jl ,.[X] se <1cfinesc funct,iilc :
p(.1)
->

=:

8f1 (p( x ))

xp( x )
I

p(x ) -+ g 2(p( x) ) =

x ~tp(t) dt,
()

V x

E ll.

f'

1) Sa se a.r ate ca, 811 ~i 8T 2 :int transformari liniare.

2 ) Sa se verifice

er~

8T1 este injectiva, dar

m1

este

smjectivr~.

3)lSa se determine Ker 8T 2 f;\i Im 8T 2

l

1.24. Ji"ie V un spatiu vectorial real finit dimemional. Sa se determine opeatorii liniari f : V -+ Vale dxor rna.trice asociate in Ol'ice baza a lui V sint egale.
=

1.2:>. Fie o: i= p, nuruere reale ~i V = ll.n[X], n ~ 2. {p EV J p(e<) = O} ~i U 2 = {q E V J q((/.) = o ~i q(~l = O}:

Notaro cu U 1 =

a) sa se arateicr~ ~U1 i~i .. U 2 sint~sub::;paFi Yectoriale~ale lui V;

! .- ;~11~~
~)}
,

b) sa se arate 'ci.i, B1 = {X- (/.' X(X - ~), . .. , X"o baza pentru U17 iar B 2 = {(X- e<.) (X - ~), X(X X = ~(X- e<)(X- ~)}, constituie o baza pentru U 2 ;

1(X-

fonneaza ex.) (X- ~), ... ,

~!J

c) Sii se determine matricea asociata lui fin raport cu baza canonica in eazul n = 3.
1.26. Fief:

lui V

'"!"~

R~[X] -.... ;;)l'l 2(U)

~

j(p)
'

( p(O) -2p(O) - p"(O) ) p'(O) p"(O)

a) Sa se arate ca f este o transformare liniara ~i sa se determine matricea asoeiata 1elativ la bazele canonice din celc doua spa~ii . b) Sit se determine dim Ker j, dim Im f construind efecti\ baze in eele doua subspayii. c) Sa se <letennine un subspatiu U c )it 2 (H )
a~a

incit U EO Imf = sm:. 2(R).

1.27. Fie Y un spatiu vectorial 1eal tridimensional ~~ B = {e1 , e2 , e3} o baza, a lui V. Fie aplicatia liniaril f: V -> V a~a incit, f(e 1 ) = e2 , f(e 2 ) = e3 , j(e3) = e1. Si.i, Se determine IX E Jl ~i Vectorii X E V a~a incit j(x) = CX.X.

1.28. :Fief E Bndc(\'n) Aplicatia linhtr~'t '~f: nv,. ---+ n\,. care coincide punctual cu f se nume~te reprezentare reala a endomorfismului f.

f in baza D = {e1 , . . , e,.} e <lctermine lll<ltriCC'a a~ociatrL lui Hf in baza U* = {el, e2, ... , e,., iell ... , ien} COI''Sl1UDzator in ar ,..
1) ~tiind cl l\ln(f) este matricea ata~:-~~ta lui

a lui , .,.

sa

2) Daca '"" = f 3 ~i f(;r) = (.1'1 + ia::!, .'1'1 :r~, i :ra), X = (xll x2, Xa ) E C3 sa se determine lmthicea lui Hf 1n haza lui nc 3 , corcspunzatoare bazei T = {f1 = (0 , i. } ), f::! == (0. 0, i); .f:3 =~ (i, - ~. ~ )) diu C 1
1.29. Fie H" = ul EB u2, unuc ul este generat de {ell e2 . .. , eA}, u2 este generat de {rHu ... , l' ia r {eu e2, ... , e!-, e 1.-o~-1 , . . . , e,.} cstc baza canonica a lui W'. Sa se arate c~~ pruiec~ia lui H " pc U1 cste o transformarc liniara. Sa sc determine matricea acestei transfonnari in raport cu baza {e 1 , e2 ,_ . , e,.}.
11 } ,

~;>

..

30. Dadi

fr
T,

~i

j 2 E J.:n(lF, JP) ;.;lnt llatc prin matl-kelc

3 0 1
1

~(

2 2

D
n a,
X =

T2 =

cl

4 4 0

~)
5 J-

in raport cu baza canonicit a lui

1)
Sa SC

aLunci :

determine imaginea lui

(0, 1, - 1) prin

JH f:;T, J2, J:;l;

2) sa ~c <letermine imaginea lui !J

(1, 3, -2) prin fl

+ f2
~i

~i (fl

+ j2) - l;

3) sa se determine imaginea lui z este produsul endomorfismelor.

1.31. :Fie

= (1, 2, 0) prin fd2

fdv unde frf2

f1, f 2 E
j 1 (ao

fn( R1 [X], ll 3 [Y]) dou;L cndomol'fisme definite :prin

+ Ct X + a
1

-P

+a

X 3)

= a 0 +at X

a~X 2

~i

f2(X2

.f2( 1 + X 2)
morfisme.

+ xa) = _y + ~3 J~( .r -+ X 3) = 1 + --'p; = 1 + X +X + X .f l +'X + X + X

;

2(

0.

Sa se determine matricele transforrrul.ril()r .ft f 2 ~i respccthr f 2 f 1 in raport cu baza canonica a lui R 3 [X], unde J1 JJ e~tc compunerea celor dou~t endo1.3-.2. l:<'ie IT: V3 ---+ V 3 EunD~ia. d efinitl prin cg-\.liti'\tea. fl'('v) =
1) SJ. se arate cr.. gr este o transformcttc
liniar:~.

a, a fb: at.

2) SJ. se calculeze
~--:" 3 ) $t

K~H ffr ~ i
0

Im gr 1;1i

S~t Sl~
C.1 l'C

ara,te

cr~

K')r IT E9 Im ffr

= V3 .

se determine

lnr.;\, in V ,3 -E..tt:'t llC.

llll.tt'ic ~n,

lui gr Ri"~ -fie de forma

T=lo o 1) , 0 il'L\1 0
4) Sii. se determine sub3pa.1Jiile invariante ale lui fl', V 3 filnd spa\,iul vectorial rea.i al tutut'Ol' vcctorilor lib eri.
42

(0

0 \

1.33. Fie A =

2 2 4 1) Sa. sc determine aplicat.ia, liniara

21 3) cu (
1 0 m.

rn E

H.

f:

Ita --> H 3 care are matricea,

~\.

a~ociata

in raport cu baza canonica chiar matricea

2) Sa se determine Ker j, Im .f, rangul f:\ i defectul lui 4) Fie Im f

g(O, 1, 0)
~i

f.

3) Sa se determine pentru cc valori ale lui m, .f e:;te un izomorfism .

g : IP --> lP o aplicatie liniar ~L ai-;\a incit g(1, O, 0) = (2, 1, 0) ; 1) ~i Ker g = L{(1, 0, - 1)}. a . e determine Im g ~i n Im g ~i ba,ze in aceste subspatii.

= (3, 2,

5) Sa se arate ca reali in Entln(IF).

.f

satisface o ecuatie algebrica de grau 9 cu coefic ient1

1.31. Fie V un K-spa\iu n-dimcnsional f:\ i 2) Pentru K = TI sa se arate fism (:J - aplica~ia identic~L).
c~t

f:

V--> V o aplicatie liniara:

1) Sa se a,rate c;l, exista un kEN af:\a indt _fk(\T)

= .f'' "1(V).
gj ~ttunci

uaca

f2 = f -

este automor-

.F = f .f1 (x)

3) Sa se determine toate endomorfi. mele

2.

f: IF

--> R 2 cu proprietatea.

1.35. Fie fu

fz : nt ==> uir aplicatiilP

liniare clcfinite re R lJeotiv prin

:.r 3 , ::r4 )

= (x4 , x 2 , x 3 , l\)

j 2 (:r) = (x1 + x 2 + .r 3 + x 4 , O, O, 0 ), x 1) Sa se determine Ker (f1 + fz) ~i Im

2) Sa se gaReaRca matricea nica a lui U 4 .

= (.T1 , :r 2 , Cft + fz). tmnsform~rii f 1 + .f2

Jl4

in raport cu baza cano-

14 =
t
0-

3) Sa se afle matricea transformarii .fd2 in aceea~ bazrt. 4) Sa se expliciteze matricele transformarilor .f1 + j 2 ~ifdz in raport cu baza cleterminata de vectmii: j~ = (1, - 1, 2, 3), .f2 .= (2, 1, 1, 0), f 3 = (3, -2, 0, 0);
(4,

o, o,

0).

1.36. Fie !!i E fn(V, V) o proiecFe. Sa se cletermine valol"ile parametrului k En astfel ca transformarea liniara 8J = CJ lc~ sa fie inversabila ~i in . acest caz sa se determine in,crsa.

..

t.

3"

ua

1.37. Fie ~ 1 , 8F 2 E fn(V, V) doua proiecW. Sa se arate ca 1) 8F1 + Sf 2 este tot o proiectie <=> SI'1 8F 2 = ~ 2 ~ 1 = e 2) Im (&\ + ~ 2 ) = 1m 8f1 EB Im lf 2 ; 3) Ker W1 ~ 2 ) = Ker ~ 1 n Ker lf2 1.38. :Fie \" 2 spatiul vectorial real al egmentelor orientate cu originea 0, identificat cu multimea punctelor uin plan ~i fie .f: V2 --> V2 aplicatia liniara definita prin .fCZi ) = b ~i f(b) = unt.le .i:l(a) ~i B( b) sint doua puncte fixe necoliniare eu o(o) iar C(c) un punct clin plan. Sa se determine O("c) a~a 1ncit,

1)

2)
GO-

f f

sa fie 0 proiccyie ; fla fie o involutie.

Ul9. Fie V un spatiu vectorial peste cimpnl K ~i.f1 : V --> V un endomorfism pe \'. Srt se arate ca daca j 1 esic o proiectie, atunci enclomorfismul f 2 = 2f1 - :J '

este o involut.ie o proiectie.

~i

reciproc, clacii

f~

este involutie atmwi j 1

-~- (f2

+ 01)

este

1.10. Fief : Y, ---+ \ -,. un enclomorfism ~i 1.71 , U 2 c \r doua subspatii invariante ale luij, iar U1 EB U~ = Y. S{l se arate ca exista o baza in V,. fata d e care matricea lui f sa aiba forma T
=--'

(Tl 0 2 .) 01 T2
~i

uncle T 1 ~i T 2 slnt douii matriee })ittratice, iar Ot ghiulare nnle.

0 2 sint matrice dreptun-

2. VALORI ~I VECTORl PROPRII. POUNOM CARACTERISTIC. FORME CANONICE. POLINOAME $1 FUNCJII DE MATRICE.

2.1. Sic :sc arate ca polinomul caracter istic al matlicei Slic

B) cu (! A

A, BE ;;lll, . .,(R) este celor A U ~i A ~ '> a \, F. ~ = ....... <Je 1-1.

egal cu pro<lusul polinoan<elor caracteristice ale matriB. (_O 0 Sa se d ~termine toate matriedc n E ,~)j~2X2(U)

aseroenea cu A ; b) Fie A, B, E ~/1(:2 X2(U) doua matrice ce au acela~i polinom caracteristic. Sint matricele A ~i. B asemenea sau nu?
2.3. a) Sa se determine poli.nomul caracteri::;tic al matricei 0 1 0
b) Sa se determine un polinom ce areca radacini unde P c polinomul caracteristic al m atricei
~i

polinomul minima

pr~tratele

radaciuilor lui P

(~
~ .:>

-5
0

-8
E ~~ll .. x,(U) ,

c) Sa f\e arate ca pentru orice matrice invcrsabiHI, A polinom P a~a incit A - 1 = P(A ). 2.4. Sa se gaseasca exemple de : a) matrice A, h) matrice A, nalizabila.

exista un

n E s:ll 2 x ~( ll ) care au acela~i rang, fi:tdt a fi as.emenca; n E ~)ll 2 x 2 ( 1l ) diagonalizabile, pentru care AH nu este diago-

tJ
0

11l" x"(q ~i P E C[X] un polinom . Da,c~L /, c"te valoare proprie 2.5. Fie !\ E c p entru A ~i c - vcctorul 11r opriu cor espunzator, sa. se a,rate crt P( A.) este valoare proprie pentru matricea P( A.) corespunzr~to are la acelaljoi Yector p r opriu v.

44

2.6. Sa se arate ca daca D: R 3 [x] -+ R 3 [x], D(p) = p' este operatorul de derivare, atunci D ~ + D + I nu este diagonalizabil.

2.7. Fie A E .>)K2 q (C) a~a incit A- I o inven;abila ~i B =I+ 2(A- l}- 1 Sa se arate ca daca ll are valorile proprii disLincte A 2 \ < 1, 1 -# A 2 ~i IA 1 \ < 1, I A a t unci Yalorile proprii ale lui A a,paryin semiplanului Re z < 0.
2.S. Fie A E ~'K,.(R) ~i q(X) - polinomul caracteristic al matricei A. Sa se determine polinoamele caracteristice ale matricclor TA, A - ml (m E U) ~i A , k ~ 1 intreg.

2.9. Sa se determine valorilc proprii morfismelor :

0

~i

vectorii proprii in cazul endo-

1 ) f: C a ,b] -+ c~,b]! f ( cp ) = g, g( x ) = Xc;>( x ),

vXE
:r;

[a, b];

2)
3)

f : C~, 1 :

-+

C1 ';';'. 1 :, f( cp )

g, g( x )

:r ?'( x) , V
X

E ]0, 1[;

f: f:

C!a,b] -+ Cla ,bj, f ( ?) = g, g( x ) = ~ c;>(l)

a

ut,

E [a, b];

4)

-+

V , undc V estc R - spatiul vectorial,

X

={? : n-+

u.r7
X

continua

~i

) . cp(t) dt exi
-00

ta v x

E ll.},

j( cp) = g, y( :r) =

~
-+

?(t)dt,

X E

R.

2.10. F ie
g

f:

C\ ~:-: 1

C~o. 2ttJ endomorfismul definit prin

2it

= f( 7 ),

g(x)

= ~
I)

(1 + sin (:r -

t) )j(t) dt, x

[0, 2rt].

1) 2)

:t Rc am te c~L Irnf este

un

subspatiu finit dimensional 9i sa se grtseasca

o baza pentm acest sub. patiu.

se determine Kerf.

3) Sa se gaseasca valorile proprii ~i vectorii proprii ai lui

j.

2.11. Fie V fo\p:1yiul flmct;iilm f: [0, -::) -+ U de clasr1 C2, c:tre satisfac eonditiil<> .f(O) = j(rt} = 0. Sa se gasea,sca valorile proprii ~i vectorii proprii 1)entru tmnsformarea liniara fi" : V -+ \ ' definita prin ff(f) = f". 2.12. It'ie v spa,tiul functiilm.' f de clasi1 (:oo pc [ - 1, 1]. StL fo\C arate ca operatorul Sturm-Liouville f: Y -+ V, f(J( :r)) = (( x 2 - 1) f'( x ))' V x E [ - 1, 1], admit valorile proprii V ).. = n ( n + 1), n EN, ~ i coref;pmlZ~Ltor vectorii proprji: 1 cl" $ -> P n ( .:; ) = - -( x " - - 1 )" , ~& E N 1 1 (po 1. mon,me1e L egen d re ) . n!2" dx"
45

2.13. Fie V2 spatiul vectorial real al segmentelor orientate _cu originea 0, identi!icat cu multimea tuturor punctelor din plan ~i A(a), B( b) doua puncte necoliniare cu O(o) ~i G(g), centrul de greutate al tr~ngbiului AOB. Fief ~i 8r doua endomorfisme pe V2 definite prin: j(a) = b, j(b) = c, uncle O('c) este un punct oarecare din plan iar ff(a) = ff(b) = g. 1) Daca A ~i B sint fixe, sa se afle locul geometric al punctelor O(c) a~a incit f. a aiba un punct fix coliniar cu A ~i B. 2) Sa se determine directiile invariante ale lui f ~ i 8F daci:'L A ~i B sint fixe. 3) Considerind .A(1, 0) ~i B(O, 1) in raport cu un sistem de axe ortogonale xoy sa se expliciteze punctele G(x, y) pentru caref are doua direcfii invariante. 4) Sa se determine locul geometric al punctelor G(x, y) pentru care direcfiile invariante corespunzatoare sint ortogonale. 2.14. Sa se determine valorile proprii ~i vectorii proprii pentru enrlomorfismelef: Jta -+ R 3 , cunoscind matricea endomorfismului in ba.za canonici:i, a lui IP, in cazmile :

1)

A =l~

r1

3)

c=

4) D =

1 2 2 2.15. Fie endomorfismulf: U,. -+ U,., Un, este un ll-spatiu vectorial n:-dimensional, definit prin matricea A asociata luif intr-o baza a spayiului U Sa se determine o baza in care f are forma diagonala scriind efectiv forma diagonala in cazurile cind e posibil acest lucru pentru :
\ -4 -4 4
,. 1

( 7 4-1)
4 7 -1

0 0 1 ' , 0 - 1 2 2

4 00) (

5) E =

-3 -7 -5) (
4 3

n = 4

1)

A=(H HJ,.
0 0 1 0

n = 2,
2)
5)

A = ( -~~);

3)

A=(:
4

~);

4)

A = ( _~-~ ) ;

A =(_!-! ); 6) A = ( /~ 3/~); 7) A = (~ ~); 8) A =(11 1). 9) A= (1 -1). 10) A=(25 60). 11) A= ( 4 -3). 1 ' 1 -1 ' 60 144 ' 12 -8 '
n

0) ; 14) A=(23 -21-3 -3) ; 03' 13) A=(1 00 01 A= 212); .01 0 301 1 1 -2 -2 (4 2 (-1 1 ) 1 -1) 15) A= 1 -1 2 -1 ; 16) A= 1 ; 17) A= 2_ 1 ~ 0 -1 1 -1 2 -6 -3
12)

3,

c c

-6) -:

z ==.

;-

46

~te

o,

gr

18)

A = ( =~ ~ =~); 19 ) A. =( .1 ~
- 3 3 1

un
,a
~e.

- 1: 13

-2~);
15 '

20) A =

le e. is-

l' -~ -~ ~) ;
- 2 - 3 - 2

!C-

n= 4,

l3

'

21) A

l
_

,o 0 0 0

0 1) 1 0 0 1 0 0 ;
1 0 0 0

22)

A =
'

1 - 1 -~ -~ 1 -1 ' 1 . -1 1 - 1

1 - 1

-~}

23)

A =c1
1 1

2 - 4 - 2 -9 - 7 ~ - 9 0 -~ 'i .:5 - 2
')

-2)

21)

A = ~ -~
1

r
3 \ 3

1 - 1 1

1 - 1

- 1 - 1 1

-~)
7
8

'

n-

e-

ta.

25) A ~ (

3 -1 - 1

1 1 1 - 3
3 -1

\- 1

- 3 1 '
-1

-1)

26) A ~ (=! -~

3 3 - 7

1 -2 1 -3

-7)

2.16. Fie .f E End (U,.) un endomorfism p e un C- spa~iu vectorial n-dimenional definit prin matricea A asociata intr-o baza a spatiului Un. sa, se determine baza forma til de vectorii proprii (cind este posibil) ~i sa :;;e scrie formn. diagonalil. in aceas t~L baza, in cazurile :
1~

= 2.

0 4) A = {

e- 1 0

e:);

5)

A =(
~!
- 1 3

1 1 1 - i 3

+ i).

'

= 3,

6)

A = (-~~ - ~);
-2 2

7)

A =(

= !);
1

8)

A = (~ ~? ~2) ,
\1

e:-

9)

A =( 1 +
0

i . -1 - i 2 2i) i 2 ; 0 - 1 . 3 i

10) A

' 1 l1 +
0

1 - iO)
i

3 -i

i 1

n=4,

11)

A=(~

-1 0 0 0 0 0 0 1

13 ) A =

-f);

-1
12) A= (

2 0 -1 2 1 - 1 0 1 - 1

~}

1 i 0 0 o o0 i 1 ;

0) 14)A ~ (~ - 1~ -~ -~) 1 -1 .
1

0 0 1 i

- i -1

2.17. Fief E End(U,.) un en<lomorfism pe spa~iul vectoria,l n-dimensional U,. definit prin matricea A asociata intr-o baza a spa~iului. Sa se determin e forma diagonala a lui f cind: a) Un e liD spn,~iu vectorial rea,J, b) Un e un spa~iu vectorial complex (in cazul cind U,. = I\ '' sauL", se con siderrt baza canonica a spa~iului), in cazurile :
n

2,

1) A = (1 - 1); 3 -2

2) A =

(c~~

rx

sm IX

-sin IX); cos IX

3)

A = {~
"'

t
- 11);
I

4) A= (0 1) 1 2i '
n = 3,

I.

5)A~(~~~); 6)A = ( -~~ - ~);

-. 0 1 0
n

- 1 1

4,

7) A =

(o o1 o ;
0 0 1 1
1 0 0 0 1 -1

1 1 1 1) 1 0 1 1

0 0
S)) A =

0 0 -1 0 1 0 (

0-1)
0
2 3

0 0 '

1 0

9) A =

-~).

0 1 ( 1 0

1 0

o I,

10)

I)

A~=

l:
1 0 0

1-5 -2

-~ -~)
3 1 '

2 -3

0
2 sau. defiJJ
1

U,.=R",

11) A

=
(

00 ... 01)
0 ...

~ ~

12) A =

1 0 ... 0 0

0 0 .... 0 0 2J 1 0 . ... 0 2 0 , (n = 2m) ; 2 0 .. .. 0 1 0 0 0 1

2 0 0

a sp1 B* =

48 .

1 2 2 ... 2 2 212 . .. 22

y y .

?f)

13) A =

222 ... 12
222 ... 21

14) A =
(

~ .x . ~ .: ~ ;
?J ?J y ... X

15) A =

0 0 .. (

. .. ,
0 ... 0

"~)

A!

p ,l = ... = Am. = 1, /.m ~ 1 = Am+z = ... = ),, = 2, m = [(n

TI?.l

+ 1)/2];

U,. forma
pa~iu

U,. = C") ;

nka a
0 -1 18) A =
1 0 0 ...

0 1 0 ... 0 0 0 1 ... 0 17) A =

0 1 0 ...

0 0 0 0 0 0 0 1

..

..

0 - 1 0 1 ...

0 0 0 ... 1 0 0 0 ... 0

..

0 0

0 0 0 ...

0 0 0 ... -10

2.18. Sa se determine valorile proprii ale matricei

A=
1 (

1
1

x u) v ,
z
t
'!:~

~tiind d vectorii: ~\ = (1, 1, 1), proprii pentru mat1icea A.

(1, O,

1)~ v 3

=
-

(1, - l, 0) sint vector

1)p'(x) - 2(nx + a)p(x),

CU

2.19. Fief: R 2 ,.[X] ""* U 2 .,[X], f(p) = q, q( m)= (x 2 a E fi""Z dat. a) Srt se determine valorile proprii ale lui f.

b) sa, se arate ca f este inversabil

~i

diagonalizabil.

2.20. Sa se determine valorile

~i

vectorii proprii ale matricei,

A=(:~ ~
ac be

c2 2.21. Fie V,. un R-spa~iu vectorial n-dimensional ~i cv,. complexificatul sau. Fie f E EndR(V,.) f;.i cf E En de ( cv ,.) complexificatul endomorfismului f definit prin, f(u, v) = (j(u), f(v) ) V (tt, v) E cv,.. 1) Daca Ma(f) este matricea asociata lui.f in raport cu o baza D = {e11 , e,.} a spatiului V,. sr~ se arate ca matricea. ata:;;atrt lui cf in baza corespunzatoare, B* = {(e1 , 0), (e 2 , 0), ... , (e,., 0)} a lui cv este tot Mu(f).
49.

::),

unde a, lJ, c En

~i a + bz + cz = 1.
2

2) Daci1 "A = r~. + i~ E C e o valoare a lui Cf atm1ci f aclmite un invariant cu dimensiunea mm sau doi.

subspa~iu

3)

Dac~L "A

It, atunci

I..

eo valoarc proprie a lui f.

2.22. Fie V un spatiu Yectmial n-dimen;-;ional, f E Endn(V), fJ : \' -+ R o forma liniadi, -pe V (fJ e o aplicat-ie liniara) ~i n un vector nenul din V, care satisfac conditiile, (*) f2 = 11 fJ - CJ ~i YJ(n) = 1, (J - tran::>formarea identid\,) 1) Sa se arate
c~L j(1t) =

0, IJ

.f =

0, rang

.f =

n -

1, rang (.f
-+

+ ufJ) =

n.

2) Sa se determine alorile proprii ale lui cf: c\

cy

~i

f'a

se arate ca

-n =2m+ 1.

3) Heciproc, sa se arate ci'L dad n = 2m enclomorfismul ..f cu l)l'Opriet:t tile (*). 2.23. Fie .f : ll'1
-+

+1
0 0
0

atunci pe Y sc 1)oate defini

ll4 endomorfismul d efinit prin matricea a::;oc iata,

A = 'fn(f) .

no.

(00
1

0
1

1
ata~ata

in baza canonica ll, a lui R 4 Sii se 1educa la forma Jordan. 2.2~. Fie .f: U''" -+ R 4 em!omorfismul definit prin maLricea

A~ (

1 - 1 1

0
0 2

- 4

7 \-17

- 6

-1

in baza canonica a lui ll 4 . Sa :se rc-duca la forma Jordan. 2.2;;. Sa e aclucii. la forma Jordan endomorfismu l, .f : ll'1 canonica a lui H'1 are matricea,
no t.

~l

-+

R 4 care in baza

- A

2.26. Sa se reduca la forma canonica .Jordan endomorfismele .f: V,1 -+ V 4 eare !ntr-o bazi:'L n a Hpatiului vectorial real \' 4 cu dim V,. = 4, au matricea

1) }fB(.f)

(~
1

0 1 2 0

0 0 1 2

0 '
1

~).

2)

M~fl ~ (~
0

1
1 0 0

0 1 1

~).
1

0 '

s,
D

2.27. Sa se aduca la forma Jorda,n endomorfismelef: V,. -4 V,., V11 un Rvectorial n-dimensional , caJ'e intr-o baza n a spa~iului sint date prin matricea asociata A, in c:-<znrilc :
spa~iu

1) n

3
5

2) n

3) n

. care

A
e ca.

(: :

=~ );
A=

_ \ = (

~
A=

:) ;

A= (_:

:'J;

1 2 - 2
4) n

- 2 - 5 4

2 - 3 1
5) n = 3

defini

(1 -3<) i
4 - 7 8

( 1-33)
- 1 -4 7) n 8

- 2 - 6 13 ;

6 - 7 7
G) n = 4

0
1 0 0

A = (

2 1 0 - 1

3 0 - 1

- 1 ' 2

~l A ~ (~
0 ... 0 1 ... 0 0 0

- 4 - 5
0 0

0
-2

3 2

- 2 - 1

2.28. Pie V un K-spa~iu vectorial finit dimensional ~i f, g doua, endomorfisme pe Y. Sa , e arate ca f g ~i g f nu-~i schimba yaJorile proprii. 2.29. 0 matrice ue forma,

a za.

I
1 0
~

Pl P2 Pn - 1 p,.

.... .. ..
0 ... 1 0 .

se

nume~te

matrice Probenius. Se cere:

1) Sa se determine polinomul caracteristic al matricei P. 2) Sa se determine vectorii proprii pentru matricea P. 3) !n cazul matricelor

B=

11 5 -1 OJ , (1 0 1 1

c=

'41 0) ' (1 21
0 1 1

2 - 1

D=
(

- 1 2 0 - 1

2 - 1 2 0 -1
I

-~ ' ~)

sa se calculeze valorile ~i vectorii 11roprii lll'ill reuucerea lor la o matr ice a semenea Frobenius.

2.30. Folosind teorema lui Cayley-HamUton sr~ se calculeze polinomul de matricea A, P(A), in fiecare din cazurile,
1)

A= (

0 0 1 -1 -1 -1 0 :3

~ ~ ~ ~');
-4 5 -3 7 : -3 3 -2 5
- 2 2 -2 3

P(A)

A4

8.\3

14

matricea unitate

+ 3A

-32A

+ 161

2)

a) -

A =

-23-14) (
0
0

b) -

3)

A=

4:)

I
1
0

P1 P2 p,._l p,.'
... 0 ... 0
0 0

0 0

0 1

P(A) = ( - lr[A"- p 1 A"- 1

p~A"-~-

...

... - fi" -lA- p . ,.l ;,]

0 0

... 1

a A= (

10)
at

0 a2 1 ;
a 0

5) 1

:3

A =

(0

0 1 0 0 0

~
0

!) ;
L

P(A)

~ A'- 4A' + 6A' -~a

4A

+I,.
~i

2.31. Folosind teorema lui Cayley-Hamilton

se calculezc A - 1

A", pentru

5) j(A

2.32. Fie d : ]l -+ It" o tra.nsforrnarc el!:t : n -+ R" definiti:i, de egalitate~L

ea:

liniari:'t. 'rra.nsformarea

liniarll. 3.1.

c;

+1 _l _d-L _ !._c12 -L ! 3! '

I

..L
I

_.!._ ct"
11

..L
<

" =0 n

.2.-cr,.
!

=
~1

se numel}te e.r.ponentiala trrtnsformarii a.

(2, 2, = (4,

este un

1) Sa lie arate ca pentru orice

a,

seria

genta este uniforma pe fiecare mulyime X = {t1 \ u aII ~ k, k E R}, uncle ua II este norma transformarii.. 2) Sa se calculeze ea:, *tiinu ca. .:::1: este data prin matricca ei in raport cu baza cauonic~1 a spayiului lP, in fiecR,re uin cazurile de mai jos:

"=o n.

I; ~ Cl:"

este convergenta

~i

conver-

a)

A ~ (~

- 2
1 3
1

3 )
- 1

1 ;

7 c) A = ( 4: ' - 4:

,..
I

- 4

- 1 4

-1)
;

b)

b (~

1 1

~ );
0,

d)

A~( ~
-2

0 0 0

-2)
4

0 .

2.33. Folosind polinoame de interpolare ce A, in cazurile de mai jos : 1) j (A)

sa

se calculezc functiile de matri-

~ ellA, A ~ ( =~
~ c", A ~ ( -~
' 1

0 0

0
- 1

OJ;
tEll
j

-3
-1

2) j (A)

5
- 1
-!
17

-n
-1)
4

3)

j(A)~ e",A ~ (:
-4

- 1 ' t E Jl j

- 4
1

4) j (A) = eAt, A =

Io
~1
-4

-3
0

~}
3

.5) f (A) = eAt, A =

c
-~

0 0

-1

3
2

- 2

1 - 2

~}

l E lt

3 OPERATORILINIARI PE SPATII EUCUDIENE

=
"' 1

3.1. a sc a,rale cU. operatorul f: H 1 --> H 4 care transfonna vectorii : u 1 = (2, 2, 2, :2), u~ = (2 , 0, 2, 2), 11 3 = (2, 2, 0, 2), tt,1 = (2, 2, 2, 0) in vectorii: = (4, O, O, 0 ), -c~ = (3, -1, 1, 1), v 3 = (3, 1 - 1, J ), v 4 = (3, 1, 1, ~1)

este un operator ortogonal.

3.2. Sa se arate ca operatorulliniar f: U4 -+ ll 4 , definit prin matricca in haza canonica U a lui R 4 ,

ata~ata

M , (j)

~ (~

0
rx

cos
0

. in rx

- sin co
0

rx
Cl.

este ortogonal.

n
(f.

E H,

3.3. Fie V un spa~iu euclidian complex 15i f: V -+ Y un ('Ddomorfism hermitian. Sa se arate ca e' 1 este un operator unitar.

3.4. Sa se verifice care dintre matricele de mai jos, slnt matrice ortogonale sau unitare :
1 2 1) A = 1
;

-'-

- V2
2

2 1

V 2
2
0

2) A

= -- (
3

0 2

...

2
- 1

-1)
2 2

- 1

V2
2

-vi
2

3) A ~ u 2-2i)
2 - i - 1 - i
0
l

1 2
1 --

; 4) A =

2
1
2
1

- 5
6
1 - -

- 6

- 6
6
1

2
1

-6

- 5
6

3.5. Sa se determine adjunctul operatorului linia1 j, rPlativ la produsul scalar canonic, in cazurile:
1) 2)

3)

f: uz -+ R 2, f: nz ~ R2, f: ns-+ n s,

j( .x:, y) = (.r
j( X, y) =
f(x, y, z)
=

+ 2y,

8x);

(X -

y, 7 X

+ 5y) i
~i

(2x, y, -z).

3.6. Fie V2 un spayiu euclidian complex definit prin matricea T = (

f:

V2 -+ V2 un endomorfism

+2i

2 - 2i)

1- i 3

+ 4i

in in raport cu o bazrt a spatiului. Sa se deteimine doua transformari hermitiene f 1 ~i j 2 astfel ca f = j 1 if2 ~i apoi sa se determine matricele transform5rrilor f 1 ~i f 2

54

3 .7. ln :patiul complex V definim prouusul calar

( .r, !J ) = 3x/fh - i.x:ly~

+ ix2fh + X2Yz

unde x-= x 1 e1 + .c2 e2 , y (}anonica in V. Fie f : V

=
---+

y 1 e1 + y 2 e2 , iar e1 = (1, 0), e2 = (0, 1) este baza \ T t ransformar ca liniari'i. corcspunzatoa1e matricei

T
s~

( -~

! ).
J

se determine transformarea adjuncta

~e

f*.
---+

3.3. Fie \. un spatiu euclidian real, finit sau infinit dimen sional iar ff : V
Ull

ale

en domo rfi:->m. Si'\.

1 ) Daca y =

arate

Ci"L :
b

{f E c[~,l>] If( a)

= .f(b)},

<f, g)

~
a

f( x )g(a') U.x

iar ff(f) =

f'

(operatorul de derivare) atunci ff e un operator antisimetrie. 2 ) Dad \' = i\1 3 (H ) iar ff( A ) = TA , VA E M: 3 (U), ff este o involutie sim.etrica (proclm;ul sc~'Llar canonic). 3 ) Daci" \' = {f E Cfa,bJ/ 3 p E qa,, 1, q E Cfa,bJ fixate a~a incit p(a).f(a) = O, p(b )f (b ) = 0} iar ff(f) = (pf')' + qf - numit operatorul Sturm-Liouville, ff este un operator simetric . P rodusul . calar e definit ca ~i la punctul 1.
3.9. Fie
1

~rpatiul

euclidian real \1

R 2 [J."] cu produsul scalar, (p, q) =

~ ~p (.c) q( :r) d.r.

- I

Sii se ueterminc aujunctul operatorului

J: \'

---+ \ ,

f(p) =

= p'

-t- 2p

vpE

L
~i

j* adjunct ul lui f. Sa se ar ate d :

:3.l 0. Fie \ ' un :'lpatiu c uclidian real

J:V

---+ \ '

un endo morfism pe V iar

J) Kerf = (Im.f*)l. ~ i Kerf* = (Imf)J.. :3) Daci't .f e ioiimetric ~i (.r, .f(x )) = 0 V x E V ~ .f

= e.

~i

3. t l. Fie \' un spatiu euclid ian complex, a E V un vector fixat en t E U - { - 1}. Fie j : \ ' ---+ \, f(x) = t(x, a) a +X V X E V.
1 ) Sa sc a rate cU, f cste h ermitian. 2) se arate ca f este automorfism. 3) sa, t)tJ d etermine valorile ~ i vectorii proprii. 4) Sa se determine valorile lui t pcntru care

li a \1

= 1

nul

sa.

f est3

un op :wator unitar.

3 .12. Fie .f: (.; -+ C , C co nsiderat ca un spatiu euclidiau complex in raport c u produsul scalar canonic ~ i f: C3 -+ C3 un endomorfism uefinit prin ma.tricea
3 3 3

fi m

A=

3 0) (0 0 4
i

- i 3 0

itiene rmi'ir-

in raporL cu ba:r.a canonid'~ a lui l: 3 . 1 ) Sa se d et e rmin e o baza ortonormatii in C3 roorfismului !>a alba forma diagonala. 2) Sa ::;e arate cit f este hermitian.

fa~a

de care matdcoa enclo-

:J5

3.13. Sa se arate di. operatorii f, g: C3 -+ C3 , f(xu x 2 , x 3 ) = ( - x 2 , Xp -x 3 ), g(x1 , x 2 , x 3 ) = ( -x1 , ix 2 , -ix3 ) sint unitari ~i sa se determine un operator inversabil h: C3 -+ C3 a~a incit f = h- 1gh. C3 este considerat spa~iu euelidian complex in raport cu produsul scalar canonic. 3.14. 1) Sa se arate ca operatorul f: U --. C2 cu ruatricea,

A = ( - sin 2 o: + i cos 2 a (1 + i) sin a cos o: ) a (1 + i) sin a coR o: -cos 2 a + i sin 2 et. ), '
in baza canonica a lui 0 2 , este uni tar. 2) Sa se arate ca f: IP --+IF care in baza ll are matricea
=

B=

-21

30)

f 2 = (1, 1)} este simetric cu toate ca matricea n nu este

{f1
=

(1, 0),

simetrica. !n.ambele cazuri se consi<.lera produsul scalar canonic. 3.15. Fie operatorii liniari f, g, h: C3 -+ C3 prin,

f (xu x2,

Xs) = (a:l, a:z,

=

(
2,

.1'1

+ X3z + X s )
J' 1

g( xll a.2 , x 3 )

(ix1 + x 2 + x 3 , x1 + ix 2 + x 3 ,

+ x2

+x

3)

h( x 1 , x 2 , a.' 3 ) = (:11

+ ix

x2

+ ix

3,

x1

+ ix

3) .

Sa se determine matricele asociate adjunctelor scalar canonic pe C3 ~i defini~ia adjunctei. 3.1G. Fie matricea,

f*, g*, h* folo sind proclllSul

f: ll 4 --+

114 en<lomorfismul care in baza canonica a lui U4 are

1

V2
0

0
1

0
1

V2
0 0
1

A=
0
1

v2
1

V2
1

Vi
0

V20

V2

V2

1) Sa se arate ca singurele valori prop1ii ale lui

f sint 1. 2) Sa se diagonalizeze utilizind o transformare ortogona.Hi.

3.17. Fie A E :M:fl(H) ma.tricea ata~ata endomorfismului f: V,. --+ V,. intr-o baza B a spa~iului euclidian real V" ::;i A* matricea adjunctei f* in aceea~i baza. 1) Sa se arate ca A* = G- 1 1'A G, unde G e matricea Gram referitoare la baza D. 2) Ce deYine egalitatea cind baza R e ortonormata ~ 3) Daca V este euclidian complex cum arata egalitatea de la punctul 1 '?
2 --+ C2 definit prin f(x, y) = (x col" a - y sin a, x sin oc + [0, n] - fixaL :;;i (.;2 considerat spatiu euclidian complex in raport cu produsul scalar canonic. Se cere:

+ y coso:),

3.13. Fie

f : (~

o: E

56

1)
2)

f e un operator liniar. a se arate ca f e unitar.

1 se arate ca
--+

3) Sa se determine valor:lle ~i vectorii proprii.

3.19. Fief: l:P

R 3 , f(x) = ( -xl cos

(xu x2, x3)
E

+ x3 cos e R
3

1)

v X=
c'ii .

lP,

e + x3sin e - 1, x2 + 1, - G\ sin e + e E J o, : J fixat. Considerind pe

--+

ca spa\iu eucliclian canonic sa se arate ca:

1) (3) o

a~a

incit
2)

f =
0

transla~ie g:

R3

--+

IP ~i un operator ortogonal c\1t : R 3

R3

eiite

izometrie pe

n3

3) Stl. se determine valorile ~i vectorii proprii pentru JJt .

IX+

in

Capitoiul Ill

FORME B'ILINIARE

~I

PATRATICE

Definijia 3.1. Fie V un K-spatiu Ycctorial. 0 functie l" : V x V ..... K, care este liniara in raport cu fiecare argument se nume~te formi"t (funetionala) biliniara pe V.
F(x, y) = F(y, :c) pentru orice (;:e, y) E v X v; uaci:'l }11 (x, = -- .E'(?J, :r) V (.:r, y) E V X V, P se nume~te forma bilini~ui'i, antisimetrid; dacit V un spatiu 'v ectorial complex f!i P(.?J, !/) = Ji'(y, -x) V (.r, jj) E V x V, F se nume~tP fonni1

D ~fi1dtia 3.2. 0 forma biliniara F : V >< V -+ K sc nume~te simetJici1. daci1

y)

~i

biliniara hermitica. D~finijia 3.3. Fie V un K-spatiu' vectorial n-climensional n = {r1 , e~, ... , e,.} o baza in acest spatiu ~ i F : V x V -+ K o forma biliniara 11e V. Matricea A = [au] E ~11L 11 (K) de elemente a ii = F(e ,, ei), 1 ~ i ~ n, 1 ~ j ~ ~ n) se nume~te matric.ea formei biliniare.F in raport en baza n iar H( :r , y) =
=

11

~ a,ix,y 1,

unde x

.?J1 C1

+ ... + x,.en, y =

y 1 e1

+ ... + Ynen se imme~te

i=l J=l

expresia (forma) analitica a formei biliniare F fata cle baza R. Daca X = = T(xl, Xz, ... , Xn) E Slli,.xl (K), y = 'l'(Yu ... , y,.) E SJ!I.,.xl'( K) sint matrice coloana ata~ate vectorilor x ~i y atunci F(x, y) = TX A Y c-ste forma matriceala a e:xpresiei analitice. Teorema 3.4. Dacii A = (au) E ''llnCK) este matricea formei biliniare F: V X V-+ K in raport cu o baza B = {c1 , . . . , en} a spatiului n-dimensional V, iar B = (b; 1) E ,;lic.. (K) este matricea formei in raport cu o a,Ua baza. B' = {e;, ... , e;,} ~i C = (c,1) E SJIL"(K) este matricea de trecere atunci n = Tc. A c.

iar F

Consecin!a :J.f. rang ll = rang A. Definijia 3.6. Fie F : V X V -+ K o forma biliniarii pe spatiul sional V ~i A = (aii) e -''l~ .. (K) matricea formei intr-o baza arbitrara a Rangul matricei A se nume~te rangul formei biliniare JJ' ~i notam : = rang A; daca rang A = n forma F se nume~te nerlegenerata, rang A < .n forma P -se nume~te tlegenerata.

n -dimenspatiului. rang F = iar daca.

Teorcma 3. 7. 0 forma biliniarrt I? : V x V -+ K pe spatiul n-dimensional V este simetrica (antisimetrica) ~ n1a,tricea fonnei intr-o baza a sp atiului este simetrica (antisimetridi,).

q(x) =

D ejinijia 3.8. Fie P : V x V -+ K o forma

Sx
=

biliniari:'t pe V. :Jiultimile,
E

natur

{x

V flP( x, y)

0 V ?J

se numesc ~atiile nule ale formei sau nucleul la stinga dreapta ale formei F. _ 'Cous.ecin~a

.:::

Y} *

~i

Sy

{y

VfP( x, y)
~i

0 V x

V}

respectiv nucleul la

1)
sion3ol l
q( :v ) p

3.9. Forma biliniara F este nedegenerata daca ~ i numai daca cele clour1 nuclce se re<luc la zero : Sx = {0}, Su = {0}. Tcorcma 3.10. Daca ]11 : V x V -+ K este o forma biliniara simetrica (antisimetrica) sau hermitiana atunci nucleele formei coincid, S~ = Su ~i in acest caz Sx = Su not. KerF se nume~te nucleul formei.
.58

Con~cci nta 3.11. Daca V e n-dimensional si JJ' : V x V ~ K e o forma biliniar5J simetrica (antisimetrid\,) sau hermitian~ atunci rang F = n-dim(Ker F).

Defini,tia 3.12. ]'ie J!' : V x V ~ K o forma biliniara simetrica pe spatiul V. Functia q: V ~ K , definita prin egalitatea q(x) = F(x, x) se nume~te ~ ~atra t ici1 a.sociat~t formei biliniare F, iar F se nume~te polara lui q sau' forma eaublata a lui q.
Propozit-ia ::1.1:1. Dad't q: V ~ K e o forma patraticii data, atunci forma biliniarit simetridi F: V est e polarn, ei .
..::---

x Y

K, prin F( x , y)
L -

=')

[q( x

+ y)

-"

- - q(x) - q(y)]

Definifia 3.1-1. Fie q : Y

~i
=

n = h , ... , e,]

K o formtt -patratica pe spatiul n-dimensional V " a u X; Xj = ha;~,a a spatiului . Atunci q( x) = P(x, .1' ) = ~
i= l

T X A X, a 1; = .b'(e 1, e1 ), i = ~n, j = 1~ n se nume~te expresia analitica a form ei patratice q in raport cu baza n iar matricea simetrica A = (aij) E E 8Jlt,.(K) - care este matrkea pobrei F - se nume~te matricea formei patratice in raport cu haza n.
. D~finijia 3.15. Forma patratica q : \ ' ~ K se nume~te lli.Jzitiv semidefinita claca q(.r) > 0 V J: E , - ; uaca q( :t) ~ 0 v x E Y l:le nume~te negativ semiclefinita; daca q(.r ) > 0 V x =? 0 forma q se nume~te pozitiY definittt iar claca q(x) < 0 V x # 0 He nume., te ncgatiY definita. Definijia 3.1G. Fie q : Y - > n o forma patratica pe V (consicleram numai spatii Yectoriale rcale) ~i dim V = n . Spunem ca forma q a fost .r eclusi1la forma canpnj c}j (sau formn, l'<'dusa) clad s-a cletcrminat 0 bazit n = {eu . .. , en} in V a~::~J incit. matTirea lui q iu aceasU bazi:L R~t fie o matrice cliag-onali:L; in aceasti1
baza !'e ohtine, q(. r ) = P( x , x ) =
i

:2; a 1 .r~ undc

I

r ~ n, a,= P( e,, ei), i = 1, r

- -

iar F este forma biliniari'i, simetrica corespunziitoare lui q.

Teor~ma 3.17. Oricare ar fi baza {e1 , _ ., e,.} a lui V in care se ob~ine forma canor:.ic:i. a fonpei patratice q: V --> H, exact r ~ n clintre numerele reale P(eu e1 ), . - ., .l!'(e"' e,.), uncle F este polara lui q, sint cliferiti de zero, uncle .,. = l"ang I!'; cu alte eminte in tmLte formele canonice ale lui q, numarul coeficientilor nenuli ( deci l)i numarul coeficientuor ioitrict pozitivi sau strict negativi) es le acela~i.

Definitia 3.18 . Fie q: V

r

H o forma l)atratidi, redustt la forma canonica

q(x ) =

~ a;x~ ~i p ~ r,
I

numarul coeficientilor a,

>

0 . Pcrechea de numere

naturale (p, r - p) se

nume~te

signatura formei ratratice q.

Llar

Teorema 3.17. (numita 1'\i le~eJ), de incr1jie) exprim~L faptul CtL signatura unei forme patratice este invariantrL la schimbarea bazei. 1) . ilfetocla hti Gauss. Fie q: Y = ll o forma patratid pe spa~iul n-climensional V, q(.r ) =
i

~ ~ a ,jJ' ;Xj
I j 1

"

in raport cu o bazit oarecarc a

spa~iului

V. Daca

q(.?;) p osecli'\., un termen in

x~

nti~est

+~

~ aux 1x 1

puten1. pune
59.

i< n ) < "

uncle in

a; 1 s-au

introdus
X 11

~i

tratului expresiei

11-I

I; ~-
Oun

termenii, cu semn scbimbat, necesari obtin rii paX;.

ln forma patratidi ramasa

I;

~ a~jX;XJ nu

i=l

i<nj < n

mai apar decit co01donate de indice inferior lui n - 1 ~i de aceea ea poate fi privita ca o noua forma pe un spatiu n - 1 dimensional ~i deci putem sa-i aplicam, asemanator algoritmul scl'is mai sus. Dad q( x) nu contine patrate, atunci in mod necesar trebuie sa cantina eel putin un termen nenul aiix 1x 1 cui 1= j . .Atunci, prin schimbarea de coordonate X; Xj ' Xi Xj 7 b . ~ ~ X; = - - - , x 1 = , x,.' = x 1 , 1C 1= t, J, se o tme o noua baza a 2 2 spatiului in care forma analitica a lui q continC' termenii a dJ''? - aiJ"r:? ~i deci, in continuare, se poate aplica rationamentul de n1ai sus. 3) JJfetoda tra.n8 orrnaTilor orto onale (sau a valorilor proprii). Fie fJ: V-> R un spa ,m euclidi::m n-dimen:-io11al. ('um m atl"il'ea, A o fomm patra 1ca ~i a fonuei patratice q este simetrica ~i reaHi, ea are numai Yalori p1 oprii reale. Daca notam prin C = (c 11 ) E Jlli:,.(R) matrieea, vectorilor proprii, pe ~oloane, ortonormati. ai matricei A, atunci transformarea de coordonate X = CX', X = T(xu ... , x,.), :X' = T(x;, ... , x~) care este o transformare ortogonala,
I

conduce la forma canonica, q( x) =

1. A.;a:?
i= 1

(fiecare Yaloare proprie J.., apare de

in

atitea ori cit este multiplicitatea ei). 3) Metnda lui Jacobi. Fie q: V 4 R o forma patratica pe spatiul n-dimen= (ao) E l'iJil.,.\R) matricea formei intr-a baza n = {ell ... , e,.} a. sional spatiului. Fie cleterminantii,

'fiA.

.6.o = 1, AI = an, Az = au ~z~' ... , az1 azz Daca ~ ; 1= 0, i

... , e.,=
I

au ... au

~~ =

a21 .

az; ' ... ' A,.

= det A.

1, n, atunci in baza ll' = {e{ = c11 e1 , e;

i= l AI i = 1, n sint coordonatele vectorului x in baza B' ; cu, i ): j, se determina din conditiile: JJ'(e;, e1) = 0 V j < i ~ n ~i F(e~, e;) = 1, i = 1, n.

C111 C1

+ ... + c,.,.e

11 },

q a1e imma canomca, q( x) - I; - - x 1 uncle

" 12

C 21 C1

C 22C 2 ,

A l-l

x~,

Teorema 3.20. (C1-it$riul lui Sylvesterl. Fie q: V -> R o f01ma patratica pe spatiul vectorial n-climenswnal V. Dara conditiile din metoda lui Jacobi s1nt 1ncleplinite atunci f01ma patJatid q este lJozitiY definita <*A;> 0, i = 1, 2, .. . , n ~i este negativ definiHi =- (-1) 1 D. A-> 0, h = 1, 2, ... , n. Cousccin1a 3.21. Fie Ar = (a H) E SJJ;,.(ll) matricea unei forme patratice q : V 4 R. Forma patmiica q rEOtc po:t.itiv definiHi <=:> una din conditiile de mai jos este indeplinita : 1) q are signatura (n, 0)
2) D. ,

> 0, i = 1, n 3) toate valorile proprii ale matricei A sint strict poziLive.

D efinijia 3.22 . Fie D c U'' o mul\imc deschiEa ~i c:onexa ~i f: D -> R o functie de clasa (2. Forma patratica cl2f : D -> f(R" x R" ; ll), definita prin 82J 2
d f(x)(dx) =

I;

11

II

- - - - (x)
OX; .

i=l j=l

ax,

dx ,dx 1

b)

60

se

nume~te diferentiala a doua a functiei f

iar matricea H (x)

= [

ata~ata formei, in baza canonica, sc nume~te hessiana lui f.

a ~x' J

3>1L.

Te~rema ~ . 23. :in co~ditiile definitiei 3.22 functia f : D - R este convexa daca ~I numa1 daca hess1ana lui f este pozitiv semidefinita V x E D. 0 b s e r vat i a 3.2. Deoarece d 2 (TX A X) = 2T(dX) A dX rezulta q ca fonna patratica X ----? TX A X este pozitiv semidcfinita (definita) daca ~i numai daca aceasta este o functie convexa (strict convexa).

1. FORME BILINIARE ~I PATRATICE. MATRICEA ATA~ATA UNEI FORME

I

1.1. Fie V
1)

R ,.[.X]

~i

l<': V X V

-4

H, F(j' 1 g) =

~ J(t) g(t)
-I

clt.

a Re arate ca F e 0 forma biliniara fiimetrica pe v. 2) Sa sc determine matricea formei 1n raport cu baza canonica a lui R n[X] in cazul n = 3. 3) Sa se determine matricea fonnei in baza lll' = {f1 = t, f 2 = 2t-+- 1, j 3 = i 3 , j4 = 1 - 2t 2}. 4) Sa se determine forma patratica ca.r e sa admita pe F ca polara ei. 1.2. Care din urmatoarele functii :
1) F(p: q) = p(1)

+ q(1);

2) F(p, q) = p(1) q(1)

2

3) F(p, q) = p(1) q'(1);

4) P(p, q) =
0

~p(t)

[q(t) + a] dt,

aEJl "' {O};

I I

5) F(p, q) _ =

~ ~ p(t) q( -r)tlt d-r,

0 0

in cazul n

= 3

a
li

sint forme biliniare in R ni[X]. Penhu formelc biliniare sa se determine matricea ata~ata in baza canonica a spatiului. 1.3. Fie F: U 3 X ]13 -4 R, F(x, y) = XlYl + X2Y2 - X3?f3 in raport cu baza canonica a lui IP ~i U = {(x1 , x 2 , x 3 ) E R 3 ja:2 - :r3 = 0} un subspatiu in R 3 1 ) Sa se aratc ca F este o forma biliniara simetrica. 3) Sa se determine forma patratica asociata. 3) Sa fie determine rangul formei pe R 3 4) Sa se determine rangul restric\iei lui F la subspatiul U. 5) Sa. se deie1mine {;J. = {y E R /E(x, y) = 0 V x E U}, numit complemeHtul ntogonal allui U in rapmt cu fmma biliniara F . 1.4. Sa se deie1 mine forma bilinia1 a corcspunzatoare ~i matricea ata~ata in cazul cind ~int date fmmele patratice q: U" -4 nn corespunzatoare, in cazurile,
a) q( x) = - 3xi, (n = 1);
b) q(x)

-18x1 x 2

+ 9x~,

(n

2);

61

c ) q( x ) = X 2 + J x1 x 2 + 4X 1 {)J3 + 5 ::r~ + 12.x 2 x 3 + 7:r5, (n = 3); d) q( x ) = 2.d - 6x1 x 2 - 3 x~, (n = 3);

11-1

e) q( x) =

~ X;X;+u x =
i= l

(xu ... , Xn) E ll".

1.5. Formele pMratice q: ll" -+ U sint d. ate in baza canonica a lui R" Sa se scrie aceste forme in baza ll' = {e;, ... , e~} c nn in cazurile, a) q{ x) = 25xi - 14x 1 x 2 + 2 x~ , e; = e1 + e2 , e~ = -e1 + e2 , ('n = 2) ;
b ) q( x )

3 x~

+ 10.r x + 9 x~
1 2

e;

2 e1

e2 , e~

e1 -

e2 , (n = 2);
in cit

c) q( x ) =xi+ 4x1x 2 + 4x1x 3 - x~ , e~ = e1 + e2 + e3 , e; = 2e1 - e2 + e 3 e~ = -e1 + 2e 2 - 3e3 , (n = :~); d) q( x ) = x~ + 2.r1x 2 - x1.r3 - x~ + 2x 2 .r 3 + x~ , e; = 2e1 - e,1, e~ = -e1 + 2e 2 - e3 , e~ = -e 2 + e3 , (-n = 3); e ) q( x) = G.ri + 5xg + 3 x~ + 2 x 1 x 2 + 2 V2x1x 2 + 2 V2xzX 3 , e; = e1 + e2 - 2V2e3 , e; = e1 - e2, e~ = V2e1 + V2e 2 + e3 , (n = 3);
11-l

f) q{ x )

~ X;Xt+u
i= l

e'; = e;

+ e;+I + ... + e, , i

1, n,

unde D = { eu e2 , , e,.} este baza canonica. 1.6. Fie forma biliniara J!1 : R 3 x R 3 -+ U definita prin expresia analitica in baza canonica (sau in alta baza) a lui IP. Se cere: 1) Sa se determine matricea formei in baza canonica ~i apoi matricea formei in baza nl = {fl = (1, 1, 1), 12 = (1, 1, 0), f1 = {1, o, 0)}, ~tiind ca,
F( x, Y) = 2x1Y1 + 3x ly2 X 1Ya +
X2.l/z

q: y .
1
't/
J" E

1.1

+ 3Xz'!Js - X3Yz + 2Xa!h ; X = (Xu Xz, X3 )

pur i

Y
-

= (!Ju Yz,

Ys), in baza canonica. 2) Sa se cletermine S x = {x E IP/P(x, y) = 0} ~i Sy numite spa~iile nule ale formei -, in cazul cind,
3.:CI'!J3

3)
q(.
q(:r

= {y E R 3/.lt (x,
1

y)

= 0}

J!(x , y) = 2Xl'!Jl + X 1?J2 +

+ X~!IJ - X2.1J2

+ X2?Ja +

3Xa?JI +

! .X:a!/3,

1.1
'

in baza canonica.

3 ) Sa se arate

c~~

S x ..l S v' in cazul,

F( x , Y) = X1Y1 + X1Y2 + X.tYa + X2.1J1 + X2Y2 + '2 XaYI

+ 2X3J12 +
+ X3Y3

'

.
1)
2)

XaYa

iar produsul scalar este eel canonic. 4 ) Sa se determine matricea formei in haza canonica dacit in baza B 1 = = {f1 = (1, O, 1), f 2 = (0, 1, 0), f 3 = ( - 1, O, 1)} are forma,
F( x, Y) = X1Y1

1.1 riaza colo an<

1 ) ..

+ X1.1Ja A =
.

XzY2

Xa!II - XaYz

5 ) Sa se scrie forma biliniara corespunzatoare matricei,

relati'
2)

1 2 -1] [
- 1 2 3 0 3 1

toate

(:Eu

~i y

1.7. Fie a 11 , i, j

= 1, 2, 3, numere reale fixate. Pentru orice x =

-+

.r 2 , x3 )

(y 1 , y 2, y 3) din IP clefinim a-plicat.ia F: U 3 X R 3

ll prin,

jan
F( a.'' y) =

ai2
a22

al3

X lj
I I

2.1. Fie

Iazi
I a .31

a23

X2 1
{).' 3 :

aaz

a33
Ya

IYl
62

Yz

oi

"

canonicii din J P. forma biliniarR, simehica pe V arate ca, un subspatiu Yectorial in V (numit complementul ortogonal allui U fata de forma 1?). 2) Daca {eu e2 , , e,} c U est.e o baza in U, dim U = s atunci x E U.L ==- JJ'(eu x ) = ... J?(e,, x ) = 0; 3) Daca V este finit dimensional, a.tunci dim V ~ dim U + dim U.t. 1.9. Fie V un , patiu vectorial real ~iF: V x V ~ no forma biliniara simetricri, nedcgenerata. Fie Uu U 2 c V cu U 1 c "C 2 , doua subspatii ale lui V astfel incit restrict.iile lui P' in aceste fmbRpatii a fie nedegenerate. Sa se arate c~L Uf1 = Ufc, + Utv 'unde Ufv Uft,, Rint complementele orto~o nale ale lui ul in v ~i respectii' u2 in raport cu forma 1?, iar lTtv eF-1 (> complementul ortogonal al lui u2 in v fata de F. 1.10. Fie V uu F.pa1 iu euclidian real n-dimrnsional, *(\i, V) spa\iul Yectoria.l al endommfismelor simetrice })e \", iar ~( V x V, U ) spatiul fmmelor biliniare simetrice pe V. Sa se arate ca cele doua spatii sint izomorft> . 1.11. Fie V un tipatiu euclidian eom plex, f: V ---> V un endomorfism ~i q: V -+ C forma p~Ltratic~" definita prin q(.r) = ( j( :J.'), x) V x E V. 1) Sa se arate ca daca endomorfi :-mml f cste hermitian, atunci q( J') E R V x E V ~i reciproc daca q( :r ) E R V x E Y atu1 1 Ci f eR te hermitian. 2) Sa se arate c~ daca endommfismul f eRte antihermitian ahmci q(.1) este pur imaginar V a: E V. 3) Sa se arate ca,
q( zx)
=

1) Sa se arate ca F este o form~t biliniara. 2) Sa se determine matricea lui 1? in baza 1.8. Fie V un spatiu vectorial real ~i F o iar U c V un subRpatiu vectorial in V. Sa st> 1) U.L = {y E V fF(x, y) = O, V x E U} este

z q( .r)
4

V;;;

C
E

q( x + y)

q( :r) + q(y) + (J( x ), y) + (f(y), x) V x, y

V.

1.12. Fie q: H ~ R fmma 1 1ahatidl., ca1e in baza canonica are fmma

;

q(x)

a :i

+ 11\X 2 + x x + x~ ,
1 3

(xu x 2 , x 3 , .r4 )
~i

U 4.

1) Sa se scrie matricea formei biliniare asociate

sa se expliciteze aceasta.

2) S~L se reduca q lao suma de pa.trate. Care este si~natura lui q ~ 1 1.13. Fie q: ll" ~ 0 forma pMratica ~i .A. E S li: ,.(R ). :Matricea A ,invariaza" pe q daca q( x ) = q(A x ) V x = (xu ... , x ") E R" identificat cu matricea 11L : (R). coloanR, T( xu ... , a:,.) E c 11 1 1) Sa Re arate c~L multimea matricelor A ca,1c ,invariaza," q este un monoid relativ la inmultirea matricelor, notat G(q); in ce caz G(q) este un grup ~ 2) In caznl n = 2 ~i q( x ) = J'~ - a:~, x = ( x:u .r 2 ) E JP. Sa se determine

toate matricele A care ,inYariaza" q.

2. FORME CANONICE. SIGNATURA

3
0

2.1. Fie matricea,

A=

- 5 0
0 0 0 0

0 0 0

E _:,li\4(Jl ).

1
1

a_. -

63

1) Sa se scrie forma patratca. q: R 4 --+ n care are pe A ca m atrice asociata raport cu baza canonica din R 4 . 2) Sa se reduca la forma canonica prin metoda lni Gauss. 3) Sa se precizeze signatura formei. 2.2. Se da forma patratica q: R 4 --+ ll., q( x) = 2x1 x 2 - 6x1 x 3 - 6x 2 x 4 + + 2x3 x4 in baza canonica a lui U 4 (1) Sa se scrie matriceal ~i sa se determine rangul formei. 2) Sa se reduca la forma canonica prin metoda lui Gauss ~i sa se determine matricea de trece la baza in care se obtine forma qanonica. -2-:-a:-Fie q: R 3 --+ R forma patratica definita prin q( x) = 5xi + 6 x~ + 4x5 - 4a:1 x 2 - 4x1 x 3 in baza canonica a lui R 3 . Utilizind metoda lui Gauss, metoda lui Jacobi ~i respectiv metoda transformarilor ortogonale sa se reduca q la forma canonica ~i apoi sa se verifice teorema de inert;ie. 2.4. Folosind metoda lui Gauss sa se determine forma canonicrL ~i signatura formelor patratice q: n.n --+ R in cazurile :
In

2.7.
baza ca 2.3. tice de

1) q( x )

4xi

+ 4x x + 5xi,
1 2

(n

2);

2) q(x) = xi -

x 1x 2

x~,

(n = 2); (n = 2);

1) q
2) q

3) q(x) = - x1 x 2 ,
4) q(x) = 25xi

+ 30x x + 9 x~,
1 2

(n = 2);

3) q !
4) q:

5) q( x) = 2x1x 2

xi -

2xi
9 x~ ,

(n

2);
(n = 3);
(n = 3); (n = 3); (n = 3); (n = 3); (n = 3);

6) q(x) = 24x1 x 2
7) q(x) = xi

16xi -

(n = 2);

8) q(x) =
9) q( x ) =

10) q(x) =
11) q( x ) =

+ 4x1 x 3 + x~ + 2x 2x 3 + 4x~, xi + 2x1 x 2 + 4x1 x 3 + 9x~ + 19 :v~, 2xi + 8x1 x 2 + x x + 9x~ + 19x~, 9xi - 12x 1 x 2 - 6x1 x 3 + 4x~ + 4x 2 x 3 + x~ , 8xi + 8x~ + x~ + 16x1 x 2 + 4x 1 x 3 + 4x 2 x 3 ,
1 3

2.9.

Se cere : 1) . r

x1 I 13) q( x ) =:xf 14) q( x) = xi

12) q( x)

x2 + x x + .2\X3,
2

+ 2x~ + 2x~ + 3x~ + 2x1 x~ + 2x 2 x 3 + 2x 3 x 4 , (n = 4) ; - 2x1 x 3 + x~ - 2x 2.v4 + x5 .,.,..: 2.1l3X;; + x~ - 2x4 x 6 + x~ +x~,
(n = 6);
2 3 -

15) q( x ):= x 1 x 2 16) q(X) =

+ 2x x X1X2 + XzXa -

3x 3 x 4 ,
XI X~ -

(n = 4:) ;

xa,

(-n = 3)

x = (x 1 , . , X 11 ) in baza canonica a lui R ". Care dintre aceste forme sint pozitiv definite ~i care sint negativ definite? 2.5. Utilizind metoda lui Jacobi sa se determine forma canonica a formeh;>r patratice de mai jos, precum ~ i b:tza spaFnlui in care se obyine form~L canonica.

2) Fu

mahi cei

1) q: IP 2) q: U
4

--+
--+

It, q(x) = xi ll, q( x) = xi

U, q( x)

+ 8 x~ + xa + 16xlx2 + J xlx3 + t XzXa ; + x~ + -l: x~ + -1..v~ + 4x1 x 3 + 2x 1 x-.~ + + 2x x + 2x 2x 4 + 6x x

2 3 3 4 ;

3) q : lP

--+

= xf

+ 7 xi + xi

8x 1 x 2

16x 1 X 3

8x2 x 3.

G4

2.6. Folosin<l metoda I ran:-;formarilor ortogonale sa se reducala form a canonica fonnele patraliC'e de mai jos , indicind baza ortonormata a sp aFului in care se ohtine aceasta:
1) q: IP ~ 11, q( x)

ne
...L

+ 6 .:r~ + 3J;~ - -!J\X2 - 8 x 1X3 2 ) q: lP ~ 11, q(r) = -:1i + .1i- .:h~ + 6J\ X3 + -!x 2x 3 ; 3) q: U 4 ~ n, q(:c) = 2.rl.r2 - 6xl.r3- 6.r2.l'"' + 2.r3.r4; " ai + ~ .r;.rj . 4) q: R " -+ R, q( x) = I;
=
3Ji
' 1

4.r2.r3 ;

i <'}

q
tra

2.7. Fie forma l)rttratica q: Il"

-+

n,

q(.r)

baza canon icr~. a lui Jl". S~L se arate crt forma patraticr~. q este pvzittv dcfinita. 2.3. Sa se determine valorile parametrului I.E ll. p ent ru care formele pi1tra t ice de mai jos sint poziti,- sau negativ definite.
1) q: R 2
2

1 - - . X, Xj --.~ ~~ 1 + Li - 1: I
~ ~

"

"

in

R, q(x)

/,xi -

J x 1 x~

+ p, + 3) x~ ;
1 2 -

2) q : U ~ H, q( :x;) = -9 xi
3) q: IP -+ '!) q : R 3 ~

R, q(.r: ) =

n,
2

q( x)
3

+ 6t..x x {r~ ; !.:ri + 8.x;~ + .r5 + 16 x 1 ,r 2 + -1x 1 .r 3 + J .v 2 x 3 ; (-! - /.) xi+ (-1 - /o. ).r~ - (2 + /,)x~ + 1xlx2 q: nn -+ TI,
n

- 8x1 x 3

+ 8x x
q(,r)
'

2.9. Fie forma

p~Uratica
n

2 '\"' X~ J
i -= 1

2 .l.J ~

X;Xi+l

'</

(.T17 . : . 7 X,.) E

l\" .

i= l

Se cere :

1) Sa se amte ca dct A = rx"

ex. + ~
0'~

+ cx."-1 ~ +
0 0 ... 0 .. . 0 ... 0 0 0 0

. .. T

Nr:>n -1

""'?

+ t-"''
(). n

UIH}e :

0
0:~

0 0 0

a+ ~
1

cu a.,
~En.

A=

0 0 0

o: + ~

0'~

0 0

0 0

0
0

... 1

Ct. + ~

... 0

2) Folosind l'E'IIU1tat ul punel ului 1) s r~. f\e arate ca valorile proprii ale mahicei asocia te lui q in baza canonic~L :'\tn t de forma,
/,k

kr. 1 - cos -;;:-+

) , h = 1, - n,

3 ) S~L se arate ca forma patraticit q esLe p07;iti\r uefinita. 2.10. Fie A E ,:;)Jl-n(ll) o matrice simetrica. $1. se arate ca dacii toate ,alorilo prop1ii ale matricei A apar~in uuui interval [a, b] , a, b E ll -<'late, atunci
a[ ~i este n egativ dcfini tr~ pentru t.
-c. H8

forma patratid1 asoci atr~. lui A - f.J, /, E ll este pozitiv definita pentru ,., E E ]b, oo[ ~i reciproc.

1-

oo,

2.11. Sa e cerceteze care <lin hmqille de mai jo~ sint cmwexe ~i sint f:oncase .
1)

CM'

f:

R 2 ->

n, f(x,

y)

x2
=

+ 3J:y + 5y~ 1/ ~ " 1

5 x - 4y

2)

f:

ll""" {0{ -

n, f( :r)
->

X=

(xl, .. . , x ,.)

R"

i = l X;

2.12. Fie f: D s R ''

o functie difcrentiabiHi.
() ,r;l

~tiind

ca punctele crinp
C OJ1C1U'C"l

0 ~i ca dad'~ hesOJ' n siana lui j, .iFf, pastreaza scmn constant intr-un punrt critic, acesta cste punct dele:xtrem pentru j, sa ' e precizeze natma punctelOl~ c.:ritice in c.:azurile::

tice ale lui

f sint solut iile f'i~ternului - af . = o, ... , _!!j_ =

1)

f:

IP-> ll , f( x , y) = x 3
-

2) f: R 2

n,

f( x ,

3)
4)

f :R

Il , f(x,

+ 3.ry -li5x -12y; y) = (1 + C cos yeY; . y, z ) = + y + z + 12x y + 2z ;

2
11 )

1nm ct .i 0 di d ona pu

X -

.1'

f : R4

-> Jl , f(x, y, z, t)

l
-

+ -+ !J

,x;

y
Z

+ -

5 ) j: ll S ll" -> R, j(X)

= ( ::

D = {X E lP /x 1 > 0} iar a;, i = 1,/t cons tante strict pozitive. 2.13. Fie V un spat iu euclidian real cu dim V = 2n (para), q: V -> n q(.u) = (.r, x ) V x E V, o forma patraticit ~i f : V -> V o structma complexit pe V. 1 ) Daca .A e matricea asociata lui q intr-o haza oarecare a lui V ~i ll e ma.tricea ata~;~ata lui fin raport cu aceea~i baza sa e arate ca forma patratica g .ata~ata ma,tricei C = All + Tfl A are signatura (n, n) . 2) Dac.:a u ~i v sint endommfisme pe V cu proprietatea ca tt 2 = - gJ ~i v 2 = gJ, iar V U = - UV = tv uncle 'lV e un endornorfism CU proprietatea Ca W 1 = OJ. ~i 'IJW = - ten = V 1 W'l.l = -VW = - tt j gj - a. p licatie identid, Sa SC ara,te

rc::r' . .(:: rR

z t + -.- penLru z, y, :::, t > <> t 1 pentru x = :IJ = z = = t = 0;

uncle

Dtf i . 11!o( 1 o ...L z T.: ,: 0 Fie (l o tl

arbitrar f'au r -r definite

a =1= o,
Yector
a

c
diJ

num - - e nm
1'3e

coor<lonat

!l a :l

f(et) = ez.

= !__ (n v) eo structma tangentii pe Y. 2 2.11. Fie A E 8)R,.(R ) ~ i D = I + TA A w1de I E ~1ii,.( H ) e matricea unitate <lin c>ll,.(U). 1) e! ;~ se arate d forma patraticr~ q: nn -> U ata~ata matricei R este pozit.iv defin ita. 2) Sa se arate ca daca A 2 = - I aLun ci n = 2m ~i det .\ = 1. 3 ) Daea V e un spatiu eu clidian real 2m-dimensional ia,r f: V -> V e () structma. eomple:xa pe V atunci exista o forma biliniara. simetricaF : V x V -+ R a .. a incit F(j( x ), f(y)) = Ji'( a:, y) V x, y E V. 4) in cazul n = 4 ~i V = J\ 4 ~r~. se determine matl'irea lui I' in baza crmonica B= {e11 e2 , e3 , e4 } a lui R 4 .,hind. ca f(e 1 ) = -e 3 , j(e2 ) = - e4 , f(e 3 ) = eu ca
8f

doua

66

C a p i t o I u I IV

DREAPTA

~I

PlANUl iN SPATIU.

TRANSFORMARI DE COORDONATE

~e~e

criUn plan in sp~t\iu est<' cleterminat prin: trei puncte necoliniarP, doua drcpte <:oucmente, doua drepte paralele, o dreapta ~i un punct exterior dreptei, un 1)unct ~i un vector uonnal la -plan. 0 <lreapta in spa\iu poate fi determinati"'~ de: un punct ~i un vector nenul, doni'\, puncte, interRect ia a doua plane. Dt'finifia 4.1. Drea ta determinati.'~ de un punct i u Yector nf'nul. Fie 11!0 (;c:_g, y 0 , z0 ) un punc 1xa mrapor cu reperu , i, j, k} ~i r 0 = J' 0 i -t- .lfoJ --L z 0 k vectorul srm de pozitie, iar a = lf m) n) Ull YCCtor nenul din V3 f.' Fie ll o drca-pH1 care trece prin punctul .Jf 0 ~i are directia lui (fig. 1). Un punct

acr\J hesla esie azurile:

+
--

:. t > 0
=?J=

arbitrar .Jf(x, y, z) Ed~ Jf0 M ~i 71 sint coliniari, a<lica (r - r 0 ) x a= 0 ~au r - r0 = ta cutE H. AceRte ecuatii se nume c ecuatii vectoriale alP dreptei {lefinite de un punct .:i o directie. Vectorul a =1= 0, care d:1. directia dre-ptei, se mune~te .}J:ctor director, iar coordonatele r>alP l, m, n '4z ~~ nnmesc p~nametrii directori ai dreptci;

----+

~ se numeRtc vCI'sorul director al drepiei, iar

!l'a!l

l'

ma.tti- g ~ta.~

r~

:ii, = OJ

coonlonatele sale fie numcRc cosinusurjle directoa rc alP dreptej Bcuatia vectoriali"' r = = r 0 + ta e eehivalPnta cu sistemul llc ecua\ii scala.re : x = ~r 0 + lt, !f = .1/o + mt, z = z 0 + nt, t E R numite e,cuatiile panuue1;rj('e ple d!'PpJcj d, iar acestea, la, rlndul lor, Rint echiYalente cu
dona ecuatii de forma,
= --

!I

arate

----0 = '1
l

~r

11 -

'

1 1 10

Fig. 1

?n

uui-

e pozi-

n umii e ~mq ii!e earl ezie!lf (l'ub forma. P-imetrid) ale dr 1)tei d n (se face conventia cit daca. un uumilor e::;te nul, atunei nnmaraLorul respectiv t rehuif' egalat cu zero).
~i Jf 2 (x~, y~, Zi) <.loni'L

z-z 0

'y e o Y-+R

Definifia 4.2. Dreapla detenninati't de demit puncte. Fie .J11 (xu Yu z1 ) puncte dif>tinct<'. Atumi, procedlnd ca mai su , obtinem 7
(d) : ~- J't .r2 - .rt

Y - __}!J .112 - !h

= z_ Z2 -

Z1 , Z1

numite ecuatiile carteziene ale dreptei (d) dctenninata de punctele llfu 11!2 lJ1? jinitia 4 ..3. P lanul determinat de un p_!mct ~ i un vector normal. Fie llf 0 (Xo, y 0 , z 0 ) un punct fix: :;;in = ai +bJ + ok un vector nenul din 1' 3 . Bx:bti:l. un siugur plan P care trece prin Jf 0 :;;i este perpendicular pe dreapta il ( ca,re trece prin Jf 0 ~i are directia data de veetorul n) (fig. 2). Dreapta d .,;c nnme~te ~ma,la la~n, iar vect.ornl n se nume~te.xectorul normal &lplanulu~
137

Un punct variabil M(x, y, z) aparf.ine planului

---+

<=>

JJI 0 -"l f ~i

--;>-

Fi g . 2

-"lfo1 lf = r_ - ro = ( l~ - Xo)t + (y - i/o)J + + (z - z 0 )l.; ccuatia vectoriala conduce la, P : a(x - x 0 ) + b(y - y 0 ) + c( z - z 0 ) = 0, numita ccua1ia carteziana a planului P ce trece prin M 0 ~i este perpendicular lle n.

-----;..

(11f 0 M, /i) = 0, ecuatie se nume~te ecuatia Yectoria li'i. a planului P (se mai scrie: (r, li) = 11. unde ]{ = (r 0 , li)). Avinu in vedere expresia. a,nalitica a produsului scalar ~i faptul di

n sint ortogonali, adica. sau (i:- r0 , li) = 0. Aceasta

i a

+b +c

Dejinific 4.4. Ecuatia, ax bfl cz cl = 0 in lP , unde a, b, c, dE R 2 2 > 0, e nume~te ecuatia gencrala a unui plan .

+ +
i

.......

Dejinitia 4.a. Daca 1lf;(:1';, y 1, atunci ecuatia,

-";),

=
z zl
Zz Za

1, 2, 3, sint trei puncte necoliniare

1 1 1 1

/X

y
Y1

P:

X1

Xz Yz
Xg

=0

Ya

lie nume~te .!:-cuatia carteziana a planului P determinat de punctele M ;.

Dejinifia 4.6. Planul_detenninat l~ un punct M 0 (x 0 , y 0 , z 0 ) ~i. de doi veetori necoliniari 1\ = l1 i m1 } n 1 k ~i v2 = 7 7: m 2} n 2 k are, 2

2)
iru P comp
drea1~

P:

r = r0 + tv 1 + s F2 X

ecuatia Yectoriala, t, s

P:
{

Y=
z
=

+ tl + Sl 2 Yo + tm + sm
X0
1
1

,.....

--

R,

2,

t,

8 E

U - ;:uajiile param,.::ri~,

z0

+ tn1 + sn 2
Y- Yo
= 0-~

X- Xo

D efinifia 4.7. Fie I\: a1 x b1 y c1 z d1 = 0 ~i P~: a.2 x b2y 2 2 = o, doua plane nepar::tlele ~i neconflmuate. Intersectia celor dona plane, P 1 n P 2 = d, este o dreapta, numitadreapta de intersectie a doua plane, ale carei ecuatii sint

+ oz + d

comun punct in P

Daca n1 = a 1 T + bt) + c1 k, n2 -:--a 2 T+ bz} + c2 k, sint vectorii nonnali la cele doua plane, vectorul director al dreptei este vectmul v = n1 x n2 Daca admitem ca minorul
II

t ersectie a dona plane se poate scrie in forma d: x a, b, p, q E 11, numite ecuatiile canonice ale dreptei d.

a1 b1 i= az bz
1

o,

atunci sistemul care da ecuaWle dreptei de in-

az

+ p,

bz

+ q,

Definijia 4.8. Fie o dreapta d = P 1 n P 2 data ca intersectie a dona plane, P 1 : a1 x b1y c1 z d 1 = 0 ~i P 2 : a 2 x b2y c2z d 2 = 0. Multimea tuturor planelor care tree prin dreapta data d, se nnme~te fascicul de plane, iar dreapta cl se nnme~te a:xa fascicululni. Se obtine :

~Ell,

ecuatia cmteziana a fasciculnlui.

0 b s e r vat i a 4.9. Daca P : a,x + by + cz + cl = 0 este un plan dat atunci multimea planelor de ecuatie : ax + by + cz + A = o, A En, se nnme~te fascicul de plane paralele cu plannl P. Definifia 4.10. 1) Daca d1 ~i d 2 sint ~ona drepte <E"ientate prin vectorii lor directori v1 =l1 1: + mt) + n 1 k ~i v2 =l 2 t + m 2 ) + n 2 k atunci unghinl cp dintre vectorii directol"i 1:\ ~i ;c 2 se nume~te unghiul dintre dreptele or t , d ~ d 2 , adica,

+mm +nn Vl~ + mi + nWl~ + m~ + n~

l 1l 2
1 2 1 2

2) Daca de o dreapta orientata de vectorul sau director, v= lt + 1nj + nk, iar P este un plan orientat prin vectorul sau normal n= aT+ bj + ck atunci complementul unghiului 6 dintre vectmii v ~i n se nume~te unghinl dintre dreapta d ~i planul adica,

.e,

. 0- cos ( - ;-: sm
2

"') v -

(n, v) l ntl II ii [\

Va2 +
n

al b2

+ btn _+ en + cz yzz + rnz +

n2

tre vectorii DOl mali n1 ,~ P 2 , adica

3) Daca P 1 ~i P 2 sint doua plane orientate prin vectorii lor nonnali, n1 = b1 lf -1- c1 k ~i 2 = (, 2f b2J-1- e2 k, 1 X 2 # 0, atunci unghiul cx din= a1i

~i

n2

~e l1Ullle~te UD

}liUl diedru format de plane

1 2
1 2 _

p1

Var +

a 6 ~h

bi

+bb +cc + cr Va~ + b~ +

c~

Definitia 4.11. Fie ll1 ~i i1 2 doua drepte ]n spatiu, concurente sau oarecare, orient:;:,te J)rin vrc1orii lor uirectori, 1\ ~i v2 Dreapta d, ce intersecteaza simultan dreptele d1 ~i (l 2 ~i care are directia data de vectnrul v = 1\ X v2 se nume~te perpendicnl~ra comuna ~ dreptelor d 1 ~i d 2 Daca nutaiTl prin P 1 planul ce eontine pe 1 ~i v ~i prin 2 plan~l care con tine pe d 2 ~i v, atunci perpendiculara

Pj

comuna d

P1

n P 2 : <~

ll!N :i\

': xv ~) =0 , are
=
0

aceste ecuatii (1111 e un

punet pe cl1 , M 2 un punct pe d 2 , N punctul elUent in P 1 ia.r _.lfpunctul curent in P<Jt)

(lil 2 M, o2 X v)

69

Definifia 4.12. 1) Fie P: ax + 7>.it + cz + d = 0 un plan ~ i 1J10 (x 0 , y 0 , z1l) ~ ~p un punct ce nu apartine planului. Numarul real d(JJ1 0 , P ), definit prin,
d(.Jf
0 ;

P)

__

lax 0 + by 0 + cz 0 + d ! Va-2 + b2 + c~

2) Daca '2re o dreapta ce trece printr-un punct Jlf 0 ~i are vectorul diTector 'V , iar A ~ tl. e un punct in spatiu ce nu apartine lui tl. , atunci numarul real

se

nume~te

distauta de la pnnctnl JJI 0 la pla nul P.

d(A; tl. ) =

11

v x JJioA 11

-------+

3) Daca tl.1 ~ i tl. 2 sint dona drepte oarecare in i'il)atiu, orientate prin vectorii lor directori, 1\ ~i 1: 2 , iar 11! 1 e un punct pe tl. 11 iar 1Jf 2 un punct pe tl. 3 atunci
---,..+

II v II

, se numeste d1stanta de la punctul A la dreapta tl..

'

'

--

1 .

~ 1 r ea1 ct ~c u A numaru 1

9-r'eptele tl. 1

~i

A2

A?) __ 1 <JJil.Mz, 1\ x r-2> 1 u ~ 111\ x v2ll

se

nume~te

d. d. .1stanta mtre

D efinitia 4.13. Fie i = t oe o izomeirie, unde t e o tl!an_latie iar e o transformare_ ortogonala , care transforma reperul {0; f, J, k} in _!eperul {o'; !:', ]' , k'}. hometria i se numc~te pozitiva daci1, b.:tza {f', J', k'} este orientata pozitiv (dot .A= + 1 undc A e matricea ata~<:tti1 transformarii ortogonale e in raport cu baza {f, } , k}) ; iu caz contrar se nume*te negati va. Principalele izometrii pozitive sint U!tatiile ~i jJ:ansla,t jjle iar cele negative sint simetria in rapori cu un plan ~i simetri a in raport cu~m punct. Schimbarea. reperului printr-o translatie t estc definitil. prin: 0' = t(O); I:' = t(f)=i; J' = t(J) = } ; k' = t(k) = k sau in coordonate prin : x = x' + a, y = y' + b z = z' + c, unde O'(a, b, c) . Schimbarea gener aHi i = toe este definita prin o' = i(O) = t(O), f' = t(CJ(i)) = e(l) = a 11 f + a2 1 ] + a;11 k, J' = t(fJ(j)) = fJ{J) = = a12f + a 2 i.J + a 32 k, k' = t(fJ(k)) = 8 (k )= a13f + a 23 } + a 33k, sau in coordonate,

(x) ( au al2 a (:r') (a) : = a~I a22 a23 Y: + b ,

13 )
~

aa1 aaz a33

O'(a, b, c) .

(D
15.
M n( -1

yn<le A = (au)

1n p <"Lrticular, 1n plan , roto-translatia e caracterizatil. prin formule~e, x == =x'cos8-y ' ::;inO+a; y=x'sin6+y'cosO+b, unde 8= 1::(i', i) a unghiul de rotatie iar O'(a, b) este noua origine. 1. SCL se scrie ecualjia carteziana a planului ce trece prin punctul M(1, -1, 2) 1;\i este perpendicular pe axa 0 X. . 2. Si1 se scrie ecua1;ia carteziana a planului care trece prm punctele :
A(a, O, 0), B(O, b, 0 ), 0 (0,

E J~[( ft ) i~tr

16.

3. Re considera punctele A 1 (1, 1, 0), A 2(1, 0, - 1), A 3 ( -1, A7 2) ~l A~(2, 3, ~). Sa se fletermine 'A real astfel ca punctelc sa fie coplanare precum ~l ecua~u' carteziana a planului lor. . 4. Sit se Rcrie ecuatia carteziana a planului care trece prm punctul M 0 ( - 1, 2, 3) ' i exte paralel en Yectorii: v 2 (2, o, 1). 1 (3, -2, 4) ~i v 5. Si1 R scrie ecua1jia fe1;elor tetraedrului ale carui. 'irfU:i s~t : A.(1, -1, 2~, B( -2, 1, 3), G( - 1, 0, 1), D (3, - 2, -1). Sa se reprezmte vrrfunle tetra.edrulm.

o,

c).

70

6. Sa se scrie ecuatia carteziana a planului ce Ontine punctul A(1, - 3, 2) este perpendicular pe vectorul v = i 2} 3k. 7. Sa se scrie ecuatia carteziana a planului ce contine punctul B(O, 2, 4) ~i contine vectorii v1 ' T + j + k ~i v2 = 2i - } + 3k. 8. Sa se scrie ecua tia carteziana a planului ce trece prin punctele : .
~i

A(1, -J, 2), 13(2, 2, 3), C( -1, O, 4).

9. Sa

I'C

afle unghiul format de planele :

:

(P 1 )

x + 2y + 3z + 4 = 0

~i (P 2 ): 4x

+ 3:1} + 2z + 1 = 0

10. Sii se determine YalOl'ile parametrului real "A astfel ca planele :

(P1 ):
,,r

+ y + 2z + 3

= 0; (P2 ):

X+

).y +("A+ 1)z + A+ 2

= 0

sa fie: a) paralele; b) perpendiculare; c) (P1 ) sa formeze un unghi egal cu 60 cu planul ( Q) : x y z 1 = 0. 11. Sa se determine parametTii nali 1., f.l astfel ca planele :

+ + +

(P1 ): (A+ 2)x + 3y + z + 2f.l - 1

= 0;
=

(P2 ): 6/,x + (4 - f.l)Y - iJ.Z + "A+ 2

O,

lla fie paralele. 12. Se dan ptmctele A.(1, 2, 3), B(-2, 1, 4). Se cere: a) Eeuatiile ca1teziene ale dreptei AB; b) Ectlatiile pa1amehice ale aceleia!}i drepte; c) Sa se calculeze cosinusmHe dh eetoaJe a.le dreptei AB. 13. Sa t:e determine . Hcimul diH'c.tor al dreptei : (D) : 2x - y + z + 4

= O,

;r + 4!1

+ 3z =

~i

tm punct de pe dreapta D:

H. Sa se scrie ecuatiile caJ1onice ale dreptei,

a: - 2y -L 3z- 1 = 0 (D): { ' . , cautind doua puncte ale dreptei (D). 2x y - 2z - 3 = 0

.M 0 ( -1, 2, 3)

15. Sa se scrie ecua,tiile canonice ale unei dre:pte care trece p1'in punctul ~i (Ste pa. J alela cu dreapta,
(Dl):
: r - 11 . { 2.x - y

3z +2= 0

+ 2z -

3 = 0

i6. Se dau:
x - If - 3z 2 = 0 dreapta (D) : { . ~i planul (.P.) : x + y + z + 1 2x y 2z - 3 = 0

+ +

= 0.

Se cere: a) Sa se serie ecuatia earteziana a planului {Q) ce tnce p1in Jmnetul de inteisectie al dreptei (D) cu p1anul (P) ~i este peipendiculal' pe drea1)ta (D); b) Sa se scrie ecuatia cartt>ziana a planului (R) ca~re este paralel cu dreapta (D), este peTpendicular pe planul (P) ~i tTece Jll'in JlUnctul A(1, 1, 1);

c) Sa se scrie ecuatia planului (S) ce trece prin dreapta (D) ~i este perpendicular pe planul (P); d) Sa se scrie ecuayia planului ( T) ce trece prin dreapta (D) ~i face un unghi de 60 cu planul (P); e) Si1 se. scrie ecua~ia planului (U) ce trece prin dreapta (D) ~ i formeazii. x+ 1 y-2 z-3 un unghi de 30 cu dreapta (D1 ) : - - -- = -- - - = - ; -1 2 1 f) a se afle unghiul format de dreptele :
? ?y 3 = 3z_ + ___: 4 ~i (D ) : . 2 _.r + 1 (D 2 ) : : x _ __ = "' __ + - -3

+
1

= 3y + 2
-3

--'-----

4.::

+3

I
I

'j

17. Se dau punctelc 111 (0, 1, 0), 1lf2 (2,

o,

0) ~i planele:

(P1 ): 2x + y + 2 = 0; (P 2 ): x- z + 2 = 0; (P 3 ): x

+y

+ z = 0.

Se cere: a) Sa sc scrie ecuatiile dreptei (D1 ) ce trece prin .Ll11 ~i este perpendicularii. J>e dreapta de intersec~ie (D) a planelor (P1 ) ~i (P 2 ) ~i care o inLersecteaza; b) Sa se scrie ecuatiile dreptei (D 2 ) care trece prin 1 lf2 , este con~inuta in (P 3 ) i}i este paralela cu (P 1 )i c) Sa se verifice ca dreptele (D1 ), {D 2 ) sint concurente. 18. Sa se scrie ecua~ia planului ce trece prin punctul llf(l, 2, 1) ~i este perpendicular pe planele: (P1 ): 3x - 2y + 1 = 0 ~i (P 2 ): 2x + z - 3 = 0. 19. Sa se scrie ecuatia_ carteziana a planului ce trece prin punctele: M 1 (1, 2, 1) ~i M 2 (2, 3, 4) ~ i e te perpendicular pc planul (P) : 2x + 3y z = 0. 20. Sa se gaseasca ecua~ia ca.rteziana a planului ca trece prin punctele M 1 (1, O, -1); J}f 2(2, 1, 3) ~i este paralel cu vectorul !i(l, 1, -1). 21. Sa se scrie ecua~ia carteziana a planului ce t rece prin punctul . . { x + 2y- 3z- 1 = 0 M 0 (1, J, - 2) ~l contme dreapta (D) : . ~ 2x + y + w = 0 2::!. Sa He afle punctul de intcrsectie al dreptei;

31

(D): x - 5 3

= y_j-__2 = z --4 :r-2 3

=

1 cu planul xOy.

2
--

23. $L se arate ci1 <lreapta (D) : _ - -

planul (1-'): 2a-; + <Jy - z + 3 = 0 21-. Sit sc scric ecuatia planului ce trece prin dreapta,
(m {2.r +3y +z= O ' x + 2y - 3x + 1 = 0

11+2 -1

z-3 4

este situata in

este J)Crpcndicular pe planul (P) : 3x - y + 2z + 2 = 0. 25. l:!'ie un plan ( P) : :x; - !I + 2z = 0 ~i un punct 1lf0 (1, O, 1 ). Se cere: a) Sa sc afle coordonatele proiectiei (M0 ) a punctului M 0 pe planul (P); b) sa, se determine coordonatele proiec~iei ( M~') a 1ui llf~ pe clreapta A B uncle.il( O, 2, 1) ~i B( -2, 0, 1); c) sa, :oe VPrifice ca drea,pt< L J!oM~' este perpendicular~ pe dreapta A B ~i sa se determine pozit;ia drept i A B fat;a de planul ( P); d ) J1(x, y, z) fiind un punct arbitrar in planul (P) sa se exprime di~ tanta Jf01lf ~i a se aflc coordonatele lui ll! astfel ca. aceasta distant;a sa f1e minima.
~i

72

26. Se dau : dreapta (D) : - -.- = = z ~i planul (P) : x + y 2 3 z + 1 = 0 Se cere : a) Ecuatiile proiectiei ortogonale a dreptei (D) pe planul (P) ; b) Ecuatiile simetricei tlreptei (D) fata de planul (P). 27. Sa se afle c:oonlonatele simetricului punctului M 0 (1, 1, 1) fata de dreapta:

x-1

y-1

(D) : X -

1 =

+1
2

+ 12 .
-1

28. Sa se scrie ecuatiile proiect-iei ortogonale a dreptei (D) pe planul (P) tmde,
(D) : { 2x- 3y- z = 0
X 1
1

+Z+3 =

~i (P) : 3x

+ 2y -

z -

2 = 0.

29. Sa se afle coordonatele simetricului punctului M 0 ( -1, 2, 2) fata de planul (P) : 2x + y + 3z - 2 = 0. 30. Sa se afle coordonatele simetricului punctului M 0 (2, -1, -1) fata de dreapta (D) : x - 1 = JLj-~ = .!..- .
2 1 3 1

31. Sa se afle simetrica dreptei (D) fata de planul (P) unde :

(D) : X -

+1
3

3._ 1

~i

(P) : X

+ 2y + z + 3 = 0

32. Sa se calculeze distanta cle la punctul M 0 (3, -2, 1) la dreapta (D): x - _ !_ = 1

+2
-2

z- ~.
3
:

+1=

33. Se dau plancle: (P1 ): x - 2y 2z- 7 = 0; (P 2 ) 0 ~i (P 3 ) : 2x 2y z - 2 = 0 Se cere :

a) Sa se arate ca planele sint perpendicula.r e doua cite doua ;

2x- y - 2z

b) Sa se gaseasca intersectia celor trei plane; c) Sa se calculeze distanta de la M 0 (2, 4, 7) la planul (P1 ). 34. Se dau: punctele A(3, -1, 3), B(5, 1, -1), 0(0 , 4, -3), D(1, -2, 5), , t el e (d ) . . {X 2!J 3z - 1 = 0 , (d 2 ) . X4 y 2 _ Z -1 d 1ep -- = --- - , 1 2x - y - z - 3 = 0 1 0 3 (d3): x = 1 2t, y = 1 3t, t E R ~i planele (P) : 2x - y - z - 2 = 0, (Q): x 2y 2z 1 = 0, (U): x 7y z A= 0, A E R. Sa se determine :

1) Ecuatiile carteziene, parametrice re pectiv (A 0) ;

+ +

+ +

~i

+ +

ecuatia vectoriala, ale dreptelor (AB),

2) Ecuatia carteziana ~i ecuatia vectoriala ale })lanului care contine punctul 0 ~i este perpendicular pe dreapta (AB) ; 3) Locul geometric al punctelor egal departate de punctele A ~i B; 4) Ecuatia carteziana ~i ecuatia vectoriala ale planului ce trece prin A ~i este paralel cu dreptele (d1 ) ~i (d 2 ); 5) Ecuatia carteziana a planului care trece prin 0 ~i contine dreapta (11 ); analog pentru planele care tree prin 0 ~i cont,in pe (d 2 ) ~i respectiv (d 3 ); 6) E:xpresia analitica a versorului direc"t;iei dreptei (d) = (P) n (Q); 7) Coordonatele simetricului punctului D fata de dreapta (d);

8) Coordonatele simetricului punctului D fa~a de planul (Q); 9) Ecuatiile carteziene ale proiec~iei ortogonale ale dreptei ((l 2 ) pe planul (P); 10) EcuaFile carteziene ale simetricei dreptei (d 2 ) fa~a de planul (P); 11) Ecuayia carteziana a simetricului planului (P) fa~a de planul (Q); 12) Distan~a dintre planele ob1,iinute la punctele 2) ~i 3); 13 ) Distan~a de la punctul D la planul (Q); 14) Masura unghiului dintre dreapta (AB) ~i dreapta (AO); 15) }'fiisur a unghiului dintre planele (P) ~i (Q); 16) Masura unghiului dintre dreapta (d 1 ) ~i planul (Q ) ; 17 ) Valoarea lui J, pentru care planele (P), (Q), (R) se inter ecteaza dupa o dreapta.
35. Se dau dreptele (d1 ):
x- 1

41.

{d 3 ) :

xl =

-}

-t ,

y+2
-

-4

z x y z-1 = - , (d 2 ): - - = - = - - ,

- 1

planul (P): x- y

+ z- 5 =

0 ~i punctul A(O, -4, 3).

~i

Sa se dctrmine : 1 ) Ecua~ia carteziana a planului care trece prin A

:;;i

e te paralel cu (d 1 )

(d2); 2) Ecua~ia carteziana a planului determinat de dreptele (d1 ) ~i (d 3 ); 3) Coordonatele simetricului punctului A fa~a de planul (P); 4) Ecua~iile proiec~iei ortogonale a dreptei (d 3 ) pe planul (P); 5) Distan~a de la A la dreapta (d1 ); 6) Distan~a intre dreptele (d1 ) ~i (d 3 ); 7) Distanta intre dreptele (d1 ) ~i (d 2 ); 8) Ecuai,iiile perpendicularei comune dreptelor (d1 ) ~i (d 2 ).

36. Sa se determine

ecua~ia

planului care trece prin dreapta :

(D) :

x - 4y - 8z + 12 = 0. 37. Sa se determine ecuatiile dreptei (D) care trece prin punctul M 0 (2, :;;i intersecteaza dreptela de ecuaw:
(Dt) :

{ x + +z x-z+4= 0
5 Y
=

~i care formcaza un unghi de

45 cu planul (P) :

sa

fie

o,

44.
1)

2x - z- 1 = 0 {X + y - 3 = 0

(P1 )
(P 2)

~t

(D ) { x 2

+z =
Z-

0
2 = 0

X-

2y -

(Q1 ) (Q2)
O,

38. Sa se studieze pozitia relativa a planelor : (p 1) : x - 2y + z - 2 = O, (p 2 ) : 2x - 4y

(p 3 )
:

sase
45.
(in Ell

+ 2z + 1 = +1 =

+y +z=
0

0.

4 .
de plaJ
0

39. Sa se studieze pozi1,iia relativa a planelor :

(P1 ): 3x - 2y
(P 2 ):

+z+4=

(P3 ): 2x- y - z

+y -

2z - 3 = 0

(P4 ): 4x- y - z = 0.

40. Sa se studieze poziyia relativa a trei plane, in urmatoarele cazuri:

a) (P1) : x
(P 2 )
:
:

(P3 )

+ y + z- 1 = 0 b) 2x - y + z - 4 = 0 X + 2y - Z + 2 = 0 ;

3x- 2y

+ z- 1 = 0 x + y - 2z + 3 = 0 X - 4y + 5z - 7 = 0 ;

caz:
te

b-iedul

c)

x - y
2.~:

+ 2z -

1 = 0
0

+ 3.1J

+2=

:3x + 2y + z + 3 = 0 .

41. Sa se studieze pozitia a trei plane, in unnatoarele cazuri :

a) 2x-

y - 2z- 3 = 0 : (Pl)

b) 3x- y + 2z- 6 = 0: (Pl)

X +

. '
42.

x + 2y + 2z
X

+1=

0 : (Pz)

2y-

z+2=0: (Pz)

+ 3y

z+2=0 : (P3);

2x - 3y + 3z - 8 = 0 : (P3).

sa. se gaseasca uistanta minima lntre dreptele neparalele,

43. Sa se gaseasd\. conditia ca c1oua urepte neparalele,

63. fie conC'Irente. 44. Fie un trie<lru OABC

a~a

fel incit,
1 --(constant)
k

1 ' 1 -,- -- + - 1 - =
OA OB 00

Sa se demonstreze ca planul ABC trece printr-un punct fix. 45. Sa se arate ca planelc duse prin mijloacele muchiilor unui patrulater (in s:patiu), perpendiculare pc muchiile opuse sint concurente. 46. Sa se afle locul geometric al simetricelor punctelor planului (P) fata de :planul (Q), unde:
(P) x

+ 2y =

0;

(Q) 2x

+z=

0.

47. Sa se afle locul geometric al dreptelor care fie :o.rrljina pe drearta, x Y z . , t ,1 t a , (D ) : x - 1 = --y - 2 = z-3 {D1 ): --= - -=- - ~Ism rara1 e1e cu urcap __ 2
1 1 1 2 3

1.

. 48. Sa se gaseasca formulele de transformare de comdonate in nrm:Horul eaz: a.xa Oz' are acela~i sens ~i aceea~i direct,ie cu VPct..orul ? (1, 1, 1) , axa Ox' este situata in planul xoy ~i face un unghi ascutit cu ox, axa. Oy' complet aza triedul triortogonal direct
75

49. Sa se determine direc{iiile noilor axe in cazul schirnbarii de axe caracterizata de tabloul:

ox'

oy'

oz'

--:
oz
~i

:_:_1---~! - <:----~~-oy ! - - - ! 15 15
; ------- - - --- -~- ----------- ~- -- --- -

a poi sa se scrie formulele de transformare a coordonatelor. 50. Sa se determine formulele de transformare a coordonatelor in cazul unei rotaW de axe data astfel: ox' se rotel}te un unghi 6 fata de ox, oy' cu aceht~i unghi fa{ia de oy ~i oz' = oz. 51. Axele de coordonate coincid ini{iial cu laturile OA ~ i OB ale unui triunghi dreptunghic OAB cu A(3, 0) ~i B(O, 4). Trecem la un nou sistem de coordonate definit astfel: perpendiculara coborita din virful unghiului drept pe ipotenuza se ia ca noua axa O'x' ~i ipotenuza insal}i, O'y'. Si:'t se determine coOldonatele virfurilor triunghiului fa{ia de acest nou sistem. 52. Fie hexagonul regulat OABCDE cu latura de lungime 2 care raportat la sistemul xoy are virfurile A ~i D pe axa Ox , respectiv Oy. Se consider3. un alt sistem x'Cy', orientat pozitiv, axa absciselor fiind CB iar axa ordonatelor EO Se cere, 1) Sa se determine formulele ce caracterizeaza aceasta izometrie; 2) Sa se gaseasca coordonatele virfurilor 0 ~i D fata de sistemul x 'Oy'; 3) Distan{ia de la punctul de coordonate x = -2, y = 1 la punctul de coordonate, x' = -2, y' = 1. 53. ln sistemul triortogonal Oxyz fie cubul de latura unitate cu unul din virfuri 1n origine ~i situat in primul octant. Consideram noua origine, virful

(e; =

p, q :=
D

caxe ai c

o=O

--.:;. B(O, 1, 0), iar nona axa a absciselor are direc{iia AB. Axa ordonatelor By'

antcl
nid\

apar{iine planului xOy ~i face un unghi obtuz cu Oy. Axa Bz' completeaza triedrul tridreptunghic orientat pozitiv. 1) Se cer formulele care caracterizeaza aceasta izometrie ; 2) Dindu-se A.M1 M 2 M 3 , unde M 1 ( -1, 1, 3), M 2 ( -3, O, 1), M 3 (0, 3, 1), sa se calculeze coordonatele virfurilor triunghiului transformat M~M~M; prin izometria de mai sus, precum ~i lungimile laturilor ~i masura unghiurilor ~ 54. Fie sistemul triortogonal Oxyz fa{ia de care consideram punctele A(3, O, 0), B(O, 2, 0), 0(0, 0, 6). Construim sistemul rotit Ox'y'z' astfel:

Oz' are direc{iia ~i sensul inal{iimii 00' a tetraedrului OABO; Oy' este p aralela cu O'A', unde A' este piciorul inal{iimii dusa in A in triunghiul ABO, iar axa Ox' este astfel aleasa incit sistemulOx'y'z' sa fie orientat pozitiv. 1 Sa se determine matricea rota{iiei. 2 Sa se determine direc{iia invarianta ~i planul invariant fata de acea ta rota{iie. 55. Sa se arate ca produsul scalar a doi vectori este un invariant la o rotatie de axe .

--.:;.

Capitolul V CONICE ~I CUADRICE. GENERARI DE SUPRAFETE

Fie E 2 pa~iul punctual euclidian real bidimensional raportat la un repe:r cartezian {0 ; f, ]} ~i g : E 2 -+ R forma patratica afina definita prin,
g(x, y) = a11 x 2 + 2a12 .ry + a 22 y 2 + 2a13 x + 2a 23 y + a 33 cu ai 1 + ai 2 +a~2 > 0.

Dejini,tia 5.1. Se nume~te conica sau curba algebrica de ordinul al doilea multimea de nivel constant zero, i( r)=g-1(0)={JI(x, y) \(x, y) E R 2 , g(x, y)=O}. Se noteaza, ( r) : g(x, y) = 0. Ecuatia g(:r, y) = 0 se nume~te ecua~ia carteziann, generala a conicci.
Propozilia 5.2. Orice conica eslo congruenta cu una din multimile: cerct elipRa, hiperbola, parabola, perecJ1e tle drepte, rnul1Jime care con tine un singur element sau multime vida.

Dejinifia 5.3. Reperul cartezian {0'; 11 e2} orientat pozitiY, ob\;inut din reperul cartezian {0 ; r' printr-o rototranslatie, fata de care ecuatia g( x , y) = 0 are forma cea mai simpla, se nume~te reper canonic (sau natural) iar forma cea mai simpla a ecua1Jiei g(x, y) = 0 se nume~te ecuatie canonic:\ x2 y2 a;2 11 2 (sau redusU.) a conicei ( - +- - 1 = 0 pentru elipsa; - - - + e: = 0 1 a2 bz a2 b2 ( e: = 1), pentru hiperbola, y 2 = 2px sau x 2 = 2qy, pentru parabola; a, b,

p, qE R , a>O, b > O)
Definifia5..J-.Numerelereale, o= au a.12 D. = /a 21 a 22 a 23 1, l=a11 +a 22 , a31 aaz aaa I care nu se schimba fata de roto-transla1Jii se numesc invariantii metrici ai conicei ; semnul lui o stabile~te genul conicei : o> 0 - conica gen elipsa, o = 0 - conica gen paraboli1f?i o < 0 - conica gen hiperboH1; valoarea invariantului D. stabile~te natura conicei: D. "#- 0 - conica nedegenerata, D. = 0 - conidi, degenerata.
i D eJ~n~f~a - 5. b.

i au al2 al3

alz a22

s0 1u t 11a

t emu1m, SIS

-2 ag ax =

all X

1 + a.12 Y + ala= o, 2

ag By==

= a12 x a 22 y a 23 = 0 reprezinta coordonatele (x 0 , y 0 ) ale unui punct care se nume~te centrul conicei. Determinantul acestui sistem liniar este o.
~le

e
()

Pl'opozitia 5.6. Daca o # 0 sistemul are olutie unica ~i deci conica ( P) (cere, elipsa, hiperbola, pereche de drepte concurente, punct) admite centru de simetrie; daca o = 0 sistemul fie nu are solutie, fie admite o infinitate de solutii ~i deci conica ( r) (pa.r abola, drepte paralele sau confundate, mul1Jimea -vida) fie nu admite centru, fie are o dreapta a centrelor. Propozilia 5.7. (Reducerea la forma canonica). 1) Daca a12 = 0, se face o translatie. 2) Daca a 12 # 0, se face mai intii o rotatie ~i apoi o translatie. Fie A= (all a 12
a21 azz

)matriceasimetricaata~ataformeipatraticea11 x 2 +2a12 xy-tf

e1 , e 2 vectorii 11roprii ortonormaF ai matricei A. Fie R matricea fqrmat cu coordonatele Ycr~ori lor el, e2, a~ezate pe coloane,

a~a

in cit det R

2 forma diagonala, 1 2 ().1 , / , 2 sin t Yalmile proprii ale matricei A) 2 iar ~H lSOtii proplii e2 dau diree1.iile :moilora:xeO.r', r espect iYOy' . Prin ro tatia efectuata, ecuatia conicei deYine, ),1.r' 2 + "A~,1;' 2 + 2a; 3 .r' + 2a; 3 y ' + a~ 3 =0; fonnind patmtelc, f.1 (.r' -\- a 1 ) 2 -\- ), ~(y' -\- 11 1 )~-\- a = 0 outinem trauslatia, X = .r' + a.n 1' = .1!' + b1 a~a incit ecuatia conicei arc forma canoniea, /, X~ + + ),2 1" 2 + a = 0, iar reperul canonic estt> {0'; Cu e2}, UlHle 0 '( - a171 -b1 ) in raport cu repcrul rotit {0; 11 e2 }. 0 b s (' r 1' a 1 i a ;).8 . Rota1ia repel ului {0; r, sc l)Oate face plin relat iile , J' = .r' COI:i 0 - ,11' l'in 0, !/ = .r ' sin 0 . . , - y' COS 0, unue 0 e~te unghiul determinat <le ecuatia, (a 11 - a 22 ) sin 20 = 2a 12 cos 20, 0 E [0, r.].

+ 1. Rotayia, ), x' + 1. y'

( _,1;_ )
.II

= R 1 .x'-) reduce forma prtlratici1

y'

eu

Defini,tia 5.9. 0 <lrcapta (D), earc intei::;ecieaza conica (f) : g(J.', y) = 0 in dona J11.mcte confundate P 1 = P 2 ~:>c ll1111le~te tangenta l a conica (f) in punctul P 1

Tcorema !').10. Fie P 0 (J" 0 , y 0 ) E (f) un J1nnct pe conica ( f): g(.i', .1/) = 0. .A.tunci ecua~ia t angen t ei la ( r) in P 0 e:-;tP. 1 .r - .r 0 ) gx, + (y - y 0 ) fh,=-0 R u, 11 XXo + a 12 (X.lfo -,-Xo!f) + a2z !!Y o + an(..r -+- J'o) -1- ady + !Jo) + a 33 = O, und~

Yx. =

ag(.ro, !Jo)

1 0 ,JJ u.lf Definitia .5 .11. Directia i\ = zT ...L m) ~<' nume~te dirt>ctie aF.imptotidi ventr conica (f) daca a 11 P + 2a12 lm+a22 m~ = 0 f'au n. 22 7.- 2 + 2a12 k + a11 = 0 unde

, g, . =

iJg(xo, Yo)

7~

. 1 = 'm :. ___ _ _ 0 dreapta (D ) care are (1 Jl'ect-m m. v

v

. ~1

(D)

n (I" ) =

, se numel}te

al!limptota

a,

1 Ill f conicei ( f ) ; . m acest caz rc = -l - e::;te panta (coe "icientul unghiu-

lar) asimptotei.
D efinifia 5.1 :2. in cazul tind e:xi~ta, eeuatia un ei a::;imptote es1P gx unde k e panta a::;imptotei.

+ l:gll =

0~

Ttornr::t :l .l:l. Fie P 0(:rQ, ?to) un punet dat ~i (f) : g(..r, J/) = 0 o conicii data. Locnl geometric- al punct elor 1' conjugaJe armonic cu punctul P 0 inra})Ol'L cu punctelP de intenectie nle C(!l\cei (f) cu o dreapta Yariahila (D), ce trece prin P 0 , cr-tt> o parte tlin (}Ieapi n 1D') de eeuntie, a11 x::r 0 + a.12(xy 0 + .r0 y) + + a 22Y?Jo -T al3(J' + ao) + Ctz3(Y -+ !Jo) -+- a33 = 0 .

D efinitia 5.14. Dreapta (JJ') se nume~te polara punctulu i P 0 in ra:port cu conica ( r), iar 1mnetul P 0 se nume~.t<' rolul dreptei (D ' ) in raport cu (f).

Teorema 5.15. Fie f = fi -\- mj o directie data ~i (f): g(x, y)=O o conica~ Locul geomeh ie al mijloacelor corzilor conicei (f), paralele cu directia v cstO' 7 1 fi reap t a (JJ") d e ecua,Ie, 1 Y:r:, mg 11 = 0 , und e Yx = fJg(x, y) .. 0 parte dm

ax

tiei v. 0 pereche de <hametn alQ caror d1recyu 1' 1 =Z1 t +mtJ, v 2 =Z 2 t m 2j sint in relatia, <Zu Z 17 2 + adl 1 111 2 + l 2 m 1 ) + a 22 m 1m 2 = 0 se numesc diametrii conjugati unul altuia.

og( .r, y) gy = - -- - . 01/ Dejinitia 5.16. Dre::-pta (J?") se _:nmne~te d~~~etrul_.)ui (

r2 c~njug~t direc~ +

il8

Defvnitia 5.17. !n cazul conicelor cu centru (~ =F 0) dreptele ce tree prin centru ~i au pantele date de ecuatia a12 k 2 + (a11 - a 22 )k - a12 = 0, se numesc axele conicei; in cazul conicelor gen parabola (a = 0) dreapta de ecuatie a 11 g:r+ +f-t12 gv = 0 sau a 21 gx + a 22 gv = 0 se nume~te axa parabolei. Punctele de inter...,ectie dintre axe (axa) ~i conica se numesc virfurile conicei.

Tcorema 5.111. 1) Daca (I\): g1 (x, y) = O, (r 2 ): g2 (x, y) 0 l'int dona conice <late care se intersecteaza in patru puncte atunci fasciculul de conice ce tree prin punctele de intersectie are ecuat-ia, g1(.x, y) + /,g2 (x, y) = 0, '1. E R. 2) Daca. (Jf1 M 2 ~7Jf 3 1114 ) esteunpatrulater uat, atunci ecuatia .fasciculului de conice circumscrise patrulaterului (.Jf1 ]1 2 Jf 3 Jf4 ) este, (.Jf1 1lf 2 )(M 3 llf.~) + t.( Jf 2 llf 3 )(JI 4 JI1 ) = O, f. En, uncle prin (111 1 Jfi), i f= j, intelegem ecuatia. dreptei (.JI, 111 1 ).

=0 )in

0 b 8 e Tv at i a 5.19. Intrucit in ecuat ia cartezianlt a unei conice (g(.r , y ) = 0, 0:~ 1 + a~z + a~ 2 > 0) eel putin uri coeficient au; i, j = 1, 2 este . . tiferit de zero, atunci numai cinci diutre coeficientii au sint efientiali. In condu zie pcntru a <letermina, unic, o conid1, prin ecuatia carteziana generala int necesare cinci eonditii initiale. Fie E 3 spat!"!ll p~nctual euclidian r eal tri<1imensional ra1)ortat la un reper <eartezian {0 ; i, ], k} ~i g: E 3 -+ R forma patratici\. afinao, g( :r , y, z) = aa:v 2 + a~ 2 y~ + a 33 z~ + 2a 1 ~ JJ.'f + 2a13 xz + 2a 23 y z + 2a14 x + 3aN y -+- 2a :11 ~ _L a 44 1.mde a 0 En ~i, ait + a~ 2 + u~J + ai 2 + aiJ + ah > 0. Dejinifia 5.20. Se nume~te cuadric~t sau suprafata algehrica de ordinul -al cloilea, multimea de niYcl constant zero, (b) : g- 1 (0) = PI( .r, !I, z) 1( ..r, !I, z) E n 3 , 9( :r, y, z) = 0}; ecuatia, g(x, y, z) = 0 se nume~te ecuatia carteziana generala .a cuadricelor ~i se uoteaza, (2:) : g(x , y, z) = 0.

+
cu

Propozipa 5.21. Prin trecerca de ht repentl cartezian {0 ; (, } , I } la un rep er adecYat, orient.at pozitiv, (numit reper canonic sau natural) f::IVt de care ecuatia g(x , y, z) = 0, si:L aiba forma cea mai l'impla posibila (num it~t ecuatie rednfia sau canonid) se obtine ra suprafata (b) este congruenH cu una din multimile : ;;;fer~t, elipsoid, hiperboloid cu o plnza, hiperboloiu cu tlouil pinze, -paraboloid eliptie, l)araboloid hiperbolic, con, cilindru circular, cilintlru cliptic, (~ilindru hiperbolic, cilinuru parabolic, pereuhe uc drepte ~ ecante, pereche de :plane paralele, pereche ue plane confundate, dreapta, multime care contine un punct, multime vida. Re1)erul canoni<' se obt-ine prin roto-transla(ii folo sind teoria formelor patratice. 0 b 8 e r v a ,t i a 5.22. Ca ~i in cazul conicelor, natura cuadricclor este data
au
al2 a13 al-l
1

.de valoarea invariantului 1:1

~

a21 a22

a23

a24

cu aii = ajj , ~i anume : daca

aa.t a32 a33 a34

=F o, cuadrica se zice nedegenerata (sfera, elipsoidul, hiperboloizii, p a raboloizii) jar daci1 1:1 = 0 cuadrica este degenerata (con , cilindri, p<:>reche cle plane,

a .u

a42 a43 a44.

.mulyime formata dintr-un punct).

D efinifia 5.33. 1n cazurile

cind
=

existi'i,

solutia

Uv

natele unui plmct nurnit centrul cuadricei.

o, 2

g.

0 unde gx

-ax'

gv

oy'

1 Yz = 0, 2 f)g reprezm tv g. = a coord o~

sistemului

az

Propozitia 5.24. Ca f}i in cazul conicelor pentru obtinerea ecuayiei canonice .Be deosebesc cazurile: 1) daca ~ 2 = a.r 3 = a 23 = 0 se face o translayie a replh

ecua 1a. forma patrate; 2) daca ai2 + ai 3 + a~ 3 > 0 atunci, mai intii, se face 0 rota~ie la reperul {0; el, e2, e3}, unde ell e2, e3 sint vectorii proprii
g(x, y, z) =
11

ortonormati ai matricei simctrice A ,

a 11 x 2

= ( :21

~a

13

22

aa 23 ) atnsate , formei patratice,

a33

proprii, /, /.. 3 e matricea :.'otatiei (care are, p e coloane, coorclonatele vectorilor proprii ortonormati,

+a

2 22 y 1 , /.. 2 ,

+ a33 z2 + 2a

xy 2a13 2a 23 yz, corespunzatori valorilor ale matricei A. Cu conventia mentionat i1 la conice daca .R
12

a31 xz

a32

e1 , e2 , e3 )

2 t;ia generala g(x , y, z-) = 0 dcl'ine, /<.1 .'1'' 2 + /,2 y' 2 + /, 3 z' + 2a{ 4 x ' + 2a~ 1 y' + 2 2 + 2a~4 z' + a~4 = O, sau /,1 (.'1' ' + a1 ) + f.. 2 (y' + a 2 ) + /<. 3 (z' + a 3 )~ + a = 0. Cuschimbarea,X = x' + a1 , Y = J( + a 2 ,Z = :-:' + a 3 se ob~ine translatia reperului in punctul 0'( -a'l, -az, -aa) a~a incit, in reperul {0'; ell e2, e3} ecuatia cuaclricei capata forma canonica, /,1..1. 2 + /,2 1." 2 + ),3Z 2 +a= 0 (1 ) .

a~a in cit, det R= + 1, plin schimbarea l r:)= R( ;:I, eeuaz \z'}

. Definijia 5.25 . Fie G(.r 0 , y 0 , z0 ) un punct fix in E 3 ~i r > 0 un numar real strict pozitiY. Mul1imea punctelor Jl(J', y, z} cu proprictatea ca clistanta pina la punctul fix C este egala cur, adici:'L d(Jl, C) = r sau (x - x 0 ) 2 + (y - .Yo) 2 + + (z - z0 ) 2 = 1' 2 se nume~te sfera ue centru C ~i razii 1' ~i notam (S) : (x-a:0 ) 2 +

+ (y -

Yo )2

+ (z -

z0 ) 2 =

2 1'

I)ropozifia 5.26. J.Vlul~imea (S) : a 2 + y 2 + z2 +. 2ax + 'Jby + 2cz + d = 0 cu a, b, c, d E U este o sfer a ~ a 2 + b2 1 c2 - d > 0. In acest caz ecuatia x 2 + y 2 + + z2 + 2ax + 2by + 2cz + d = 0 ><o 1mnw~te ecuat.ie carteziana gcnen\la a. sferei cu centrul C( -a, -b, -c) ~i mza r = Va 2 + b 2 + c~ - d. Propozipa 5.27. Cuaurica
= a 33 = a =f O, a12 = a 24
=
not

( ~):

g(.r, y, z)
. -- -

= a13
a44

a2~
9

0 ~1
a44

o'ii

+ a.~4 + ah
a

= 0 este o sfera
--

a11 = az 2 =
d

a4 4

>0;
2

aca a 14 =
T! =

a a este o sfe1a eu centml in origine ~i razii r.

a 34

~I - -=

-r-, - - -

>

0, atunci

(~):

a 2

+y +z

2 -

Dejim'fia 5.28. Fie (S) : (..t- :r 0 )2 + (!J - y 0 ) 2 + (z- z0 ) 2 - r 2 = 0, o sfer i'h ~i (P) : a 1.r + b1y + c1 z + d1 = 0 llll plan dat . Daca d( C; P) < r, unde d( 0; P) este distanta ue la centrul l:lferei , G(:r 0 , y 0 , z0 ), la planul (P), atunci CUI'ba de intersectie intre sfera S ~i planul (P), (f) = (S) n (P), este un cere realuumit cere in spatiu, de ccuaw ( r) : (J! - Xo) 2 + (y - Yo) 2 + (z - Zo) 2 - 1' 2 = o, ~x + b1 y + c1 z + d1 = 0. R = Vrz- ti 2 (G, P) cste raza acestui cere, iar solutia sistemului a1x + b1y + c1z cl1=0, x - Xo = Y - Yo= z - zo_, reprezinta

coordonatele centrului cercului (f). Daca d( C, P) = r atunci planul (P) este plan tangent la sfera S.
' 2
a~

al

b1

cl

Definipia 5.29. Daca ecuaFa canonica (1) se scrie in forma: a) xQ

+
+~
X

+JL+ _:._1 = bZ c2
xz Jfz bz
2z

0, a, b, c> 0 atunci cuadrica

0, a, b, c > 0
(

(~) se nume~te elipsoid; b)

y2
z2

-+ ---1 = o,2 c2
~0

sau

--+ -+-1 = a2 b2 2
0

xz

0 sau-az

x~

- :: + ::

1 0} cuadrka
=
.

(I:) se

nume~te

hiperboloid cu o pinza cu axa

x2

netran sversaBi, axa Oz (respectiv Ox sau Oy), c)- + - - - + 1 = 0; a, b, a2 (bz o2 c > 0 (sau ca ~i in cazul b) cuadrica (I:) se nume~te hiperboloid cu douih pinze cu a.s:a tran sYersaHi., a:s:a Oz (respectiv Ox sau Oy) ; d) a2 (R au Yariante) cuadrica (I:) se ri ante ), c:uadrica
(~) nume~te

yz

z2

x2

+ --= b2

y2

z2 -

oz

con; e)

-+-=z, a, b>O a2 b2

x2

y2

(sau vanume~te

Re

nume~te
2 2
2 -

paraboloid eliptic; daca a = b se

p araboloid de rota t ie; f) :

~ 2 = z ; a, b > 0 (sau variante), cuadrica (I:) se

2 2
-

numc~te paraboloid hiperbolic; g) : 2 + ~ 2

cuaurica (:S ) se

0,

a> 0, b > 0 (sau variante)

x:- Jbl: - 1 = 0, a> 0, b > 0 (sau aYariante) , cuadr ica se nume~te cilindru hiperbolic; i) y 2 = 2p:x; (sau variante), _ x2 y2 ( yz z2 cuadrica se numc~te cilinuru parabolic; j) - - -- = 0, - - -- = 0 sau az b2 b2 c2
h)
a;z-

nume~te cilindru eliptic;

a2

&

z~ =

0), cuadr ica

~2
-

(~)

r eprezinta plane concurente; k) x 2

(~)

a2

0,

(y 2

b 2 = 0 sau
= 0

(sau b
,..2

sau e
b-

reprezinta plane paralele; a = 0 x 2 y2 ( a;2 0) reprezinta plane confundate; 1) -+ - = o, - +

az b2 a2

c2 = 0) , cuadrica

yz , 2 ) xz + ~ 2 - = 0 sau .- + =--;;- = 0 , cuadrica se reduce la o dreapta; m) -

c-

+ :o2 ___ =
,.2

..,2

0, cuadrica 0
(

Re

reduce la un punct: (~)

1 2

= {(0, 0,

y2 ++ a b2 x 2 y2 0)}; n ) - + -- + a2 b2
2

+=-+1 = oz
vida) .

sau

xz 1 '+'-- + 1 = az b2

0 sau x 2

+a =
2

0 ,

( ~) = 0

(multimea.

Definijia 5.30. Dr cpteie de ecua~ii, (D t. ) : ~ + ~ = 'A (1

- Z

= --

1(
'A

y ), pentru 1- b (D v. ) : __:__

1
X

JL 0 ~i b
=
Z,

--- of O, 1 c
fL

+ _:__ =
o

(1 - JL) ~ -~ a o
b
X Z

y --of 0 sau
=

Y } \.
b
X Z

x
o

(D 00.)

: -- -

2_
fL

(1 + JL) pentru
b

= 0

~ -- r

O, 1 - -

!f

of 0 sau (Dco) : - - --

O, 1 - -

y
b

0 ; 1-, fL

R se

numesc generatoar ele r ectilinii ale hiperboloiduiui cu o pinza, (I:):

a2

a;z

y2 z2 X 1f X 1/ 1 + - 2 - -- - -1 = 0 1ar dreptelc (D).): - + -- = t..z, --- - --'- = - pentruzofO,. 2 b c a b a b 'A X '!f X Y X 11 X 1f - - o f 0 sau (D co) : z = 0, - - - = 0 ~i (Dv.): - -"-- = fL Z, - + ...:_ = . a b a b a b a b
e-o.446

81

f= 0 sau (Dco) : z = 0, a b a :gencratoarele rectilinii ale paraholoidului hiperbolic.

pentru z f= 0,

fJ.

~ -X + --

~ + -=

0 se

numesc

Definifia 5.31 . 0 suprafata care poate fi generata prin mi~carea unei drepte {G), numiti1 ge.neratoare, care se sprijin~L pe o curba data ( r), numita curba .directoare, se nume~te suprafatii riglata: Dact't generatoarea (G) se mi~ca pastrind :a.ceea~i directie, fmprafata riglata se nume~te suprafata cili ndrid ; daca generatoarea (G) se mi~d trecind mereu printr-un punct fix r, numiL vir, suprafata Tiglata e ntlme~te suprafatt't conidi; daca generatoarea (G) ri:tmine paralela .cu un plan fix (P) ~i se sprijina ., i pe o dreapta fixa (D), suprafata riglat(L se -nume~te conoid cu plan director.

Tcorcma 5.:12. Fie P(:r, y, z), Q( x , y, z), R( x, y, z) polinoame de grat1 ul -Jntii in JP. Atunci : 1) Suprafat.a cilindrica cu generatoarea G paralela ca meapta (d): P(x, y, z) = 0, Q( x, y, z) = 0 este caracterizata printr-o ecuatie .carteziana de forma, f(P, Q) = 0 uncle f: IF ~H.. 2) Supraia\a conica cu virful V: P(x, y, z) = 0, Q(.v, y, z) = 0, R(x, y, z) = 0 este caracterizata de o ecua1ie cartezianii de form a,
fJ ( P _ , Q ) = 0 ( R( .r, y, . \R H

~)

f= 0) .

3) Dacii planul director are ecuatia P = 0 iar clreapta fixa (D) : Q = 0, .B = 0, atunci conoidd cu plan director este suprafata caracterizata de ecuatia 4Carteziana,

cr(P, ~) =

0 (R(x, y, z) f= 0 ).

Definitia 5.33. 0 suprafatii care poate fi generata prin rotatia unei cmbe (D), numita axrt tle rota-tie, se nume~te suprafata de rotatie.

{ r), numit~L curbi1 directoare, in jurul unei drepte fixe

Tcor('ma 5.:H . Fie P( x , Jf, z) = 0 un plan perpendicular pe a:x;-t (D) ~i (x, y, z) = 0 o sEera cu centml pe axa (D ). Atunci suprafata de rotatie de ~:rxa (D) este C<tracterizata printr-o ecua~ie carteziana de forma, E'(P, S) = 0.
1. CURBE ALGEBRICE DE ORDINUL AL DOILEA
(CO NICE)

1.1. Sa se gaseasca coordonatclc centrului. ~i raza cercului ( r) de ecuatie .:aenerala: (f) : 3x 2 + 3y 2 - 6x + 4y- 1 = 0. 1.2. Sa se scrie ecuatia cercului care trece prin punctele de intersectie ale clreptei (D) : x + 3y - 3 = 0 cu cercul ( r 1 ) : a 2 + y 2 + 6x - 2y - 3 = 0 -;i este tangent primei bisectoare. 1.3. Sa se scrie ecuatia cercului care trece prin punetele .21!1 (1, 1) M 2 (0, 2) l}i este tangent cercului: ( r 2 ) : ( x - 5) 2 + (y - 5 )2 = 16. 1.4. Se dau punctele F(l, 0) ~iF'( -1, 0). Sa se determine locul geometric .al punctelor M din plan care se bucud de proprietatea:
J. 1 fF
--pe~ ox

+ MF' =
~-
2

4.

1.5. Fie o bara AB de lungime 6 em care variaza astfel incit virful A aluneca
iar B pe oy. Sa se gaseasca locul geometric al punctului lii(x, y) care 1mparte egmentul AB in raportul

1.6. Sa se afle punctele de intersectie ale elipsei : (r) : dreapt:t : (D ) : 3c c

,_r2

1.7. S , ~~
~i

3 = 0. . . .: :se uct e nune dou:1 parame t nzan a l e el'tpsei

v

+ 2y -

+ y~- 1=0 cu
1.

Ut S~t se (letermine hiperbola ~tle earei focare sint F(O, 4) ~i Ji''(O, -4 ) care treee prin pu netul JJ 0 (1, 15). Sa se afle Yirfurile acestei hiperbole. 1.9. Sit sc aflc locul geometric al punctelor ue uncle se p ot uuce ta,ngente

,r2 y2 ,;;+1(~ =

prrpem1it:ulare iaire ele la hirerbola:

- y2

1.

l.l 0. Sit sc clt:>tenninc ecua\ia parabolei cu focarul in punctul P(O, 4) ~i care a1e ca tlreap1it directoare, axa o.r . l.ll. Uglinda nnui far de au tomobil are ~>ect iu nea parabolica $tiind di, <1iamet rul uglimii ec;tt:> ([e 20 em iar in~Lltimea (ad incime:t) oglinzii este de 10 em. l'a >'e ga~ea,.:di pozi\ ia focarului oglinzii. 1.1:.!. ~~l c;e amte C'~l da,ca u n triunghi cste cir cu mscris unci parabole, punctul de iuter seq ie al ina ltimilor e:;te situat pe uirectoarc. 1.1:1. Fie un et>r c ue diametru fix A B ~i fie .ir[ un punct mobil pA aces cere . rl'angentclt> in Jl ::;i B la cere Re intersecteaza in Y . Dreapta (AN) taie cereul a doua oara in C . Se cere locul geometrie al punctului <le intersectie al ta11ge11 tei in C la cnc. c n M ;y . 1.11. E;:i se lletermine ecuatia elipsei ale 6i.rei axe coincicl cu axele de coonlomtt c in cazu rile : 1) con tine punet ul A.( -3, 2) ~i e tangenUila dreapta ((Z) : 4.r; - 6y - 23 = 0;. y - 5 = 0 ~i (d 2 ) : x y - 10 = 0. 2 ) este tangent;\ dreptelor (d1 ) : x 1.1 ~. S~t se determine Pcuatia canonid a h iperiJolei in cazmile, 1) contine punctul .A.(4, -2 f2 ) ~i este tangent~ la clreapta, (d) : 3x

+y+8 =0;

2 ) estc Langenta dreptelor (cl1 ) : .r = 1 ~i (d 2 ) : 5.c - 2y 3 = 0; 3) esie tangentil d!'eptei (d 3 ) : 2x - y - 3 = 0 ~i a.umite ca asimptote dreptele <le ecnatii, V 3.r -L y = 0. 1.16. Sit se llctennine ccuatia .11 = ax 2 bx c :sau y 2 = 2px a parabolei in cazmile : 1) af!mi t f' pe oy ca axa ue simetrie ~i e tangen1.a dreptelor, (dl):; y -r- 2.t = 0 ~i (tl~): 8,('- 2y - 3 = 0; 2) arc forma caHonica ~i e tangenta dreptei (d) : :r + y 1 = 0. 2 2 1.17. 'Fie elips~~ ( h') : .r 2y - 4 = 0 ~i cercul (C) avind ca diametnt axa mare a elipsei. (, semidrea pHi variabila ,r = :A, ), E ] -2, 2 [, !/ > 0 intersecteazrt elip:-;a in P ~i cNeul ( 0) in q. Fie P focarul elipsei (E) care are abscisa. pozitid\ . Se eere, 1) :-ii. :-;p arate cu <heptunghiul ue arie ma::\.im.r~ inscris in clipsa (E), cu laturile p:1ralele en a:xPle, are o laturi:i e:are trece prin .F'; 2) si"\, se deH'rmiJw loeul geometric al puuctului ue interseetie al dreptelor P .F' ~i OQ, unde 0 e,' t c ori,oinea axelor . t.llt Se 1bu cuniccle de eeuatie carteziana generala: 1) 4xN 3y 2

+ 16.:r. + 12.11 - :w = 0; 2) 9x - 4xy + 4y G ~r + 2y + 1 =

2 -

4.ry

+ Gy~ + lGx - Sy -

+
-

0; 3) x 2

0. f-le cere : a) si:'t se determine natum ~i geuul conicei; b) sa se reduea la forma canonica indicind ~i reperul en.nonic ; c) sa se construiasca.

~ele,

1.19. Sa se determine natura, ecuatia canonica ~i sa se construiasca conidate prin ecuatia carteziana generala, in cazurile :
1) 7x 2 2) 9x 2

.3) 9x 2

+ 7y + 6x- 2y - 10 = 0; 16y 6x + 8y - 1-14 = 0; + 4!/ + 6x - 4y - 2 = 0;

2

2 -

4) 12x 2

12x - 32y - 29 7y - 16
2

= 0;
0;
0;

.V) 9y 2
~)

0;

7)

+ y + 4x - 6y + 11 = 2 2x + y 2 + i x - 6y + 12 =
2x 2
-

:8) 45x 2 :9) 2x 2

36y 2

90 x 2 -

z.!y

+H

= 0;

+ 6xy + 10y 121 = 0; 10) 9xy + 4 = 0; J.l) 2x 2- V3xy + 9 = 0; 12) 18x + 2-! xy + lly 3 = 0;
2 -

13) x 2 :15) :16) :1 7)

:18)

2 xy 6xy

+ y + 2x + 2y
2
2 -

= 0;

1.4) 9x 2
2

:19)

+ y 10 = 0 ; 8lx 36xy + 4y = 0 ; 2x 4xy + 5y + 8x- 2y + 9 = 0; 9x 24-. xy + 16y 8x + 19y + 4 = 2 2 X X!J + y + X + !J = 0 j xy + 2x + y = 0;

2 -

2 -

0;

20) x 2

2xy

+ y2 -

lOx - 6y
2 -

+ 25 =

0;

-:21) 5x "22) "23)

24)

:25) "26) :27) "28)

+ 12xy + 10y 6x + 4y - 1 = 0; 8x + 34xy + 8y + 18x - 18y- 17 = 0; 25x 30xy + 9y + 68x + 19 = 0; 8x + 6xy + 6 x + 3y + 1 = 0; x + 2xy + y 5x - !1y + 4 = 0; 5x 6xy + 5y + 2x - Hy + 13 = 0; x 2xy + y + 8.v- 8y + 22 = 0; 15x 24xy - 15y 30x - 24y + 20 = 0;
2 2
2 2

2 -

2 -

2 -

:29) 15x 2 30) 4x 2

1.)

16xy -

15y 2
2 -

62x - 44y - 13 = 0;

+ 12xy + 9y

8x- 12y- 5 = 0.

1 .20. Se cere : a e scrie ecuatiile parametrice ale conicei

( r) : x 2

+ xy

y2

+x

+2=

0;

2) sa se erie ecuatia carteziana generala a conicei ( r) de ecuatii parametrice p 2(2- t) !JJ=- 2 y= tER
t
-

2t+2'

t 2 -2t+2'

'

3) sa se discute natura conicelor, ( r~.): ( l - A.) x 2 - 2(1+ A) xy+(l-2A) JJ 2 + 4x - 2y - 6 = 0, dupa valorile paramt'tr lui real A; 4) sa se scrie ecuatiile tangentelor la coninl, ( r) : x 2 - 2y 2 - 5x + 4y + + 6 = O, in punctele ei de intersectif' cu a:xele ue coordonate; 5) :>.a se determine ecuatiile tangentelor duse din punctul M 0 ( 3, 4) la conica. (r): 2x 2 - 4xy + y 2 - 2x'+ 6y- 3 = 0; 6) sr~ se determine ecuatiile tangentelor la conica, ( r) : x 2 + a'!l + y 2 + + 2.-v + 3y = 0 paralele cu dreapta (d): 3x + 3y - 5 = 0; 7) sa se determine ecuatiile asimptotelor conicei, ( r) : 3.r 2 + 'Jxy - y 2 + 8) :>.a se determine coordonatele mijlocului coardei determinate de conica. ( r): X 2 + 2xy - y 2 - 2x + 4y + 7 = 0 pe dreapta (d): 2.r - y - 3 = 0; 9) sa se determine ecuatta diametrului conjugat direcJ;iei dreptei (d) :
u;

+ 8x + lOy + 14

0;

10) sa se determine ecuatia di ametrului comun conicelor, -Xy - ?/ 2 - X - y = 0 ~i ( 2 ) : x 2 + 2xy + 2 - :t' + y = 0 ;

+ 2y + 1 =

0;

11) sa. se scrie ecuatia generaH1 a conicei ce trece prin punctele A(2, 0),

(r 1)

x2

B(3, 0), 0(0, 1), D(O, 4), E(12, 1);

12) sa se determine locul geometric al centrelor conicelor care tree prin punctele A(O, 0), B(2, 0), 0(0, 1), D(1, 2); 13) sa se determine ecuatiile axelor .. i coordonatele YirfuriloT conicei, ( r) : x 2 + 4xy - 2y 2 + 2x - 8y + 10 = 0 j 14) sa se determine locul geometric al polurilor dreptelor (ch) : (2A-1) :c +(A+ l)y + 1 = 0 fata de conica (r): xy + x + y- 1 = O, A E R; 15) sa se arate ca, conica ( r) : x2 + 3y 2 + 4.xy - 2y - 1 = 0 reprezinta dona drepte ~i sa se determine ecuatiile lor. 1.21. Fie conica ( r) : 4xy + 3yz + 16x + 12y - 36 = 0, dreapta (d) : :r - y + 2 = 0 ~i punctele A(O, 2), B( - 1, 2). Se cere: 1 ) sa se determine centrul, ecuatiile axelor ~i ale asimptotelor (daca exista) ; 2) polara punctului B in raport cu conica; 3) tangenta in punctul A la conica; 4) tangentelc la conica paralele cu dreapta (d); 5 polul dreptei (d) in raport cu conica; 6) diametrul conjugat directiei lui (d). 1.22. Fie familia de conice ( r ,J de ecuatie : ( r~.) : x 2 + 2 A xy + y2 - 2x - 4y + 1 = 0 CU A E R. e cere: 1) Sa se discutc natura ~i genul conicelor (I\); 2) Sa se determine locul geometric al centrului conicei r'-; 3) 1n cazul 'A = 1 sa se scrie ecuatiile axelor; 1 4) Pentru 'A = sa se determine ecuatiile diametrilor conjugati ai conicei

1.23. Se da fasciculul de conice: ( r'-) : (1 + A)x 2 - (1 + A) xy - 2(1 + + 'A)y 2 + (1 - 2'A)x + (1 + 4/..)y = 0; 'A E R. Se cere: a) Sa se arate ca. toate conicele din fascicul tree prin patru puncte fixe ~i sa se determine coordonatele lor ; b) Sa se discute natura ~i genullor dupa valorile lui f... 1.24. Sa se discute natura conicelor: {r"'"'): x 2 + 2('A- f.L) xy - (2'Af.L- l)y 2 + 2'Af.LX + 'A 2 f.L 2 = 0, cind 'A, f.L E R sint coordonatele unui punct in. .Plan.

2 ( r1 12) care fac intre ei un unghl de 60.

M 2 (1, 2), M 3 (2, 1), M 4 (3, -1) genti1 in punctul .Jf 1 M 2 (1, 0), ..i.lf 3 (0, 1)
~i

1.25. Sa se determine ccuatia conicei care trece prin punctele, M 1 (0, 0),. ~i care are dreapta (D): x - 2y = 0 ca tanM 4 (2, 3).

1.26. Sa se Rcrie ecuatia genera.li1 a parabolei care trece prin puncLele ....1!1 (0,0 ),. 1.27. 1ntr-un istem de axe ortogonale se dau punctele A(3k, 0 ), B(O, 3!.:) ~i se cere: a) Sa se scrie ecuatia conicei ( r) circumscrise triunghiului OAB ~wind ordonata centrului egalCt cu ordonata punctului de concurenti1 al medianelor triunghiului; b) Sa se afle locul geometric al punct('lor JI din plan ale caror polare in raport cu conica (f) sint tangente cercului ( 0) care are centrul in origine ;;;i este tangent la A.B. 1.28. Sa e arate c5. hiperbola echilaterali1 cilcmnscrisi1 triunghiului ABO unde A.(O, a), B(b, 0), O(c, 0) trece prin ortocentrul triunghiului . 1.29. S~L sc determine locul geometric al virfurilor conicelor :
( f ,.) : .x 2

+ 6:ry + 9y + 2),.1) + 2y
2

"), = 0.

1.30. R;L se , erie ecuatia f!eneral:l a conicei ce trece prin punctele de intersectie ale conicelor : ( f 1 ) : x ~ - J.'!f - 2y 2 + :c + !J = 0, ( r 2 ) : x 2 - a'!} - .'2y 2 - 2x 1 -iy = 0 ~i prin punctul JU 0 (1, 2) . 1.31. Sa fie ~erie ecuatia para.bolei care trece prin punctele, Jf1 (0, 0), Jf 2 (0 , 1) ~i care admite dreapta : (D) : .r + y + 1 = 0 drept axiL 1.32. Re di1 conica (f) de ecuatie : (f) : .1 2 + 5.ry + 3y 2 - 3y = 0 f1i se cere: a) Si't sc serie ecua~ia conicelor (I\) tangente conicei (f) in pu nctul M 0 (2, -1) ~i care mai tree prin punctele de intersectie ale conicei (I') cu 1 dreapta: (D) : x + y - 3 = 0; b) Sa se afle locul geometric al centrelor conicelor ( r,.) ; c) sa. se determine dreapb (D1 ) al carei pol, in l'~tport en conic.ele din fascicul tleRcrie un cere .

2. SUPRAFETE ALGEBRICE DE ORDINUL AL DOILEA (CUADRICE)

2.1. Se dau punctele A( - 1, 1, 2), B(1, 3, 3), 0( - 3, J, -3) ~i planul + 2z - 3 = 0. Se ceri:' : 1) Sa sc scrie ecuatia sferei cu cen trul in A ~i car' trece prin JJ; 2) sa. se sc1ie ecua;t,ia sferei cu cent.rul in 0 ~i este tangenta. la planul (P); 3) Sa e scrie ecna~.ia sferei (S) care trece prin punctele .A, B, 0 ~i prin punclul 0 (0, 0, 0 ); 4) Sa Re afle raza F;-i coord.onatele cenhului sferei (S) determinata la punctul 3). 5) Sa , e arate t:T r;fert>lt>: (S1 ) : x 2 + y 2 + z 2 - 2x + '2y - 4z- 10 = () l}i (S 2 ) : x 2 + y 2 + z2 - 6x - 4y - 12z + 33 = 0, sint egale ~i au centrele coliniare. 2.2. sa. se detcnnine coordunatel e cPntrului ~i raza fiecareia din sferele : a) x 2 + y~ + z 2 - 12..c + 4y - 6.:- = 0 , b) x~ + y 2 + z 2 + 8x = 0, c ) x 2 + + yz + z 2 - 2x + 4y - 6z - 22 = 0, d.) x 2 + y 2 + z 2 - 6z - 7 = 0 . 2.3. Sa e erie ecua.tia sferd c me centrul in . Jf 0 (1, -2, 3) ~i trece prin punctul .A(2, 0, 0).
(P) : a - 2!!

...=

86

2.4. Sa se scrie ecuatia sferei ce are centrul in M 0 (1, 1, 1) ~i este tangenta 1a planul (P) : x + 2y + 2z - 1 = 0. 2.5. Se consided sferele : (S 1 ) : x 2 + y 2 + z2 - 2 x - 4y - 6z + 5 = O, {S2 ) : x 2 + y 2 + z 2 - 8x - 4y + '2z + 17 = 0, (8 3 ) : x 2 + y 2 + z 2 - 2.:r- 6y - 6z + 1.') = 0. Sa se arate ca: 1) Sfcrde (81 ), (8 2 ) int tangcnte e:xte-rioare; 2) Sferele (S1 ), (S~) sint tangente interioare; 3) Sa se gaseasci:Lpunctele .de inter eq;ie ale sferE'i (81 ) cu axele <1e coordonate.

2.6. Sa se afle punctele de intersectie ale dreptei: (D) :

,., - 6 '"' ~ cu, fera de ecuatie: (8): x 2

X-

1
6z

1
4y -

1/= - - -

2
0.

-o 2. 7. Se Mt sfera : (S) : 4.:r 2 + 4y 2 + 4z 2 - 8x + 16y - 12z + 13 = 0 ~i -planul) : (P) : x + y + z + 1 = 0. Se cere : 1) Sa ;;;e verifice ca planul (P) intersecteaza sfera; 2) Sa. Rc determine coordonatele centrului ~i raza cercului de intersecyie :2.3. Sa :;;e scrie ecuatia sferei ce trece prin origine, este tangenU la dreapta :
= _'!!_ = _!!_ R i este tan!renHi la planul (P) : 2x 3 - 1 ' ~ Jnmciul.._1f 0 (1, 1, 1 ). (D) : .r 1

+y +
2

2x -

+5=

+y

- 2z - 1=0 in

2.9. Sa se erie ecuatia sferei care este circumscrisa tetraedului ABOD unde : A(1, 0, 0), B(O, 1, 0 ), 0( - 1, 3, 2 ) ~i D ( --2, -4, 1 ). 2.10. Pentru sfera (8) : x 2 + y 2 + z2 - 12a_ + 4y - 6z + 2- = 0 ~i planul ( P ) : 2x + 2y + z + 1 = 0, se cere: 1) Sa se arate ca planul (P) intersect eaza sfera (S); 2) Sa se determine coordonatele centrului ~i raza cercului de intersece. .1.2 __J_ !l + z 2 4 x + 4y - 2z = 0 ' 2.11. Se dau cercurile in spati u : ( r 1 ) :

fi-i ( r 2 )

.r 2

+y +z
2

{ x - 4z

4x 2 = 0.

+ 4y

{X -

4!!

+2 =

<

2z

e cere :

P); in

la
=()

rele-

1) Sa se arate ca acete cercuri se inter. ecteaza; 2) Sa se gaseasca punctele de inter;;;ectie. 2.12. Sc con:;;idera familiile de sfere: (S1 ) : x 2 + y 2 + z2 - 2)...x - 6y + + 4z - 1 = 0, (8 2 ) : x 2 + y 2 + z 2 + 2x + 6)...y - 2z - 3 = 0. Se cere: 1) Sa se determine planul radical al celor doua sfere care trece prin punctul M 0 (0, 1 , 1); 2) Sa se determine perechea de sfere al caror plan radical este perpendicular pe planul, (P): 2x - y + 4z = 0. 2.13. Sa se gaseasca ecuat ia sferei care este tangenta la planul (P) : x - 2y - 2z + 1 = 0 in punctul j}f 0 (1, 0, 1) ~i este tangenta ~i la planul (Q) : x + + y + z = 0. 2.14. Sa se scrie ecuatia sferei de raza 3, tangenta la planul, (P) : 2x -2y+ + z - 2 = 0 in punctul M 0(1, 1, 22). 2 2 2.15. Se dau : sfera (S) : x + y + z + 6 x + 8y + 1 = 0 ~i planul (P): 2.v - y + z - 1 = 0. Se cere sa se determine planul tangent la sferil. paralel en planul ( P) ~tiind ca centrul sferei se afla intre aceste doua plane. 2.16. Sa se determine ecua~ia planului care trece prin dreapta

(D): x 2x -

rin

67 = 0. 2.17. S~ se determine ecua~ia sferei care trece prin cercnl: ( r) : x2 :z = 0 ~i care este tangenta la planul (P) : x + y + z - 5 = 0.

1 4y - 6z -

= _}f

1 + 1

~ ~i
4

e tangent la sfera. : (S):

.

a; 2

+y +z
2

2 -

+ y2 =

11,

87

2.13. Sa se determine ecua.tia sferei care trece prin ccrcul, ( r) : x 2 + y 2 + + z 2 + 2x - 4y + 4z - 40 = 0, 2x + 2y - z + 4 = 0, ~i prin originc. 2.19. Sa se scrie ecua~ia sferei (S) care este ortogonala cu fi ecarc din urmatoarele sfere : (S1 ) : x 2 + y 2 + z2 = 9, (S 2 ) : (x + 5) 2 + (y - 1) 2 + (z + 2) 2 =

10

53, (S3 ) : (x
~i

trece prin punctul M 0 (3, 2, 0).

x -4

+ 1) + y + (z + 3) =
2

39 , (S 4 ) : x 2

+ (y + 1) + (z- 2}
2

2.20. Sa se afle ecuat,ia sferei tangenta dreptelor : (D1 ) : x

z-6 --4
~i

~1 =

~i

(D 2 ):

11+3 1

z-2 respectiv in punctele M 1 (1,-4,6} -6

M 2 (4, -3, 2). 2.21. Se da tetraedul ABGD, avind A(2, 1, 0) ; B(O, 3, 4) ; G( 4, 1, 2) i D( -2, -1, -2) . Se cere: a) Sa se scrie ecuatia sferei circumscrise tetraedrului; b) Sa se afle razele cercurilor circumscrise triunghiurilor ABC ~i ABD. 2.22. Fie sfera (S): x 2 + y 2 z2 - 12x - 4y 1 = 0. Se cere: 1) Care este punctul din spa~iu care are puterea cea mai mica fa~a de sfera data; 2) Sa x-1 y+2 se gaseasca pe dreapta (D) : = - = z-1 punctul a carei 1 3 -1 putere fa~a de sfera (S) sa fie minima; 3) Care este punctul din planul (P) : x + z - 2 = 0 care are fata de sfera (S) cea mai mica putere ~ 2.23. Sa se scrie ecuatia sferei cu ccntrul in punctul J1 0(4, 5, -2) ~tiind. ca sfera (S1 ) : x 2 + y 2 + z2 - 4x - 12y + 36 = 0 este tangenta interioari'i.. sferei cautate.

2.24. Sa se scrie
-

ecua~ia

sferei cu centrul pe dreapta., (D) :

~i

x-1
1

y+2
1
2y

z+1
2
0.

c.are are raza 2

este tangenta planului (P) : 2x -

+ z- 1 =
.

2.25. Sa se afle plmctele de

cu cuadncele : 1) x2 y2 z2
3)

intersec~ie

xz , y2
1
1 -

+ -z2 9
=

X y Z ale dreptei: (D): - = - = 1 2 3 x2 y2 z2 1 = 0; 2) ~ + - - ~ - 1 = 0;

l +4 - g +1 =
a) (~): -

0; 4) 2z

men~ionate

2.26. Sa se determine curba de mai jos : xz yz z2 9

intersec~ie

l + 4 , 5)
=

x2

y2

2z

l - 4 .
(~) ~i
2

x2

y2

intre cuadricele

planele (P}
z!l .

+ -8 - = 2

1, (P) : x

9; b) (1;): x 2
-

(P): 2x

+ 2y + z- 3 =

0, c) (~): - 9
intersec~ia
2

x2

y2
4

+ y + -4
z2

=
6z

1,

2z, (P): 2x

+ 3y -

= ().

2-.27. Sa se determine

xz elipsoidului, -

+ -3 + -4 ( ~):

y2

1=

o,
yz

cu

paraboloidul eliptic, 2z = !!!._ 2

+ JL .
3
1
xz

2.28. Sa se scrie

ecua~ia

planului tangent la cuadrica,

++ 2

z2 +3

1 = 0 in punctele ei de intersec~ie cu dreapta (D) : x =y, x = z.

88

2.29. Pentru ce valorl ale paranwtmlui 1., planul (P) : x - '2y - '2z

'A = 0 ec;te ta1 '-Jgent elipsoidului: ( ~ ) :

'>

x2

y3

+ !___- 1
4

0.

(~)

: T + -'-g- t;2

2.:30.

Sii,

1 1'!.

se
~
2

determiue
....,2

ccuati ile

planelor

tangente

la

cuaurica -:

1 = 0 p arflllele cu planul (P): 3:r;- '2y

+ z + 1 = 0.
1.

2.31. S;t se scrie ecuat ia planului paralel en planul yoz ~ i care intersecteaza cuachica, ( ~ ) : x 9

+ yz
4

~2

= 1

dup~t o hiperbom cu semia:s:a reaU1 egala cu

( ~):
2

+ -5
=

z2

2.32. Sit se serie ecua1ia planului tangent la cuadrica : '

=

x 32

Y 18

1, care trece prin punclul J 0 (12, -3, -1)

~i

e paralel cu a:s:a oz. 15 9 -

2.33. Sl1. se scrie ecua\ia pla nului care trece prin dreapta, (D) : x -

2- =

. .i.J 9 4 = 2z _ date prin ecuatiile canonice. Se cere : 1) Sa se rccunoasca cuadricele, studiinJ inter. cctia lor cu planele d e coor.i.J

"' - 11 a2 11 2 _ ~i c::;te tangent la cuadrica, (2.;) : -= 2z. 1 9 . ;rz z2 . xz y2 1 12 2.31. Sc daucuadnccle : (~ 1 ) : - - - 1 =0Sl ( ~ Q) : - - - ~

+3

donate

~i

cu plane paralrle cu planelc de coOI'donate;

.L1J.f 0 (1,

2) Sa se studiezc inten1ectia lor.

2.:l:J. Sa se dctrrrnine ecuatia plannlui polar al punctului fata de cuadri cr.

2, -3)

-- + _,__- ::._ + 1 = 0. 4 8 16 2.36. Sa se deLermine pulul plauului (P) : x + 3y - z + 2 = 0 fata de cuauica : ( ~ ) : 2x 2 + 3y 2 - 4z 2 + 1 = 0. 2.37. Sa se determine pun.ctele de pe cuadrica, ( ~) : 3x 2 + 2y 2 + z2 - 9 = 0 in ca,n~ perpendicularele la planele tangente la cuadrica in aceste pm1cte, sint paralele cu planul (P): x y + z - 3 = 0.
( ~' ) : .i.J

;r2

1/2

,2

2.33. Sa se determine pun.ctele de pe cuadrica, ( ~) : 1 3 4: - 1 = 0 in care normalele la cuadrica (dreptele D,.) fac un. un.ghi de 45 c u axa, uz. 2.39. sa, se studieze natura ~i genul curbelor de intersectie dintre fasciculul de plane: (PA) : x + 'A z- 1 = 0 ~i cuadrica (~): x 2 + y 2 - z2 + 1= 0. 2..10. Sa se scrie ecuatiile planelor tangente la hiperboloidul, (~): 2x 2 - Ji 2 - 3z 2 + 1 = 0, paralele cu planul: (P) : 2x - y - 6z - 1 = 0. 2Al. sa, se scrie ecuatia planului tangent la paraboloidul hiperboli c, ( ~ ) : :r 2 - y 2 = z paralel cu planul : (P) : 2x - y + 3z - 5 = 0. x2 y2 22 2.12. sr~ se determine pun.ctele de pe elipsoidul ( ~) : - + - + - 3 9 2 9
- 1 = 0 ale crtror normale la suprafata sint paralele cu dreapta, (D ) : X - 1 = y 3 = _:_j-=-2._ . -3 2 2 2.43. Sa se determine punctele din care pot fi du.- e normale la con ul {~) : a;y + yz + zx = 1, paralele cu planul (P): x - y - z - 1 = 0.

x2

+ 1/2 -- + -z2 -

89

x2 y2 2A5. Sa se afle generatoarele rectilinii ale cuathicei ( ~ ) : -- = z 16 4 care sint paralele cu planul ( P ) : 3.I' + 3y - 4z + 6 = 0. 2.16. Sa se determine g-eneratoarele rectiliuii ale cuadricelor de mai jos ce tree prin plmctele mcntionaie :
a) ( ~ ) : x 2
-

+ 36 =

2.11. Sa se determine gcneratoarele cuadric.ei (L): -xz 0 care tree prin punctul J lf 0 (3, 1, 3).

+ 9yz -

4z 2

y2

3z prin ..ilf0 (2, 1, 1 ) ; b) (~ ) : <t

2

x2

1f2 z2 + - ----:=1

2J

prin M 0 (8, 0, 5); c) ( ~ ):

d) (~): - - - x2

+y

~2

-4- = 1 prin M 0 (1, 4, 8);

y2

= 2z

. pnn
1
, 2

2.17. Fiind data dreapta de ccuatii (D ) : x -

- = Jj_
1

nuta in planul ( P ) : .x: + J1 - z - 2 = 0 Ra se determine polul dreptei fati' d e conica de interscctie a planului cu cuadrica. 2.la8. l<"'ie paraboloidul ( ~ ) : - -(L2

1 + 3

, conti-

x2

y2 +b2

2z

~i

.il f un punct

in 11patil1

care se proiecteaza pe oz inS. Fie (P) planul polar al lui Jf fatii de paraboloid. Planul dus prin oz perpcnc1icular pe (P) iaic planul .roy du-pa o dreapta (D) ;: fie (D') simetrica lui (D) fata de ox . Planul (R) du::; prin M, paralel cu (D') Jii perpendicular pe (P) taie axa oz in Q. Sa se arate ca. oricare ar fi pozitia, lui M in spat iu aYem : J.lJQ =

~-

(az

+b

).

2.19. Sa se uetermine ectiunilc circulare in cuadrica ( 't) :

+ -4

z2

81

- + -- +
36
v

.r 2

1f2

- 1 = 0.
__

x2 2.50. Sa se afle ecuat-ia suprafctei generate de elipsa vanal>1l a : 25

+ '1/2 ~ 6

f..

= O, z =

fl-- , care se deplascaz.1 paralel cu ea insa~i ~i d1'-a lun~r 2

z.2

gul hiperbolei fixe, (E) : - - -- + 1 = 0 ; y = 0. 25 9 2.51. sa, se gaseal>ca locul geometric al Meptelor tangente la cuadrka,.
:r; (~ ) : : ;- + 2 lf2
;)

- z2

1 = 0 ~i care fonneazr~ unghiul'i egale cu ax d e

de

coordonate. 2.52. Fie forma patratica q: lV ~ n, q( x , y, z, t) = t 2 - 2tx + '.!. x y + + 2yz + 2xz, V (x , J/, z, t} E H 1 1} Sa se reduca q la forma canonica prin metoda tramfonnarilor ort ogonale; 2) Sa se studieze natma Clla.dricelor q(.r , y, z, 0 ) = f.., A E n; 3) sa, N e pl'ecizeze care diutre cuadricele q I = ,, admit llrepte p:eneratmue.
1=0

2.53. Sa se determine forma canonid, reperul canonic lor, in cazurile :

1) x 2
2

~i

tipul cuad-rice-

y2

+
2

z2 -

2 xy - 2yz- 2xz - 5:c - 1 = 0;

2

2) 36x
.90

+ y + 4z + 72x + 6y- 40z + 109 =

0;

3) x 2 4)
5)

+ y + 5z2 - 6.xy + 2xz - 2yz- 4x + .x; + 3y + 4yz- 6x + 8y + 8 = 0; 2.1J + 4xy - 8xz- 4yz + 6x - 5 = 0.
2 2 2
2

8y - 12z + 14

0;

2.5-'t. Sa se determine forma canonica, reperul canonic ~1 sa se specifice tipul <euath'ice lor, in cazurile:

1)

2.1; 2
2

+ 2y 2 + 2z 2
_:__

4xy + 4yz- 1 -xz

0;

2) 4y

3z

+ -xy -

+ 8y z =

0;

3)

J:

+ y 2 + 4z 2

2 x y + 4xz- 4yz- ~ x + 2y + 2z = 0; xy

4) .u2

nn-

ca,.
de

,+
le;
r;ue.

rice-

+ xz + yz + 3x + 3y - 3z = 0; .5) x 4yz - -y + 2z + 5 = 0; ()) x + y + z 2xy - 4x + 4y + 3 = 0; 7) y~ + 2:t'Z + 2x + 2z + 1 = 0 ; S) x + 2y + i5z + 4yz + 20y + 20z- 10 = 0; '9) -a: + 5y + 5z + Syz + 2x + 12y + 24z + 36 = 0; 10) 2.r 2 + 5z2 + 6yz + 4.x + 16y + 16.z + 10 = 0; 11) 4x + 4y J .cy - 12x - 12y - 5. z+1 = 0; 12) x + y + z + 2 x y - 12.r + 4y + Gz - 3 = 0; 13) 4::r + 9y 12xy + 2x +lOy + 1 = 0; 14) 6xy - 8y z + 60y + 2. z + 89 = 0; 15) 5x + 8y2 + 4 xy + 2:v + 44y - 36 z + 65 = 0; 16) -x + y + z 2yz + 2x + 3y - 5z + 1 = 0; 17) 9y + 16z + 24y.z + 5x + lOy + 5z + 11 = 0; 18 ) 16x + 9y z 24xy - 9x - 12y + 4z + 71 = 0; 19) 2x 2 + 2y + 10J'!f + 20 x - 8y + 29 = 0; 20) - x + 7y 24yz + 2.t + 120y = 0; 21 ) x 4y 4z + lOyz + 2x + 2y + 2z + 3 = 0; 22) 3x + 4xy + 8x + 8y - 4z = 0 ; 23) -x 9y + 6x y + 50x - 50y - 15z - 100 = 0; 24) x2 + yz + 4.z2 - 2xy + 4xz - 4yz - 12x - 12y - 24z +
2

+y + + 3z
2 2
2

z2

2 -

2 -

z2 -

2 -

2 2

2 -

f.. = O,

~ER;

25) x 2 + 2y 2 + z2

2xy- 2y.z + 6x - 6y

1.. =

0; a) f..= 8, b)' ),= 9

 3. GENERARI DE SUPRAF ETE

3.1. Se dau dreptele (d1 ):

2 2

{!/ _ + z- V2 = 0, V2x + !J - z- 2 =
2 -

O,

(d 2 ):

{y j--- z +V2= 0

V2x-y+z+2=()

2x + y + 2yz ' z . ~i cmba (r): { ' z-y+2

= 0

1) Sa se determine eeuatia suprafetei clescrba de punctele dn:ptelor din spatiu ce se sprijina simultan pe (d1 ), ((l 2 ) l}i ( r); 2) Sa se -determine natura, acestei suprafete. 3.2. Sa se determine ecuat,i.a cartezian~t implicita ~t uprafetei cilimlrice a direi generatoare este paralela cu dreapta (D) : x = y = z ~i se sprijina pe CUl'ba directoare ( r) : x 2 = y 2 , z = 0. 3.3. Sa se serie ecuatia suprafetei cilinclrice care are generatoarele paralele cu dreapta (D) ~i. cmba directoare ( r) (san o conditie echivalenta) in cazurile :

1) (D) :

+y =

0, z = 0; ( r) : x 2

2y 2

= 0,
.t: 2

X -

1 = 0;
2

2) (D) de parametri direct.ori 2x - 3y + z = 0;

Z =

(2, 1, 2 ) ; ( r) :

+y +z

2 -

1 =

O,

3) (D) cu Yectorul director 0, t E [0, 27t] i 4) (D) = a:1::a Oz 3) 2 - 25 = 0;

~i

v = -r + 3j sferei

2k ~i ( r): ,r (S) :

= cost, y' = sin t,

+ (z -

circum;;;crise

(x - 1) 2

+ (y 2 -

2) 2

5) (D) cu Yectorul director z = 1, a> 0;

v=

r - j + 2h:
~i

~ i ( r) :

x2
2z

+y

a 2 = ()

6) (D) de parameLrii directori, (1, 2, 3) +z-6=0;

( r)
~i

: x2 +
( r) : y

y2

= o,
-

+ y +,
2z = 0.

7) (D) de parametrii directori ( - 2, 0, 3)

+z=

7, x 2

3/f. Sa se <letermine ecuat,ia ear1eziani't a suprafetei conice cu Yirful in punctul V f;\i curbi'i. directoare, curba ( r) (san o conditie echivalenta.) in caznrile :
1) v = pl n Pz n P3, U\): (P 2 ) : x - z 2 = 0 ~i ( r) : a. 2

X+ 23z - 10 = o,

+z

2.x;

0, y
5)
2

(Pz) : = 0.

y0.

= o,

2) r( -3, 0, 0) ~i (f) : 3x 2

+ 6y 2 2 2

0,

+ !J + Z =
-

3) V = 0 (0, 0, 0) ~i ( r) : x

+ y + (z O, z

9 = 0, z- 4 = 0.

4) Y(O, 0, 8) ?i ( r) : y 2

4x

0.

+ (y + 1) + z
2

5) Y

0 (0, 0, 0)
2 -

~i

cu generatoarclc tangente la sfera (S): (x - 5F

0.

16

6) V = 0 (0, 0, 0)
7) Y(l, -1, 2)
~i

~i (r) :

x2

+y
2

=ax, z = 1, a ER comt.ant.
2 -

(r) : x 2

8) F(O, 1, 2)

~i ( r) :

+y +z x 2 + 2y 2 + 3z2 -

1 = 0, y - 2x

o, x - 2y

+z= +z=

0.

o.

92

3.5. 1) Sa se determine locul geometric al virfurilor suprafetdor conic~ care se sprijina pe cmba ( r) : ~ + Y" - 1 = 0 ~i pentru care intersec~iile az b2 cu planul yoz sint cercuri. 2) Sa se determine ecuatia suprafetci generat::L prin mi~carea unei drepte,. ce se sprijina simultan pe trei drepte date, (D1 ) : x + 2z + 2 = 0, y + z = 0 ,.. (D 2 ) : x + z - 1 = O, y - 2 = 0 ; (D 3 ) : ;r; = y = z. 3.G. Sa se determine ecuatia supulfetei pe care o gencreaza o drcapta ce se mi~ca paralel cu un plan (P), se ~prijinrt pe o c1rt>apta (D) ~i pe o cmba (I'),. sau pe o alta dreapta (D1 ), in cazurile :
1) (P ) : z
2
?

= o, =

(D) : X=

o,
y

0; ( f' ) :

y2

2z
2

+ 2 = o,
1, z

x2

2z

+ 1 = o_

2) (P) : x 3) (P) : z 4) (P): z - 1 = 0.

= (),

0, (D) : x

= z ; ( l') : .r 2
p, z
X -

+ lf
2

0.

= 0, (D ) = Oz ; (I'): !I =
2y -

(tct' 2

+ bx + c;

a, b, c,p ~It-fixate_

X -

z- 1 = 0;

(D ) :

= o,

y -1 = 0; (Dl): y

+1 =

Op

3.7. S::L ::::c determine ecuatia suprafetei de rota tie generala de curba (I') fi:xa (r-au mobiHi,) p1in 1otirea 8a in jm ul unei clrepte (D), (sau care se sprijinii, pe o aHr~ cmba fixa C) in cazurile :
1) (I' ) : x
2 -

x2 2) (I') : - .

az

+ z 5 = 0, .c + z + 3 = 0; ... + __:ez : ____ - 1 = O, y = 0; (D) =Oz.

2y 2
2 2

(D): x

= y

z.

3) (r): -

a;2

az

- -

z2

b2

0, y
E

0,

1;

(D ) = Oz

4) (I') : a::2
5) (I') in e :

2a 2z, y

0, a
=

It-constant; (D)

=Oz

= un cere ;

(D)

0 clreapta in planul cetcului ~i care nu intersec-

teaza ee1cul.
6) (I')
7) (I')

= (D
=

1 ):
:

x - 3 = 0, y - 4 = 0; (D)
3x

=Oz
=Oz
u ce se FIH'iJ'inil
TlC
.1'

(D1 )

2, y

z; (D)

=Oz
=

8) (I') = (D1 )

x - 1 = O, 2y - z = 0; (D)
,2

9) (I') - elipsa Yal'iabila : ~az

fixi'i, (C):

+ -b2

y2
1.,

curba.

-+c -=
(t~

x2

z2
2

1; y =

o,

A, fJ.

En.
=
2a 2 z, y

10) (I') : x z
(t2

J/

b2

A, z

= fl;

(0): x 2

0;

j.l,

A,

U.

a;2

11) (I'): --;;--

b2 =

y2

1-,

z = !-L; (0): x 2 = 2a 2z, y = 0; A,

J-L,

En.

x2
12) ( r):

a2

+ -b =
2

y2

f-,

z = !J.; (C) : - - - = - 1, y = 0; AfL E ll.

a2
c2

:r2

22

3y 2 3y 2

0. 3.9. Dreapta (D) Re rote~te in jurul axei Oy. ()aZ ecuatia . uprafetei ob\inutc
1) (D):

+z=

3.8. 1) Si1 se scrie ecuapa cuadricei pe care sint situate cercurile, (Ot ) : 3z 2 - 19 = O, x - 2 = O, (0 2 ) : 3y 2 3z 2 - J = 0, x - 1 = 0, (0 3 ) : + 3z 2 - 7 = 0, .r + -! = 0. 2) Sa se determine intersectia cuadricei obtinntc en plannl (P) : J.' .11

+ +

sa. se stabilea:cii pentru fiecare

y ~ 2

:r- 1 0

y + 2
1

z-3
0

2) (D) : ____::__ =

--- ,
-1

3 ) (D) : _!?__ =

?I

+2

z-3
-1

3.10. 1) S(t Re <leLermine ecuat.ia proiectici curbei ( r): .r 2 y z = 1, = 2 l)C planul (P) : 2x + P.y - z = 0. 2) Si1 se demon~treze ca -proiectia cmbei lui Vi,iani, ( I'l: ;r 2 + y 2 + z2 2 2 lt = 0, x + ?/ - ax = 0, pe planul xo:: e tc o parabola. 3) sa, se <letermine ecuatia , uprafetei cilindrice de rota\ ie care con tine ca generatoare dreptelc paralele, (D 1 ) : :1' = y = -z; (D 2 ) : .r - 2 = y + 1 = = z - 1 ; (D 3 ) : X + 2 = y + 2 = z + 1. 4) Sa se f\tabi lcasc(t directia pe care trebuie s-o aib:l. g-enemtoarel<> und suprafete cilindrice care contine elipsa ( r) : x~ + xy + y2 - 1 = 0, z = o, :pentru ca aceste generatoare fiii determine un cere pe plannl .1W... 5) Sa se determine un plan care f\eqioneaz a ;-;nprafata., (S ) : x2 t/2 - + -- - 1 = 0 uup(t un cere.

m- y

+ +

6) Daca suprafata (~ ) , :tre ccuatiile parametrice, ( ~ ) : .r = 3n + v 2 + 1 , y = 2u + v 2 -1, z = - n + 2v; (tt, 1:) E IF , f;a fie arate dt ea <>:-;te o xuprafata c ilindrica ~i apoi sa fie f\Crie ecuatiile carLeziene ale generatoarei care trece prin punctul, A(~t = 2, v = 3) ~i ecuatiile carteziene ale unei cnrbe dircctoare a suprafetei. 7) Sa se ar ate ca suprafata, (~) : :r 2 + y 2 + z2 - 2.r.:- + '2y z - 2.r + -!z = 0 este o suprafata conic-fl. precizlnuu-Re -virful ~i o c:urba direeto:ue. 8) SU, SC duca Ull -plan care trecc prin axa {) z ~ i care t1cknniua lW :->Uplafata conica (b) : a 2 + 2,11 2 - z2 - ;ry = 0 doua gent>m1oare lJl'l'[JL'ntlil'ulare . 9) Sa se determine ecua~ia su-pr:: d 'etei generate vrin mi~<:n t r a un<:>i drcpte ce se sprijina p e curba (I') : x = ct co;; v, y = a:-;in1, z =--= IH. (t, h E H-c-on :-;iante, (numita elice circulara), 1ntilne~te axa Oz ~i e pn.ralela cu planul :ruy . 10) Sa se arate ca suprafata (~) : xy + !J-~ + xz = 0 e:-;te un con de rota~ie ~i sa i se d etermine virful ~i axa de rota1jie.

25

C a p i t o I u I VI

GEOMETRIE DIFERENTIALA
(teoria curbelor ~i suprafetelor)

Fie IP (in particular R 2 ) sp~t,iul eudidian canonic cu 3 dimem;iuni, I un intrval deschis (alteori lnchi:o;, semiinchi~ ,;au rcuniune <le interYale).

It

D~fini{'ia 6.1. Aplicatia a: I ~ lP. t ~ ex(/) = (.1(t), y(t), z(t)), o: E U(I),. k :;::. 0 se nume:-;;te drum paramctrizat in IP de da.~~L p : ; se noteazi1 prin (I, a = = a(t)). ~lultimea cx(I) = {(.1(t) , y (t) , z(t)),'t E I} sc nume~te suportnl (san. urma) urumului parametrizat; ecuat iiL', x = x( t), y = y(t), z = z(t), t E f

se nwnesc ccuatiile parametrice ale <lrumului. Drumul 'Y. :-;e nume~te neflingular sau regnlat dacr~ .1:' 2 (t) y' 2 (l) z' 2 (t ) > 0. Dac~L (J. c injectiYi"L drumul (1, a = et.(l)) este drum :::;implu; in caz contrar spunem ci"L :1l'e puncte multiple. Dac~L I = [a, b] :-;;i :z(a) = et.(b) <lrumul (I, a = = :x(t )) se nume~tc drum inchis. -

Deji?!_j,tia 6.2. Fie (I, IX_ = o:(t)) un <hum panunetrizat. Vectorul, oc'(to) = + y'(t 0 )j + z'( t 0 )k, se nume~te Yeetorlll Yit ezit la drumul (J. in punctul toE I; uaci1 C('(t 0 ) - o punctul / 0 ::;e nume:-;;te pun<;:t nesingular al <lrumului; 1n eaz contrar :;;c nume~te punct flingular; l'(t) = 'l;.'(t) ;: f'.e nume~te vitez ~ drumului.

x'{io) i

1.

=0

Df'fi'l'litia 6.:3. Fie (I, o: = u(t)) ~i (r, ~ = ~(t)) doua drumuri paramctrizatede das~ (.?'(7r:;::. 1). 0 functie h: I ~ .J , t ~ -: = h(t), bijecLiva, deriYa.b ila de 7 c ori 1)(\ I cu h'(t) =f. 0 Vt E I 13i a~a incit o: = ~ o h, :;,e nume~te scl1imbarc de parametru~ iar eele dona drumuri, in cazul cincl ex if;t.il, schimbarea <h' p~ramctru h., -se numc.r;c echi\alente (in acest c~tz punctele t ~i -r = h(t) r-:e <;:orc~pund, iar a( l ) = ~(h ( l)) = ~( .J) adic~L cele <loui"L drummi au acela:-;;i suport. Da.c.a h <:'l'ic :-;t.rict creRcatDare (h'(t) > 0), ~ttunci <lnunurile (f, :z) ~i (.J, ~) se numesc strict. echiYalcnte. Se nume~te arc geometric o cla:a Lle drunnui echi \alente. Se numc~te arc geometric orientat o claBi1 de drumuri ~trict echintlente_ 'C'n nrc gtomctric define~te dourL aree geometrice orirntatr. Exemplu:: J)rumurile :
~~

te
te,

o:: [0, 21t] ~ ll 2 , o:(t ) = ((t coil t, a sin t) ~i o:1 : [0 2-.] ~ IF, C1.1 (t) = (a cost, -a sin t),

,ie

fac parte din aceea~i cla:'la de echivalenta dar ap:ntin unor dase de echiYalent-e stricte diferite.

DejiniJia 6.4. Fie (I, (/.

oriee a, b E I, numarulreal
I

Cl.(t)) un <lrum parametrizat de elasa, C2 Pcntru.

~i pozitiv, L
~i

= i~

l!;.'(t) i tlt
E

I= ~
f
"

1'(t)dt

I se nume~t
=

lungimea drumului intrc a

b;

pentru a

I fixat,

funct ia t ~ s(t)

~ lioc'( -r) lid-:

se

nume~te

ab.scisa curbiliniP .

95

l'ropozitia 6.5. Doua drumuri clu\alente a.u aceea.,i lungime intre puncte care se corespund.

Defini,tia 6.6 . . Un drum parametrizat (I, uaturala daca ll ~'(s) II = 1 V s E I.

= ~(s)) se zice cu parametrizare

~i

Propozitia 6 .7. Orice drum parametrizat (I, a = O'. (t )) de cla ;;;i~ C1 gular este echin~lent cu un drum cu paramc1rizarc natmalii.

nesin-

D efini,tia 6.8. 0 submultime (f) c lP se nume~tc cmba In lP (s1Jatiu) daca pentru orice puncta E (I') cxisEi un dwm parametrizal de cla~a C1(k ~ 1), nesingular, (I, a = :x(t)) ~i o mul,ime <leschis~t \' c JF re contine punctul a a,~a incit a( l ) = . n r, iar aplicatia I -+ a( I ) sa fie un homcumorfif\m (b1jectiva ~i cu inversa continua) ; drurnul paramelrizai (I, rx = Cl(t)) ~e nmne~ie varametrizare locala a curhei (I') in vecinatatPa lui a; da~a r = rx(l ), cmba (I') i'\e nume~te curba simpHi; ;. =:r(t)T + y(t)f + z( t) k se nume~tc ecuayia vectotiala a curbei,;. = 2 o a: I-+ T 0IP, T 01P este spatiul tangent la lP in origine, 2 0 este izomurfit;mul canonic dintre R~ ~i 1' 0R 3
Tcorcma ().~ . 1) Daca (I') c IP e o curbii, a E ( r) ~ i \' c JP e o mult ime deschi a in lP cc cont;ine pe a, aLunci orice tloua parametriz~tri locale (I, a = = a(t)), (J, ~ = ~( -r)) a7a incit a( I) = ~( .J ) = I' n \' sinL echiYaJente. 2) Daca (I, a = :x(t)) e un drum parametrizat nesingula,r, atunci pentru orice t 0 E I exi::;ta o Yecinatate .J c I a lui t 0 a~a incit r = ::t.(J) sa fie o curba simpla.

Definifia 6.10. 0 curba (I') se mlm<>?te cmbii. plan;-, sau cmN\, in ll2 llaca, exista un plan (1!) c ll 3 a.,;tfel inciL (I') c (P) . Sc aumite, <lc regul~t, un reper ortogonal Ox yz a~a, incit planul (P) a, coincidu cu aOy . In acest caz orice punct al curbei ar e o vecinatate in ca.re curba cste suport ftl unui drum parametrizat (I, a = a(t)) cu a: I -+ IP (sau \l.(t) = (c~;(t), y(t), 0): curba sc nume~te curba plana repre;r,entata -paramet~ic; X = .r(t), y = y(l), t E I se numesc ecuaw parametrice ale curbei; (i. = .r( t) i y( t)j ; t E I e nume~tc ecuati:-t vectoriala a curbei plane.

Dciinitia G.ll. 1) Dad'i. f: I-+ U eslc o functie d erindJiUi, at unci graficul e i G = {(x,j(x)) !x E I} este o curb~t simpla cu pammctrizarea ,)' = t, y = f(t), t E I. E cuaiJia y = j(x), x E I sc nume~te ecuat.ia carteziitni\ Pxplicita a curbei. 2) Fie U c R 2 o mult;ime deschisa ~iF : lJ -+ U o fm1et[e dl.' da>;~t U pe U ~i (r) = {(x, y) c U/F(x, y) = 0}. Dad\. intr-un l)LmeL (.!' 0 , !/o) E (I') a.\'cm (de exemplu) aF(.~, Yo) of 0, 3 o Yecinil.Late \' c L' a lui (.r 0 , y 0 ) ~i o funct;ie de clasa U, x :._. y = ?(.r) pe un in1PrYal d 'schi:-; cc l'Olltin c pc .r 0 a~a incit r n y = {(x, :;>(X)) j.r E I}. ?11uliJimca ( se num ':-: te ('\ll'h;-t de ecuatic cartezianrL implicita F (:r,
!J

y)

= O, dadt
E

(ap ) + ( B..h' ). ~ > 0

2

a:c

in toa,tc punc-

f)y

tele lui (1''). Daca exista a = (xo, Yo)

u a~a

incit . aP(a)_ = 0

a.x:

~i Dh'(c~) = o,

ay

J>Unctul a se nume~te punct critic al curbei. 3) Fie f: [61 , 62 ] -+ R o func~ic derivabiHi, pozitiv~L. Mulyimca punctelor din plan (I') ce au coordonatele polare e E [ 611 02J ~ i r = f( 6) este loc.al o curba plana numita curba de ecuatie r = f( 6) in coordonate polarc.

D efinitia 6.12. Multimea (I') = {(x, y, z) E r!F(x, y, z) = o, G(x, y, z) = 0}, unde .P, G: U -+ Il sint doua funcyii de clasa C1 pe mult;imea deschisa U c IP,
7-

puncte pentru care rang

---

oF oF aF
ax ay
f} z

2 in orice punct a

(x 0 , y 0 , zo)

E (

r), se

nume~te curb~

(I) in 1l 3 definita cartezian implicit sau ca intersectie a dona

aG oG ae ax ay az

suprafet e. D efinitia 6.13. Fie ( r): ;_ = a(t), a(t) = x(t)t + y(t)} + z(t)k , t E I 0 curba in R 3 nesingulara ~i biregulata adica a' X a"# v t E I. Fie t E I ~i p = ct(t) E ( r) punctul
.

corespunz~~tor

o ,

1)e curba . .Atunci, t

=

-7

1 k(t ) = - -lla' (t) 11

ll"a'(t) x a"(t) ll se

numestc cmbura cur bei in P, T(t)

__:l_ a'(t) so numeste versorul tan1\a'(t) 11

- m - P B (t) = a' (t) X t~."(t) - Ill ' P gen t et se num c~ t c versoru1 1Jmorma1et -' u;'(t) x a"(t) 11 la curba ( r) ; S(t) = ff{t) x T(t) se nume~te :yersorul normalei principale

in P. iar t

-7

tul P. Teol'cma G.H. D ac~t ( r) : ;_ = Ci.(t), t E I este o ~ CU Vlteza . , l 0 ~~. 1ata r = .,\i :X jj # 1, curbura C >

-r(t ) = (a'(t) X a"(t), a" '(t)) se i!a'(t) x a"(tJ 11 2

nume~te torsiunea eurbei in punc

curb~t
"t'

nesingulara ~i biregufl , a t. llT T, . UDCl llt -- f,lTl " i~' lui li'renet

d.N --

dt pcntru o

--

kY T

- + -.Y .B - dB --

rmb m~L

' clt ' cu o viteza arbitrara.

VN

se numesc formule1e

ficul
= ((t) ,

urbei. pe U
a en1 -:i
0

DPfinijia 6.1iJ. li'ie ( r) o curba in R 3 ~i a E ( r) un punct regulat a1 cmbei. Sc nume~tc _Ie")er Frenet in punctu1 ala curba (I'), reperul Frenet in t 0 al unei parauw1riz&'i ocale. (I, ct = ct(t)) a lui (r) in vecinatatea ptmctului t 0 E I p entnt care a = a(t 0 ) . .Axele repcrului se munesc : ..tangentr~ - clreapt::l! cleterminala de punctul c si nrsorul T : x - x(to) = !I - y(to) = z - z(to) .
'

normal(!, principala - dreapta determinat.a de punctul a ~i n~rsorul jj b inormali't - dreapta 1leterminata de punctul a ~i versorul binormal B. Planel~ repemlui se nnmesc: pl~mul oQnlatQr - planul determinat de punctul a ~i v_m:?.orii Y 1;\i T; J2l_anul normal - planul determinat de punctul a ~i w~:Fiorii !. V ~l B; ~lanul rectificant - planul determinat de punctul a ~ i versorii 1' ~i 1-3 . De 1mt1a Ctii. e independenta. de parametrizarea aleas11. 0 7, s e r v ct 1 i a G.lG 1) In cazul uuei cur!Je pl ane ( r ) c IV, ( r) : x = x (t), , . _ . x 'y" - o.:'',1j' . 1 y = ?t (t) . t r:: I. cm bm a este data de egahtatca 7 . = , R =

x '(t 0 )

y'(t 0 )

z' (t 0 )

'

(x'2

+ y' 2)3 /2

.~

se

nu1:1e.-~to raza de

oul'bura a cnrbei, i;-.r formulele lui Frenet clevin : d~tll

7\'T (r ) c 11 3 ' ( r) ,: a ~ - . 2) Fte

1-- ~ .elK = 7 IC ~ 1 ill = = 0}, c IP,

= ;;.(t) , t E I

0 CUl'b~t ~i

a=

= (.v{to) , HCto), z(to)) e ( r ) uu punct al srm. Daca 3 n, E Y a .L -a'(t 0 ) = = a "(t 0 ) = .. . = a<"- n(t 0 ) = 0 ~i (i.("J(t 0 ) = 0, atunci punctul a se nnme~to pnnct
7 - c. 446

97

singular de ordinul n. Punctul a ~i Yectorul ;.< ">(t0 ) definese tangenta la cmba in pw1ciul a ~i ueci, x - :-c(to) = ?! - y(to) = z - z(to) sint ecuatiile tangentei. x<"l(lo) y<"> (to) z<"l(to) ' Daca c2"> (i 0 ) =!= 0 ~i ~< ">(t 0 ) = /,1 (i.<">(t 0 ) ( V) n + 1 ~ k ~ m - 1 ~ i ;.<">(t0 ) r;t<mJ{t 0 ) (n < 111) sint necoliniari, aiunci: a) uaca n este impar ~i m estc par, atunci in vecin~itatea punctului a = .x{t 0 ) cmba ( r) se comporta cain nciuatatea unui punct regulat, h) daca n este impa1 ~i m este impar, atunci a R e nume~te punct de inflexiune. c) daci1 n e::;te par ~i 1n este impar, atunci a se nume~te puncL ue intoarcere de spe~a I-a, d) daca n este par ~ i m estc par, atunci a se nume~ te punct de illtoarcme de spe~a a II-a.
D efinitia 6.17. Daca ( r ) : .r = x (t), !I = y(t), t E I e o cmbt plana de clafl;L t: 2 atunci cercul 0 : (x - x 0 ) 2 + (y - y 0 ) 2 - R 2 = 0 care are coordonatele
-v '2(t) + y'2(t) , y 0 = y(t) x:'(t) x '(t)y"(t) -a/'(t) y'(t) x '2(t) y'2(t) (x '2 1 '2)3/ 2 iar rar.a r = R = .I e::;te raz~ de cmbura. x ' (t). t ('(t) - x "(t)y'(t) ' J x 'y" - x "y' I a cmhei in punctul (x (t), y(t)), se mune ~ te cereul oscul, curbei in cjul (x (t), 11(t)). Centrul cercului osculator nunnt. ~i ~entrul de cml)m-[l> al

ecua .

centrului, a- 0

x (t) -

y'(t)

curbei), cind t variaza in I, descrie o cmba plana numita JlJolntn. (::;au uesfaRu rata curbei). Definitia 6.18. Fie ( r,.) : f( .r, y; a) = 0, a E U, o familie de curbe plane. Curba planr (r) inclusa in curba definita prin sistemul f( .r, y; a ) = o, aj( x , !I; a) = 0, se nume~te infa~uratoarea familiei de curbe plane (f,, ).

oa

tn sensul acestei defini~ii evoluta unei cmbe plane R e poate ubtine ca inf:\~uratoarea familiei de normalc ale curbei.
t
E

Tcorl'ma 6.19. 1) 0 curba ( r) c R 3 , ( r): x = x(t), y = y(t), z = z( t), I este o curba plana<* -: = 0 (se considera K > 0). 2) Cmba ( r) c ll 3 este o elice cilinurica (adica w ctorul tangent face un

unghi constant cu un vector dat, in orice punct al cmbei) unde k eRte curbma cmbei (consiuerata 7c > 0),
~i

-= }; =

eon t ant,

-r este ton;iunea ei.

0 b s e r vat i a 6.20. 1) Daca o cmba plana ( r ) este data prin ecuatia carteziaJla im].llicita F( x , y) = 0 iar a E ( r), a = (x 0 , y 0 ) e un punct in care

( oF(~ }
ax

+ ( DF( a) )
oy
y )

> 0, atunci ecua. ~ia tangentei la muba ( r) in punctul

este --~-- (..r- JJ'o)

(y - y 0 ) = O, ay 2) Daca (I') c U 3 este o cmba in spavin datU, prin ecuatiil artt>ziene implicite, l!'( x , y, z) = 0, G( x , y, z) = 0, iar a E ( r), a = (..r 0 , y 0 , zo) e un punct ,_ . a( 1ca . ~ nmg ((1!\ (a) 1\/a) }i'z (a)) = '> ~ . t"l regu l at. nl curue1, -, ~lLuncJ, ecnUJ,.n e 1

oJ.'( X

ax

aP( r 0

'

1'f0 )

Gx(a) G11 (a) Gz(a)) . t x - Xo tangentei la cmba ( r) in punctu1 a Sill = y - Yo D{f, g) D(f, g) D(yo, Zo) D(zo, Xo)

. =- z ---Zo - , mr

D(f, g) . D(xo, Yo)

ecuatia planului normal corespunzator este A (x - z0 ) = 0, unde A = D(f, g) , B = D( f, g) , 0 =

D( xo , Yo) D( zo , Xo)

:r 0 ) + B(y - y 0 ) + C(z D(f, g) sint. det.erminantii

D(.!Jo, Zo)

minori de ordinul doi ai matricei de mai sus. D efinipia 6.21. Se nume~te pinza parametrizata in IP o func~ie de cl~sa C\ r: D ~ l:P, (1t, v) ~ r (u , v) = (x(u , v), y(lt, v), z(1t, v)) , definita intr--qn do meniu D c R 2 (D - deschisa ~i conexrL) a~a ii:J.Cit ru X rv :!= 0 in orice punct din (D, r = r(1t, v)) ~i se spune ca are ecuatiile parametrice, x = x(u, v) , y = = y (n, v), z = z(u, v), (u, v) E D. l\iul~imea r(D) = {(x(u, v), y (n, v), z(u, v)) / (u, v) E D} se nume~te suportul (sau urma) plnzei r. Dacii, D ~i D. sint domenii in ll 2 , at-unci doua pinz!' parametrizate (D ~ r=r(u, v)), (D., r = r 1 (a, ~ )) se numesc echintlente daca exista un difeomorfism h: D --+ D. (vezi analiza matematica), nnmit chimbare de parametri, astfel incit r = 11 o h. Cele doua pinze an acela~i suport.
Dl'j1:n ijict 6.22. 0 submulFme (:E) c n3 se nume~te suprafata daca p entru orice punct ~ E (:E) exi~trL o pinza parametriza,ta (D, r = 1(u, v)) ~i o multime rlesehi>~rt \ ' c R 3 , ce eontine pe a, a~a, incit, r(D) = V n CE), iar aplicatia n ~ r ( D) sa fie un homeomorfism (bijectiva, cu inversa continua), cu alie cuYinte (:E ) estc local, suportul unei pinze parametrizate, iar (D, r = r(11, v)) se nume~te parametrizare locala a suprafetei (:E) in vecinatatea lui a. Da,ca r (D) =(:E), (:E) se nume~te suprafata simpla.

u(r" =_or an

.x"T + y,.] + z,. k, rv = or

81;

= .r.,l'

+ YvJ + zJ~); se noteaza,

DPjinijia 6.2:3. Fie U c R 2 o multime deschisa ~if: U --+ ll o functie, de clasa Cl. Graficulluif, (J = {(x, y, z) E l.P/(x, y ) E D, z = f( x , y)} este o suprafatrt ~:>impli't eu parametrizarea. (u, v ) ~ (u, v ,j(u, v)). !n acest caz (G) e nume~te supmrap rlati't explicit prin ecuatia, z = j(x, y ).

Hi~

f),
un

definit~t

D efinif.ia 6.24. :Fie I) c Il 3 o mul~ime deschisii, ~i l i' : D --+ -Jl o func~ie de clas~L fl a~a incit H~(a) + F~(a) + F ;(a) > 0 pentru orice a E JJ. Atunci mul~imea ( ~) = {(x, y, z) E 0 /F(x, y, z) = 0} este o suprafata numita suprafata

carteziaa1 implicit. suprafaFt de ecuatii parametrice x = x(tt, v), Upe deschisulconex DcR 2 .:Kotamr =x( n, v)f + suprafetei. Vectorii, r " =
I

D~fini,tia 6.26. Fie (:E) o y=y (u , v), .::=z( v., t') rleclasa

ant,
a.tia
care

+ y(1t, t)J + ,::(n, v)I ecuatia vectorialii, a a:1: ~ +-O.lf _,. OZ -;: _ ar O.JJ -,. J +-1., r v=-= ~
= ---1

ott

a~t

au

av

ov

0,/f

ov

-o+

az -;k: + --Dv

se

_ or = au , . _ numesc 'Jte= 1X(t))

zele par yiale pe suprafa~a (:E)_ sau vectorii taugenti la curbele coonlona.te pe s upral'ata (:E): v - constant ~ i 1 =constant.
Dtfinifia 6.2G. Fie (:E) o suprafa~~L. Un llmm pararnetrizat (I,
IX: I ~...
IX

i1pli.mct t.iile
, iar

lP esLe siiuat p e suprafata (:E) daca suportul drumului e:,;tc continut in (:E ), adici\ p entru orice t E I, o:(t) E (:E). DacrL (D, 1' = 1(n, v)) e o parametrizare a lui (:E) (d cci r: D ~ r(D) e un homeo morfism), atunci a defini .uu drum n esingular (I, a = cr.(t) ) de clasa (;1 situat pe 1'( 0 ) inseamna a determina un drum ucsingular (1, [3 = ~(t)), ~ : I -+ Jt2 a~a incit, IX = r o ~; daca, ~(t) = = (u(t', ?'(t)) atunci, 1X(t) = (r o ~)(t) = (x{tt{t), v(t)), y(u(t), v(t)), z(tt(t), v(t) ), unde, r(tt, v) = (x(u, v), y(u, v), z(u, v)); (u, v) E D. D ?jinitia 6.:n. Fie (:E) o suprafata ~i a E (:E) w1 punct al sau. U n vector aplicat, in a, v E V3(a), se nume~te vector tangent la (:E) in punctul a dnca 3 99

un drum (I, ct. = ct.(t)) de clasa Cl, siiuat pe (~), ~i un punct t 0 E I, a.,a 1ncit ct.(f 0 ) = a l)i ~'(t 0 ) = v. Multimca T,~, a tuturor vcctorilor 1angenti la 2,; in a, la care adaugam vectorul nul, se num<'~te spatiul tangent la ( ~) in a. Daca (D, T = T(u, v)) e o parametrizare a lui (~) in Yecinatatea lui a. a~a incit a = 1'(1lo, 'Vo) (uo, Vo) ED, atunci Yectorii tangenti r, (tlo, Vo) ~i r . (tlo, Vo) formeaza o bazi:L in Ta~; deci r " x r 1, i= 0. Planul ce trece prin a ~i e paralel cu T"~ se nullle~te plan tangent la (~)in punctul a. N ormala la acest plan in a ~e nume~te normala la suprafa1a (~) in punciul a..
Jlropozitia 6.28. 1) Daca 1 = r(tt, v) , a = r(tt 0 , v 0 ) = ({)" 0 , y 0 , z 0 ) este parax- x0 ?f -Yo z - z0 metrizarca lui ( ~ ), atunci .r"(tto, Vo) y .. (u 0, 1, 0 ) z,(110 , Vc) = 0 es1e ecuatia
x .. (11 0 ,
t 0 )

y,(v 0 ,

tt 0 )

z,.(H0 , v 0 ) D( x , y) (z - z0 ) = 0 , unde

.A= D(tt D(y~ =I

0 0

planului tangent. D(y, z) sau (x - .r 0 ) ( D(tt , v ) f'int

ecua~iile
0,

v0 )

normalei in punclul a.

D(11 0 , v 0 ) Y u(110 , v0 ) z,(u 0 , t'o) y ,(tt 0 , v 0 ) z'r(t1 0 , v 0)

D( z. +_ '

x)

(y - Yo)

I etc.), iar x -

D(uo,

V0)

x0

A_

y - '!-[Q JJ

= z -G

z0

Yectorul grada.F = F x(a)i + Fy(a)j + F z(a)k cste normal la (~) in a ~i ecuatia planului tangent este l!':r (a)( x - x 0 ) + l!'v(a)(y - y 0 ) + Fz(a)( z - z0 ) = O, iar "] - l . , X - Xo y - Yo z - Zo ecua\ll e norma e1 sm t = = - -- .
~

2) Daca suprafata ( ~ ) : l!'(x, y, z) = 0 e reprezcn1a1a prin ccuatia, carteziana implicita, a E (~),a= (x 0 , y 0 , z0 ) e un_punct regulat al f'Uplafctei, atunci

l!\(a) F !i(a) F , (a) 3) Pentru o suprafata data explicit (~): z = j( x , y) proiEe:tahila pe planul

xOy, putem lua Ji (x, y, z)

0

f( x , y) - z

~1

avem -

fJF

ax

aj no r fJP = -- = p, ----ax ay

= - = q,

of ay

not

= -

1; deci ecuatia planului tangent in punctul a = (xo, Yo, j(x 0 , Yo))

Ya fi: p(a)(x - x 0 )
X - Xo

+ q(a)(!J :___ 1

y0)

(z- z0 ) = 0,

iar CCl1atiile normalei:

1n J>11netul a sint

?I - ?/o q( a)

; ver:orii normalei la

suprafaF~

pi+ qj-

!11 + p2 + q2

JJ I'finijia 6.29. 0 suprafa\.:1 (2.:) se nume~te orientabilil. daei:'~ existii un cimp Ycctorial normal <lefinit pe (~) ~i care sa nu se amllP7.e in nici un punct al lui (~); suprafa1a orientabila impreuna cu o alegere ~~ sensului pe normala se nume~te suprafa1a orientata.
Propozi1ia G.:JO. Orice suprafata simpla (:Z) cu p;uametrizarca globala . l r,. X rv . 1 a pnn venoru , 11 = (D 1' = T (11, 'li )) es t e on.en t a b"]~ - - I'
'

II l" uX

l"" d

JJr:finij'ia 6.31. J!'ie (~) o suprafa11-'t , a E (~) un punct pe f'Uprafata~ ~i i; E T"~ un vector tangent la (~) 'in a, l' = v1 1.' + v 2 j +v 3 I . .Aplica~ia liniarrL Q : '.ra~ - f. ~ . Q (1.') . = - ( v - ali + v - an + '1i - an ) , un <len _, ~ , ,... --+ 1 " ~ (1e mita pun, mseamna
1

ox

ay

(}z

cimpul normal unitar intr-o Yecinat.ate a lui a, se nun1e?te opcratorul de curbura allui (~).
ii.OO

Dejini,tia 6.32. Fie T E T ..I: un versor tangent la (I:) in a. :N um~hul k(T) _ = <Q(T), T) se nume~te curbura normala a suprafetei (I:) in dircctia lui T; valorile extreme ale lui Q, notate k 1 , kz, pe multimea {T/ liT II = 1} se numesc

curburile principale ale suprafetei, iar directiile lui T11 T 2 pentru care Q(T1 ) k 1 , Q(T;) = k 2 se numesc direct.ii principale ale suprafetei.
Definift:a 6.33. Functia K = <let Q: I: - >- H, ]{ = 7.'1 7.' 2, se

llllme~t e ~
-+

lui Gauss (sa.u uatia

1otal~~) a lui

(I:}, iar funcyia 11 =

tr Q: Jl

H, (1r. (J este

unmdui Q), TI = 7r1

kz

~e nnm<'~tc curhm~l meflie a suprafet<' i (S).

. uncle

D efinifia 6.3L Fie (I:) o supl'afat~ (1c chu;i'\, U in IP l) i (B, r = r (n, v)) o pa.rametrizare local~ a lui (I; ) in vccin~ltHh'a nnui punet a E ( ~ ) . \t u nc:i avem urm~~otoarele fonnule de calcul : 1) prim< forma fundamentala (sa.u mctrica.) a lui (I:) :

0
) a cartei. atunci i ecuatia = 0, iar

ds 2 = E dttll

+ 2F du dv + G dv

E =

(r,, r u) ,
(~):

1f1 = ( r "'

r ,.),

G=

(r "'

r v)

2) a cloua forma

funclamental~L

a lui

planul
iJj not . - = q, iJy

1n =

<r" X r ,., rtlt> n = <r " X r ,, r ..-> 'lI ~"u X r .- 1 1 l r .. X rvI az-;: a'-r r ,.v = - 2 . r
u;

r ,1 u =

()"-r

iJu2

auav

Dv

fl:to , Yo))

rmalei:
Il a sint

3) Curbura lui Ga:ufls : ]{ = _ln - m JJJG - pz

G!2Pm J ) Ourbura m<'(lie: H = _ __ _ _+ ..:_En __ 2(EG- F 2 )

b

un cimp unct al norm ala globala

5) L =

~ V.&~t12 (t) + 2li'1t'(t)v'(t) + Gv' 2(t) dt,

este lungimea, unui arc de

" cmha pe SUJJrafata (I:) de ecuatii 1.1, = u(t), v = v(t), corespm1ziHoare lui t E [a, b]
6 ) cos

e=
2

Eu;(t) 1i ~ ( -r)

Vlvn; (l) +

+ u~(t)v~( -r)) + Gv;(t)v~( 2Fn;(t)v ;(t) + Gv?(t) VE11~2 (-:) + 21.t'tt~(")1'~(-rf + Gv~2 (-r)
v~( -r)
7 )

+ F(u{(t)

unde 0 este unghiul fa.cut cle 2 em be, (r1 ) : 1t = 11 1 (t), v = v1(t ), t E I R i ( r 2) : t = tt 2(7), v = V 2(._), "E J pc l:> llplafata 2:: ]n punctul 11 1(t) = ttz(-..- ) '1 1 2 (t ) =
= v 2(7 )

D ejinij1.a o.:3;). 1 ) Cmba ( r) si1lmt~L pe suprafata, (2:: ) flc nllilleR te curba a-::imptotica (sau linie asimptotidi,) daca planul oscula1or al curbei' In orice pun_ct al ci, coincide cu planul tangent la suprafata in acestc punct~, cu alte cm-mte, curbura norm ala a supmfetei RC anuleaza de-a lungul curbei asimptotice a,a incit l du 2 +2m cltt dv + ndv 2 = 0 1n puuctele curbei; aceasta se nume~t~

101

ecua~ia diferen~iala (in fapt Re descompunc in doua ecua~ii diferentiale de ordinul I) a liniilor asimptotice. ' 2) Curba (r) situata pe suprafa~a (I:') in punctele ci:Lreia curbura normala a suprafe~ei arc valori extreme (deci in or ice punct allui I: tangenta are o directie principala) se nume~te curba de cmbru a sau linie de cmbur a a suprafe~ei. dv 2 - d~tdv du 2 G = O, se nrune~te ecuaFa difcren~iala a liniilor Ecuatia, 1!' E l m n de curlJuril. (se de. compune in doua eeuatii diferenyiale de ordinul I). 3) Curha ( r) situata pe suprafata, (I:) 1)entru care planul oscula tor, in fiecare punct al curbei, contine normala la sup:r:afayi:L se nume~te curba geodezica sau linie geodcz i c~t a suprafetei. Ecuayilt (/i x dr, d 2r) = 0 este ecuatia diferential3, su1) forma Ycctoriala, a liniilor geodezice sau sub forma scalara :

2(EG - l"z) d2v dn 2

+ [p ~(}_ + ( aG
o1 ou ot'

- 2 ol!' ) G

ov

l ( dv )~ +
du

+ [E!!!!. + ( ' 3 _G _ - 2 ~.1!' ) JJ' ov on

2G oH__

ov

J( ' du uv_ )2+ [ 2B

aG_

ou

+ (2

~' _ _ 3 ~E- )p
1

ot~

ov

_G oF ] ~1v_ + ~- (2 ~-~'' __ obJ) R_ F ~l!J_ ] = O. ou dn an 81 iJu

2

D(jinifia G.36. Fie (L 0 ) o portiunc dintr-o suprafata (2::) reprezentaia de imaginea functiei 1' : D 2 ~ I:, L 0 = r(D 2 ), uncle D 2 est~ un dreptungb.i inchis din R 2 , ial' 1 : int D 2 ~ I: este o parametrizare . .Atunci aria lui (~ 0 ) este data

prin

.#(.~: 0 )

~\ d cr = ~~ l'EG -= P
~0 D~

d11

dr =

~~ ]fA. + B + 0
2
2
DJ

du dv, unde,

A =-= _!)(y, z)' B=!'>( z, ::l' C = D(x,__1Ll . , D(1t, v) D(1l, v) D(u, v)

1. CURSE PLANE

1.1. Sa se determine curba de:;;crisa de un punct. rix d e Jle un cere, care ruleaza fara alunecare pe un alt cere fix in ('Xteriorul acestuia . 1.2. Sa se gaseaRca ecuatiile parametrice, ecuatia cmteziani'\. :;;i ecuatia polara ale epicicloidei particulare, numiE~ cardioida, cind razele cercuriJor sint egale. 1.3. Sa se determine curba descrisa de un punct fix de pe un cere, care ruleaz r~ fiha sit alnnece p e un alt cere fix in interiorul acest uia. 1.1. s~~ se determine ecua yiilc parametrice ~i ecuatia cartcziani:L ale hipocicloidei particulate, dnd a = 4b, numita astroida. l.ii. Sa sc determine curua descriRa <le un punct fix: ue pc un cere care ruleazii, fara alunecare, pe o dreapta fixa; curba se nume~te cicloida. 1.G. Sa se flelcrmine ecuatiile pammeiriee ~i ecuatJa carLeziana ale curbei IJlanc numita c i soi J :~ lui D ioele::;. 1.7. Sa se determine ecua~i a polara a curbei plane nnmitrL :;;phala lui Arhimede . 1.3. a-. e determine eeuat-ia carteziana a curbei plane numitr~ lemniscata (lemnbcaia lui Bernoulli).
102

1.9. Sa se determine o parametrizare a cmbei ( r) : F(x, y)

0, in cazurile,

2) F(J:, !J)

(y -

1) 3

+ 27(.x: -

2) 2

4) P(x, y)

y3

(x - 1) 2 (x

+ 2);

1.10. Sa

f-\e

scrie ecuatiih"l tangentci

a cost, y
=

~i

nonnalei in p unctul curent la cmbele,

1) ( r): x 2) ( r) :
X

b sin t, a > 0, b > 0;

!f

= (a j2)(t

+ 1 /t),

= (b/2)(t -

1 ft),

(L

> 0,

fJ

> 0;

4) (I') : x 5) ( r) : x

= a(t - sin t), y = a(1 - cos = at cost, y =

at sin t, a> 0;

t), a> 0;

7) (r): x 3

+y

-3 axy = 0;

.
c:are
lara le.
care

1.11. 1ntr-un 11hm raportat la un reper ortogonal xOy se considera un punct e - 11'' t < t s:. variabil M de coordonate x (t) = { ' , y(t) = ' ""' ~i cu vec0, t :( 0 e- 11'' t > 0

{0

ipo-

tor'ul de pozitie a(t) = O'Af. 1) Sa se aJ'ate C::'t functiile t :._. ::c(t), t -~' y(t) sint de clasa C"" pen. 2) v p, q EN ~i v tEn, vectorii ri.(t)/1)> ~i a(t)/~l sint paraleli. . 3) Daca t E J1 are semuificati:JJ de timp, sa se reprezinte traiectoria mobilului M. 1.12. Sa se rcprezinte gr:c'tfic curbelc plane,
1) ( r): x 2) (I'):
=

care
t 3 (3t - 2), y
=

t(t -

1), t

H,

~v 3

+y
= t

3(txy = 0, a> 0 ;
2

3) ( r) :

+ ..!:._ , t

!f = t 2

..!:._,
t

t E [0, oo[ j

4) (I'): x = te- ', y =

e-', t E

[0, oo[;

103

5) (I') : x = sin t - t cos t, y = 1 - cost, t

[0, 27t];

6) (I') : x= acos 3 t, y=asin 3 t, tEll, a>O;

7 ) (r) :
X =

41 -

filll Jt, y

8 siu 4t, t

8) (r) : x

= cht jt,
=

= sht jt,

tEll- {0};

9 ) (r) : x 2 y

4a 2 (2a- JJ), a > 0;

1:::) (I') : (!/ - -

.l'~)~

-=

J'~ .

1.13. s~~ se <let ~rminc curhura ~i raza t1e cmbnril, !n punc1. ul eurcnt, pentru
<:urbele :
1 ) (I') : ?J =ln(t+x 2 ) ; 2) (I'): y = chx; :3) (I'): x=acost,

y
.1J

11

sin t, a, b E ll

J) (I') :

= a(3 CO~

t -

COS

~l),

= a(3~in t - Sill 2t), a E lt

j .))

(I'): X= C~(t- sin t),

(f) : x=~ - y 3

!I

= a(l - cos t ), a> 0, t E [0, 27t]; 6)

+ 2.cy

= 0;

7) (I') : .c(.v2

+ y 2) + a(y

2 -

x 2 ) = 0, a> 0; 8) (I' ) : r = 20,

1.11. Se cere : l :e ara1.e c:t cercul are eurbura consLanLiL 2) Dac:L curbunt unei curbe plane este conshmta atunci cu rlJa c un cere . 3) Sa se uderminc curbele plane
1)

pentru careR = !!_- ~ ..!!:.__ , a En, s - abscisa curbilinir. -!-) .\ scm:mrttor 11entru
a

..J._

'l

R2

+a

= a 2 c -2<fa - -

:~-,

a E H.

1.15. SrL se tletermine eCll al,ii<t evolutei curbclor de m::~Ji jof':

~3) (I') : x=a. (cost+tsiut), y=a(sint.- tco~t ), a > O,

4) (I') : x=tt.( f -sint ), y = a(l-cost); a>O.

1.16. Fie curb~t (I') : x = ae- 1(cos t - sin t), y = ac- (cos t + sin t ), t > 0, (a > 0). Se cere: 1 ) v itcza cmbei, 2) absDisa curbilie corcspunzatoare originii; t = 0, 3) repa.rametrizarea 1utturala a eurbci, 4) curb nra ~i raza de cmbura 1ntr-un punct curent al cmbei.
1

104

1.17. Fie cmba .(r) : x = 2sin i -(cof;t + 1)J, t E [0, 2n]. 1) Sa se determine curbura ~i raza de curbma a curbei intr-un punct curent al el. 2) S::t se determine punctele cle pe curbrL in care raza cacului osculator are valori extrem.e. 1.13. Se cere : 1) Sa se arate ci1 (r): x = 2 cos t - coD 2 t, y = 2 sin t - siu 2 t, t E [0, 2n] este o curba simpH1 irichisi1 care poseda un pmlCt de intoa.rcPre. 2t (t -~ 1) 2 2) Sa se arate ca ( r) : .'.ll - - - - , v = ' 2 - , t E R - { -- 1, o, 1} t2 - 1 . t este o curba ce poseda puncte multiple ~i sa se scrie ecuatiile tangentelor in aceste puncte. . 3) Sa se determinE' coordonatele centrului CP-rcului osculator intr-un punct curent al unei curbe r: r = j( 0), unde r, 8 sint coordonatelc polare. 4) Sa se cerceteze <lacrL curbele plane date in ecuayii polarc (I\) : r = a sin S
sin 28 8
'
tru

E[ _-_r:__' ".l (I\): 2'2J'"

r =a

cos~-~
4

, 0

E[ -

2n, 2n] sint curbe 1nchise,

0;

simple 1;>i regulate . 5) Sa se detennine locul geomet ric al extremitayii Yersmului tangentei ~i locul geometric al Pxtremiti'lt.ii Yen;orului normnJei, intr-un punct curent la curba, x = 3 t - 1, y = t 2 + t + :i. 1.19. Fie cm1x1, ( r') : x = t - sh t ch t, y = 2 ch t, t E R Se cere, 1) sa, se calculeze raza de cmbura intr-un punct curent ][[ al ei, 2) Daca P este centrul d e curbura al curbei in J.l f iar N ~i T sint pun ctelc in care normala, respccti\' tangenta intersecteR~Cl axa ox, sa se arate ci1 31T 2 = = MP MN; 3) Sa se determine Pcuatiile e-.;-olutei, 4) Sa se determine cmba plan rt ?" ci1rei eYolnt rL s{L fie curba <lata. 1.20. Se cere : 1) Sa se gi'iseasca curbele plane pentru < .are exista o relatie liniara 1ni-re seg mentul tangentei limit at de oy ~i segmentulnonualei limitat de ox; 2) Sa se determine curbele ptntru c:'lvre existi1 o relatie data iri.tre razr" sa de curbura ~i ra~:a de curburi1 a eYolutei sale ; 3) Sa se determine curlwle plane cu proprietatea ca distant a de la originea reperului la un punct .J-1 al curbei sa fie medie geometrica intre distanta d, de la origine lr. tang<'nta in 111 ~i raza, de curbura a curbei in ]f. , 1.21. Sa se ueteJminc ecuatia infa~uratonr e i familiei de curbe plane (r'") in cazurile : 1) (r,.): a~ 2 + y 2 - /,m + 21.y+ "- 2 + 1 = 0; 2) (r 1.): (x- /,) 2 +y 2 -

-~- = 0, 3) (I\): :2

"z

x2
1

+ (7.; -~ i~)2- 1

~2

~ 0 (h- constant); 4) (r'-) :y . 'AX+

+- - --- ,
}[

TT JL

--

.)

2/,

' t-. eons tan

. 1.22. sa, tle d.etenn~ne infi:L~urat oarea Iamiliei de drepte care detenr;ina pe . axelo de connlonRte dcn:;u, segm.enic a cCum smna este constanta data J{. 1.23. l'e co::H't1clc citrc tree prin Yirful pftraholei y 2 = 2px, ca. diametre, se construiH.c cere-uri . Sii se tletl'lTniue infa~urato ::ue11J familiei do cercuri astfel obtinute. L24, Fie eoni_(~:1 ( r) : cc 2 + 'Jt:J!f + :?y 2 + 2x + 4y =0 ~i p unctul _ P ( /,,

~ )'
)-,

A E B.

M1

Se cere: sa. se scrie ecuatia. })Olarei plmctului P ln raport cu conica. 2) Sa se determine infa~ur~Ltoa.rea pola.relor cind f. variaza. 3) Sa sc arate ca infa~uratoarea este tangenta la dreptele, (d1 ) : x + y + 1 = 0 ~i (d 2 ): x + 3y + 2 = 0 ~i ~a ~c determine punctele de tangen~a
1)
4) Sa se arate ca polul dre})tei 1Jf1 1JI 3 fata de infi:i,~uratoare este cenirul
~i 1Jf 2

conicei date. 1.2:i. Vie (<:!) un cere fixat. Sil. ~e 11(\tcrrrrine inHi~nriUoarea C<'rc.urHor r, de razi:'t r ~i ale dror centre de:,;eriu cctcul (<:!) . 1.26. Sa , e det<>rmine ecua.tia ca.rteziana a infa~uri:'Lioa.rei f:unilici de ccrcuri care au ccnt.rclc pc hipNbola ( r) : ~-~ - !/~ - a 2 ' 0 ~i care tree prin miginea a.x elor de coonlonaie.

2 CURBE iN SPATIU
2.1. Fie ,;
E \ ' :1) l:

# 0 ~i drunnuile parametrizate ocl:

acela~i
--->

-+

]p t ~ a

ca cele doua drunmri au

2.2.

+tv

~i oc~ :

n---. IP,
o: :

"'' ct t...::.
2rr]

+ t 3 ti , undc a e un puncL fixaL din JP.

uporl .
TI 3 ,
o:(t) =

Sa sc araie

T~'i<' .

[",

(asi n~t,

siu 2t,

ocost) ~i ~ :[ -1,
t>

1] ---. JP, ~(7.t) = (a( 1 - u 2), - lnt V:t=- tt~, 6n ) dO"tti:'t dmmuri pa.rametrizate in R 3 S< cere : 1) Sa sc arate ca sint <lmmuri ec]Jivaleni.c. 2) S:t se determine curba definita <le celc doui:'L panuncLrizr~ri. 2.3. S:t se determine suport.urile drummilor pantnwtri:t.ate, 1) ct.: [0, 27t]->1P, o:(t) = (a + Tcost, b -1- T::>int, 0), a, bEll, T>O.
2) o:: H.
--->

IP, et.{t)

(a co::; t, c s in
=

t, bt),

a, b > 0.

2.4. Fie c.u rba (r): x

t~-

2t, y =

}~
t~

+t

= t2

2t -- t.

Se cere:

1) S~L .'e arate c~L ( r ) este o curbii. plana.. 2) S:'L se determine p11 nct.~l e singulare, punctele multiple, ramurile a~imptotice ~ i a.simptotele (<lacrt c.dsta) . 2.5. Se cere' : 1) Sa se arate c;I, suportul drumulu i o:: U ---> JP,

o:(t) _ ( 1

+ + t4 '

t t2

12

+ t 2 + t4 '

+t + t
2

Rc ana pe o

sfer~;

<lc aseme-

nea pe un con. 2) Suport.ul drumului ('J.: U -+ JP, o:(t) = (a cos!t, a V2 sin t cos(, a sin 2 t) a;:> 0 se afla pe Ull con. 3) Si1 SC <letennine 0 l'Cprt~zentare parametric.a a ,curbei lui Viviani" definiti:'L de intcrsectia sferci (S): x~ + y 2 + z 2 = a 2 en cilindml (T) : x2 + y2 = ax, 11 E n. -!) sa, ~;>e scric ecuapilo tangcnLelor h curba, ( r) : y '1}3 a;= z = - :...._ , 1 1 E U, lJara.le1c cu planul (0): 3.T- 2y- 2z ~ 1 = 0.
2 ' 3 . .

5) Sa se scrie ecuatia planului normal la eurha, ( l') : x = ln t, y z = te, t > 6, paralel cu dreapta, (D) : X + 4.y = 0, y - z = 0.

= 2t,

G) Sa se demonstreze eli, planele normale la cmba ( r) : x = a (1 - cost),

y

= a

sin t, z

2 a cos

_!___,

a > 0, tree print r-un punct fix ~i ~a se determ ine

ntrul or

r,

acest punct: 7) Sa :;;e a rate e:a planele norma le l:t curb a ( r) : x = a cos t, y = a sin e sin f, Z = a COS 6 SiD t, t E [0, 2r.J, et > 0 1;\l 0-fixat f;C iutersecteazrL dup:i, 0 dreapH:\, fi:xit, gasincl efectiv ecuati ile ei . R) $L se scrie ecu a.t iile })lanului normal ~ i ecu a.tiile tangen tei in punctul
- V 2 \1 r) ~ 2 2 1 1 , V2 A ( lf 2 , 2 2 -; <tcurba( . : x "+:rt" = ,y +z =. 2 9) Sa se arate ca planul osculator la cmba, ( r) : .r = t, y = t 2 , :: = t 3 , t EH, intr-un punct curen t al ei, intersecteaz:i, axa oz intr-un punct cc are aceea~i cot~L cu punctul curent de pe cm NI.. 10) S~t se detennine planele osculatoare la Clll'b::JJ ( r) : x = 2t - 1, y = t 3 , z = 1 - t 2 , t E ll , pt>rpencliculare pe planul (P): 7x - 12y + 5z- 7 = 0. 11) sa, se scrie ecuatiile planPlor oscuhttoare la cmha. ( r) : x = t 4 - 1,

rcuri iginea

-+a+
arat.e
: [ - 1,

y = t. 3

+ 1,

Z' =

-2t, tEn, paralcle cu dreapla (D) : - - 12

X-

1 f

+1

12) Sa se sCIic ecuat iile b inorm alelor l:t eurba ( r) : x =

=
Z

t-,
+

- 7

= -- .

::' 2

y = t, z =

'zate

21 2 - 1, t # 0, J>erpenclic11lare pe dreapta (D) : x y = 0, 4a: - z = 0. 13) S~L se arate d, in toate punctele ei, curba ( r) : x = at b, y = ct d, = t 2 , t E fi, Ct, b, c, (liE I\ - COnstant, ar e acela~i plan O!'lCUlator.

')

14) Sa se scrie ecuatiile binormelor la curba ( r ) : x

= ; ,y

= 1nt, z

- t2 ,

t>

o,

paralele cu planul (P): x - y

+ Sz + :J =

0.

15) Sa se scrie ecua\iile nonnalelor principale l:t curba ( r) : x =

>0.

ere :

mein 2 t)

rbei drul
r):
= 0.

y = 1nt, z = t, t > 0 care sint paralelc cu planul (P) : 5x 2y - 5z - 1 = 0. 16) Srt se tlei ,nnine pozi\ia normalei principal!', intr-un punct curent, la cmba ( r) : il' = 2t, y = t, z = t 2 , t > O, fata de planul, (P) : y + z = -o. 17) Sa se scrie ecuatia planulu_i rectificant la curba, ( r) : x = t, y = t 2 , z = t 3 , t E R , paralel cu planul (P): llx Sy - 9z 4 = 0. 2.G. F ie Clll'b:1 (r): X= eat cost, .If = e" 1 sin t, z = e"', tEn, a> 0. Se cere: J ) Sa se verifice ca ( r) este situat:i, pe un con. ~) Sa se c:tlculeze lungimea arcului de curb::\, cuprins intre punctele M 0 (1, 0, 1) f}i punctul curent M al curbei. 3) Consinurile directoare ale tangentei .. 4) Pentru ce valori ~1le lui a curba intersecteaza generatoarele conului sub un unghi de 30 ~ 2.7. Sa se calculeze curbura ~i torsiunca la curba: 1) ( r ) : X = et, y = e- t, z = V2t, tEn, in punctul Mo(l, 1, 0). ~) ( r) : x = t, y = t 2 , z = 14, tE n , in pnnctul curent al curbei.

+ ,

3) ( f') :

= t - sin t, !f

1 - COSt,
.

4) ( r) : x = 2t, y = 1nt, z = t 2 , t >

J sin!:_ t E Jl in punctul CUl'ent. 2 0 - In punctul curenL

Z

2t

'

2.8. Sa se <letel'mine ver sorii t riedrului Frenet, ecuatiile muebiilor 9i fetelor trieclrului Frcnet, cmbura ~i torsiunea, iutr-un punct curent sau intr-un punct fixat, la curbele : 1) ( I' ) : a=t 2 , y=t, z=t 3 -20; tE ll. 2) ( r) : X = t 2 , '!J = 1 - t, Z = t 3 , f, E }L

107

3) (T'): x = cos 3 t, y = sin 3 t, z =cos 2t, t

4) (I') :
,r

R.

= t COSt, ?J = - t Sin t,

= at, t E ll, a > 0.

iJ) ( r) : x

~ti'

+ lntJ + t~X,
o,

t > 0.
b

7 ) (l') : .r 2
8) ( T' ) : :r

-:-

;:~- J --=

.r 2 +!I~- :2 = 0 , in pun01 ul A (1, 1, 3).

-! en;; s, !I = 1 -

. s, z sm

= ---:;-cos
u

li1H

te,

> 0 cste abs-

cisa cnrbilini e. 9) (I') : .ryz = J, y 2 =r, in punc1ul A(1, 1, 1 ). 2.9. SP eo ni'\idt>rrt curb~L (I' ) : ::r = 2 a cos 3 t, !I = ~ a :;;in~l, z = bV3 - cos 21, t E [ 0,

~ J , a,

7J

H +.

1) Sa ;;c ~rated (I') este :-; iln ~tr~, vc un hiperboloid de roLatie (~) . 2) Sa ;;c clelPnnine punctele lui (I') in care normah princi11alrL csie normali1

la :mpral'ata (~). 3) S~t :-;e arat ci:L 1angenta .;i nornutht princi])ali'\, ht ( r) in punelul curcn t fac unghiuri conslante cu a:xa oz. 2. Hf. Fie curba (I') : z 2 - ::ry = 0, a. 2 - z 2 + 2,1',1! + z = 0. 1) Sa :-;e determine ecuatia earteziani'L a proiec\ iei lui ( r) pe planul xoy. 2) Ri't :-;e t-xprime coordonaielc unui punct al lui ( r) ca, functie rationala de un 1):-uamctru t. 3) Sl't ~e arate c~t phtnele osculatoare ale cmbei (I') in punC:tele sale de intcrsectie cu un plan dus prin oz SP iJltersect~aza intr-1!!1 punct siLuat pe aceasta axa. 2.1l. l~ie curba (I') : Ci. = t cos r + t sin tJ +tk, uncle teste unghiul masurat in sen , direct dintre Ycctorul de pozitie al proiectit>i plmcLulni de pe curba pe pla1ml .r:oy ~i ax~t ox(t ;::-; 0). 1) p,,~t >-<' an-.te d (r) este ituata pc o supntfaF'~ conici~. 2) Sit :-;e reprezinte grafic proiectia curbei (I') pe planul .r oy. 3) Srt :-;c anc unglliul clintrc tangenta ht (I') !}i generatoarPa conului, obtinuti't prin int~>r :-;ec~ia, ace::~Luia cu planul x = y( x > 0, y > 0) in primul -punct de intersectie t1i n1rc generatoare ~i ( 1'). -!) Si't :-;11 calruler.c ~ria portiunii de suprafatr~ conici'\, mi:'trginitr~ de generatoarea de h-. punctul 3 ~i o gPneratoare similara obt.inuta prin int ersectia conului cu plannl y =

V;

!}i arcul din ( r) cuprins iuLrc primele puncLe de intcrsectie

cu acet;te gcneratoare. 2.12. 1) Fie cmba (I') : x = e1 sin t, !/ = e 1 cos t, z = e', t E U. Si't se a.ratc di. axele 1eperului Frenet (tangenta, binormala ~i normala principatl) la curba (r) intr-un punct curent JI al ei formea11i'\, nnghiuri con;.;titnCe cu axa oz, ciml punctul N parcurgc (I') . 2) Si't sc aratc ef~ ra7.a de Lor~iunc a, curbei (I'): ;r; = a ch t cost, y = =a ch t. in t, z = at, a > 0, t E H inLr-nn punct curPnL al ci M, cstc egali:'t cu distant-a de la j}f la ptmctul clr intersDctie < :t l axei o;:.; en planul normal in JJJ la curba (I'). :!.13. sr~ ::sc verifi('c llacrt curh:ct (I') e. lc curbi:' Titeiea in cazurile :
1) (I'): .ry--: = 1, !/~

= .r, =
e - ~~, mE

2) (I') : x

e cos (rnt.), y= e'::;in(rnt), z

1

H,

3) (I'): x

veI

4 1

= te

-2-t

Y4

, z = e

2t

Y4

4) (I'): x =

c~" 1 ,

y = e- "1 cos bt, z = e-" 1 sin bt en b =

b>O. 2.1/a. J1'ie euruft (I') : z 2 - xy = 0, x 2 - z~ + 'J:cy + z = 0. Se cere : 1) s:1 se determine' ecuatiile proiect;iei curbei ( r) pe plauul xoy . 2) S:L Se detenninc 0 parametrizare CU fUUC~ii ra~ionale a pro ieCyiei ~i apoi pe aceastU. bazl, o pa,rametriza,re a curbei (I'). 3) Si:L se arate ca planele osculatoarc ale curbci ( f'), duse In punctele de intersecFe ale curbei cu un plan ce trece prin oz, se intcrsccteaza intr-un pun0t de pe oz. 2.15. Fie curba (r): ,r = t, y =sin t, z = .f(t) en f E C'"(R) (k ~ 3). Se cere : 1 ) s;L se determine fa~~" incit normala, principftli:Lla (I'), intr-un punct curent la ei, s~L fie paralelrt cu planul yoz. 2) Orr f astfel dcterminat sa se arate c:1 (I') e::;te o elicc cilin<lricrt. 2.16. Se cere: 1) Srt se determine funct;ia .f, f E C"(k ~ 3) (t-+ f(t)) a~a, incit (I') si:Llie o curba plaurt ~i sr1 se determine p lanul care o contine, in cazurilc :
a) (I'):

1 a - a 2 , a > O, 2

x = l 2 , y = -ln t, z = f(t), t> 0

G

b ) f I'): ,r = a co;-; l, y =a sin t, z = f(t). l c) ( I'): x=f(t), y=1+3t+2t

3 ,

H,

z=2+-1t+3t 3 , tER.

2 ) Sr1 se 1letcnuinc apoi curbura curbei in punctul in care curbft intersecteaza planul moy, in cazurile a), b). . 2.17. Ji'ie curb<"t (f'): .v = t, y = t 2, z = t 3 ~i JJI E (I') un punct curent ftl ei. Sa se ::~,rate cit dreapta ( lJ) co trece prin .11!, este paralela cu planul xoy ~i intilne~te axa oz, cste con~inuti11n planul osculator la curba scris in punctul .lll.

2.1U. li'ie

familia de curbe (I'):

E

X=~ f(t).

sin t dt, y =

f(t). cost ut,

z=

~f( t )dl

umlc f

t''(l;,

~ 2).

1 ) Srt se determine fuuct.ia f astfel incit curbele sa a,iha cmbura con::>iant:t. 2) Si't se C<tlculeze tor::;iunea, curbclor. 2. W. ]<'ie curlm (I') : .r = at, ?f = ~t\ Z = '(l\ t E ll, fl., 0, y E H {Or .

r a~:ot Jncit (I') srt fie o elicc cilinclrici'\. 2) in cazul 3xy = '3f:l 2 si"t sc determine \'Cr::>orul c, care cl(t llirect;ia generatoarei rectilinii ~t ;-;uprafetei cilinclrice pc ca,re se a,flU. (I') ~i a poi Ri"t se determine unghiul <lintrc tangentft la (I') ~i generatoarca, cilindrului. 3) tn cazul a = 2, ~ = 1 i;ii 3r~.y = 2~ 2 Ri"t :e determine aprox:imarca, Frenet a lui (I') in vecinMate::t lui t. = 0. 2.20. Si"t se dl'tt-rmine curba, (I') ~liind crt, trece prinir-uu punct fix 0, arc cml)ura f.: = --: = s ]!2, arcul s fiiml calcubt plec'ind din 0, iar in punclul M 0(.'( = 1) fatr dC' rC'perul cartezian Ox!Jz, YerRorii t riedrului Frcnct ;:;int
1) Rrt Sf' (letermine leg:ttma intre consktntelc ~, ~ '

Se cere:

T (1) = __::: i
~

'V)- . + -]!2 I

- k, N (1)

- (1) J, . B

=;

- -

]!'3 - i
~

--

]!Y2

. /.'.

2.21. Fie ( r) : a = a(t), t E I, 0 curba regulata cu rx de clasa C"'(k ~ 2) in R 3 ' Se cere: 1) Sa se arate ca ( r) are viteza Constanta ~ a' ~i -;." sint ortogonali. 2) ( r) este 0 dreapta ~a" e coliniar cu a'. 3) Daca V(t) = II ~'(t) II = G > 0 e Constanta ~i a"(t) # - 0, atunci sa se ::u ate ca T(t) = a'(~L N(t) = ;_"(t)_ lJ(t) = a'(t) X a"(t) J{(t) = Jla'}!lli_ G ' II a"(t) II ' Gt!i"(t) I! ' 02 ' -r t _ <<X'(tJ x <X'"(t), ;."'(tJ> ( )c211ri"(t) !lz

3. SUPRAFEJE r1 (tt, v)
=

3.1. Sa se arate ca pinzele

rl : IP

parametri.~ate:

(tt

+ v,

uv, tt 3
->

+v
R3

3)

-~

R 3 , Tz(u, v)

' suport (imagine). 3.2. Sa se . gaBeasca o reprezentare parametrica rationala a suprafetei de gradul al doilea (:E), in cazurile:

au

a<:ela.~i

( 'Lt-v,___:!: \ 3

(tt

+ v) 2,

4 uv(u - v)), 1'z: Il2

1) (:E) : x 2
2) (:E): x 2
3) (:E): x 2

+ 2x y - z 2 = + y + 2yz + 3z + 2xy + 2xz - 4y

2 -

0,
2 = 0,
-

e en

yz- 7 = 0.

3.3. Fie suprafata (:E): x = tt 2 + v + 1, y = u 2 - v + 1, z = uv + 2Se cere: 1) Sa se scrie ecua tiile carteziene ale curbelor co01dona tc ce tree prin punctul A (1, 3, 1) de pe suprafata. 2) Ecuatiile tangentelor in punctul A la cmbele co01donate. 3) Ungbiul curbelor co01donate in punctul A .. 4) Ecuatia planului tangent la suprafata in punctul A. 5) Ecllatiile normalei la suprafata in punctul A. 3.4. Fier: [0, oo[ x R-> Ita, r(tt, v) = (u, 1t cos v, u sin v). 1) Sa se arate car este regulata. _ 2) 8rt se determine o functie .f : Ita -> R, a~ a in cit imaginea prin r a multim i i D = (0, oo) x R sa fie suprafata (:E): j(x, y, z) = o, x > 0. 3.5. Fie r: R 2 -> R 3 , r(u, v) = (a(u + v), b(u - v), z = 4uv), a> 0, b > 0 Se cere: 1) Sa se arate car este o pinza parametrizata injectiva cu inversa continuaz 2 2) Imaginea ei acopera in in 1regime suprafaya (:E) : z = ~ - '!L . az b2 3) Sa se arate ca (:E) = r(l\2) este o suprafata dublu riglata. 3.6. Fie r(u, v) = (au cos v, btt sin v, u 2 ), u > 0. Sa se arate ca r este o xz yz parametrizare a paraboloidului eliptic (:E) : z = - + --- cu exceptia vira2 b2
ful~i

in

0(0, 0, 0).

110

3.7. sa, se determine ecua~iile normalei !}i ecuayia planului tangent, in punctul ment-ionat, la supntfetele :
1) ( ~):

2)

(~) :

x = u + v, y = 'tt - v, z = nv, 1Jf 0 (n = 2, v = 1), x = u cos v, y = u sin v, z = av, a > 0, Jl! o( 'tt = 1, v = 0 ),

3) (:E) : x~ 4) (~ ): :l'~
5) ( ~):

+ ,11 = 2z, 11! (3, 1, 5), + 2x .lf + y + 4xz + z + 2x + --1-.!f

2
0

Gz

+8

= O, 1Jf0 (0, 0, 2);

arctg JL

~ X '

Jl! 0 ( 1 l
'

r: ) .
'

4-

1) Sa se determine ecua~ iile curbelor de intcrsectie dintre planul tangent la suprafa\a, (~): x y = a-::, a - constant, in punctul Jlf 0 (.r 0 , y 0 , z 0 ) ~i suprafat-a i nsa~i.

3.8. Se cere :

2) Sa. se a rate crt plancle t.angente la l'.Uprafata,

(~)

: z = x9 ( : ) ( 1'

Cl)

tree printr-un punct fix. ::1.9. Fie suprafayl't (~): x = (a + v) cos n, y = (a - v) sin 'tt, z = v, unde u, 1-' E U, a > 0 ~i curba (I'): x = 2a cos~L, y = 2a sin 3 t, z = a cos 2l, tEn. 1) Sa sc verifice c5, ( r) este o curbi:i, pe :mprafata (~). 2 ) Sa se arate crt phnul tangent la (~), Jntr-un punct curent al curbei (I), este paralel cu axa oz. 3) Si't se uetcnnine ecuatia proieq,iei curbelor coordonate 'tt = k (k constant) l)C planul xo,11. 4) Si:i, Se determine Jnfi't9Uratoarea familiei d e CUr be determinate la punctul3). n2 vt 3.10. Fie l'.Uprafata (~): x = + v, y = 11 + , z = 1w, u, v E n. Sa

se antte cit : 1) Binormalele curbelor co01donate, v = lc, (k - constanta) sint 1)aralele cu uu plan. 2) J;'ieeare curha 'V = k, are raza de cueburit minima in punctul de intersectie cu curha. u = o. 3.1 l. Se cere :
1) Sa se determine punctele de pe

supraEa~a, (~) : z =

V x + '!j_
X

x> 0

. m care p 1ancl e 1angentc tree prm

y = Z - 1 . eap t a (d ) : X- = ~ 5 H 2) 8rt se amte ei1 planul tangent, in orice punct a,l suprafetei, (:E): x~' 3 + + y~ : ~ +- "2 ' 3 - a~' 3 = 0 cletermina, pe axelc de coordonate, segmentc cu proprielatca Ca 'Uffia patratelor lor CSte COUStautrL. 3) Sa se determine 11tmctele de pe suprafa~a, (~): x~ -- 3 x y - z = 0 in care normala cste per1wmlieulara pe planul ( P) : 5x + 6y + 2z - 7 = 0. 4) S;J, RO flct{3rl1line pUUCtele pc SUprafeyele (~) : X + !JZ + z 3 - 3 = 0 ~i ("~~~) : 3..-c + 3y~ + llz 3 - 17 = 0 in care nonnalele sint para.lele 1ntrc ele ~i paralele c11 planul (P) : .v + 5y - z + 3 = 0 . . 3.12. Sl\. se determine punctele din care norma.lele la ~mprafat,a, (~): ,vy + + :l''~ + y z - 1 = 0, slnt paralele eu planul ( P) : .r - y - 1 - z = 0. 3.13. Srt :-;e determiuc o :-;nprafat~L (~), de clasa .Cl, ~tiind cl\. toatc normalela ci tree prin ori!,rine. 3.1-'t. Sit sn det~rminc punetele suprafett>i. (l:): :r = n cos v, !J = u in v, z = 2 1:, unde normala la (~) intersectea:r.a axa o::.:. 3.l:i. 1) Fie :mprafatb (~): x = n + cu:-; t, .11 = n - sin v, z = Vin ~i
d . r

.A(l,

o, V2) E (~).

a ) Sa se detmminc unghinl curbelor coorclonale ce tree prin .c1.

111

b) sa se arate ca tangenta in A la curba ( r) : tt = sin v coincide cu t angenta in Ala una din curbele coordonate. 2) Sa se determine unghiul curbelor u = v ~i tt = n - v ue pe suprafata (:E): x = R cos u sin v, y = R sin u sin v, z = R cos v (sfera). 3) Sa se calculeze unghiurile ~ i perimetrul triunghiului cmbiliniu ~'!1 , M 2 , M 3 format prin inter ccyia curbelor ( r
= 1 ):

v = 1, (r 2 ):
cos v, y =

11

= _!_ av 2 ,
2

( 1'3 ):

~t =

-~ av 2 ,
2

a E ll, pe suprafu.t::t (:E) : x

= tt

11

sin v , z = av.

3.16. Se dau suprafeyele : (:E 1 ) : x = 7t 2 + v 2 , !! = 7t 2 - v2 , z = 11v; (:E 2 ) : x = 2(n + v), y = 7t 2 + v 2 ; z = 1/3(u 3 + v 3 ); (:E 3 ) : x = n cos v, y = u, sin v,

z=

(:E 4 ): x

7t cos

v, y = u fiin v, z =

u 312 ; (2: 5 ) : :r = (a + b cos

11 )

cosv ;

y = (a+ b cos u )sin v, z = b sin 7t(a, b > 0); (:E 6 ) : z = . r - Y- (:E 7 ): x = , x+y 2 , (~ > 0, = tl cos v, y = u sin v, z = a ln(u + Vil-'"2 7- -a - .,--) nE [a , oo[ , v E R; (:E 8 ) : z = xy; (:E 9 ) : x = u cos v; y = tt sin v; z = bv, b t= 0. Se cere : 1) Priina ~i a doua forma funcl amcntala in cazul suprafct.elm(S 1 ),( :E 2 ),C~::: 5 ):(:E 6 ) . 2) Sa se calculeze lungimea arcului curbei ( r) : v = em , (I') c (:E 1 ) cuprins intre punctele ei de intersecyie cu curbele coordonate 71 = 1 ~i n = 2. Acela9i lucru pentru ( r) : 'l.t = 1, r C (:E 2 ) , CUprins intre CUl'bele COOl'donate V = 1 ~i v = 2. 3) Elementul de arie al suprafetelor (:E 2 ), (:E 3 ), (:E 6 ) . 4) Unghi\1~ curbelor ( r u) : v = - 1, ( r v) : tt = 2 :pe supmfata (:E 2 ) ; (1\) : v = u + 1, ( r 2 ) : v = 3 - u pe (:E 3 ); unghimile triunghiului cmbiliniu 1lf1 JJ 2 M 3 , unde M 1 = r 2 n r 3 ; M 2 = r 3 n r 1 ; M 3 = r 1 n r' 2 pe suprafata (:E 4 ) . 5) Sa se determine curbele de pe suprafata (:E 7 ), care intersecteaza curbele coordonate (:Eu) : v = 0 - constant, sub un unghi constant. 6) Sa se orienteze suprafata (:E 8 ). 7) Stose calculeze cmburile norm ale ale lui (I: 8 ;, !n direc1 iile axe lor de e:oordonate ox, oy ~i in directiile bisectoarelor planului xoy. 8) Curburile principale in cazul suprafeyelor (:E 8 ) ~i (:E 0 ) . 3.17. 1) Sa se arate ca planul tangent la suprafata (:E ): x = u cos 1': y = = 1t in v, z = sin 2v, inter secteaz~t suprafa1? du p~~ o elip f:rt. 2 ) St" SC determine curbura medie, CUI'bUra totali:l, ~i <.: mburile IWincipale pentru suprafetele : a} (:E ) : x = 11 cos v, y = 1l sin 1', z = It + v . b) (~) : x = a cos tt cos v, y = b sili u sin v, -:; = c sin v, a > 0, b > 0, c > 0. c) (:E): x = av cos u, y = bv sin tt, z = cv, a> 0, b > 0, c > 0. 3.13. 1) Sa se arat e ca dad_ e cste lmghiul pe ca.re-1 face normala in Jnlilctul
a~ b cos 6 K = cmbura lui Gauss. y2 z!! 2) Sa se determine embm :1 J1ormala a suprafetei , (:E ) : -- :~ 2 - 1 = 0 in punctul P(O, o, 1) in uirec1ia vectorului unita.r v E TP:E. Cazuri

curcnt al SUI)rafet ei (:E ) : 2z = _:_..:: -,-

2 K !L cu axa oz atlmci - - = constant, unde 4 2

+ +

pattwula e : v =

r-t," ~I' _ , 12 v= 2

,'

v-2-

2"" J

3) Sa se determine cm 1 Jurile 1n iucirale, directiile principale, curbura medie, 3.19. Se cere: 1} Sa se arate d1 o suvrafap. orientabila (:E) este un plan (sau o parte a phmului) -= a II-a forma fundamentala. eRte 1n11a. ~) a se arate ca o uprafa.tii o ientabil5. (~) et:>te o ::Je1a ~ cele doua forme fundamentale sint proportion alc .

112

Capitolul VII MULTIMI. FUNCTII. SPATII METRICE

1. O PERAJII CU MULJIMI. RELAJII. FUNCJII

Dejinijia 1.1. Fie A ~i n doua mulyimi . Mult imile A ~i n se numesc egale da('i:'t ~i numai daca s!nt formate din acelea~i elemente ~i notam A = B. Dejinifia 1.2. Mulyimea {x jx =? x} se n ume~te mulyhne Yida ~i se noteaza prin 0. Definijia ' 1.3. Fie A ~in doua multimi . Vom Rpune ci:'L A este ~mbmulyime a lui B ~i noti:\m A c B daca ~i numai clac~ pentru orice x E A rE>zulti1 x E B. Prin conventie 0 c A, V A, Definijia 1.4. Fie I =? 0 o familie de indici ~i (At )ier o fami lic de mulyimi. Multi mea {x j3 i E I a.i. x E A,} se n ume~te reuniunea fam iliei de multimi <latit ~i se no teaza prin U A;.
iEI

D~finifia 1.5. Fie I =? 0 o fnmilic cle indici ~i (A.;);e r o familie de mult,imi . .dultimea

se nul"ne~te interscc~ia familiei de mult,i mi data ~i sc noteazi1 prin

D~finijia

iEI

n A;.

1.6. Fie A

~i

ll

dou~L

multimi. l\'Iultimea
E

{x j.r

A A x B}

se noteaza A"'B san GA n ~i se numc')te difcrenta <.lintre multimea, A ?i mulyimeflt n sau complementara mul1,imii ll in raport cu mul\,iil'(la A. Fie X =? 0 o mulyime data . Multimea
~(X) =

{AJA c X}
~e nume~te

estc multimea partilor lui X. Daci:i, A E ~(X), notam X"'A = CA 9i tara mulyimii A.

simplu complemen-

Dejinijia 1.7. a) Fie X =1- 0 =? Y. 1\fulyhnea

se nume~te produsul cartezian al multimilor X ~i Y ~i se notcazl't X x Y. b) Fie X 11 , Xn~ n-mulyimi ne-vide. Mulyimer.
{(m11
. , J:'n)

jxi

X0 i

1, . . . , n},
~i

se

nume~te

produsul cartezian al multhnilor Xn ... , X,.

se noteazrt.
113.

X1

... X

Xn.

Daca X1 = ... = X.= X, atunci notam X x ... x X =

xn.

Definif'ia 1.8. Fie X =!= 0 =!= Y ~ i 0 =!= G c X x Y. TripleLul p = (X, Y , G) .se numei;lte rela~ie. Daca (x, y) E G, notam rrpy . Multimea {x \.x: E X , 3 y E Y a .!. (x, y) E G} se nume~tc domeniul relat;iei p :;;i se noteaza D( p). niultime~~ {If !.If E Y, 3 x E X a. I. (.r, y) E G} se nume~te codomeniul rela~iei p ~i se noieaza Im ( p) . Relat;ia p- 1 = (Y, X, G- 1 ) , unde G- 1 = {(.it, x) j(x, y) E G} se nume~te .inversa rela~iei p.
.Rela~ia p

Definijia 1.9. Fie p1 = (X , Y, G1), p2 = (Y. Z. G2 ) a. I. Im ( p 1) c D( P2 ) = (X, Z, G), unde G = {(:v, z) I 3 !I E Y a.i. (x, y) E G1 1\ (y , ::::) E Gz}, se nume~te compusa rclayiilor p2 ~i p1 ~ i se notcaz~L p = p2 " p1

Definitia 1.10. X =1= 0. Multimea 6.x = {(.T, x) !x E X} se nume~te diagonala produsului cartezian X x X. iar relat;ia 1x = (X, X, 6.x ) sc nume~te rela1;ia identitate pe X .
o rrht\,ic pe X. rcflexiva . Daca G = G- t, atunci t> se nnmel)te simctri6i . DacU. G n G- 1 6.x, atunei p sc nnme~?te anLisimetricl'L. Daci-"'L (x, y) E G 1\ (y, z) E (i => (::v, z) E G, n,tunci p se nnm e~Lc tranzitivii..
p = (X , X, G)

Dej1:-nifia 1.11. Fie

Daca. 6.x c G, atunci p se

muue~tc

Definitia 1.1 2. Bie p =(X, X, G) o rela\;ie pe X. Daca p eslereflexiva, simetrica ~ i lranzitivi1, alunci SP numef)te r<'latie de cchintlcnp. ln accst caz, mult;imea

{y IY E X a.i. (x, !/)

G}

se nume~te clasa de echivalenti1 a lui ;r ~i se notcaza prin 5. Mul timea claselor de echivalent,a Re noteaz/L X I p ~iRe nume~Le muliimea cit.

D efini,tia 1.13. Fie p = q::, X, G) o relat;ie pe X. Daci1 p csLc reflexiva -antisimetrica ~i tranzit iva, atunci se mune~te relat;ie de ordine. D efinitia 1.11. Fie X =!= 0 =I= Y ~i 0 =!= G c X x f. l{elayia f = (X, Y, G) se nume~le func~ie (sau a:plicatie) definiUi pe X .)i en valori in Y, daca ~i .nurnai dacil : (i) U(j) = X, (ii) p<nt ru oricc x E X din (.r, y) E G 1\ (x, .it') E G => y = y'. E lementul y E Y cu proprietatea c~ (x, !J) E G sc notea;r,i:\, y = f( x), iar mul~imea G = {(.:v, f(.v)) !x E X} se nume~tc graficul functiei f. Pentn1 f un ctia f = (X, Y, G) ~e folo s e~te notatia trad itionala.:
f: X --> Y sau X
Deji1~i!itt 1.1 :3. J<'ie
_!__,

Y.
c X ~ i ll c Y.

j = (X, Y , G) (j: X --> Y) o flmctie, A

E

Multimea
f(A) = {y IY E Y, 3x

A a.l. y = f( x)}

se

num~~ te

im<l.ginea multimii .\ 1win

f.

lH

Multimea

J- 1 (B) =

{x ix EX, 3 y E B a.i. y

j(x)}

se numei\!te preimaginea rnultimii B prin f. Functia f se nume~te injectiva,, daca ~i numai daca relatia f- 1 este tot o functie <=> (Y x 17 a: 2 EX cu a1 =1- x 2 ==!> j(x1 ) =1- j(x 2 )) ~ j(a\) = j(x 2 ) ==!> x 1 = x 2 ). Functia f se nume~te surjectivrt, daca ~i numai daca lm(f) = j(X) = Y <=> <=> V y E Y, 3 x EX a.i. y = j(x)). Functia f se nume~te bijeqie sau aplicatie bijectiva, daca 1\!i numai daca f estc injectiva ~i surjectivrt.
V x

Dejini!1:a 1.16. Fief: X- Y o functie.

f !A(g = f iA) in acPst caz, functia f se

~i

Definitia 1.17. Fie f: X - Y, 0 =1- A c X. Functia g: A ~ Y, g(x) = j(x), E A se nun~e~te restrictia functiei f la multimea A ~i se noteaza prin
nume~te

o prelungire a functiei g la multimea X.

Definifia 1.18. Fief: X ~ Y o functie. Functia f se zice inversabila, daca numai daca exista o functie g : Y ~ X a.i.

g of

lx ~i f

lv.
~i

Functia g cu a.ceast;.L proprietate este unic;.L

IrotJOzitia 1.19. Fie f: X echivalente: 1. f este inversabila; 2. f este bijectiva.
~

se noteaza cu f- 1 (g =

J- 1 ).
sint

Y o functie.

Urmatoarele afirmatii

DefiniJia 1.20. Doua mnltimi A daca exista o bijectie f: A ~ B.

~i

B se numesc echipotente daca.

~i

numai

DefiniJia 1.21. Multimea A se nnme~te numarabilao daca ~i numai daca este echipotenta cu multimea N a numerelor naturale. 0 multime finita sau numarabila se nnme~te eel mult numarabila. Definifia 1.22. Fie X =1- 0 ~i p = (X, X, G) o relatie de ordine. Pcrechea. (X, p) Re nume~te nmltim.e ordonata. Multimea (X, p) ~e nume~tc total ordonata, daca ~i numai daca V x, x' EX avem !lau xpx' sau x' px. Definitia 1.23. Fie (X, p) ~i (Y, p1 ) multimi ordonate ~if: X A plicatia f se nume~te crescatoare dac:'i. ~i numai daca
~Yo

functie,

ulAplicatia f se

Y x, x' EX en x p x' ==!> j(x) p1 f(x').

nume~te

strict crescatoa,re (izotona) daca

1\

~i

nnmai daca

Y x, x' EX cu x =1- x '

.r ~ x ' ==!> f(x) p1 j(x') 1\ j(x) =1- j(x').

Y.

*
Fie A, B, C trei multimi oarecare. Atunci avem:

1.1. A c- B ==!>A u C c B u
1.3. A c B
<=>

e 1\
A

A n C c B n C. A A "B

1.2. A n B c A c A u B 1\ A n B c I1 c A u B.

B = B

<=>

nB =

<=>

0.
115.

1.4. A c: D 1\ B c: C =:. A c: C. 1.5. A c:

n 1\

A c:

c =:. A

c:

c.

1.6. A c: C / \ B c: C =:. A 1.7. _\" (A "-ll) = .\ n ll.

1.8. _ \ n (ll

ll c: C.

C) = (A n ll)

C.
B ) = (.\

1.9. A u ll = .\ u (lh,.\ ) = IJ u (_ \

"-. ll ) u (IJ

:\ ) u (.\ n U)

1.10. A u (A n D) = A.
1.11. A n (A u D) = A.

1.12. A n n = A u
Fie X # 0, _ \,

=:. .:\ =

n.

n, c E ~(.X).

A t nnci ::wem :

1.13. C(CA) = A.
1.14.

A c: n
nu

:>

c-1
x

:::>

en.
GB
~

1.15. A n D

0 ~ A c:

1.16.

c.\ =

1\

n n c.\

C .\. --: 0 = _\ = n.
ll c:

~-:- 1.17. C(A u ll) = (CA) n (CB)} . u .1 '-(formu1e1e 1UL c -~1organ ). 1.18. C(A n ll) = (CA) u (CIJ)

- t.
1.
1
1.

Fie I # 0~o fa milie d e in<liei ~i A , E ~( X ), V i

I. Atunci

1.19. U At c: U At, V J c: I.
iE J iE l

1.20. 1.21.

n Ai c: n .\i, v J c: I. C(U At) = n (CAt)} f

iE I iE J iE I iE I

1.
nde

-~ ( ormu1e1e lni cl e ~.1.organ).

1.22. ccn At)

iE I

u ccAJ
i EI

1.23. Fie X

~i

Y doui1 mnltimi . At.unci:

X X Y = 0 -= (X

=0

::;au Y = 0 ).

1.21:. li'ie X # 0 # Y . .d..tnnei X x Y = Y X X

-= X ~ _

Y.

1.25. Daci:1 X c: X' 1\ Y c: Y' =:.X x Y c: X ' X Y'. 1.26. Daci1 X x Y # 0 ~i X x Y c X ' ~ Y' =:. (X c: X' ~ i Y c Y').
Fie X # 0 # Y, X' # 0 # Y'.

1.27. (X X Y) n (X' x Y') = (X n X ' ) X (Y n Y' ). 1.23. (X x Y) u (X ' x Y') c: (X U X ' ) x (Y c: Y' ). 1.29. X X (Y u \'')

(X X Y) U (X X Y' ).

1.30. X X (Y n Y' ) = (X X Y ) n (X X Y' ).

1.31. (X
'116

X') X Y = (X X Y)" (X' X Y ).

1.32. X x (Y' Y' ) 1.33. (n X;)

iEl

(X

x Y) (X x X ').
iEI

X (n
iE I

Y i) = n (X I X Y ,).

1.31. (U :Xj)
iEI

X (U YJ) =
jEJ

(i,j)E I X J

(X , X Yj)
~( X ),

Fie f:

---7

Atunci:
D)

y
1

0 funcyie, Au A2, A ; E f(Az) (A1 =

nl, n2, n, E ~(

vi

I -:;6 0 .

1.35. A1 c \ z 1.36. A1 c
iEI

=> f(.\1) c
~i

f - (f(.\ 1 ) )
iEI

f- 1(.f(A1 ) ) ,
=

V A 1 c X $? f

este injectiva).

1.37. f (U A,) = U .f(A,).

1.38. J(n A ;) c n.f(A;)

iE I i EI

~i

f( n .\.;)
iEI

n J(.AJ dad"L
iE I

f este injectiva.
dacil.

1.39. Br c 112
1.40 .f(.f- 1 (fl1 )) J.lt c f( X ). 1.41.

=> f -1(Dl)

c J - l(Bz)

c U1

;;;i f(.f- 1(JJ1 )) = B 1 dacil, .f cste surject.iYi'L sau

f- 1(U
iE l
i<: I

ll;) =

U J- 1(D;).
iE I
iE I

1.12. J-l(n n,) = n J- 1(D,).

i 1.13. J- (B1"'B2 )
1

.f- 1(ll1 )"'.f- 1 (B 2 ).

.f- 1 (Gll2) = C.f- 1 (Bz ). 1.45. f( ~\. n .r-rcn1)) = .f(A1) nn1. 1.46. -o,1ca g = 1\.\, a,tunci r;- 1 (ll1 )=
l.H

\1

n .r-1 (ll1 ).

1.47. Reh1t.h1.f- 1 -= (Y, X, G- 1) este functie $? (f- 1 o .f = lx /\ undeG - 1 = {(y, x)\ y = f(x)}. Fie

f o f- 1 = h),

f:

->

~i

g: Y

---7

Z dou~ funct-ii .

1.4-3. DaotLj ~i g siat injective, atunci g of este injectiva. 1.1:9. Dad g of este injectivU., atunci 1.50. Da,cU. f
~i

.f este injectivii.. g slut surjective, atunci g of este surjectivi'L.

1.51. DactL g o f este surjectivtL, atunci g este surjectivil..

1.52. Dar)L 1 !)i g sint bijective, at unci g of este bijectivi'\..

1.::ia. Jhci'L
1.51:. Fie

g o.f estc bij ect ivi'L, atnnci

g: X
-+

1 cstc injectivtL
2m
2m -

~i

g est' snrjcetivi:l.

1,

~'

.) f \II =
. 'I ( 11 ) --=

Jm .clac11 n = lm (hca n =

1,

m E

.i\',

1m (hci't n = ~m { 2(2m -,- 1 ), dad n

= 2m - 1, mEN.

1.55. Fie X # 0 ~i &(X) 3 cp E ~ (X), bijectiva a.l. de echivalenti1.

<=>

= =

{flf: X
cp- 1
o

--+ X}. Pentruf, g E $F"(X) scriem f"' g <=> g o cp. Sa se arate ca , ~ " este re1a~ie

1.56. Fie X # 0, A, B E ~(X). :Multimilc A ~ in se munesc cchipotent e (sau au aceea~i putere) <=> f: A ~ D bijectie. Vom flcrie A ~ U <=>A ~i ll flint echipotente. Rela~ia , ~" este o relatie de echivalenya. 1.57. Fie X o multime finiti1 ,;i f : X -+ X. Srt se arate ca au loc echivaJen~ele urmrLtOale : , ,

f este surjectiva -= f c~:~te inject.iva. (ii) f este injectiva -= f bijectiva.

(i)
~i

1.53. Fi<> X o mul~ime finita ~if, g :X g sint bijective.

--+

X. Dadi f

g este bijectivU., atunci

f
_~.1.
-C)

1.59. Fie X ~i Y dona multimi numarabile. Atunci X

Y esLe numarabila.

1.60. sa, se arate ca mul~imil e N, 2N = {2n in E N}, 2X - 1 = {2n -1 \n E N}, Z, N 2 , Z 2 ~i Q sint echipotente. 1.61. Fie Xu X 2 ,
. .. ,

X., ... un ~ir de multimi nmua.r ab ilc . .Atunei U X,

tt EN

este numarabila (reuniunea unei familii nun,1arabile c1e cste o mul~ime numarabila).
1.62. Sa se arate ci"L mul~imile ] 0, 1[, ]a, b[(a. < b) dar nu sint numarabile. 1.63. Fie X # 0
~i ~i

mul~imi

nnmarabile

U r.1nt ee:hipot,cnte,

E ~(X).

Functia ':fA: X
E A llaca x = A (x

U,

'l.~( cr) = {1, dae~L x

o,

CA l

se

nume~te

func1;ia caracteristidi, a nmltimii A. Sa se arate ca :

= 0( ) ('I 0 (x)

1. 'l 0 (

O, V

.1

E X);

2. ~x( )

1 (~x(x)

1, V x E X ) ;

3. 'leA( )= 1 - 'l:A( );
4. ':Ann( )

P. - .

5. ':fvn( )

= =

':fA( ) ':fs ( ) ; 'lA( ) - 'lAnB( ).

1.64. Fie X #0. Notam !n particular 2N ,.., n.

zx =

{'XA( ) \A

~(X)}.

Sa se arate a ~(X ) "'

zx.

1.65. Fie X # 0. Notam SF (X; U ) = {f \f: X-+ ll}, Dacit f, g E Sf(X; R) no tam

:s;; g

=-

(f(x) :s;; g( x), V x E X.

Multimea (&'"(X ; R ), :s;;) estc ordonata dar nu este total ordonata.

1.66. Fie (R, :s;;) .,i f : R --+ H. Daca f este strict crescatoare, atunci f est.e injectiva. Si':'t se dea un excmplu de fun ctie f : It --+ U bijectiva care nu este nici crescatoare ~i nici des ere ca to are.
118

2. SPATII METRICE. SPATII NORMATE. TOPOLOGIE METRICA

. Definitia 2.1 . .Fie X i 0. Functia d: X (sau metrid1) pe X dacit ~i numai daca:

M.l: d(x , y) - 0
M.2. d(.v, y)

x X

-+

Jl sc numete distan~a

-= x

y;

d(y, x) , V x, y EX:

M.3. d(x , z) ,:: d( x, y)

+ d(y,

z), V x, y, z E X.

Perechea (X, rl) se numc~te spa~iu metric. Daci'i. (X, cl) este un spa. ~iu metric, atunci d(x, y)?: 0, V x , y EX .

\ II : X -+ J.t se nume~te norma pe X dad ~i. numai. daca: N.l. II X I = 0 >X= Ox ; N .2 . !i rXX il = 1 (/. 1-ii .v !j, V (/. E K ~i V x E X; N.3. lix+ y l < li x !I +IIYII , V x, y E X. Perechea (X, li ;;) se nume:;ti;e spat-iu normat . Daca (X, II II) cste un spaifiu normat, atunci li x II ?: 0, V m EX. D aca (X, I ill este un spaifiu normat, atunci func~ia d: X x X
d( a.', y)

DefiniJ'ia .2 ..'2. Fie X un

K-spa~iu

vectorial (liniar) real sau complex. Functia

-+

R,

= i! :r -

1 , v x, y E x,

este o metrica pe X (rnetrica indusa de norma). Deci orice spatiu nomat este un spatiu metric.

DeFnitia 2.3. Fie X un K - spa~in vectorial real sau complex. Funcyia

( , ): X

x X

-+

se

nume.~te

produs scalar daci1 l')i numai daca :

~i. ( x,

P .l. (:r, x)?: 0, V :c E X

P .2. (x, y)

::r)

-= :r =
= n, =

0.,;

= (y, .x), v ::r, y = (y, x),

:~.

EX, cind K

(x, y)
P .3. (x

V x, !f EX, cind K

C;

+ y,

z) = (x, z)

+ (y,
E

z), V a:-, y, z EX;

P A. ( :x.r, y ) =

(.r, y), V a

.K,

V x, !I E X.

X ; R)

Pcrechea (X, ( , )) se numef?te spatiu inzestrat cu un produs scalar. Daca dim X <! oo, at unci (X, ( , )) se nume~te spatiu euclidian.

TMrema 2.4. Fie (X, ( , )) un este adevarata relatia

spa~, iu

inzestrat cu un prodm; scalar. At unci

este e nici

(numi ta inegalitatea Schwarz - Cauchy - Bu.uiakovski).

Tcorema 2.5- F ie (X, .At uuei tunc1h 11 \\ : X -+

<, ),

un R paFu inzcstrat cu un prodm; sealar

l! x 1\ = V ( a:, x ) , este o
norm~L

V:.c EX

pe X, norma indus:1 p c produsul fica lar . :in acest caz: perechea (X, II . 1\), ~e nume~ te spatiu prehil her tian. Fie (X, d) un spa~iu m et n e.
~i

D efinipia 2.6 . F ie x 0 E X

>

0 . Mul~im e a

B ,(:lP)

=
r

{x jx EX , 1l( x , x 0 )

<
r.

r}

se

nume~te

sfer a

dcschi !'l ~L

de centru x 0 f:< i

ue r!-tza

D ej?"nitia 2.7. Fie x 0

E ~" ,

> 0 . ::\[ult.imea

se

nume~te

sfera

inchis ~t

de rentru

;1 0

~i

de raza

1' .

D efinitia 2.8. Fie D c X .

1) Daca D = 0, atunci D se
nu me ~ Le

mul1.imc deRd 1isiL

v XED,

2) Daca D # 0, a.tunei n se nume~te multime de:::d1i sa daci'L ~i uumai daf'il, 3rx > 0 a.l. Brx (x) c n. No t am
--: =

{D i n

X - deschisa]

famili a multimilor deschiRe din R p atiul metric (X , d ). Teorema 2.9. P amili!-t --: de 111ultimi desebise sa t iKfacc mmatoan:lP conc1i tii :
(T.1) X, 0
E "t';

(T.2) v Du .. . , D,.
(T. 3) V (D ,);e T, D 1 E

E "t' => H l
'!' '

n . . . n n ,, E
iE I

--: ;
.-.

Vi E I "# 0 =>

U D; E

D (j inipia 2.10. Fie X "# 0 ~i " c ~( X ) . Familia, -:- d e mbmulti 1i ale lui X sc nu.mel}te topologie pe X llaca ~i n umai daci:i satisface condiyiile '1\ , T 2 ~i T 3 din t eorema 2.9. Perechea (X, -:- ) sc m m 1 ~tc sp :ottiu topologic. Def i ni ji a 3.11 . Fie (X, d) spa\.iu metr ic , " topologia [metr ica M:ultimea F se nume~te inchi::;a d ae<1 ~i numai dac8. GF E --: . N oUim 8f = {F iF c X incbi;>a} .
C F.1) 0, X ESi ;
(:B'.2) \/ F 11
. . ,

~i

F c X.

Tcor<!ma 2.1 :.-.. }'mllili ~1, &" de nntl{imi ill chise satii'faC'I' nnr:iltoarele condit ii :

Fm E 0f

=>

F\

U F2 U
=>

. U F,, E SF ;
iE /

(F.3) v (
_,------.( ~)

' i)i e /

F, E g , viE! "'0

n Ft E SF .

In continuur Yom consiclem (X,-;- ) un sp~\;iu topologic.

Definifia 2.13. Fie x 0 E X ~i V c X. Mul~irnea V se numc~te vecinatate a lui x0 daca ~i numai daca 3 D E " a.i. x 0 E D 1\ D c V.

Notarn "\"(xO) = {Y 1r c X vecinatate a lui xo} . Tcorcma 2.14. MuWmea "'f(a::O) satisface urmatoarele
(V.l ) x
0 E \ ,

condi~ii:

\;/
E

V
~

"\"(x0 );
~i

(V.2 ) daca V

(x 0 )

V1 ==> V1
==>

"\~(x 0 )

(V.3) da c:L Vl, ... ,

y"' E '1'(x0)

"' v, n
i=i

E "\~( xD)

(V.-1 1 d.aca
~i

\ .E "'{'(j; 0 ),

atunci exista W

"\"(x 0 ) a.i. V E ~ (y), p entru V y E W.

D Pfinifi(~ 2.15. Fie A c X. Puuctul x E A se 1mme~te interior lui A daca numai daca. A E ~( x ) . Multi mea punctelor interioare lui A sc nume~te interiorullui A ~i se noteaza A sau I nt . .A. E...-id nt A c .A.

lui A.dad

D efinitia 2.16. Fie A c X. Punctul x ( X se nume~te aderent (limita) ~i numai daca V V E '1'(m), \' n A =1= 0.
nume~te

1\Iultimca punctelor aderente lui A se t;;i se r:u teaz:1 prin ~\. E\riJ.ent A c A.
0
~

inchiderea sau

aderen~a

lui A

D l'jillifia 2.17. Fie A c X ~i x 0 E X. Punctul x sc nume~te exterior lui A

daca. ~i numai daca x E CA. Mult imea punctelor exterioal'e lui A se nume~te exteriorullui A ~i se noteaza prin Ext . A.
D efini{ia 2.18. Fie .\ c X ~i x E X. Punctul x sc nume~te frontiera pentru A daca ~i. nnmai daci:1 x nu este nici interior ~i nici exterior lui A. Mult imea punctelor frontiera pentru A se nume~te frontiera lui A ~i se noteaza iJA sau Fr. A.

D(} in i(ia 2.1!). li'ie A c X ~ i m E X . .Puuctul .cc se numc~te de acumulare pentl H .\ dac:1 f3i numai daca V V E "\~(m), ( \' n A)"'{x} =J 0 . fLllt itnea punctf'lo(de acurnulare pentru A sc nume~te mul~imea derivata t;;i se not ea,zii A'. EYi<lent ca. A' c X.
D e.finitia 2 .20. Pie .\.
c

al mnlt im ii A dacii
c

~i

numai

X f')i x E A. Etementul x se nume.:te punct izolat d ~Lca. 3 \' 0 E '1'(m) a.l. V0 n A = {x} .

X.

~i.

n umai

Drf inifi a 2.~1. l~'ie Au A 2 c X . Mul~imile A1 ~i A2 se numesc <'para,te da.ca daC~1 exist~1 Dl, n:l E 't" n,.i.

tii :

DejinifirL 2 .22. Fie ~\ c X. 1\Iul~imea A se numC'~te neconexar daca. ~i numai daca e:s:ii>ta .\ 1 =J 0 =J .\ 2 sepamte a.i. A = A1 u A 2 1\Iultimea A e numef')te conexrt dac~L J:!i numai tlacrt nu estc neconexa. Dejinitia 2.23. I'ie A c X. : \Iultimea A sc nume~te mii.rginita daca daca e:s:i:-;U m0 EX !ii JI > 0 a.i. A c B.11 [.x:o]. se
nn me~tc mrugil~ita

~i

numai

D ejin i,tia 2.2-. :Fie(, d) un spa(iiu metric ~if : X ---7 Yo func~ie . Functia f daea ~i numai daca j(X) c Y es!ie m arginita.

Definitia 2.25. Fie X un K - spatiu Yectorial (real 8au complex) l}i x, y EX.
Mul~imea

d :-.

[x, y] = {z, \z 1 E X, z1 = x

+ t(y

x) = ty

+ (1 -

t)x, t E [0, 1]}

se nume~te segment dete1minat de elementele X ~i y. 0 mul~i me A c X se nume~te con~exa daca ~i numai daca
[ x , y] c A, V x, yeA

2.1:.. -

Fie A c X ronvexa. Func\ia f: A --+ U se nunw~te conn'x~t [roncavr~] dad\ ~i numai dad pentru orice x, yeA ~i orice t E [0, 1] a\em

+ (1 [j(tx + (1 f(tx

t )y) ~ t f( :r)

t)y) ~

+ (1 - t)f\!J ) t J( ;r) + (1 - t) j(y )].

~i
X1 c X

Definitia 2.26. :Fie (X, d ) un !;pa,iu metric, -r - 1o-r:o1ogia met1id\ :Mul1in t a X 1 t::e numE~1 e clt m:a 1n X clad1 ~i numai daca
X~ = X.

Definitia 2.27 . Spa~iul metric (X , d) 'Be nume~te separabil daca l}i .oumai daca exist~~ X 1 c: X numarabila, densa in X.
Sa se arate ca functme de mai jos sint metrice (distante)
2.1. d: R x Jl --+ ll , (l(x, y) = ',arctg.v - arc1gy \. 2.2. d: R x R --+ ll , d( x, y)
.

=I\ 1 +X \X\ I

y I + \y\

[12.3. c1: (]0,

+ oo[)

->-

R, d( x, y) = I ln x - lny \.
X

2.4. Fie X #- 11
2.5. d
'

l}l d: X

_
- >-

U, r1(.x:, y) =
u

{o

claca :r = y
X

' :1, uac~

#- !I

2.17.
1 :

fi X Jl." --+ Jl., (ll( x , y ) = ~ i.lh - y., \, X---:- (.1'u ... ,

k= l

Xn) 1

y = (Yu ... , y,)

R ".
= (
k~ l

2.6.

1l p :

ll." >< ll" --> R , c7 v (.r, y)

, a' 1 . -. :11 1

/~'

) liP p

>

1.

sint

2.7. iloo: lt" X Il"--+ R , doo (x, y) = max. { \xk. - Yk \, k = 1, ... , n}.
2.8. a/: R" X R" -+ R, cl'(x, y) =
k ~l 1

J'k - !/A I . + \:rt - Yt \

1
= (zu ... , z,.), w =

2.9. d

: 1

C"

C"--+ R, d1 (z, w)

" \ z~;- tck \ , z = ~

k 1

l22

2.10. :s-otam X = (s ) = {(x ,.), eN = x lx n En, Vn E N } ,

. ~ 1 lx,. - Yn (X,. )>Z EN,y = (Yn )neNE X d : X X X. , d( X, y ) = ~ - --I - , X=
11E N~2 "(1

+ IXn- Y ni)J
112 '

2.11. N ot am X = (l2)
d :X X
~

{x = ( Xn)neN I X, E n, Vn E N, :E X~ < CXl} . );

1 1e N

X ~ n,
1 1, Vn

d(x , y )

= (t

2.1 2. :5 o t ~un X = (m) = {z = ( z 11 ),. e ~ i z,. E < :, Vn

E

ne N

(Xn - y,.) 2 )

X = (x,,)n eN, y

= (y,) IIE N EX. E N, 311[ > 0 a.i. I Z n I ~

N}.

d: XxX ~

u, cl( ;~, W ) = sup { I z,. - w,, j ,?~ E ~} , z = (z,.)neN,W = (w,. )ne N E X. 2.13. ~oU'un X = : u ([ a, b]; U )J= U l f: [a, b] -> H marginita} . d : X X X ~ n, d(j, g) =sup { lf (x) - g(x) \,X E [a, b]}, j, g E X.
=

2.1 4. ~~ otam X
d :X d :X

CO ([a, b] ; R ) = {f [f : [ a, b] ~ R continua} . ~

X X ~

H, rl(.f, g) = ma:s:. { \f( x) - g(x) /, x

[a, b]}, j, g

EX.

2.15. SoUm X

= (;1 ([a, b] ; TI ) =

Ul.f : [ a, b]

n, f

~if' continue}
~ E[a,b ]

X X ~

U, d(j, g) = max [f( x ) - g( x ) I + m ax [f'( x ) - g'( x ) \,

,. E (tt,b ]

j, g E X.
2.16. Fie (X k, di.:), k
= 1. .. . , n sp atii
II

1netrice ~ i X

X1 ~

...

X X ,. . .A.tunci

1 ) cl: X X X -> R. fl (x . y ) =

~ l1.(J.'1, ?fr.) .1 '

k =l

= (.r1... . ,

.1. ),

CIJu ., .'I n) E X.
"

2 ) doo : X X X ...... H, d, (.r, y ) = max {cl,( .c~.: , .1/i.:), k = 1, ... , n},

3) ll;; : X X X --'? H , 1 l ;, (.r, y ) sin L metrice p e X .

~ (df (.r1,
k ' I

yk) )

\1 / 11

>

1,

2.17. l!'ie (X, d ) m1 spatin metric. Atun ci

,.X X 1 ) d1 . '\..
-.,.. '

], rl1 ( ..( ' "' ' .'I ) =

l

2) d~ : X X X =>

3) (]3 : . X sint metricr pe X.

n, rl(z rC, y ) = X => n, cl3(:r , y ) = tl" (x , y ),

+ d(.r , y ) ' ln(1 + rl (x , y) ),

1
et:

cl(:1, y )

E ]0, 1[, ::r: , y E X,

2.18.
1 ) :r

s:t
=

se C;tlculezt' tlist.anta in X = (s) [e x:. 2.10] clintre ~irurile:

(;r,,

1 )n EN , !I

=
11

( !), =

+ (. 2

1 )"- 1 )
--

'
u (n + 1)

nE N

2) X= (x,. = 1

+ (- 1) )nE l\ ,

y = (Y n = 1 -

( - 1-2- ).,EN

2.19. Sa se calculeze distanta in X = (1 2 ) [ex. 2.11] clintre t;'irurile:

X

(
(

Xn

= -

1)
1l

nEN

, Y =
,

(y,. =
(

n(n

1 + )
1)
11

uEN

2.20. Si:i. se calc:ulcze distanta in X= (m), [ex. 2.12] dintre ~iruri1e:

1 1 +(- 1)
- 1 )

2.:.. 2:

1)

X 11

= -

1L

11EN

Y=

Yn =

1L

nE N

2) x =

( y,. = x,. = cos( nn )) , y = 1~ 11EN (

=--::

1~

+ 1 . 111 . (n
11,

;: ) ) . 2 nE N

2.:.
2 ..

2.21. Sa . e cakuleze disianta in :S:

functiile:
1) J(x)

)f (

LO, 1],

H ),[e x. 2. L3] dini.H

x , g( x)

eX -

1, x

[0, 1];

.,
x 2, X E
[0, 1 /2 ]
X

0,
2) J(x) =

X E

[0, 1 /2] ,
E

1, X

] 1, 1] 2

' [!( X) = { X,

E]

1]

2.22. Sa se calculeze distanta in CO ([a, b]; U), [ex. 2.J4.], 1ladi:

1) f(x)

xc-x, g(x)

O, x

[0, 2];
E

2) f( x) = sin 2x, g(x) = sinx, x

3) f( x)

[0, ;:/2];

= =

x , g( x)

ln x, x
x 3, x

[c-1, e]; [0, 1 ] ;

J' E

4) f(x)

x 2 , g(x)

~ J,.(x) = o)

sin n x
1t 2

, g( x) = 0,

[0, ~c];
. [0, 2~c].

f'in(n 2 x) 6) f,. ({1') = - - , g( x) = O, :r n

2.23. Sa sc calcule7:e uistan1,r~ in C1 ([a, 7J]; 1\). [ex . 2.15], dac;:

1) j(x)

x , g( x)

lnx, x
J.' 1
3

E E

[e-1, e]; [0, 1) i

E

2) j(X) = X2, [/(.!') =

3) f(x) =sin-~ , g (J:) = 0, x n 4)

[0, ~c); [0, """].

~

(x)

cos(nx) n + , g( x) 2 1

0, x

i1. 24

Sa se stabileasca daca funcyiile de mai jos sint norme :

11

2.24. 1\ 111 : R"--+ R, IIXI\1 = I; lx .. l, x =(xu ... ,

k=J

X 11 )

E 11"

2.25. 1\ 1\, : 11"--+ 11, II XI\,=

c~l

lx., l"

t"'
, X

X=

(xu ... , x,. ) E 11".

X=

2.26. 11 1\oo : 11" --+

9 '"' 2,.. i.

n, IIJ,' lloo = max. { lxt I, k =

9 (X )

1, ... , n},
: X,.

(xl, ... , x,.)E R".

9: R" --+ Jt

~ = .l.J

k~J

lx, l

l.r... I

= (X 1,

) E R"

2.23. 1\ 11 : C"

->

n, 1\z II = ( /,~) !z~ I 2 }

2 ' ,

z = (zv ... , z/1) E C".

2.29. X = C0 ([a., b]: 11 ), ll llsul' : X--+ H,

!If llsup =SUp { lj( X) 1 ,

2.30. X - ca la exe1 ci\iul 2.29 ~ i
b

a'

E [ a, b]}.
->

1'1 : X

n,

ilf ll1 = Fie .)li,.

(TI)

( )1,> )f2 (x ) dx . .
a

o bi~n uiHi de spatiu vectorial real

={A lA =

(a;, )J <i, <.j ,

~II) a ,j E n, 1:,} = 1. ... , n} cu structura f;'i il 11.: : ;;lli,(H) --+ n, k = 1, ... , 6.

2.31.

I!A 1 ! 1 = max I!Ax II = max. I!Ax 11.

JJX JJ <!
11

JJxJi= l

2.32. IIA 1\2 = I; laij I

i ,j= 1

2.33. IIA lb =

i,~J a

"

21

)1;2

= (tr. (A TA))112

11

2.3-1. IIA 1!4 = max ~ lao I

l.;i..:; .. j=J
II

2.35. IIA 1\5 = max I; laii I

!~]<;11

= l

2.36. II A 11 6

= max !au I
l..:;i ,j..:; ,

2.37. SK f'c :ua1c d1 n01mcle

II ;l, '" =
~

1, ... , 5

Ycrifica relatia

II A" lk

( II A lid".

2.33. Sa se calculeze IIA 1! 1 , k = 1, .. . , 6, daci1 A = ( _

~ ~}
125

2.39. Fie (X~", I II~:) k = 1, .. ., n, n-spatii vectoriale normate pe Le corp K. Multimea X = X1 x ... x Xn e te un K-spatiu vectorial, unde
x

acela~t

+y

(x1 + Yu

... , x ,.

+ y,.) ,

cc

K, :c = ( x u ... , Xn), ?f = (?/u ... , ?/n) Funcyiile

11 11 1' : X-+

E X.

n,

ll xllp =

" )1/P (~I u .r,, !l ~ 'p

~ 1,

i: lloo ; X-+ ll, llr ll "" = max { IIJh llt,

sint norme pe X.
2.40. Fie X ~i Y, K - spayii vectori<1le, (Y, o aplicatie liniara ~ i injectiva. Atunci II llr : X

k = 1, ... , n}
~if:

II ~~ v) spatiu normat
""""*

X_,,.. Y

l! x li t = l f( x ) l v
exte norma in X. Este necesa,r ca f sa fie
injectiva~

2.41. Fie X = (c) = {z = (z,.),eN I (z,.),.eN convergent} cu sLructma de spa\.iu vectorial complex. Sa se ara te ca functia II II : X --+ n liz II =-c sup lz,. I, este o
EN

norma pe X. Sa se calculeze liz 11 , daca z = (z,.),e;o; , ::,. = i"

+ ... + sin ~) 2n

(s in n + l
-r-

+
(i

, Vn E N.

2.42. Fie~ (n,, [0, 1]; ll ) - spatiul vectorial real al functiilor polinoniale de grad eel mult n, definite pe [0, 1] ~i cu valori In ll. Sa se arate ca functia 11 11 : !(n,[0,1]; U ) """-* H , llxll = max[max. lx(kl(( t) l], V(x)( )E~(n,[O,l]; H)
O<; k.;n tE [O, ! [

este o norma (prin x(<l( .) s-a notat derivata cle ordinul k) . Sa se calculezc llxil , daca {l' (l) = t5 - 4t 4 - 2t 3 + 1 E ~ (5, [0, 1]; ll )
2.43 . .Fie A E Slll.,. (ll) o matrice simetrica pozitiv - definitrL.

e 1 u

(i) Sa se arate ca functia

<,

)A : nn X R"--+
O;; ~r;x 1 ,

n,
e teo

(x, y)A

" = ~
i ,j= l

x , y E R",

este, un produs scalar (interior) in U ". In particular daca A = I (matricea unitatc), atunci se obi~nuit din ll.". (ii) Functia :1 11" :I\"--+ U ",

ob~ine

proclusul r;calar

llr t\ A = (
este o norma ln. H ".
[26

' i,j.= l

1/ 2

a u X; x 1 )

(iii) Pentru A = (

IJx IIA ~i IIYIIA.

(iv)

3 1 ) , x = (1, - 1), y = (2, 2) .1 2

s~~

se calcule?-e (x,

y)';~

Sa se arate a~ 1 ~ a;i (tjj, i,j = 1, .. ., n.

2.4~. Notfun X = CJ ([a., b]; R) = {f jf: [a, b]-+ U integrahila Riemann}, cu structura de spatiu vectorial real ~i fie aplicatia biliniara
? : X X X -+ ll, cp(j, g)

= ~
[" ,b[

f(x)"g(x) dx .

(i) Bstc aceasta funqic un prouus scalar ? (ii ) ~rL se aratc ca dadt 2 ([a, b]; H ) !'e inloeuir~te cu CO([a, b]; ll ) atunci aplicatia 9 estc un produ s scalar not-at ( , \, iar functia ~! 1!1 : CO ([ a, b]; ll ) ----+ H, V l!1 = V < f, f> este o norma pe CO ([a, b]; R ). (iii ) Sa se arate crt functia l71 : CO ( [rt, b]; ll)
cll(f, g)

x CO ([a,

b]; R)

----+

R~.

= ,,f -

!1 ll1

este o metric-ape CO ([a, b]; Jl ).

(iv) Sa se arate d

functiile

1, co~x, sin:r, ... , cos (n.1), sin(nx) , ... ,

[ - -;.,it]

formeaza un ~ir de funct,ii ortogonale. Sa se calcleze d1 (j,., f m) .

2.4:-J. Fie p E C ([a., b]; H+) o functie fixata.

(i) SrL se arnte ca functia ( , )p : C ([a, b] ;U)
0

X c o ([a, b];

R) ----+ R,

1)

( j , g) p =

p(x)f(.x) g( x) d x,

f,

CO ([a , b]; U )
B )----+ ll

este ll11Jnodus scal:u (cu poude1ea p) ~i di

11 11 :0 ([a, b];
1/ 2 )

p(x) f2 (x) dx

este o norma pe t:o ([a, b]; U ). (ii) Sa se amte ca <fn, f~~~> = O, ( gn, g,.) = O, daca n # 111, n, m E N ~i (j,., g" ) = O, Vn E N, undef"( .T) = cos(n arccoE<x), Y n,(o:)=sin (n arccos x), p (x)= tar

Vl (iii)

-=== , x2
~r~

.l'E

[ - 1, J].

se
1
ll"

, daca m # n
, dadt m =

n,

unde P,.( x ). = - - 2" n!

dx"

[(x 2

1)"], a-'

E [ ~ 1,

1].

i27

2.46. SeJconsidera

func~ia

( , ) : C1 ([a, b]; R )

C1([a, b]; R ) --+ R

(f, g)1

~ [f(x) g( x) + f'( x) g'( x) ] d x .

d(.\. B

(i) Sa se)l,rate ca ( , ) 1 este un produs scalar ~i ca. fuuc~iaj

b

llflh =
i

V <J,f> en ( ~ crcx):+-f'
a

(x)J

ax y1 ~
~

esl!e o norma pe t: 1 ([a, b]; lt ).

= sin(mx),

(ii) Sa se calculeze distanta clintre func~iile f(x) m, n EN, x E [ -n:, n:] (d1 (f, !J) = IIJ- g\IS'
=

cosnx,

~i

g"'(:c) J =

ae uncle =o Fie Linchi e. 2.:H.

(i) B,

2.47. Fie X

{fl f

C1 ( [0, 1]; R ), f(O) = 0}. Sa se arate ca

func ~ia

( , ):X X X--+

R,l(f, g)= =~
; 0

f'(x) g'( x) dx,

este un prouus scalar.] 2.48. Fie (Z 2) tura de

spa~iu
!,tseN

= {z = (z )neN I z,.E

C, Vn E N ~i ~ jz,.\ 2 convergenta} cu strucueN

vectorial complex. Sa se arate ca :

Z11W,.

2.52. -

(i) seria ~

este convergenta pentru orice (z,.),e:-~ ~i (w 11 ),.eNE (Z 2);

2.:i4. -.
2.56. 2.58.

(ii) func~iaJ( , ): (l 2 ) X (Z 2 ) ~ t:, (z, w) = ~

z,.w,.,

este un produs scalar

in (lz);

?tE N

, ED" ~i inmul~irea modulo 2, motata , ". Notam ll" = B x ... x ll - n- termeni . Mul~imea ll" este inzestrata en structura de spatiu vectorial peste corpul B :
x Ei1 y
ct. X
=

II II : (l 2 ) --.. n, 11~ II = V~ z>, este o norma. 2.49. Fie ll = {0, 1} cu structura de corp, cu adunarea modulo, ~,
(iii) functia

notr~ta

2.60. 2.62. 2.64. -

(x1 Ei1 y 11

.. ,

x,.
E

+ y,.)
B" ~i Va.
E

(ct.J\, .. , o:x,.), Vx , y

B.

2.66. G -

(i) Sa se arate ca functia \i

II : B" --+ R

2.68.
2.7 . 2.72.
9 -,_

llx II

~ xk
k= l

"

(numil.rul elemeutelor egale cu 1), e::;te o norma. pc ll".

(ii) S5, se demonst.rezc ca func~ia rl : B" X ll " --+ U,

d(J.' , y) ==

li x EB Y \i ,
=

- I ..t.
") - .

-' .

este o metrica pe B" (numit:i. distanta Ha,mming).

(iii) Sa se determine y = (0, 1, 1 1 0, 0, 1) E B 6
di stan~a

d((.r. ~

H amming dintre x

(1, 0, 1, 0, 1, 0)

~i

128

2.3-0. Fie (R", II !') - cu norma euclidiana. Pentru A c R" inchi e ~i nevide, notam :
il*(x, A) = inf { \\X- y \\ , yEA}, Vx E n ,

~i

B c

ll*{B, A) =sup {d*(x, A), xe D},

d(A, B) = max {d* (B, A), d (_\, D)} .

a se arate cad: ~ 0 X ~ 0 --1- R este o metricii, (met rica. Pompej u -Hausdorff ) unde 5f' 0 este familia mul~imilor n evide ~ i inchise din R ". Fie (X, d) un spaFu metric, -. topologia metrica l}i 5 familia mul~imilo11 inchi e. 2.:H. Sa se arate ca
(i) Br(x)e-r, (ii) Dr[x]ef',

VxeX Vx eX

~i

Vr>O;
0;

l}i Vr';;;

(iii) Br (x) c (iv)

n,

[x] ' Vx E X ~i

vr
v

>0;

n,, (x)

c n,.( x) ' Vx EX ~i

0 <rl ~r2;

(v) D,,[x] c B,.[x], Vx eX ~ i V 0 ~r1 ~ r 2

Fie A,B c X.
2.52. A c B 2.54.

= A c B.
.--=--.. = A n B.

. 2.53. A u B c
2.55.

A u B.

,...-.,..

A n :8
E 't"

AU D. De A
DE-r

2.56. A
2.58.

~A =

A.

2.57. A c B 2.59.

=A

B.
A.
cA.

Au B=
A= nF.
F=>A

Au B.

A n B :::>
E

A n B.

2.66.

2.61. A

~ -~ A =

FE '

2.62. x A ~ x e Ext A. 2.G4. A e .. 2.66.

~
0

2.63. A e 8f 0.

~a A

A n

aA=

2.6:J. A n aA = 2.67. 2.71.

A.

ci = eli,
E Sf
>

CA = GA.

2.68 . \

A' c A.

2.69. G E 't' /\ F E 5

= G""F E

't" .

2.70. aA c aA. 2.72. a( _ \ u ll) c aA u

a:\

aA.

an.

2.73. A 2.75.

nB=

= a(A u B) = aA u aB.
=

2.7.{. (.\ u R)' = A' u B'. 2.76. Fie (X, cl),

lt(( x , y), (x11 y1 ))
~i

A' = A'. X = ((x, 0) I x e ll} u {(x, y) I x 2 + y 2

x1) 2

1},
0)) =F

= Ve x -

+ (y

- y1 )2. Sa se arate ca B1{ (0,

=F B1 [(0, 0)].
129

2.77. F ie A. 2.73. F ie

= ] 1 - _1 ' 2
n
n

+ 1n

[ c H, n

1'1 . 8rL

Re

ar ate ca n A,. = [1,2 ].

"EN

n, = [-1 - , 3 -

1 n

-]c
-:'}.

H , nE X.
~i

sa,

sear ate cit UH,.=]0,3[.

"EN

2.79. :Fie (X , -r) un spa.t iu t opologic

-r1

X1 c X . NoUim
~i

= {D1 ID1 = D n Xu VD E
-r 1 ),

Si'i:e a r a,tc ci='t -: 1 <ste o 10JlOlogie IJe X1

=

(X u -r1 ) este un spatiu t opolog ic.

2.30. F ie (X u
ell =

(X 2 , -r 2 ) 8pa1 ii t op ologice ~i X

X 1 X X 2 ~ot.am

{G

x 1 X x 2

IG =

])1 X

Dz,

1)1 E . 1, )j 2 E
E

7z},

, = {n
S~t

c X1

x X2 1 n =

iE I

Gl,

r.i E .:t>, i

I}.

se

sa, se pl'('Ci;~;eze

ar::~Jte

d 'este o topologie pe X , iar (X , -r) <>ste spati n topoln~ic. daca mult im ile de mai jOS SJl1t COll<'X<', ('Oll\'t'Xf', Jl1~trg inite,

inchise : 2.81. A = {(x, y) 11 ,:;:; x 2

2.8:1. A = {(x , y) I X
2 .3~. A =
E

+y

2 ,:;:;

9} c 11.2. 2.1'12. A
E

{(.r, y ) x y > 0} :::: R 2

[1, 2] u [3, ], y
,;:;.T 2 -

[0, l] u [2, .)]} c H 2

{(.1', y) ! 0 ,;:;y
{

5x
1{2

+ 6}
c IP.

c lt2.

2.3.J. A = 2.36. A
) ..... a o 3 -\

( x, y, z)

1 l .. - ,:;:; -,y2 +
1

, .c,

a-

?-

b? +- ; - . c2 2

;:-2

,:;:;

1 c 1P .

= = =

{ (x , y, z) I ~ 2 > x 2
2

2.U7 .\ = {(.r, y, z) 1 z > x

r~3 1 l""'

+ .1J + y\

+ y > 1}
0

H 3

~ ._,. -:< . .; : ; ~:uo :--,"" ::::

r.. /-1}

2.90 .\

{x

(.l'u .. : .r,.) I ~ x,,,:;:; ] } c H".

k= l

"

:.UH. :\
:t~2.

= {x =

(x" . . . , .'t ,) l ~ aux;,:;:; b1, i

i
1

II

= i, . . ., 111} cH ".

I ;). 2.93. Sa se arate c;~, Q2 este dens(L in (L V, 11 !J) ( 'I :: - n ol'm a udidi2..ni1). 2.M. Sa se ::~Jr atf' lit (U, I I) ~i (1!2, ;: i:) slnt sepa.rahil0.
Sa Fie aratc c::-o Q este densi1 in (H, 2.9r>. F ie (X, 11 11 ) u n spatiu normat . S;'L se a.rat<> c~t norma este o fuuctie conYexa.
1

:X-> R
~i

2.96. Fie X un spatiu vectorial real. Functia p :X -> H ,;u IJlini ,u;! clad numai clac~"
(1 ) p(x

+ y)

,;:; p( .'l.')

+ p(y),

'v'x, y

E:

X; (subaditi\a)

sa

i.p( x), 'v'/, > 0 r;;i 'v' x E X (pozitiv-omog:ena) se ::~Jrai.e d p( ) este o functic connxa.
(~) p(l.o:) =

130

2.97. T!'ic X un spatiu vectorial rPal. Functia p :X ->- n se numel}te seminorma daci:t :}i numai (1aei1

(1 ) p(x

+ y)

< p( x)

+ p (y),
func~ie

V .1. y c X (s uha.diti\i"t)
~ji

(2) p(!,x) =

l"- 1 p (.L'), V /, c H

V J:: E X.

Sa se arate ci1 p( ) cste o

convexi1.
~i

2.98. Fie X un spayiu vectorial real sau complex linian1 . Sa se arate ca 11 :X --.. n,
p( x) =

f: X

-+

n.o

aplicatie

lf( x)

i,

Vx E X,

este o (,;eminorma)

func~ie

conve:xiL

2.9~). Fief : I c H -+ U (I interval) de dona ori derivabila pe I. Sa se arate ca dad\ f"(x) ;:.. o, V.x; E I, atunci f este convexa. Sa se arate inegalitaWe :

1)

..

x +y )" -

x"

+ y" ,
2

Vx, y

U+

~i

V n

N.

2) In ( x

+ !J) ~
2

x ln x x+y

+ _jf___ ln y,
x+JJ

Vx, y E ]0, oo[ .

2.100. Fie A E ~)1\.,.( R) o matrice simetrica semipozitiv definita ~i p E ll" un vector constant. Sa se arate ca functia f: It" --+ It, f( x) = x .A_T x +- (p, x) , x = (x11 . . , x,.) este convexa.

3.

~IRURI

TN SPATII METRICE

Nota,m cu (X, cl) un spatiu metric. Definitia 3.1. Se nume~te ~ir de puncte din X orice func vie 8 : N -+ X . Elementul 8(n) = x,. E X, n EN se nume~te termenul general al ~irului. ~irul 8: N -+ X se notea.za prin (x 11 )ne~ :M:ultimea 8(N) c X se noteaza prin {x,.}neN Definijicb 3.2. ~ irul (.'E,.k::N din spatiul metric (X, d) se nume~te marginit daci~ ~i numai daci:t, multimea {x,.}"eN este marginita . Daca (X, 11 11 ) este un spatiu normat, afirmatia ,~irul (x 1,),. e~ este marginit" este echivalenta cu afirmatia" 3.M > 0, a.i. llx,.[J < M, Vn EN. Dcfinitia 3.3. Fie (.:u )neN un ~ir din spaviul metric (X, cl). Elementul x 0 EX se nume~te punct limita pentru ~ irul considerat daca ~i numai daca orice vccinMate a lui x 0 conyine o infinitate de termeui ai ~irului.
11

D~finitia 3.4 . Fie (x ),.e N un ~ir din spatiul metric (X, cl ). Punctul x 0 EX se nume.) te limita ~irului (x,)neN daca ~i numai daca pentru orice vecin~ttate V E E "'f (x 9 ), exista nv E N a.i.
11

~ ~cr;

X" E

V, Vn ;:.. nv

1u ace"t ~a:r,, f$irul (x ~~L e~ se nume~te convergent c~tre xO ~i se n ot"'tr.:i. ~r:0 = =lim x,. sau :v,. -+ x 0 ~irul (x 1,),e~ se nume~te convergent dac~t ~i !tnlllai daca
n , oo
~

exista x 0 E X~astfel incit ::r,.

-+

xO.

Tcorema 3.5. Fie-(x,.),.eN un ~ir din rele afirmatii sint echivalente:

1) x 0 = lim x,. ;

spa~iul

metric (X, cl) -

~i x 0

EX. Urmatoa-

2) Ve: > 0, 3 n( e:)

N, a.i. Vn

n( e:)

d(x,, x 0 )

< e:.
Pro
floe a

Definifia 3.6. Fie (X,.)ne \ un ~ir din pat-iul metric (X, cl) ~i (nm)m eN un ~ ir din N strict cresditor. E;)irul (y.,,),eK unde Ym=Xn"' ' Vm EN se nume~te sub ~ir al ~irului
~

(x.),.eN

Propozitia 3. 7. Fie (x,.)neN un

1) (Xnm)meK este convergent;
2) lim
Ji -Y OO

~ir

convergent din spatiul metric (X, d) . A.tunci: Atunci

a.,.,. -= lim x,..

t; -t OO

PJ
~hul (x,.) .. eK

Propozi1ia 3.8. Daca atunci el este marginit.

din spatil1l metric (X, d) este convergent,

3n 0 E., Atunci .

Teor1
1) ]J

Teorcma 3.9. Fie (X, 11 11) un K - f:Jlatiu nmmat, (a.,.),eN, (y,.)neN doua ~iruri din X ~i ex, ~ E K. Daca a.,. ~a.; 0 y,. ~ y 0 , atlmci ~i1ul (o:a:,.+~Yn)neN = cx(a,),e K+ ~(y,.),eK este convergent ~i

ootre
clttre

IDl

lim (a. x,.

+ ~y,) =
~

a. lim x,.
>1->00

+ ~ limy,..
n->oo

2) D

Tecrema 3.10. Fie (X, li ') llD s1 1atiu nmmat

1 ) Daca

~i (x,.), e:-<

un

~ir

t1in X.

Teor
m~rgini

a.,.

a- 0 , at unci lix, li
~

Ha- 0 11.
E

2) Dadi l!x .. ll 3) Daca x,.

4) x,. ~
a; 0 ~

6, atunci x,.
~ 0., -

0. N a.l. Vn;?; no
~ 0.
~

~ a.; 0 =f.

0.,, atunci e:xisHi no

x,.

=f.

olr.

T( r Urmat
1) (

x,. - x0

]!x,. - x0 II

2 (

0 E X, (cx n)~eN un PrO}lOzitia 3.11. Fie (x,.),;e l\ un ~ir din spa1iul metric (X, d), m ~ir de numere reale pozitive, convergent catre zero . Pn' supunem ca e:xista n 0 EN 0 a.i. Vn ~ n 0 ~ cl( x m m ) ~ex . Atunci x ,. ~ x 0
me~te

Dejinijia 3 .12. Fie (x,.)neN un ~ir din spatiul metric (X, d). E;)irul (a.,)., eN St" nufundamental (Cauchy) dad ~i numai daca
Ve:!> 0, 3n(e:) EN a.i. Vn;?; n(e:)
~i pEN~ d(x~+:~-' x,.)

<

e:.

Tcorema 3.13. Da(a (a,),el'\ este un atunci (x.,.)neN este fundamental.

~ir

convergent din spa\iul metric (X, d),

'feorema 3.1~. Daca (xfi'e N este un ~ir fundamental, atunci (xH), eN este marginit. Teorema 3.15. Daca (x,. ), eN este un ~ir fundamental ~i daca, exista (xm,.)m eN convergent, atunci (x,.),eN este convergent.

Dejinif'ia 3.16. Spatiul metric (X, d) se nume~te complet daca ~i numai dac~ ()rice ~ir fundamental din X este convergent. Daca (X, 11 11) este un spatiu nor-

mat t;.i complet, atunci se nume!}te spa~iu Banach. Daca (X, prehilbertian complet, atunci se numete spa~iu Hilbert.

II II) este un s:patiu

JlRURI IN Rll

Propozitia 3.17. Fie (x,.) .. eN, x,. fio EN a.i.

-t

x 0 Presupunem ca 3 a, bE R, a~ b ~~

Atunci x 0

[a, b].
X,.-ta; 0 ~i

gent,

rrOJlOZitia 3.18. Fie (x,.)neN, 3n 0 EN, a.i. Vn ~n 0 ~a:,.-< y,. .Atunci x 0 ::;:; y0

(y,.) eN, y,.

-t

y0 Presupunem ca

Teorema 3.19. Fie (x,.),.eN un ir din ll.

1) Daca (x,.),eN este crescator clltre marginea sa superioara.
~i

majorat, atunci (x,.)neN este convergent

2) Daca (x,.),eN este descre~cator ~i minmat, atunci (x,.)neN este convergent cAtre marginea sa inferioara.
m~rginit,

Teorema 3.20.. ~ema lui Cesaro). Daca (x,.)neN este un ~ir de numue reaie aiunci exista (x,,..).,,e~'~ conve1gent.
~ir

'JrcHn~ a 3.21~UJjt(l'i'Ul ltii Cc('tl< l.y). Fie (x,.), eN 1m Urmatoai'ele afirmatii s}n echivalente: -

de r.1:mne reale

1) (it',.)"eN este converg\nt; 2) (x,.) .. eN este fUlldamental.

Fie (x,.) .. eN un ~ir de numTe nale malginit. 1\hlltimile A,. = {a:k,k ~ n}, "' EN sint marginite . .Atunci :
i) irul ( ~,.) .. e N, ?!n = inf An, Vn EN este cresditor i marginit superior; ii) l}irul (x,.),eN,
tz. ~ oo

x,.

sup A,. , Vn E N este desCit>SditOl' limiia i-nferioma a

~i

marginit inferior; se noteaza:

iii) lim if,. -= !t se

X, d),
f!1 =lim x,.;

nume~te

~i111lui (a',.),eN ~i

:- este

iv) lim
.. ~ CX)

x.. = x se

nume~te

limita su:perioara a

~imlui (x,.)>~eN i

se noteaza:

v)

daca il'ul ( x,.).. eN nu este marginit supel'ior, atunci lim

" -' CX>

x,.= 4- oo, iar dac~

- daca nor-

~irul

nu este

m~rginit

inferior, atunci lim x,. = - oo.

. ..

()()

13 J

TeOt"ema 3.22. Pic (xn)neN un ~ir de ntunere reate m ii,rginit. Atunci lim X:; . -.eel mai mic punct limit~~,
n-,00

~ x = lim;;, -

eel mai mare punct limita.

= lim x,.

Teorema 3.23. Fie (x 11 )neN un ~ir de nurnere reale mrtrginit. Atuuci .-v = ~i X = lim X II au urmatoarele propriel~lti :
"-oo

1) V c
~)

>

0, 3 11( c) EN, a.i. Vn

O, ~i Vn E. ~' 3 m(c,

;?;

n( c) ==:.

x - c < x ,.;
::~;m( e: , n)
E

Vz

8 ) Vs

> >

11) ;?; ;?;

n, a .l.
n(e:) ==:.

<

.l'

+ e:;

0, 3 n (e:) E X , a.l. Vn
11) ;?;

x + > x,.;
> i i - e:.

Teor~

UrmMoar

4) Vs > 0 , Vn E N, 3 m(r;;,

n, a.i.
tle

X 11,(e:.n)

1) ::
2 ) .r1

Teorema ;). :.!~ . Fie (:c" )ne :-~ un afinnatii sint echivaleu te :
i) ~irul

~ir

11 umen

rcalc miirgini t. Urmltoarele

(x,.),.;N e,;;te converg-e11t.

= lim x,. .

Teo

su1t echiv

ii) lim
" oo

X 11

I>ropozit ia :1.25. Dact'L (x,.)neN ~i (y,.) .. eN si.nt <loui.i ~il'Lll'i de numere reale care \ erifie~1, urmiHoarele conditii :

l
f t

2) ;n

Teort
afirmatii
~

::!) lim (y,. -

.r") = 0,
~i

1) (.:

atunci

~irnrile

(.v,),.e:-. '7i (y,.),.e:; ;;iul convergen le

lim :r,. = tim y,..
n -)>oo

au

aceea~i

limia

u -oo

~ir t;trict lllOJloton ~i nem;\Tg'tnlf.. Dacit t>xisl~t

tropozipa :J. 2G. (Lenw lui 0. Stolz). Fie (x 11 ) 11 eN un

~ir

oaeeeare, (y,.) .. e:-. un

Teor
Urmatoar

liu1

n+l -

L,.
r.

""' 00 .'/11 +1 -

Yn

1)
2)
Tcor

at unci exic;tii litn !1'~ ~i lim ~~~= l im x,.+l- Xn. u >o:J Yn t l-)oco Hn '1 -) 00 Yu+ l - .'lu

I>ropozipa 3.27. Fie

(xn)"e :-., Xn ~ x 0 Atunci

11 ),

;;;irul (!J"),eN !/11

Urm atoar

1 . (.:c1 n

+ .r~ + , ... , + X

e::;te cotl\'ergent

~i

y ,,

~ :1.

i'l'OflOzitia 3.2H. Pie (x 11 )ne N, Xn

> 0,
Xn

Vn EN. Daci1 exisFt

. Xn+l l llll--'
n - oo

at lmci e.xisU lim

ll -,00

w,. V-

~i

l nn '
" 7 00

v-x,. ,.

Xn+ l -= nm -
u-.oo

.T . ~

134

lropozipa 3.29. Fie (xu)nEN, x., >

o,

'in EN. Presupunem

J.

ca

e.xista

. Xn .t-1 111n - - = x,.

1) Da-ci:'L ), < J, atunl'i lim rc,. = 0.

'1 - :'> 00

2) Da6L /, > 1, atunci lim

11 -~ 00

Xn

+ ex:.

~IRURI

IN ( c I I )

Teorcma :J-30. Fie (z ),EN , ;;:,. = x,.

11

+ iy,. E C,

'in EN, z0

= .x0

+ iy 0 E C.

Urmatoa-rele afirma.tii sint echiy alente :

1)
Zn ~ Z

(Ill t:);
~i

2)

:JJ 11 -> .J; 0

y,.

!J 0 (in H).
Zn

TcOl'cma 3.:n. Fie (z,),EN, sint echivalente :

1)
~irul

x,.

+ iy,.,

Vn,. EN. Urmatoarele afirmatii

(zr.)nEN este fundamental (in C);

care

2)

~iruril e (x,.)nEN ~i (y,),EN

sint fu n dameutale (in ll).

E

Teormna 3.32. (Cl'iteriul lui Cauchy) . Fie (z,.),EK, z,. afirmatii sint ec11iYalenie:

C, n

:S. Urmrttoarele

2) (z11 )" EN

~ir

fundrtmelltal.

~IRURI IN (It"' , t IL).

lj X !I=

k~! .12 J

)1/2 ]
.1:0 =

Teorcma 3.33. F ie (:1" )n EN x" = (.T';, .. . , Urma.toarcle a.firma1ji ,.:]nL rchiYa.Jente:

1)
2)
,); n

x;;,),

'in E N,

(tc'], .. . 1 . 1'?,,) E It'".

~ X0

(in U m) i

x~ ~ .r~ (in

H), k

1, ... , m.

Tcorema 3.3{. Fin (.r" )" E:-l, .r" = (J;, ... , .r;;,), 'v' 11 E N. Urmat.oarele afiJma t ii sillt echiYa.lenie :
] ) (.1:"l nE K ~ir furHlamentR,l (in H."' );

:2}

(a; ~' )n E N ~ir

fun<lamen tal (in H), k

J, .. . , m.
F.

Temema 3.:15. (Criteriul lni Ca.u('hy ). Fie (.:r"L E' "' a.;" toare1e aJirma.yii sint echiva.lente :
1) (x")nEN ::;ir conyerg ent ;

H 'n, V n

E= ~. Ur nL~l

2) (x" ),.FN sir l undarnenta1.

135

$1RURI IN (R, I I) .

3.19.

Sa se precizeze daca urmatoarele ~iruri din B, date prin termenul geneal, sint marginite san nu :

3.20.

3.1. x,. = ~ cos(lcoc), oc

k=l

]0, 27t[
3.21.

3.2. x,. 3.3. x,. 3.4. x,.

~ sin(lcoc),
k=l

]0, 27t [

= ~ ( -1)k- 1
k=l

"

cos(koc) , oc E ]-7t, 7tf

3.23.
E ]

~ ( -1).1:-1 sin(lcoc), oc
k=l

"

-7t,

1t [

3.5. x ..
3.6. x ..

= (1

+ ~

= (

+:
2

r+l.
'n

3.24.
3.25. 3.26. 3.27.

3.7.

1 1 x,.= 1 + -+ ... +-Inn. 1 + -11 + ... + 2 n 1

3.8. x,. = 1
..
=

3.28. 3.29.
1
j

E <-1)1=-1. k=l

3.10.

x,.=--+ - - + +n +1 n +2 2t~
=

3.30. '
S!i general

3.11. o:,. 3.12. 3 13

'
:1: 11

1 1 1 1+ V 2 + V3 + ... + V :n.

= }; k-"', oc
k=l

"

< 1 fixat
1 -2!

3.31.

3.32.
1 1!

"

1+

+ .. . + n!
2

3.14. x,. =

n(-tl"

+ 1.
. n7t

3.15. x,.
3.1G.

= (-

1)" n sm

x. =V 1 +V2 + ... +Vn

=

3. 17. x,.

v +v + ... +v
2 2

2
o).

3.18. 136

x,. =Va +Va + ... +V11 , (11~

3.ts. a:.
3.20. a:.

= =

Y1 + 3"11 1 1 - + - + ... + - . 12 22 n,2

1)".

Sa se studieze monotoJ,~ia urmatorelo( ~iruri: 3.21. x. 3.22. x,. 3.23. x. 3.24. x.

= --

3
=

+1
1 1

+ -1- + ... +
3
2

+1

3"

+1

+1

+ ... + -1+2 2" + n

= ----

2+ (-1)"
= (1

+:
+~

3.25. x .. = (1
3.26. x. = 3.27.

r+

r
1

V 1 + V 2 +
1! ( n

... + V1~.
(a>O).

x,.=Va+Va+ ... +Va,

=

3.28. x. 3.29. x.

n)" 3 .

= --.

(n !)2

Sa se gaseasca punctele limita pentru ~irurile din (R, g(meral 3.31.

Xn =

+ 1I) de

termen,

+ (-1)" v~, (ex> 0).

6

3.32. x,. =sin n~. 3.33. x,. = }'1 3.34. x. 3.35. x.

1) lim flJ~
= =

+ 2"(-1~.
n!-t)n

1-

----

+ <-t)" y;.
~ li~ (x,. +~y,.) ~ lir~ x,.
,. __. co

3.36. Fie (ar,.) .. eN, (y,.)neN ~iruri ~arginit e de numere reaJe. Atunci :

+limy..

+ lim Yn;
n ~ oo

3.37. Fie (.'In),. E N un f?ir convergent denumere reale ~i (x,),<=N un ~ir marginit de numere reale . .Atunci :
1) lim
1tEN

3.61. 3.62.

(X 1,

+ y,.)

= lim Xn
11EN

2 ) lim (a ~~ -T Yn ) = ;eN

+ lim Yn; lim .f'n + lim Yn

nE N 11Ei"

HEN

daca:

Folosind crit eriul lui Cauchy,

~~

sa

sc studieze convcrgent.a ~irurilor

:}.6'..
(Xn)IIEN

3.33. x,. 3.40.

3A2.

( - J)A -1

}:; - - -. k~ l k
') k

3.39,
.

Xn =

k~ t
X,.

,!;

"

---~--.

( -- l)k-1

:J.G:i.

ln (k + l )
1!

3.66.
E n , f'. lXat.

:l. 'n =

~
k=l

k !(k

+ 2)

3 , /.M .1.1,
3 ,.{.,,

= =

a ~ ,a k ~ 1 (2k 1 )!

X I, =

~ - ---- .
k ol

" cos(l.:r./6 )
k(k
k

3.67.
L

+ 1)

X 11

k=I

.t..J

" sin kr:x

..;.;

--, ') J;;

"

]0, 2rrf.

3.68.
k~d

3.44. :ta 3.46.

3.4U.

I -- ,
kd

" sin l.:a.

r:x

]0, 2rr [.

3 , Jl, .Xn 3.47. m,

= =

/.r"'

I; - - - ,
k

cos kr:x 1

Y. E

]0, 2r.[. 3.6.9.

J',. =

1 I; - - ---1<= 1
11

(2k -

1) (27.:

+ 1)

i
" 1

oc

+k
,

, ex E U, fixat. 3.70.
]0, 1] .

{1!/t

k~ l
11

I; -.;'
7,.

'J. E

]0, 1] .

3.49. x:,.

l;
k

"

tlll"' (k
,1,,,. -

+ 1)
..l..J
1

CY.E

:1.71.
k!
c.: E It,

3.50. m,. 3.ti2.

X' 11

k ~l

1 I; - - - -- --

j'ln(k

+ l J] 'qk+ t
. ~ 3.tJ3.

d.il

., r-l

. . _ \:, cos(k !a)

3.72.
1 c - N If"

~
II

k=l

k2

COR krr --.

+1

X,.-

" a k, at 1; l()k

- ( c

ro , 1, ... , 9J, )

3.7:!. 3.7-'..

3.56.
3.GH.

Xn

= 1;
k=!

t/

1 ' ( - 1 ) aretg ~ ;~ . 3.57. x,

1 '
/;;

3.7:i.
k 2 sin.!:

= }:;
k~ l

. 3.76.

2k

~ IR ' : RI iN (C, i i>

sa,

se .studieze convergenta ~irririlor de termen gen er..tl

Z 1,

il.59.

= i", 'in

E N.

:tGO.

Z 11

= - , Vn E N.

i" n

3.61.

Zn == - - ,

(2i)"
n

\fn

E N.

3.62. z .. = a", \fn E N, a E C fixa,t - d iscu tie dupi\ a.

__(!," __ '
1

ia\"

\fn E N.

'

t: fixat -

cli scutie clupa o-.

" , :uv;. ;;,. = (t

\fn

E N, ct E C fixat - di scutie

dup~t

a.

:l.(i5. :::n.
3.6fL ::: 11

n<t", 1:/n E N, a. E C fixai :___ cli scutic dnpa a.

II

= I;
k=l

n -- 1, \fn E N, a
a."

C fixa,t -

discutie

<lnp~t a.

3.67 :::, =
3.6U .

n E ~, ct E 0""- {11,, J ----:__~- zn ' 1:/-- , a

Vn
E

- (2k ,. J) "

= e '--z;;-

, 0 ~ k ~ n - 1, n "-' ~ },

N, cp

]0, 2r-[.

. :?;: ( .

:1.69. z/1

v- 2: (
1 ..
n
k~o

- 1)'" p_ il~, 1:/-n E X, cp E

J---;t, ;: [.

fixat .

a.7o.
:1.71.
3.7:!.
Z 11

...,,~,

---

--- ---- - - - ' ' 11 2 T (n \'M('/1;:)

a.n. :::,
3.71. 3.7:). 3.7H. 3.77.
Z 11

~co i ''(v:,;:!=~-- 1

n), Vn E N.

=-- - = fln, 1:/n E N.

ni
--

""'II

l + n
'fll -t-2i

'

1:/n E N. 1:/-n E N.
E:

Zn

=::::::: ---- - .

+ n

sa,

sc aratc cil c1aca. :::,. ~ :::0

c, atunei
z.
0

-w,.

1 -- (z1 n

+ ... + Zn) --->

(z1 -w1

z 2w 2

+ .. . + z,.w.)

--'>

::Pw 8

J 3:i

lim
f<->00

.t=l

:E

~t =

+ oo

~i

fie z11

-+

z0 Sa se arate ca

~ il>..tZk

..

w,.

...:.: k_=t'---

-+

zo.

3.91.

Sa Be demonstreze COnVergenta daca 3.80.

Z11 =

~irului (z,.),.EN ~i

Sa

88

Calculeze lim

z,.,

n+1
1

[n,

+ 1 + nz + (n -

1) z2

+ ... + z"],
3) z4
-

lz" I

<

1.

3.81. z,.

lzl

2n+1

[2n

' 1- (2n - 1) z2

+ (2n -

+( -1)" z2" ],

D 'fi Sn = 1'1 de num

<1.

3.82. Sa se calculeze lim

H-ooo

z,., unde

~irul

z.. = (1

+ i:r~ (~ E R) .
~irului

gen ala

3.83. Sii. se studieze convergenta

de termen general sin k 3

k!
)

z,.

k=l

" ( cos k . :E --+ l 3

k

SIRURI iN (Rm, II

Sa se studieze convergenta ~irului de termen general

3.84. x" = ( I; k=1 kS 3.85.
3 8 ~" u.
.. 1

+2 a;"= (<n+ lfn2 + 1)2 "{n + 1 '

,t,-.1 6

, I;

.. ( -1)k-l )

E R 2 , Vn EN.

seria

(n,

,. = ( ~ LJ
k=1

k(lo

+ 1)

n! 1 n"
..

+ 2)! + (n + 1) !) E R 2 Vn EN. (n + 3) ! ' 1 + 2 + ... + n _ ~) E na v n E N n + 2- 2

\.J

..

( ..

3.87. a; =

k~l

(-1)" . k2 '

k~1 [ln(k + 1)]ln(Htl'

fill . ; ~
(n. 1)2
LJ .1:~1

(-1)t-l

5 {-1)") 3 . ~2 - --- E R ' Vn EN.

E

3.88. a;"= ( n

1 2 + ~ " ' 21J.iol ' LJ k

d
k=t

7c",

1:_ ~ sink)
n
LJ A~t
1

R 3 , Vn

EN.

3.89.

aJ-.

" ( arcsin-'~ 1 I arctg1 ), = (0" 2 .. .t~1 1o 1o

z;,

:E

" 2" + 3t) :E k-1 k + 4"

R 3 , V n eN.

140

a.9o. x" =
fl

e~
7t

"

uc + 1) Va- 1),
... sm - , -"-n,
n

(k+ll"'

V
j

n . sm - sm 2 3

Ti:

7t

n+ 1
~
k=2

- ln(k)

E R 3 a> 1, m E N fixat, Vn E N. '

""" 3 .91 . ""

= ( _1_

v-k ln(n !) V n ~ ' n ln(n + 1) '

h=i

k~t =

"

Vn2Jc2 ) R3 n2 E '

Vn

N.

4. SERII NUMERICE
SERII TN (Rz 1 1)

z ],

de numere reale neN t;)irul (S,.),eN se

Definitia 4.1. Fie (x,.),.eN un ~ir de numere reale. !i asociem ~irul (Sn) neN, Sn = X 1 + X 2 + . . . + Xn, Vn E N. Perechea {(x,.)"eN, (S,.)neN} se nume~te serie
~i

se noteaza
X 111
n;.l

~ x,.,

sau ~

sau x 1

x2

+ . .. +

x,.

+ ....
~
nEN

nume~te ~irul

sumelor

par~iale ata~at

seriei

x,.. Termenul
n eN ,

gen~al al ~irului (x,.),.eK, adica x,. se numQ~te termenul general al seriei ~ x ,..
D ejinitia 4.2. Seria ~
1lEN

Xn

se nnme~te convergenta daca

~i

numai dH a exista.
X 11

S E R a.i. S
00

lim S,.. !n acest caz S se nume~te suma seriei ~

n~oo ne~

~i se noteaz~

S = ~ x".
n=l

Daca~irul(Sn)neNnuare

limita, sau dacalimita este infinita, atunci seria

~i ~

x.

se

nume~te divergenta. Teorema 4.3. Fie ~ x,.

n EN

EN

Yn doua serii convergente

~i :x, ~ E

n. A.tunci

11EN

seria
~ (~x,.
nEN

+ ~y,.)

~c

I:
neN

x,.)

+ ~( ~ y,.)
ne:-!

este convergenta. Teorema 4.1:. J_CriteriyJ_ general de convQigen}ii allui Canchzt). Fie seria Urmatoarele afirmayii sint adevarate :
1) seria ~ x,. este convergenta;
neN

t
nEN

x,..

2) Vc:>O, :tn(c:)ENa.i. Vn~n(c:) ~i VpEN

(ConcliJia n eoesara de oonvergenja)_. Daca seria

convergenta, atunci lim
n -->oo

1:
t iEN

x,. este

Xn =

0.
14(

vergen '-" Cou;;ecint;a {.7. Seria :E x" este 1liverg-t>ntit daea ~i numai daci't exista Eo> 0
nEN

cu proprietate<1 ci"L pentru orice n E N, exist~~, n 0 ): n ~ i p 11 EN a.i. !o:n(l+l .r:ug +2-1- ... ---{- XHo + P, ! ~ eo. Tt>ureJJHl 4.fl. ( Critrrinl Abel-Dirichlet). Fie :E :r,. o seril' cu :,iml (S,),eN

Teore
Vn E X. P

nE N'

marginit ~i fie ( et.n),eN 1111 ~il' de l1Utnel'e reale deSCl'Pf:.Ci'i.tor zero. Atunci scria, :E et.".r" este conYergenta.
11E:\

l) i _COllTCl'g('flt

Catre
> Ot

D~finiJia

4.9. Seria :E
nE N

.1:"

se nume~tt> alternauta da.ea ~i num::ti d::tca

;T., J.',.+

Vn

...,_
.et(

S. Teorema 4.10 (Ori le1i1tll1JiLeib1v1: z). "ic :E

E
11N

2) Da~
~r,.oscriealternanta.Dad ~i rul

( jx,. \)"eN este descresca or ~i comergent catt> zero, atunei seria data este eonverg-en tiL lJefinij.ict 4.11. &ria :E x" se uume~te a!Jf:.oluL conYcrgenta daea ~i nnmai

2 ) Da

dacr~, scria :E [~r,~ este convergenta.

nEN

neN

Vn E X. P sin echi

Teorma 4.12. Dadi s-eria

b
nEN

Xn

este a.!Molut. convergent:\,

<tllUll'i

ea, <lSte

1) :::e
2)

convergent a. Definifia 4.13. 0 serie ~ x" convergenta care nu esi e abrwlut convergenta
t1EN

se

mune~te

semiconvcrgenta. Teoremu 4.14. Fie ~ :r", :c,.

"e N

Teor,.,

>

0, Vn E N. UrmMoarele afinna.tii sint echi-

Pre. upUll

valente:
tzEl\

1) ~eria ~ x,. este convergenta;

2) ~irul (S,.)neN este marginit.

~ Teorflma 4.15. (Criteri1tl I de compa1:atie). Fie ~ x,. ~i :E J{,., :r"
n EN
~

1) D

> 0 < y,.,

2) D

nE N

Yn

N. Presupunem ca exista no

N astfcl ineit

~6 :Notaro -

1) Daca seria ~ y,. este eonvergenta, atunci seria

nEN

2) Daca seria

: rn

------~ nEN

:E x" este wnvergenta; este div ergenta, atunci seria b Y este divel'~ent~t. ~i ~ y,., {f;,. > 0 < y., Vn EN. Presupunem ca
" t:N
11

nEN

11EN

lim x,.
" eN

1. (finita sau infinita).

JJ,.
~ Xn ~i
nEN

1)

1) D a ea 0

< 'A < + =, atunei seriile

:2;

Jf., au aceea~i natur~1;

EN

142

2) Daca A = 0 ~i seria I; y .. este convergenta, atunci seria I; x,. este conne~

11EN

vel'genta; 3 ) Dadt ), = divergenta .

+=

~i

seria y y,. este ui\ergenta, atunci seria I; :r,. este

HE~

neN

.. Teorcma ".17. ~C J~ ittliltl II (le comparajie). Fie

Vn
E

I;
1zEN

Xn ~i

b
n E~

!f ,, x,.> 0

<

.'f n 1

N. Presnpunem ci''t 3n 0

N a.i.

2) Daca seria

I;
nE ~
11E N

,lin e~te

convergenta, atunci scria ~

nEK

X 11

este convergenta;

2) Daci1 seria ~ x,. este divergenta, atunci ;o;eria

I; y,. este divergenta.

uc:.\"

Torema 4.1H. ( Orite1iul de COJHleJ-tBare al lui Canchy ) . Fie

.I

b
n EN

x,., x"

>

0,

'

Vn E N. Presnpmwrn c~t ~irul sin , echivalente :

,lEN

(.x:,.),. eN

cste descrcscatol'. Urrnatoarele afirmatii

1 ) seria ~ a:,. este eonvergent~t ;

2) seria

~
nE~

2"

,;r~,.

e;.;te con\ergent.{t.

TeOI'ema 4.19. (C'rif!_rinl logarit111ic ). Fie ~ .r,,, .r,..>O, Vn E N.

IJE~

Presupunem ca exisEt
ln(l(:l, ) . _ A = l 1m _;_;__
~~~oo

ln n

1) Daca A> 1, atunci seria

Y. '""
nElS

este conYergcnU'i;

>0 <

y .. ,

2) Daca A< 1, atunci seria

~
t~EN

:r,. este divergcnt;T.

Fie

~
HE~

x,. , x,.> O, Vn EN.

ergenta;
~enta .

1) Daca A

<

1, atunci seria ~ .x" este conYergent~L;

nE N

2) Daca 1. > 1, atunci seria ~ .r,. estc di,ergentiL

unem

ca

nEN

(C1iterittl raportnltti ftl lui d'Alembert ). Fie

-----

b .'1::., x:n >0

~z E:'i

1) Daca lim :V,~+l

n-+oo {(' 1

< 1, atttnei seria b x" este eonYPrgent(t ;

tt EN

2) Daca lim x,.+t

u-.
Xn

> 1,

atunci seria

'E x,. este divergenta.

HEN

1iteriul Raabe-Duhamel). Fie ~ x,., x"

"e:-~

> 0,

Vn

1\. Pre-

"A

. n 1 f Xa lim -- - 1 ] . " --+ oo l Xu.r1

1) Daca "A> 1, at. unci seria

~ x,. este conYergenta;

IIE:-1

2) Daca "A< 1, atunci seria

f.
t1EN

Xn

este divergenta.

Teorema ~.23. ( CTiteriill lui Gauss). Fie

b
nex

x,. , x"

>

O, V n

~.
-1.1.

Presupunem ca are lac egalitatea

:Cn

1
=

Xr..r 1

+n T--;-:;;,
1t

(/.

~~~

-'V
E

CU

1t

~no, '( > 0, (~n)ueN ll1Urginit.

~.3.

1) Daca rt. 2) Daca a.

>
:%;

1, atunci ;:,eria 1, atunci . e1ia

_L .r:,. este conYergenta;

"ei\

x,. este diYergenta.

4.S.
~.7.

Teorema 4.21, (Criteri1(L_inte ral.Ma.c Laun:n-Cauclu ). Pie f: [1, oo[--+ R continua t;;i descrescatoare. "C"rmatoare e afirmatu sm . echivalent.e:
1) Se1ia
11E N
X

'

f(n) este convergent a [dinrgenta];

'
\

2) lim F(:r) este finiU.i

X-> oo

[infinita], unde F(x)

~f(t) dt.
I

~.9.

cr:

-=3

4.11.
~.13,

C, V. n E l\'. Ii asociem ~irul (S,.),eN, S,. = + . . + ::", Vn E X. l'erechea, {(zn) neN, (S,.), eN} se nume~te serie de numere complexe ~i S3 not.eaza prin
Df:{ini_tir' z2 ~ = z1

-:1.~.:5. Fie (~,),e x.

::n

4.1~.

neN

Zn,

sau I;

Zn,

n ;; 1

sau z1

+ z + ... + z,. + ....

2

4.15,

f?irul (S,.),eN se nume~te ~irul sumelor partiale ata~at seriei. Termenul general al ~irului (z,.)neN, adica zn, se num<>~te termenul general al seriei ~ z,..
Definifia 4.26. Seria _E
11e~

Zn

!'e nume~te convergenHi daea ~i numai daca.

, 11

t~EN

{~.li.

filirul umclor partiale (S,. )"e este con-vergent. Daca S = lim S

atunci S se
4.19.

'"'
.:..;

nume~te suma seriei ~ z,. ~i notam S

'~ E N
t~EN

I; z,..
ti=l

co

Daca

~irul (S,.),.EN este diver-

_, .. 00

gent, atunci :,cria. ~ z,. e nu il~ e~te diTer~enta.

I

~0.44

I
"

4.20.

EZ
:r

Teorcma 4.27. Fie b z,., z,. = x,. neN sint echivalente :

)1 ) , e1ia

+ iy,. E C, Vn E N.

l : n :; f r J c?c afi1 rra

~
'JEN

Zn

este convergenta (in (C, I I)) ;

2) sel'iile

"EN

:r,

x,.

~i

~ E l'i

r,

Yn sint convergent.e (in (R,

I 1)).

Penhu sel'iil e de mai jos sa se calcu1eze tennenul general al partiale ~i ~a se gaseasca suma seriilor conYergente.
-1.1. Sol &e arate ca 2,999 ... = 3.

~irului[sumelor

4.2.
1
n(n

b
neN

+n
E

.
2

4.3. ~ - - - >lEN

(n

+ 1)

2 -

4A.

b
nel'i

+ k) ,
2n

l\' fixat.

~.s.

r
"Ex (3n -

1 2) (3n

+ 1)
4.8 2;
neN

~.G. L. (
"EN

3n

[ -+ R

+1

_ 2n - 1 )
2n

4.7. 4 9.

2n L ''( "E N n- n
~

+1 + 1)~
q

n(n

2n + 1 + 1)(n + 2)

1;
11=3
.:....1 tlEN

4n - 3 . n(n 2 - 4)
n( -1)n-I
')n -I ..;.J .

4.1 I. '-

4.12. 2
n(n

,eN

r,

In (1

+ ..!_ }\_ n

'.

4.13. _t ln
~
eN

(1 +

+ 3)
2

. erie

~.H.
4.15.

"E.' I

r. Wn + 2 +

0: -

V?~ + 1 + 0: + Vn + o:),

0:

E n+ .

f
,,=2
,~ N

n 1 4.16. :E . 1 Vn(n-1) .. e:-.-nVn+1 + (n+ 1 ) n

sin---1
n(n 1
n

vn-

v'

neral
{~.17. ~

+ 1)

daca.

cos -- . cos - n+ 1

4.18.

b
,eN

arctg
n
2

+ 3n + 3
-+

i 8 se
iver4.19.
liEN

(f(n

+ k)

-- j(n)), unde k E N fixat

~j f:

n n.

a,.
(1

+a

1)

(1

+a

-..

2)

(1

+ a,. )

, unde a,.

> 0,

1:/ n EN.

~.22. ~
4.23.

nEN

-+ (/ ,+
2 1

2" - 1) ],

/, E

Jt, iat [.:U] este part ea. intreaga a lui

~

X.

arctg - --;- 2'n1tE N

dx.

J! 1.21.

liEN,

(1 _ n

- In - -~ n

n+J) ,

"
Folosind criteriul general de convergenta al lui Cauchy, sau consecintele sale, sft se stabileasca dac~t seriile de mai jos sint convergente sau nu.

4.26. ~ q" sin (no:), Iq I < 1, o: Ell.

?tEN

~.27.

~
neN

q" cos (na), i q I

1 .
4.30.
1

< 1,
~
nEN

o: E

R
-

4.28.

~ L..J
11E N

--.,
n-

~.29. ~
tzEN

( -1)"- 1

n
2

n
~.32.

4.31.

~
nEN

arctg-~~~-

+n +1
4.34.

~ nEN

( -1)n-1

Vn
4.35.

4.33.
4.:36.

~
nEN

sin( n). arctg (n

~
nEN

2n

+1
arcsin
2n

~
liEN

3
3n

n + 2 (

)" n
'n
\n

~
nEN

+ 3).
22

4.37.

~
liEN

-~-

n +1

+3
E

~.:18. ~
nEN

+ ]_)

'i

'.3 - iJ n. .J ~ cos -a. .. . cos -o: ... cos -o: , un d e a

liEN

]0 , n- [

2"

4.40.

:E
11Ei'i
nEN

cos(na) (a
nP

]0, n-[, p
O, n-[, p

> 0). >

0 ).

4.41. ~

sin(na)

nP

(a

E ]

Aplicind criteriile de comparatie sau consecintele lor, sa se studieze convergenta seriilor

. 4.4;3. "
"'-J "EN

1 1 I I f2 n3
J3/4 .
V n

4.~4. ~ n!
nENn"

4.45.

~
nE N

1
-,.._..., , l,------

Vln

(1b

+ 1)
4.49.

4.46. ~
nEN

ln n

4.48. ~ n 2 e-v:;;-.
1tEN

n~N [ln(n

1 1)] h(n+l)

146

4.59.

~ 2-Yn+t.
11EN

~.51.

..

ne NVn(n

+ 1)
~

. .

4.52.
e- n )

. ~ sm n2 liEN

1.53. ~ ___1!_ + 3 V11; ___

>~EN n(n

+ 1) V11:+
1

,._ 51 .

n e -1 "'

11E ~

4.55. ~

nE!..-1

4.56.
4.!l7.

nE:-i

V2 + /l 3 + ,L -~- ( Vn + n + n
+
2

-- ---=--- :'! -----------

... + 1 -

y: ri
2 ---

Vn

n+

1).

.tr.aH.
~ C-

- - - - - - -- (n + 2)!
112 . -

-~-~

4.ft0.

4.J nE Z

" u a.
4.(i:J.

"E" !fn(n

l -----------

l )(n

+2
nE l'\r.

li.fj:!.

~
,E'N

:~n

- 2
1

+ __ 1_ -- _ 1_ . ) .
:3n - l :3n

~ 2 - l L~, 2n 1.
nE X

_ :.. _ >n la.Hla. ~Ir _(

(2n)!!

=-_ _1) __ ! !_ ] -11EN

_1__

1 4.65. , }, -- - -- - - - , a ,;;jN fln( It + 1) )"

4.67.

H.

ft.66. 1;

( ~2

- aJctg
n : 1~ ).
1

n).

,;-;;N

sin

.'f.GH.

n ~- l

Vn-~t---1 - V1~)P In (

n -

- lJ .
4.71.

\K

4.7o.

>~ = 2 n

Y1
3

n - Jn

"E,N

(n + 1) ln( n +

----,--====l) + J fin (n + 1) .

4.72. ~
"EN

1
(n + 1) ln(n + 1)

Sa se stabile:M;ca natura~ seriilor de mai jos folosind criteriul raporiului (d'Alembert).

4.73.
1e

2"

-- .

neNn !

4.74.

y:
nEN

n"

4.75. ~
nEN

3 " n! n"

con-

e"n r 4. 76. "\'' _ _ . . ,'{7;}N n"

4.79.

4.77. ~ 2"(n + 1) nEN n!

2"
(n

.L --nE X

4.82. ,.

n~ (2n)!.

+ 1)! + '.? ( -"!'.:1:.

(n

+ 3)!

4.81. ~ - -

nln2

~N (ln 2)"

4.U5.

~N

~ n

7t tg - -.

2"+1
147

4.86. ~ a" tg .!!:.-, (a> 0, ,.EN 2" 4.88.

2 2

ct. E

]0, 1t[)._
2 2

4.87. ~
neN

ch n Ch 2n
2 2

v2 + v v + v v + v + ... + v-;-_ v + n... + v radicali.

2 (a,)neN

4.89. Fie

un

~ir

de numere pozitive monoton crescator. Sa se pre1

. d v sena ~ Cizeze aca LJ

, e N a1 a 2

a,.

v sau nu. este convergenta

consecin~a

Sa se verifice daca este aplicabiH1 bert) pentru seriile : . 4.90. 4.92.

~ 2 ( - l)"-n .
ttEN

criteriului rapGrtului(d'Alem-

4.91.

~ 3n- (-l)".
t1EN

(2

+ (-1)" )".
-4.122

Folosi,nd criteriul dldacinii (allui Cauchy) sau consecin~a sa, sa se stabilea:sca natura seriilor d e mai jos : 4.94. a

+ g,b + abo + a bo + a b o + a b o + ... , unde

2 2 2 2 2 2 2

0 <a

<

<

o.

n7t 34.95. I; - c - r E N 2" + 1

ncos 3 -

4.96.

3 n "+ 1
(2n,
2

1> EN

4_ 98 . ~ (
nEN

+ 1)" 5n .+ 2n - 1 2n- - 1l + 1\

)"

4.99.

~
11E N

(1

1 )"' . + ~n

4.100. 4.101.

~
,eN

1"' (

+ 2"' + ... +n"' -n"' 4.102.

n

') n

m (

+1
n

, mEN fixat.

4.13!.
Pen -criterii :e

~ (arcsin ~ )"
n EN

~
n EN

n - ) "' 2".

+1

'.103. "'" ~ (In n )-" ' '* n=2 n -4.105. 4.107.

( neN
~

~ ~ (arc t g n ) - n . '* 104 "'"

11EN

4.134.

arccos -

)-n

4.106. 4.108.

~
tt EN

Sa se

b
nEN ne'N

n a", (a> 0).

11E N

"'"

~,

a"
n,"

, (a> 0,

IX E

U).

4.137. 4.139.
-

4.109. ~ 3
4.11t.

+ (- 1 )"
2"+1
2

4.110. ~ n

:E
nEN

cV2 + <- 1 )"J_"_.

3"
2

+ (- 1 )". t~EN 3" + 2 4.112. ~ (3 + <-1)")".

neN

~ '"'JY-

.._ --~- - -~

4.141. 4.143.

4.113.

~ ( 5 + (- 1 ?" )-".
.. eN

4.114.

b
nEN

2 (

+ (-1)")"' .
3

(Utilizind criteriile Raabe-Duhamel, Gaus~, logaritmic, integral, MacLaurin-Cauchy sa se ~tabileasca natura seriilor de mai jos :

4.117.
""~

em-

'

,. 118 ~ -fl.( a ,.5

HEN

+ 1)

... (fl. n l.

+n
nq

- 1) - 1 ( a na

> 0 , a E R)

2 4.119. ~ [ ( n - 1 )!! (2n)!!

Jv__!_ (p > 0,

q > 0 ). 4.121. ~ nEN

1
[lg(1~

4.120. ~
'C~

11EN co

q(q

+ 1)
1

n! n- 1' - - - (p>
... (q

+ n)

o, q> 0).

+ 1)]"

-4.122. 4.124. 4.126.

~ 2 H= 3 (ln ln n)
HEN

00

4.123.
.

<c.

~ (

1-1-

t .!_~(~ +
10-2

vn: r

~2

1 (ln n)ln In"

.
1

4.125.

.~N

(n

+ 1) ln'"(n + 1)
~
co

.
1

1) - ln n . ln 2n

4127
'

n=z

4.128. 4.131.

~
11EN

+n

4.129. ~ ( n nEK

+ -1
n

)-1

(n

+ 1)ln(n + '1)(1n ln(n + 1)),. *

4.130. ~ Inn n=2 n2
~
r~EN

"ENn

sin __!_ n

4.133.

sech 2 n.

Pentru seriile de mai jos criteriul integral poate decide convergen~a.! Os criterii se pot a plica~

4.134.

1 HENVn

~ --= e

yn

4.135. ~
nEN

v .
1

+ __!_

6 4.13.

~
nEN

1 . 1 -arcsm-
'n

n2

Sa se stabileasca natura seriilor alternate:

4,137, ~ ( - 1 }n-l nEN n

1 4.138. ~ ( - 1 )"-
nEN

n_

'
4.143. ~ ( -1)"- 1 ~N 2"

4.142. 1

~
EN

( -1)"- 1
(ln(n

+ 1))<%

{a

R).

+ (-1)"

4.144. ~ {-1)"-t. 2n
t1EN

+1
3"

149

4.145.

:E (-1)" ln ?t
"EN

'6 !. t. 1"1

:E ( - 1 ),. nEN

(1. t tg ---

r1. E

- TI:- , -TI:

r)

1t

..

2l

~.170.

4.171.
4.14H.

4.150.

( - 1)" - (n + 1) :E ------------. ----- - . >~EN (n + 1) v~=--1 - 1

1

4 .17:!..

Esie aplicabil t;riteriul lui Lcihuiz p<>ntru t'Criile de mai jos '?
4.1!'i l.

4.17'..
:

nE l\

4..t 5 ::J.
':1.

:E --- (n + 1)? + 2n( - 1) " :E (_ 1 ),. _ 1 + cos nn

1

( - 1)" - 1

lt.l52.
''f. 1 i)

( - 1)"- ln,
3n - 1

4.17:i.
t=

nEl\

n
2

, _ ..,.,. ~ cos n_r: -t. LJ - -- - - . nEN a.rct.g tg 'n

~.176.

4.1 77.
" <=

1 , 1i'::5 "\~ i). LJ ( - 1),.- ~~_11-_.

11E K

1.156.

b ( .
uE l\

( - 1)"H

~n

1'It +

+ (.

1)"

.
I

Sit se studieze convergenta absolu1 {L san semieonvcrgent~L urmaJoarelor

serii :

4.1ll7.

.LJ

~ co~(2n -

1 ) o. /4 .

!. ]i'::O 1 . iJO.

'LJ ( - 1) "-lSlll
11E l\

:t ..
!

4.1 78.
nn
I)

nEN

3"

11."

u~

tg

'1-9 ~ e.os(no:) ':1. a .LJ - - - ( rt. nEN n2

l tf t) . _ 1xa
.

1.160.

b
nE N

--

4.180.

I IE
==-

( - 1)" - - n(n

+ 1)

4.161.
4.163.

nEN

n + 1 ) ---6 :E ( . n Vn + 1
3

~Jn

----

n:i:

4.181.
lt.l62.

b
nE?'i

1 - cos -nn- . 2" 6

4.182. 4.183.
-1.134.

b
>~EN

( - 1)"- 1

1 . 4.161:. n - ln n
7t \

:E
" EN

u.(o: -

1) ... ~IX- n + l ) (rt. E H"'-N). n '

:x" 1 (

cos --- )

4.165. y ( -

:iN

1 )"- 1

i)" n -

--~ -- . 3
/ :J

"'

( Cl.

>

0 ).

1t

4.166.

I; ( sin nE N)
0

(n 2 x)

(LV.

i)

a
e

ii )

~a

Sa se discute convergenta seriilor :

4.167.

:E
1tEN

a" n!

, (a > 0 ).

." + _'l__ t n 1.1 6 ( (l. ~ } . _a - tl b", (a, b >~E N 3"

1

1., , )

t1 70. I; ]-J3~~--=--_j_~n--=-~ ~-, (a

liEN

2.4.6 . . .(2n )

2n

+1

TI ).
]0, n:[).

-1 .171.
4 . 1 7~.

~
liEN

, _ . a . a n . s1n a sm -- . . . sm --- , (a. 2 n

:E
nEN HEN

a'' (

1 ) " , (a + -?1

I\ ).

4.173. I; a"
HEN

(1 + n ~- )n ,
2

(a c

4.171. I; a" cos"

(b + _e_) , (a, b, c
n

11 ).
2

4.17a.

:E
nEN nEN

(2n

~.1 76. I;
4.1 77. 1
T

+ 1) [ (],_(~!'_-=: ~L_:_j_~_ =-_2~ -~)- 1 , (a E U ""Z ). (a + 1 ) (a -1- 2) . . . (a -j- n) 1 ( -1)" (1 + -~ +~:_ + ... + ) a~"+l, (a E H ). :3 :J 2n + 1
niT -/-

d "'

:E (11EN

1 )" (
)

_!_~a:_
X'a

d tr, (o:

H ).

4.1 78.

a"

~N 1 - a"'

, ( Ia I

1) .

4.l79. I; ( - 1)"- 1 -a,~'-, (a nEN n!

U ).

4.180. _:E (-1)"- 1 - - , (o:E H ).

1lEN

IX + -~-

"

4.181. 4.182.

:E
"EN

( -1)"+1

(n + a)"'
1 -

, (a E n""z,

o:

H ).

:E ( (3n .. eN
2
11EN

2)a
,.

+ (3n
E

1
-

1)"'

- ~)' (3n ~
1

(o:

H) .

- ).

<-t ,

, 18 " ~

(n !) a :E (2n)!

, (a

l' ) '

1,.134. Se com;idt>ri:l., seria, eu tenneni poziti vi

-

:E
>lEN

.r:,. care sat is face

condi~ia

a:n+J n + a ---=--,a., b>O .

x,.

+b

i) Sa se ui;:;cu t<' natura seri('i ; ii) S~t se aphct> I"l'7.Ultatul stal>ilit la studiul convergentei seriei

:E
HEN

~.3.5 . _ ._ _j_2n -=-~J . 2.4.6 ... (2n 2)

Sa se studieze convergenta seriilor numerice.

4.185.

:E t~EN

( - 1 )[Y;;""f
(

v .
n]

151

a ( - 1)" ) 4.187. ~ ( -+ (a "EN n n

v ,
.
1 )

R ).

4.188.

~ (!Yln(2n - 1) - lY ln (2n)).
flEN

4 , :_

I,

i)

4.189.

~
nEN

tg ( I. 4

+-n

4.190.
ii)

4.191. 4.193.

~ (n"'+ 1 -1).
' lE N

4.192.

~
>lEN

cos(n") n!
3

LJ
"EN

sin n sin n 2

vn
J

4.194. ~ ( -1)"+1 . ~ .
,E:-;

2"

4,195, LJ ~ lnY~n, ~
>lEN

.(

G(E fi , yE [0 , 1)) . cos!. ,197. LJ ~ (-1)" - 1

11EN
(1.

ex

4.196.

~ '( Vt~t -
"EN

)1 + !Yt 0

?'!,

1t

'

G(E ]0 '" [)

4.:.1
~irnl

SID -

4.198. ~ (-1 )"- 1 - - n - ,

neN

(!Y.E

]0, ~.[) .

'n

'

4.199. LJ ~ (-1)"-1. cos -nG( - , ( et.E ]0 ' " [)

tiEN

'n

4.200. ~ (-1)"-l.sinnrx, (cxE ]O,n[).

tJEN

iii) .

'n

4.201. Daca ~ x,. este convergenta- (x,.

"EN

>

0, Vn~(N ) , atunci ~
11EN

x!

este

4.:.12. unde

conv erg en ta. 4.202, Daca I; x~ ~i

neN
11EN

y ~ slnt converg(>nte, atunci seria ~

11EN

Xn

y,. este
~irul

convergent a. 4.203. D aca

L
uE

x,. este conYergenta iar S,,

= x1

+ ... + x", atunci

i)

d e t ermen general

?fn =

sl

+ . -. + sfl

. areca l.IIDl t~ es t e convergen t ~I .a suma

seriei

~
"E li

x,..

4.204. Daca 4.205. Daca 4.206.

"t x;. este connrgenta, atunci seria L x,. este convergenta~

t1EN nE N

'n

_t
UE N

.'Xr:,

:t,. > 0, 'in E N e:::te (;OnvergenH1, atunci lim(nx .. )

71-+00

= 0.

se arate: d1 dad I; :r,. este convngenHi. iM

"eN

( a,.),eN

este un~~ir-

monoto11 ~i~ariinit, atunci seria

1:

term n

==

a 11 o-J ,.

este con t>rgenta.

1lEN

4.207. Sa se arate ca daca It I <1, atunci :

i)

I; r" cos n e =
00

-- - --- - - - - - - --

1 -

1"

cos{:)

n=O

1 - 21"
---t.

COS()

+r

ii)

I;
n=l

oo

1'

11

Slll

n6

sin 0

----

1-2 1'

COS (}

+ 1'

4.268. Sa se arate ca daca I; x: (a Ell) este convergenta pentru o anumit~

nEN

valoare a 0 , atunci ea e3te convergenta pentru V(/.

nEN

01: 0

4.209. Sa se arate ca seria ~ .v,., .v" > O, '<In EN, este convergenta daca ~i
numai daca
~irul

de termen general
A

y 1 = 1 "' y,.+l = y,.

+ .VII -, y,.
~
"E:'i

este convergent Vn EN.

'J

4.210. Sa se arate ca daca seria

~irul

l.vn+t - .v,. I este convergenta, atunci

{.v,.),.EN este convergent. Reciproca este ::tdevarata'

4.211. Fie I; x,., x,. liEN

>

0, '<In EN o serie convergenta.

i) Sa se afle natura seriei I; nEN X1

+ .Vz
.V1
00

. '17 n_ _ _ _

+ X,.
.v"'

ii) Sa se calculeze y,. =

11
11

1 -

k=2

+ .V 2 + ... + X~;)

),

iii ) Sa se studieze natura seriei I; Yn

n= 2

: e te este-

4.212. Fie

~irul

(S,.),.EN definit prin :

sl =

1, 2S,.+l =

s,.

+v s; + a,.,

n.

N,

unde a.11 este termenul general al unei serii cu termeni strict pozitivi. Sa se denumstreze ca.:
i)

s,.+l < s,. + ~'

4
KEN

n EN;

ii) dacaJI; a,. este convergenta, atunci ~irul (S,.),.EN este convergent; iii) este adevarata reciproca de la punctul i) ~

4.213. Sa se arate ca. daca

nEN

:E

x,. este convergenta, atunci

KEN

E cos(x,.)

este

00

divergenta. 4.214. Sa se arate ca ~ a,. este convergenta daca ~i numa.i daca ~irul de HEN
n+l

e te un)ir

termen generalS,.

~ a [.-1 dx,
1

n EN este convergent.

153

4.215. Sa. se studieze convergenta ., irului de termen general

~.2 29.

4.216.

Sa se arate ca produsul seriei convergente

cu ea.

estc o serie clivergenHi. Folosind descom1mnerea in factori a functiei polinomiale 1\(.t) = = a:" - 1, sa se arate ca.
~.217.

insa~i

4.:23{.
1

sm ~i

n
.

Sill - - ... n
;;; .

2r.

I'm

. (n -

~---.:..-

1)r.

n
(n n

n_ 2" -1

,,

apoi sa se siabileasd natura. seriei

~

sm - Rill n

2;;; n

... sin

1)

;-c

11E K

1
11E:

1-

1.21U. Sa se :uatc crt exiRta functii

f:

[1, -\- oo[ ~ H + al'1fel en.

f( n) sa
:? ) 1 -

"
fie convergcntrt dar lim ( f(.r) <1:1 nu
11-tOO )

Pfit{'

finita.
3) 1-

'

Sa Re calcukze sumele serii1or cle mai jos : -1.219. 4.222.

,~r; (n
nE K

4.220.

- 1)!
n

I; -,
,iEN

?1,2

lt.2:.H . ~ HE N n!
1

n3

(n

+ 1)!

1i.:!23. ~ ( - 1)"- 1 . . n uE ~
1

4)

0)

lt.221. ~ ( - 1)" - 1. n(n + J ) 11E\' 4.225. 1n electrouicrt, un semn al periodic. Re c:xprima uzual printr-o Ririe. Se spune ca R-a efeciuat sinteza f'emnalu1ui <lac~t s-a gasit suma . eriei tlate. Pentru ce valori ale ])anunetru1ui q En se 110ate face ' in teza Renma1ului periodic exprimat priu :
i)

t
1tE N

q" sin(nex ), ex E H ?; ii)

~
11E Z +

q" <:OR(nex), ex E ll ?

4.226. 1ntr-unAton care are raza CPrcnlui <le haz~t R ~ i unghi.ul la. Yil'f 2o: SC lDRCric 0 sfera. ln ~pa.\.iul ramas p)n a la Yirf l-iP lllRCl'ie 0 alU't :f ('J'~L <'i C:. rt ~e afle sum a volumelor aces.t or sfere cind numarul !'ferelor inRcri;:;e t i nd<' 1~ infi11it. Sa se studieze convergcnta sau diYergent.a serii1or:

7t [ 4.227. ). [tg a+ b )] " , a. E [0, '" . [ , bE [0, _ 1 ~fiN n 3 ~

154

1.2:30. ~ _( 1 - cos
1 1E :'\

-~)
!Jj.

Vln n.

4.2:J2.

I; cos(.r:n 2 ln .
uEN

?b

+1

4.2;J't. Fie a, /J
1
1!

>

0. 8:1.

~'<e ~~rate

ci'i :
1 ( - 1)" - --

1 1 - - --- - + - - - a /J ' a 'Jb

+ nb

...L
I

...

=~
0

t"- J.
1

+ t~

dt.

4.2;J;J. Utilizind exerci\!inl de mai sus sa se arate

1 1 ) 1 - -1 -+ -2 3

ca :

+ ... + ( -

1) It -1 -1

._a

+ ... =
1

ln 2

1 1 1 2 ) 1 - . - + - -3 5 7

+ ... + ( -.1 )"+ ... + ( -

1 2n - 1
3(n -

+
1
1)

3) 1--

_1_ + _ 1___ ~
4 7 10

1)"- 1

+1

+ ... =

4) - . - 2 5

1 + -1-- -+ ... + (8

1) 11-l

1 2 ln

11

+ 3(n

1)

-~- ( ]:~- -

2),
i."

Sil se stmlieze convergenta seriilor de numere com.plexc :

i pe-

4.236. 4 .239.

'b
'H EN

i".

4.2:37.

~
nEN

i" --- . 4.233. b ----- .

n
nE N

ln

1b

~
,EN

~-n~

2'-' . ::: {L. e

i 1 .+ -2 ( -n n
-(

).
4.213.
~
,Er-;

4.241.
1

~
nEN

- 2.
n

in

_nfir it.

4.21.2.
!.

-----:- .
1

,ENvn +

(n

J. ... 'J:i),

H- b

n(2i - 1 )" uEN 3''

4.246.

~
HEN

+ i) Vn n(2 + i)" ---2n

- .

4.214.

~
nEN

1 ---. n(3 + i)"

1

!. .).~.J:.wJ.i.

~
nEN

+n

n'

(ni -

determinarca priucipala,). n j)" I; -(4

_-

, '3.:!43.

(ex.

H,

l'"-

etermmarea prmctpa a.).

0 0

lv

11EN

1 -\-

1b

155

4.249. Sa se arate ca daca seriile I; z,., I; 1w,.+ 1

11EN nEN
1lE

w,. 1, z,., w,

C, Vn

siilt convergente, atunci seria ~ z,. W 11 este convergenta.

N

Sa se discute dupa cr. 4.250.

~
.. E:-.:

R natura seriilor :
i-;:
0

-.
n"'

ei"

':1.,:..\)

,_ 9 ... 1

~ >~E X n"'
in

e"

4.252. I; (n 2
nEN

+ 1) -"' (en

- 1 ).

ii)

4 . 253 ~
nEN

(rl+1)(a + 2) ... (a+n) i".

n!

4.254.

kJ 1
"EN

~ .,..

(ln(n

+ 1))".
1t

4.255.

~
nEN

2- i- (1

+ i)" (rn ctg .....?.:.._)"'.

4n

4.261 punctele

4.256' .Aproxima~i sumele seriilor de mai jos cu erorile specificate:

1)

32!

1 1 -1-- - + --- -1- + ... ; 53! 74! 95!

2 6

I E \~ 0,001.

2) 1

1 1 1 -2 -+ -- + ... ; !E\ !2 4 !2 6 !.2

4

0,00005.

4.257. Fie I; x,., x.

neN

> 0, n E N o serie conve1genta

- x,.+l Xn
~

~i

< 1 , Vn ~ n 0
0

Sa se arate ca 0
de . . aprox1ma~1e

<

E,.

x,.

qn- n +1
1-q

. Gasiti marginea superioad\, a erorii

E = 6
X 11 ,

3 I; - " - Ss
11E Z +

?l!
E

4.258. Fie

:!;

x, !> 0, n
E 11 ~

N o serie conv-ergenta ~i

VX

1 1E N

11

~ p

<1, Vn ~ n 0

Sa se arate ca 0

<

q"+l
---

1-q

Sa se gaseasca o suma partiaHi care apro:ximeaza suma seriei cos 2 nr.

I; ---=--- cu o eroare mai mica deci t

11EN

3"

10- 2

4.259. Care este eroarca apro:ximarii seriei

15 termeni.
4.260. Fie S(o:)
156
=
~ -,
EJl tl."

~ " =3

00

1 - prm . sum a prmu . r or -n2 - 4

(oc !!> 1).

eN
[1,

i) Folosind

rela~ia \fa( X) d x ~
j

S,. (oc)

~ 1 + ~fa( X) d .v,
1
(X

unde f (x)

~"

+ oo [ ~ R+;

sa se arate

ca
~ S(a)
~ ---

1 a-1

a-1

ii) Sa se arate ca pentru orice n eN, aYem

S( ex.) = ___.!._ 1"

+ ... + ___.!._ + E,,, n"

func~ii

unde 0

B,.

(ex- l)n"- 1
une~te

,,261. Graficul unei

n

f este o linie poligonaHt care

punctele (0, 0), (1, 1 ), (2, 0), ( 3,-

} (-1, 0), ( 5, } } (6, 0),

(7,- ~),

succesiv

Sa se calculeze lim ( f(x) dx cu o eroare mai

1i .... OO

micr~ decit

0, 1.

oar a a erorii

rua primilor

Cap i to l u J VII I

CONTINU ITATE.

DIFERENJIABiliTATE

l. LIMITE DE FUNCTII

rnetric~~

Fie (X, d), (Y, d 1 ) spavii metrice, -rx topologia metricli pe X, -ry topologia pe Y.

Definitia 1.1. Fie 0 -1: A c X, x 0 E A' ;-)i .f : A --+ Y. Elementul l E Y se nume~te limita. functieif in punctul x 0 dad :;;i numai da.ca, pentru orice U E "f(Z), e:x:ista VuE ~(:tfl) a.i.
C'C E

(A n V u) ~ {x 0 } =f(x)

U.

Se noteaza
l = liw .f(x) sa,u (f(x) --+ l cind x --+
x - -..tiJ

:1: ).

Vom spune ca fm1ctia f are limita in punctul x 0 exista lEY care satisface conditia de mai sus.

A' daca ~i nmnai dac~

1

Co nsecin~a 1.2. Elementul l E Y nu este limita functiei .f in punctul x 0 E A' daca ~i numai daca exista U 0 E ~(l) cu proprietatea ca pentru orice V E ~(xQ), exista xv E (A n V) ~ {xO} astfel incit j(xv) U0 .
~otamf(x)

. ,

-/-> l cin<l x --+ xO.

E

Tcorema 1.3. (Cond itii echivalente). Fie A c X, x 0 1 E Y. Urmatoarele afirmaW sint echivalente:
1 ) l = lim .f(x);
x ~ x0

A', f: A --+ Y ~i
1

:?)

2) Ve:>O, 3 o(e:)>O, a.i. VxEA~{x0 } en (Z('r:, x 0 )< o(e:)=111(f(x),Z)<:.e:;

3) V (x, )ueN,

X,.

E A ~ {xO}, V n EN,

x,.--+

=f(xn)

--+ l.

Teorcma 1.4. Fie A c X, x0 E A', .f : A --+ Y. Daca functia iu punctul x 0 , atunci limita este unica. Tcorcma 1.5. (Criteriu). Fie Presupunem ca :
2) lim q;(x) = 0. Atunci l
x -. 1 o

are limita q;: A --+ ll+.

1)

A c X,

x0
E

A',

f: A --+ Y,

.,
Fie

1 ) exista lEY a.i. d1(f(x), Z) ~ -p(x), V x

A;

= limf(x).
.:r - :> :\ 0

Tcorcma 1.6. Fie (X, d) un spatiu metric, (Y, X, xO E . A' ~if: A--+ Y.

li II ) un spatiu normat

1) Daca limf(x)
X->l O

l, atunci lim l\f(x ) ,:

X-t-:\'0

= li Z !i

2) Daca lim 1\ f(x) \i = O, atunci lim .f( x ) = Oy.

x-xo
x~xo

A c X, x 0

Teorema 1.7. Fie (X, d) un spa1iiu metric, (Y, 11 11 ) un K-spa~iu normat, E A' ~i j, g: A -+ Y. Presupunem ca zl = limj( x) ~i lz = lim g( x) .

Atunci pentru Vex, ~ E K, functia cxf ~i lim ( cxf ~g )(x) = cxZ1 ~l 2

X-+X 0

+ ~g:

X-l.\ 0

X-lol'O

A -+ Y :-1re limita in punctul .v0

Tcorema 1.3. Fie (X, cl) un spa~iu metric, (Y, l ll) un K- spayiu normat X, x 0 E A' , f : A -+ y ~i rp : A-+ K. Presupunem ca l = lim j( x) ~i (/. =

= li m cp(;r) . Atunci
..t - ' l. o

functia

rp f: A

-+ Y are limita in punctul x 0

X-i>l.o

~i

lim( ? .f)(x) = cx l.
.r.....-.lo

Tl'orcma 1.9. Fie (X , cl) (Y, lZ1 ), (Z , ll 2 ) spatii metrice, A . c X, xo li c Y, y 0 E ll ', f: A -+ n, g: n -t z. Presupunem ca :

A' ,

lim J(x) = y 0 ; .f(.r) # y 0 , V x

.\ "..\ 0

A ""' {x 0 }; lim g(y ) = l .

y -joyO

Atum:i funct.ia
:r - q O

c~mpusa
y -" :ro

g o f: A -+ Z a.r c lillli trL in punctul x 0 ~i lim (g o f ) (J')

x-,xo

= li m g(.f(x)) = lim g(y ) = 7.

A', f = fl Urmatoarele afinnatii sint echivalente :
Ttot'I'HHl 1."10. Fie A c X ,
,1' 0 E

+ if2 :

A -+

c,

zl

+ ilz E C.

1) l

= limf( a:), InC;

x -.- .\o

EA'
X ),

2) 7 ., = lim
X-~>.1 0

J~.-(.r ),

in

n,

k = 1, 2.

= Uu ... , l

Ttorema 1.11. Fie A c X,

111 )

ll

111

x 0 E A', f = (.f1 , . . . ,J,) : A-+ Jl"', Urmatoarele afirmatii sint echiYalente:

1 ) l = lin1 .f(.1:), In n m;
,. _ ,o

2) z..

= :x-+xo lim J~(.r ) , in H ,

1, ... , m .

Tc-onma 1.12 (Cauc11y-Bolzano ). Fie (X, 7) spatiu metric, (Y, d1 ) spat iu metric compll:'t, A c X, .v0 E A' ~i f: A -+ Y. Urmaio:uele afirmatii sint ecl1ivalente: limit3.
J) rxi~;U't l E Y a.i. l = lim j(:c);
X-+.\ 0

2) V z > 0, 3 \',

c-f(a

a.i. V .1" . :1:"

E

E (.\

n Y, )""{JP}

= dJ(f( x '),

j(JJ"))

<
.1';,

E.

l<'ie .\ c ll ",

.1:0

=
E

(.tY ... , x~)

.A',
H a.i. (a'n ... , X; - u

.\ , =
norm at

})l';

.A . {x;

H ; 3 xl , .. . ,

J'i- ]l ,7'1 1- U . "J'n E

xi+u . .. , x,.) E r\}.

Pre upunem lim [ . .. (

"'a(n)-> .tg(ll)

Ca

a~

E1\ j,

lim
~ ' ~(1)

i = 1, ... , n, ~i ca e:xista limitele RUCCeSiYC : f(:v 1 , .. . , x,)) ... ] = la, un<le cr E S,. (mu1\imca
nume~te

"'a(!)

pennuUirilor

mul~imii

{1, ... , n} ). la se

limiti1 iterata.

Teorema 1.13. Fie A c ll", (Y, d) spaviu metric, afl E A' ~i f: A.--+ Y. Dacit funcvia f are limita l in punctul x 0 ~i daca exista o limita iterata la, cu a E S"' atunci l = la. Comecinta 1.14. Fie f: A c nn-... y ~i xry E A'. Da.ca exista doni), limite iterate la ~i la, in puuctul x~ ~i daca la of: la,, at unci fuuct ia f nu a e limita in punctul afJ. Folosind definivia su se arato ca : 1.1. lim
(>', y)
-+

(1, 2)

x2

= y 2
x2

1
1.1:"'.

1.2.

lim
(x, Y)-> (1 ,-~)

xy -!- 1

-1.

1.1 .

1.3.

lim
(r , y) -+ (0, 0)

X COS - =

0.

1.1 i'.

J/

1.~.

(r , y ) -+ (0, 1)

lim

y sin __!__ nu exista.

X
I

1.1

1.5. lim II X u- 2 e- iJ;Il =

x ~oR"

o,

a: = ( x 11

x,.)

R", /1 x !I =

t
"

!xf

)1 /2

1.1

k= l

1.6. lim _!12__ nu exista, x = (x 11 x 2 ,

z-.oR,.

II X II

x,.) Ell",

I! X !l =

" )1/:1 .~1 X~

1.:..

1.21.

1.7.

lim
(r, y) -+ (0, 0)

xy

x2

+ y2
xy~

nu exista.
J ))

--

1.8.

lim
(>', y)-+ (0 , 0)

x2 + y4.

nu exista.

1.2.:~.

1.9.

lim
(.. . y) .... (0 , 0)

----.!~-----=--x2y2 (3x - 2y) 2

x 2.1J3 _ 2x 2y2

nu exista.

1.2{,

1.10. lim (x 2
.1'-+00 )'-+co

+Y

2)

e -Cr+yJ = 0 .

l.:!.:l.

Sa se calculeze urmatoarele limite :

1.11.
160

... , ,) .... co,oJ 1 1

lim

+ xy -

xy

1.12.

lim
(x,y) -> (0,0)

1.13.

lim
(x, y) -. (0, 0)

1.14.

lim
(x , y)
-+

(0, 0)

+ y2 lx l + IYI
xz

1.15.

lim
(x, y)-+ (0, 0}

y sin 2(2x) x2 + 3y2

(x

1.16.

lim
(.\, y) -> (0, 0}

+ y)
(.c2

tg(xz + y2) + y2)3/ 2

1.17.

lim
(x, y)
-+

(0 , 0}

.1'3 x2

+ ?/3 + y2
y2
2 )

l.tll.

lim
(.r, )'} .... (0 , 0}

sin(x 3 + y3)
X~ +

1.19.
' - ) 1/'!.
]1.

lim
(x, y)
, (O, O}

~+ y

1 - cos(x 2

+ y2)
I

xT___

1.20.

1.21.
( 1'.

lim
y) _, (0, 0}

(1

+ x2
+

y : ) x' + ,., .

e - l f(x'

J' )

1.22.

lim

1.24.
,.. 2<l. 1

lim.
(r, v)
~

Rin(.r y)

(0. 0)

]! xz
.1'

+ y2
X

l'nn
( , y)->(0, 0}

. -1 cos -1 . s1n
?J

1.23.

lim
(, J} _. (0, 0}

(.1: -- y)

sin~ ~ 2._ .
X~
y2

1.27. lun- e ~==: y

-(x--y)

1.28.

lim
( r, y)
->

(0, 0) X if

_2_ t b O'
1 -

xy
J~!f

1.29.

lim
(<, y, ) ...., (0, 0, 0)

cos (1 - cos(x 2 + y2 ( x 2 + y2 + zll)4 cos]:_) y

+ z2)

1.30. lim(limy
>"-> 0

y 0

cos~ ;!;

1.31. lim (lim .IJ cos 2_ cos _!_ ) y ->0 .o X y

X

1.32. Jini

x .... o

(lim
X-->0

r~o

(x

+ y) sin

_!_ sin _!-__)

x
y

1.33. lim(lim (x
y -->0

+ y ) sin __.X!:_

sin__.!:_)
y

6))! l' 1'~ nn (l' 1m X - e -(X-)') )\ . x->oo y --> oo y

1.35. lim (lim !!__ e

y--oo x->oo ? J

-c~-y) )

')G 1.~

c , ,) - co, o)

. 11m

. sm . 1-) . _ X lf --=- . ( cos - 1 + 1 V x + y xy xy

2 2

1.37.

lim (x 2 + f~ )''Y' (>,,.) ... co, o) [

!1 _ sin + j ......:;_ _ x _ x2 + 2-.lf2

2 2

1.38. lim _!__ . .... o I z I

1.39. lim z ..... o z 1.4.0.
. l llll

.
(
X IYI I X I + I!J I

( x, , .) ..., (0, 0 ) '

1.41.

lim

( (a:: - ?I ) tg ( x 2 + !12 )
(x 2

(, y)..., cn, o) ,

+ ?Jz )at2
. 'E.IJZ

'

Vx 2 + y2
z

x (y -

2 ) ' sign(.v -

!J)).

1.42.
(.r,

y, l ..., co, o, o) (

]j 111

Vx 2 + y2 + z2

'

(x

+ y + z) ln (1 + lxyz!)).

2. CONTINUITATE. CONTINUITATE UNIFORMA. FUNCTII CON TlNUE PE MULTIMI COMPACTE $1 PE MULTIMI CONEXE. SEMICONTINUITATE.
~i !fx, Sfy

Fie (X, d}, (Y, d1 ) spatii metrice, -rx, -ry topologille metrice liile de mul~imi inchise in X, respectiv Y.

fami-

Definitia 2.1. Fie 0 =F A c X, f: A --4 Y ~i a;O E A . Func~ia .f se nume~te continua in punctul x 0 daca ~i numai daca pentru orice U E '\0 (f(x0 )), exista
Vu E '1'(x0 ) a.i.

X E

A n Vu = .f(x)
0 E

(j(A n Vu) c U).

~i

Obsnvatia 2.2. Dacit x A', atunci f este continua in punctul xO daca numai dacr~ exista. lim j(x) ~i este egala cu f(xO) :
X-+Xo

j(x0 ) = lim.f(x ).
X-+:\0

D~finitia 2.3. Functia f: r\ c X --+ Y se nume~te continua (pe A) daca numai daca este continua in fiecare punct din A.

~i

Teorema 2.1. Fie f: A c X echivalente :

1) 2)

--4

~i

x 0 E A. Urmatoarele afirmatii sint

f e te continua in x 0 ; ve: > o, 3 a( e:) > 0 a.i. v X

-+

A cu d(x, x 0 ) <!
-+

ac :::) =
j(x0 ).

dtU(x), j(x0 )) <! e:;

3) V (.1'11 )nEN, x,.

E A, V n EN, x,.

x0

j(x,.)

--4

Teorema 2.5. Fief: X 1)

2)

Y. Urmatoarele afirmatii sint cchivalente :

i

f continua (pe X);

'if ]) E
't"y

=> j - l

(0) (F)

E ':'X
E

3) V FE ~Y

=j -

l'fx.

Teorema 2.6'. Fie (X, d), (Y, d1 ), (Z, d 2 ) spatli metrice, A c X, D c Y, f: A --4 B, g: B -+ Z, xO E A, y 0 = j(xO) E B. Daca f este continua in punctul xO ~i g estc continua in punctul y 0 , atunci functia g of: A -+ Z este continua in punctnl :.~,..{) .

Definifia 2.7. A.plicatia f: X -+ Y se nume~te homeomorfism numai dad\, : 1) f cste bijectiva; 2) f ~i .[- 1 sint continue (pe X, respectiv pe Y).
afJ
E

<.laca

~i

Teorema 2.8. Fie (X, d) spatiu metric, (Y, \1 \1 ) K-spatiu nor-mat, A c X, A, f, g : A --+ Y ~i a, ~ E K . Daca funcpile f ~i g sint continue In punctul x 0 , atunci fuuct ia ctj ~g: ..\ --+ Y este continua. in x 0

[1;0 E

Teorema 2.9. Fie (X, d) spatiu metric, (Y, II II) spatiu normat, .\ c X, A, f : A --+ Y, continua in punctul x 0 1) A.tunci flmctia llf( )II: A--+ R este continua in punctul xU. 2) Dadi. j(x0 ) =F Oy, atunci exista V0 E '\~( x0 ) astfel incit x E.\ n V0 => => j{;;;) = 0 y.
163

Consecinta 2.10. Daca fun ctia f: A c X ~ n este continua in punctu 0 A ~i f(t.c ) > 0 [f(:r 0 ) < 0], a tun ci exh;ta V0 E Cf(x 0 ) a.i. V x E A n V0 => => f(x) > 0 [.f(:r) < 0].
0

Tcorema 2.'1 I. J:;"'ic (X, d) 1 (Y, (]1 ) ::;pa\ii mptiicc ~i f: .\ c X -> Y. Daca f este continua in punctul.x: 0 E A, atunci ex i:;;ta. \ ' 0 E "'f (a 0 ) a .i.f iAnv. eRte m~trginita.

1\~orcma 2.1:.!. Fie f = {f11 . . . ,fm) : A c X -> H'"( m > 1) ~i xo E A. Urmatoarelt' a.firmati i slnt echiY aleutc: 1) f eRte co11tiJmi:t In :r0 (relativ la topologia din H 111 ) ; 2) f,, cxte continua in .1 (rdati\' la topologia <lin B ), k = 1, ... , 1n.
T('OJ''ma 2.1:1. Fie f = j~ if 2 : A --,'- C l)i .1'0 E.\. Urmatoarele afinnatii sint ech i,alente : 1) f este continua in x 0 (r elatiY la topologia din {;); 2) f 1 ~i j 2 flint cont inue in .r0 (rC'lativ la topologia din H ). Fie A c H ", .x0 = (x~, ... , :r,?) E A, A;( x 0 ) = {.r; E H I (.1:?, . .. , x?- 1 , X;, x~+u ... , x?.) E A}, f: A -> Y :;;i p: A ,(x0) -> Y,
) f i (J' i

,.o -= j( ''11

. , "'i - ll

,,o

1 ;,

""i +1l .,

,..,o

""n ' i

,.o)

1, ... , n.
.1 0.

Func\ iile

se munesc func\iile paq iale ale fun ctiei

f p1in

Defini,tia 2.14:. Func\ia f : A c ll '' ~ Y se nutnPI)te coutinut~ partial in raport <:u Yariabila X; In punctul J' 0 daca ~:~i numai daca ftmqia p:ntiala ji : !\ ;(XO) C Jt ~ Y e::;te COntinu a in ])llllClUl x?.
Teorema 2.15~ F ie f : A c H " ~ Y xi x 0 E A. Dad f estc continua in punctul .1'00 , atunc i f eKte continul partial in rapmt en f iecan Yariahila in punctul .r

Defini,lia 2.16. :Fie (X, d ), (Y, d1 ) spatii metrice , .\ c X, .1~ E A' "' A ~if : :\ -> Y. Presupunem ca exista l = lim f( x) . Fm1ctia g: .\ u (,c0} ~ Y,
'- ,o

g(J' )

f(x), daca x E.\ { l, (l a,d\, X = X 0

se nume~te prelungirea prin contiHuitate a fun ctiei

f hL multimea
c

A u {x0}.

Defiui,tia 2.17. Fie (:X, 1), (Y, 11 ) spatii metrice, A Presupunem C~L exisii:'L .\ 1 , .. , . \ . E -rx(n ~ 2) a.i.

X ~i f : A + Y.

1 = .\1 u ~ 2
cu
.c\1

L1 ..
. ,

u .\. ,
f,. : X -:- Y continue a.i.
i= I

A 1 = 0, i i= j

~i ftmqiile f 11

b.-

Atunci funqia

f se

nume~te cont inu~L pe portiuni .

Definifia 2.18. Fie (X, a), (Y, 71 ) ~patii metrice ~i f: A c X ->- Y. Functia f se nume~te uniform continurt (pe A) uaca ~i numai dad v : : > o, 3 S( z) > 0, a.l. v x', x " E A cu d(x:', ;J;' ') < o(:::) => d1(f( x '), j '(.x-")) < e: .
Couscciu!a 2.19. Functia f: A c X ~ Y nu este uniform continua (pe A) daca ~i numai daea 3 e: 0 > 0 cu proprictatea ca V S > o, 3 x ', .x" E A cu d (::v', x") <:::o p entm care avem rl1(f( x'), f(x")) ~ e: 0
f.l.64

Propozi!ia 2.20. Daca, functia f: A c X atunci f este continua.

-~

e te

uniform

continua,

JJefinitia 2.21. Fie (X, (7), (Y, cZ1 ) , pa.yii metrice, A c X ..i f: A ->- Y. Fuuctia .f se 11Ume~te lipschitzian~~ (indepline~te conditia lui JJipschitz) daca ~i u u mai 11 ma, 3 Jf > 0 a. i.
il1 (j(.r:') , f(,J.:"))

<

Jl[ fl(.r', x"),

V .x;', .1./' EA.

Iropozi!ia ~.2t. Dad func1ia f: A c X ->- Y este lipschi1ziana, at.unci estc uniform cmlli nua.

f
~i
~i

f:_ \

Tf'orema t.t:l. Fie (X, d ), (Y, 17t) spatii melricP, ,\ c X compacta ->- Y continu~L. Atunci f e:-;te unifonn eontinuiL
c

T('Ol'f'ma :!.21. Fie (:X, d), (Y, d1 ) spatii metricP, .\ f: .\ -~- Y continn~L. Atunci J(ii.) e;,;l(' compncti"t.

X <ompacta
~i

Ttmenw :!.t:J. Fie (X, d) spa.\ iu metric, A c X (ompacUt continua. Atm1 ci f este miirginHa ~i i~i a t inge marginile.

f : .\

--+ H

Ttor('ma t.:W. Fie (X, d), (Y, cl1 ) :-;patii meirice, A c E cone:xrL ~i f : .\ ->- Y continu a. Atunci j(A) c Y cste conexa.
Cou~('cin!a t.t7. (Teorema. lui \\~eicrstms:::;) . FiP (X, IZ) Kpa.yiu metric, A c X compacta ~i conexa ~i f: .\ ->- n. continua. At unci f(A) este interval iuchi:-; ~i miirginit. in plu. , pentru orice f.L E [f, ]], Pxis1it ~ E A, a.!. f.L = f(~), uude f = inf f(A) ~i J = wp f(A).

D1~[inijia 2.28. 'Fie (X, ll) sp :t\iu metric, .f : X -+ Jl = H U {- co, +co} x 0 E X. Funct ia f ~e nume~te ,inferior su ;- in punctul x 0 claca lli unmai dacrL pcntru orice a < . x 0 ) [b > f(x) exi:,;t~L \a E "\"(x0 ) [ Vb E E ~( :.r 0 )] astfcl incit, V x E \ ' " [ V x E Vb] => j(x) >a [f(x) < b]. Func\ia f se nume~te interior (:-;uperior) semicontinua pe X thLcrL ~i numai dad .f e:-;te inferior (1mpNior) semicon1inua. in fiecare pund din X.
~i

A u {x 0}.
: :\ --+

Tcor('ma :!.29. l<'ie (X , cl) spat iu meLric ~if : X --+ Y ~i x 0 E X. Unniitoarele afirma.t,ii slnt. echiYalen te : 1) .f <'ste inferim (superior) scmicontinua in J;O; 2) V (.e 11 ),eN, .J' , E X, V n E N, x ,. --+ x 0 = f(.r 0 ) < !i~.!_f{;:v,.) [f( x 0) ~ limf(x,.)].
tJ-+00
1/-->00

Y.

De.finifia 2.30. Fief: [a, b] c n -)>- Y, (Y, II il ) spa~iu Banach. }<'unct,ia f se nume~te a.bsolut co ntinua claca ~i numai rlaca pentru V e: > 0, 3 a( e:) > 0 a.i. V] a;, b, [ c [a, IJ], i = 1, ... , JJ ], a;, IJ, [ n] a1, b1 [ = 0, i i= j cu
p

~ (h, i= l

a;)

<

a( e:)

=
j

~
1

l f(b;) -

.f((t;) !I<

:::.
JOS

Folosintl <lefini\ia, :-;a se stwliezc cont.iuuitatea functiilor <le mai punctele indicat-e:
9 a(z) >

in

Functiaf

2.1. f: U 2 2.2. f: lP

- >-

n , j(.r, n,

y) =

J',

\n (0, 0).
(.r

o,

-+

IP, .f(.r, y, z)
J(.r) =

+ y,

y - z), in (0, O, 0).

(a::r, ... ,
.r~) E

2.3. f: Jt n ->(peA)

li x :l , in
- .r,

.r; 0 =

W ', (n > 1).

. x")<fo

2..1. j: Jl

->-

Jl, j(x)

= { x, daf'~~

a; E Q, <laC<~ .1' E Jl~Q,

in

X~ E H.

2.5. f: [a, b]--+ n, f(x)

=l I

daca

X E E

0, daca x

[a, b] n Q [a, b]"'Q ' (a< b), in

,
' Ill

[a, b].

2.G.

f' R' ~ R,

f(m, y)

~{

, daca (x, y) -:;, (0, O)

2.li.
(0, 0).

o,
2.7. f' R'

daca (x , y)

(0, O)

~ II, f( x , y) ~ {
=
eit , in t
0

, daca (x, y) -:;, (0, O)

2. .
in (0, 0).

o,
2.8. f: [0, 2;r] --+ C, f(t )

daca (.x , y) = (0, O)

= "
sin(x
x2
2

2..1

.J:: ( :,t, (

+ y)
'
, 2 ) )

In (1

+ x2 + y2)
x2

2.9. f: 1[2 -> lP, f( .r, y) =

+ !12
2

+ y2

tg(a:

x2
in (0, 0) (discutie dupa 7.;
E

+ tJ + Y.

daca (x, !!) -:;, (0, 0)

(0, J, 1), da,ca (.r, y)

Z +)

(0, O)

:....:..1.

2.10. f: IP --+ n, f( x, y) = { 1, dac~ (.,e, y) E A , 0, dac:-t (.r., Jl) A

A = {(x, y) IO < y < max {x 2, x 3},
Sa
X>

0} in (xo, Jf)

aA.

~e sLudieze continuitatea functiilor :

E E

2.11. f: [0, 1] - > R, f(x) = { 1, dac:i .v o, daca x unde A = {.r jx = 1/n, n EN}.
2.12.

A, [0, 1]"'A,

f:

[0, 1]--+ n, f( x )

=I l
=

O, daca x 1/n, daca x

x2 _ y2
x~
9

= 0 sau x E [0, l]"'Q, = mf n E [0, i], mE Z, n EN,

mfn fracyie ireductibila.

2.13. f: R 2 --+

n,

f( x , y)

xy {

+ y

daca (x , y) -:;, (0, O), daca (x, y) = (0, 0).

, daC~L (x, y) "# (0, 0)

o,
sin (x 3
a;2

.,.--.

214

: fl" ~ -> It, f(x, y ) =

{
2

+ 11 a) + !12
2 )

0, daca (x, y) = (0, 0).

2.15.

f:

IP --+ H, f(x, y) = { (x

+Y
2

ln

(X

+y

),

da~ (x, y)

-,f

(0, O)

O, daca (x, y) = (0, 0). 2.16.

166

f:

fl2--+

u,

f(x, y) = { x ln(x

+ !1

),

o,

daca (x, y) = (0, O) daca (x, y) = (O, O)

. . -.

2. I 7.

f,

R'

~ R, j( x, y) ~ { (x' + y') sin x' ~ y'_'

A,

dacii. (x, y) oF (0, 0) daca (x, y) = (0, 0).

2.18.

1:
f:

n2 --+

ll, f( x, y) =
{

yx 2 + ~ 2

sin ( x 'IJ)

, daca (x , y) = (0, O), 0, dad (x, y) = (0, 0).

2.19.

ll.2 --+

ll, f(x, II) =

{

v
>

X .

x2

+ y2 ' dac~

(x, y ) E
E

:\.

o, <htca ( ~r , y )

nz

""' A,

unde A = {(x , ? J) \.v . Jl

0}. (R "-. {0}) R x {0}.

2.20.

f,

)I' ~ Jt, j(x , y) ~ 1 Y' 1n(1 + ;: ) , daci\(x, y) E Jl X

1
{

O, dad\ (:.r, y ) E

2.21.

f:

n2 ___..

n,

j(x, y) = {A ( x

+ J/ B/V x + yt,
2 2
2

),

claca (x, y) E Jl,. [OJ daca (x, y) lla [OJ.

E

2.22.

f: 112 -> n,

f( x, y)

+ y,
y
2

o,
<
2

tlaca (x, y)
x z, x> 0}.

claca ( x , y) A,

A,

uncle A = {( x, y) \-x2

<
{ X

2.23.

f:

n2 --+

R,

j( rc, y) =

+y

o,

daca (x , y) E B1((1, O)), claca (x , ?/) B 1 ((1, O)).

2.24.
E

f'

II' ~ R, j(x, y, z) ~ Yx' + y' + z' . + B(x' + y' + z'), ilacll

~~

t
unde
1

(x , y, z) E B,(O), O, daca ( x, y, z) Ur(O ),

>

0 si ., 0 = (0 ' 0 ' 0 ) .
Jrt

1 ,

2.25.

_ f: n.

--+ 1l 3

f(

{ Jl( x2

x, y, z)

1 +~.'1/z + z2)1/2, d aca ~ ( x, y, z) E (0), y, claca (x, y, z) E B,,[O] ~ B,, (0,) Cj(x2 + y2 + z2) s' 2, daca (:r, y, z) U,,[OJ

uncle r 2 >r1 > 0.

2.26.
(0, 0)

f: f:

na ---+

n, j( a;, JJ, z)

o, 0).

2.27.

lP -> Jt, f( .v, y, z )

l(
JJ

t A e'"+Y-l ,
l

daca X+ ?I + z < , <laca x y z~

+ +

o, o.

x2

~ y2)

-( > -!-l'' + 'l,

claca (:v, y, z ) E
E (R 2 ~ {0})x R,
E

II, claca (a;, y, z) untle 0 = (0, 0) E 112.

{0} X ll,

167

2.23.

f:

R 3 -+ n, f(x, y, z)

( j
2

:r2 + .1/2 ) '/(' + y' t 'l 1+ 2

, dac~ (x, y, z) E H 2 x (R""{O}) ), , daci1 (.:v, y, z) E lF X {0}.

2.29. f' R'

~ II', f( x, Yl ~ j(

1 - cos(x 3
(x2

+ y2)2

+ ,l/

) '

y 2 sin
X2

+ y

x) .
'
v

dac~L ( ..v, y) "# (0, 0) (0, 0 ), dac.t (..r, y) = (0, 0) .

2.30.

f:

IP __,. C, f( :r, y) = {( x

+ .II~) r'r' + i.
1,

+ .'!~ I .T [ + IYI
.r2

, daca (.:v, y)=t-(0, 0)

(..r, !I)

dac~.

(0, 0).

Sa xe studieze conti.nuitatca uniforma a func(iilor :

2.31.

f: n -+ n, j(x) f:

sin (a:').

2.3:!.

IF -+ n, f(.:u, y) = 2(x

+ ,11) +

sin (.x:) z

+ COR (.1/) .
t!I

2.3:3. .f: Jl!l ->- R , f(x, y, z) --= x - .If

arcfg-( .r

~) -f- ;-;in(y - z )

2.31. tl( , y): X -+ R ,_ , 'v' y E X, un<lP (X, d ) ex1.e un :-;pat.in metric.

2.3a. d( x, ):X -+

n+ ,

'v' x E X, unde (X, d) e:-;Le un spa1iu metric.

-.)

2.3G. d ( , ): X x X -+ H.", unde (X X X, dL) este un spat-in metric cu

me1rica d1 ((.1', y), (.:u', y')) = d( x, x')

+ d(y,

y').

2.37. I' II : X -+ ll;-, unde (X, II I!) rst e un SlHttiu vectorial (liniar) normat. 2.33.

f:

x X -+ n ,

f( x, y)

(x, y), unde (X., ( , )) e8te un :-;pa\iu

prehilbcrtian real, iar pe X x X Re considera mett'ica

d((.r, y), (.r', y')) = II .v -

x' II

+ li N -

y' : ,

nnde l..r

11

= J( (..r,
R 2 -+

x) .

2.39.

f:

n,
=

j(x, y)

pe multimea .\ ~-= {(:r,

-~__.:_::....:._ , daca (x, y) E (H ""

sin(x, y)

a.

{0})
ll,

ll ,

y, daci'i, (x, y)
~lJ.

{0}

y)ElF !!:r:l+ IYI

2.40.

f : IF
0

-+ It,

j(x, ?! )

= {

~
"

dad. (:r, y)

=
E

(0, 0)

1 (a' + !J') arcLg - -- ,r; 2

+ y2

<laca (x, y)

lJ1 [(0, O)J"'- ((0, 0)}

ll1 [(0, 0)]

dac~L (.:u, y) rf=

pe multimea B 2 [(1, 0)].

168

2.11. f: }

u ""- {O}

->

n,

.f(.r) = - ,
.1J

a) ve multimea ]0, 1] b) pe nmWmea [1, + oo[. (se con::;i<ler~t re~trictia 1unetiei .f h nnLl~i mile l'r~pectiY 0 ) . 2.12. f: R -+ n., j( x) = ,r 2 :l) 11e n, b) pe [a, b], (a < b, a, bEll) ( e con iuera re:-:;trict,ia funcFPi .f la [a, b j). 2."13. Fir A c R, J'0 E A' ~i .f: A -+ 1l care fiatiRface conditia
limJ( . c)
.1. -+ ~u

-f-oo .

e arate ea f nu e:-:;Le uniform continua pe A. Dacrt x 0 = +oo, afinnatia ram!ne adeYaraE~>? 2kL Fie (X, tZ), (Y, c7 1 ) Rpatii rnetrice ~i f: A c X-+ Y o aplicatie unii'orm continua. Atun ci f 1ra.n!-\forro~u ~iruri fundamentale uiu A in ~iruri fundamentale in Y. , dad II x 1\ ]1, 2 [

, daca cu

11

x 11

]l, 2 [

~ arate ca f e:ste uniform continu~t pe multimea ll 2 [(1, 0, ... , 0) ]. a, e arate d funqiih, care unneaza fiatiRfac condi~ia lui Lipschitz (ueci sint 1 niform continm) :
:!.46. f: [ - 1, 1]

patiu

x [ -1,

1] -)- H, .f(x, y) = x
-->

+ 4y
2

2.47. f: [-a, a] X [ - 1, 1]

!t, (0 <a

<
=

oo),

f(..c, y) = y 2 cos 2 x

+ :v cos y.
y
2

2.18. f: [ - 1, 1] X [ - 1, 1]-+ R, f(x, y)

lx\ .
1mde

2.49. f: [-a, a] X [ - b, b]-+ R, f(x, y) = y e" +" (a> 0 <b) 2.:JO. j(J', ): [ -b, b]-+ R, f(x, y)

A(x)y 2

+ B(x)y + C{x),
unde A(') =
1, ... , n.

_A_(), B( ), C( ): [ - a, a]-+ R sint continue.

2. :"'1. f(t, : :

nn

-7-

Il", f(t, x)
j.;n,

=X .

A(t)
),

+ B(t),
... ,

= (au( ))!.;;i,

B( ) = (b 1(

bn()), cu ati ) ,

l'Jl ): -[-a., a]-',-

continue i, j

[(0, 0)}

2::2. f t ) : U 2 -> H 2 , .f(t, ,,., y) = (3x + 2t, 71- x) ,- V t E U. :!.53.. a . e mate ea fnnc\ia f: [0, 1] X [ -1, 1] -> n, f(x, y) = unif rn. eonti .ua. , dar nu sat~sfaee conditia lui Lipschitz.
2 .:Jl.

Vx

este

a ~e

a.rate di, multimea \! x

U 10

~x

in ( _ 1_:_}\
\X

~ ~} 2

este inchisa.
i.69

2.51'. Fie
b)

ll, f( x , y, z) = (.v 2 a) si1 se studieze continuitatea 1miforma;

ll 3"'{0R'}
--+

f:

+ 2y + 3~ )-
2
2 1

S e cere:

sa

se studiezc continuitatca unifoemi1 a

mul~imea

lui

f iA, uncle

A.1 = B 3 [(1,

O, O)]"'U112 ((0, O, 0));

c) sa sc a,rale ci1 conexi\,;

n=

f(At) este compacta.,

d ) ~~t ~e arat(' ei\ mult:inwa f (A 2 ) undl' A~ = {(.r, ,11, z)!z> x 2

+y

este

e) sa se arale ctt nmltinwa A 3 = {(x, y, z) 1 1 < f( x , y, z) < !I} cste deschisa;

f) sa sc arat.e c~t multimea A,

{(x, y, z) lf(x, y, z) ,;;; 2} estc inchisa.

2.55. Fie

f:

lP

--+

JF,
1

., ( ( lx l+ l!f l+lzl) ln(1 + 1-vi+IYI+I zl ), V2 -lxi-IYI -Iz1 )

f( x , y, z) =

dac;t (.v, Jf, z) E B1 [0]"'{0}

co, V2),
(ln 2, 1)

daci1 (x , y, z) = (0, 0, 0) daca (x, y, z)

E

R 3"'Bl[O]

unde B1 [0] ={( a~ , y, z) l !.r l + l?! l + lzl,;;; 1 ~i A1 = {(x, y, z)iz~ x 2 + y 2 , X+ y + Z ,;;; 2}.
Sa
S('

arate ca :
~i

a) multimca A 1 c;:;te compacta

concxa;

b) ! lA , este uniform continu}t;

c) f(A 1 ) cste compacta ~i conexa.

2.56. Fief: nn ->- U 3 ,

(c- t/llrll,llxiJL12 ln l x l , [lx !Jir'), dad,

f(x)

X =I= X =

OR" OR"t

{ (0,

A =

{ xE R"I t, lxtl,;;; 2},

~i

0, 1),

dacii.
B = {u
E

[R 3 1(u1 /3) 2

+ (u /2)2 + (u
2

3 )2,;;;

1}

Sa se arate ca :
a) A

B sint multimi inchise in U", respecthr IP;

b) f(A) c R 3 este compacta ~i conexa ;

c)

f- 1(B)

c U"

cste inehisa.

2.57. Sa Se arate cr1. functia

eate inferior semicontinua in ol'ice punct il'ational din [a, b].

170

.f:

[a, lJ]_...Jl, j(X)

= {1 ' dad\.

o,

.'f .E

daca x

[a, b] nQ [a, b]"'Q

cere:
2.58. Fie (X, d) un spatiu metric, f : X -+ if inferior (superior) semicontinuar pe X !iii <p: if -+ ll crescatoarc ~i inferiOl' (superior) semicontinua. Sa se arate ca <p of : X -+ R este inferior (superior) semicontinua pe X . 2.59. l<"'ie (X, d) un spatiu metric ~ i .f: X -+ ff inferior (superior) sem icontinua pe X. Sa se :uate ca V A, 0 = A c X, sup .f(A) = l'lup f(A) (inf. f( A) = = inf. (A)).
2.GO. Fie (X, d ) un spa~iu metric ~i

.f,

g: X -> TI. Pic funcFile <p, lj;: X -+

ll,

<p(x) = max {f( :r) , g( xl} , lj;( x) = min {f(x), g( x)} .

se arate ci:L daet f ~i g sint inft>rior (superior) semicontinue in punct ul x 0 E X (pe X), atunci fune1;iile <p ~i lj; sint inferior (superior) semicontinue in JP EX (pe -X).
S~

..
I

2.61. Fie (X, d) un spatiu .met.r ic ~i f: X -+ n. Sa se arate ca <lad1 .f este superior semicontinu~t in punctul x 0 E X, atunci functia. g = - f est e iuferior semicontinua in .r0 , ia.r dacf't 3 V0 E "f(x 0 ) astfel incit f( :r) > 0, V x E \ 0 , atunci functia h = ]:___ f's t e inferior semicontlnua in a 0

' 0)
~ [0]
~

x!

+y2,

1
f

2.62. Sa se arate c~t dad (X, d) este un spatiu meLd c inferior semicontinu~~ pe X, atunci multimea
Aa = {.rE X !f( x ) :( a},

~i

f: X -+

n este

este inuhisa, iar ua.ca f este supl:'rior semicontinua pc X, atunci mu1timea

Da = {.r
E

X !.f( x)

~a],

este inchisa, V a
~i

n.

2.63. Fie (X, d) un spatiu metric ~i A c X. Multimea A este deschisa dad\ numai daca functia sa caracterist.ica 'X A( ) este inferior semicontinua pe A, unde XA( ): X -+ ll,

x... (x)

{1, daca x
o,
daca x

A X"" A.

2.64. Asimil:1m suprafata p~imintului cu o sfera X c l:P. Sa se aplice teorema. lui vVeierstrass pentru a arata ca exista doua puncte diametral opuse ~ ~i ~, eX avind aceea~i temperatnra (se presupune ca temperatura variaza cont.i nuu cu punctul). 2.65. Sa se arate ca in teorem::1 lui w eierstrass conditia de compacitate a spat iului csie esentiala. Mai l)l'ecis :
E

[a, b] nQ

rE [a, b]"-Q

i) sa :e <lea un exemplu de spatiu necompact X ?i de o functie continua "j : X --'>- u Cal'e nu este ma.r ginita;

ii) sa e dea un exemplu de spatiu necompact X ~i de o functie continua ~i mrtrgini ta care nu i~i atinge marginile in X.

f:

X ,_,-... I\

171

2.66. Fief: [a, b] ---> It, (a < b). Dae~ f csLe absoluL cont.inua atunci este continua. Heciproca afirmatiei. nu csLe adcv~Lra ta, d <' exemplu
f( J' )

= {

.1'

CO:>~' ~VE )0, 3.r

o,
.J .:

1]

0.

2.67. Da('~t.f, [}: rn, hJ ->- H :-;int a1molnt cuntilllw, at.un<'i f utw(.iile rxf ~[}: E H J'i:-;a[p ::;if.!/: r (L b] -' H };IHt ah"olnt ('() lttirnw. Da<i"'t g i= o, atunci fnrtc(ia _._[ <'sle absoltLt continua. g
[a, b]---?" H, rx, ~

2.6H. Fief: [a , b] -->- H o funet;ie ahsolut <ontinua, :sLri et crese~tLoare . Da6'L [/ : [j(a), .f(b)] --+ este a]):-;olu t cont in u a, a.1unei funcj_itt {}. f : [a, b] --+ e::;te absolut co ntinua.

<!.69. Fie (X, il I) un spatin Hau aelt ~if : con tin u ii pe [a, b]. Sit se ara te cii :
a)

ra,

!J -1 ->- X o Iuuc(ie ::Jh};oluL

l! f( ) 1; :

[a, b]--+ H

P};LI'

o fmrej_ie ahsolu t <:on1inu:t pe [a , b];

.1; E

b ) rla<'it 3m > 0 a"t.h'l incit iJ(.v) li ~ m, V

[a.,

b.l, ai.uuci - ~ cs te ahsolut

J

continua pe [a, b].

~i

2.70. ])acu f: deci ('OntinuiL

ra, b] ->- H ('fi1.e lipsc hitzi ani\,

atnnci ea e:-;te absoluL continU~L

3. DIFERENTIABIUT~ TE FRECHET. DIFERENTIABi liTA TE IN PIRECTiE. DIFERENT!ABILITA TE GATEAUX.

Fie (.X,
~i

i! li1 ),

(Y ,

I. !12 )

K - sp :tiii YeeLoriale (1inia,r<') llonrutte.

Definifia 3.1. .Aplica\,ia (operatorul) L: X--+ Y :-;e nume~t.e liniara dacf't numai <lacii :
L(cu:1

+ ~.v~)

= rx L (x1 )

+ ~ L(x

2 ),

.!' 1 ,

.r~ E X ~i V a, ~

K.

Defini]'ia 3.2 . .Aplica~ia liniara L: X numai daca: exista ]f > o a.i.

IIL (x) !12 ~ JY[

-'r

Y se nume:;.Le mii,rginita dacii 1,1 i

V x EX.

fix llu

Se noteaza
f(X; Y) = {L !L: X --+ Y operat.or liniar l}i m:'trg i uit.}.

Definifia 3.3. Fie X ~i Y, K -sp a{ii V"Ctorialc IIOl'tll<tk .. \.plic~,(ict se nume~te izomorfism d ae~t ~i nnn mi daea:
1)

r: X-;>- y

e. te lini a ra ~i conti nua;

2) exista g:

Y ..__.X liniara f!i continua a.i.

172

~te

Teor~ma 3.1t. (Hanac;h). Fie X ~i Y, K-spaijii Banach. Daca este liniar~~, continui:L ~i bijectiYa, atunci f este izomorfism.

f:

X-+ Y

D efinijia 3.5. Fie X11 . , X,, Y, K-Rpat ii Ycctoriale . Aplicatia L: X1 X x . .. x X, -+ Y se nume~te n-liniarK (multiliniarr~) daca ~i numai dac~L peniru orice i E (1 , ... , n.} ~i pentl'U orice Ristem de elemente X~ E X i j of- i, aplicaijia

a Spa\iului Xi tlt :-;patiul \:" e:-;te linial'~L. De.finifia 3.6. Fie (X,, 11 \ ,), (Y, I! \h) K- spat,ii \ccloriale normate . Aplicaijia n-liniara L: X 1 x . .. x X ,-+ Y daea 3 111 > o, a.l.
KC

nume;.:te ln~lrginit~L d;-teU. ~i numai

V (.r11

. , X 71 )

EX1 X ... X X".

Definif'ia 3.1. l<'ic (X, :; :\ 1 ) , (Y, 11 \\ 2 ) K-spatii YecLoriale normate. Aplicatia cp : X -+ Y Re nume~tc izo metrie dac~L ~i numai dad'\, :
1 ) 9 e;;;t e liniari"'t :
2)? e.te hijcctiY~l;

3) \ ?(.r:) 1 -~ = \'. r I P V .rEX . In acrst caz K l)at iik X ~i Y ,-e numesc izomet rice inire ele.
TemeuHt :Ut Fie(.", ' \1 1), (Y, \: 11 2 ), (Z, 11 \b) K-spaijii \'ectoriale normate. Atunci K p atiile ~(X x Y, Z) ~i (X; (Y; Z)) R 1nt izomet rice intre ele.

Dej1:niti(~ ~.9. Fie (X, \i 1\ 1 ) , (Y, 11 \b) K- spatii vectoriale normate, DE 7x, x 0 ED. A_plieatia .f: n -+ Y se nume~te diferent,iabiEt Frechet (san tare) in punc0
tul x 0 (laf'i't l$i numai
propriet~ttca

dac~L exist11 L x(

(X; Y )

~i o funct,ie

w (x

:X -+ Y

dacU.

cu

lim hw(.r
;,, - o
(~

0 ,

h)
L

\1 2 = O,

\; h

fii

~stfcl incil RU aih

rt loe

egali tatea

J( .:c0 + h) - f(.x;O) = L ,o( h )

+ w(x

h),

" h

- _,... y

0 EX ]l('llLrn cal'(' .r h E n. Elementul L,(h) E \', V h E X se nume~te diferenti a,la Vn~chet functi Pi .f In pnnrtul .r0 in <li ~ect iR h ~i RC not caz~t

(tare) a

Operatorul L ,u( ) E S:(X; Y ) :-;e nume:;~te d eriYa(a functiei .f In punet u1 x 0 ~i ~c noteaz~t

Frechct s~u ileriYata

Diferentiala Frechet se transcrie

df(x 0 , h) = f'(x.O)(h) = (f'(xo), h).

Daca pnncm h = dx, se obtine notatia uzuala

~i

Defini,tia 3.10. Daca aplicatia f: D c X-+ Y es1e diferenwiabiltt. Frcche in fiecare punct x E D, atunci f se nume~te diferentiabila Frechet pe D. !n acest c~z, aplicatia
]) 3

x -+ .f'(x)
~i

f(X; Y)

se

nume~t.e

derivata functiei

se noteaza prin f'( ) :

--+

f'( ) : D

f(X ; Y).

Tcorema 3.11. Daca aplicatia f: D c X -+ Y este diferentiabill'l Frechet in punctul xO E D, atunci f este continua in x 0
xO
E

Teo1ema 3.1 2. Daca f: D c X -+ Y este difereutiabila Frechet in punctul D, atunci operatorul f'(xO) este unic determiuat.

Teorema 3.13. Fie DE -rx, x.o E D, f, g: D -+ Y diferentiabile Frechet ill punctul xO. Atuuci pentru Y IX, ~ E K, aplicatia IXj + ~g : D -+ Y este diferentia,b ila Frechet in punctul x 0 ~i

Teorema 3.H. Fie (X, 11111 ), (Y, li 1! 2 ), (Z, II 11 3 ), D1 E -rx , D2 E -rv f: D1 ->- D diferentiabila Frechet ill punctul x 0 E D1 i g : D 2 - > Z diferentiabila Frechet in punctul y 0 = f(x 0 ) E D2 Atunci aplicatia g of: D1 -+ Z este diferentiabila Frechet in Jlunctul xo

d(g o f)( x 0 , h)= dg(f(x.O), df(x 0 , h)), V hE X.

Definitia 3.15. Fie D E -.x ~if : D-+ Y. Fuuctia j se nume~te de clasa C1 pe D daca ~i numai daca f este diferentiabila Frechet pe D ~i f': D -+ f(X; Y) este o aplicatie continua.. N ota]'ii ~

C0 (D; Y) = {! If: D-+ X continua} @ (D; Y) = {f lf: ]) -+ Y diferentiabila Frechet pe D} U(D; Y) = {f lf: D -+ Y de clasa C1 pe D}. Teorema 3.16. Fie D c R uu interval deschis, :z: 0 E D ~i j: D-+ R. Urmatoarele afirmatii sint echivalente: 1)

f este diferentiabiH1 Frechet in puuctul x 0 ;

obi~nuit

3) j deriYabila in sens

in punctul x 0

!n acest caz, cele doua derivate sint egale.

174

Teol'ema 3.17. Fie D c n deschisit, Urmatoarele afirmaW sint echivalente :

1)

x 0 ED,

f este diferentiabila Frechet in punctul x 0 ;

=
1, ... , m. !n acest caz :
j'(xO) = {j;(mo), . .. .,f;n(mO))

2) ft este diferentiabilit Frcchet in punctul x 0 , V k

dj(.x;O, h) = (dj1 (m0

h), ... , d.fm(.x;O

h))= h(j;(x0 ),

,j;.,{x0 )), '<f hE Jl.

Fl ' che D. :tn

Teorctna 3.18. Fie D c R deschisa, xf e D; toarele afirmatii s\nt echivalente :

1)

f 1 + if2 :

D -+ C. Urma-

2)

f este diferentiabiHI. Frechet in punctul x 0 ; / 1 ~i f 2 sint diferentiabile Frechet in punctul x 0 ln acest ca.z: f'( xo) = j;(JP) + ij~(.1P)
dj(m0 , h) = dj1 (X0
j

h)

+ i' dj (.r;
2

0 j

h), '<f hE Jl.

Frechet punctul eehet in diferen-

Definif;ia 3.1 9. Fie D c R" deschisi:i., = (x~, ... , m~) ED ~i f : D -+ R. Vom spune ca f ad.mite derivata paryiala in raport cu xi in punctul x 0 dacl1 ~i nun1ai daca raportul x0
j(x?, ... ,

xL 1 , x,, x~+t, .. ., x~)

x,- :r?

(.1:1, ... , x?, ... , x~)

are limiLii

finit~t cind x 1 -+ af;.

~i

Aceasta lim.ita se noteaza prin j;i(x0 ) sau

sau Dd {x0 ) punctul afl.

sc

nume~te

derivata part.iala a funcyiei

f in raport cu x 1 in

ax;

of

(afl)

: D1 ->- D Frechet ntiabila

Definitia 3.20. a) Fie D c nn deschisa, .f: D-+ U. Daca.f admite derivata. parVala in raport cu X; (cu variabila X;) in fiecare punct xED, atunci funcyia

x - r - (x),
axf

at

de laD la R, se noteaza prin

1 clasa ~ .f(X;
1 C

numc~Le

(lerivata partiah'\ In raport cu adica

=

X;

a fnnctiei

~i

se

of ( ) ~au .f;;( ),
d.'Vt

Y)

t:;\ )
b) Fun.ctia
ax j

om,

81 ( ) : u -+ u.

f se

nnm~te

derivabilit partial 1)e D daca cxista .f.;.,(x ) =

=!l_ (.'l: ),Vi = l, ...

,?~~i

V .cE ]).
~i

Tcorcma 3.21. Fie D c lt" de.-;chisa, :v0 = (x~ , ... , x~) Daca f Mte diferentiabil~~ Frechet in punctul x 0 , a.tunci : R. Urm&1) exista
2) .f ' (X 0)

f: U -+ R

.f;,(x0 )
Dxl

~aj
uxi

(:t;0 ),

Vi = 1, .. . , n;

= ( -~~

( X 0) , . , ~f - (:r0) )

iJx,.

17~

3) df(x 0 ;h) = ' - - ( x0 )h;, Vh eR";

i=l
n

of

OX;

3') elf (x 0 } = ~ - - (x 0 ) clx, .

i=l

of

OX;

x , atunci f este diferentiabila Frechet in x 0

Teorema 3.23. Fie D c It" deschisi1, Urmatoarele afirmatH sint echiYalentc :
1)

'J'corema :1.22. Fie D c U" de chisa, x 0 E D ~i f: JJ -> .H. Daci1 f ad mite derivate par~iale pe o vecinatate V 0 E '\0(x 0 } ~i acestea sint continue in punt:tul 0
:.t 0 E ])

~i f

= (fu ...

'fm) :

n -> }\'".

(j~, ... , fm) este cliferentiabila Frechet in a;o;

2)f1() este diferentiabila Frechet, in x 0 ,

Vi = I, . .. ,m. In acei>t caz:

ofl . (""o\ ... J

axn

. . ....... .

0 df(x ; h) = (dj1 (x 0 ; h), ... , dfm(x0, h))

"'* 1'(clf(x 0 ;

h))

=
ren
tul

Tcorcma 3.24. Fie JJ1 c lP, D 2 c R m deschis0, f: D1 ~ D2 difercnt,iabila Frechet 0 in punctul x 0 E D1 ~i g: D 2 ~ W' dife1entiabila Frechet iu punctul '!l = f(x ) E D 2 . Atunci

I
k= l

afl (.r .. o) . . . ~f1 (xo) ax1 ox"

0

afm . axl

~J o)

. . . aj,, (xO)

ax,

l'((g o f)'(xo)) = ~~ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ') ag p ( !J 0) . . . Of] \!J Oj of, (X.o) . . . af,. (xO) ~ a!h O!fm ax1 ax" Tcot''ma 3.25. Fie D c H" llE ~'<hii>i-'\. :;;i convexa ~i f: n - > R. de cl~sa CI. Atunci v x '' x" E n
J) I

( agl (!l) , . agl ay1 O!f m

(yO)J \

r~_!_
ax1

(.tO) ... oft (.'.1.'0)

ax,.

j(x') - f(x")

C[ i
) 0
1

ax,.

Df_

(.v"

+ t(x' -

x "))

(x~ - x~')] Cit.

(for mula

cre~terilor

finite).

Teorema 3.26. Fie (X, 1 1! 1 ), (Y, il if 2 ) K-spa~ii vectoriale normatc, ll c X deschil'la, x 0 ED, hE X"' {Ox}. Func~ia f : D ~ Y se nume., te difere~tiabila

176

in punctul x 0 in

direc~i a

h dadi,
t->0+

~i

nu mai dacrt

j(x 0 . l nn

+ th) t

f(x 0 )

exista. Aceasta limita se noteaza aj(x0 , h) . 0 b s e r v a f i a 3.27. Are loc egalitatea :

ad mite pundul

Definitia 3.28. Dad< .f: H c X atunei elementul rlin Y:

, caz: se
m1me~te

->-

Y este dlferentiabila in x 0 in directb li,

~f (xo; -AI) = -:-~ - ~f'(:;Jo;h)

l1 h 111

il h 111

!][_ (.x:o) = aj (xo)

dh

ah

<terivata funetiei f in punctul x 0 in direetia h.

c X

Definifia 3.29. Fie D

dm;chisa ~i x 0

U. Aplicatiaf : D-+ Y se nume~te

diferentiahiHt in direCtie in punctul x 0 daca si numai daca existrl!(:r0 ; __!!:___ '), ' . l h l\1 penttu mice hE X ~ {Ox}. 1n aeest caz aplicat.ia
h
->-

3j(t:r;O; h)

se n mne~te uerivata in directie a functiei fin punctul x 0

Teorema 3.30. Fie D c X deschisa, x 0 ED ~if: D -+ Y. Daca f este diferentiabila Frechet in punctul x 0 , atunci f este diferentiabila in directie in punctul .r0 ~i
df (.l:O) -~J~

dh

ar (ao) = = -'ah

j'(x 0 )

( -~ h )
_ !! ,~ :1

V hE X~{Ox}.

ntiabiH1 p~nctul

Defini,tia 3.31. Fie (X, li l\ 1 ), (Y, I :i 2 ) K-spatii vectoriale normate, D c X, X ~i f : D ->- Y. 1) Functia f se nume~te difel'entiabila Gateaux ::;au G-diferontiabili1 sau diferentiabiH1 slab in punc1ul x 0 in di1ec~ia hE X daci1 ~i numai dadi
x0
E

lim f(.rP+th) - f(a 0 ) 1 -> ~ t exista. 1n acest caz limita se noteaza prin 3f(JJ 0 ; h) ~i se nume~te diferentiala Gateaux sau G-diferen~iala functiei f in punctul x 0 in direc~ia h. 2) Daca ti.f(x 0 , h) exista pentru orice hE X, atunci f se nume~te G-diferen~iabila in punctul x 0 , iar aplicatia
h-+ 8f(x 0 ; h)

se numeste difererrtiala Gat<.'aux sau G-diferentiala functiei 3) Daca aplicatia

h ->-

in punctul x 0

ti.f(x 0

h)

. D-cX
en~iabila

este liniara ~i continua (mi1rginita.), atunci aceasta aplica~ie se noteaza !}i se nurne~te derivata Gateaux sau G-derivata functiei fin punctul x 0 Evident, f~(x 0 ) E f(X; Y) ~i tif(x 0 ; h) = f~(x 0 )(h).

~(xo

]77

Definifia 3.32. Dacaf: D c X -+ Yare derivat~ Gateaux in puncttll x 0 E D, atunci derivata sa se nume!?te gradi('ntul functiei (funct-ionalei) f in punctul x0 ~i se noteaza prin gradf(x 0 ) :

Daca X = ll", a.tunci notam grad j(x0 ) = v f( x.o ). Tcorema :1.33. Fie D c X deschis~, ::tP E lJ 1;\i f: .D -+ Y. Dad .f esle diferen~iabiU\ Frechet In punctul x 0 , atunci f este difcrentiabila Gateaux: in a,.o ~i
<

Teorema 3.34. Fie D c X deschisa, x 0 E n ~i f: D ->- Y. D.1ea exista G-derivata j~( ) pe o vecinatate V 0 E ~(.v0 ) ~i esLc continua In .x:0 , atunci f estc diferen~iabila Frechet in punctul x 0 Teorema :J.~J5. Fie D c U" deschis~, D ~i f: D -+ n. Dlwl1 f este -<J-diferentia.bila in a,.O, atunci f aumite derivate partiale JU X0 ~j aJ(.t0 ; e1) =
.1:0 E

in

3.11.

_!!f_ (x 0 ), unde

e1 = (0, ... , 0, 1, O, .. . , 0), i = 1, ... , n. ax; . Sa se arate ca urmatoar('le spatii veetoriale normatc sint izomeLrice intre ele:

: .I:....
3.13.
in pun

3.1. (U ; I I) ~i (f(H; Jl) ;

\! II ), ca R -spat ii ,cctoriale, unde IlL !I =s up IL(x) 1 .

, x ..; l

3.2. (U"'; 11 11 )

~i

(f(U; R "'); q :: ), ca H- spa\;ii vectoriale, uude llall =

... , a,,)

-=

c~l a:) ~,
11

11

a= (au
~i

E
E

H."', IlL II

= ,

~uyl IIL(x) II
lla ll =

= ( ~ a~) ~,
k=l

3.3. (ll" ; H lil

(f( l\'1

H ); )

ca R-spatii Yectoriale, unde

11 <;I

a = (a 11 . .. , an)

U", I!L II = sup IL( :r) I

3.4.

~1\:n x "(ll );

H ll)
I

~i

(f( ll" ; U"'); Jl ll) ca R-spatii vectoriale, unde

E

I' A II=
3.5. (C;

1\U.fl
jl :\' ' I "'

\l :\X 1! , .\

~iltmx n(ll),

X= Tx, IIL \l = sup IIL{x) IJ .

J\ X,\ <; 1

: I) ~i
\z. l =

(f( U, C);

li jj)

ca ll-spatii vecLori<tle, tLUde

;B

Vx + ?/~,
2

z -=

+ iy E <.:, + iy E C,

1;L ,: = sup 1L(x) j.

r .;;;t

'3.6. (C; \ I) ~i ( f(t: , <:) ;

!! I D

t<t

<.:-s.pat,ii vectoriale, unCle I!L il = sup IL(z) !.

it: < 1

i.z i =

Vx! + y
2

2 :

z= x

3.7. Fie (X; ;; i 1 ) ~i (Y; !1 1! 2 ), K-8pat,ii vecLoriale normate, D E Tx ~i j: D ...,. Y, .f(x) = y0 , V ;r; E n (aplieatie constant{~). Sa se arate ca f esle difeten~iabila Freebet pe J) ~ i f'(.v) = 0( ), v -~~E n.

func~ia

3.8. Fie C X ; '( !lt) ~i (Y; !i 1! 2 ), K-spa~ii vectoriale ~i f E f(X; Y) . Atunci fJ: D -+ Y, g( ) = f lo() este diferent,iabita Frechet pe D ~i g'( x) = f( ), xeD (derivata e~te constant.a).

178

x X 2 ; Y), (aplica~ie biliniara pe X 1 x X 2 ~i

3.9. Fie (X1 ;

II 111 ),

(X 2 ;

II 11 2 )
~i

~i (Y; I lis), K-spa~ii vectoriale ~i f E f(X 1 X marginita). Atunci f este diferen~iabila Frechet

f'( :r 1 , :r 2 ) (hu 71 2 ) = f(x 1 , h 2 )

+ f(hu
X

X 2 ),

v (Xu Xz),
S~1

(hl, hz)

E xl

X2.

sc studieze

difercn~iabilitatea

Frechet pentru:
X

3.10.

f:

R -+ n, fUr)

in x 0 = 0

lxi"' sin_!_, daca

xi= O,
=

o,
=

daca ;c

0,

(discu~ie

dupa a.).

3.11.
t0
E

f:

[0, 2n] -+ IP, j(t)

(a cost,
2 2

b sin t, ..!!_!___), 27t

a> 0, b > 0, k
=
(0, 0)

R, in

]0, 2;;[.
3.12. j: Jl -> C, j( x ) = e"X, a = al

3.1=.1. f: 1\2 -+ U, j( x , "

in punct ul (0, 0).

qJ) =

{xy f x

+ iaz E C fixat, in X0 E Jl. + y daca (x, y) i= (0, 0)

,

, claca (x, y)

3.11.

f:

]\2 -+ n,

f( x ,

!J) =-=

in punctul (0, 0).

~i

(x 2

+y

sin

x2

+ y2

, daca . (x, y) i= (0, 0)

daca (x, y)

(0, O)

3.15. f: R 3 -+ R,f(x, y, z) = a1 x + a2 y + a 3 z = (a, 1") [uncle a = (a 1 , a 2 , a 3 ) = (x, y, z) E R 3 (Yectorul de pozi~ie al punctului curent din spa~iu) ] , in punctul 1'0 = (x 0 , y 0 , z0 ) E JP.
r

3.1G. f: IP-+ ll,j(x, 11, z) = (a x r, b) [uncle a = (au a 2 , a 3 ), b = (bll b2 , b3 ) r = (x , y, z) E R 3 , iar a X r = (a 2 z- a 3 y, a 3 x - a1z, a1y - a 2 x) este produsul v ec-torial al v ectorilor a ~iT], in punctulT 0 = (x 0 , y 0 , zO).
~?i

3.17. Fie D c l\3 deschisa ~i cp, ~: D -+ R diferentiabile Frechct pe D. Sa se arate ca f: D -+ n, j( x , y, z) = rp( x , y, z) ~(x, y, z), este diferen~iabila Frec1wt pe D ~i
.f'( x ,

y, z) = cp(x, y, z)

~'(x,

y, z)

+ r.p'(x:

y, z)

~(.r,

y, z).

3.18. Fief: IP-+ R,j(x, y, z) = Vx 2 y 2 + z 2 = llt \1 , T = (x, y, z) ER 8 Sil. se arate ca f nu este diferentiabila Frechet in 0 = (0, o, 0), dar este diferen~iabila Frechet pe R 3 ""'{0} ~i
X , __ 1f , _ Z ) = 1' f'(x, y, z)= _ .

"

"C"l{

iferen.\tunci
0= /{ ),

~i

3.19~ Fief:R 3""'{0}-+

ilr ll \! r \1 ilr ll Jlr l R,j(x,y,z) = l r t\", cx.ER. Sa. secalculezef'(x,y,z).

3.20. Fie r.p: R -+ R, derivabila (diferen~iabila Frechet) ~i f: R 3""'{0} -+ B,_ j(x, y, z) = cp( ~lr \\). Sa se arate ca f e.P.t<' diferfntiabila Frechet ~i f'(x, y, z) =
=

<;>'( \!1' l\ ).

II;II .
179

Sa se st udieze diferen\iabilitatea Frechet a funcyiilor

3.21. f: IF
~

U, f(x, y)

\.r I + y 2 in punctul (0, 0 ).

3.22. f : 1P ~

n, .f(x,

y) =

{x2, dac~L (:r,

=

y ) E A,' 0 , daca, (x, y) A,

in punctul (0, 0), unde A

{(x, y ) ! 0
y)
E

< y <

j:r \} .

3.23.

J : JF ~

A, O, dara (.r, :1;) rf: A, i n punctul (0, 0 ) unde A = {(.r, .1/ ) - ,{.~ < y
= { 1,
~

H,

.f(.r,. y)

oar~ (.r,

3 ..

~-

;J: -.

<

:v4 , .i'> 0}.

3.21.

f: lP

n, f(:c,

y)

J.r 2
=--'

+ .If~, dac~t

(.r, !J)

IJ 2 ((2, 0 )),

0
2

, (1acl\ (.r, y) B 2 ((3, Oj).

2 3 )

in punct,ul (0, 0).

3.25.

f:

o , d :wa (.r, y) A, in puncLul (0, 0), uncle A = {(.r, y) .x 2 < !I < 2.r 2}.
-->

IF

-->

ll ,

.f(.r,

!/)

= .f(.r

+y

14,

dac~t (.r, y)

3.26. f : IF

H,

.f(:r,

!/)

{ .r 0+ y,, d uaC~L (x, !/)E .\ , aca (.r, .\ ,

y)

. .. . .
:v> 0}.

in punc-t ul (0, 0), nmk .\

= [(J,
2

y) / -

J'~

<

< J''\

3.27.

f:

Jl 2

. )_ . . . 1) ,, .f( x, y -

in punctul (0, 0).

1
Y!f {

r_J. .'f ., , daei"'L (.r, y) f= (O, O) .v4 + yO

.r2 -

, tladi. (.r, y) = (0, 0)

ij2

3.28. f: IF ~

n,

.f(.c, !I) =

.r2 T :1,2' dae~L

0

(.r,

!/: f= (0, 0)
=
(0 , 0)
E
E

, daca (.r , y)

in pun ctul (0, 0).

3 .... 9. f: la~

H,

. .f(J,

y)

1y

1n 1

( + .r~
o

\, <h,rrt (.r, y)
, the:L (.t, !f)

H X (H."'{O} ), U X (0},

y- }

in punetnl (0, 0).

330

1 . 1 '~ 3

-->

n
.i!ll. ,

j( ~

.L '

!I'

'I

,., 1 _ {(:r 2 -f-y 2 _+z 2 f' 16 , daca (.r, y, z)EA 0 , claca (.v, y, z) E A,
v

in punctul (0, 0, 0), undc A = [(a:, y, z) \~ 2 > x 2

3.31. j:

+y

}.

n n ~ H , a .l. l.f(.:r) I .:;; A li x II", uncle a> 1

~i

A> o, ln punctul 0

= (0, ... 0) EH.".

3.3:!. Fie (X, (., .)), un ~pat iu prchilbcdian rea,l . i\IulF mea X x X se strur.tureazii ca ~patiu liniar, a,;emitni:"'ttor eu lt2 . Pe spayiul liniar real X x X se considera norma l!(x, y) .'t = \!.:r :1 ii.IJ It

180

Fief : X x X ~ ll , f (x, y ) = (x, :!J ) . Sl se .stuclieze cliferent iabilitatea Fr.e chet intr-un pu nci cun'Jli (.1, y 0) E X x X. Peni.rn funeti ile <le mai jos, ~aR e calculeze .f'.
3.3i>. f : (]0, +oo[)~
3 .3~ .a. ::J~ .
-->

H, .f(x, ?I)

.1' 1'

.ry

+ -- + ln(x 2 + 2y 3 ) .
!J

.1'

.f : f:

l P ~ H , .f(J', y, 2) =sin x eh y

+ e""' '- hr ! c= .

lP

~
~i

rt 2 , a 3 )

H, .f(.r, y, z) = (a X r, b xr), uncle?'= (.1, y, z), a= (a u b = (lin b2 , b3 ) .

:J.3S.

J : JP

A ~

3.37. f : l l 2 ~ IP, = (l +.vy - e x' )'', y~ .r cu .r sin (.l'+ !f ), x-2y ). +-3.31L f : H3 - t IF, .f(.r, y, z) = (z e"-Y + .ry::: - 1, :ry + y 2 z - ln (l + x 2 +

n, .f(J', f(.r. y)

y , z) = raxr l; , Ul1(tC A= {(cr, !f , z) ax r = 0}.

+ y2 + z2)).
3.39. f : l P ~ u ~, f(:x:, y , z)
=

(.ra

y3

~3

--

3:ry z, ..v 2

+ y~ +
z , + y2

z2,

xy

+
).

+ y z + z.r).
3A.e.

f:

(jO .

+ oo[) 3

-t

H 5,
=

.f(J, y, z) = ( .rrl, a;''\

9(.r

e'T -1 "',

x2

(rf.y ) 1'"

3.41 . .f: H 2

.....

H , f(.~, y )

+ y),
-

unde 9: U

->

U esie cliferentiabiH1
~

Frechet.
:t~2.

f: IF

-t

n,

.f(:r, y)

y cp(.1 2

y2 ),
=

uncle 9 : R

ll este cliferentia-t

bila Frcchl't.

' 3.43 . .f: (H' .{0} ) X U -+ U, f(J, Y) este clifenn\ iahil~t F'recbet .
3.1~.

cp(V:' 2

+y

y f.r;), uncle ? : ltz

f:

(H' {O}) x H

-t

ll, f(x, y, z) =?(X+ y, xy, xfy, .1;

+ y + z,

.r 2 + y2

+ z~)
-t

und.e 9 : fl-5

este cliferent-iabila .Frechet.

Sa se Htudieze diferentiabilitaiea in dircctie pentru

3.45 . f: IP
~

H , .f(.r, y) = {

+ y,
0

clacit (x , y)

E
E

llt ((1, 0))

, L1aca (x, y)

JP"'-B1(( l, 0)),

in pUtwiul (0, 0).

3.4G.

f;

->

B, j( ,._ y) =
=

1, daca (1, y) ~ o, <laca (.x:, y)

A R 2""-A.,

undc A tul Q = 3.47. f: fF

~

{(.T, ,11) : - .r 2

<

< .r 2, x > 0}, in punctul (0, 0) .

0 , dac<11 (x, .11 J

H, f(.r:, y)

xy fx 2 -!- y~, <lac~ (.r, !_~,). ~ (0, 0) {

(0, 0)

in pu11dul (0, 0) . 3 .48. f: lP

-+

H , f(x:, ?/ , z) =

1f x + y 2 + z2 ,
2

in

pnnctul (0, O, 0)

= 0.
181

3.49. f: X ~ n, f(x) = !lx !I [uncle CX, 11 11) este 1m spatiu vectorial normat), in punctul Ox. 3.50. f: X X X ~ t , f(x, y) = (x, y) [unde (X , ( , )) este un spat~u prehilbertian complex], in punctul (x 0 , y 0 ) e X x X (X x X se considera patm normat cu norma ll(x, y )JI = V(x~ x) + V<Y, y)).
3 . 51 . f : ll 2
~

Jl , f( x, y) =
{

X2 1j

x4

+ y2 ,
o ,

dad1 (x, y) #- (0, 0)

daca (x, y) = (0, 0)

in punctul (0, 0) . 3.52.

f: JP

~ n, f( .r,

If )

= {1, dacrL (x,

y)

A,

O, uaca (x, y) A,

in punctul (0, 0), unde A = {(x, y) 1 0 3.53.

<
2,

< x 2} .
E

3 5/. l.

f: f .

IP ~
]2
\

n, f(x,

y)

'

j( :r' !J ) -

Vx + y {.:v 2 + y
2

in punctul (0, 0). daca (x, y) daca (x, y) y < 4x 2} .

2

A,

o
2

,
<

~.A,

in punctul (0, 0), unde A = {(~r , y) Jx 1".:5 f. ll2 ~ n 3 "

'

f(

.'X: ' lj

)-

in punctul (0, 0 ), unde A =

~""'G f. n 3 "
2

x y , daca (.x, y) E A, -(x 2 y 2 ), daca (.r, .'/ ) A, {(x, !J) Jx !J;;:: 0}.

+ +

Il f( )_ , :r' .II =

{x+ y, daci1 (x, y) e A,

0 , dac<t (.r, y) :A,
v

in punctul (0, 0), unde A

((.r, y) Jx;;:: 0, y;;:: 0}.

1 , {X sin ,x:2 + .IJ2
0

7o j. fl 2 _~ R ) j( {i) , .IJ ) _ 3 oil

daca ({)_, !/) #- (0, 0)

' uaca (:r, y) = (0, 0)

in punctul (0, 0).

o f ll2 3 .-.o.:

--+ 1~, f (x,y)=

{(X 2+ '1! 2 ) sin vx~ 1 , + y2

o ,

dacl (x, y) #- (0, 0}

daca (x, y)

= (0, 0)

in punctul (0, 0).

(x

+y +z

2)

si11 -!_
X

co~; \

3.59.

f:

R ~
3

n,
0).

f(;r, y, z) =
0

daca ( x, y, z) e

X It , daca (x , y, z) e e ll 8 (R"'{0}) 2 XR

e (R"' {0} )2

in punctul (0,

o,

182

3.60. f:
nor_

w
.

--?

n
0.

f( x ) = { Jix II" sin (1 /llx 1!),

0 'l c \' - 3 {
il '

, daca x = 0 0

dac~

0:
'

(<>: > 1) .

in punctul x 0

3.61. j: Il" --. J:t, j(x)

in puncLul :ro = 0. Sa se calculeze
dh

e-l /II K'I da"a~ X ..J.. . . , ' '- , -r

daca x =

~f_ (:r0 ),

daea:

3.62. f: JP-+ n , j( x , y, z) = xyz, in punctul (x0 , Jl, z0 ) E oR,(O) iar h = nl este nmmala interioara la sfera S = aflr(O) in punctul (xO, y 0 , z0 ) (0 = (0, 0, 0)). 3.63 .f:
]p --. ll, f(rr, y, z) = (ct X 1' 1 b X 1') 1 a = (a, a 2, a 3 ), b = (b11 b2 , b3 ) , 1' = (x, y , z), iar h 0 este Yersorul unci directii date.

x2 3.61. f: JP --. H , f(x, y, z) =

3.65. f : IP

z + ' . + --, in a2 7J 2 c2
11 2 2

punctul (.r0 , y0 , z0 ) dup5.

directia vec t.orului de pozitie a punctului (x 0 , y 0 , zO).

-+

n , f( x,

y, z)

(xO, y0 , z0 ), iar h este o directie data..

Sa se arate ca ~t este dublul proieetiei suprafctei triunghiului cu virfurile
dh

(a 11 a 2 , aa) 1 b

= (b 11 b2 , b3 ),

(1', lJ x c) -i- (a, 1' x c) (a, b X r) [unde c = (cu c 2 , c3 ), r = (x, y, z)], in punctul

in a, b, c pe un plan perpendicular pe h.

3.66. f: ll 3

--.

R,

f( x , y, z) = (a, r) (a', 1')

+ (b,

1') (b' , 1')

+ (c,

r) (c', r)

[unde a, b, c sint vectori constanti din IP formind un triedru propriu, iar a', b', c' sint reciprocii lor ((a, a') = 1, (a, b') = 0, (a, c') = 0, . . . )], in punctul (xO, y0 , z0 ), iar h este o dircctie data.
{x0 , y 0 ,

3.67. .f: JP --. JP, j( x, y, z) = (x 2 - yz, y 2 z~) = ( - 1, 1, 2), ia.r h = (1, 2, - 2).
3.68.

zx, z2

xy )

in punctul

f : IP --. lP
j( x, y, z) = (a, r) (c

b)

+ (b,

r)(c X a.)

+ (c,

?')(a X b)

- (0, 0}
== (0, 0)

[unde a, b, c ::;int vectori eon::;tanti din I.P], in punctul (.x:ll, y 0 , z0 ), iar h este o direc~ie datiL

3.69. f: JP

--+

lP
~) -

f (:.r '

" ~ -

,,

a < '

t) il 2

lir

(a x T) -

(b t) (b t') ' (b x t) - --- '- - (ax b) !It' ll ~ (a, r)

[unde, a, b sint vectori constanyi], in punctnl (:rP, data (citz particular h = (.1JJ 1 y 0 , zO)).
;~0}) 2 X

y0 , z0 )

=f

o, iar h eate o directie

3.70. f: IP --. TP, f(.'t, !t. .~ ) = (a x ?') x (I' x r) [nndo a, b si'nt vectori constanti], In Jmnct.u l (:rO, y0 , z0 ), iar h er-te o directie data.
3.71. .f: JP --. R 3 , f(x, y, z) = ['1' x (a x r)] x ?' [unde a este un vector constant] , in puncLul ( xu, y 0 , z!l), iar h eate o direc~ie data.
. 1 83

[.c, y, z) E {0} )2 X R

Pentru functiile de mai jos, Ra Re studiPze diferentiabilitatea G{Lteaux ~i sa se precizeze daca au derivati'i Gateaux. 3.72. f:
Jt2 ->

n, f(x,
.11

y)

{1, daca (.r,

o, <htca
.1
2

y) E A (x, y) E IP',vl

unde A = {(.r, y) iO <

3. ""3 i .

< x 2,
) _ y -

> OJ, in punctul (0, 0).

3. :-.

-,2 -,. 1 ~t, 1... 1~

j( ,

J,

:r4
{

.r .1/ , , dacJ (x, y) " (0, 0) y2

+
0

, dad (-1', .1/) = (0, 0)

in punctul (0, 0). 3.71. f: 112

--7

n,

j(:r, y)

j.);2 ~: y2'
o

daca (.r, ?/) =f. (0, 0)

, daca (:r, y) = (O, O)

in punctul (0, 0 ). 3.75. f : X-+ H, f(x) = !t.L''I nmmat], in punctul Ox. 3.76. f:
lt2
--7

[unde (X, il ll) e~Ste un ;,;patiu v-ectorial

E A, 0, daca (.r, y) :A,

n, j(x,

y)

{1, <lac~, (.r, y)

<
~

in punctul (0, 0 ), unde A = {(x, y) ix 2 3.77. f: R 2

--+

< ,Lv 2

+ J}.

R, j(.r, y)

. .i ,..8 f.. ll 2 3

--7

j( .T, y ) __ 1:. ,,

{1, daca
o,

ix I + y 2 ,

in punctul (0, 0).

(x, y) E A, daca (cr, y) .\

in punctul (0, 0), undc A = {(.v, y) l-x 2 3.79. f: JP -~ R, j(x, y) = jf.?; 2

<

<

x2, x

>

0} .

+y
(~:
.1.:

in puncLul (0, 0).

3.80. f: IF

-+

n, f(o:,

y)

1-( + y

+ Y:;'
1,

uac~ (x, !/) E A da ca Cr, y) A ,

0}.

in puncLul (0, 0), unde A = {(.r, !/) lx y

3.81.

f : n2

-+

. ) = 1 J( :r, H

{a:+ y,
0

, <.taC<t l x,

daca ( , ~ ,

x,
2

y,

y) E A, \ , \
rot= ,

in punctul (0 , 0), undc A = {(.r , y) lx ~ 0, y ~ 0} .

82 _ f: 1F 3_
-+

H, f(x, y)

{ r;:;in(l /:J;
0

+y

)),

dac~. (.c, y) " (0, 0) , dac<t (.r, y) = (0, 0)

in punctul (0, 0).

3.83. f: n2

-+

n, f(.r,

y) ==

{(x2+ y2) s~n(1 / V x2+y:l),

0

nac~L

(x, y) =!= (0, 0)

' dad\, (x, y) = (0, 0)

in punctul (0, 0). 134

( (x

+ !I+ z

3)

sin - cos
X

~-,
X

daca (x, y, z)

3.81. f : ll 3

J
-+

U , j(x, !/, z) =

l '

0 in pu octul (0, 0, 0). 3.8:i. f: ll"

-->

e(U""{0}) 2 X R , daci-t (x, y, z) E 2 E R 3 ""((U"" {0} ) X R)

n,

f(x)

= {

ll x II". ln ( l x II), dac~ 0 , daC<:L

of

o, > 1,
(J.

X =

0,

in punctul :r = 0.
:J.8G. j' : ]l"--> JC, j(.r) --= r :\ X!;" COR 0

(1 /l!.r I), daci:l,

.1'

# 0.

rt.

, dad x

= 0

> 1'

in punciul .:c = 0.

:J.n7.

f:

w --. n,

J(.T) =

l x ll - 3 c- 1/iill, daci1 x {

of 0

, dacr1

= o

in punctul :r = 0.
orial

3.H8. li'ie E c H" dcRc1tisrt, F c W " compacta f;\i g : l~ x F --+ U co.ntinua part.ial in raport cu y pe 1;-, iar peE x 1,' admitc gradient in raport cu x:
'\7 :rg(x, y) =

ag ( -ax1 (.r,

y), . . . , a'',. (x, !I

..v

ag

'

continuu. Fie A: E --> f. 0 (F, H)

'V ,r0
E

E, A(.r0 )

( )

= z( ) <=> z( y) =

[!(.r 0 , y),

'V y

1'.
:L/.) E

Sa se m-::tte ('rL A( ) e;:;te tliferenyiabilil. G:\teaux. in oriee pmwt pentru.ori<:e II = (hu ... , 71 11 ) E ll", avem
(aA (.r 0
:

E ~i

h )) (y) = Cv xg(.1.o, y), 71 )

~i

= 1 a.r.;

" ag l: - - (:r.o,

y) h ;.

~iaH1

3.89. Fie E c ll" compa('t;l in raport cu .T continua.

J:

It x E-.

continua. ~i eu derivaU par-

Fie A : (.; 0 ( E, It) --. C0 (E, R)

'V .r( )
E

C0 (E, Jt ), (A (.1( )))(y)

j(x(y), y), 'V Y E Jl.

sa, sea rate ca. A( ) cst.P diferenti}tbilrt GMeaux ~i pentru Ol'icc 71( ) E (:O(E, H) aYem:
. 0)

. 0)

(o~l(.t( ); h( )))(!/)

af (.1(y), vl h(y ), = ~v.r

-+

v y EE

of (0, 0)
J

3.90. Fie E c H " ('OllllJacta., ./ : H X U >< E

1l couLinua ~i c u -

af ax'

= (0, 0)

aj contimH'.
Dy

185

Fie A(): C0 (E, R)

x C0 (E, U )
E

--+

co(E; It ),
=

V x ( ), y( )
v( )

C0 (E, R), (A(x ( )))(z)

f(x(z)), y(z), z).

Sa se armte ca A ( ) este diferent.iabila Gateaux: ~i pentru E C 0 (J~, R), avem

01ice 'U( ),

(~A((x( ),

y( )); (u( ), v( ))))(z)

= of

ax

(x(z), y (z), z)

~t(z) +

uf (x (z), y( z), z) 'I:(Z). + f)y

3.!H. F ie l~ c U " deschisa ~i c:onvexa ~i f: E
--+

H cu cleJ'iYati'l, G:11ea,ux p c E.

i) S~t se arate

ca f

este convexa daca ~i numai dacit

Presupunem ca f

C2(E, H).
;

ii) Sa se arate ca daca f cste convexa, atunci d 2f( x0 definita, pcntru orice x 0 E E.

h) e.te semi-pozitiv
E

iii) Sa se a.rate ca daca d 2j(x 0 ; h) este pozitiv definita pentru orice x 0 atunci f este convexa. Pentru func~ionalele J: 0( [a, b]; ll )
'SJ(y; ay):
--+

E,

It de mai jos sa se calculeze

3.92. J[y( }] =

~ (y( x) + x) d x.
"
h

3.93. J[y( )] =

~y 2 (x) d:r.
b

3.94. J[y( )]

= ~(y 2 (x) - y' 2(x ))c1 x .

..
I

3.95. J[y( )] = y (0)

1t

+ ~ [.ry( x ) + .IJ' (x)] <lx .

2
0

3.96. J[y( )]

~y'( x) sin y( ;r) u;1:.

0
b

3.97. J[y( )] =

~lt,(x, y( x) , y'(x)) d x,
"

y(a) = y 0 , y(b )=yi, uude ]!'

C2(R 3 , R).

186

J[y( )] =
( ),

~F(x,
a

y( x ), y'(x)) d x ,

uncle y(x) = (y 1(x) , ... , Yn(x)), y'(x) = (y;(.x) ... , y;,(:r)) ~i F: R 1 +2 --+ R, de clasa C1 Sa se calculeze ()J(y; ay), ay = (ay 11 , ay,.).

3.99 .Fie D1 c ll" ~i ]) 2 c Il"' deschise ~if : D1 --+ ]) 2 bijectiva astfel incit f !;li f- 1 sint diferentiabile Frechet pe D1 respectiv D 2 Folosin<l formula de derivare a functiilor compuse, sa se arate ca m = n. lVIuWmea C c ll" se nume~te con cu virful in 0 daca t x E C V x E C ~i
Vt ~

0.
~if :

Fie C c It", uu con cu virful in 0 omogena de grad p da.ca

x pe E.

C --+
x,.)

n. Functia f
V x

se
E

nume~te

pozi tiv

f (t x) = f(lx 1
..t,L

txn) = t''.f(x 11

= t 7'.f(x),

C ~i V t > 0 .

JJ

3.100. Fie C0 c R" un con deschis cu virful in 0 ~if: C0 --+R, diferentiabila F rechet pe C0 ~i pozitiv omogena de grad p. Atunci, .
x1
--

of

(x)

O.Tl

at + ... + :r, - (x)

-pozitiv
:~;-fl EE,

a:r,

p .f(x), V x

C0

calculeze

4. DERIVATE PARTIALE DE ORDIN SUPERIOR. DERIVATE St DIFERENTIALE FR-ECHET DE ORDIN SUPERIOR. FORMULA Uil TAYLOR. DIFEOMORFISME. FUNCJII IMPLICIT: E. DEPE.NDENJA FUNCJIONALA.

Fie D c

nndeschisa
exiRti'~

~if :

D --+ R. Presupunem ca f este derivabila partial

V1' = 1, ... , n.
w

pe D, a dica

3_ ( ) = .f~;( ): D -;,.. R,
O;T ;

.r .- . -L1 . F.1e a,o .o DeJ un_t,tn - ( .1u

. .. ,

0 ) a,.

1) D aca ap1' t . a.{ wayla - ( ) : D --+ R

OX;

are derivata partiala in punctul x 0 in raport en variabila xh aceasta se noteazii.

a ~a~

af

(xo) san

J;;.)x0 ) ~i se nume~te derivata partiala de ordinul doi a.

functiei fin punctul x 0 in raport cu variabilele

X;

~i

x 1

Teorema 4.2. (Criteriul lui Schwarz). Fie D

c:

R" deschisa, f: D --+ R ~i

x0 ED. Presupunem c5, :

1)

f admite derivate partiale mixte de ordinul cloi intr-o veeinatate

()2

V0

E ~( iL,o) ;

2)

ox, ax,
Atuuci

187

Teorema 1:.3. (Criteriullui Young). Fie D c R" de chisa, x 0 E D Presuplmem crt :

1) exisU1

~ i f:

-> R .

_!!j_
a:r1

(.x), Vx E n

~i

Vi = 1 , ... , n;

'l e aj' 2) R>p 1. tcatn - ( ) : J) __,.. Jl , t. D.rt

1, ... ,

1~

' l'f . 1 c Frechet :;;mt c 1 en'n~1ab1

in punciul .1.o. Atlmci

Definifia -1 .-1. Fie (X, 1 1 \), (Y, II 1 2 ) , I" - spat ii linian' normR>te, ]) E -:-x, aPE ]) :;;i f: H -.," Y. ApliCR>\ia I ~e llllnt e~te de (lou;[ ol'i <l i fereH~ia.bil i:t Frechl't in punctul x 0 dad ~i nurnai <l aca :
1)

.f e:-;te

uiferentiahili:t Fr&chet pe

n (pe 0

\'!:'Cini:l.hLie

v E "'~q (.r0 ));

2) apl icntia, f':

n __,. J_,

(X; Y ) este uifercntiabila F r <:'chct in punct ul x0

In acer:;t caz (.f')'(.r0 ) i'lP noteaza 11rin J"(.t 0 ) ~i se numqte derintta a doua a funqic i f in punctul x 0 A \em :

f"( x0 )

( .) E

f( X ; f( X ; Y )).

Definijia L 1.5. Aplicatia f: n __,. Y se nume~te de clourt ori ui fereutiabila FrecheL pe n d acrL PRte (l:'e doui'\, ori diferentiabila Frechet in fiecare pnnct din n. In acest caz apll catia x -> j"(J') de la n la f( X ; f(X, Y)) se noteaza j"( ) f?i se nume~te clt'rivata a domt '" fuuq iei .f, a dicii. j"( ) : ll - -o- 2X; 2(X ; Y)) ~
~

f(X

X ; Y ).

D efinitia .J..6 .Aplicatiaf : D c X __,.. Y se nnmc~te de cla::;a ( 2 (fmu de doua ori continuu uifer entiabiHi ) pe D dacrt ~i numai claca, f eRte de dona ori diferent iabi la Frechet pe 1) ~i .f"( ). eRte continua pe ]), Se noteaz~L C2 (D ; Y) = {f i.f : ll __,.. Y lle dasrt C2} .

Teorema -1.7. (Schw arz ). F ien E -rx, a 0 E fj ?if:]) -> Y. Daci:tf e:;t e J doua ori diferen~iabila Frcehet in punct.ul .x0 , atunci a1)li ca1 ia biliniari:t f"(:r 0 ) E E f( X x X; Y ) cste , imetrica:
j"'(.r 0 ) (h, k) = f"(.r 0 ) (k, l1 ), V(h, k) E X X X.

Definijia .J..8. Fie J) E -:-x, :r0 E JJ :;i f: B __,.. Y. Apliratia f se m-ori diferen1iabilii F r eehPt in punc.:tul x0 daci:'t l'!i numai claca :

nume~te

de

tate

1)

,~

f este de

E ~(xO)];

m-1 ori diferentiabilii Fn~chct pe]) [Ran pP u anumita vecinaJ)

2) aplicat ia x -> f<"' -11 (.r), a multimii Frcchet in punctnl a;O. In acest car,

in .s.':(X"' - 1 ; Y), es te cliferentiabila

se

nume~te

deriYata de ordinul 1n a funC"tiei fin punctul x 0.

D efinitia 4.9. Fie 1J E -=x r:;i f: D -+ Y. 1) .A.plicatia f se nume~te de cia a D daca ~i numai daca f este u e 111-ori uiferentiabil~~ Frcchet pe D ~i daca pm>( ) : D -+ f( X "' ; Y) eRte cont inu~L . 2) .A.plicatia f se nume~te d e clasa Coo pe D daca ~ i numai daci1 f este d e clasa t:"' pe ]), pentru Vm E N. Notitm:

empe

het

C111 (D : Y) = {f lf : ]) t:oo(O ; Y) =
Ttorcma 1.1 0. Fie U E

->-

Y de clasi1 C'"}

mE N

n t: m( D ; Y) .
111 ;

.x0 E JJ ~if : D -+ Y. Daca f est e tie m-ori diferentiabil~L Fn>ehet in punctul .10 , aturwi deri\'ata pm>(x 0 ) E f(X Y ) este o aplil'atie m-lini::na Rimet ri d i, a <1i ca
JC"''(.L'O) (ho(l)' .. ' ho(llll) = j't'")(J..O) (hll . .. , 71,. ),

-=x,

V cr E 8 111 = {cr : cr: {l , ... , 111 ] _,,... {1, ... , 111}, permutare}.
D efin-i(ia 4-.11. Fie J) E -=x, J; 0 E u ~i I: n -)>- Y. Daca f e::;te de m-ori diferent.iabilfL in punctul x 0 , atun ci aplic-ati<L d 111f (.1 :0 , ) : X -+ Y , d 111.f(x0 ; h ) = =J< 111 >( .r0 ) (h, ... , h)~<' nume~te diferen1ia1a de onli nul m a func~icifin punctul x 0
Tetll'f'llUI 't . 12.

vabila ue 111 x ~i x 0 a.l. :

+1 -

Fie I c TI in l t>nal de,;c]Ji,; ~ i .f : I -+ ll o a plica tie derioYi pe I. Atunci pt>ntru OJ'i(e x ~ i x 0 E I, exista ~ i.ntre

j(.l') = .f(.lo )

+ ~- .l'o .f'(.tP) + ... + (x 1!

il'o)'" pm>(xO) In!

+ -(~'
(111

.0)111+1
-.1

+ 1)!

pm rP( ~),

(forniUla lui T ay lor cu restul Rub fonna lui IJagrange).

TcOI'('llla t'J.l:J. Fie D c 1\" (leRch i s ~L ~i convexa ~if: D -+ de cla.sa cm+l pe D . .A.tunci pentru orice .1P ~ i .x: E ]}, exiRta ~ pe segmentul deschis care une~te X ~i 0 aRtff'l lllell :

(formula lui 'l'aylor cu re:-;tul suh forma lui IJagrange).

D efinitia J .l+ . Fie n, U c H" tle:schi:-;e f': if: U -+ U . .A.plicatia f se nume~te difeom01-1'i1' m d e ela1'~t C>(l' ~ 1) daea ~i numai daca:
1)

.f e:-;le in Yersahila; 2) f ~i f - 1 kint <le d aRa <:,. .

f : D -+ U " de

T eort'ma - '..l!'i. (11: I'ERSI f:NE LOC.JiLA). Fie ]) c ll" deschisa ~i f: cla ~<t e. Prrsupunelll ca e:xiRta J; 0 E D a.l.

e te izomorfism.
189

Atunci exista V0 morfism de clasa cr.

"f(x0 )

~i U0

"V(f(xO)) a.i.

f lv,: V 0 ---+ U0 este tlifeo~

f:

Teorema 4.16. (cle invarianfa a domeniului). Fie D c U" deschisa ~i D---+ Il,. de clasa cr cu proprietatea ca df(x; ) = f('x): R" ---+ Jl" este un izomorfism pentru orice xE D. Atunci f(D) este o mul~ime deschisa. Daca in plus f este injectiva, atunci este difeomorfism de clasa Cr de la. D la f(D). .

Teorema 4.17. -.h?~~ce:.~._..~~-4-~!.IU~..L.J.!...._~~~~ _Fie D c U " x R m 0 deschisa, (x , y 0 ) E . . , y?,,) ~i p: D --7 nm. Presupunem ca:
1) P(x0 , y 0 ) = 0 1~.,;

2) p

U(JJ; R'");

iJF (a;O, y 0 ) = rang ( _ iJF 3) rang-t (.v0 , yo) ) iJy iJyj

l.;;i, j.;;m

= m.

Atunci:

f:

a) E Yo E ~(x0 ), U0 E ~(y 0 ), V0 x U0 c D ~i o fuuctie unica Vo ---+ U0 , y = f(x), a.i.

y = f(x 0 ) ~i F(x, f(x)) = OR'"' V x
0

V0 ;
E \' 0 ;

i).J!'

b) c)

i)y
E

(x, f(x)): U"'---+ R"' esto izomorfism, V x

;

Cl( V0 ; U 0 )

d)

f'(x)~=:df(x;

) = - [ ap (x, j(x))]-'

ay

i)Jjl

ax

(x, f(x)), V x

Defini,tia 4.18. Fie ]) c R" deschisa, fn ... , fm, fm +t: D ---+ U. li,unctia f,.+t c D, daca ~i numat daca exista o funcvie <ll : U cnm---+ R a.i. fm+t(x) = <ll(j~(x), ... , f,,( x )) = (<I> o f)(x), V x E Dll unde U :::> f(D 1 ), f = Uu . ., J.. ).

se nu~ne~te dependenta functional de funcviile .fu .. .,fm pe D1

.Defini,tia 4.19. Fie D
c

H" desciJ.isa ~i j 1 ,

... ,

f.,:

JJ ---+ U.

1) Functiile j 1 , . , f,. se numesc de pendente functional pc D1 c D daca eel putin una dintre ele depinde flmctiomil de cclelalte pe JJ1 ;

2) Func~iile fu . . . ,f,. se numesc independente ftmc~ional in punctul x 0 ED daca ~i numai daci:i, nu e.xista nici o vecinr~tate a hti x 0 pe care functiile sa fie depentlente functional;

3) -Functiile .fu ... , fm se numesc independente functional pe D dad~ l;\i numai daca s!nt independeute func~ional in ficcare punct din D.

Definitia 4.20. Fie ]) c ll." desehi,;;t ~if = (f1 , pe D. Daca

f~~,) : 0 ---+ U'" de cla:-5il. C1

rang_ , J = rang f'(w) = m, V a.tunci j 1 ,

190
... ,

xE D,~

fm sint independente functional pe D.

Teoie-ma 4.21. Fie D c: R" deschisa ~if= (fu .. . ,fm): D-+ R 111 de clasa 0 de n. Presupunem ca

rang,.f = rang f'(x) = s

111

< m

n, V x ED .

.Atunci 8 dintre functiilefn . .. ,j slnt independente functional pe D, iar celelalte m - 8 funct-ii depind functional de a.cestea.
4.1.
axay
~"ie

.f: ] - 1,
~i

-f- oo [X Jl. -+ Jl, .f(x, ?!) = ln (1 +x+y 2 ). Sr~ se calculeze

fJ2j - - - (1, 0)

- - - (1, 0).
ayax

iJ2f

4.2. Fief: IP -+

n,
azf'

f(x, y) =

l
~i
2

X. y x2

xz _ y2

+ !12'
(0, 0)

chtdt (x, y)

-=1-

(0, 0 )

' dadi. (x, y) = (0, 0)

Sa
.&

~Se

<.:alculeze

(0, 0)

a2j

D.vay
.rle

a.IJax

-r;,

f.. Jz R f( ) _ '- -+ ' x, y ();r;()y

{y

ln (1 + x 2

~ se calculeze -a~ Sa -

(0, 0) ~i

), daca (x, y) E J _ t x (R"" {0}) o , daca (x, y)EH x {0} - D~ - - (0, 0).

/y
2

ay ax

(E:xf>mplul lui I. Rarb3Jat)

4.4. Fief: R 2 ~ U, j(x~, y) = xy lx 1 . Sa se c::tlculeze deriyatele partiale de ordinul doi 1n domeniul de definitie.
1 J,;J,

F' .f. , R ' f( x, y ) _ { x,y, dad1 (x, y) Jt. 1'- 2 -+ 0, daca; (x, y)

A; R2""A,

unde A = {(x, y) lx !I> 0}. Sa se calculeze derivatele partiale de ordinul doi in domeniul de definitie. 4.6. Sa se arate ca functia u : R x ]0,
Lad\. eel
1t(x, t) =
tL

+ oo [ -+ R,
,
4a~

2a nt

e:xp ( - (x -

bf),

.z:OE D sa fie

>

0 i}i bE Jl, n.rificr~ ,ecuatia caldurii":

au (x t)

at

'

a2

-ax 2

azu, (x,

t).

4.7. Fie u: R 2

->

ll
tt(x, t) =

cp(x- at )

+ y;(x +

at.)

9:

(undelor)' ' :

yE

U (H; U), a

H. Sa se arate

ca functia tt verHica ,ecuatia coardei vibrante

.r

Sa se arate ca fu:nctiile de mai jos verifica ,ecuatia lui Laplace" :

11f(x, y)

'V 2j(x, y)

= --, (x,
ax2

(J'2j

y)

(J2j + -(:c, (Jy2

y) = 0:

-1.8. f: JP --+ R, f(x, y) = e cosy; -1.9. f: JP --+ U, f(x, .71) -1.10. f: R "'{(0, 0)} --+
2

= e"sin y;

n, f(.:r,
n, f(:r:,
j(.r,

y) = ln( x 2

+y
!/

2 );

4.11. f: It X (U"'-{0})--+

.IJ) =

arctg~.

4.12. f: JP"'-{(0, O)}

unde g : Jp --+ It este de

--,- n,

y) =o(
x2

+ yt
o,
y2

.c

,
,x;2

+ !l
I

1 1

)'

cla:-;~~ c~ ~i
11

Ratisface la rindul situ ecuatia lui I;aplace.

0)} --+ It,

4.13. Sa se arate ca functia f: lP"'-{( 0,

f( x

' "

z)

= ~ = (..u2 !fr II

+ z2)-'l~
y, z)+
0.

verifica ,ecuatia lui Laplace" :

11f( x, y, z)

'V 2j(:c, y, z )
z)

oJ =- (x,
(J,r2

82f +-(x
(Jy2

' ''

11

a~f . +. (.x, (Jz2

.If, z)

2z ) 1 g (. :( 2 :r , - a 2-, 1; a 4.11. li'ie JP"'-{(0, O, 0)} --+ n, f( .l', y, z) = --, undc [[r ~: [J r !J 2 f! r [[ 2 fi r [[ 2 2 a ~i Jj r II = (a: y 2 z2 )112, iar g : n 3 --+ n esLe de clas~L C2 ~i satisface t>Cuatia lui Laplace. Si:L Re arate c~L f se:Ltisfaee ecuatia lui I.Japlace. 4.1s. E'it> f: IP"'-{o, o, O } ....,. n ,

En

f(.r, .'/, z) =
unde a, ~' a E 1t lui -Helmholtz":

e- a:lr,l

ea l; r,,

~i

f! r f!
Jlr 1J = (x
2

y2

z 2)112. Sc't se araLe

fJ2j

c~t .f Yerifie~L

,tcuatia
y, z).

(J2j

11f(x, y, z) = - - (.r, if, z)

a.v2

+ -(.r, (Jy2
--+

f)2f

y , z)+ - - , (.t, y, z)
f}z2

= a 2 f(:r,

4.16. Pie f: (It"' {0}) X H

Jl,
r.p( y j .r)

.f(.r,
unde r.p, rJt
E 2

y)

+ J'.Jt(y f.r),

C (H; Jl). Sa se :nate ca are loc rcht\ia:

4.1 7. Fie

f : n 2 -+ n,
j(:r, y)

x -:p( x

+ y) + y tji(x + y),

unde <p, tjJ e C2 (ll, U ).

8 2f OX 2

sa. se arate ca are loc relatia :

fJ2j 82 f 2 - - (x, y)+ - - ( x, y) = 0. Oc"CO!J 8y 2

- - (x, y) -

4.18. F ief : (H"'{O}) X R -+U,

f( x , y) = x" <p(yjx)

+ x~-"tji(y fx) ,
2 -2

unde :p, tjJ e C2 (R; ll). Sa se arate ca f verifica ecuatia: ce .

x2 - (x, y) 2

()2j

ox

fJ2j ()2j + 2xy - (x, y) + y oxoy ay

(x, y) = n(n -1) j(x, y, z).

4.19. Fie u: R 3 -+ R,
'U

( )j
x, y, z =

2 7t [3a 2 3 4rta3f(x 2

+ y 2 + z2)], + y + z )1'
(x2
2

daca (x, y, z) e Ba(O, 0, 0)) daca (x , y, z) e

R 3~Ba(O,
2 2

0, 0))
2

numW1 potentialul sferei S = aBa((O, 0, 0)) = {(x, y, z) jx a se arate ca :

L\u(x, y , z) = - - (x, y, z)
a~

+y +z
=

= a 2)

ax

a~ a~ + -(x , y, z) + -- (x, y, z) ay az
2 2

0 , daca x 2

de Sa se studieze de mai jos :

{ -4rt, daca x 2

+y +z > + y2 + z <
2 2 2

a2

a2

difm;en~iabilitatea

Frechet de ordinul doi pentru functHie

O, 0)

4.20.

:R~-+R, f( x ,y,z)=

llr ll 2 =x 2 +y 2 +z2 ,inpunctul0=(0,

! ~ rjj 3
= (x 2

(r=(x, y, z)eR 3 )

4.21. f:

fi3--+

n,

f(x,

y, z) =
1
i,

y2

z2) 312,

in

punctul

0 = (0, 0 ,0 ).

4.22.
.t. 23

J: R "-+ n, j( Q:) = f. n2--+ R '

j ("

'E

j ~c J

au.c,.1.;,

.T

(a::l) ... , x,.)

R".

.t'

) _ y -

{xy xx:- + - y.11:,

O

daca

(x, y)

=1- (0, O)

, daca (x , y)

(0, 0)

in punc ul (0,0) .

4.2i.

f:

R2 ->

n,

j (x, y)

= Jy2ln ( 1

"n pnnctul (0,0).

13-e..

+ ;: }

d:.tca (x, y) En ;( (It''" {0}

, daca (x,y)eil x{O }

193

He

4.25. f: R --> h R, j(x,y) = xy IY/, in punctul (0, 0). Sa se calculezc 4.26. 4.27. fr
I.

fJx

(J!Y~ . e x>') , a =?

o,

n EN;

an
o"

oy"

(.xy 3 e"'Y), a t= 0, n EN.

4.28. - - (x y. ,;in (2J'!J 8tr:"

+ 1)),

n EN.

an T m ( X _J_ 1f ) 4.30. --- ---'---'- , n, mEN. 11 OX U!J"' X - :'J

f)3

4.31. - - - (C'Y) . ox f)y f)z 4.32. - - - (e'' +

OJ: U!foz
() 3
: J n).

Sa se calculeze : 4.33. c Pf ((.x, J! ) ;

(h 1,

h2 ) ), daca f: R 2 - > R, j( x ,y) = x 3 + y 3

-> R , j({8,

'2 x y (x -y).
C" (R; R)

4.34. d"f ((x, y ) ; (h1 , h 2 )), daca f: R 2 ~ R , j( x , y) = ex+l~, a, b E R.

It

4.35. d"((.r, y) ; ( l~J , h 2)), dad\ f: R 2

Y)=<p( x) tJi(y), <p, tj;

~.3G. d:J'((a:, .1},

11

z) ; (711' h2, lis )) , daca f:

4.37. d j ((x , y, ~) ;(hi, h2, ha )),

9 E C"(R ; U ).

n3_~n, f (x, y, Z) = x 2+ y2+ z2-cry+xz. daca f; R 3 ~ R, f( x, ~y, z) = <p(X + y + z),

4.38. d"f ((x , y , z) ; (hi, hz, ha)), daca f: R 3 -+ n, f( x , y,:z) = (])( ax , by , cz),
'P
E

C"(R 3; R ).

Sa se scri c formula lui Taylor cu restul sub forma lui Lagrange: 4.39. f: Jl ~- ll: f(x) 4.40. f ; }l ~ ll., f(x) 1.41. j: ll. -+ ll , 4.43. f: R ~ 4.44. f: ] -1, m > 1, 4.45. f: ] -1, m > l.

= e ax
COS

in pUDCtUl

a,O =

0 ~i pentru
X0

1n

>

1.

= f( x ) =

Sin ax , in punctul
ax , in punctul

= 0 ~i pentrU m > 1. a,O= 0 ~i pentl'U 1n ;:> 1. >

1.

4.42. f : R -+ R, f( x ) = sh ax , in punctul x o = 0 ~i pentru m ::> 1.

n,

f(x) = ch ax , in punctul xO= 0 ~i pentru m f( x ) = (1

+ oo [ ~ R,
~Ell.

+ x)",

in punctul

xO

= 0 ~i p ent:r:u

+ oo [~ R , j( x ) =

In (1

+ x ),

in pnnctul a- 0 = 0 ~i p entru
=

4.46. j:] -1,1 [-+ R , f( u;) =In (l-x 2), in punctul xO

194

0 ~i pentru m

> 1.

~/i7.
4 .18.

f: ] -1,1 [ - 4 n , }l.1;)

= ln ( ~

1-

+ x ) , in punctul x 0=0 ~i pentru m>l.

X

f: [ -1,1]
-4

-4

U , j(;r)
R , f(x)
1

-1.19. j: fi

fi , j( .JJ)
-4

= arc;;in x, in pun ctul x 0 = 0 ?i pentru m = 3. = aectg X, ll1 pUUCtUl X 0 = 0 , ~ i pentrU 1n = 3.

4 .50.

+ x + y), in punctul (xO, '!l) = (0, 0) ~i J:lentru m = 4 unde A= {(x, y) \x + y > -1}. 4 ,5 (. j : (] -1, +oo[) fi , j(x, y) = ln [(1 + X) (1 + y)], (xo,yO) = (0 1 0),
f:
A c:IP

ln (1

2 -4

m=4. 4.52. j: ){2 -4 fi , j(x, y)

e"'COS
-4

y, (J:0 1 y 0)
2

(0 1 r.),

?n

3.

4.53.

f : fi

X] -1,

+ 00 [

ll, j(x, y)

= e "'ln

(l

+ ?J),

(.v 0 , y 0 )

(0,

0)

rn = 3. 4 .5-'t. f: u :~ -4 R, f( x , y , z) = x 3 + ~ 3 + z 3 - 3xy. z, (xo, y0, zO) = (1, 1, 1),

m =2 .
S~L

se justifice aptoximarile :

4.55. cos x ~ 1 _ _.!:.._ (x 2 - y 2 ), in vecinatatea pnnctului (0, 0) . cosy 2 4 .56. (1 + x)'" (1 + y)" ~ ;1 + mx + ny, in vecinatatea punctulu i (0, 0).
4 .57. ar ctg ( x
1

y+xz.

+ z),

4.58. ln Sa se ::~tabileasca daca transform~rile de mai jos Rint difeomorfisme ;

!h =

+ Y ) ~ x + y, in vecinatatea punctului (0, 0) . + xy (1 + x ) . ln (1 + y) ~ xy, in vecinatatea punctului (0, 0).

4.60.
L.
1.

(Xt,

x 2 , .r 3 )
') _;

-4

(y 1, y 2 , y3 ),

y1 = x 1x 3 cos x 2 , '!h = x1x 3 sin .r 2

Y3 =

I_ (x~ - X~) ,
-4

(x1, X2 1 Xa) Ell X [0, 2rc[ X ll.

4.G l. ( p, cp, 0)

(x, y, z), x

p cosO sin?, y

p sinO sin<p,

z
i pent:r:u

p coscp, ( p, cp, 0) E R + X [0, rc ] X [0, 2it[ .

-4

4.62. ( p, 0, z)
(p,

(.:c, y, z) ,
(Yt,

:r; =

p cosO, y =

p sinO,

z = z,
eh - C '
2

0, _ z)E H+x[O, 2rc[ X U.

Xz , Xa)
-4

4 .6:). (x h
Y3

Y21 J/3 ),

Yl = e 2x

+ e 2x3, +

Y2 =

= X,

-x 2 , (x1, x 2 , x 3 ) E R 3

-1.64.
um>l.

f: ll 2

-4

R 2 , j( x , y) = (x

cp(y), y

cp(x)) , unde

rp( )EO(ll ; R ) cu \cp'(t) \~ f...<l, t E ll.

19 ~

Sa se aplice teorema functiilor implicite pentru :

-'.65. F( x , y) -'.66. F(x, y)

= = =

+ y + :ry
5
2 2 2 )
3

- 3, (x 0 , y 0 )

= =

(1, 1 ), y

= =

I.
j( x) . j(x).

y - 2x arctg(y/x) , (x 0 , y 0 )
(x +y

(1, 0), y

4.67. F( x , y) 4.68. F( x , y) 4.69. F( :r, y) -'.70. F( a_', y, 4.71. F( x , y,

-2a 2 (x 2 -y 2 ), (1 , y 0) =

(a ~B, ; ) , y = j( x ).

= x3
= (x
2

+y

x2

y 2 , (.-z;0 , y 0 )
2 0, 0)

(1, 1 ), y = j( x) .

+y Sa :x:y, (x y = (a V2, a V2), y = j(x). z ) = x y z + ln( x y z ) - 1, (x y zO) = (1, 1, 1), z = j( x, y). . :r;2 y2 z2 z) = - +- + - - 1, (x 0 , y 0 , z = (0, 0, c), z = j( x , y). a2 b2 c2
2 2 ) -

0,

0,

0)

4 .72. F( x ,y, z )=Vx +y tgV

x2

4 73

{F

z + yz

- 2z,(x 0 , y 0 , z0 )=(1,1,0), z j(x,y).

(x o, yo, zo )

1 (x

, y, z)

F 2 (x , y,

4 74 { F 1 (x , y, F 2 (x, y,

+ 2y - z - 3 z) = x + y + z 2xyz- 2, z, tt) = x + y + z + 'l.t - 1 z, tt) = x + y + z + 1

=
x
3

(1, 1, O)

y = j 1 (x ), z = f2(x).
(x o, y 0 , zo , uo) = (0, 0, 1, O)

'I.L

z = j 1(x, y),

1l

= j 2(ce,

y)

4.75.

F 1 (x , y, u, v) [

e"fx eutx

cos(vfy)- x;V2 _, (x 0 , y 0 , u 0 , v0 ) = (1, 1, 0, rr:/4)

1' 2 (x , y, u, v)
1 (x ,

sin(vf'll) tf,

YIV2,

= j 1 (x ,
(x 0 ,

y), v

f.;,( x , y).

y, 1t, v) = x 2y 476 JF 3 8 2 P (x , y, 'tl, v)= x +y + U 3 -

2, 3x yu - 3v, u

+v -

0,

u 1J, v 0 ) = (1, 1, 1, O)

j 1 (x , y), v

j (x, y).
2

477 { FI(x , y, u, v)=xy - 2y + yu + x+y + v, (x 0 , y 0 , u 0 , v 0 ) = (0, 1, 1, O) F'kc , y, tt, v) = arctg( x/.11) + ln (u 2 + v 2 ), u = ft( a:, y), v = f (x , y).
2

F 1 (x , y, u, v) = x

:-f- y

- u - v , (x 0 , y 0 , u 0 , v 0 ) = (1, 1, 1, 1).

4. 78. [ 2 sm it m F (m, y, u, v) = --.- - - - , u = sm v y

f(
1

m, y), v =

f
2

(x, y) .

Sa se arate ca functiile z = f( x , y) definite implicit de Terifica relat-iile indicate :

4 79 G :( m - :r;o' y - .1/o ) ~ z-z0 z - z0

ecua~iile de mai jos,

- yO) fJj (x , y) =

..

- 0'

(m -

XO) _!!!._( X, y)

om

+ (y

oy

f( :r, y) -

zo.
x
2

4.80. G( x

+ y + z,

+y +z
2

= 0,

(x , y) = x fJy

of

(y - f( x , y)) }_}_ (x , y )+ (f( :r, y)-x) fJx

y.

1!)6

4.81. ax

+ by + cz =
y) -

cp(x 2

+y +z
2

),

(c!J

+ bj( x ,

y))
E

:~ (x,

y)

+ (aj( x ,
= _ .z:).

ex) of (x, y) = bx- ay, v cp

ay

O(R 3 ; R).

4.82. G( x - az, y - bz)

= o, a

&j (x, y)

ax

+b

of
(}y

(~,

y)

= 1.

S chirnbari de variabile Sa se transforme ecuatiile (diferentiale sau cu derivate partiale):

= .; x).
=f(r. y).
: = j(x, y).

d 2y 4.83. x 2 - d x2

+ 2x -dy + -a
dx
2

x2

y =

o,

daca x = cp(t) = 1ft.

d 2y + (d tt ) 4.84. x dx d x2
2

- -dy +y
dx

= 0, daca x = cp(y) = y- 1 (x) (y este variabila

dx

independenta, iar x este funct,ia).

).: j(x,y).

4.85. x 2 d y
. 1 0)
dx 2

+ 2x
dx2

dy
dx

= 0 (ecuatie tip Euler), daca x

cp(t) = e'

d2y <ly ~ 4.86. (1 - x 2 ) - - - x = 0, da,c a x = cp(t) =cost.

= (0 o, 1, 0) =Jkt, y)
1,

o,

Tt/4)

4.87. dy = x + .If (ecuatie omogena), daca x = p(6) cosO, y = p(6) sin6. x- y dx

4.88. K =
[1

+ (?!')2]3/2
ay

ly" l

, daca x = p(O) cos6, y = p(O) sine.

;::: 1. 1, 1, 0)
=

f2(x, y).

az 4.89. y - - xaz - = 0,
ax
variabile independente.
() 2 u

(1ad1 u =a:,

11

= x2

+y

11,

v fiind

noile

= (0, 1, 1, 0)
" =

f2{ x , y).

1 1, 1).

4.00. - - = a 2 - - (eeua~ia undelor- coanlei vibrante), aft. 8x 2

daca ~ = x - at, fJ = x

(f!-u

+ at,, ~

~i fJ ffind noile variabile independente.

=
p cosO, y = p sin6,

de mai jos,
-

4.91. a~t
ax z

02

n =

o, (ecuatia lui Laplac.e), daea x

~

()y2

of
fJJJ

(x , y) =

p ,i 0 fiind noile va.r iabile independcnte.

(.92. x 2 -

OX

az + y 2 - az
(J2z

. uy

:;;2,

da.ca u = x, v = - - - - , w =
'!J
X

1
Z

- - ,u~1v
X

-(j(x, y) -x )

fiind noile variabile independente, iar w fiind noua funct-ie necunoscuta. .(.93. - - - 2 -

oz
2

fiind noile val'iabile inde:pendente, ia.r w fiind noua functie necunoscuta.

ox 2

ax Dy

8 z + -=

8y 2

O, daca u = x

+ y, v =

yfcc , ~v = zfx, ~t *i v

197

8 z 8 2z 8 2z 2 4.94.2---'-= o, daca u = x y, v = x - y, w=xy- :!, 8x axay f)y2 . unde w = w(tt, v). . 8 2u 8 2u a2u . 4.95. t:..u = = o, (ecua~ia lui Laplace), daca ax2 ayz f}z2 .x = p cos6 sincp, y = p sine sincp, z = p coscp, unde p, cp, 6 sint noile variabile mdependente.

+ --

+-

+ --

Sa se studieze dependen~a sau independen~a func~iilor

4.96. {fl(x, y) = x
f2(x, y) =

+y rxx + ~y,

rx,

R, pe R 2

4.97, {fl(x, y) = xy
f2(x, y) = xfy, in punctele (1, 2)

~i (0, 1).

4.98. {fl(x, y) = xy
4 99

{f

f2(x, y) = rxx
1 (x,

+ ~y,
x zfx

o:, ~

H, pe R 2

y, z) = xz.

z - xexp((y-x 2 )fx), in punctele (1, 0, 0) i (1, 1, 0). z- sin y 4.101, { j 2(x, y, z) = sin x - sin y, j3( x , y, z) = z -,- 2sin x + sin y, pe R 1. j 1 (x , y, z, u) = y fx 4.102. j 2 (x, y, z, u) = ttjy, { 2 fa( x , y, z, tt) = z - 2V x + y~2---l--.-,-

f2Cx, y, z) = fl(x, y, z) = 4.100, f1.x, y, z) = { j 3 (x, y, z) = fl(x, y, z) =

Vii,

pe mul~imea R ~ ]0, +co[~ R.

(y _ x2)fx

4.103.

f 2(x ,

fl(x, y, z, u) = yfz, y, z, u) = ufy

z) =
z)

fa(.'x:, y, z, ~i) x 2

4.104,

f 1 (x, y, f { 2 (x, y,

+ y'!. + z (x +Y + z) -:- .1
3

2 ...::..

tt,

pe

00, +ov.

x2

+ yz + z2

fi x , y, z) = (xy

+ yz + zx) +2,
2

pe R 3

j 1( x , y, z) = x

4.105,

f 2 (x , f 3(x , f 1(x ,

1- y 3 y, z) = x ----, X y pe D = R "'-{Cx, y, z) lx

- y

0}.

y, z) =

X--

1-z
x-y

4.106, j 2 (x , y) { f3(x, Y)

y) = 1 x(y - 1) = 1 -' x, pe R!. = Y

191

fkc,
=xy e),
:~,

y, t) = (1 - x) (l - y)

4.107. f2(x, y , z)

= 1 - y, j 3 (x, y, z) = 1 - x

daci1,

f.(x, y, z)

= (1 -

x) (1 -

yz)

j 1 (x, y, z, u) = (1 - x)(1 - y )

f 2(x, y,
4.108.

z, u) = 1 - y
x).....:.._---"-!....:...._-~

j 3 (x, y, z, u) = (1-

(1 - y)(1- z)

1-y-z

f' (

x '

, u) _ (1 - y) (1 - z) ' "'' 1 -y-z

j 5 (x, y, z, u) = 1 - x

f 6 (x,

y, z, u) = (1 - x) (1- u) :pe R 4"'-{(x, y, z, u) 1 1-y-z=O}.

!n exemplele 4.105-4.108 se considera sisteme de flmctii care modeleazll. rapoa rte de tram~mitere, realizate de mecanismele p1anetare din componenta trans misiei automate ale autovehiculelor mtiere.

0)

~i

(1, 1, 0).

5. E XTREME LIBERE. EXTREME CONDIJtONATE .

F ie (X, 11 11) un spa~iu Banach, D c X ~if: D

func~ia

->

ll.

Definifia 5.1. (i) x 0 E D se nume~?te u de minim f daca ~i numai daca exista V0 E "f(x 0 ) a.i.

local pentru

ii) x 0 ED se nume~?te J;!UDCt de minim [maxim] local strict pentru daca ~i numai daca exista V 0 E ~(x 0 ) a.i.

func~ia

iii) x 0 ED se nume~te punct de minim [maxim] global pentru daca ~i numai daca
- JJ =O}.
f(x 0 ) ~ j( x ) [f( x 0 ) ~ f( x) ], V xE D.

func~ia

iv) x 0 ED se nume~te punct de minim [maxim] global strict p enhu dad. t;.i numai daca

func~ia

Y) Punctele de minim ~i de maxim ale functiei ext re m.

se numesc .n_uncte de

199

Teorema 5.2. Fie D c: X de~whisit ~i f: D -+ R. Da.ca x 0 E D este puncb de extrem pentru f ~i daca f este diferentiabila Frechet in x 0 , atunci f'(rr;O) = 0( ) E f(X; R). Consecin1a 5.3. Fie D c: R" deschisa ~if : D -> R. D.1ca x 0 E 0 e~te punct de extrem pentru f ~i daca f este diferentiabila Frechet in x 0 , at unci

axl

a.r (rr;O) =

0, . 'l ~ (XO) = 0.

ax,.

Fie D c: X deschisa

~i

f: D -+ R. x 0 E D se

nume~te

puncb diferentiabili

1 "i~c un minor D efiniJia 5.5. Fie matricea A = (ao)I.; ;, i<" E ~llt.n(U ) ~i Mtlr 't format cu elementele situate pe liniile i 17 ... ,i~; ~i coloanele j 11 , j1c in matricea A. Minorul M~~.it se nume~te diagonal daca. ~i numai daca tr .. '.t i1 =j1 , .. ,i~.; =j~.:, unde 1 ~ k ~ n.

Teorema 5.6. Fie q: Il"-+ R o forma patratica ~i A = (ai1) 1.:;, i< ,., matricea asociata in baza canonica. Urmatoarele afirmatii slnt echivalente :
1)

q este pozitiv [negativ] semidefinita;

2) toti minorii diagona,li ai matricei A s'int nenega.tivi [nepozitivi].

Teor~ma 5.7. (Oon4itii su.fioiente de extrem). Fie D c: 11' deschisl ~i convexa, f : D -+ n de clasa 0 pe D, x 0 E D punct critic (stat;ionar) p entru funcFa f. Sint adevarate afirmaFile :

1) Daca d2f(x 0 ; h) este o formi'L -patratica pozitiv definita, atunci x este un pun<:t de minim local strict.

2) Dac;t d~f(x 0 ; h) este o forma patratica negativ definita., atunci x 0 este punct de maxim local strict . 3) Daca exi~ti1 hu h 2 E Rn"'-{0} a.i. x 0 nu este punct de extrem.
d~f(xO ;

h1 ) > 0

~i

d 2f(rr;O, h 2 ) <! O, atunQi

Teore ma :>.H. (Oonditii 3.11jiciente rle e nt1".M!). . Fie D c: R" deschisa , ~ i convexa, f: ll -+ ll de clasa C2 pe D, x 0 E D punct critic (stationar) pentru functia f. Sint adevarate afirmatiile:
1 ) Dac;L existi1 \' 0 E '1(.v0 ) a.i. d 2f(x; h) este o forma patratica pozitiv semidefiniU pent.ru orice xE D n V 0 , atunci rr;O este punct de minim local pentru f. 2) Daca exisLa \' 0 E ~(x0 ) a .i. d 2f( x; h) este o forma patratica negativ semiclefiniti1 pentru orice xE D n \' 0 , atunci x 0 este punct de maxim local pBntruf.

Tcorema 5.9. Fie ]) c: n.n convexa ~if: D-+ R convexa [concava]. Daca. x 0 E D e te punct de minim [maxim] local pentru f, atunci x0 este punct de minim [maxim] global pentru f. Teorcma 5.10. :Fie D c: U" eonvexa a)
Pre~ upunem ~i

f: D -+ R.
y), V x, 11 ED

f E O(D;

U).

Urmatoarele afirmatii sint echivalente:

1) f e te convexii. ; 2) f( x ) ~ f(y)

+ f'(y)(x -

a puncfi

b) Pre upunem

C2(D; R).
2

~rmatoarele

afirmat,ii sint echivalente:

1) f este convexa; 2) d j(x; h) este o forma patratica pozitiv sernidefinita pentru orice xE D.
punct

numai daca x 0 este punct de extrem (local) pentru ! lA.

(rn

D ('finitia -~ .11. Fil' X un spatiu topologie, Spuncm cit :u0 ei'\te un pmwt de extr

f : X ----+ R,

0 :/= A c X, xo E A. itionaj; penLru J daca ~i

... ,

Tcorema 5.12. Fie D c n n de schisa , f < n). Presupuncm:

1)

: D ----+ U,

g = (g 0

ff m) :

n ----+ nn

uncb

CI(D; Jt ), g

U (H. 111

R);

bil~

2) x 0 E A = {x ED 1 g( x) = ORm} = g- 1(0R,II) este punct de extrern conditio nat pentm f; 3) rang g'( x 0 ) =rang ( ag; (x 0 )) = 1n. ax} I .;i.; m
1.;; j-<;11

daca

minor ... , jl:

Atunci exista /, = (!.?, ... , ,,~,) E f( R "' ; H ) a .l. (x 0 , (stational) pentru aplicatia L: D X nm ----+ R,
0

/,0)

este punct critic

' L( x , /,) = j(x)

+ 0, g( x))

"' = f( x ) + ~
k= l

l,,gk(x),

~i

confunc-

Sa se gaseasca punctele stationare (Ciitice) de extrern p>ntru functiile de .mai jos :

~i

apoi

~ as~

selection eze punctele

5.1. 5.2.
atun~i

f: f:

R 2 ----+

n,

f (x, y) = x 2
= =

+ (y
-

1 )2
2

R 2 ----+ n, f( :r, y) IP ----+ R, f( x , y)

(x - 2y

5.3. 5A. 5.5. 5.6. 5.7. 5.8.

f:

x2

+ 1) xy + y
3 4 -

2x

+ y.
- 2y 2
-

i confunc-

f: R 2 ----+ H,

j(.r , y) = x 3

J:
f: f:

R2

__,-...

H, f (.r, y ) = x 4

pozitiv local iv emintruf.

R 2 ----+ R, f( x, y) = x 4 R 2 ----+ R, f( x , y) = x 3 R 2 ----+ n, f( x , y) = x 4

f:

+y +y +y +y + y2.
4 2

3x y -t- 2.

2x 2

+ 4ry

1.

x2

xy - y 2

2.

'. Daca nnct de 5.10. alente: 5.11 . f: R 2 = R, f(x, y) = xy(1 - . 'J;y).

f:

(]0, + oo[) 2 ----+ R, f( x , y )

xy

50 20 ++ -- .'C y

3.

201

5.12. f: ns 5.13. 5.14. 5.15.

R, j(x, y, z) = x 2

f:
f:

ns ~ R, f(x, y, z) =
R 3 ~ R, f(x, y, z) =

f:

R3

R, f(x, y, z)

5.16. j: R 3 5.17. 5.18. 5.19.

~R,

j(x, y, z) = f( x , y, z) =
=

f: R 3 ~ R, f: f:

+ yz + z'!.- wy + x - z. 2x + 2y + z2 + 2( x y + JIZ + X + y + 3z). x 3 + y 2 + z2 + 12xy + 2z. 2x + y (JJ1J - xz + 2z. x + 2y + z 2xy +X- 2z. x 2 + 4y 2 + 9z2 + 6xy- 2x .
2 2

2 -

2 -

R 3 -+ R, f(x, y, z)
(]0,

2x 2

y2

4z2
4x

4xy - 2x- 2y - !z- 1.

+ oo[) 3 -+ R,
. s +oo[) -+ R,

f( x, y, z) = x f(x, y,

yz z2 +++ -2 y

5.20. f.. (]0,

z)

= _ ____;__,_____;__ _

xs

+ ys + zs
xyz

Sa se gaseasca punctele de extrem conditionat: 5.21. f( x , y)

=

xy ,

g( x , y) = x

5.22. f(x, y)

+ y - 1 = 0. }!!__ + JL, (a, b > 0) a b

2 -

g( x , y)

= x2
2

5.23. f( x , y) =
g( x, y) =

+y x +y _!!!__ + JL
2,

1 = 0.

- 1
( x~

= 0.

5.24. f( x , ?J)
g( x , y)

xm
x

+ ym,

0, y~ O, m?1),

5.25. f(x, y) =
g( x, y) =

5.26. f( x, y)

+ y - 2 = 0. x + xy + y + x x +y 1 = 0. cos x + cos y,
2

+ 1,

g(x, y) = x -

y -

"IT/4 = 0.

5.27. f(x, y) = g( x , y) = -

1
X

1 + _,

1 xz

1 1 + ---= yz az
-

0, (a> 0).

5.28. f(x, y) = x 3

3xy 2
y3

+ 18y,
-

g(x 1 y) = 3xzy -

6x = 8.

202

5.29. f(m; y,
- 3z).

z) =

xz + yz
2y

+ z2,
2

g(x, y, z) =ax+ by+ cz- 1 = 0.

5.30. f(x, y, z)
g(x, y, z)

= x -

=
=

5.31. f(x, y, z)

+ 2z, x +y +z a;+ y + z,
2 2

0.

1 1 1 g( x, y, z) = - + - + - - 1 =0.
X

5.32. J(x, y, z)
-1.

g(x, y, z)= - +- +-=1, a>b>c> O. az bz cz

x z + yz xz yz
xyz,
x

+ 2 z,
2z

5.33. f(x, y, z)
g1 (x, y, z)
2

5.34.

+ y + z - 5 = 0, g (x, y, z) = xy + yz + .zx - 8 = 0. f(x, y, z) = xz + yz - zZ, g (x, y, z) = x + y + z - 1 = 0, 9 2(X, y, z) = X 2 + y 2 + z 2 - 4 = 0.

=
1 . ,

5.35. j(x1 ,

x .. ) = I; x;,
A =I

5.36. f(x 1 ,
g(x17

x,) =

I;
h= l

xf, (p

> 1),

x,.)

" = I;
k-l

xk=a (a> 0) .

5.37. j(x 17
g(x17

x,) =
x,)=

" ak I; - ,
k= l

Xt
b~eX~:

I;
k= l

= 1, (a.k

>

O, b~: > 0).

Sa se demonstreze
5.38. x"
" 5.39. l;
1<= 1

inegalita~ile
X

+ y"
2

+ y \" } ,
2

n ~ 1, x ~ ~0.

x2

" ~. ~ -1 ( ~
'I'
Jo ~l

)2

se determine distants.
S=

minima
+~

dintre punctul 1lf(1,

2

o,

0)

~i

x2 { (x,y,z) 9
{(x, y, z) l y

y2

+z
=

=1

5.42. Sa se gaseasca punctul de pe curba

r =

= x2, z

x 2} c:

na

eel mai apropiat de punctul M(O, 0, 1). 5.43. Sa se gaseasca distan~a minima dintre dreapta
x-y=5
l}i

parabola
y = x2.

5.44. Sa se afle
l}i

distan~a

minima dintre dreapta

3x

+ y- 9 =
y2

elipsa

-+4 9
~.45.

x2

=1.

Sa se determine

distan~a

minima dintre curbele

rl = {(x, y) \2y = x 2}

r2 = {(x, y)\ (x - 2) 2 + y 2 = 1}. 5.4G. Sa se gaseasca distanta 'm inima dintre elipsoidul

- + y2 + z2 =
96
t;~i

a;2

planul
3x

+ 4y + 12z =

288.

204

(1 0, 0)

~i

C a p i t o I u I IX

$!RURI $1 SERII DE FUNCJII

1.

~tRURI ~I

SERII DE FUNCTII

Fie A n n valori in n :

~i

SF(A; R) spatiul vectorial real al funcWlor definite pe A cu

~( A;

R)

{f lf: A

-+

U}.
8:

Definipia 1.1. Se numel:)te

--+

~ir

de functii din SF(A; R) orice aplicatie

N _.

Sf( A; R). Kotam aceast5: aplicatie cu Un)ne1'>

Definijia 1.2. Fie (j,.).,eN un ~ir din 8F(A; R). Elementul x 0 E A se nume~te punct cle convergenta pentru ~irul considerat daca ~i numai daca ~irul numerio (j,.(x 0 )) neN este convergent. Notam cu Ac multimef!: uuncielor de convergen]a a ~irulni (j11 )neN Functia f: Ac -+ ll , f(x) = limf,.(x) se nume~fe limita sirului
11-+00

!;le functii (f,.),.eN pe multimea Ac.

~irul

Definipia 1.3. Fie (fn)nEN un ~ir din SF(A; R) (fn)ne:-< converge simplu (punctual) c5:tre limf,.(x), V x E A. Vom nota f,. ~f. Din definitie
1)
rezult~~

f daca

~i

f E 8f( A; R ). Vom spune ca ~i uumai daca f(x) =

11-+00

echivalenta afirmatiilor :

f,. ..:... f.

2) 'r/ e > 0 ~i 'r/ x E.\ , 3 n( e, x) EN a.i. 'r/ n ~ n( e:, x) ~ !f,.(x) - f(x)

I<

e.

Definitia 1.4. t;lirul (f,.).,eN din SF"(A; H) se nume~te uniform conver enb pe A catre f E 8F(A; R) dace~ ~i numai dacr~ V e > 0, 3 n( e) E N a.1. V n ~ n e) l;ii 'r/ x E A ~ lfn(x) - f(x) I < e:. Vom nota f,. ~f. l)irul (.f,.),eN converge uniforl?- pe A daca ~i numai clacaJ
3f
E

tf(A; R) , a.i. f,. ~f.

~i convergen~a simpH~

0 b 8 e r vat i a 1.5. Convergenta uniforma implica (punctuala).

Teorema l.G. (Oriterittllui Oauchy). Fie toarele aflrmatii s1nt ech1valente:
1) (.f,) .. eN converge uniform pe A;
(.f,.)ne:o~

un

~ir

din Sf(A; R ). Urma.-

2) Ve>0,3n(e)EN,a.i. Vn,m~n (e) ~i VxEA~ I f,.(x)-fm(x)l<3e. Teorema 1.7. Fie (fn)neN un ~ir din 8f(A; R ), f E SF"(A; R)J ~i (cp,.)neN un ~ill din SF( A; R+), a.i. lf,.(x) - f(x) I ~ q>,.(x), 'r/_x E A ~i 'r/ n E N. Daca cp,. ~ O, atunci fn ~ f pe A. Teorema 1.8. Fie (fn)neN un ~ir din CO( A; R). Dacii.

atunci

f"

f E_Sf

(A; R)r;

C0(A ; R).

Teorema 1.9. Fie (fn),EN un ~ir din C6 ([a, b]; R), a .i. fn( x) ~f,.+l(x), V n EN ~i '</ x E A, lim j.(x) = f(x), f E C0 ([a, b]; R ). Atuncifn ~~ pe [a, b].
fl-+00

Teorema 1.10. Fie (f,.)nEN un ~ir din J( [a, b]; R) (mul\imea fu nctiilor integrabile) . Dacaf,.~fE~([a, b]; R), atunci :
1)/
E

Jf( [a, b]; R);

) [a ,b]

2) lim c fn( X) dx

n~oo

=(f( x) dx [=( J(limf,.(.r)) dx ]

) [a,o] u-+oo [ ,b]

Teorema 1.11. Fie I c R un inter-.;al, (f, ),EK un mea func\iilor deriYabile pe I). Dad'i:
1) f,. ~ f
E

~ir

din q (I; R) (multi-

' (I; R ) ;

2) f~ ~ g E ~( I ; H),

a i.unci

E .?2(1; R)

~i

f'

g.
~i

Teorema 1.12. Fie I c Run interval murginit D aca: 1) 3 x0 E I, a .i. (f.( x0 )),Ex este cotwcrg-Pnt;
2) f~ ~ g
E

(fn)no un

~ir

din

!)

(I; U ).

~(I; R),

a,tunci 3 f E !)( I; ll), a.i. fn ~ f ~i

f' = g.

D efinijia 1.13. Fie (j11 ), EN un ~i r din ~(A; ll ), (S,.),EN, Sn = f 1 f2 '</ n E N. Perec:hea {(fn)nEx, (S.),E:-.} l'>e nume~te serie de functii din ! (A; R) ~i ~e noiea za ~ !" sau ~ f, sau !1 --i- !2 f,.

. .+ f,. ,

11

E~

u"" 1

+ + .. . + ... + + ....
PQnnrgent[!, p e A

Dejinitia l.H. Seria

I; f,. se nume\ te punctual (simplu\

J:E N

d aca num ai dad ~irul (S.) ,.e; 'lin ~( A: U ) e~te punctual convergent. Daca S (x) =lim S,.(:r), '</ x E A, atunci S E :~ \.\.; H) se nume~te suma punctuala a.
:;~oo

*i

co

serit>i

t1t.'

functii.

~i

Yom nota S(:c ) =

11<01\

~
11

f.,.(:r).
I

D:finijia 1.15. Scria

fa din SF(.\; R) se nume~te uniform conYer~entl:l

pe A cla!:l ~i nunuti tlaca ~irul (8 1,\r.EN este uniform convergent pe A. Daca. S,. ~ S, at.uu c:i S se nume~te suma. uniforma a :seriei considerate ~i notam

co

\' f, . ......,

D Pfinifia 1.16. Seria

I; fn din
ttEN

8F(A ; R) se nume~te a.bgolut convergent~

in aPE.\ daea ~i nnmai daca sera

I; if,.(xO) I este convergenta.

>:EX

Tcurcma 1.17. (Criieriu l lui Ca.nchy). Fie toarele afirmatH aint echivalente: 1)
~
neN

f,. o aerie ain I'"(A; R). UrmaneN

f,. este uniform convergenta pe A. ;

2) '</e ~o, ' 3n(e) EN, a..i. Vn~ n(e:), l'jteN ti 'f JE.A. ..
lfn+I(x)

+ f+!(x) + +- fn+7(x) I ~

e:

. 206

'

f,.+l (x),

Teorema 1.18. (Criteriul lui Weierstras8). Fie

Daca exista o serie numerica ~ a,., a,.~
nEN

~
t~EN

f,. o serie din ~(A; R),.

.-r pe [a, b].

o,

V n eN, convergenta a.i. /f,.(x)j ~ a.;

V x E A ~i V n E N, atunci seria. de funcyii

:E fn
nEN 0

este uniform convergenta peA.

fnnctiilor

Teorema 1.19. Fie

convel'genta pe A
[&, b]
~i

t~EN

:E

f,. o serie din C (A ; H ). D aca scri a este uniform

~i

S este suma sa, atunci S e C0 (A; R ).

~

Teorema 1.20. Fie

j,. o serie din ..f([a, b]; R ) uniform convergenta pe

1 1eN

S suma sa. Atunci:

R ) (multi-

1) SeJ( [a , b]; R);

2)

,~1 ~

f,.(x) d x

~
[a, b]

S( x) d x [

~ ( ..~/,.(x) ) dx].
(",lo]

[a,b]

Teorema 1.21. Fie

!l (I; R ).
1) seria
liEN

:E
tzE N

f,. o serie din .@(1 ~ B. ). Daca:

2) seri a
~iS'= G.

:E .f,. :E f~
liE N

este uniform convergenta en suma S; este uniform convergenti'L cu suma G, atunci S e

~i
!?)

(I; R)

Teorema 1.22. Fie I c R un interval m :"uginit

:E .f,. o serie
liEN

din .@(I; R).

-!'!.

de functii

+ ...

Daca:
1) 3 x 0 e I, a.i . seria numerica
2) seria
liEN liE N

:E

f.,.( J;D) este convergent.a;

a.i. seria

:E f:, este uniform convergenta pc ..i, en suma G, atunci 3 G e .@(1; R); :E .f,. este uniform convergenta dt re S pe A ~i S' = G.
~i

t1EN

Sa se gaseasca mulyimea de convergent:\.

1.1. f ,.(x) =
nwr~entji

limita

~irurilor

(Jr.( )),. EN unde 1

n. la x
n 3 ln 3 x+ l

ro\ N , x e R +' , 't J' ne. ',

3
1

A. Daca. ~i notam

1.2. f ,.(x ) =

--~--..:__-

n argsh x

+ o:
2

X E - -+!

n E N1

IX

n+x
E

1.3. j ,.(x) = n" x e-"x, x

1.1. f ,.(x) = (1 1.5.

R, a

R, n
4 )

IS

N,
\(

11vergen ta -

11

(x) =

+ x)(l + x )(1 + x (1 + x?.t): x En., n E N. [x] + [2m x] + ... + [nmx] , x e R, n E K, m eN fixat.

nm+!

R). Urma-

x caos -.r: 1.6. fn (x) = cos -x ; cos, x 2 22 ~1.7. Fie f: R

-+

n,

R, f(x) =

:J:!.

~i

translatia -r,.: R

-+

R, -r,.(x) =:c - k.

2071'

Sa se

tudieze convergenta . ~irului (j o -r,)nN

1.8. Sa se studieze convergenta ~iTului (j,( )),e:-;, lmde

.r n"

daca,

o < x < _!_,

n

f,.( J;)

2 (--n

x)ncx ,

daca !_ n
n

<

x <l

2 n

n > 3,

ct.

>

0.

daea~ < x < 1,

Sa se stuclieze coutinuitatea functiei f = lim f n dac~~

1t_. CX)

1.9. f n(X) = 1.10. f,(.l') =

1.11. fu( :t) =

V'1 + :r

" ,

;TE n, n EN.
X E

ln (1 +ex) ' ln(1 + e")

H,

11 E :\:.

.r __j_ .r 2 e" -~ - -- , XE TI, 1 e" ~

n E ~.

1.12, j"(.r)

1 1 1 + x2 + 22 --;- J.' ~ + ... + n2 + x2 , :J' E ll,

ne- IJ x'
, ' , E

n E :\f.

1 .13 f ,. (... )) = - ., --,-,-- , 'x E 1'" ro 1 \ '\.I. J. , n n-e- - + 1

1.14. fn(x) = (1 - .r)" sin n.r, .r 1.15. f~~( x)

=

l ),
/
~in ~,.. .

[0, 1], n E X,

2" .

!'ill

-~ 2"

.r E [ -.-c, .-c ]"'{O}, n E N.

.

1.16. f "(.c )

1.17. j ,.(x) =

b
k= l

+ (2f;ill J')
(1 -

.r

, ..c
"

H, n

E .\.

x)x'',

E n , n EN.

J(n
1.18.

l )x,

dad

X E [

0,

f,(x)~

11 - x,
'/L E

~- J
, n E S.

1.19, f n(X ) = 11 X e-"x, X E U,

.N.

1.20. fn(X) = V \sin x! " + !cos x jn + ( V2 ' 2

" ----------::--:-=:-:-:-

)",

X En, n EN.

208

1.21. Fie fn( ) : E c R--+ R, V n EN ~i e > 0. Sa sc arate ca daca

lim f,.( ) = j( ), atunci, V n, mEN,

'J...-+00

{xl lf.(x)

-f~~~(.r) l ~

E} c {x i JJ,.(x) -f(x). l ~

i} { xiJ J,,(x)-j(x) l ~; }
U

1.22. Fief,. : R --+ H +, n EN ~if,.~ 0. Sa se arate ca e:xista un ~ir

(r.,).,e:-;, ,r,,

En, v n EN astfel

ca x,. "" 0
X

~i

limfn(.J'Jn)
'tl-+00

= 0.

b,.

, daca x - b,.
C,.-

o :;;

x ::;;; b,.

1.23. Fe ~i rul {fu( ))n eN, f~~( x) =

1 -

bn

, daca bn < x

< c,.

c,., un<le (e,.)., e x e. tt> un ~ir <le numere reale descrescator ~i convergent catre zero. Sa sc an\te ca (f,.( )),.er~ conwrge punctual (simplu) cati'e f = 0 . Convergenta este uniform<\ ? Sa se dPmomtreze convergenta uniforma a ~irmilor {fn( ) J ,eN, unde :
~

daca x

1.21. f,,(.r \

.r(1 ,..f tl-

x)", x
2

[0, 1], n

E N'.

1.2:). fn( .r) =

(1

+x
=

, X E [1,
")"

+= [,n E N.
[continua. Sa se arate ca
~irul

1.26. Fief : [a, b]

--+

[0 ,

+=

(j,.( )),ex, f,,(vt')

I
1

k- 1 k- 1 k - - 1 daca ::;;; j (x)< - ; k = 1, 2, ... , n2" 2 2" 2"

l
1.~7.

daca j(x)

~ n.
1

converge uniform di.ire j( ). Sa se arate ca 9inu (j,.( ))neK, fn( x) =

+ x2n ,
e~x
7 .,

x"

[0 , 1[, n E N

conYt>rge catrc o functie continua dar nu este uniform convergent.

1.2ft Sa se arate ca

~irul

(fn( ))neN, j , (x )

I;
k=i

' XE

1 -=,o[nu este
J

uniform conYergent. ' SU. se studieze com-ergen~a uniform a a 1.29. f,(x) 1.30. f,.( x )
1.31. f,.( x )
=

~iruril or (fn( ) )neN

claca:

-~ , x
x4

+ n?.

[1, co[, n

EN.

= - -- , x E ]0,

--- ,

n+x sin nx

+=[, n EN;
EN.

Dar

dac~1:

[1, 2] ~

R, n

14 - c. HG

,209

1.32. f,.( x) = '1.33. f,.( x) 1.34. f,.( x)

=

nx , x E [0, 1], n E N. 1 + n+ x 2nx , x E [0, 1], n EN. Dar dac1l. x E (1, 1 + n 2x 2

-

+ oo[ t

= 4:"( x 2 "

x 2"+'), x

[0, 1 ] , n
~irului

EN.

1.35. Sa se arate
a:
E

ca

limita

(f,.( )),EN, f,.( :r) =

~
k=l

"

cos kx
lc(k

R, n

N este o

func~ie

+ 1)

ca

continua.

1.36. Fie A c: n ~ i (f,.( . ))neN, f,. : .A --+ n' f .. (x) ~ o, vX E A. sa. se arate n-+oo 0 <ea daca exista x E A' astfel ca lim f,.(x) = 0,., iar 0,. ~ 0, atunci conver'-' -+~

:genta nu poate fi uniforma pe A. 1.37. Fie A c: n compacta ~i f,. E C0(A; U ), fn+l .:( f n, monstreze ca daca f,. ~ f E C0(A; ll ), atunci fn ~f. 1.38.
i)
E

vn

N.

su.

se de-

sa.

se arate

ca :
=

~irul (f,.( ) ),.e ~,f,.(x)

e:~te

2 ) (1 + ~ 2 e- 1'

x'

+-~ e-2'
a!

9)

... 1

xz ) -~ ( + n e ,..
2

lt ,

simplu convergent;

ii) Dac a

s= ~

11eN n 2

_2:_ ' atunci ~irul

(g ,.( . ) ),.eN,

1. este con 'fergent clHre 1.39. Fie

~ir ul
aceea~i

limita.
r ela~iile:

(f. ( ) )n e:"i definit prin

= 1,

f 1(X)
(f,.(
)),.et~~

f r+ 1(x) =

VX f ,.(x) ,

n EN, X

[0, 1].

-i) Sa se arate ca :

este convergent catre o

func~ie

continua;

-.i i) (fn( )),. eN -este uniform convergent.

1.40. Sa se arate ca

i[~irul
- .(1
..

(f,.( ) ),.es, f ,.(x) =

, 1 n-l {~ x )

+
.

~
n

(1 + -1 )
X
,

" - 1

X -" - 2) e
2

xE ] - 1, 1[, nEN e~te conver~ent;

'tl) ~ll'Ul

(g,.( ))~:eWi g,.(,;)

(1

+ x)(2

- m) ... (n 1 2"'

+ (-1)n- 1x)

n.

~ E ]-1, 1[, n EN este "onrgent catre aceea~i limita.

1.~1.

Fie (j.,.( )), eN un

%

~ir

de func~ii pentru carej1( ) este continua pe [0, a],.

fn.+1 ( x) =

~f,(t)
0

dt, x

[0, a]. Sa se arate ca

~irul

converge uniform catre

0 pe [0, a].

1.12. Fie
fl-+00

~irul

(fn( ))ne l\, j,(x)

= ~ (1
0

"

+ 1:

dt,

X E u,

n EN. Sa se arate

ca lim f,.(x) = e - 1.

"il.

e de-

gen\a e~tE' unifonna. Pentru ~irurilc de functii de mai jos, sa se arate ca limita integralelor nu. este ega.la cu integrala limitei. Ce se poate spune despre conYergenta uniforma t 1.4~. (f,( ))liE\" f,.( ) : [0, 1]---+ n, f~~(x) = n X e-nx' , n E X. 1.1:). (f. ( ))lie :", f n( ) : [0, 1 ] ---+ n,
0 :(X< -

~i r ul (.f,.( )),e N astfel incit f n( ) are uerivat~t continua pe [a, b], V n E X. S~t se :tra,te c~L daca (j,.( ))~~e:-~ converge punctual pe [ a, b] ~i daca. exi sU M > 0 astfel 1ncit l f~( x) I :( M, V x E [a, b], V n E ~' atunci conver-

1.4:J. Fie

- -

a;2 )e-~ ... ,

~

2n
2 n n

n-

f ,,(J:' )

n - 2n 2
0
,

(x- _!____) __!_ ~ x<I_, nEN.

2n
- - :( X:(

1.1.6. (f"( ))ne N,

J~~(

):

[0, 1 ]

-t

R,
1

O ~x<

2n
. 'C

f,.( .r)

n
2

2n 3

(x- -~ )\ ,- ~ :(
2n
2n

< _!__ ,
n

n ~.
E

0
1,1], (j"( ))neN, j ,,( ) :

, - :(X:(1 n

[0, 1)---+ Jl, j ,.(a')

(n {

+ 1 )x",
0
nxn-1 '

0 :( x
X=

<
1,

1,

n EN,

1.-'.H. (j,( ))lieN, fll( ) : [0, 1] ---+ n, f ,.(x) =

Vee"+
1

1
,

0 ~
X=

<

1
n EN,

1,

Pentru nt;
h

~inuile de functii de mai jos

iii.

lUI

arate

ca

lim C f,(x) dx =
111-+10 )

-
-lx)

~ (:!!/n(x))
a

d x. (i)onYergE>nta este uniform3, ~

1.4'9. (fn( ))neN, f,.( ) : [0, 1]---+

n,

fn( X) = , _ ' tb eN.

11}

AJ

1.50. (f"( ))nEN, f ,.( ) : [0, 1] -+ R,

f ,.(x) =
{

sm Xn
0
1

, 0< X <1,
n E N.

X=

0.
1

, 0< x<2n

1.51. (f,.( ))IIEX,

f~~(

) ; [0, 1] -+

n, f,.(X)

sin nx
0

-<a<2n

.
n EN

'

, - < x < 1,
n
~
2

1.52, (f(' )),.EN, !11 ( ' ) : [0, 1 ] -+ fl , j 11 (X) = nx(1 1.53. (jll( . )).,EN,f,(.) : [ - 1, 1 ]-+

X)", n E ~.
~' n

n, fn (X)

nx
1

+ n:~:-

EN.

Pentru ~irurile de functii de mai jos sa arate ca limita derivatelor nu esle egala cu derivata limitei. Sa se precizeze n atura convergentei ~irului de funcW ~i a ~irului derivatelor. 1.54. {f(. )}nEN, f,.(.) : [ -1, 1 ] -+
1.55. (j,.( ))n EN , fll(.): [0, 1]
-~

n, fn(X) =

1
n

+n x
2

' n EN.
,

t.K
1. -

x" n, f,.(x) = ,
f,.( x)

n EN. n EN.

U16. (f,.(. ))lie;, f,. (.) : ll -+

n,

" sin kx = ~ ---, 2

k= l

1.
1.6i.

1.57. (f,.( ) ).,EN, f,.( ) : R -+ ll , f,.(x) = .2_ arctg x", n n

~.

1.58. Fie Cl( [0 , 2] ; ll ) spatiul functiilor continue cu derivate continue definite pe [0, 2]. Sa se demonstreze ca daca organizam acest spatiu cu aceea~ i structura algebrica ~i norma ca C0 ( [0, 2]; R) , atunci C1 ( [0, 2]; R) este un spa~iu liniar normat dar nu este complet. 0 X<! 0 1.59. Fie cr : R -+ IC , cr(x) = { ' func~ia treapta unitate ~i fie 1, X~ 0 ,
cp: R-+ R, cp(x) = o:.[ a(x

1.
.69.
1.70.
~

+ 1) -

a(x - 1)] exp (-

1 1

Sa se arate ca : ~ i) pentru ~irul de semnale reprezcntat prin

+ x2
de

) , unde a.
func ~ii

{0} .

1.71.
(<p11 ( ))n 60 N,

~irul

~R(x)

_!_
n

Cfl(x),

R, n EN, exista un interval marginit I c R astfel incit

1.72. 1.73. 1.74.

~

<p,.(x) =

ii) pentrU oriCe k E Z+ fi::s:at, ~irul derivatelor de ordinul k, ( <p;."l( ))nEN este uniform convergent catre zero in I. . (ln x) 2"-2 1.60. Fie f ,.( .): ]0, co[ -+ n, f,(x) = ' v n EN, (ln x)2"+2 i) Sa se calculez~ lim f ,.(x) = f(x);
n ... oo

o, v n E N

~i

v X E n"'I;

1.75.

212

ii) Sa se arate ca ~irul (f,.( ))ne N este uniform convergent pe [1, 2 ] ~i simplu
~onvergent

pe [a, 1], unde 0 <!a< - ; . e

2

iii) Sa se calculeze lim ( f(x) sin 2 "(2r.x)dx .

' 11-+00

J
1

1.61. Fie f: [a , b l -+ R o func~ie integrabila Riemann. Sa se arate cl. 1

<~1.

i) lim ( f(x) sin(nx)dx

n ~oo)
a

= 0;
0.

nEN

ii) lim ( f(x) cos(nx)dx

n -too ) a

Sa se determine mul~imea de convergen~a a seriilor de~funcW :

1.62.

neN

~ ~
n
~

1.63.
1.6~.

LJ ( 1>EZ+

2n 1n + 1)5 X 211 1

1.65. I; - , .
nez+ X

-11 nEZ+ n! X n!

1.66.

I;
nEZ+

(2n

+ 1)X

1
11

1.67. I; __2_n_2_ +:__5__ ( 2x x+ 1 ::'.: ) " . 2 nEZ+ 7n + . 3n + 2

e continue defiatiu cu aceeasi te un spatiu

1.68.

t
nEZ+ neN

(-1)"

+1 +n +1
n

x2 - 2 ) " . ( 1 - 2x 2

1.69. I;
~i

(a:" + 2 "X ").

e""
1 (-1)"- 1 - - -

unitate

fie

1.70.
1.71.

nx b .
neN

de ('f.ER""{O} .

b
neN

n3n(x-5)"

Cpi (cp,())nE<N!
c R astfel incit

1.72.
1.73.

~~n ez+

~ 2nsin~.
3"

t
neN

( ~)" cos"x
3

1.74.
1.75.

b
neN neN

2
4n 2

n
-

a2
1

sin 2nx, a

R""Z.

b (-1)"-

n sin n x , a E R""~.
n2
-

a2

21l

1.76. 1.77. 1

uez.,..

:E

xntg-n.
2

+ :E
nEN

(n 3

+1 (x 2x)" ---, + n + 1)' ln(n + 1)

n
3 2

(X

E R.

Sa se studieze

convergen~a

absoluta a seriilor:

1.78. 1.79. 1.80.

ne N

I: (-1)"- 1 -

1
-. nln.>

1.81. Sa se studieze convergent-a seriei ~ [th nx - th (n - 1)x ] ~i sli. tzEN se afle sum a ei . Sa se studieze convergenta seriilor : 1.82. 1.83. 1.84. 1.85.
~
uEN

1 - - - , xe U. x 2 n2

1 - - - - , X> 0. I: - - - - ne!'i

(n
2

+ x)(n + 1 + x)
1

~
11EN

n (1

+n
x 2"

x 2)

' X E
.

R.

~
11EN

1.86. ~
neN

2" 1 n
X

+
X E

X "

Ell.

-n ,

Jl~{O} .

~ (2n- 1 ) !! ( 1.87. k.J

,eN

2x
2

1.38.

~
neN

(2n)!! 1+ x sinnx X Ell . n

co~

)",

X E

R.

1.89. I;
neN

nx

n2
sin nx ns
( _ 1

, X E

IJ .t..
R

1.90.
1.~U.

~
ne: N

, X E

"~-"
, . Ji

),_ 1 n Ill in n x

n2

+ "'2

X E

R
eo:~

t.S2. 1.&3.

t (-1)"- 1

2n - 1 (2n 1) 2
-

~2

(2n - l)x, x

R, a e

R~Z fixat~

( -1)"-1an t01n11, x E R, a E H fixat .

Sa se arate ca seriile de mai jos sint converge11te, iar sumele lor sint continue: 1 1.95. ~ ( ?~X - (n X [0, 2]. .. eN n +1 + x n +x

func~ii

)X), E
cr~

1.96. ~ a + n(- 1 )",

1

XE JL

"EN

X2n3

1.97. Fie a e ]0, 1[. Sa se arate convergente pe [ -1t, 1t] :

") 1

seriile de mai jos sint absolut

~i

uniform

L.J

an cosnx ,
n

nEN

ii) ~ a"sin nx.

1.98. Sa se arate ca seria ..~

[ -1, oo[
~
~i

neN

ln ( 1 + : ) ( 1 - : ep,te convergenta pe 2 uniform convergenta pe [0, a], a> 0 fixat.

seria
1

1.99. Sa se determine valorile parametrului ex e R+ pentru care sin"x cos" x este uniform convergenta pe [0, TI/2].

fiEN

~ 2 nEN n domeniul de definitie al functiei f .

1.100. Sa se arate ca seria 1.101. Sa se arate ca seria
pe (0, 1].
0
~
nel'l

+j

este uniform convergenta pe

(X)

X 11 (1

'- x) nu este uniform convergenta

X E

] - oo, 0[

2nx
1.102. Fie seria 1; f,., f,.(x) =
"EN

X E

[0, 1/2n]

-~ -2n
0

( x-

_!__),
n

Sa se ara te ca :
i) seria nu este uniform convergenta. ii) seria este convergenta catre o functie discontinua. 1 , x e R+ este uniform conver1.103. Sa se arate ca seria 1 "eN 2" 1 1~X

fixat~

genta. Citi termeni trebuie insumati, pentru ca. eroarea care se face sa fie mai mica decit 10- 3 ~ 1 1.104. Se considera seria ~ ln ( nx) , x e R"'""{O}. Sa se arate eaa ,.EN nx" i) ea este uniform convergenta pe [1 + e:, 00[, e: ~ 0. ii) pe [2, oo[ aste nevoie de insumarea primilor 8 termeni, pentru ca a.pro:B.marea sumei sa se faca cu o eroare mai mica dec.it 10- 2 1.105. sa. se ara.te ca

2"-'ro2"-l -1
1

-t ciA"-'

= 1-a; '
-:ZHJ

1.106. Sa se demonstreze
1
2

ca lim

~ ( -1)"- 1 ( 1 - x)x" =~In 2.

1 X 2"

:tl\ 1 nEN

Sa se studieze conYergenta absoluta a seriilor de functii complexe:

1.107.

b (2 n
neN
00

(n !)

)!

1
2

+ z"

z"

, z E C 8B1 [0], B1 [0]

{z! !z!

~ 1}.

1.108. ~ 1.109.

t1 = 2

+ z) ln n ' z E C""Z. :E z(z + 1 ) , (z + n) ,

(n
tl.

C.

t~EZ+

1.110. ~ ( 11EN

z(z

+ n) )[,.a]
n
I

'

0:.

]0, 1[, z

C.

~ n. C'- 2Z 1.111. """ ,zE " . ,eN (z + 2)(z + 4)" ... (z + 2n)

1.112.

~
nez+

2"n' - - - - , z - E _ _ __ ____..::::.__:___ (z + l)(z + 3) ... (z+2n+1 ) ~

(. '-.,,

{z : ~= - (Zk-1 ), k e Z+}
'

Sa se clemonstreze di, urmiHoarele serii s1nt convergente, iar r,umele lor s1nt. functii clcriYabile cu derivate continue :
1.113.

t
11E N

arctg -2,
n

X E

TI.

1.115. ~sin~, X ER, o:.>l. neN n

1.116.
nEN

e-nx sin n x ,

x;::: 1.
X E

1 1.117. }_: - - - - ,
.. eN

n2

+ X2
,

TI

1.118. I;
1.119. 1.120. 1.121. 1.122. 1.123.

IIE Z

x" , !xI <

X E

1.
TI.
X E

t1EZ +

2, -x"1
n

t (nEZ+

1 )" - - , (2n)!
x2n+1

xz"

TI.

t~EZ+

~ ( -1)"
x2n

(2n

+ 1) .
,

I , X E

R.

t~EZ+(2n) ! ~
, ez+

I - - X En.
x 2"+1

(2n
~
ne N

+ 1)!
a( -

X E

R.
n

1.124. 1 21@

1) ... (a n!

+ 1)

Xn,

\X\

<_ 1, o:.ER.

1.125.

:E (-1)"nEN
"EN

x"
-,

\xI

1.

11

1.126. I; (x- 3 )", \x - 3\ ~ 3.

n3"
1

1.127. I; - -11, \xl > 0. nEN n! X 1.123.

I: - - - , \a.' I < 1.
nez

x2n+l

2n

+1

1.129. Fie

f:

]0, oo[

--+

R prin f( x) =

neN

:E

ne-u,

i) Sa se arate ca f este continua.

In 3

ii) Sa se calculeze

~
In 2

f(x)dx.

1.130. Pie seria I; t - "", x

lor int
nE~

R.
~i

i) Sa se studieze con...-ergenta seriei. ii) a se arate ca in domeniul de convergenta suma S( ) este continua indefinit derivabila. iii) Este integrabil:1 termen cu termen ~ iv) Sa se calculeze suma seriei

:E
nEN

_!..._ (1 - e-") e-".

'n
2

1.13 1. Fie seria

6x + (1 + + (1 10x (1 + x2)2 x2)4 + x2)6 +

2x

14x 2 (1

+ x2)8 + ...

i) Sa se gaseasca mult;imea de convergenta.

ii) eria este integrabiHi termen cu termen ~ iii) Sa se afle suma seriei m1merice:
9.2.4
52

9 . 6 . 43
54
r:/2

9 . 10. 4 5
56
= -'

+ ...
__:_____ __..:..__ sa se gaseasca
(2n)!!

1.132. Plecind de la egalitatea

sun:m seriei numcrice : _!.._ _ ~ 2 24 Sa se calculeze :
I

cos 2"x d x

-. (2n -1)!!

+ ... + (- 1 ),._

1 3 ... (2n- 1)

+ ...

2 4 ... (2n)

xx dx. 1.133. ( ) sin

0
I

1.134.

~
G

cos Vx ax.
217

1.135.

Y__ d_ x_
) 1
0

+x
1 -

1.136.

y(
)
0

2
n /2

sin 2x

)-1 /2 dx.
d x,

1.137. E(t)

~ V1.- t 2 ~in 2 x

It\ <

1.

1.138. F(t)

I Yl- ~:sin'x
0

' \1\<1.

1.139. Perioada pendulului matematic este data de expref'ia:

T( t)

. = 4 -vr ~
g
e

n/2

1 -

d rp t? . ? -sm-rp

uncle

. (/. = sin - . 2

i) Sa se dezvolte T dupa puterile lui t. ii) Pentru ce \alori ale lui t seria de puteri este convergenta ~

2. SERII DE PUTERI. SERII TAYLOR

DtJjini,tia 2.1. Fie (a,)nEZ+ un ~ir de numere reale [complexe]. Se nume~te merie de puteri (sau serie intreaga in variabila x [ref:pectiv z ]) avind coeficientii t.t,., n E Z+l ~eria de functii

(1 )

~ ana;" = a 0
nEZ+

+ a x + a ,-v +
1 2 2

respectiv ~
"EZ+

a.nz".

Teorema 2.2. (Abtill. Fie

a stfel incit : 1 ) daca p > 0, seria estc absolut convergenta pe ] - p, p[; 2) daca p < oo, pentru orice \.T !> p seria este divergcnta; 3) claca p > 0 ~i 0 < r < p, seria este uniform conYergenta pe [ - 1, r] ;. 4) daca p = 0, seria este convergenHi numai pentru J; = 0. p se nume:;;te raza de convcrgenta a seriei. Teorema 2.3. (Ca'uchy-Hadamq.t d). Fie ~ anx" o sel'ie de pute1i ~i p raza
IIEZ+

~ an.XM

o serie de puteri. Atunci exista p

[0, oo]

d e convergenta. Notam (2)

L=

lim
11-+00

" Vra:T.

A.tn:nci
'\

( 3)

p=

{L' ~,
oo,

daca da.ca daca

oo oo

o< L < L = o.

215

Propoziiia 2.~. Fie a.i. a,. =F O, V n

(4)
~i

~ a,. x"
nEZ+

serie de puteri. Presupunem ca 3 no

E

z+,

~ n 0 ~i cxi ta lim i a, 1
n-+oo

fi. Atun ci

1 a,.+l 1

p =

. I a,. I l nn --'-------'.,,-+co

Ian+] I

0 b s e t' v at i a 2.5. Teoremele 2.2, 2.3 ~i propozitia 2.4: ran1in valabile pentru seriile de puteri in C. Teorema 2.6. (Abel). Fie ~ a,x" o serie de puteri in R ~i p raza. sa de
"EZ +

<eonv ergenta. Daca seria numerica

a,. p" (sau

~
nEZ+

an(- p) ") este convergenta,

nEZ +

atunci suma S( ) a seriei de puteri este o functie continua in punctul x = p (sau in x = - p). D efinitia 2.7. Fie b a,.x", b b,. x" doua serii de puteri in R ~i a, ~ E R. Prin -definitie
(5) (6)

Unde

Cn

" = ~
k =O

a.,b ,._~.; =aob 11

+ a1b,._1 + . , .+ a,.bo,
na11 x"- 1 are
aceea~i

Vn

Z+.
~i

Teorema 2.8. Fie

enume~te

b
nEZ+

anx" o serie de puteri, p > 0 raza de convergenta

.S( ) suma sa. Atunci

1) seria derivatelor

coeficientii

raza de

convergen.~a p

ca

~i

seria

initiaH1; 2) functi a S( ) este deri,abili1 pe ] - r;, p[

1>EZ +

~i S'( x ) =

~ na,.x"- 1
n EN

Teorema 2.9. Fie ~ a,x" o serie de puteri, p > 0 raza de convergenta ~i

- p
E

[0,

ooJ

8( ) suma sa . Atunci 1) S E C00 ( ] - p 1 p [ j fi) j 2) S ' "'l( x ) = ~ a 11 ( x" )",.>.

_ Dcfinitia 2.10. Fief: [a,b]---+ Il(a < b)ofunctiedeclasaC 00 ~ifiex 0 E ]a,b[.; Seria de putcri asociata functiei f in x 0 :
;pe [ -1, r] ;
~ei ~i

ttEN

~ (x - x o)" j<">( xo)

se
nume~te

p raza,

nume~te functie analitica in punctul a:O. Daca f .este analitica in orice punct x 0 E I, f este analitica pe I. 'feorema 2.12. Fie f: ]a, b[ ---+ R (a <: b). Presupunem ca: 1) f este de clasa coo pe ]a, b [ ; , 2) exista p > 0 ~i JJf > 0 astfel incit pentru orice x E ] x 9 - p, x~ ~ p[ c c ]a , b[ ~i pentru orice n E Z+ are loc inegalita.tea. IJ<">(x) I ~ M n. A.tunci f e!!lte analitica in x 9

:r;O

tn aceste conditii functia .f se

p[ c l,

11,! seria Taylor a functiei fin jurul punctului x 0 D efinitia 2.11. Fie f: I c n ---+ R (I-interval). Presupunem ca : 1) f este de clasa coo pe I ; 2) seria Taylor asociata functiei fin x 0 E I are raza de convergenta p > 0. 3) suma seriei Taylor S: ] x 0 - p, x 0 + p [ ---+ R coincide cu f pe ]x 0 - p,
n E Z+

Sa se gaseasca raza de convergenta ~i multimea de convergenta pentru " mmatoarele serii de puteri : .... iJ 2.1. 2.2.
2.3.

t
nEZ+

x".

f.- v :..
I

' ' '-

- 1. '
--1
,-: !,

=)

._,

z, , .._

(t - )e 1~>.

t (-1)"x".
~
>~EN

e~
"t-

x" - .: n

<(

t.)

-LJ..

'

'-

.....

__ . .,...... ,
2.7.

t
IIEZ+

2n+l

(-1)"-x _ __ . . \,t-. (2n 1) !

')

2.8. 2.9. 2.10.

2.11.

t
nE Z +

(-1)" x 2n . (2n) !
a;2"-1

t
nEN

(2n - 1)!

nEZ+

x2" t (2n)!
{-1)" - -

t
tiE Z +

x2n+1

2t?-

+1

2.12.
2.13. 2.14.
.

L
nEN

ln(n + 1) x"+l. n +1

t
nEN

ns xn.
5n

~
"EN

(n +
'n

) " xn.

2.15.

2.16.

~ n< -ll"
11EN

xn.

2.17. ~
nEN

1 4 7 . . . (3n - 2)

n
ctg..!.

x".

2.18.
220

~ { n2a+
flEN \

1 ) 2n - 1

" x".

2.19. ~ ( co.s - } nEN n

1 "+2

"'+2

x".

2.21. ~ ( >2EN

v- + -n1
11.

( -1)" )

11

1 2.22. ~ ~ " ~ n"' x",

e<.E

R o!-"" {0'J

2.23.
.:

b
nEN

tsin"

x".

... ~ n + Vn ,.. 22 a. ~ x. 2 nEN n + n

2.27.
9

(cos ch

n);~;".

-- .
98 2.29.

~
tl" EN

,..
X

2 n-1

"'' n ,"

2.30.

~
nEZ+

(n!)x"!.

2.32. ~ [3"
>IE~

+ (-3)"](x + 1)3"-2.
2)".

2.33.

~ (arct.g n)(x -

2.34. ~ ( -1)"-1 (x - 5)" t~EN n3" 2.35.

~
tiEN

-~___.:~:__2

(x

+ 1)"
t~"

(n

2.36.

~N

+ 1) ln (n + 1) (2n - 1)"(x + 1)" .

2"-l

221

2.37.

~
11EZ+

(x

+ 5)"
2t .
n

(2n)!
-2

2.38. ~ (x
nEN

2.39.

~
nEN

1 )"' ( x - 1)". ( 1 - -n
2 (

d 2.40. ~ .. e x d:r 2

(x

+ 1)") .
n!
2)" dt.
'

2.41.

!; ( n 2(t n +Z + ) 2

2.1.2.

(x 2

+ 6x + 7)"
2"+1

2.43. Folosinu definitia convergentei uniforme sa)e demonstreze ca. :

i) Seria

I; ~ x"
11EZ+

n.

este uniform con vergenta pe orice interval marginit.

2

ii) Seria iii) Seria iv) Seria

L (-1)"- 1
"E~
nEN

:r " cste uniform convergenta pe [ -1, 1]. n

~ ( - 1 )"- 1 (x_:_ 1n !; (x 2" - x 2 2 )

" i-

este uniform conYergenta pe [0, 1]. este convergent5. pe [ -1, 1], dar nu este uniform

HEN

eonvergenta pe ]-1, 1[.

2.44. Sa se determine multimea de conYergenta pent ru se1ia I;

~i

~V!e" x"
n

~:exn

..

sa se arate ca ea nu este uniform comergenta pe aceasli1 multime. Sa se afle multimea de convergenta ~i suma pentru urmatoarele serii:

2.48. I; ( -1)"~ 1
nEN

x"+l

n(n

+ 1)

2.49.

'b
HEZ +

[2

+ (-1)"] x".

2.50.

(1, _)_ 1)3 I; _ _._, ___

fiEN

n(n

x"- 1 . 2.:'il. ~ - - -2) .. .ex 2"(2n + 2)

x2"

2.52. 1 2.53.

~ a.( a.- l) ... ,(IX- n

nE/'i

+ 1 ) x", + 1)!

()', E R

"' z+.
2.7:.. '('' ..t..J
4n+2

rb

(4n (4n

2..5 a.

X ---

nez+ (4n

+ 2) !

+ 3)!
(-1)"x"

2.57.
2 59 ' ' ..

2.58.
222

I;
NEZ+

(n

-t 1)(n + 2)

~N

n(n

+ 1)(n + 2)

2.60. Sa

~e

arate ca e-x _t n 2 x", =

nEN

x(x~ +)), x En.

2.61. E;)tiind ca

i ) Sa se calculeze (

~
"EZ+

x")( ~

nx~ - 1 ).

neN

ii) Sa se arateca

: v") ( ~ ( ~ n!
nEZ+

11EZ+

( -1 )"- 11!

r" )

=l .
lo~

Sa se verifice egalitatile de mai jo1', indiclndu-se multimea unde are fi ecare relatie : . x3 x5 .vs 2.62. e- -~ Sill X = X - x 2 3 30 90

+ - - - +- +
2
3 4

cos x 2.63. - - = 1 1

+X

x x 13x X+---+--+
2 2 24

al marginit.
2.6~.

e 2 sm 2x

:!_

= 2x

+x
2

-- -

].

13x 12
4

5x 4 8

+ ...
6

2.6.J. sec x = 1
e~te

+ -x + - x + --- x + 2 24 720
x

G1

uniform
n !e"

2.G6. eX ln(1

+ x) =
1.' 2

x2 J's 3 x5 + -- + --+- --- + 2 3 ' 4.0

2
-

e.

~ .. e:-~

--x

,.

n'Mn V

2.67. e-''(1 - x 2 ) 2.63. 2.69.

= 1 -

x2

3x +~ -8

4
..L
I

.
Sill X COF-

V X =

x2
X -

x3
8
3

+ ...
4

ln(1 x) x2 =Xcos x 2 2 2 3 2.70. sin 2x = -- x2 - -- ;r4

2! 4!

5J' x ++ G 2

+ :"_a}+ ... (-1t-1 - - - +: .. .

?, 5

22"-1 J'2" (2n)!

G!

x" -------2 2 "eN 1 2 n2 Sa se gasea ca raza de convergenFi ~i multimea de convergenta pentru urmatoarele serii de puteri in C : " (a > 0) . Nn ~ n " z~ ( (/. .:-"'- 0) . 2_, 2 ""'3 1 ~ 4J .. 2'"'!. 1 4J Ja. ~ ~ --;_ ,

2. 72. Sa se calculeze sum a seriei

+ + ... +
tzEN

fi E Z+

nEN

2.76. ~ n! zn. 2.77. ~ n" z". 2.73. ~ - ez+ t1EN nEN n!

n" z"

2.79.

"'-lz + ( "E

~ ~
')" n

(o: > 0). 2.80. 1

+ "'-l ~

o:(o:- 1 ) (o:- n
I n.

,. EN

+ 1 ) z" '

':J. E

).

2.81. ~
nE Z +

(2n)!
(n !)2

yz". 2.82. ~ e- " z".

11E Z+

2.33. ~ [ln(n
t~E Z +

+ 2)]x z", o: En.

(kn)! ::"

2.84. 2.85, 2.87.

E -nEZ +

n !(n

+ 1)!

. .. (n

+k

- 1 )!

(k

~ ) fi.xat .

t
t
"E x

n !e -nx :''( o: > 1).

2.86. ~ (1

+ ni)z".

(z - 2i )" . n 3"

2.88. (1

2.89.
2.90.

+ 2i) + (1 + 2i)(3 + 2i )z + .. . + (1 + 2i)(3 + 2i) '). _]__ ')')z 1 .. . ( .,n , 1 + _l 1 + ~+ z + ... + _____ z_"_ __ _ + ...
11

1 - i {
1

(1 - i)(1 - 2i )
) " z".

(1 -i)(1-2i ) ... (1-ni)

~
11EZ+

+ 21~i n + 21 +

Sa se gaseasca in ce puncte ale circumferintei cercului de coJL vergen~a sint convergente urmatoarele serii de puteri :

2 . 2.91. z + - - z2
13
00 2.93. ~

24
135
"Ez+

+ ...

2.92. ~
,EN

-v-. n n
~

2_. I

z" . 2.94. 2 11=2 n ln n

oo
z3"

r (-

1)". (3 n ) '.

z2" .
~

(2n)! n!
erti"'/2

2.95. !; ( - 1)" - . 2.96. ~ -- - z". 11 =2 n ln n , E :-. n Fie p raza de convergenta a seriei <le puteri 1;
convergen~a

2.l
a 1, : " . Sl

se g;t~:;easca raza de 2.

a seriilor :
nEZ+

2.97. I; a~ z", (mE X fixat). 2.98. ~ a,. z"'", (mE X fixat ).

n EZ+

2.

2.99. ~ ~- z".
nEZ +

!a, I
1,

2.100. Fie ~ a
nEZ+

:Z" o serie de puteri ~i

!a,. I ~ !an+ t!
p

p raza sa de convergen~a.

Sa se=arate ca daca are loc inegalitatea

(1 + ~), n~ n n

0,

a>

1,

224

atunci seria ~ a,. z" este convergenta pe intreaga :;ircumferin~a a cercului de

(:r.
E

R).

nEZ+

convergenvao Folosind seriile corespunzatoare funcWlor ez, sin z, cos z, sa se calculeze sumele seriilor de func~ii reale de mai jos :

210l. ~
11E Z +

cos nx . 2 .102 ~ sin nx n! nE N n!

2.103.

r (-1)"-1 cos{~~- 1)x . 2.104.

ttEN

I; ( - 1)"- 1. sin(2n - 1)x_ .

t~EN

(2n - 1)!

(2n - 1)!

_ ~ ( _ 1 t_ 1 . cos (2nx) . 2. 106 . ~ ( _ 1 ),._1. sin(2nx) . 2 105 ,.e x (2n)! neN (2n)! 2.107. Fie w ddacina cubica a unitath (w 2 + w funcviilor e", e"'x, e"' ' sa se gaseasca suma seriei
~
"EN

+1 =

0). Folosind seriile

--.
(3n)!

a;3"

S:l. se g~l.~e<tSC~L coroa.na d e absolut convergen~a pentru seriile Laurent

2.108.
=------1-n.i)

~ 2-1 ,
>tEZ

z" o 2.109. 2.112.

+ ...
2.111. 2.114.

t<EZn 2
yergen~a

+1 ~ (2-"" + 1)-1. (z 1

z"

+1 ~ z-n~ . (z + 1t.
11EZ

-~ .

z"

2.110.

2" z".
(z- )"' (a: > 0). ,.ez Ch(no:)

3"

,.ez

2.113.

neZ

z0 ) 2 ". 2.115. ~ 2-"' z"'.

nez

sint

E Z

Folo~ ind proprieta~ile seriilor Lament sa se deduca egalitat;ile :

2.116. ~ a" -1 z-"=

.. e x

z-

, \z\> \a\> 0.
l't

2.117. 2.113.
t- -easca raza de
~ .J n=- oo
-1

(-1)"

a- 2 "

z~"

= - 2-t , , \z \ >\a\> z ~ a..

~
N -

z2

0.

2.119. 2.120.

~ (b -

a) - "- 1 (z- a)"+1 =

a
. ,

'# b, \z -

a\>

\b -

a\.

lf = -00

z - b
(n

at).

~
lt= -oo

+ 1)a--n-~ . z" = 0

1
(z a)
2

,
(

\z\ > \a\> 0.

z- a
z _ b

2.121. " ~"" (1 - n)(b - a) - " (z - a)" =

)2a #

b,

\z-a\> \b- a\.

-l

2.122.

1< = -oo

2n

+1

o:-2n-l.z2"+1

= -- ln 2 z

z-

0:

+ 1)'.

o:

# 0,

\z\>

\1)'. \,

225

uncle pentru ln

Z-~X

+"

se ia detennina,r ea principala lim In z - o: ( .r -) oo Z a

o) .
I

FoloR ind seria binomiala, 1 + I;

11e

o:(" 1'\

1) ... ( o: -

n + 1) ~" - (1 + ~ ~)" , :x E 1., --'-------~ _ ., n!

zI

< 1,

nnde pentru (1 + zt se ia determinarea principala ((l +z)" j, o= l) Ra ~e deduc3, egalitatile :

2.123. 1 + I;
nE N

o:(o: + l) (o: + n -_l) z-" = (

z
Z1

) ", et. E Jl ,

Jzl>l.

n!
1. 3. 5 ... (2n - 1 ) .
:ci . "" 'J-1, ' .

2.124.

- ~"""' "

+~
HE ..!..J~

~- (211+1)
N

Vz2 -

lz I>
1'

1.

2.12:), 1 + I;
nE N

et.(o: + l) (et. + n - l) (b - at (z - a) - " =

n!
E

= ( z-~)", o: z- b

H,

jz - a > lb - a !> 0.
j

~ x , e"', :-;in ;r, cos x , 1 sh x , ch x , In(l + x) , (1 + x )", x > - 1, a. E -1}, sil se gaseasca !leriiie de putcri corespunzatoare functiilor rPale de va1iabiia reaia de mai jos indicind ~i intervalul de conYergenta.
Foim;ind seriile de puteri care definesc functiiie

H""' {
.1'

- ..
~

2.126. j(x)

= ---- - - . :2.127.
x 2 - 4x

2.t - 5

+3

j(x) = - - -

x2

+4
2

2.128. j(x) 2.1:29. j(.r) _:_ __:_T- 3

(x 1)
2

= ----- .

1 -x

+x+x
x 3
-

. 2.130. f(.v)

x 4 - 3 xa

4 x2

+ 5x2 - 4x - 1 + 5m - 2

2.1:11. j( x) = In
9

1 -x
3

+ x . 2.132. f( .r) = ln(2 + .x). :2.133. f( x) = ln(1 +x- 2x 2).

""

1")'" j'( .J'J. X ) --

_:!:_ + x a
1 -

v -. "" 1")~ a.
9

.~.

j( x) X

VI +
1 -

x .
J:'

2.136. j( X) 2.137. j( ,r ) = 2.140. j( x)

l' x' .

x
2.J:m. f(.x)

--

lh 0: 2x ch "

+1

, ( 0: E

l\ ).

8h x~ . 2.139. j( x)

sh a. ch 2x.

= sin ( x + -: -} 2. B I.

j(.T) = sin 3x + x cos 3x .

226

2.142. j(x) =sin 2x cos 4x. 2.113. f(x) =

V1

+ sin .v. 2.144. f(x) = cos x.

2.14il. f(x) -

{~n ~ ,
x

x # 0
X=

0.

2.146. j(.r;) = ecos x. 2.147. f(x) = arctg x. 2.148 . .f(x) = arcsin x. 2.119. sr~ se gi'l,seasci'l, seriile de puteri corespunzatoare functiilor de mai jos in jurul punctului x 0 E H : i ) .f( x) = ex. ii) .f(x) = sin x. iii) .f(x) = cos x. iv) .f(x) = ln x(x 0 > 0). 2.150. Sa Re ca,lculeze : i) sin 32~ . ii) sin 62. iii) cos 36. iv) ln 3. Folof\ind operatiile cu seriile de puteri si'l, Re gi'1,seasd1 primii trei termeni din dezvoltrtrile urrn.atoarelor functii indicind ~i multimea unde are loc egalitatea : 2.151. J(x) = tg x . 2.152 . .f(x) =_!>in x . 2.153. J(x) = cos 2x 2.154 . .f(.v) =

-e educ3.

o:B. zl>l.

V2
3 .

- cos x.

V1+

ln(1 - x). 2.155. f(x) = erctg x .

1 2

2.156 .f(.r) = ln(cos x). 2.157 . .f(x) = (1 + x)Sa se dezvolte in serie de puteri functiile :

arcsin x

ea c.:\ ~e~iile o indicind

2.15ll . .f(.v) = (x - tg x)cos x . 2.159. f(x) = x arctg ,x ;- ln 2.160. J( .r) = argsh x + ln( ::c + 1 + V
x 2) .

x sin(/.. 2.161. J(x) =:arctg 1 - XCOS (f.

X

V1 + x

2.162. J(x) = ln V1 - J:r + 3x 2 2.163. J(x) = C ln( + t) dt.

' ) t
0
X X

-1

2.164. J(:r)

~
0

ai'etg t _ dt. 2.16<>. t .f(x)

X

~ 1 - cos t -t - dt.
0

2.166. j(x)

=~
0

dt t 9

2.167 . .f( x )

~ e0

1 '

dt.
2

2.1{}8 .f(:r:) =

v:c~,:~

2.169 . .f(x) = [ln(l + x:)]

2.110. J(.tl = V1 - V1 -

2.111. .tcxl =

chcc .

eh(x sh 0'.).
2
<X

2.172 . .f(.r) = e "u' "' sin(x ;;in 0'.). 2.11:1. f(x) = (1 + x )~ eos((/.. aretg x) . 2.17 ~. Sa r;e dezvolte in serie de puteri functia generato are a numerelor lui Bernoulli, j(x) = x e 2 -~
1 . Care este ezx - 1 puteri corespunzatoare ~

mul~imea

de convergentlt a seriei de

227

2.175. Sa se dezvolte in serie de puteri pentru

j( x) = In

lx I <
rr.

1 functia

Vx
7t

2x cos ~
-

+ 1,

I~I ~

Sa, sc calculeze l!',.( .'r:)

~
-7t

(In V x2

2x cos
=

~ + 1) sin(nc;>)d~, l.rl <

~ an x n.

l.

2.176. Sa se gaseawa a.1 006 dttca sin(3x 2 ) 2.177. Fie

(1
(1 -

+ .r)" ,
;X') 3

nE Z +

L;
mE Z +
. . .

a,mx"'. Sa se arate ca
+
(t. - 1

? "- 4. = n (n ...L 2 \(n + ,.,. ) _

2.178. Folosind metoda coeficient.ilor nedeterminati sa se gal'easca Reria de puteri corespunzatoare functiei
j( :r) =

4
4 - x

( 4: -

4Vx - arcsm . -V x x) 1 2
3 2

Sa se determine raza de convergenta a scriei obtinute. Sa se arate ca seriile numei'ice de mai jos sint convergente ~i ~a. se gaseasca sumele lor.
2.179. 2.181. 2.182. 2.185.

L;
1tE Z +

( - 1)

11

1
3n

+1
+
Jn

. 2.180. 1

~
11EN

( - 1 t-l. __!_ n 1 1 4n

L;
11EZ+

1 4n + 1
1

+3
1
_

4n + 5
2

+7
L;
"E N

I;
11E Z +

._L _ _ _
I

3n
(n

+1
1

3n + 2

3n + 3

2.183.

n2_

2"

I.

1t

2.HH. ~ ~. nEN 2n

<

L;
nE Z +

+ 1)2"
1
(1 -

.. f( x ) = 2.186. Folosind dezYoltan~a f unc~1e1

+X
x )3

~ se g::~seasc~ ~ X sa. suma

seriei numerice
2 2"-l

4 n2 1 +--+ + - + ...

+ m)e-x numerice:
= (1

2~187. Sa se gaseasca seria de puteri co1espunzatoare funct iei

(J x)e"' ~i apoi, particularizind pe m, sa se aflc

j( x) =

uma seriei

1 2 n - + -...L ... + ,_+ 3! 5! ' (2n + 1 )!

2.188. Folosind scria. de puteri corespunzatoare functiei j( x) = arcsin m, sa se afle, suma seriei

JiN
228

t.1 2 3 2
(2n

(2n - 1 ) 2

+ 2)!

2 211+ 2

2.189. Folosincl dezvolta,rea in serie de puteri a functiei f(x) = VI

sa se arate ca I
:::1.
u u

xz,

+
nEN

(2n- 1)!! (2n)!! (2n

Sa se dezvolte in serie functiile:

+ 1)

= - ln 2.
2

2.190. f(x) =
x

1
2

+ 3x + 2
X

dup~~

puterile lui x
4.

+ 4.
:1:

2.191. j(x) = 2.192. j(x) =

eria

Vx,

dup~1 puterile lui x u

vI +x , uupa, putC>nlc lUI

=

!f =

1 +x

2.19:1. j(x) = tg ~2

V~ cos

1 + cos .r

x , 1luprL 1_mtcrile lui cos

.1~ .

2.194. f( x ) = ln x, dupi1 puterilC> lui

- :r

1 +x 2.195. Punind x = sin cp ~i dezvoltincl in serie dupa puterile lui sin 2 cp sa se demonstreze ca pent ru it 1 < 1 are Ioc egalitatea :
.

a-aseasca

= ---

;>[ 1

+ (1) - - t 2 + (13) - - t 4 + (135) t6 + .. 2 24 246

].

~ ~.
neN

< !zI < 2}

Sa se dezvolte in serie Laurent dupa puterile lui z in coroana D = {z \1 ~ urmatoarele functii :

(z

2"

2.196. f(z) = 2.198. j( z )

=

1 1)(z - 2)

z4 +_ 1 _ 2.197. j(z) = _ _ _..:.....

(z - 1)(z
.

+ 2)

z
(z2 + 1)(z + 2)

2.199. j(z)

= -----

ca suma.

(z -

1) 2 (z + 2)

2.200. f( z ) = (z2 + 1)(z2 - 4). 2.201. j( z )

1 (z2--1-)2-(z-2_ +_4_)

Sa se dezvolte unniUoarele functii 1n serie Laurent dupa puterile lui z - z0 in coroana circulad\, D(z0 ?i }) sint indicate in paranteze) : ei j(x) = uma. seriei

2.202. f(z) = - - - (z 0 = 1, D = {z \1 < \z - -1 \ < 2}). z(z - 3) 2 . 2.203. f(z) =

1
(z 2 9)z 2
(z 0

= 1, D =

= {z

\1

<

\z - I ! < 2} ).

== arcsin

x,

2.204. j( z ) = - ' - (z0

z2

-l-

i, JJ

{z\1

< \z- i \}).

.

2.205. j(z) = '"' -

~2

~+I

(z 0

= 1, D = {z !V2 < \z - 1 \}).

~

229

2.206, j(z) = 2.207. j(z) = 2.203. j( z) = 2.209. j(z)

=

1
z(z -- 1)(z -- 2)

(z0 = 0, ]) = {z l1
{z 1 1

<

jzj

<

2}).

2.221.

2
z2
(z

strict

de~

_:_

2i

(z 0 = 1, D =

<
D
=

lz--

11 <
<

5} ).
lz

2.222.

arate
z3
(z 0

ca .

+ 1)(z -- 2)
1
)(z 2

= - 1, = o, ))

.
{z iO

+ 11 <

3}).

2.223.
i)

(z~ -- l

+ J)

{z 0

(z ' lz I > 2} ).

ii)

a
. -

2.210. j(z) = z 2 p 1 iz(z 0 = 0, D = {z 1 0 2.211. j(z)

2.212. j(z)

<

lz [

< =} ).

j ii)

z 2 sin r. . z

+ ~ (z z
(z 0

= O, ]) = {z 1 0 < !z l < =} ).
=" {z 0
1

2.2V.t... .

= z~ cos

1
:::-- 2

= 2, JJ
O, H

<

lz --

21<

raza de c seriei ~ ~
oo} ).
2.22.5.

2.21::1. j(z) =
_

e" (z 0 z( l -- z)
1

{z il

< izl<
lz --

oo]).

ei =-1

2.2H . .f(z) 2.21::J. f(z)

z(z

+ 1) (z

= 1, ])
0, ])

{z 1 1

<

11< 2} ).
oo}).

= e~(= - ~)(z 0 =

{z iO < lz l

<

2.216. f(z)

e' ln 3-- a' (zo

Z - ~

= o,

n=
1.

{z l

max( la: l, 1 ~1) < !z l < =}).

2.226.

Fie a un parametru real ~i 0 < r 2.217. sr~ se arate ca seriHe

~
uEN

<

mz"+l

2n

+1

coR(2n

+ l)a., ~
11EN

m2"+1

2n

+1

sm(2n

+ l)a
2.227.
afle surnf"le S (;x:; a)
1

sint ab;-;;olut ~i lilnifortn connrgente pcntru

~i

S 2 (x;

a).

l.r I ::;;

r: Sa

se

2.213. Punin<l S(a.; a)

~
uEN

x2n+l

a'Qsolut ~i uniform convergenta pentru lx I ::;; 1. 2.219. Sa se arate ca pentru jml < 1 are loc rf"latia
S(.r; a) =

4n- -- 1

. .,

cos na, sii ~e arate

ca

f;eria este

ii) "':'

_ :x_-- - (1 -2 2
-- -1 (1

x~) cos
2! )

2 2.220. Sa Re deduca egalitatea

+m

(x+ a) -2 ::;in -as2 (x, a) - .

a_ S

I
230

Slll --

x /
2 i

2
7t

--

4 nm -I; cos 2
1tn e N4n

\1

X E ll.

-- 1'

2.2~ 1.

Sa se a.ratc cr\,

~irul ue fnnct.ii

(j,,( )). eN, f,.( :x;) =

(1 + -~ r+ l este
Vx
E

strict descrescrt1or dac:t ~i numai claca x 2.222. Daea a,.~ 0, V n E Z+ ~i j(x) arate cr~ limf( x ) exist~" ~i este egalii en
%~!

]0, 2]. b a,.x" ~ a,

n E Z+

[0, 1[,

a se

b
NE Z +

a,..

:; - -,- - 11 <

3}).

2.22::1. Fie j(x) =

i) Care e::;te uomeniul de defini~ie al funq.iei f? ii) Sa. se mate dl. f e::;t<' crescatoare. iii ) Sa Re afle lim

11 E N 1L

x" b2

2.221t. ])ac~t :;;eria

,._, Q

i<~) . ;x; b a.,..t"

art>

l'<\,1'.;1-

de I'OJI\'t'l'~ent.a Pu ia,r :-;cria

b
IIE Z +

bn.1" are

ex:>}). <ex:>}).

NE Z +

raza de comergen\11! p2 , en p1 serici b (a,. + b,.),x;" .

JJEN

< p~,

::;a, sc :-;tabilea~-;6\ ntza, 11c coJJYergen\.3. a

2.22:l. Fie .f( a.:) =

b >~EZ t

..r 21l +l

(2n

i) Sa se gaseasci't domeniul tle definiyie al functiei. ii) Sa se gaseasca domeniul valorilor lui f. iii) sr~, se aratc cit .f estc o functie imparrt. iv) Aa se arate cii f este. crescatoare. Y) Sa se amte cii y = .f( x ) verifica ecua\ia diferentiala y" - .If = 0 .
.<

+ 1)!

Yi) Srt se COmpare j'( x)

~I)

~i ~
0

j(t)dt.

< I z I < ex:>}).

2.226. :Fie .f( tr)

i ) f'(.x;)

= b -__ x". Sa se arate c::t:

IIE Z t- n!

?."

2 j(J'). ii)

~ (e
dx
(.r
1t

2 '.f(x))

0. iii) e 2-<.f(x)

.f(O)

1.

+ l)a
~

2.227. Fie .f(.x;)

i)

= ),
nE Z +

afle sunwle S 1 (:r: ; a) arate

sa, se afle <lomeniul cle definitie al functiei .f.

rlx
d(( x

+ 1 )" +1

ii) Sa s<' arate ea

Ca

+ 1)f(x)) =

Reria este

, Vx

J- 2, 0[.
[

;)

ln Ia: l lll :1 x ~+- 1 1 , da,cli, 2.228. Folosincl scriile de puteri sa. se

"') S~

, ~ j '( se ara._e c.a x) =

l
-

~ , I1a C<t X E . _ .x; - - 1.

- 2, 0L

r"".1.r l}

arate ea

~ arctg t <lt =
n

x aretg x -

~ ln(l + x 2 ).

Sa se aratc ca :

2.229. co::; : :v

b
"EZ+

(.:c - Xo)" em; ( :r 0

+ n ~- ) ,

n!

.r 0 E

fixat, V x

R.

2.238. sin x

.l..J

~ (x - x 0 )''
n!

( sm x0

--

nn: )
2

IIEZ +

x0

R fixat, V x

R.

2.231. sin(x + y) = H in y + x cos y -

x2 xa - sin y - - cos 11 + 2! 3! .

2.232.

~tiind

"e ~ (2n I

.l..J

~
I

1
1)

= -,_ .2 l 1 sa sc ca cu eze : 2
v

(5)

.) 1

~ ln(lx+ x) d .. ' x . n)
0

ln(1 -:r )
.'I'

(1:X' . 111

... ) ~ .!.1 n
X
0

(1 + x )a 1 X

. ' E.

2.233. in teoria reflexiei normale pe o suprafa~r~ metalica, in infraro~u, coeficientul de reflexie R este dat de formula :
R(x.)
=

1 1

+ 2x + 2z~

, (z- kappa),

a tun i

unde x o este indicele de extinctie. Sa sc dPzvolle in serie de puteri ale lui 1 functia R( x), indicind mul~imea de convergenta a, seriei obtinute.

( )

3. SERII TRIGONOMETRIOE FOURIER

A. Fie C ( [ -n:, n:] ; <, )) spatiul prehilbertian real al func~iilor continue. ~irul_ de functii 'f,.),.e z+

(1)

f,.( x )

1 /V2~ siu k.T, cos k x ,

n n

= '2k - 1

2k,

v 7c EN
n = 1n

~i

vX

{7 )
E [

-n:, n:]

are proprieta,tea de ortogonalitate

T<

und
(8)

(2)

( j,.( x )fm( x)d x ) _,

0 ' n:,

n of. m,

n, m E Z,... se num :te a,., b,. E R. ao f"-' - 2 E

Definifia 3.1. i) Orice combinatic linia.r~ cu coeficienti reali a u:rmi numar finit de termeni ai ~irului (1) se nurne~te po1inom trigonometric
(Y.
~

11-

(3)

S,.( x) = -~ + ~ (o:.t cos lex+ ~.t sin k:JJ).

0

k= l

ii) 0 serie de functii de forma

(4)

ao +
2
nume~te

liEN

(a" cos n x + b" sin nx), a0 , a., b,.

R, V n

N
(9)

se

serie trigonometrica.

232

'I XER.

Teorema 3.2. Daca seria trigonometrica

+ ~ (an cos nm + b, sin n:c ), a 0 , a,, I!" E H, V n EN 2 11EN este uniform convergenta pe [ - ;r, n] ~i ihwa, S: [ - n, ;r]--+ n estc suma sa, atunci au loc rela~iile :
~ ~

l_l_~t_

(5)

a0

= -; - ~ S( m)d m,
_,.
bn =

a,.

= :;-

~ S( m) cos na; dm,

~- (
"

'"'

d.v .

-:t

S(x') sin nm dx, V n E N.

Teorema 3.3. (E ga.litatea lui Parseval). Daca seria trigonometrica

.3. in
infraro~u,

~()_
2

+ ~ (a.,.
nEN

cos nx

+ b"

sin nm), ao, a./1 , b..

~i

En, v n EN
--+

este uniform convergenta pe [ - -., n] atunci are loc egalitatPa

daca S: [-IT, n]

R este suma sa,

~uteri
te.

ale lui

1
(6)

-1 - a2 0
2

+~
""

2 a..,

+ 72) J, nEN

1 -IT

r s?<
\

1r

" ~r

) d cr .

n=l

J -zr

Propozijia 3.4. Daca sPria nunwrid. ~ ( !a,. I +I bn \ ) este convergenta, atunci

tcpilor continue.

seria trigonometrica (4) este absolut E?i uniform convergentrt pe [ - IT, r.] (pe intreaga axa reala U ). B. Fie ~( [ - n, ;r]; ll) spatiul vectorial real al func~iilor integrabi]e pe [ -n, n] ~i fie j E2 ([ - n, -;r]; H) . Definijia 3.5 .. Seria trigonometric~t
(7)

no
2

-+ b

(a,. cos nx

+ bn sin n.'E ),

:JJ E [ -

;r,

n],

11EN

unde
(8)

,
ao

_ 7t

( j(m)dx, a,.
)

= _!_ rf( m) cos nm dm, b,.= _!_ ( f(x) sin nx dx, n E N 7t~ 7:J

ill a un. ui n umar . tric

se nume~te seria Fourier-trigonometrica ata~ata func~iei f, iar numerele a0, a,., b,. E ll, 'I n E N se numesc coeficien~ii Fourier ai func~iei f; vom nota.

f,..., ~o_
2

+ ~ (a,.
11E N

cos nm

+ b,.

sin nm) .

Teorema 3.6. (Inegalitatea l1ti Ressel). Fie f: [ - ;r, n] ~ R continua .s au continua pe por~iuni ~i b,. En, V n EN coeficientH Fourier ai functiei f. Atunei seria numerica -~ (a~ + b~) este corivergenta ~i are loc inegalitatea

an;

it EN

EN
(9)

~ - a~+ ~~1 (a~ + b;,) < ;: ~- j2( x)dx .

-'1r

233 '

.i

Teorent:t 3.7. Fie f: [ - rc, rc] ..... R . Presupunem ca: i ) f est.e continua; ii) f( - rc) = f(rc); iii) este continua pe port.iuni. At-unci seria Fourier ata~ata. f'u nq,iei .f cHt( a.bsoluL ~l uniform convergenHi. pe [ -rc, rc ). Teorcma :J.U. Fief: [ - n, rc] -.H. Pre~mpunem c~t: i ) .f. este co ntinua -pe portiuni; ii) f esLe dt>riYahila in intel'\'a]l'l( dt cont inuitate; . iii) f', l>rduugi til eu ntluarea zero i u punc!t'lc de di::;coal inu it aLe ale lui f, este conLinua pc portiuni pe [ - r:, ~.]. Atunci ::;('ria FouriPr a. ta~ata furte\ iei f (ou Y('r~P in Ol'iel' pn n('t :r E [ - rr, n]

(1
unde
(11)

~i

suma
i)

::;~l

S( .r) eRte eg-ala (u ~ - f(.'V

+ 0 ) + .f(.r -

0)).

Curolar ul 3.9. Fie f : [ - rc, rc] = IC . 1ll'<'SUplU1etn dt: f estt' co n t.imt~l; ii) J( - rc) = f(rc); iii) j' este conLinu.:'t pe portiuui. Atmwi :'leria Fourier ata~at:l fmtc~iei.f este uniform coHvcrgf'ntrl pe ( - r., 1t] ~i are loe t'galitatea S = j, undc S est.e suma .eriei. c. Fie ~ = Ulf : n ..... n , f(.r 2rc) = f( .v), v ;l: E n, f abi->olut integrabila pe { - -;:, ~:]} . Tt~o1ema :J.IO. (01itcriul l1Ji D i n i). Fie f E ~ ~ i a:O E [ - r., r. ]. Oaca pentru

u n h > 0 ex ist a (

'

"1 ) t _,.

(j(afJ

+ t)

- f(x.o)) dt, atunci S"( .J.P)

->

j(a:0 ), unde S, (J; 0 ) =

2 i)

a0

+ :E (a,
k

11

cos k.r 0

+ IJ1- sin kaP).

f
E

(.;on~edn!a

discontinuitati numai de spe ta intiia; iii) in fiecare ptmct rlc continuitate .f are dcrivat.e la sting-a .) la dreapta. Atunci scria Fourier asociata functiei f este <onverg-e11til. peste tot ~i S( .-r) =
ii )
=

f e~te f art'

:1.11. Fie

~.

Presupuuem

c~~:

ii

m~hginita;

(j( :r

+ 0) + j( a.; -

0 )),

\f X

1\.

Teorema !J.J 2. ( Oritcriul l1ti Diriohlct. ). Fie .f E ~. PrcsUl)Ull<'ln cit : i) f est,e monotona pe port.iuni in intervalul [ - 1t, 1t]; ii) fare eel mult un numar finit de puncte de discontinuitate. Atunci seria Fourier ata~ata funct,iei f este conYorgcnt:1 pe n ~i
8( x) =

a0

+ :E (an
11=1

""

cos n x

+ b,.
.

sin n .v)

(j(x

+ 0) + f(.v

1 =E

- 0)), V a.;

H.

2r:

Teorema :1.t:l. Fie .f E ~ . Pre~mpunem er~ : i) .f este absolut continua pc [ - 1t, 1t]; ii) f' E L 2( [ - 1t, 1t]; H) (functie de patraL integrahil). Atunci seria Fourier a f'uncyiei .f estc uniform converg-ent it c{ttn f pe U . 0 b s e 1' vat i a :~.14- . D aca f: [ - 1t, 1t] --. n nu este periodica, peutru. a aplica teol'ia de mai su s, se introduce o functic ajut[ttoare .f* : H n, j*(x) = 2rr)_ = .f*(:r:), v X E n. Coeficienw = f( x) , X' E ] - rc, 1t]; .f*( - 7t) = .f*(1t) ;.f*(.v Fomier ai functiei f* coincid cu cci ai functiei f. In punet<~le .r E ] - 1t, 7t[verificarea condiviilor se face cu func~ia f, iar S(x) = 1/2(.f( x 0) .f( x - 0)) daca.

3.1. :!.3.

3.:>.
3.6.
.I

+ +

234

sint indeplinite condi1iile unuia dintae criteriile expuP.e. !n punctele :r = 7t, la verificarea conditiilor sc considera funct,ia f*. Af)adar, chiar daca functia f este continua pentru x = 7t, :mma seriei Fourier in aC'este ]Jnncte, daca este convergenta, va fi numarul nYergenta pe

~ (j(7t) + f( - t.)) care difera de f(r.) ~i respec2 .

tiY j( - r.). Dr'finijia 3.1.5. Fief: f - 7, 7] = U integrabilrt. Seria trigonometrica

(10)

1 a 0 2

+
I

;fi'N

n r.x a, cos l

. -11 1..:r) , + b" Sill

l

unde
(11)
Oo

~ ~f(x) <lJ,
-I

11

z)'
-I

1 (,.

(.1')

COS

/17t.: V -l-d.r,

b" =
ntr~

1 ~ j '( ) . nr.x -l- J x fii n - l - 0 .l'' n

-I

~'

pe [ - r., 1t]

lut integrabila -:]. Daca pentru . unde S,.( .:v0 ) =

se nume~te ~eria Fourier trigonomeh'ica ata}iatrt functiei fin intervalul [-Z, l]. 0 b s e r t' a 1i a 3.16. Fief: [ - 1., 1t] --+ n iutPgrabiliL i) Dacaf( - x) = f(.l') , atunci .f
n

1
2

a0
n

+ :E a,.
nEN

cos nx, unde

a- 0

= -2 ~ f( .D) d.:r
7t

~l . a,.

=2 _ - ~ j(x)
II.

cos n:r d ..r, V n E N.

ii) Dad't

J( -x)

- f(.r), atnnei
r;:

:E
HEN

b, sin nx, undc

!!3. ~i la dreapta . . te tot l}i S(x) =

b,.

= ~ ( j(x) sin nx <l:r, V n EN.

7tl
0

Definifia 3.17. Fief : [ -7t, "]

tem ca:
"(' Cne ;,,x , k.J

= U integrabiH1. Seria de functii complexe

1t

un d e

C_ 11

C11 ,

.. ez+
1t

1 1( - 'b ,. ) - - \' j( x )( cos . nx- I . SID . nx )d X-c,. a,.- 1 2 27t - it

=
0)), V il~ E ll.

~ Cj(x)e-i"xdx, se nume~te fonna complexa a seriei Fourier-trigonometrice.

27t ~

Ra se df'zYol1 e in serie lTourier functiile :

- 1!

:l.l. f(J)
..{tt.ref pe U. periodica, penLru

= X , X E ( -TI , TI].

3.:!. j(x) = jxj ,

X E [ -

TI, E

1t].

:l.:J. J(x)

x 2, x

E [

- ~., 1t].
E I\ ~
(t

3.1.. j(x)
Z,
X E [

x(1 - x), x

['-r., 1tl.

: n n, J*(x) = r E n. Coeficienyii .r E ] - 7t, 7t[verifif(x - 0)) dac3.

::J.5. j'(x) = sin ax, a

3.6. j(x) = jsin aX \,

- 7t, 7t] .
[ -7t ,

R ~ Z, X E

7t].

235

Z,
3.8. j( x) 3.9. j(X)
= =

XE [- 1t 1 n:].
r.,

Ieos ax !, a

En ""-, z, X E[:r
E [

1t].

e"x, a
= Sh

Jl ""' {0},
E

- n:, rr].
- r., -;r).

3.10. j( x )

atx:, a

R ""' {0},

X E [

3.13. f(.x:) = {" + ~, 1t - J. ,

;}.}4. j(X) =

. 1:

X c.

~ r- ~or, L O, . ].

{0.'
Slll

X E [

x , :.r

- -;r, [0, r.].

or,

-Jt/2,

X' E [

3.15. j(.r) =

x,
r./2,
r. X,

X E [ X

- r., - n:/2[, - -;r/2, r./2), E] r./2, r.]. - r., -Jt/2 [ ,

X E [

3.16. j(x) =

1
r.

r. X 1 X E [
~r E

3. ,
- r.. j'J, 0[,

2 2 -x,
X,

[0, r./2[, [r./2, rc].

3. -. 3. .

1t -

X E
a~

3.17. f(x) = - - - - - - - - , Ia I 1 - 2a cos x + a 2 3.18. f (x )

= --------- ---

1 -

< 1, ,,; E
E [

--;r, rc].

a:-.
3

a sin J' 1 - 2a cos x

1

+a

-- ,
2

a f= 1, x

- rc, n:].

3.19. j(x) = -

1 - 2a

-=-!!' cos

cos x + a~

x -- ,

IaI < 1, IaI <

tB E [

- Jt, 1t].
- rr,

_ to90 j( x ) -arc 3o

a sin x , 1 - acm; x

1, x

E [

1t .

3.21. Sa se afle coeficientii Fourier pentruf E C0 ([a, b]; ll). Sa se dezvolte in serie Fourier urmittoarele functii :
3.22. j(x) = 10 -X, X E [:J, 15]. 3.2:.J. j(X) =
X2
1

3.1 .

X E [0 1 27t].

~M _ 3..... -:t. j( X ) 3.26. f(x)

236
=

{X' XE

[0, 2], ~ j( X )_ {1 1 :r E [0, 'J), . .... 9 a. 3 6 - 2x, XE]'J,4[. 3 - .V, XE ]2 1 3].

E [

3.U.
3.42. .3.13.

1 - x2, x

- 1, 1].

2ax
X E [

0,

~]
E

3.27. f(x) =
2a - l (l - x), ~ l J 2
, l

3.28. f (x ) = arcsin(cos x), x

E [

- Tt/2, -;t/2].

Sa se dezvolte in serie de sinusuri functiile de mai jos, definite pe intervalele indicate:

3.29.

f:

[0, 7t]

--+ --+ --+ --+

n,

f(x) = x .
= 1 COS

3.30. j: [0, 7t] 3.31. j: (0, 7t]

3.32. j: [0, 3]

ll, j(x)

ax, a E ll ""' {0}.

E

U, j(x) = e"'" - 1, a
Jl, j()

U ""' {0}.

= { X~

xo,

X E

[0, 1] )J 1 3].

3.33.

f: f:
f:

[ 0, 7t]

--+

U, f( x ) =

3.34.

[0,

r: J --+

n,
n,

f(x)

l {o,
T.

;:;in X 1 X E [0, r:/2). 2 ]-/" -] - X, X E ,. .- ' .

1

x E [O, COS X, X E
Sin X 1 X E

Tt/2], )r./2, 7t].

3.35. 3.36. 3.37.

[0, 7t]
[0, l]

--+

[0, 7t/ 2), f(x) = 2 (T t - X) ] /2 , XE 7t 1 7t ]. {7t

f:

--+

R, f(x) = x (l - x).
x~(l

f: [0, l] --+ n, f(x) = 3 .3B. f: [ - -;t, 0 ] --+ n., f(x)

..., 3'"' .:D ., ,

x).

{cos ..r, x E [ -Tt, -Tt/2] 0, X E ) - 7t/2, 0].

[- .. ,

O]

--+

R ' j( .l) _ { 2{1 7t - _ .,) (x arcsin x, x

+ 7t),
E

E [

-rt, -1]

]-1, 0].

Sa se dezvolte in serie de cosinusuri functiile de mai jos definite pe intervalele indicate :

1 -

3.10. j ( ): [ 31t].

r:,

0]

--+ --+ --+

R, f(.v) =

:JJ.

3.41. f ( ): [ -Tt, 0] 3.42. f( ): [ -Z, 0] 3.13. j ( ): [0, T.]

ll, f(.r;) = x( l - :r). 11, f(.x) = :r( :r

[0, 2],
= ]2, 3J.

+ l).
E

--+

11, f(x) = e"", a

fi ""' {0}.
237.

[0, r.) 3.45. j( ): (0, r.J :J.46. j( ): (0, r.J

3.1 7. f ( ): [0, r.J

-+

ll, j(x)
ll , j( x ) ll , .f(.r )

= Sh(ax), a Ell """ {0}.

-+

= 11 - 2:- '
0,
X E

X E

(0, 2a], 0

< a< < ]_

1.

f.

]2a, r.J 2a
COS X +
2

-+

= ln(1 -

a 2 ) , lct j

-+

1 - a n , f( tc ) = - - -------- ' ial <

1 - 2a cos x
Sill X

+ a~

X E[

0, ;

1,
J
.

3 . .-'JH. f( ): [0, r.]

-+

H, f( x) =
- 2 {r. 7t

x ), .r E
X E

]'2It
-

, "

3.19 . .{( ) : (0, 2]

-+

Jt , j( x ) =

__! (3 _
2

:r) X E ( ,

(0, 1[, ]. 1 2

3.50. f( ): [1, 2]

-+

n, f( x ) =

(x - 1)(x- 2).

3.51. Folosind dezvoltarea in serie de co~inusuri pe intervalul [0, r. ], sa s demonstreze egalitatea:

k.J - 2

"EN

~ cos (n x ) = 1 (3 X 2 - 6 TtX
n
12

+2
rt 2

7t

2) ,

X E

[0 ,

7t ,

de umle, pentru x = O, gasim I; -1 2

I; { - 1 )" -1~ =
, c: N

nEN

=- ,
6

iar pentru

X=

n,

ob~inem

-r;2.

n 12 3.52. Folosind fonnula Parseval-Liapunov (ue inchiuere), sa se arat e ca

.
nE !'i

~)

I; -= -- . 2
n

n2

~t)

I;
11 El'i

1
9

r. 2

(2n - 1)-

8
7t

3.53. Fief: [ - Tt, n]

-+

n,

f( x ) =

voltarea in serie Fourier a functiei

i) _ 1 _ =
Hill

sm (an) sa se arate ca :
2
'

c~s (a. v) ' a En """ z. Folosind dez-

2_ + ~
ex

ex

n EX

k. .t

(- 1 )"
2cx cx
2 -

') ex-

2cx '> 2 n--r:

ii ) ctg ()( = -

1
ex

+ I;
=

"EN

n n-

--;---:; ' ()( E n """ (1t Z).

Folosind dezvoltarile cunoscute,

3.51.
X Sill X

::;a se demonstreze ca :
2
00

3.

~-

1 1

COS X+

I;
" -2
(

oo

-1t- 1 cos (n x )

n- - 1
-1)" n
n2
-

,,

X E [

- n, rt].

3.
E

3.55. x cos x = - - sin a:+ 2 I; 2 11 = 2

sin (n x ), x

]-n, n[.

238

3.56. -

1
1t( 1t -

96

2x)( 1t 2

+ 27t:t' +

2x 2 )

__ ~ cos(2n - 1)x ,
>~EN
.l..J

(2'/t -

1) 4

[0,

1t]

3.57. sin

.T -

i-\in(5x) 52

sin(7:r) 72
7t

Rin(llx)

112
r

+ =
7t ]

2Vs
r.-

CCE l0';~,
2r. [ .TE -- -

,,

6t'3 -

]7t
3

-v_. ;( 2 3
7t

7t -

T), T E

[27t - - , r. ] .
3
E [

3 .5B. Fie f : n -+ H o functie cu proprietlt\ ile : a) f periodic~L <le perioad:\ 2 : (f( x + 2) = j(.r)); b) restrietia lui f la [ - 1, 1] este f(.r) = -!.1(1 - j.r \), x Sc cere: i ) sa e cxplicileze .fpc un interval [n, n + 1];
~99

- 1, 1].

ii) sa
[O. 7t ], sa s

Re

calculeze

~
0

.f( x) d.1 ;

= 1t,

obtinem

..:a se arate ca

iii) sa se ;:;erie 1->eria Fourier corespun7-~LLoare tunc\ iei f pe intervalul [1, 3]. 3.59. Sa ~e arate cl tlaca functia f: [0, 2r.] -+ Jl este continua ~i are pro-prietaiea : i) f(2r. - .r.) = .f(:r), x E [0, 2r.], atunci b, = 0, V n EN; ~i daca ii) j (2rt - .r) = - .f(.x), X E [0, 2rt], atunci a,. = 0, V n E Z +. 3.60. Fief: [0, r.] -+ H, o functie continua. i) Daca f(r. - x) = f(x), V .r E [0, r.], atunci a 2 , _ 1 = 0, in cazul dezvoltarii in serie de cosinusuri ~i b2 ,. = 0 in cazul dezvoltarii in serie de sinusuri, cu -conditia suplimentara .f(O) = 0. ii). Daca f(r. - x) = - f( x ), .r E [0, r.], aiunci a 2 ,. = 0 in cazul (lez,oltarii in serie de eosinusuri 1?i b2 ,_ 1 = 0 in cazul dezvoltarii in serie de sinusuri, cu condi~ia ca .f(O) = 0. 3.61. Sa se faca analir,a Fourier a semnalnlui triunghiular care este llefinit

prin Folosind dezT

.f:

[- T,

TJ -+ H, .f(-.r) = .f( .t),

f(x)

= ?ax,
T

xE [o,

'],
2

f(x) =

2 Sa se reprezinte grafic i)i Ba ~e fac:\ analiza Foutier a semnalelor reprezentate de urmatoarele functii :
3.62. 3.63.
E(-7t, 7t].

= 2 ~ (T-x),
f: f:

.rE ] T, TJ.

[0, 2rt] [0, r.]

7t

-+

n, f(x)

2
-1

(rt - x). - 2x).

-

-+

n, f( :c ) = ~ - (rt
-+

3.64. ,3.65.

f: [ f:

2' 2

7t ]
-+

H, .f(J;) =
~2

XI 2 .
-~

-7t, 7t[.

[0, 2r.]

Jl , f( : r) = ~- '-' .r + : ___ .
4 2 0

239

3.66. f: [0, 27t]

~ R, f(x)

x (x2 - 7t x 12 4
1 2a

+ 7t2) .
6

3.67. f: [0, 27t] ~n, f( x ) 3. 68 .

a cos x - a2
cos x

+ a2 '
,
2

la l <

1.

: [O, 2r.J ~ n, j(x) =

a sin x 1 - 2a cos x
{ COS .T, X E

+ a.

:a ! <

1.

3.69. j : (0, it] ~ Jl , f(x) =

""O . 3 '

(0, ;;: j2]

- cos x , x E] it/2, ;;:].

i)

sa

f : [ -it, it ]

~ R , f(x) = 7t

-"

sh ax sh a it

R""' {0}.
"" z.
..

ii ) D

3 71. f: [-it, 1t] ~n, j( x )

3.72. f: [0, it]

= -

sin(ax) sin(ait)

, aER

mai mari punoy ~ a

~ n,

f(a:)

= -

it . sin . ait 4 sm2

= -

a(x- 2" ) ' aEn "" (2_ . Z).

a-

P = _I_ T "
3.80 ..
de
peri o~.

3.73. f: [ - it/2, 7t/2] ~It, f(x)

2::.
~

cos(a.'.l'J)
CO!S -

" '

a E

R ""' Z.

3.74. f: [-T/2, T/2] ~n, f(x) = x 2. 3.73. f: [0, T]

~ n, f(.r ) =fa. cos(~ X), XE [0,

0
X

T /2]

3.81.

E] 'l'/2, T].

nea period

(semnal sinusoidal simplu redresat)

3.7G. f: [ - : ,

:J ~
~ R,

n,

f(x) = cos ( ; x ) .

(semnal sinusoidal dublu redresat)

3 . 77 f: [O, T]

f(x)

={a sin ( 2;
o,
1

x ), x

[0, T/2],

inte nalul unde /, .

= f)

X E

]T/2, T].

(semnal sinusoidal simplu I'edresat)

3.78. ~tiind ca ~ z" = - - - '
11EZ ~

~ ::.._ = ez, z "EZ+ n

i)
iv)
nEZ +

~"

1 -;::

lzl < 1, ~ ~ = - ln(1- z), lzl < 1,

11ENn

II

i) Sa -e :

C, sa se faca sinteza (sa se calculeze suma) seriilor: .

Ia I

I; a" cos(nx), I; eos(~x) .

11EZ+

< 1. ii) ~
11EN

cos(nx)

iii) ~ sin(nx) ,
"EN

'n

n.

240

3.79. Tensiunea de la bornele un_ ei rezisiente de 1 Q este reprezentata prin funct,ia f: [0, T] -> R,

a- ,
j( x)

rr

E [0, T]
(0

=
a - - - rr ":' - '1''
rr- T
E

<

-r

<

T) (a > 0

<

b).

]7, T]

i) sa ;;;e rPprezinte grafic f)i r-;1 se llezvolte in serie functia ii ) Daca ":' =

f.

_J~ , luind in
2

considerare doar componentele cu amplitudini

mai nmri decit 1 /10 din cea fundamentala, folosind egalitatea Parseval-Lia-. punov, sa. sc determine putPrea medic disipata in rezistenta. (Se ~tie ea
T

P
(2 Z).

_]-_ ( j2( x)

d ,r) .

T )

3.30. ~a se stabileaP.ca deseompuuerea in serie Fourier a cuTentului i pe1iodic de pPrioada T = :3 p,ecunde, definit de functia i( ): [0, 3]-+ R astfel
1,
i(l)

"

f EL0,1]

= t,

)1, 2]
]2, 3].

4 - t,

3.81. Sa, se determine dezvoltarea in Rerie Fourier complexli, pentru tensiunea periodica definita de func{ia 11( ): [0, T] ~ Jl ,
a e-"' , x
1t :r .( ) 3.82. J;"ie
E

[0, T /2[,

(0
E

<

b < a).

j b + a[1
- >

- e-"('- 7 21], x
periodic~L

[T/2, T]

((1. = - 2
~i

- In-) T
(t

/J

.f:

R
2

R o functie
2

de perioadli, T

d o diviziune a

inte rvalului [2n

.:!_, _!__],

d = { -nA, A( -n

+ 1),

... , -

t., 0, A, ... nA},

T unde A = - - - -

+1

<1,

i) Sa se afle polinomul trigonometric

pentru care T .n(rn'A) = j(m"A), rn = - n, ... , -1, O, 1, ... , n. ii) Sa se aplice rezultatul obtinut pentru functia
j(x) = x 2 ~i d = { -- 21., - A, 0, A, 2f.}.

241

SOLUTtl
Capitolu l 1

1.1. L rg!:'~L , in K cstc acluntH'ca ohi~nui ta in stru ctura d!:' eorp da til,, hw lcgea externi\ ,lnmnWr!:'a cu scalari" este inmul~irea obi::,nuit~t ln strnctura d e corp d ata. tn plus avem (K, + l - grup comutath deoareee (K, e:,;te prin ipo tez;\, un corp, iar a,x:iomele inmultirii c u scalari sint asigurate de pmprietat;ile inrnul~irii d efinite lu s tructura d e corp K . 1.2. Se procedea ;r,a analog cu problema l.L 1.:1. a) Fie .1, !/ , . z E K ", adicl{, J' = (.r:11 .r 2 , . . . , .r,.), y --= {.1/u Yz, .. . , !f,. ), ;:: = c~u z2 , . . . , zll ) ('U .1:;, .'/ ; , Z; E K (i = 10t ).

+"

+, .)

At unCJ:
Y~

+ .1',)

( .)

+ .11 : --= (.:r't + .'/u .1:2 + !121 , .1',. + .'!") = (.1/, + .r:u Jlz ,+vt , .'1 + .r, d eoa rcce ;;uma ln eorpul K e;;Le comutativa. ( .. ) (.t: + y)
.1:
1

(d.(*))

((.r:1 + !1 1)

Zu

(.!:2 + !f 2 )
... ,

z 2,

. ..

,(.r,. + y ,.) + z.1 )) =

.c

= ( ..r\ + (y 1 + z1 ),

:rn + (y,. + z,.)) =

+ (!/ + .o) , +

deoarecc su ma in

corpul K estc a;;ociatid.. ( . . . ) Fie 0 = ( E,1 , ~ 2 , . . . , ~ .. ) E K" astfel ca, .t: 0 = = :, V .r. E K n, (.r1 + ~u .l' 2 ~ 2 , . . , :r, ~ ,.) = (.r,, .z, ., .r"). He7.ultii sist.emul : .r 1 E, 1 = .l'u .x 2 ~ 2 = .r 2 , . .. , .r:,. ~~~ = x,., cu sulu t;i~ E,1 = O, ~ 2 = 0 , . . . , ~ .. = 0 . D eei 0 = (0, 0 , .. . , 0 ) estc ,ect.orul nul. ( .... ) Fie .r = (.1' 11 . , .r,.), .r:' = {'1) 11 r b ... , "l)n) E K", ''i ; E K a ...;t.fp,l ca: x .x' = 0. Proccdln(l ea m ai sus re 7.ult~t : r, 1 = - .r1 , "lz = - :r 2 , . , Y, n = - x,. adici1 : x' = ( - .1'11 - x 2 , . . , - x,.) = - x Cf'te Yeetorul opus. fn concluzie, operatia de adnnare (*) sati:;face axiomele cemtc. a) l' ie 1 E K unitatea corpului K :;;i x E K" arbii rar. Atu nci : 1 .:r -= ( 1_ ..ru 1 ..r 2 , . . , 1 . :r,,) = (.r" .r 2 , . . , .r- 11 ) = .D, deoarece 1 fiill(l elemeutul uni Late in K sc bucura d e propri et a,tea : 1 . ; = E. . 1 = ;, 'v' ~ E K. b) Pentm o:, ~ E K ~i x E K" oarecare, avem: (o: + ~) .v = ((a:+ ~) x1 , (a:+ + ~) .l'~ . . . , (a + ~) .r;,.) = (o:x1 ~ . r1 , a.1~ 2 + [~.v 2 , . . , :a .. + ~x,,) = o: J: ~x, deoarece inmultirea in corpul K este distribuiUi fata de a dunare. c) Pentru x, y E K" f$i o: E K aYt-m: o:( .v + .If) = (ct( .r 1 + ?It), a( :r 2, y 2), ... , a( x .. :t;,.)) = = ( o: x 1 + ayu o::r 2 + a.1f 2 , , a:.r,. + ay.,) = o:.r: + rxy p e IJa,;r,a, aceleia..~ i propriet;<l.~i ea mai t; US. d) Pentru a,~ E K ~ i .r E K " avt- m: a(~ .r) = a(~ :v 11 ~ .r 2 , ... , ~Xn) = (o:(~.r 1 ), a(~.r 2 ), . . , o:(~ J;,.)) = ((a~ ).l'u (a:~) .v2 , . , (a:~) X n ) = (a:~) X pe baza proprietatii de asociativitatc a prodtumlui in K . Dt-ci !'! i operatia de inmultire cu scalari (*) indcpline1) tc axiomele eerulc. !n co nclu;r,ie K" est(' spatiu vectorial pestl' K. Fie f\ istemul d e >ectori : ~ = (1, O, ... , 0), e2 = (0, t, ... , 0 ), . ... , e,. = (0, 0, ... , 1) din Kn. Acest sistern este linia r indep endent. ln adeY~tr, <lin combinat,ia liniar~t: /, 1 ~ A. 2 e2 A. ,.f',. = 0 cu A 1 E K, i = 1, n,

: A1 -=. ). 2 = ... = J.... -= 0. Orice elPmcnt .r = ( :r 1, .2 2 , .. , ..v,.) E K" se poatc scl'ie in forma: x = = x 1 (1 , O, . . . , 0 ) + :r 2 (0, 1, . .. , 0) + .. . x,.( O, 0, ... , 1) = .r 1e1 + x 2 e2 + ... +.1:,.e,.. ln conelu7.ie mult,imea B = {e;} = 1;-,; eRte o bazi1lui a K ". Deci dim K"= n. b) Fie .r = (.r.u ... , .1'; - 11 0, .l';+ll . . . , x.) ~ i .11 = (!/u ... , ,1/ ;- u O, Jf, +u . . . , !/,.) douii clemente oarecare din X 1 . Avem: .1: .'f = (x 1 Yu ... , :rt- 1 + !ft - u o, xi+ l Y H ll . . . , .I'll -1- .'I n) E X L, '),).: = ( /,J'l . . . , A.l:; - [1 o, A,l:n [I . . , AX,.) E
adic~t

rezult~~

+ ... +

p,u O, .. . , 0 ) + (0, ), 2 ,

. . ,

0)

+ ... + (0, O, +

... , ),,.)

(0, 0, . .. , 0)

242

E x1 adica xl este un subspatiu Yectorial allui K 11 c) Deoarecc x2 nu Contine vectorul nul din K", nu este subspatiu vectorial pentru K". 0 b s e r v a t-i e. Daca K este corpul numerelor reale It, atunci K" este spatiul vectorial real R ". Daca K este corpul numerelor complexe C, atunci K" este spatiul vectorial complex ( ". I-3aza {P11 e2 , . . . , e,.} se mai nume~te baza eanonica a spatiului. 1.4. b) Fie p olinoameJe: e1 (-Y) = 1, P 3 (X) = X, .. .2 1'n., 1(X) = X". lYiultimea {e1 (X), e2 (X ), . . . , en+1(-r)} este liniar independentiL In auevitr din combinatia liniara: cx 11'1 (-T ) a. 2 e2 (T ) + . .. + o: , +1 Pn o~- 1 (X) = O(X), o: ; E K san a. 1 + o: 2 X + a 3 X 2 + + ... + CX n xn - l + 11.,;+1 _ \: " = 0 + 0. X + 0 ._Y 2 + .. . + O.X" rczulta <Xl = 11.? = = o: 3 = ... = a.,. = CY.n +t = 0. Oricc polinom p E K,,[X] se poate exprima- ca o combinat.ie liniara. de , ectorii P1 (X), e2 (X), ... , ~'n. 1 (X) : P(X ) = a.0 1 + avY + a 2 X 2 + a n.T" = ao1'1 (X) + a1 e 2 ( ~Y) + ... + a ,.l' n+L(X ). Acea st a im eaunt~L c ~t mnlt imea {1'1 (-1: ), 1' 2 (X), ... , eno~- 1 (X)} este o baza a spatiului K,. rXJ ~i a nmne haza canonica a a<"estui spat,in deoarece coordonatele Yectorului P C X) 1n ac cas t~L haza sint tocmai coeficientii polinonmlui P(X). Deoarece nnm ~Lrnl n ctorilor {1' 1(X ), e2 (_ T ), ... , l' u+1(X)1 este , n + 1" rezultii dim Kn[X ] = n + J. 1.;";. D eoarece grad ( Pp~ ) + Q(X)) :;;;n, grad P(_Y) = n ~i grad Q(X )= - n n zult i"L ca P(_\: ) + Q( _ Y) poa,te sc~ rm apartinii multimii polinoamelor d e gra ll n , adieu a cea::;ta opera t ic nu este peste tot definita ~i ueci aceasta multime nu fo rmea zii spatiu Yectorial. 1.6. Noti'im (c) = {(.x,), EN i a:,. -----7 x ; x , x ,. E U,

+ .. .

}1 ---') 00

" uma in

. cu :;olutia nul. ( .... ) x --.-- x' = 0. - d:,. adid : ,ie, opera~ia rpului K ~i
1 fiind ele-

:,,
(3)

v~ E
Xu ( CY.

K.

= a.x

) Pentru x,

+ ~x,
=

celeia.'}i pro~ Xu ~.r z, . .. , ,.) = (a.~) X operatia de

X "+ y,.))

, cle vectori _ : ~". Acest sis;..111. 3e2

+ ).. +

(0,

o, . .. '

0)

fonna: x = - x 2 e2 + ... + iCl dim Kn = n.

' !/l +ll . . , ., mi - 1 Ll .,

+ !J; - u
)..X:,.)
E

!f,.)

Prin ddini\ie (.1'"),E l" + (Y n)nE N = (.:r, + y,.),EN ~i cx( x,),EN = (a..r,),E Nl'in1uu seam a de proprieta.tile f;,irmilor conYergente de numere rea1e , daca (x,),. EN ~i (y,.),E'i E (e) ~ i a. E H, avem (.r,.),E N + (Yn )n El" E (c) ~i a.(.-r,.)nEi'i E (c). Fie (x,), EN , , (z,) , EN E (c) . Adunarea este comutatiYa: (:ru)nE N + (y,.) nE N = (.r, + (y ,.) ,E N + y,),E N = (y ,. + x.,.), EN = C/fn ),E N+ (.rn ) ,eo~, a sociativa: ( [:r,.), EN+ (y,.)n Ei'i ] + + (.?n) nE N= (( x ,. + y ,. ) + z, ), EN = (x u+ Yn + z,.))nE :-1 = (X,.),.EN [(yn)nEN + (zn) nE N]. :;Jirul 0 = (O),EN, joaca rolul Yectorului nul : (.x:n).. EN + (O)"E:-1 = (::r, + O),EN = = (;l'n)nE N Daca (.r .),EN este 1m ~ir oarecare din (c), atunci r;;irul ( - :r 11 ) nE N este simetrirul: (x, ),E N + ( - .x:n )nEN = (O ), EN Sa verific:\m axiomele inmultihi CU F\Ca}a ri: (* ) 1 (.r,.) nEN = (1 Xn )nE N = (. 'En ),El'; (**)(a. + ~) (Xn)nEN = ((a. + + ~ }.:t ,. ), E N = (a.X ,. ~ Xn)nE I\ = (a. X,) nE N + (~ X n) ,EI\ = a.(.'l'n )n EN + ~( Xn )>~EN ; (*** j a.(( x )n EN + (Yn) nEN ) = a.(.r , + !l nl.e= (a.(.r ,. + :1/n))nE N = (a. x,. + 11.!/n.)nEN = = ( ::t.:l 'n)nEN + (CY.?f n }nOi = a.(.r ,), EN 11.(.1/n}nEN _(****} cx[~( .r n)nEN] = o:(~.r,)nE N = = (a.( ~ :r, ))n E I\ =( (a.~ )x,, ) ,E N = (a.~) (x n)nE N In conduzic (c ) est e un ll-sp a tiu vectorial (liniar ). 1.7. 2 Vlultinwa ~ (X; Y) fonneazi"L spatiu ve.rtoria,l pest e corpul K. 0 b s e r Y at i e. "IultimeR~ de definitie X poate fi ~i nn interv al (In part icular X = [a, IJ]). l..JL a) Fief, g E f arhitra,re. Ai unci, conform definitiei functiei lipschitziene, aYem: 3k1 > 0 a .i. l.f(:r) - f(y) I :;;;.k1 1 x - y \, 3 k 2 > 0 a.i. ~g ( .x:- g(y) I :;;;.k 2 lx - y I, V.r, y E [a, b]. Atunci, l(f + g) (x) - (f + g) (y) I = = I(j (x) -- f(y)) (g( x) - g(y)) I :;;; l f( x ) - f(y) I I y(x) - g(y) I :;;; k1 I x Y l + k 2[ x = (lc1 + k 2 ) I x- y I care ne arata c~1 l$i f + g E 2. Fie A En ~i f E f. Atunci : I( Aj) (x ) - (1:[) (y) I = IAj(x) - /:f(y) i = i A (j(x) :- j(y)) I = = IAI lf( x ) - f(y) I :; ;. k IAI lx- y I care ne arata ca ~i A f E 2. In concluzie 2 formeaza subspatiu vectorial al lui f. b) Fie .f E (1 ([a, b]; R). Rezulta: .f - continua, pe [a, b]; derivabila pe [a,b] ~i en f' continua; 3M > O, a .i. if'( x ) l :;;;lYI, V x E [a,b ]. Decifunctiaf satisface conditiile teoremei lui T1agrange pe [a, b] ~i in particular pe orice subinterv a l [x , y] c [a, b]. Adica: j(y) - f(x) = f'( ~) (y - x ). Cum f' este continua pe [a, b], atunci f' este marginita, deci 3 :M > 0 astfel incit: lf( x) - f(y) l = lf'(;) l lx-y l <M ix - y \. A~adar,jEf, adica Cl([a,b]; U ) cf Fie atunci j , g E C1 ([a, b]; R) arhitrari. Avem ((j +g) (x))' = (j(x) + g(x))' = = j'( x ) + y'(x) ~if' + g' E C0 ([a, b] ; R) adica.f + g E C1 ([a, b]); R) ~i (a.j)'( x )= = rxf'( x ) de nude rezulta ~i 'Af E C1 ( [a,, bJ; : m en I, E R. Deci C1 ([a, b]; R ) formeaz a un subspatiu vectorial al lui ~E 1.1 0. in loate cazurile se folose~te defiVn
E :\ }

y:

24~

niti a spatiului vectorial sau criteriul de subspatiu 1.11. a) Peutru u, v, x , y E V ~i a, bE R = u + x, v + y, au, av, bn, bv E V (deoarece V este un Il-spatiu vectorial) ~i dcci (tt + x, v + y) E c V ~i (a + ib) (u, v) E cv, ceea ce inseamna ca egalita~ile ( *) definesc o operat.ie iniiern}t ~i respectiv una externi1 pc mul~imea cv. Propricta~ile lor decmg din proprietatile celor doua operatii definite pe V avind in \' eclerc egalitit~ilc (*) . b) ( RV, + ) cste grup prin definit-ie. !nmultirea cu numcre realc satisface axiomelc operat-ici nterne deoarece acestea slut asigurate prin structUIa de C-Sl)atiu vectorial ~t lui v, iar n c (;. 1.12. :Nu, pentru C~L intr-un spatiu YC Ctorial avem 0 v = 0, ( V) vectorul v din s pa~iu, iar in cazul nof!Lru O( x 1 , !h) = = (0, ?h) 1.13. 1) Da. 2) :Ku. 3) Da. 4) ~"u. 5) Nu. 6) :Ku. 7) Nu. 1.11. 1) l!'ie ul = {A = (a (j) io;;; i ,j <;ll E~'ll,.( U ) / {~;j = o, j = 1, n}. Atunci pentru .\ , B E ul avem A + H E U1 i3i C( ~\ E U 11 a E ll. Din baza canonica a lui ~-'ll.,.( Jt ) excludem acele m.atrice care au unitate<"t pe prima linie (numarullor este n). Deci dint U 1 = = n,2 - n. 2) Fie lJ 2 = {.\ = (a 0 )!o;;;i,.io;;; " E ~'il. ,.( ll ) / a u = 0 pentru i=!=j}. Dem"trece .\ + B = (c 0 = a 0 + biJ)I.; i ,j.; " eu o0 = 0 1)entru i =1= j rezulti1 A + n E U 2 , ('v' ) A, u E U2. P entru X E u, aA = (c<;al) )!o;;; i,j .,; E u2 ~i cleci u2 este s ubspatiu. 1\'lul1jimca mat.ricelor {Ew E 221 . . , En"} este o haztt In U2 ~ i deci dim U2 = n. 3) Fie u~ = { !\ = (a.i} ) ! o;;; i, j .;;; .. E ~1 1l ,,( lt ) au = o, i > j{. Pentru A, B E U:; ~i IZ. E n, evident .\ + ll E u3, a.-\ E U3 . Deei u3 este S llbRpa~in. ~1ul\imea matricelor {Etu ' .. , l~l"' E22l E~3l ' ' ., E~,., ' .. , E ll - 1. n- u EII- Ln' E ,ll,} este baz~L in

ceea.
d eci

ll

'---v----"

........._

H- 1

u 3 .~ i

dcci dim

( 3

= n , - ( n - 1 ),

. ..

, +J

+ 1

n(n
.

+ 1) .

d in d

c t) Analog dac:1. u4. = [A = (a;,) !.; i , j .;;;ll E .<11lii(U ) I au = aii} atunci pentru A, n E ull avem A + n E U,, ~i (/. A E U,J, (/. E H. Multimea Eu, E12 + Ew E13 + E3u ., El" + J~ nu E22' E2s + E32' ., E2,. + E,.2, .,
''

E,.-1. ,. _v E,._t.,.
,,

+ E,., .. - u
Cum A

n- 1

E. ,"' }
I

este o baz1 in Ct 1.15. 1 ) Se A =

aplic~L

~i

dcci dim. UJ = n + (n - 1) + ... -r 2 + 1 =

~ubspatiu.
E

n(n

+ 1) .
1\

criteriul d e + b

Xu

a(~ ~)

G~) ~i

malricele .\ 1 =

(~
e: te

~)
0

:')i

.Az =

sint liniar independenie = multimea [A 11 A 2} dimRXt = 2.

2) Se
3)

baza in

xl

o)
deci

~i

aplic~L criteriul de subspa\-in. Se aplid criteriul de subspatiu. Deoarece ventru orice

A E X= .\ =
3

(a + if' - m + in) = a (l m in r:;. i~ 0

C(' ~~ m, n E R iar malricelc A 11 .\. ~, . \ 3 , A, sint liniar {Au A 2 , A3 , A.1} este o bazil. in X 3 f?i deci clim X,1 = 1. t.H;. 1) Da (ex. t.4); 2) .Nu; 3) Da; 4) Da. l.l7. a) Se verifica axiornele din definitia spat;iului vee- . torial ~i se obFne imediat d t1J :ji c1 2 sint spa~ii vectoriale reale.

cu

--1
.-\.l

0) -~ ~(i

0 -

----1
At

~ ) + m(O -l ) + n(~
1

--0
A;a

Din modul +i ) 0

in pin~ . 1

A, .........-independenle =

244

Fie atunci mat.ricele :

-

-~ ~), 1
i:x 2 la:,l

-~3

=
~i

) (0 1
1

0 '

!\ - .(

( 0.i)
-i 0
all

din 8:1 care eYident sint liniar independente satisface ctura de patiu vec.l\, Y1) = .H. 1) Fie
C1. 1A 1

:Xz.t12

a:3A3

' = + :X4-~4

cr.l

+.

C/.3

in plus + ia.4) c: 1 . ~ t 11 V
lo.:z

<Y.z, a:3, a"

n,

ceea cc a,rata c~t n = {A11 . \ 2 , A 3 , A 1} este o bazrL in R-spatiul vectorial d 1 ; deci din1. J( :ll = .J-. c\..ualog matl'icele
1

IX3 -

Cf.1 -

. n
i

0
1

0 0
1

E ul

e:x:cludem ~im U 1 =

Bl

0 0 0

0 0 0 0
0

,ub payiu.

- n E U 2,

:-ece A

0
1

~1 ' ~
n,
11 0
1

0
- 1

1
0 0 0 0

0 0

0 0

0
0

0 - 1

1
0

0 0

ltimea mate baz~t in

m L"? = n. .A . .B EU 3

B3 =

0 0 0
~i

0 -1
0

1
0

'B"= 0 -1 0
0

din tl 2 sint liniar indepC'ndente 1nci pentru

in plus
a
- b
b
(~

~I
't/

c
- d

c
E Cl2 ,

c -d
d

a - b
b

a, b,

C,

fl

Jl

(n

+ 1)
2

tl: 2 i deCi dimR Cl2 = 4. b) Conform cu teorema de izomorfism, intrucit au aceea~i climensiune, spatiile vectoriale cl 1 ~ i c1 2 siut izomorfe. Cousider{m'l aplicat;ia f: & 1 --? t1 2 definita prin

ceea ce inseamni.i, ca B' = {B1 , B 2 , B 3 , B4 } este o baza in U-spa1Jiul vectorial

J(aA1 + bA2 + cA3 + ciA.)= aBl + bB2 + cB3

+an. ,

Va, b, c, dE

u,

l . ~ ac1ca

[(a+.ib
c - 1d

a -1b

+ ~a)]=

-~
d

c -d

:-~
(~

:] .
-b

('

Din modul cum a fost definiti.i, este evident ca f este bijectiva. in plus, pentru orieP

pooden te =:> a (ex:. 1.4) ; atiului vee- .

+V

( (a 1 + a 2 ) + ~(b 1 + 11 2 )
(a 1

+a

2) -

1(b1

+b

c1 + c2
c1

2)

+c

2 -

+ i(d -+- d2)) i(d + d

1

2)

' _

24!1

avem: f(U

+ V)

=-co

+ (tz b1 + bz -- (b1 + b2) a1 + az -- (r71 + (l C't + c71 + ll +

a1
(' z

2)

('1

('2

+ rz (dl + dz) + "1 + b2

C1
(11

(t2

+ dz e1 + Cz (b 1 + b
ell

2)

at + az

at

bl
at

('1

dl
('

az
I
I

bz

(;

dz ,
('

- b1
(;

- dl

- hz
("

az --dz - dz

- dl
('1

=
2

a1 - b1
bl
(/1

az - bz bz
(( 2

f(r)

+ f(V).

Ill

d2

cz

Analog pentru oricC' rx E H ~i t: E C: 1 avem, .f( rxU) = cx.f(r) ceea, ce arab1 ca .f este o transform are liniarf. In concluzie f eRte un izomorfism. 1.19. Fie Y f'p atiul vectorial real al ::;olutiilor ecuatiei date. Orica.rei functii y E Y ii putem ata~a punctul (y(O), y 11l{O), ... , y !"- 1l (0)) E R". Obtinem aplicati< iJ : Y-> lt", if!(.r/) = = (y(O), yPl(O) ... , y("- 'l(O)) . Aceast.1 aplicat.ie este liniar~t ~i are ca imagine intreg spa~iul R". Intr-ade,ar, t.eorema de existenta precizeaza ca pentm orice conditii initiale (y(O), yP J(O), . .. , y ("- 1l(O )) existR, o :o;oJuyiP .11 E Y. Pe d e alta parte, teorema ue unicitate af'igura ca. ifJ PR1e in,;ectiY~\,. In l'Onduzie ifJ e~lc> U ll izornorfisrn ~i deci dim Y = n. 1.21. 3) :M:atricele M, ~' P nu constituie o .baz~~~ pentru (t1 , Z(2J) deoarcce ele f'lnt liniar <lependcnte (\ = l, moflu1o 2 ). 1.22. a) Mul~imea cste liniar independenta. b) Yectorii slnt liniar indepentlenti. c) Din cornbinatia liniara :

complexe, rezulta pentru a 2 = 1 d}. rx1 = i - l. Deci multinwa este linia.r dependenta. ll) Multi mea este liniar dependenta. e) Liniar independenta . 1.25. b) /,= - 1. 1.26. Aplicam criteriul subspa.~iului. Fie x = (x11 x 2 , x 3 ), y = (Yn Yz, y 3 ) E U; rezult11 3X 3y 1 + 2y 2 + !h = 0. Atunei ~i 3(x1 + y 1 ) + 1 + 2.r 2 + x3 = O, + 2 (x 2 + y 2 ) + (:r 3 + y 3 ) = 0 a~a incit a:+ y E l J. De asemenea pentru orice k E R avern 3(kx1 ) + 2(kx 2 ) + (kx 3 ) = 0, adici1 k.r E U. Pentru a gasi o baza recomandam reprezentarea parametrica: U = {(xu ..c2 , x 3 )! x 3 = - 3x1 - 2x2} = = {(u, t', - 3n - 2v) I u, v E R} = {1t(1, 0, - 8) + v(O, 1, - 2) /'n, v Ell} . Se eonstata u~or ca vectorii e1 = (1, 0, - ~)) ~i e2 = (0, 1, -2) slnt liniar independen~i ~i deci mul~imea {e 11 e2 } eRte o baza a lui U . 1.27. a) Pentru a vedea citi vectori din sistem sint liniar independen~i cautam sa afl~un rangul rnatri cei formate cu coordona.tele vectorilor. Anume in ca,zul a) aYem:
4 - 2

+ rx 2 (1 - i), rx i + rx 2(1 + i ), o\( 2 - i) + rx 2 (1 - 3 i ), cx 1 (3 + i ) + rx 2 (4 - 2i) = (0, O, O, 0 ) = = sistemul: rx 1 + o: 2(1 - i) = 0, cr.1i + cr. 2(1 + i) = O, rx1 (2 - i ) + o:2(1 -- :3i) = = O, o:1 (3 + i) + u. 2 (4 - 2i) = O, cu R olutia : o: 1 = o: 2 (i - 1 ). Cum a 1 f$i u. 2 si:ht
a1 X 1

a 2 :1'2

(cx 1

1.3~

12
9

A=

- 6
- 10

12
I)

- 3 -7
W =
T

-30 - 20

-14
246

28

21

=P! ,

1 -1

6
27

4
9
->

0
9

0
27

0
9
->

1
0 0 0

0 9
()

0 27 0

0
9
-+

A-+

- 3

- 5
~7

:.n
l
0
()

63
0

21
0

[1
1 0

21
0 0 0 0
0

63
0 0

21 1
0
-+

1
0 0

-+

3
0

1
->

i
0 1

1 0
0

0
0

0
0

0
0

.0

~I

imagine t r u orice ~ de alta e,.te u n e o _baz~l>

:2 ).

Deci rang A = 2. Deei grupe de cite doi vectori po t fo rma o ba:r.ii. In l)lllR deoarece coordonatcle lui x 1 ~i x 3 ~i x 2 ~i m4 sint proportionale adica {x1 , .T3} ~i {x2 , x4 } sint linia r dependenti rezulta ca pot forma baza vectorii : {x17 x1l} sau {.T11 :r 4 } san {.T 2 , :1":;} Rau {x 3 , x 4}. b ) De exem1)lu {.ru
J;~,

x 4} formeaza o baza.

c ) Analog: {x'1 , .r 2 , :r4} . d) ~<\nalog: {xu x 2} {x2, x4}.

.

1.28. a) Ol'icare doi vectori. b) {x1 , x 2} ; {x2 , x 3} ;

1.29. a) ( - 11) j h)T (1, - 3) i C)T ( - 3, 1/2, - 5) j d) T (5, - 11, 14 1 - 2).

3i) =
:~. 2

t.:JO. a) x

= T (0, 5); b) :r = -:::- (7, 9, 4-, 0).

1T
()

sint iiniar de1/ = - 1.

.i

1.31. 1) Baza B = {tt1 ,

1t 2},

.,

ditnenRiunea = 2;

2 ) Baza B = {nu u 2}, dimensiunea = 2; 3) :Baza B = {u11 u 2}, dimensiunea = 2; 4) Baza ll = S, 5) Baza ll = {u 1 , 1.32. 1) Hazan ~= [n} 2) Ba;.:a
tt4},

. Ya)
t

ntru orice i o baza - 2x 2}= e conependen~i

+ Y1) .+

U;

dimensiunea = 4 ; dimcm\iunea = 2.
'tl

unde unde

= T(3, 1), dimensiunea = 1

edea citi matric~i

= [7-t}
=

1-t

= T(O, 1, 1), dimensiunea = 1;

3) BazaB

{1t,v} unde1t = T(2,0,-3),v=T(1,3,0),dimensiunea = 2;

4) Nurnai solutia banala; dimensiunea = 0; 6) Numai solut ia banalft; dimensiunea

= 0;

6) J-3aza TJ = fu, 1, w} unde u = T( 1, 2, 0, 0, 0); v = T( - 13, 0, 10, 2,0); w = T(1, 0, 2, 0, - 2); climenRiunea- 3. 1.:13. a) et.1 1 ~ IX 2 X + ot 3 X 2 = = P 3 (X) deci acoperirea liniara este U 2[X].
247

-, _

cx:1 (1 + X + cx: 2 (X + X + cx: 3(1 + X + X = 1 + 3 + (cx: 2 + cx: 3 )X+ + (cx:1 + cx: 2 + cx: 3 ) X dcci tot un }Jolinom uc grad < 2 1;\i polinomul nuL C') 1 (1- _ p) + o:. (X - ..,1:2) + cx: 3 (2X - X = o:.1 + 2o:. 3 + (o: 2 - o: 3 )X b)
2 ) 2 ) 2 )
Ct..

CY.

Ct..

binaria

+O'

( 0:1 -L 1

Ct..z

-.L

12 C/..3 ) ~ -

p 2 (.'\. r)

:t<lica tot multimea poli~1oamelor de grad < 2, p<'utru care RUlll::t coeficientilor este zei'O; plus polinomul nul. d ) Ct..1 (1 - .I 2 ) + C1. 2 (.I - .X:!) = o:1 + rt. 2 X - (cx:1 + cx: 2 ) X 2 = P 2 (X) CIPci analog ca la e) . t.:H. Admiiem prin a.hF:urd ca "' -exista ?/u ... , Jfm E Y cu m < n a~a, inci1 F:a aYem: (*) :ri = _b n;1 Yi, i = 1, n,
J - 1
I

~= sint

rele

0'11

(t1m

l
.

'l'n

<

n, a;1 E K iaT y 1

, .. :

Ym E Y. Fie D m -~

I
Jfl - 1

aml . . .

0.

amm

a) Da.ca

Dm

0 atunci, <le exem11h1, ultima linie estP o

adie~t

combina~ie li niar~i,

de primele m - llinii,

aYem a"'''

~ r.t. 11
h
I

ahk, k = l, ill

~i rx 11 E

K, h = l, rn - 1,

atunci din(*) rezult~ Xm = o:1 x 1 + cx: 2 a' 2 + ... + o: m- 1 Xm - 1 ceea ce ar insemna, ca, Tectorii x,, i = 1, n ar fi liniar clependenti c:tre contrazice ipotPza. h) Daca Dm. 1= 0, atm1ci sistemul liniar ~i neomogen obtinut il.in (* ), considerind primele

,m" ecuatii, are solutia unica

YA =

11 = 1

(*) pentru i = m + 1, ob1;inem: Xm+l = E ceea ce din nou ar cotrazice ipoteza. !n couduzic Yectorii multimii S liniar independente nu pot fi combinatii liniare <le un numi:ir mai mic de Yectori decit numarul vectorilor multimii. 1.:!5. Aplicam l'czultatul problemei ( 1.34. ). Anurne deoarece vectorii din S1 sint linia.r indepenclenti ~i eombinatii linia.re de vectorii lui S2 => q ~p. Dar ~i vectorii lui S 2 sint linim independenti ~i combiuatii liniare de vectorii lu1 S1 ~i d.eei p ~ q. H.ezult::i, p = q. 1.36. a) Folosind baza canonica {e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)} obtinem. 1le exemplu, {e1 , x, y} o baza in R 3 b) Analog cu a.) obtinern {J." , Pu p 2 , p 3} baza in U 3 LX]. 1.37. Deoarece j~, ... , f, sint liniar independente rezulta ca din combinatia liniara k,_f1 + ... + knf,. = o (a.plicaFe nula) =;;- k 1 = k 2 = ... = k,. = 0 => => k1 j~(x) + ... + knf,.(x) = O(.v) = 0, V x E [0, 1]. Luind pe rind x = x 1, . . . , a; = x,, ob1;inem sistemul kd1 (x1 ) + ... k,.f,(x1 ) = O, . .. , k1 j~(x,.) . . . + k,f11 (x,.) = 0 care avinu numa.i solutia banala implica

x,, li = 1, m bk, E K . Atunci din ~ 1 :t:1 + .. . + ~m.rm, ~' K , k = 1, m

bll,

+ .. .

f1( .7't) f,(x1) I

det rJ;(x1 )] = .f1(x2) f,.(a:2) # 0 => {f1 (xj))I~;. i .;n -nesingulara.

1.38. Fie at = (a 111 dependenti (3 i,1 ,

aw)

K ", i

1, ... , n. Vt>ctorii a1 ,
'Ak aA
ll=l

... ,

a. sint liniar

. , /,, E

" K, nu toti nuli a.i . :E

= 0) ~ (3 'A1 ,

arbit

ri.

a 11 /-1 + ... + a~ 1 An = 0, ( a11 a,.1 ) K) nu toti mlli a .l. ~ > det. = 0. . a 1, lc1 + . . . + a."" An - 0 a1,. a.,. 1.39. Din conditia (1), rezulta ca rnultimea {eu ... , en} estc un sistem de generatori. Din ipotcza {2), rezulta ca. exista xl/, ... , a;~ E K a..i. afJ = afle1 + ...
... , f..,.
E

liniar

248

aeest sistem este unie eu aeeasta proprietate . Fie aeum eom+ ... An e,. = 0. Avem: x~e1 + ... + x?,e,. = afJ = afJ + + (x?. e iaT din unieitatea reprezentarii, rezulta + _ o _ ... _ _ 0 , a d' .. 'leH r 1.,. x .. > / , A,. 1ea vee t orn .. . ,e,.} 1 1 1 1 smt liuiar independen~i. 1.40. Relatia /,1 b1 5 b5 = 0 este echivalenta eu relatia (o:11 ),1 + ... + o:51 ).5 ) ll:J + ... + (o:v; A ... + oc55 A 5 ) a 5 = 0. 1 + Cum vectorii a11 . , a5 sint liniar dependen~i atunci eel pu~in unul dintre numebina~ia liniara: A 1 e1 +0 = (,t; A 1 ) e1 _ xo o Xo / , . . . , x,.

... + .T~c,. ~i ++
b
i= !

+ ...

+ ),,.)

1,

+ ... + ),

rele
i=
1~

auf.;, j

= 1, ... , 5 este diferit de zero, eeea ce impliea faptul ea nu toate

n,

liniara
: 1~

m.-1,

emna ea b) Daea . primele

mnci din
]: =

numerele A 11 . , 1'., sint egale eu zero. Deci pentru orice a 1i E R, i, j = 1, ... , 5, vectorii bu ... , b., sint liniar dependen~i. In coucluzie, raspunsul este negativ. 1.41. Sa presupunem, prin reduceie la absurd, ca mul~imea d este linial' dependenta. ~\tunci t>xista /,1 , . . . , A.,n E R nu t.oti nuli astfel incit: / A1at ... + Am.am = 0 > a 11 /,1 + a 21 1.2 + ... -+- a,01 Am = O, ... , a11,. /,1 + a 2,. " ~ + ... rt 11u,,;..,, = 0. No tam cu id. scalarul eel mai mare in valoare absoluta. 'finind seama de ipoteza, avem

+
m

I a,,,.

'iI > b

a<i, "'

I ;:;:.

k= l

"' :E I ahi, ), .. I ;:;:. :E

'NJ

ah, >-.1- f

eeea ce contrazice

rela~ia

k=l

k=l k:f::. *

1, 'fft

l a ;.;, A.;, i = I - b
k=l

ahi,l,,, obtinuta din ecuayia i 0 a sistemului de mai sus. Co:n-

tltimii S le Yeetori ~i (1.34. ). inia,r e de

~mbinatii

k*

baza eaexemplu,
~mbinatia : .===o~ =Xu . . . , ~

R 3 [X].

. ) + .. .

trad5ctia obtinuta demonstrcaza afirma~ia. 1.42. 1) Prin ipoteza, pentru orice aleg'l~re a elementelor Vu . . . , vP din S ~i a scalarilor ku ... , l"v din R, rela~ia k1 v 1 + ... + 7 ,pv 1, = 0 im])lid k 1 = ... = kP = 0. Presupunem (k1 + ilt) (v 11 0) + + ... + (lcP + ilp) (v 1 ,, 0) = (0, 0), adica (k1111 + ... + kpv 11 , l 1 1h + ... + l 10v,.)= = (0, 0) sau k1v1 + ... + kPvP = o, l1v1 + ... + lpvp = 0. Aceasta implica k 1 = ... = kP = 0 respcctiv l1 = ... = lp = 0 ~i deci S X {0} este liniar independent~t. 2. a) Daci'i {e 11 . , e,.} este o multime liniar independenta in V, atunci multimea {(eu 0), ... , (e 11 , 0)} este liniar independcnta in cv. Presupunem ca {e.1 , . . . , ~'o} gPnereaza pe V. Atunri Yu, 11 E V putem scrie tt = u 1e1 + ... n,,e,., v = t'te 1 + ... + v"''n .Hezulta 11 + i11 (1,1,, v) = (u1 e1 + ... + u,.F,., :t't~ + -j- .. . + V,.C 11 ) = (1.t1 e1 + ... + ttneu, 0) + (0, Vlel + ... + Vne") = (t.tllll-!- .. +

+
~i

1~., e, ,

0) + i(v 1 e1

+ ... +

v"e", 0)

= (tt,1

deci {(e1 , 0), ... , (e,., 0)} genereaza pe tim ii {t>1 , . , e", ie11 . . , ie,.} :

+ iv (e 0) + ... + (u,.+ iv,.) (en, 0) cv. 2b) Renumerotam vectorii mul1) 1,

fl
mt liniar
(3

el, .. . ,fn

= e,.,fn+.t = (0, 1) el=

=

iel, .. . ,f2n

=
... ,

(0, 1) e,. = ie".

Fie k1,

k.~ 1,

It

"ll ...
0.

'~"~)=
ann

arbit rari. At unci din k 1 j~ + .. . + l.:"f"+ k"+l !~~+1 + . . . + k2,. f2,. = 0 = (/;;1 + ik 11 .;. 1 )e1 + ... (k1, + ik 2 n) e,. = 0. GQm {eu . .. , e,.j este liniar indepcndenti1 = k1 + iku 11 = ... = k,. + ik 2 n = 0 = k 1 = k"" = . .. = k,, = = k, H = ... = 7-: 2 ,. = 0, ceca ce arati1 ci1 ~i multi mea {f1 ; , f,., ... , j 2 ,.} e11te

liniar indepen<len1at in 11 V. Pentru mice v

V avem v = ~ Ztet cu z"' = ~~

k=l

"

sistem de a!fel +

+ i~~ E C (deoareee {eu

... , e"} genereazi1 pe V). Atunci, inlocuind

Zt= eG.t +i~t,

249

obt.ine.m v

~ rxt ek
-" " 1

+t

~A(ie.- )

= 2:
k
I

rt.

i~c

+b
h= l

~ti+ '' =

~ rzr fk
h - 1

(daca J.'eno-

tam_ ~~ = -!XA -H 1 ,.. 1 ~k = !Xzd Ceea Ce lllSeamna Ca multimea {fl 1 . , i l l fll+l l ..., fzJ:} este un sistem de generatori pentru RV i')i deci aceasta multime e~te o baza a lui RV. ln concluzie. dimR RV = 2n. J.1-1. tl1 , tl 3 , c14 , C:\, c1 8 , .::19 multimi liniar independente. d 2 , d 5 , d 7 , d 10 , multimi liniar dependente. 1.1:). Comdonatde lui x in baza- H vor fi toemai scalarii din combinatia liniara x = ~ 1 n.1 + + ~ 2 u 2 + ~ 3 11 3 + ~ 11 4 Obtinem (aYind In vedere axiomele i'>patiului Yector ial) (1, 2, 1, 1) = ( ~1 + ~2 + ~3 + ~' ~l + ~~ - ~3 - ~4' ~~ - ~2 + ;3 - ~' ~] ~ 2 - ~ 3 + ~) .;i de -aici sistemulliniar ~i neomogen: ~1

k-= 1

~2

~3

~4 = 1

">1

.)

--- -

4 l
4

t:' "> 2

tu ,.;olutiile
~1
-

;~

~3

~4 = 1

"> 3

1
-1-

~4

l.46. 1 ) lh: Jt = h = (1, 0, ... , 0, - 1 ), e 2 = (0 , 1, ... , 0, - 1 ), ... , ... , e,. _1 (0, o, ... , 1, - 1)} e:>te o baza in X 1 ~i deei dim X 1 = n - 1. 2 ) N u este sub:,;patiu deoareee Yedorul nul nu apartine lui x2. 3). Da; n = {el = (1 , o, . .. . . . , 0, 1), t'z = (0,], ... , 0), ... , e ,. _ 1 = (0, 0, ... , 1, 0)} eRie 0 baza in X 3 ; dim x3 = n - 1. 4) Da; n = {el = (1, o, ... , 0), e2 = (0, 1, . . . , 0), ... , f n - I = = (0, 0, ... , 1, 0)} este o baza in X 4 ; dint X 4 = 11. - 1. 5 ) Da; dim X 5 = = n - k. 6) Da; dim X 6 = n -r-=rang (a ;; ) = r ~ m. 1.1.7. 1) -'~ = {a1 ,a 3 ,a5 }, dim L = 3; 2) ~ = {a 2 , a 3), dim L = 2; 3) -ffi = {a1 , a 2 , a 4} , dim L = 3; 4) ~ = {a,_,a 2} , dimL = 2; 5) ~ = {a,_, a 2 , a 3} , dim L = 3; 6 ) j\l = {a1 , a 2} , dim I .. = 2; 7) ail = {a 1 , a 2}, dim I. = 2; 8) ~ = {~, a 2 , a 3 , a 4} , dim L = 4; 9) .ill = {a 1 , a 2 } , uim 1, = 2; 10) ,m = {a,_, a 2 , a 3 , a 4 } , dim J., = -t-; 11 ) ~ = = {a11 u.z, a 3 , a.._}, dim I, = 4; 12) ~b = {a11 a 2 , a 3 }, dim L = 3 ; 1:3) c\l = {ct 11 a 2 , a 4 } , dim I, = :3. l,'.U. a) Fie u1 = (2, 1, 0), u 2 = (1, 2, 3), n 3 = ( - :), -- 2, 1 ). !n-

t.

[[' = 3 .rl

trucit

U3

11 1

+ -~

11 2

=> U1 = {;r =

011 1

+ b'!./.2 ! a,
=

b E H}
1, 3, 0 ),

~i

rum X I t orii : und dim _= (P=> ':t.P X )

dim n i =l.b

deri {u 1 , u 2}

constituie o haz:t a lui U 1 a~a incit <lim l \ = {atv 1 + ~ -v~ I rx, ~ E H} unde 'V 1 = (l , 1, 2), v 2
=>dim

u2 =

2.

'tnt1ucit m.n~

b, c E H} unde u1 = (1 , 2, - l , - 2), u,2 = (:3 , l, 1, 1 ), u 3 = = ( - 1, o, 1, - 1) ial' = {(Xvl ~V z l ex, ~ E R} un<le l't = (2, :), - 6, -5 ), 'V2 = ( - 1, 2, - 7' - :3). Atunci r l n l 'z = {z E H 4 j z E rl f;\i z E U2}, ;:; = a 1l-1 + bu 2 G'1t3 = cx't' 1 ~v 2 Din aceasH\. egalitatP rezulta sistemul: a 2b - c = 2a - ~' 2a b= = 5oc + 2~, - a + b + c = - 6et. - 7~, - 2a + b - c = - 5rz - 3~ cu i'Olntia. a = 7oc 8~, b = - rz - 2~, c = - 2cx - 3~ a~a lnclt din z = att 1 1m 2 ctt 3 obtinem, z = rx(6, 13, - 10, - 13) ~(5, 1-4-, - 1:3, - J 5) => rum (U 1 n U 2 ) = 2 (intmeit mulfime.a form.ata din vectorii (6, 13, - 10, - 13) ~i (5, 14, - 1:3, -15)
2

+ b1t + mt 3 \ a, +

(2 1 1-1)
1 2 1 3

= (-

2. Analog obtinem U 2 =
1 3

{~ =~ ~

(2 , O, 3) =>

se arat;

:3 =>dim (l'1

+ l ' 2 ) = 3.

h) l\

= {a-u1

+
PlX

u2

+ + +

1n

ph;, .

250

es te 0 haza a lui u1 n Uz). A poi, bu 2 cu 3 exv 1 ~v 2 = au 1

u1 + u2

{v

.r + y I X

Eu1' y EUz}

v=

Cum rang (
F

~~ ~ -ee r ial)
~ - ~1 -

- 1 - 2
'U.1,

~ ~ -~ ~
1 1

'Uz,

- 1), .. . '
l ..:._~ u . (1. ~ in

o, ...
X3
;

est e

prima sub forma unor eombinatii liniare de '11 1 , u 2 , tl 3 a~a incit {u 1 , u 2 , 1t 3} e ste o haz~L in C1 IJ 2 ~i deci dim (U1 U 2 ) = :3. c) Se obtine {u = (1, 1, 1)} 0 baza in u1 n ~c 2 :-;.i ueci dim (Ul n Uz) = 1 ; de e:xemplu 111 = (2, 1, 0), Uz = U 2 ~i deci dim (U1 U2) = = (1, 2 , 3), v 1 = (1, 1, 2) formeaza o baza a lui U 1 = 3. d ; Se procedeaza analog cub). 1.19. b) Scriind sistemul (**) pentru v = = (5, - 7, 13) obtinem k 1 2k 3 1.:4 - 2k5 = 5, k 1 37.: 2 - k:1 - 2li:4 4k5 = = - 7, k1 k2 7: 3 4lc4 - Rk 5 = B cu so}11tia k 1 = - 2 A., k 2 / A., k 3 = = 1 1., k 4 ~-" 3 2:;., k. ),x 2 + 3 = :;. cu ),, fl E lt. In concluzie v = [ - 2"Ax1 (1 + /,).r 3 ] [( .'3 2f1.) y 1 ~y 2 ] = (2, - 1, 1) (3, - 6, 12). t.::m. Fie {e1 , C 2 , . . , e,.- 1} o baza in U ~i fie e" E \' ~i en: U a~a incit vectorii e1 , . , e,. _1 , e,. sa fie liniar independenti. Con:-;truim. vectorii nl = (-'1 c,.' 11.z = Cz en, ' . ~ ~ t~ ~ .. { 7.t u- , . , tt,.J ). Slll ' t l' . . . ., u , _1 = Cn - 1 e,, tl n = e, . S a ara am ca Yec torn ll1Iar 11 2 independenti. Anume, din combinatia liniad'L ex1 u-1 exu-2 ex,_ n, = 0 rezult ;:t C"lt cl ex2 e2 exn --1 e" -1 (exl exz exn -1 ex,_) e,. = 0. Cum C(l o= :1.2 = . . . = :Xn- 1 = 0 ~i exl !XII - 1 ex, = 0 (deoarece {cu .. -~ e11 - u e"} sint liniar independenti prin ipo!Jeza) rezulta a,. = 0. Sa aratam ]n plus, ca nici un vector n~ (j = 1, . . . , n - 1) nu apartine lui U. !n adevar

n3 ,

1J11 1' 2

1 -G - 7 - 1 - 5 - 3 numai 3 sint liniar independenti. 1n plus v 1 ~i v2 se pot ex-

-!)

3, rezulta

d'~ din

cei 5 vectori:

+ + + + +

+ + +

+ +
n- 1
i
l

+ + + + ... + + + + + + + ... + +
+ ... + A.,. _
1

daca u , E U rezuHu n; = ~ A.;e;

e,+ P" = /,1 e1

e,. _1

= e,

= "A1 e1

.. , Cn - 1 =

dimX 5 = al aa, as}, L = 3;

m L

{a.'

a2 }, 4;
=

. 11)

{au a 2 , a 4} ,
- 2, 1). . {
~1

tn'U.zJ

1) e,. "-n- 1 C 11 .. 1 = e" E U deci absurd. A~adar 1 P;-1 'It ; : U, Vi = 1, ... , n. 1.~ l. a) 0 bazit a intersectiei e:-;te constituita de vectorul: x = 3x1 2x 2 .r 8 = - ?II 'Jy 2 3y 3 = (;:1, F i, 7). Avind in Yedere definitia dirnen~iunii unui spat.iu vectorial rezultrL ci:i dim (X1 + X 2 )= 3 :;;i dim (X1 nX 2 ) = = 1. h ) o baza e::;te de . exemplu {x 3 , y 1 , - 2y 2 y 3 } ~i dim (X1 nX2 ) = 2, dim (X 1 X 2 ) = 4. c) 1n X 1 X 2 , o baza e~te formata, de exemplu, de vectorii ; {,r l 1 ,T 3 1 .T :l 1 y 2}, iar 0 baz;\ in X 1 f) X 2 e:-;te formata de YeCtorii Z1 , Z2 unde z 1 = (0, 4, 1, :3) ~i z2 = (2, 0, 1, - 1). Deci dim (X 1 X 2 ) = 4 iar dim (X 1 n X 2 ) = 2. 1.52. a) Fie P(X), Q(X) E ~1 ~i ex E U. Atunci:

+ .. . + /,;- + (/,,+ + +

+ ... + + +

u1 '

).

em u2 = (2, o, .3) ~

(J) ( - X) = P( - X) Q( - X) = P(X) Q(X) = Q(X) . (X). Df'oarece ( cxP) ( - X) = ex.P( - X) = ex.P( X) = (ex.P) (X) = ~l. 1~ezuWi ca ~1 este un llUbspatiu vectorial pentru n.[X]. Analog Re arabi crt ~i ~ 2 eAte Rub:-;patiu vectmial pentru n.[-Y]. h) Fie un polinom ~ - 0 . l. l J=-> (X ) = P(X) P( -X) . oarecare l ')(X ~ ) E R, [X]. ..~onstrmm po monJne e ~l 1
P ( T) :-;i (.P

P ( -.X ) = { Q ( - _\:) = = (P -i- Q) = cc.P(X) E

. 1 ),

'tt 3 =

P2(X ) =

P(X) ; J>( _ Y)

')1 doYedim

ea

.P1(X) E

~1 ~i =

P2(X) E

~2.

Anume,

' - 6, ---:-5),

:: = au1
2a
~
1

deoa rece,
P 1( - X) = P( - X)

eu solutia.
-13, -15)

+b=

+ P(X) =

1\(X)

P 1 (X)

~1 ,
;.z..?
g,

bu 2 + cu 3 nU 2) = 2

__ 1 . :.> (r) p ? (1'"') _ P( - X) - P(X) _ . " _.._ \... => 1. (- _ X) _ P, 2 "

ln plus, 01ice P(X ) E lln[X] Re poate scrie unic sub forma: .P(..Y)

P 1 (X)

251

+ Pz(X). Rezulta deci ca R II[X] = 1'1 EB ~2. 1.54. dim xt = n, dim . 2 = 1. 1.55. 1) {a1 , a,3} ba7.a. in U 1 + U 2 ; dim (U1 + U 2 ) = 2; {b1} baza in U 1 n U 2 ; dim (U1 n U 2 ) = 1 ; 2) {a1 , a 2 , a 3} baza in U 1 + U 2 ; dim (U1 + U 2 ) = 3; {b1 , b 2} baza in U 1 n U 2 ; dim (U1 n U 2 ) = 2; 3) {a 1 , b1 , b 2} baza in U 1 + U 2 ; dim (U1 + U 2 ) = 3; U 1 n U 2 = {0}; dim (U1 n U 2 ) = 0; 4) {a.1 , a 2 , b1} baza in U 1 + U 2 ; dim (U1 + U 2 ) = 3; {(40 , 4!5, 43)} haza in U 1 nU 2 ; dim (l\ nU 2 ) = = 1; G) {al' O z' lJt} haza ]n ul + Uz; dim (l\ + Uz) = 3; {(2, - 6, 7' - 2)} ba7.a in U 1 n U 2 ; dim (U1 n U 2 ) = 1; 6) {a 1 , a 2 , b1 , b3} ba7.a in U 1 _J_ U 2 ; uim (U1 + U 2 )= 4; U1 n U 2 ={0}; 7) {a1 , a.2 , a 3 } ba:r.i'l in U 1 -j- U 2 ; dim (U1 + U 2 )= 3; {bu b2 } baza in U 1 n U 2 ; din1 (U1 n U 2 ) = 2; 8) {a 1 , a2 , a 3 , b4} baz~t in r 1 + U 2 ; dim (Ul + Uz) = 4: {au bl} baza, in ul n u2; dim (Ul n Uz) = 2: 9) {al, Oz., b1} hazii in U 1 + lT 2 ; clim (U1 + U 2 )= 3; {(0, 1, 3 - i)} ha.zil In t:' 1 n l :2 ; dim (r1 n U 2 )= = J; 10) {a 11 a 2 b1 )} baza in U 1 + U 2 ; <.lim (l 1 + U 2 ) = 3: {(9 + JOL 2 - 16i, - JO- 3i)} haz~ in "C1 n U 2 ; dim (U1 n P~ ) o~ l ; 11 ) {n 1 , r1~. a~~.. li 4 )} h<t Z~ I n lT1 + lT 2 ; clim (U1 + U 2 ) = J; {11 1 , b2} h~zil in r 1 nl" 2 : rlint (1' 1 n 1.2 l = 2.
r

- 1. 1.

1.56. c) Tot elm (*) re7.ulta ca Ji(a), - - , --- -- . ... , ------ sm1 coonlo1~ 2~ ' ~~~ natele lui p in baza CPruLa.. I .57. a.) Cum coordonatelc lui x 1 nu s!nt propm t ionale cu coorclonatele lui x 2 => x 1 ~ i x 2 slnt liniar independ.enti. Alrgem doi VI"Ctori din n Care impreuna CU X 1 ~ j X 2 p,i\ fie liniar iJJdepcndPn1i, de e:x:emplu x 3 = (0, 0, 1, 0) ~i J'4 = (0, 0, o, 1) ~i deci baza ohtinuta e forrnata <lin vectorii x 1 , ::r 2 , .r3 ,
.T !.

p'(a)

p"(a.)

'''"l( a)

b) Cum rang

(~ -~
1

~) =
C =

=>

\cct-orii ft, j 2 ,

f3

sint

li.niar imlependenti. Cum dim R 3 = 3 => Un .f2 , .f3} este >:-i P-i stem c1e generatmi in R 3 ; deci {.f1 , f 2 , f 3} este o baza in R 3 DeoftJrece matricca de trecere de lao baza

1 - 1

canonic~t la

acea ta.

l)a.z~t e~;te
f1
_J_ , ' .1' 2

(~ -~
:r3 3

~)
+
'-

=>

matricea de
(1 , 1, 1)

+ k ((1 3b
...L ('3

trecere cautata esfe C- 1 . Cum x = (1,

. ~ OJ,Inem 1 t' 1n b aza canon1ca
- X1 ' X -

o, 0) +
f2

1 1 -1 (0, 1, O) (0,

o, 1) =

k.

+ 'f

cu

x ~- - - ,

.r2-

.' -

1 , -2-

prielatil rezulta

+ aab3
reale e

x~ = 0 . c) Fie C.= (~ -~ ~)
baza :B, iar C1 =

matricea cle trecere de la baza canonicl'i. la

2 matricea de trccere cle la baza CaJIOnica la 1 1 JI b!lza. B1 .Atunci ma,tricca de trcccre de la baza n la baza B1 ep,te C1 C- 1 iar de la baza B1 la baz~. B cste C Cj '. d) .AYem .r = y1 .f1 Yzf2 + y 3 j 3 => !h + Yz+ Y3 = 1, '!} 1 -L J/ 2 = 2, Y1 = 3 => y 1 = 3, .'/ 2 = - l , ?13 = - 1. e) Fie x1 x 2 , x 3 coordonatele lui x in baza B11 adica (*) x = .c1 j 1 ::cd 2 :c3 f 3 Dar to t :r: = = 3g1 1g 2 + 4g 3 = (6, 3, 4) . .Atunci inlocuinrl in (*) obt,inem sistemul x 1 + X 2 +x 3 = 6, .'1'1 J' 2 = 3, :1'1 = 4 cu w lutia :r1 = i-, .r 2 = - 1, a- 3 = 3. 1.58. a) Folosim legea de schimbarc a coor<lonatelor X = CX', unde X 2 = T(l, 1, 1) 1

-1 1-1) . '() (
+

!/ = (!h . .

in baza canonica, X' = (u 1 , u 2 , u 3 ) in baza B, iar f. = (

cste ma- l 2 2 tricea. de treccre de la baza canonica la baza B. 0 btinem X' = C- 1 X =

252

~ -~ -~)

adunm

. b)

X =

(0, -:), 4) . C)

X =

4,

1,

-3).

d)

X =

(1, -1, -1, 1

-1, l ). e) ,. ~ (2, - 1, - 1, 1, - 1, 1). f) x

~ (1,

- 1, - 1, 2) . 1.59. l) ( ;: )

={- -~~ - ~)\f, ~:['J (~:) = (-~ -~ -~ =~)( x~~)

2 :.' coonloproport iof'!!em doi ue exemrmata din
\ 4 1 .;. .,/
<)

. ,,

2)

, .la

.13

cazurile ~t' a plica legca de scbimbare n (oordonatelor la Rchim barea bazei. ub forma matri ceala ). Ui1. Cum, x1 = .-:r; + o ~ + x:1 + x~, X = tX' (Rcri ::;~~ R .'l 'z = a; + :1"; - :r~ - :r~ , .'l' 3 = :r; - . r; --L .r~ - .r~ , .l'( = {.!'; - .-r; - .r; + .'!'~ , lnlocuin d a1, x 2 , fl' 3 ~i :r4 ]n ecuatia supr afc1t'i guRim ecuatia 8(a; :r; + :r~.T~) = 1, in noilt> coonlonate.
2.1. ~t) Yerificam axiomelc }ll'Odusului ::;c~da r . !ntruc1i a;' b; En , i = 1, 3 iar ( l;, = bl'al + b2a2 + lJ~a 3 = (a, b.) = (fi, a) deoarece inmulti.rea llUillerelor 1ealt> este comutati \iL Fie k E R arbitrar. D eoarece ka = (ka1 ) [ + (ka 2 ) f + + (ka 3 ) I ~ i inmultirea numerelor r eale cste asociativ i.t ~i distribut iva fata de adun ai'e an'm (ka, b) = (ka-1) l; 1 + (ka.2 ) b2 + (ka.3 ) b3 = k(a1 b1 ) + 7r(a2 b 2) + + k(o 3 b3 ) = k[a.1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ] = k(a, b). Fi e ~i c- E Y 3 , c= c3: + c2 J + -+- c~ k. Atunci, cum b + = (b 1 + c1 ) i+ (b 2 + c2 )} + (b 3 + c3 ) k, pe baza proprieHq ilor d e di~trihutivitat.e a inmultirii numerelor reale fata de adunarea lor. rezulti.t b -+ C) = a1 (b 1 + c1 ) + a 2 (b 2 + c2 ) + a 3 (b 3 + c3 ) = (a1 b1 + a 2 b 2 + a3 ll 3 ) + (al 01 + az C2 + a3 c3) = (a, 0 + (a, 0 (deoarece aclunarea numerelor reale ei<.te comut.ativa) . Pentru "lo(j (l~i +a~+ a,~> 0) avem a) = a~ + a~+ + a~ > o; pen1ru a = o a dica a1 = a2 = a3 = O=(a, a) = O. Reciproc fi) = - 0 =a; + a~ + a~= 0 al = a2 = a3 = 0 =a = 0 (deoarece in real ai + + a~ + a~ = Qimplid1 numai a1 = a 2 = a 3 = 0). !n concluzie aplicatia definita la :lCest punct este un produs scalar. b ) Se prorcdeaza analog cu punctul a) . c) Yerificam axiomele }Woclusului scalar. Pentru 'V x , y E C"; x = (,r1 , :r2 , . . . , x,.),

,';'4 /

1 - 1

1 - 1

l.G0.1n toate

'

;1:4

a)

J.e genede trecere

tricea ue
= (1, 1, 1 )

, == - -' 2
noni c~

(a,

(a,

la

<a:

nonica la.

c-l
~

ial' de

=
"
}r

(!h, ... , .If,. ) aYt>m : (y, J.' )

Y,

= _L
k~ I

x1 = I

!! x ,

= .L fh
k= l

~' =

.L fh tr:k =
k= l

!h + Yz+ xi. x2, x3 r tot x = mul x 1 + 1 :r3 = 3. . = T(l, 1, 1) l

k= l

.L

Th = ( :r, y) (s-a folosit proprietatea u e comutatiYitate a inmultirii

~ 1

nm1terPlor eomplexe precum ~i proprietat ile conjugatului unui numar complex). Pentru n E C folosiml proprietat.ca de aRociativitate a inmultiTii numerelor complee a.nml ( a .r, y) = ~ (a.r~)
lr = l

1:

y,, = !:;
lr = {

"

( :1h Yk) =

(t

I; x,. YA-= a( x, y),

lt = l
,J "

"

deoarece

ax

+z

=
1 ,

(aJ'1 ,
... ,

... ,

y,.

+ zn)

a:v,.) . ~i

Fie .:i ::: E C", ::: = (z1 , , z,.) . Cum Jf + z = (!h + inmul1irea numerelor comple:xe este di stributivi'L faj.a de

- 1.

X=

adu narca lor avem (x, y

+ z) =

~ Xt (Yt
k= l

+ z,.) = .L x~.:(fh + zA.)

.k=l

.L ( Xt Yt +
k= l

253

+ X~cZt) =

'1;
k
I

x,.'fj..

+ :E
k
I

"

X,tZ~:
.

=
I

(x, y)

+ ("u,

z) . Pentru oricc

XE

<.:'' - {0}

avem, (.1:, .r) =

Xt

!;
k - 1

ll

xk

XA
I!

:E 1x. l2 > 0
"

(ueoarece eel putin un

.cc

"# 0, intrucit

"# 0 ). (.r, .r)

0 <=>

2 ,E i Xt 1 =
k~ l

0 <=> I x1 1= l.r2 1=

... = 1.:v,. I =

0 <=> x1

= x2 =

= ... :x:,. = 0 <=> .1: = 0. Deci ~i aplicatia ( .,.) uefinita la acest punct este un produ::. RC8 la.r. d) Intrucit spatiul este <.: 0 ( [a, b]; R), continuitatea functiilor asigur~L existenta integralelor. Folosind proprietatile lnmultirii ~i adunrtrii nurnerPlor real>, proprietatile intt'gralelor definite, precum ~i propriC'trttile
b

opera{iilor cu fnnC'\ii, aYetn V f, g

b

E C' 0([a,

bj;

H ), (f, g) =
b

~ f(x) g("r)

d .1: =

~ g( .v) f( ..t) d ..r =

~

( g, j) ; V J, g E <.: 0( [a, !1] ; H)

b

~i 7> E H, (kj, g) = ~ (l.j) ( "1) g( .1:) dx =

a

~7,j(.r) g(.r) < lr = /,: ~.f(.x:) g( .r) d.v =

a
b

k <f, g); V f, g, 71
b

C0([n, b]; H ),
b

(.f,

fl

+
+

h)

= ~f(.T)
a

[( g
b

h ) ("r)] dx

= ~.f(.r)
a
b

(g( .r)

+ h(.r))

d.r =

~=

[f(.x) g( .r)

+ J( cr) h(..r) Jd.r = ~f(x) g( .r) d.r + ~j(.r;) h( ..r) d .u =

ll ), f "# 0. Atunci 3 eel putin un x 0
Cum
3 tlil
~i
a a

<f, g) + <f, h ) . Fie J E C [a, b] ;

0 (

E [a, b] pentru care f(.c 0 ) "# 0 =P(.v0 ) > 0. C0([a, b]; H. ) in conformitate en o pro]Jrietate a functiilor continue, interYal deschiR 1,.1. 0 E l c [t, b] :l!!')a lnclt j2(.r) > 0, V .rE I. Fie [c, d] c I eLl

<

~i

<

Ill = inf J2(.r)

f2(.rl)

>

0. ALunci, 0

<

m(d

- c)~ ~F( cl.' ) d ;l' ~

" ~ ~j2(.r)d.r = <J,J> = <J,J> =

a

-=f =

0. Dcci

~i
"

aplica\.ia (lefiniU la :we:st

n

punct cste un prodns se.alar. e) Daca A = (a; 1), ll = (b 0 ) E ~)K,. x ,. (H) atuuci (A, B) =

= tr

(TA.Jl )

:E :E aubu;
i ~ lj = l

( H, A) = tr('1'R.A )

:E :E b,1 a;1 = :E :E a ii b, 1 =
i =l
j~ l ;~ I

11

11

i=l

= ( A, B), d.coarece inm ultirea numerelor realc este comutati\r~ . .Pentru k

curn 7.:.\. = (ka 0 ) 1.:; i.
=
J.:;n

~i

T(J.:A)

k TA anm (k,\ , ll )

~ ~ (kat;) b 0 =
i =I j
I

11

"

:E :E a u b ij =
= I J =l

k ( .\, H ). Pcntru

v .\, n, c E

::1ll." ,

II

(H) lntrncit
N

n+ c=

= (bu

+ c;1)
''

rez;ulta (.\ , D
11

+ C)

:E
i

11

'I

~ a 0 (h u
l

+ cu) =

:E
I

"

(aubu

+ aucu) =

~ l j~

i =l J

:E ,E a ;1 b;1 + :E :E aii c 0
i ~l

=(A, B) + (A, <.: ), deoarece inmulFrea nmnere-

.i =- 1

I )= I

lor reale este distribntiva faF1 d.e auunarea lor. Evident am folosit f\\i pro-

234

prieta{.ile smnelor finite . Fie A

:;'ll,." (ll ), \ -0
U II

3 eel putin un element

~

a 1J - 0
intruc1t
;>

a~a

incit ( A, A ) = tr (TA A)
0
;>

~ ~
i ~ l

a;i > 0. Atunci ( A, A) = 0

<

j= l

a .f1 =

a,1 =

O, i

= l, tl~

= ---:r,-n

0. !n con cluzie aplica- '

I / co l

e;,-te un ctiilor

tia (., .) definiti\. p1in (A, n ) = tr ('JA D) e~:;te un prodm; K<alar. f) J,uind p = a 2 ..:rz + a'l X + a 0 , q = b2 _ p bl ~1: b0 , r = c 2 X 2 + c1 X + e 0 , p, q, 1' E H 2 l-Y] f;\i tinind eont <le definitia aplicatiei ( .,.) F\e reuuce la un produs !'\calar in JP. Altfel , fleoarece mi<'e polinom e:::.te o functie contiJmil., putem inter]Jrt'1a <'a apli eat ia definita la punctul d ) cu a.= - 1 f:\i b = 1. g ) Se procedeazi'i amdug cu punctul d ). <!.2. ::~ ) Se Yl?rifici\. a.xiomele produi:iului :o;ca.lar. h) }'rimele trei a.xioml? i:ie Verifica pentru orice a, b, (' E U , pcntru V <'IJ =

d ..l'=

=
'

(.l't, .r 2) # (0 , 0 ). Conditia (.1, .1) > 0 <on duet? la ineg-alitatta - - (aJ1

+ b.r2) 2+

Q(' - -

lJ 2

1- - (t

.l'i

>

0 <=>a > 0 ~i ac -

b~

>

0.

c ) Sc Hrih6i ax iomele prodLlsului

. <f, g +

: ' ( [ a, b] ;
!

:::.calar. 2.=1. a, h) Se Yerifica ::~xiomelc produ:;;ului !'lcala.r . 2A. 4), .5), 6) , 9), 10), 1~. a), 20), 21) ~ i 2-!-) i:iint pro<luse sc::~lare; 1) ~i 2) nu si nt 11euarece nu au proprieta.tea de simetl'iP, iar 13 ), Ll ), l!l) ~i 19) nu :-;atisfac pmprietatea (:r, y) = ( y, .r); 3), 8), 12) , 16) 1 7) ~i 22 ) llU puseda proprietatea de pozitivitate ( ( .r, .1:) > 0 uu se indepline~te IWJJtru 01 ite o #- 0); in 7), 11) ~ i 23) (x, a:) = 0 nu illlplic~t numai x = 0. 2.!"i. a) 2 ) ~ : :i) sin 1 prolluse scalare; 1) nu este, d eoai rect Jm are proprietaiea clt pozitiYitate; 3) nu, deoarece din ( A, A) == 0 nu impliei'i- num:~,i A = 0; -!-) nu, deoareee JJU an-' propriet::~te:t de diRtributivitate. b ) );mnai 2) . 2.fl. 1 ) '!'iniml seama ca pentru mice doua numere reale a ~i b at IJ2 "' ~ 1 Jl ., ') 1 n 1 " aYem ah ! ~ - ) + -. ,- , re~mlta _ I ; l r; Jf ; I ~ -? -~ (.ri + y;)=- .~ x'( + -') - I !fi .
!

OJ

'>

.ro)

>

!n l)aza. teunmei eompara\,iei de la ~erii cu termeni pozitiYi, sel'i~t ~ I X;JJ ;i

0.

.;;.,;

= I

~J

..-

-= J

continue, .d]c l cu

estP e.nnYer::rcn t i"t ~i <leci f\eria ~ .v; !J 1 e:-;te absolut cunvergenia. 2) Sa verifiJllU11ai fapt.ul ca forma patra1 i c~L a1af!ata. este poziti,- dcfinita. Deoarece (.r, .J:) = ~ a~ ;:. 0, V J.' E J' este : mfi('ient Si\ arati"un : (.r, .1) _:._ 0 = ;!J = 0. 1ntr-ade,-fu:, l'Cla\ii)e 0 ~
u c. N

nE N

cam

ueN

" la. acest

i ( A, B ) =

= 0 impli<it 0 = J' l = ;t 2 = .. . = X, = . . . (s-a tinut seama ~i de faptul Ca limita unui :;;ir cre~cator eonYergent eF\t.e supremumul mul~imii valorilor ~iru. 1 1 1 1 . lm ). :)) (x, ,11 ) = ~ = 1 deoarece - , x 1 y1

xr ~ + .1 ~ ~ . .. ~ .r i + ~r~ + ... + x; ~ ... ~ 11 'V x! = ~

!l' j

E au bo =
= I

..

+ .. . -!- ;l', y,
=

tru k

ll

}!(..~- y ,
1t

.l' -

+ {: =
numerepro-

=(1 _ n + l )
=
-

+ 1) n( n + 1) n n +1 1 = 1 - -~i lim (.r !h + ... :r:. !In) = 1. Avem i! x - :If II n +1 n - oo 1 1 !I ) = V~ n-.( n + 1 )". Tinim1 ~<'am~ de iclentitatea ) n n+1
11 E.':

n( n

=
=

11E '

2(

v~
:)

_!_ +-~ - ~ 2 ( 1_
n
2 (

:!.7.

~t' ga..;esc :
- x2

+ 1 )~

1 . - -- - ) , Re deduce n n 1

\ .v- y ll

q0 (.J') = 1, fl!( X) =
q_. ( x )

.1',
10

lf2(J')

=
5

X~ - ~ , q::(.l') = :,v3. . .

- x lJ4( a -') ;) ' .

:t -

:poate dovedi

ca

~ it ~i

, n! d" q11 (x ) = - - -- l(x 2 (2n)! dx"

6 7

+ :35 -:3 -'

.v~

- - . x 3 + . :1'. Pnn mduc~1e se 9 21 . 1)"]. 2.9. 1) Vectorii spa.~iului tR

255

siut perechile (v, w) = v + iw uude v, wEn:. Iutroducem operatiile d e adtmare ~i inmultire cu scalari astfel: (1) (v 1 , w 1 ) (v 2, w 2 ) = (v 1 v 2) + i(w1 + w 2 ); (2) k(v, w) = (ex.+ i (3) (v + i w) = ( ocv - (3w) + i ( ~v + o:w). Se verifica fara dificulta t e toate ax:iomele spatiului \rectorial, prin urmare multimea en este un spatiu vectorial complex. 2) (z1 , z2 ) = (v 1 v 2 + w 1 w2 ) + i (w1v2 - vLw2) = v 2 v1 + +w 2 w 1 +i[(v 2 w1) - (w 2 v1 )]- (z 2 , z1 ); (z17 (z2 +z3 )) = (v 1 + iw\ (v 2 + v 3 )+ i(w 2 + w 3 )) = [v 1(v 2 v 3 ) + ~o 1 (w 2 + w 3 )] + i[w1(v 2 v 3 ) - v 1(w2 + w 3 )] = 2 1 2 1 1 2 1 3 1 3 = [(v v ) + (w ~v )] + i[(w v ) -(v w~)] + [(v '!J )+(wLw )] + i[(w 1 v 3 ) - (v 1 w 3 )]= = (z1 , Z 2 ) + (z17 z3 );(7rz17 z 2 ) = ([(oc + i~)(v 1 + iw 1 )], (v 2 +iw 2 )) = ([ (ocv 1 - (3 w 1 ) i ((3v 1 ocw1 )], (v 2 iw 2 )) = [(cx.v 1 - (3w 1 ) v~ (~v 1 ocw1 ) w 2 ] 1 1 1 1 2 2 1 2 1 2 1 2 + i [ (~v o:w ) v - (ocv - ~w ) w ] = :x[(v v ) (w w )] - M(w v ) - (v 1 w2 )J + i { ~ [( v 1 v 2 ) (w 1 w 2 )] oc[(wLv 2 ) - ('v1 w2 )]} = (oc i~) {[(v 1 v 2 ) (w1 w 2 )] 1 2 1 2 i[(~v v )- (v w )]} = k (z1 , z 2 ); (z, r:) = (11 i w, v i w) = ['v v w w] + i [tv v - v w] = 'V v w w > 0. 3) ( <'k i 0, ei i 0) = (e,, ei) ( 0, 0 ) i ( 0, e1) - (e,, , 0) = (ek, ei) = ou. 2.10. Se procedea.zi:'~ a:smna-

tru

+ + + +

+ +

+ + + + + + +
oo

+ +
00

+ + +

nator en

~.9. 2.11.1 )

Deoarecc lfg l
00

-~(f2 +g 2 )

~i ~ e--" p(x) d x , ~ e-"" g2(.v ) d x

0

slut convergente rezulta ca

00

~ e-"' lf( x ) g(~) I d.x

0

este

convergent~ ~i

deci

~ e-r f(x) g( x) d x
(1)

este absolut. con vergentil. 2.12. Fie combinatia liniar;A,

Ru~,

Tree
(*)

ln.multind scalar egalitatea (1), pe rind, cu a-,1 , x 2 ,

9u k.r {

x .. obtinem
obtinu

+ 9Iz kz + . + g
.92.2 k.2 :- . ...

11,

k,. = 0

~21 ~-1 .+
9"1 7;1

~ ~2': 7,;~

~
0;

+ g,.zk2 + + Ynnk,. =
Yn Ytz Yv

A.cest sistem liniar ~i omogen admite numai solutia banala k1 = k 2 = = k" = 0 <=> determinautul sau,
=
=

G" = I g ;j I =

921 922 g2n

# 0.

!it2, :3 .

Observatie. Vectorii .r:1 , . . . , x,. siut liniar dependent i ~ G,. = 0. ~.l::l. 1) a) 2 0 1 5 6 G =( -!),b)G = ( ' ).2)a.)G = (.J: ),b)G = ( ). 3);a,) G = 0 3 -! 5 0 2 6 12

-G +
5) a) G

i 1 -

~),

b) G

~ (~ ~)
6

<) ) G -

u D
~
0 0 1

b) G -

G; D.
o;1 =G=

rna

(~ + 3i ~- Zi ~ ! ~) ,
2-i 2-i

b) G

(~ ~ ~) '.

6) g;1 =

256

17 -

c.

= I - lllatricea unitate. 7) g0 = [(i - 1) !]2 oii . . ) g0 = (i + j - 1)- . 2.H. a) Aomitem ca V et:>tc un ~patiu t-uclidian complex . A vern (.r,, x 1) = 0 peu1

tru i
-t-

=f.

j, i, j

= 1,-?1. Atunei, I'

i x,.J 1 = < i xk, i x") = i (

12

Xt,

k~ l

k~l

k~ l

J'")

b
1~1<j.,.;"

[(.l';, x 1)

+ (.1~ 1 )] = "E
k

!I
1

.r~: .? Ab. olut analog se dem.onstren.za in

cazul cfud Y ei;te un ~patiu euclidi~m real. h) 1: x + y 12 = (.x + y, x + y) = = rl ;r ii 2 + 2Re ( (.r, y)) +II Y11 2 ; I! x - y ,2 = (x-y, x-y) = i1 J.' d2 -2Re( (x, y))+ + 1' y \1 2 (am :-wuL in w<lere c~t (y, tr) = (.r, y) :-;;i (.r, y) +( .r, y) = 2He ((x, y))). Prin ad unarea respecti\ Rca <lerea egalitatilor ;;;e ob\in reht~iile eerute. c) Din a dona egalitate b) in cazul cinu \. este euclidian complex aYem inlocuin<l pe y 2 c:u iy: .r+iy 11 2 - II x - iy 11 2 = 4Re ((x, iy)) = 4Re (- i (x, y)) i[ll x+ iy !1 - Ji .-c- i?! \1 2 ] = i l~e (- i (x, y)) . Cum pentru orice z E C avem z = Re z + + i Im z = Re z + iRe (- iz) obtinem, prin adunarea celor doua egalitatt I x + .1/ 1\ 2 -llx- yl\ 2 + i( llx + iy) l\ 2 - llx - iy l\ 2 ) = 4 ( x , y). 2.15. a) Fie G matrkea Gram ata~ata bazei {x1 , . . . , x,.} ,

,i deei

Rulli,
/

Trecem la o noua baza ortogonala {y11

(*)
Y1 =Xu

. ,

y,} definita prin:

Y2

= b21X1

+ X2 ,

Y3 = ba1 X1

+ ba2 X2 + x3 , .,y,. =

= 7J,.1 X 1 +
Dl

bn2 X z + . , . + bnn - 1 X n-1 + X,. ,

..

obtinuta prin aplicarea procedeului Gram - Schmidt, cleci

,i -bk
k~
-

(.1/i'

X;;)

(y,, y ;)

'

"' -

. -

1 ' ') .... ,

... ,

1 \

1.

. .. -

Fie at unc-i vectorul v = - (bk 1 y 1 + b~: 2 y 2 + ... + bk, k-1 Y ~:- 1 ) care este ortogunallui Y deoarece (v, Y1>= -b~:1 (Yu Yt)-bk2 (Yz, y,.)- . .-bk, k-I<Yk-J, Yt)= 2 = 0. .Atunci, cum x~; = J/ k + v, aplicind egalitatea lui Pitagora, rezulta II Xt 11 = 2 2 2 = ll .lft + 'P \ = 11 !/ t !: + II v 11 , cu norma euclidiana. Rezulta, II xk II > II Yk IJ , k = = 2, : 1, ... , n, (y 1 = J:\) Notlnd prin:
1
b 21

0
1
b32

0
0
1

2.1::1. 1) a)
3) ;a,) G =

B=

b31

0 0 0

0 0 0

(~ ~ ~).
0 0 8

matri.cea de trecere din egaJiUltile (*), ohtinem:

('It, Y1)

fi

= oi} =

G=

{i=Jl-1 .
(

....
0

0
2ii 7

17 -c. H 6

Deoarece (?'u Y1)

0

det n = 1 0

::;>

dct B - 1 0
0

= det T(B- 1 ) =

::;>

Gn = det G = det (11- 1 )

<Yz' Yz)
0

. det T(B - 1 ) =(y17 .1h)

1J'" 11 2

(IJ~, y
Z

(!/"'

Y~~)=

0 2 2 = IIY1 1i ll yz l1

1 2 I.IJ,. IJ ~ ll'~''1 '1 ~ ll .rz 1 1 ~

,

. . .. (y,, y")

(.1'1, .t't) (.rz, .l'z) (.l'", au).

.1,

Ortonormam baza {1f!, ... , y"<.J , obtinind

ba:~.a

{z , = _ )h
II

, . . .,

11

= ~. -} , m~<t
! '

u.II II 1ncit, aYC'm relati ile cl e trccere , ( ( zi , Zj ) = ou) : .r1 = c11 z1 , .r 2 = c z 21 1 C22 Zz, . , .T,. = C" 1 Z1 e, 2 ::: 2 Zn , unde CJA- = ; !!k II> O, k = 1, n. Fie {; = (c 0 ) matrit:Pa, de treccre . ..-\ .tunci,

II .IJ1 II

+ ... + ('""

(;1 , zi)

G = C
(

...
0
0

Ded
0

< Gn ~ (.r1 ,

G,. = det G = det <.: clet TC = (llPt {:) 2 = ci 1 cL . .. e~, > 0. in concluzie, JJ1 ) (X' 2 , x 2 ) . . . (:ell, X 11 ) . h) Admitem D -0. Atunei D 2 > 0. Ji'ie spatiul euclid ian aritmetie lt" in raport
11

cu prodmml i;Calar canoni c (.1, y) = ~ J'dh , .r=(x1

k
I

, . . ,

x,.), y = (!fu .. . , Yn) E

,

U ". Atnne i notam Yectorii linie ai lui D prin

J'

= (n21, Ozz, ., Gz,.), . . . , Xn = (a'nl, 011 z , .. . , a 11 ,.) Care, prin ipoteza lJ 'f-0, :-;int liniar indepenuenti a~.a lncit formeaza o baza a lui H. ". AYind in Yeder e cii " ( xt , x 1) = _'E a ,1 a jk , i, j = -1~ n- .; i fa;ptul c{L D = TD rezult{L:
k= l

(a 11

a 12

, ... ,

a 1 11), .r

(xl' :.!\)

JJ = D . D =D. TD

(.l'z' aJ)
(.rn' .rl)

(.rl' Xz) . .. (.l\' x,.) (.r2' :rz) . .. (az' X",.) = G. ,

{_

( .r, ' .l'z) ... ( .r .,

.X'w)

care este G,., auici"L d eterm inantul Gram a l bazei {.11 , . . . , .r.,. } .Atunci conform punctulu i a) aYem : JP ~ (.T1 , .r1 ) (.1 2 , {.!' 2 ) . . . (.rn , .r") = , " " I ( ,. ) = { af~.: ) (. 1 ct~;; }. . . 1; . ~ a~,, . Dad lJ = 0 at unci in sting-a as em egalHate
.

\ k= l

iar inegalit.atea, tliu clreapta deYine e\"identa. 2.16. a) Be veri fic:l ax iomele proJ.:l , ---J.:k dm~ului R ralar : n.po i, -. =(j ~ ) 2 1 O) + (k~)~ ( 0 l - } = OlwnJ! k! J~ ' k! _p --~ }_ ) -- (J) . ' ~ - 1 . _1_ ; -- 1----: tru J. -/.k . Pentru k = J aYem , -- -- ] J ,. -r . ! . I . I ., ' ' J. J. J. J. ceea ce 1nseamna ra baza data es1.e orionorma ta . b ) CO 61 = _!;/J, q_) = 2 12 + (- .J-). 3 (3) ( - -1) = 0 ::;. 01 = _'it ; COl';{;~= !l p :1" q 11 ( 12 2 42 :~~ V2 2 3 2 4 2 12 3 = _<!!_,_!)_ = 312 4.) + -t_ = 0 = 82 = -'" , eeea re !w;earnuii I'P~ 1 ' r 1 ; V 12 2 + 4 2 +3 2 V3~ + 12 2 + 4~ 2 di pnlinomul p e~te urtogonal en q ~i cu 1'. r) Fie Po = a 2 X 2 a1 _ X a 0 Diu condi1ia I! Pt -Po II = li Pz -Po II = !! Pa -Po II= II JI-1 - Po II ::;. ao = 3, al = 3,

<

> (
I ' .

<-

+ (-

+ +

+ + +

a2 ~ J, d = !1Jh _ Po .= :3. 2.17. a) 1)

=

C'OK

1 0 = -~-""7 ' 2) cos ]15

3 3 - ) -

e = o,
~

3 ) cos

e=

vl..:_, 4-) co:-;0 =--'27= U>G f' 7

H:)

b ) 1) 1'\ = (1-,
-

2_,

_2 _ ), . '~ =(- -2 - ,3 , 3

;) '

:2 __

3'

}\ .,

e3 = (

3'

:3'
0

;) - : '

:? _ )

'J)

:i)

:-;e lnoceUl'azl't analo!!.

~

c) 1) Cum vectorii .f1 ~!i = (a., b, c) ortogoual ~i pP

iar .r ~O. Din ( .r, JJ )= O ~1 (.r,j2 )=0 => { . . => = .r = L, - 1 , 1 ) (:-;au once Yeclur de t1pul { :?a Lib = 0 \ '2 7.; _ ,. en k E H - {0} ). Deci ba.zrL ortogonalii eo<te mulOnwa (f1 , .f?., .r} iar baza ortononnaU\, o ob1inem Jmva.rt.in<l fiecHrl' Yeclor prin norma :m. 2) Ana,log cu 1). :!.W . lf e:-;te fonnat tlin rn ultimea :-;olu(iilor KiKLemului omogen ~i deci U = L ( {c1 , v2 }) untie 1\ = (1, O, O, O, - 1, 0) ~i v2 = (0, 1, 1, 1, 1. 0) . .Adnd in ndere d p1. = {!/ E ll6 /y ..:..U} = {y E H6 1 y..Lr 1 , y ..Lr 2 } rezulta, 0 !J, 1\ > = 0 => {.th - .11 5 = . Ace;;t :-;istem are Kolntiilc: .lh = a, - lla 2b

f2

+ Hlc + :)c

J1

~inl mtogormli lrebuic dl'lt>rminat un Yector

~ i pt>

f 2,

x =

?1 3 = h. .114 = (', .1/:; = a, y 6 = d, y 2 = - h - c - a <u a. b. C", tl E H ::;i deci UJ. = {.1/ E H6/y = (a, - (~ - b - C", b, (''a, d), a, b c, rl En} = L ( {llu ~'2 u3, u4} ), unle 11 1 = (l. - 1, o, 0. 1, 0 ), 11 2 = (0, - 1. 1, 0, 0. 0 ), u !l = (0, -- 1, O, 1, 0, 0), u 4 = (0, O, O, O, 0, 1). Cum tnul1imea {1 1 , v 2 , 11 1 , ~1 2 , u 3 , 11 4} e:-;tc liniar inde6 IWmleHta in ll 6 , l ; n{;.L = {OJ = v .1' E W\ .r E lJ EB {Jl. ~i lleci l ; EB UJ. = U 2.W. a) Determinlnd. :-;olutiilc KiRtcmului ohtinem : U = {a(l, - 2, 1, 0) b(O, J, - G, 1 ) a, bE H j. Fie y proied ia, ortogonali"i. a lui .r -pe e. ltezulta Jl = k 1 J"1 6, 1) ~ i y1 Yectorul 2 . 1~ unde .r1 = (1, - 2, 1, 0 ), .r 2 = (0, 4. m-tog-onal pe l' <\~a incit .r = y y1. = y1. = .r - !I C'nm y1. e~te ortoJ!on.al pe U t'l eKte mtogonal pc J""1 ~i .~ 2 ~i deri, (yJ. , .r 1 ) = 0, (yJ. , J ' 2 ) = 0 . Rezulta istemul,

{< (.If :

1"2)

= 0

.1/2

+ .113 -~- !1-t + Y:; = O

'

+ /;

kl <.r1, .J 't) { 7;1 (.rl, '"z ) :::au

+ /;2 ( J '2 .Y' t) = + k2 (.J'2' .1"2) =

(.:r, :.l\ )
(J", X2)
fl.~
7.

,ikt - l-1-7;, = R l . 61 . " ru so uha 7.- 1 = { - ] -1-kl ,)3k2 = :39 ' 8 '

l1 . d . . t: - Kl ec1 prowe 1 a or t o4 ' '

1l) -=

g011 ;1 la
.. ' ,-r.,. }.

!1

lui ,}" IW r e;;le !I

= ~ql .Tl

+ 1 ~- .i." ~. +

h)

lJl. =

{t E IV \ ( r,

o, v 11 E lJ} =

. ,1',)=
1

egaliLate

mele pro1

0 pen-

in:eamua

-a0 Uin
. a1 = 3 7

H 4 ( r, J 1 ) = 0 "i (?', Y 2 ) = 0} = t = (t 1 , ?' 2 , l' a : 1" 4 ) 1 t\ -- 2r 2 v 3 = O, Gr3 T 1'4 = OJ = t:x(-1-, 3, '2, 0) ~(0, 1, 2, 8) 1 ~, ~En: . in eontinuare Re proct>lleazrt ca ~i la pu netnl a ) 2.:!0. Jnloeuintl -ohtinem !f = (:), ~' - H, - S) ~i y1. = .T - .If = (9, -- !), .3 , 1 ). 2), 3), 4.) ~i :'l) a,nalog Cll 1). 2.21. a) Fie .r E T:1 c 1'2 = ,,. E l' 2 .-~i fit' !I E ~~ al'bitra,r = y e,.;tp ortogonal pe mice \'CCtOl' din Lz ~i deti ortogonall)i C"U ,1". ln:-;a oricc vector <lin ul este mtogonalve YPdorii lui Ct. Cum .T E l'1 ~i !I este ortogona,l cu .r => y E Ut = -=> \'f c l lf ; h) Fie .r E (1.' 1 t' 2 )1. => .r e;;te ortogona,l pe orice Yector t' E 0 1 1.2, 'I. ' =-= .!\ + .t2 CU J"1 E ~\ ~j .t"~ E C~. C'Utn .1'1 Yz este 0 C"Ombin::t\iC liniara 411' .r~' .)"2' llin .r Ol'Logona l P~' 1' = .1" ..L .rt ~i .r ..L Xz => .r E Ut ~i ;l' E u~ = .=> ;l'E q n q = (l' l l ' 2)1. crt n rt . Heciproc, dacii .If E u~ n C j- , arbitra.t = .If E Ct ~ i y E => .ll ortogoual pe oricc \"CC:lor ::rl E r;t ~i ?I Ol'tOg'llJ1al pc orice YCd<Jl" ..r 2 E [ 2 ; =>.If or togonal pt:> oritC VCC(Ol' de forma .r1 :l'~ ( ' ll .rl E lf1 ~i .1' 2 E 1' 2 y E (r 1 C 2 ).L l!f n t 't c (U; 1' 2 )1. = Uf nUt = (r 1 li 2 ).t, c) Fie z E (1 .1 n 02).1 a rbitrar. Hezultrt z ..L x , v .TE l \ n u2 . Cum .l' E rl ~i X E ull ~ E l.Jf ~i ZE l'~ => z E Ut + Ut (Ut n lf2).J. c F + u~. Reciproc, dacil. 'll E U} +
=
{1 E

4ilz -

rt

259

4 r~' arbitrar => u = ul 'tlz cu til E r:t :;:.i 1lz E Ut => 'l,lll. vl' "' vl E ul ~i 'Uz l. 'L !!,' "' 'Vz E u 2 = 'tt l. ul ~i 1t l. u2 = tt l. ul n "Cz = u E ( ul n Uz).L = Uf U} c (l\ nlz).L " V} u~ = (l\ n l'z).L adnd in Yeclere cele doua in cluziuni doYedite. d) Fie X = (1, 1, 1, 1) E l'i ~i y = (1, 1, - 1, -1) E u2. Atunci Ut = {tt = (1 r 1 , .1' 2, .r3 , x 4 ) E U 4/(u, .. r ) = 0} = {u = (.xu x 2 , ;r 3 , 11'4 )/.r1 + x 2 + x 3 _L a.J. = = 0} = {a(1, 0, 0 1 -1) b(O, 1, 0, - 1) c(O, 0, 1, -1) /a, b, c E H}, Ut = {t' =

= +
+

(Yu Yz, !/3, !/4) E R 4/ (y, 'P ) = 0} = h = (Yu Yz, Y3, !14) /!h --i-- Yz - Y3 - Y4 = 0} = = {1X(1, 0, 0, 1) + ~(0, 1, 0, 1) + y(O, o, 1, - 1) , et., ~' y E H}, L"t n F~ = {ae1 +be2 1 ....__.,....__.
=

t,

(:l

C':J

+ ~fz + -d3} = {7.'(1, - 1 , 0, 0) + /(0, 0, 1, -1) I k, lEU}, iar ul + u2 = = {v=(.ru ..r 2 , .r3 , J '4 ) V = IXa+ ~y } a~c-t lncil, (l .1 + L 2 ).L = {:-=(Z11 z 2 , z3 , z4 ) : <~, a ) = = O, (z, y) = 0} = {(z11 z 2 , z3 , z4 ) I z1 + z 2 + z 3 + Z4 = O, z1 + Z 2 - z 3 + z4 = 0} = = k(1, -1, o, 0) + l(O, o, 1, -1) I k, l E H }. Hezulta di : (Ul + Uz)l. = L"t n u~. An alog se Yerifidi c), e) Pentru a UOYecli ca ul l. u2 l. r3 eP.tc:> I'Uficient a dovedi ortogonalitatc:>a- Yectorilor care genereaza aeeste :mb~;patii. Anume fie X = (1, -2, 1, 3) E l \, y1 = (2 , 1, - - 3, 1) ~i y 2 = (1, ] , 1, 0 ) E U 2 ~i z = = ( -1, 1, o, 1) E r 3. ('um ( x , .Ill) = 2 - 2 - 3 + 3 = o, (.1:, Yz) = 1 - 2 + 1= = 0 = "C1 1. U 2 Analog (x, z) = - 1 - 2 3 = 0 => l\ 1. l f3 ~i ( z , 7,11 ) = = -2 + 1 + 1 = o, <~, Yz> = - 1 + 1 = 0 =liz l. u3. In plus cum Yectmii x, Yu y 2 , z ~int liniar independenti = "'1l E 1\ 4 se scrie unic tt = ax + b!l} +,CY2 + dz, a, b, c, dE Jl Jl4 = [\ EfJ {T2 Ef) l_T3. .
Cl.j~

+ ce3 =

/]

/,

J.

'

Capitolul II .

.t.t.

1) Deoarece j(O) = a f:. 0 = f nu cste liniara; 2) Fie IX E n , y = =(Yn y 2 , y 3 ) E lP ~i k, l E R Atunci, cum kx + ly=(k.r1 +lYu 7cx 2 +ly 2 , kx 3 +ly 3 )E .E lP, avem j(k.v ly) = a(kx ly) = rx(k x ) rx(ly) = k( rx.r) l( rxy) = kj(x ) lf(y), adica f eRte un operator linia,r. Intrucit. j(x) = 0 = rxc~; = 0 = a.~ = 0 (deoarece rx f:. 0) = Ker .f = {0}. At unci Imf = IP. Fie B = {e 1 = (1, O, 0) 1 e2 = = (0, 1, 0), e3 = (0, 0, 1)} baza canonira in R 3 .Atunci

j(e 1 ) = ~Xe 1 = cr. e1 j(e 2 ) = ~Xe 2 = 0 e1 j(e 3 ) = ae 3 = 0 e1

1

+0e +0c + a e 0 e = lla (j) + 0 e 1 a e

2

rx
0 0

2 :

0 0) 0 =
IX

IX

I3

(J.,

Acest operator liniar se nume~te otnotetie

Im f = R
2 ,

lh (f) = (

0 -1

);

se

rmme~te

ue

raport a.; 3) Ker I

= {0},

l'irnetrie fata de a,xa oa.\ ; ,t)

6 6 Kerf= {0}, Im f = IF, liB (f) = (sin - sin ) ; f ~e nume~ie rotatie cle cos 0 em; 6 unghi 6; 5) f nu este operator liniar; 6) j(x y) t=f(x) f(y), deci f nu este operator liniar; 7) Kerf = {0}, ia.r Imf = R 3 ; 8) Kerf = {0}, Imf = Jt,. [Xl,

~la(j) =

0 1 0 -1 0 0

0 .. . 0 1

0 0 0

E ~l" +l

(Il ).

0 260

...

(- 1 )"

9) Kerf= {p

R ,.[X]/p = lc , 7c

R- constanta}, Imf = Rn .- 1 [X ],

M.(f)

~ r~

c~

c~ c~

Q?.

0 0 0 0

0 0

c.;
0

C!
E 8)Jln+l

(R)

= ae1 + be 2 -t:1

-!h = 0} =

l~

cn -1
"

T 1 u.= ( z, :r) = - .<4 = 0} =

cient a do. Anume fi e = ~ ~l z = =1- 2+ 1 =

= rtnu~.

0 1 0 0 0 0 0 1 1.2. 1) Da; 2) f (:r: + y)#f( x) + f(y); 3) j(O)#O; 4) f(:r: + y)#f(x ) + i(y); 5) j( x + y ) i }(x ) + j(y); 6) j( x + y) #f(x) + j(y); 7) Da. 1.3. 1) j(x + y) =
=

10) Kerf ={0}, Imf =5)1t 2 (R ), lth(f)

(~ ~ ~ ~)-

.i (z, Y1 )

um Yectol"ii , a.z: b!h

<x + y, a> \1 : :1 2 = <x, a> 11 : 1 1 2 + <!i, a> 11 : 112 =f(x) + JG); f(kx) (kx, a ) _!!___= 7.; ( (x, a) a -) =
l a !l 2
.

\\ a ll ~

lcj( x ),

y 'Ev3' kEn. Deci f este 0

aplicatie liniara. Cum B = {i, j, k} este baza canonica in V 3 , av em:

E R, y = :! k x 3 + ly 3 ) E !I = kf (x) +
2

f (J ) =

.,.

= 0 ~ x= 0

(J' a,) -1 1 ~ =
r a .l

.,.

--;t-11 11 1 2 -t + 1 2 11 a. 1a

a.'" ay

ay

.,.
J

+ -II a-l1 2

Oy a,

J
'

1 , 0, 0), e2 =

A= I
K erf = {0},
a. ox 1 ; )

1 a l\

(
2

a.~
(t x ety

a.r O y a;

ax

a .u a..

a .)

, unde

a=

a" i

+ a j + a. Tc.
11

2), 3), 4), 5),

4

a" az a)/ az

n;

rotatie cle

6) Eeprocedeaza analog. 1..1. a) f(a:+ JJ) = f(x)+f(y), j (k x ) = 71f(x ), x , y ER , 7c En. Deoarece j( :r) = O, implica a = b= O, ~ Xl=il:~z = x3 = x4 = 0 ~ :r; = 0 ~i deci Kerf = {0}, rezuHa cr~ f e injectiva. !n plus pentru e1 = (1, O, 0, 0), e2 = (0, 1, O, 0), e3 = (0, 0, 1, 0), e4 = (0, 0, 0, 1) - vect orii bazei canonice,

l ci f nu este f = lt,. [Xl,

avem : 8T (e1 ) = { ~

~)

= 1 E 11 + 0 ( i E 11 ) + 0 . E 21 + 0 ( i E 21 ) + 0 E 12

+ 0 (iE
N(e 3 )=

12 )

+ 1 E 22 + 0 (iE 22 ), 8T(e 2 ) =

(~ -~ ) = 1 (iE11 )

+ (-1) (iE 22 ) ;

( _~ ~ ) =

(- l)E 21 +1E12 ; 8T(e 4 )=

i Ew E 21 =

( + ~ ~)

=l(iE21 ) + 1(iE12 ), iE1z, Ezz =

unde E11 =

(~ ~),

(~ ~),

i E 21 ,

1~12 = (~ ~) ,

(~ ~),
261

i E 22 sint vectorii bazei canonice din R~JIL2 , 2 (C). Deci matl'icea e te, 1 0 0 0

0
A =
0 0 0 0 1 0

1
0 0 0
0

0 0
- 1 0 1 0
0 0

1
0 1 0 0

b) f( x ) = ( 1 - i i 3

1 + i

i ) . 1.t>. a) Cum oriee p

V,

- 1 p = a + bX + cY + dZ + eT, ('U a, b, c, d, l' En, rezuWi ca polinoamele 1, X , Y, Z , T genercaza Rpatiul V. Cum ace. le polinoame sint ~i liuiar independente, rezult8, ca {1, X, Y, Z, T} eRte o baza p entru V. Deci dim,.= !l. h) Se constata u~or c:1 S este liniar independenta, af:'a lnclt cum I \ = L (S) = S e o hazii. pentru Ut =dim U1 = 4. Cum vrem ea V = Ut E:BU 2 , adica \' = l 't + U2 ::;i Ut n U2 = = {0}, rezulti'\. ca pentru a detenninape U2 compleH\,m peS plna lao baza a lui V; de exemplu, en polinomul con:-;tallt 1 ;:;i atunei U 2 = l~ ( {1} ). c) Din proprietatile fun ctiei polinomiale se deduce u ~or ca f(l.:P + lQ) = kf( P) + lf( Q) V P, Q E V ~i lc, l E H. Kerf = {P E \ ' if(p) = (P(O, 0, 0, 0), I'(O, 1, 0, 0 ), P(O, O, 1, 0)) = = (O,J o, 0)} = {aX+ bT ! a., bE H}. Cum o baza pentru Kerf eRie {X, T} rezulta dim Kerf = 2. Din teorema de i.zomorfi. m avem V/ Ker f:::::: Im f (dim Kerf + dim lmf = dim V) = dimlmf = 3. Matrieca asoeiata in bazele canoniee este
lin, n (f) = (
] , 3 t

Deci

litatea nn

folo,im

~ ~ ~ ~ ~ .)
1 0 0 1 0
11) =

, unde H, D' sint bazele canon ice in V

3tt

~i reRpectiv

1 G a)

1.(11,
(

(51t + 3v -- ,
14

+ 13v

14

31t , --

v). 1\I t ncea . . la ~, asoc1a

.~.. a

l 'h , n {f) =

5/14 . 3/14 ) 3/14 13/14 . h ) Kerf = {(0, 0)}; lmf = {(.r, y, z) E lP/ 3x -

3/ 7 - 1 / 7 -/I - 2z = 0}. <') dim Kerf = 0 = n = 0. 0 baza a lui Imf este muiFmea R = {(1 , :J , 0), (0 , - 2, 1)J. ~i dt=>ci dim lm f = 2 =I' = 2. b

1.7. b) Ker gr eontine acele funqii

b

pentru care

~f(t) eus t dt =

0,

~i

~f(t) ,;in t d t =
=
n -

o, atli('a funct,ii le ortogonale f nn ct,iilor cos f!i flin .

L8. Deoareee dim (Im 8f) = 1' aYem dim (Ker 8f) = dim \i - dim (Im 8T) .= 1'. Fie 11. r = q ~i fie {e1 , e2 , , eq} o baza in Ker 8r, iar {et, ... , eq, eq 1 , .. . , e,} o hazft in Y n , Atunci multimea {f1 = 8r(eq+I ), ... ,f, = 8T(en)} formeaza o hazn. in Jm g _ Definim iranf\form arile liniare 8r 1 , 8r 2 , , 8r, prin egalik = q i. . Deoarece I m e~ ar{ f 1. I "'" {f} 1 = . 1 p . . . m iii r = r 0 peutru 7.' f= q + t rezult~t ca intr-adevar dim (Im 8f1 ) = dim (Im 8f 2 ) = ... = dim (Im 8r,) = 1, aflica tram.forma,rile liniare 8T;, i = 1, r au rang ul 1. in plus, pentru orice :rE V {0} avem x = ~e1 + ... + ~ ef + "'11 ew + .. . + 'Y),e, 8r( x ) = Yl1 f1

~ . 8r t(e,.) tat1le

= { f 1 pt->ntru

262

+ ... fJ, f, ,
:

deoarece rang 8T = r ; avind in vedere va,lorile 8T; ( ek) se obtin

+ .. + ~ ff ~e,) ~ 'h .r, (e,.,)+ . ' + : ff,(e.)- . "'f' { ~ .. (x ) - c, .Y ,.(e + .. . ~q~r(eq, + ...... Y),.~,. (e,} - IJrfr Rezulta &r( x ) = &r (.t~) + &r (x) + ... + &r ,. (x) = (&! + :!! + ... + &r,.) (x).
. ': ": (e,)
1 1)
1 1

(~)

Deci 19
...u..uuLI:"le

1~ t

&r j . 1.9.1 ) D aca 'A = 3,

- -:i r 1 n u~ = baza . a lu(V 7 I )m proprie- -lf( Q ) V P, p 0 , 0 1, 0))= e:-te {X, T}

Kerf~

1, X, de:pendente, :- con tata baza pen-

litatca nu are Joe. J.JO. 1!,

(f)~

n n.
~
a

=2.,

~XER"'{O}.

2) Da.ca 'Aoi3 , ega-

Pentru a detennina pe M, If)

folm;im formula l\ln, (j)

= C- 1 Mn (f) C, uncle C = l1 o
0 1

(01-1)
o
1

este matricea

ta

Imf in bazele

-2 2 '. 1 1/2 3/2 1/2). 1.11. Aviml in vedere ( - 1/2 0 1 proprieH'i.~ile produ;,;ului scalar rezulti1 ca f este liniara.

de trecere. Se obtine: J\ln, (f) =

- ~i respectiv

a-:ociata,

1.1 2. I rn .f = {(:!f1 = 3x1 - 4.1:: 2 + x 3 , .112 = x 1 - 3x 2 + 2x 3 , :'h = 0) \ x = (x 11 Xz , X3) E R 3 } , dim Im f = 2. t.l:l. Kerf = n, Im D = {nlto x"- 1 + ... + ltn - 1 =
= (ao x"

+ ... + an -t X+ an)'} =

H n-1

[a:],
0

te

mnl~imea

0 .2 0 0

0 0

"'" =
::: t dt =

o,

~i

'

0 0

0 . .. n ... 0

1.14. Kerf = {0} = f injechva. = f bijectivi1 (spatiul 11 3 [x] .este finit dimensional). Deoare(ce { e~t; li1 ~ara ~~)i bijecLiYa rezulta f-izomorf(isn; _ _ _ ) 2 6 1
-

"m (Im &r) .=

Mn(f) =

r 1.e1 , ... , e,
=

0 - 1 2 0 0 -1

o net. A; det ;\ = 1, A-1=

3

0 - 1-2 - 6 0 0 - 1 - 3

~r

ff(e 11 )} forprin egali-

_Im &r,

= {f,}

(Im &r,.) = 1, pentru orice

(.r) = "'ll fl

0 0 0 - 1 0 0 0 - 1 - 1; f 1 (.r ) = - 1 - x , j - 1 (.1:2 ) = - 2 - 2a: - ;,} , j - 1 (x 3 ) = 2 = - 6 - 6:c- 3x~ - .r 3. Deci pentru mice p E n3[ x] , p = ao . T3 + a"I X + a2 X+ 1 1 1 2 3 1 1 a 3 avem, J- (p) = a 0 j - (x ) + a 1 j - (x ) + a 2 J- (x) + a 3 j - (1) = ( - 6a 0 3 - 2a 1 - a 2 - a 3 ) 6a 0 - 2a 1 ~ a 2 ) x 3a 0 - a 1 ) .x: 2 - a 0 x = - p - p'- p"- p'". 1.16. dim Kerf = 1, dim Imf = 3. 1.17. "Matricea a~ociata

= J-1 (1)

+ (-

+ (-

lui

in baza canonica este : o ( . 1

1 - 1

1 1 = A. 0 -1

)not

263

Fie D matricea asociata lui f in haza D1 Pentru determinarea ei aplicam formula B = C- 1 A C unde

L 0 1 1 ( 1 1

0 ) 0
1

este mairicea de t.recere. 1.1fl. a) Fie n = {e1 , e2 , e3} baza canonicil.in R 3 Matricea a. ociata lui f in baza eanonicii. este

1 -1 1) (
0 1 0

not

.\.

Cum A = A rezultii. ~i
2

X -

.'/

+Z=

f 2 = f.
Vl
V2

Imf = {t'
not

JP /3 u

TP a .i. v

= f(u)}. Din y

= f(x)

=:.

y = v2 , y = Va
(v 1 ,

v3

= t,

(v 11 v 2 , v3 ),

1~ =

(x,

y, z), a~a incit

Imf = {v

e o baza in Im.f iar~ D2 = {h = (1, O, -1)} e o baza in Im (1-f) =:. Imf n n Im (1 -f) = {0}. In plus pentru orice x = (.r1 , .'1'2 , x 3 ) E IP a vern x = =mlg1 +m2g2 +m3 h. b) Din g 2 -g+1=0=:-(g 2 -g+1)(x) = O, V x e 3
ER
E

=:.(1-f)(u)=u-f(u)=(y-z,O,z-J/) ~i deci din W=(1-f)(u)=> y - z = wl not =:. o = w , ceea ce inse::tmna w 3 = - w 1 = 8, w 2 = 0 ~i rleci Im (1- f)= 2 { z- y = w 3 = {w = (8, o, -8) = s(1, 0 -1) I 8 E U }. Cum B 1 = {g 1 = (1, 0, 0), g2 = (0, 1, 1),

t, t) = v 1 (1, O, 0)

+ t (0, 1, 1)/v11

R}. Pentru u

(x,

y, z)

=:.

=g(g(x)) - g(x) + x = 0 =(g o(1- g))( x) . ((1- g) og)(x) = x, V xe 1 IP = g- = 1 - g. 1.19. a) Fie k, l E n ~i r, q E u [.r]. .A.tunci, f(kr + lq) = = p(kr + lq) = k(pr) + l(pq) = kf(r) + lf(q) . b) Kerf = {0} <=> pq = o = p = = o. e) g(r + t) = g(r) + g(t) <=> p + 1' + t = 2p + 1' + t <=> p = o.

1.20.

Procecllnd analog obtinem,

0
all -

0
a22

au

a22

0
1.2l.
1\Iu(f) =

0
0 ... 0

0 0 0

12
0

0 ... 0

22 ... 0
0

n2

264

Matricea de trecere de la baza B la B1 este, aplicam for1 -a a2

(-1)" a"

1 -2a ... ( -1)"- 1

1

c;,
C" "

a"- 1

0
.Atunci, Ms.(f)
=

C- 1 ~ln (f)C .
1
0

1.22. a)

7J2
c~ ab c~ a 2

. .. b"

a
0 0

\ls(j) =

0 0

... c~ ab"- 1 ... c;. a 2 b"-2

.. .
C~an

= (x, y, z) L -f)(~t)

=> =>

j(p 2 ) ~ p 1 (a.r: +b) = p 2 (ax +b) sau, a 0 (a.-:c + b)"+a1 (ax+b)"- 1 an_1 (ax b) b,. ~ 1 (ax + b)+ a,.= b 0 (a.v +b)" a0 a" = b0 (t" ~ a.0 = b0 1 1 1 C 1 a"- 1 b + b1 a"- 1 ~a1 = b1 => C a'0 a"- b + a 1 a"- -

+ ... + an_
II

b) j(p 1 )

+ ... +

II

Im(1-j) =
= (0, 1, 1), -) ~ lmf n 1 R\em X = = 0, V x e = x, V xe .r 'r lq) =

=o~p=

. b: p 2 ~ a =P 0 r;;i b E ~ injectiv~t. Din definitie f este surjectiva ~ f izomorfism. 1.23. 2) Deoarece 811 (p(~v)) = X p(x) = 0, V x Ell, implica p(x) = 0, V x En, adica p( x ) =-= 0, transformarea liniar::t este injectiva. Ea nu este surjectiva intru<:it nu orice polinom real de gradul n 1 este divizihil cu .r. 1.21. Fie dim v = n ~i fie nl = {ell ... , en} ~i Bz = Uu ... , .fn} doua baze ale lui V iar C - matricea de trecere de la ll1 la B 2 Fie 1\ls,(f) ~i l\Is,(.f) matricele asociate lui fin cele doui:t haze. Conform. lf'gii de schimbare a matricelor asociate nn t unui endomorfism a;vem, lln,(j) = (;- 1 .\fs,(.f) C Dac~t Ms,(f) = :Us,(f) = l\1. ~ => CM = :nc. Curn C e arbitrari:t ~i inversabila, rezulta M = A I,. cu A E R+ iar I .. - matricea unit~"te <le ordinul n . .Atunci rezulta ca .f este o omotetie de raport A -:p 0. 1.25. a) Se aplidt critetiul de subspatiu; b) Din .f (p) = 0 xp(CJ.) p(~) = 0, Vx E U ~ p (CJ.) = 0 ~i p(~) = 0. Deei Kerf= U 3 Fie q E V, q = b 0x" + b1 xn- 1 +bn_ 1 x br.. Sa determinam pE V, p = a 0 x" +an a~a incit q = f(p). De aici avem

~ 0 b.n => p 1 =

+~1 l;n-l + :.: +a.:,_~ -~ ~ 11 n f

b0

b" .+. b:b"~ 1 + . .+bn~t b-~ b~~a.,:

+

+ ...

+ ...

+ (ao ~n + a
af?a incit obtinem

~n-l

+ ... + b.. ),

Vx

R,

265

{ a,. _l ~ +an = b,. a~ -1

ex

+ a,. =

b,._l - ao ex" - al o:"-1 - ... - a,_2 o:2 ao ~ "- al ~~~-1 - ... - a,._2 ~2
~i

este compatibil
a,. - 1

~i

unic determinat in a, _1

a." cu solutiile,
1

bn-I - b,.
(X-~

- ao(ex"-

+ ex"-

+ ... + ~ "- )-

.. . -

a,._ 2 (ex

~)

(*)
a,. = exb,.- ~b n-I
rx. - ~

+ cx~[ao(
~2
()(2

(J.n - 2

+ ex"-3 ~ + ... -+- ~-2) + ... + a,,-2]

Deci, Im

{bn - 1 a:+ b,.J3p = (1 o.v"+ ... + a,., unde c~ ; nTifidi egalit~ttile (*)}
1 1
~
(1.

... w
.. . ex"

0 0

c) lfu(f)

0 0

0 0

0 0

... 0 0

1.26. a) :1Ia,,s,{f)

-2
0 0

-2
0
2

1
0

Fie cum

. p b) F qe

a0 x 2 + a1 x

+a
E

9 ) D ec1 . f( p ) = ( a? " - 2aJ - a" . Dm

(p) = 0

=i

R, a~a incit Kerf={k.r 2 /k E H} ~dim Kerf=l, pentru ea o ba?.a a lui Kerf e>;te multimea {x 2} . Fie .\ = (an a 12 ) E (i)[ 2 x 2 (R)
pent.ru care exista p = <Xo X 2 + cx1 x + o: 2 a~a incit f(p) = A. Avind in . f o1 i .' (an a12) = (ex? . . . 1m. vedere def IDI\na :>.,mem " -2cx9 " -2cxo) ~ :x 0 = az? -~ , cr.1 = a 2u a21 a22 cxl 2 <Xo 2 a.: = a 11 cu a 22 + 2a11 + a 12 = 0. 1n eoneluzie Im f = {\ = (au a12 ) /2a +
2 a2I a22

rezultrt a 1 = a 2 = 0 ~i a 0 =k

ai

a2

+ a 22 + a12 =

0} ~i exista p = a~2
~

+ a21 x + a 11 a~a incitj(p) =

2au-a22'

a2I a22

11

A. Avind in

vedere ca 2an + a22 + al2 = 0 Atunei A E Im f implica

al2

= -

tn
=

concluzie

mul~imea
E

{ A1 =

(~ -~) ,
(x1,
f( ek)

A2 =

G~),
a,.k e,., k

A3 =

(~ -~)}
{0}. 1.28.
~i

constituie o baza a lui Im f.

Deci dim Im
2, 3)

f = 3. c) de exemplu U =
E

{aG ~) j a

R } 1.27.
E

ex= 1, x =

x x =(a, a, a), a
= 2:;
11=1
n

1} F ie l\1 8(.f) = ( a;1 )

~It,. (C) . Atunci

1,

-n

deci

RJ{e") = j (ek) =
=

~ ken = ~ (a:h k+ i~u) e,. = ~ rx,." e,. +

h= l 11 = 1

b
h= l

~,.~.(ie,.); Ut{ie.)=

h= l

j (iek ) = ij(e,,) =
( ~ u ) E ,:;llln(U )

b (- ~u) P" +
''
/:" I

~ 1ZH(i e11 ). Daca nota m A = (IZH) E ~K,(R ),

n
h= l

n=
~)

a t unci

a. 21 Cl2n ; -

~Zl

~2tt

(l. nl'''CX.Ii n- ~ n l-~JUl

(~'~
.J

egalitatile (*)}
0
0

0
- 2
2) Trebuic ~>a dctenninam mai intii matri cea, aRoeia t a lui f in haza, <lata. 3 Fie B = {e1 = (1, 0, 0 ), e2 = (0, 1, 0 ), e3 = 0, 0, 1)} baza canonica in C Atunci cum j(e1) = (l, 1, 0 ) = e1 + e2 + 0 e3, j( e2) = (i, O, 0) = ie1 + Oe 2 + Oe3 , 1 i 0 \

0
2

j (e3 ) = (0, 1, i) = Oe1

= ie

+ e + il'
2

rczulta, i\h (j) = (

-

~ ~ ~)

Deoarece j 1 =

. Din f(p) = 0

a12 ) .'i"l2xz(R) _,.,

a22 E

~ dimKerf=l ,

ue

+e f = la baza n Ia
2 3 , 2

ie 3 ,

f3

ie1

2e2
0 (i

+ 2e
0 0
i

3,

rezulti:'~ ca. matricea, de trecere

baza T cstc

= ~ . Avind
=

in

.c =

2'

azz

ocl

azu

"1-~
l

-3 -3 -5i) = (-30 -2) + ( 0 -1 -5)

1

c=

- i )

\1
4 0

- 2

~i atunci i\h(f) = C- l MB(Jl .

~ =A -j-ill.

2i 0

7 --j-5i 3

0 0

7 3

-1 -1

3 0

in concluzie,
-3
0
0

au alz ) 12an
a21

+
Ah.(Rf)

azz =A. Avind in

- 2
7
3 -:l

c\ -H) =
~

4
0
0
-1

- 2
0

-5
0

0
- 1

-3
4
0

0
0

- 2
7 3

2
0

5
0

- 1

-t

1 J exemplu U =

)t

R ""-{0}. 1.28.
~i

= ~n

deci

1.29. Fie X E R ". De:;compunerea X::...:: .1\ + ::t'z eRte unica, x l E u l ~i X'z E u2 . Notaro cu ~ proiec~ia lui ll." pe U 11 adica fu nctia uefinittt. prin .x --? ~ (x)=Xto Dacrt .1/ E R " ~i lc, l En ~wem descompn nerea., ?/ = .lh + ,lh unicrt cu !hE r l ~i y E l' , iar k:x; + 1.11 = (k.r1 + ly 1 ) + (kJ: 2 + ly 2 ), unicil., cu /:.r1 + Zy 1 E l\ r, i 2 2 Jix + fy E { J (d eoarece prin ipote"'a li 1 ~i U 2 Sll1t i>UU~1_)a(ii netoria.le) ==> ~ 2 2 2 < 'S1e linin.rr1 deoarece ; (kx + ly) = h:L'1 + lt 1 = k 'i'1 (.1) + U'- UJ) . Din faptul [e, + 0 pentru i :::,7: (e; E l\) d1 r; Ell", i = 1, n, putem scrie e1 - 1 tO+ e, p~nlru i > l.'(e. <:: l" 2 ) ~l a;v-em 26~

~(e.H1 )=~(e.~:.r2 )= ... =~(e,.)=O. Prin urmare, matricea 1 0 0 0 ... 0

0
ata~aMt lui~ in baza {e 11 e2 ,
. ,

0 ... 0
1
0

e.} este, P= 0
0

0
0

0
0

-linia

,k".

0 ... 0

t coloana

,k"

1.30. 1)

f 1(x)

= (1, 1, -1), 3

f 2 (x)

= (2, 3,- 5);

-ii)'

f2l(:r)

= ( } 1 0
36

- -~-);

2) (jl

+ f2) (y) =

_!_, 12 1 13 13 (13, 14, -9) ; (fl f2)- 1

f1 1 (x) = ( _

(y) _ = ( - 43 43 '

30

86

27)

3)

Ut af2) (z)

= (29, 16, 23); (j2 aj 1) (z)=(21, 21, 25).

1.31. T1 ry = (
~

este mat.ricea operatornlui f 2 of1 1.32. 2) -1/2 -1/2 0 -1/2 -1/2 - 1 /2 0 8F(v) = Oimplica: 'V X a = adica v = ka, k E ll ~i deci Ker fW = {kafk E R} este mul~imea vectorilor coliniari cu vectorul a. Im 3F = {~( v)fv E V }={w= 3 = v X ajw .l v, w .l a}, adica este mul~imea vectorilor din V ortogonali 3 pe ct. Rezulta Ker IF n Im Ef = {0}. Pe de alta parte, orice vector nenul v E V 3 poate fi descompus unic ca suma a doi vectori, v = i\ + ii 2 , cu 1\ coliniar cu a, iar Vz ortogonal cu a, adica vl E Ker Ef ~i 1)2 E Im i'l' , de unde Va=Ker &' E9 E9 Im Ef. 3) Oonsideram baza formata din vectorii el =a, 7!2 E Im Sf, e3= e2 x a. Renumerotind, obvinem baza A = el' ."h = e3' .~ = e2' in care Sf(A) = = SF(el) = -el xa =ax = o A+ o o ~F(h) = SF(e3) = e3 ~

T21 ( 1/2 -

~ -~ -~ ~)
o,

1/2 0

~ -~ -~ ~ J
-1/2 0 -1/2 0
1/2 0

este matricea operatoruluif1 afQ;

"

~ a = (e2 X a) X a= aCa, e2)- e2 (a, a)= -(a, a) e2 = - I a il 2f3 = = 0. A+ 0. h - /la) i2 fa' deoarece e2 E Im IF implica (a, e2) = 0; f(h) = = BF(ez) = e2 X a = e3 =h. = 0. K + 1. h + 0 . j-;. Rezulta ca matri0ea lui
in raport cu baza {{,

a= o

.J; + h;

fz, h}

are forma T = (
Sf sint {0}, V3 , => Keff = {0} ~i

~
0

Ker Sf ~i I m Sr . 1.33. 2) Pentru m f= 1, f fiind un izomorfism Im f = R 3 3 Pentru m=1, Ker f={(x, x , z) E R /f(x, y, z)=(O, 0, 0)} = {(oc, oc,-<J.)/oc E R } ; o baza in Kerf este B1 = {(1, 1, - 1)} ~i deci n = dim Kerf= 1 este :defectul lui f. 0 baza in Im f este B2 = {(1, 0, 2); (0, 1, -2)} => r =dim Im f = 2 (rangul = 2). 3) f este izomorfism <=> A este inversabila <=> det A 0, m f= 1. 4) Din K .r g = L{(1, O, -1)} => g(1, O, -1) = (0, O, 0) => g(l, O, 0) = (0, 0, 1)
268

~iile invariante ale transformarii

~ ~ ) 4) Subspa-ilanz o

, matricea

a~a incit pentru V(x, y, z) E IP, avem g(x, y, z) = xg(1, O, 0) y; g(O, 1, 0) ~ :;;,g (0, 0, 1) = x (2, 1, 0) y(3, 2, 1) z(2, 1, 0) = (2x 3y 2z, x 2y z, y). Atunci Im g = {(.r, y, z) E JP f x - 2y z = 0}. Pentru m =F 1, avem

_.linia ,k".

- 13 - ,
1

12 13

-
1

+ fz)-

=(::?1, ~1, 25).

Imfnlmg=lmg. Pentru m=l, avern, Imjnlmg ={(x,y,z)E R 3 /2x- 2y- z = o, X - 2y + z = 0} = {(4tX, 3tX, 2tX) / tX E R }. 0 baza e::~te n2 = {(4, 3, 2 )} ..)) Cum Endn(lP) este izomorf cu ~1 lt~ (ll) rezulta ca dim EndR(JP) = 9. At unci Yectorii 1, .f, j2, ... , j9, in numar (le zece ::;int liniar dependcn~i, deci existi1 k 0 , k11 . . , 7.' 9 E H, a~a inc1t k 0I + kd + kd~ + ... + 7 , 9 = o, unde I - aplicatia identica iar o - aplicatia nulil. 1.31. 1 ) ~tim ca pentru o aplicatie liniara Im f = .f('') V a~a inclt aYem ~i.rul descre cator : Y 2 j(V) 2 2 jt(\i ) 2 .. . 2 .fP(Y) 2 ... , la care asociem ~ieul numeric 1lim Y ~dimf(V) ~ ~ ... F dim.fP(V) ~ ... sau n ~ n 1 ~ ?~ 2 ~ . . . ~ nv ~ ... , care el'\te un ~ir (lescrescator de numere naturale ~i. devi exista un kEN a~a inclt nt= n~-+ 1 Acea-;ta impreuna cu f'"" 1(V) .f"(V) (;;;ub,;patii wctoriale ale lui V), implic3. n :1 t p+I(V) = J"(V). 2) Fie 'ls(J) =A mairi cea a,;ociata lui f 1n baza (anonici1 a lui v. A unci cum .f2 = .f - CJ ~i mat.ricea asociati'\ are aceaRta -proprietate. Dcci A 2 =.\ - I ::;au .\ (1- A ) = (l- .\ ).\= I, ceea ce in~eamn~t cil .\ e~te inver. ab: a (c:u .\- 1 = I - A ) 03i deci f este automorfism . 3) Detenninam pc .\ =

+
+

.r

= ( .c

z t

.'!)

cu proprietatea A 2 = .\ - I. HezulUt
A =
X (

z 1-.r
3

1f .

cu .II #

o, ;:
Cl1
3 , .1'1 ),

-:/=

o,

.1' E

H.
U, !/ # 0, Z # 0. 1.35. .f2 ) = {(0, 0, 0, 0)},

- "!1

1.32. 2)

j( .ru .1'2) = 1) (.fJ .f2 ) (;x;)

Im ~:: j,)
fr

(.r.r l

'( '(~,! x~ +~)+ :~:,: x(,~/ x~ ~ ~(x,~x), x,

0 0 1 0}
1 ' 1 '

(.r1

+ !fJ' 21 zyl + (1 - .r) .T 2) + .n + .r + 2.r x J'

2 4, 2,

X,!/,

Z E

'"

Ker (f1

x,)

R')

~ R' .

= rkafk

E R} E T3}={W=

/,

0
1

- ortogonali 'nenul V E V 3 r1 coliniar t"3=Ker ~EB . e3 2 x a. e SF({;)=

0 0
+!. .
l l

1 1 1

t('ff _ C4) Uf 4.f '

I '

c_ -

=e
=

1 /~
4/3 1 1/2

2/3

1 /3)
,

- 1 /3 -1 7/4

- 2 - 1 /2 11/'

-8 /3 -2 7/2

e3)

- "a Jl 2!3 =
= 0; fi(Ja) =

e3 X

U
~i
ff - 1

matri0ea lui

-5/2 -2 -1/2 -2 25/8 5/2 5/8 5/2 1.3G. E te eYident ca -pentru k = 0, rezultii gr = CJ , care este inverRabila
' f.

1' /,

c-1

T. .c (-1~j~ -~j~ -~~~ -:~~) .

1

J-

4) Subspa:

CJ.

Pentru k =F 0, putem scrie gr = 7; [ ~ - ( 7 c

~ ) CJ],

in acest

ca~

1.33. 2) Pen-~)/rxER};

.ff este iuversabila nnmai dacrt- -.!_ este diferit de valorile proprii ale lui

~, adica
Cauta.m

- {- :p 0, CJ

=F 1

(~ este o proiectic). Echivalent

7.: =1 - 1.

e te ;defectul

Imf=2 'f=O, m =F 1.

inversa de aceea~i forma ff- 1 = 2 + m: cu mER. Din fff gr-t = 2, rezult3. + m: + k : + mk : = CJ ~i deci m + k + mk = 0 (deoarece ~ # 8). De

) = (0,

o, 1)

.a.ici gasim m = - k/(k

+ 1), incit

gr =

CJ .,. __

k+1

!.- _ ~-

1.37. 1) Deoa1ece .A(a):

2

~i B(b) nu
atunci
=

cx.a + ~h, a.,~ E n .

int coliniare cu O(o) rezult<l di JJ = {a, b} exte o baza In \~ 2 ~i At.uuci f(a) = b = 0-a + 1-b ~ i f(b) = C=

dim P 1 _J_ d im l' 2 = n. Fie p = dim l.\, p< n. Rezulta <1imU 2 = n - p. C'onsideram baza {I'll e2 , . . , e,,. ev+ t ... , e"J in C~ . n eoanee {ell .. ., e'P} c U1 l;li ul e,;tc ~ubsp:qiu it:\ariant pentru \' n:zultJ {f(el), .. . ,j(ep)}c l.Jl. AnalogT {j(e p + 1 ), . . . , f(en)} c l '2 . In c:oncluzie.

= ( ~ ; }~or A e~te matricea ata~aHil I enoomo-rfi:;;mului fin baza H. ln concluzic f e::;te o proieqie -= matricea ,\2 = A. Ootin~m ,.;i:;;temul, :x = 0, a:~ = a:, ~ = 1, :x + ~ 2 = ~ cu ,;olutia, = 0, ~ = lt c = h. 3) f cste in Yolut,ie <0o> .-F = 12 , 12 - mn,t-ricea unitate de onlinul doi. s{~ obtine ,;iRtemul o: = 1 , (1.~ = 0, ~ = 0 , o: + ~ 2 = 1 eu ;;olu\ia, rx = l ~i ~ = 0 ~i deci c = . (t. J.:Js. Se cakuleazii Ji ~i ~e tine ~eama cii R = k Se obtine = !II. Analog <lin .f2 = [] :-::e ob1ine if = }'1. 1.39. Deoareee l\ EB F 2 = V an. m
ne araLl d matricea .:Us(j)
(1.

(J.a + ~b

ad

.. . aPP

0 . .. 0
a r--t c~, -tn

0 ... 0

l
2.1. AYem P:.I().)

0 .. . 0

aa. j:- 1 a,,) .....__,_____

,.,-p

oet (\ f - iJ~,,) = det ( A-I. I,. B ) = B A- ).111 A + n - H n r\ .L B t ( A + B - t-1, 0 ) = = d~ ( =UP B A -!.I" n A - lJ - /,I,. A + n- A I" 0 r B B I ] l = n :\- n- 1.1" = d<:>t <[(.\ + ) - '""l[(.-\- ) -), n}- ( et (OD) = det [(.\.:H) - /.ln] det rc \ - ll)- t-Ill ] - 0 = PA -c aO. )PA-B('i,). ~.:.t
=

!Jr. ) .

a) Fie(;= (; : ) en clct t: # 0 .
_

.T. ,II,

z, t E n
/0 = 1 \0

a~a .

inclt

n=

C- 1..\.t

0) , B = ('0 , au acela~i 0 0 0 p olinom caracteriRtic dar nu flint a::.e!nrnea. 2.3. a) P..,(t-) = (1 - A) 3 Deoarece
xt .lfZ .T Z
J'l

(- IJ Z -'lj! )

1)) )fatriccle .\.

1)

0 0 ) (1 - A)2 -( 1 - f.) (1 - ).)2 o :;. b(x) = c.nLm.u.e (elemt'n( 0 0 (1 - 1.)2 telor lui (A - /.I)*) = 1-- 1 a~a incit polinomul minimal este, Q(t-) = (-1) 3

(A -

)J)*

P ... b( !-)
2

(t-~ = + (1'
1

i f b) Cum Pa('A)

= (1--

1-1 ) (!-- t-.) (!-- /~

rezulta ca.

B are ca 'a.Iori proprii piUratele Jni l.t(i = 1, 2, 3). Deci Pno( 1-) =llet (B 2 - ),[). c) Se folose~te t eorema lui Cayle,r-Hr.milton . Anume, daca polinomul caracteristic allui .\ c:;;te P ... p} = n 0 '}," + a 1 ;,n-t +a"' a0 -,60. atunci a0 A" +

+ ...

+ ~ A"- + ... + a

11 _

A+ a. , I
1 1

0. R.ezulta,
'

A[-(::

A"- 1 + . . . + ~::.!-)

=
1270

P(A) A = I, a-;;a

incit

=-- Pp.j.

2/t a) A= ( 1 1 ),
1 1

n=

(0 ,0

0 ), 1

b) A = iar
<

1J

este \"N'.torul propriu corespunzaJor a,em Av = "A v ~ide aici

1.)' n = ( v) 2.::l. Daca0 0 1

u

AE

ce

te

Yaloare proprie a lui A,

AI: V=

tal7ali1

\ 2 =A. ::: 0 . g = l, ul d oi. So .i ~ = (}

F

Y al"('m - p. Cua1 .

ine

n = 2.

: :::l::aza l::.~:,::"a~,,:,:"+T ~"' ::.~:: ,. (fr~ 2 .1 )

(V ) k ~ 1 , /.; E Z . Daca p(J.') ~ a 0 .r"' a 1 .rm-l am aYcm, P(A) = 111 + am~ 1 .\ +am I . Atunci, P(.\)t=a 0 (.\m 'l.') + a j.\ - 1 = a0 A m+ a 1 "\"' 1 V) --t- ... --L am - 1 (.\ 1') am(I 1') = ao(/.m ~) --!- a 1(!:n - l.1' ) + ... --L am- 1(/.V)

+ .. . +

+ .. . +

"A" v

1ratdcea .,.,"'" lui

.. ,} c U1

Anal g,

Dimcnxiu nea. t;ub,.;patiului propriu corespunz~ttor ntlorii proprii ), = 0 estf' egala cu unu, ceea ce in:;eamna ca. D nu r~te diagonalizahil (ordinul de multiplicitate al valorii proj_.)rii e:ste patru) . OpC'ratorul D 2 + D --+- I nu e~te diagonalizahil. 2.7. Fie /, c: Co ,-uJoart' proprie lui n. Dnr 1~ - i.1 = {(1 - ).)A+ (1 ..L /,)I] (A - I)- 1 . Atunt'i, dt't (B - /J) = 0 implid det [(1 - /,)A+ (1 + i. Jl]=O. Hezulta dct ( \
.
_1_

1-;- - -~- I ) = 0 sau

1 -~

<1Pt

(A - ~

--L

~ - 1

f..

I) = 0 ceea

ce

in-

-1 .1.) =
- s(i,) . 2.::!.

:-1 ..\ .C =
u
acela~i

I /, I <1 1ezulta ), - 1 Hez <0. 2.3. Cum <let TB = dct n. v HE .01~ .. ,(K), rezulta ca det (A- i.l) = =dee( .\ - /J) = det (T.\.. - "AI) ~i dr<:i poli1tomul carac:teristic al lui T_\_ eoincidP c-u polinomul caracteristic allui A. A poi, uet [(A-mi)- "Al)=dC't [.\(m+ "All ) Deci. uac~L P.... (l.) e polinomul earaderi:stic al lui A, atunci P A-" ().) = = P . . (ilh /,).Cum .V'X= !.''X, V p ~ 1 intreg: unde "A eo Yaloare proprie a lui.\, hn.' # 0 vectorullwop1iu coreHpunzator, rezulta cii polinomul car a cten-;tic al lui A'. eHtt>. P"(/,)= <let (,\"-1.'' I) D(u P . . ;-(.r)=det (AA:-xJ) af)a incit ,. ---= /. 1 2.9. 1) FiP ? E qa,b]) cp 'F 0. Pelt tru ea cp Hii fie \-ector propriu pentru f trv hn:e sa --eii'Ste o com\lanLR. /,En, af)a ineitj(cp) = J..cp. Aceasta implica g(x)= ( 'A c:;:,'(,r) Rau xcp(x) = "Acp(J.'), V.r: E [a, b], ceea ce ara,ta ca nu exixta nici o constan i:'i i, En, a~a incit .f(''?) = /,-p. In eoucluzie f nu are Yalori ~i Yectori p roprii. :?; F ie cp E l:W,l[l cp # 0, Atunci, din f( ?) = ),'?, ), En = g( x) = ( "Acp) (rr), v E ]0, 1[ .x:;/(.1) = ).cp(x) , V x E] o, l [. A<;ea::;ta este o eeuaFe diferentiaHi cu varia,bile :;epara.bilc cu solutia 7(.r)=x', .x~ E ]0, 1[. In concluzie, orice /,E n este valoare proprie, iar cp(a.) = J. ). e::;te vcctorul propriu corespu nzator. 3) Proce-

~eamni\. c~t z =

1 ' +_1_ c o yaloare proprie :pcntru .\. Cum

dinu asPmanator Jlentru cp

C?a,I>J, cp # 0, din .f(cp) = ).c;; gasim

~
a

9,t 1 dt =

D eoar ece (elemen= ( -1)3

= ).cp(.r), V x E [a, b] cu solutia rp( . t) = eJ. Deci OIiee ), En- {0} este ,---,loa.re pi'op ric, iar rp(x) = exf). este vectorul propriu corespunzator; 4) Se ob~i r' : orice A. < 0 e valoare proprie ~i rp(;c) = er;. e Yectorul propriu. 2.10. 1 ) Ima ::.i..ne~t lui J este subspa~iul tridimensional generat ue baza {l, cosx, sinx} . 2) CondJ~ ~a gp) =
~ ~

rezulta cit
(B 2 - AI).

o,

Vx

[0, 2rc], Lmplica

~
0

f(t) dt

O,

~
0

j(t) cost dt=O

~i ~ j(t) sil.1 t di= O.

0

!aract eris. a 0 A "+

.Acestea sint de fapt conditiile care fixeaza pe Kerf. Se observa ca. dim I:::er f-= oo, deoarece multimea independcnta {cosk.l', sinkx, k = 2, 3, ... } este inelm;a in .Ker f. 3) Relatia f ( cp) = "Arp, <p # O, este echivalenti:L cu "Arp(r) = \ c;; ~t) dt)+
0
I

~:1) ]=
=(0
,0 1

0)

os t

tit) sin x -

~
0

cp(t) sin

ldt) coR x,
27:

V.r

[0, 2it].

Integrind in

2:

ambii membri de la 0 la 2it, rezulta /, ~ ?(x) Jx = 2it

21t

~
0

?( t ) dt

~i

astfel, dad.

,,

cp( :r) Llx ;fO, atumi /,=2it. Orice Yector nenul din Ker f eR tc un vector prolwiu

= 211.1' .f~"+J) (cr ) 2n(:!} l) (-11 ~ 1) /',(.r) . 2.1:1. 1 ) Cum A(a ), B(b) sin t fixe ~i necolinia1e en 0(0 ), mnltiuwit T = {17. Fl e~<te o ba~;a in Y~. Atu nei c = .ra yb, y, E H ~i cun .f(n) = O 7 _L 1b, f(b) = c = .rfi ?tb ~ 0 => matricc-a ata~ati1 lui f in baza T, rste> ~U r(J) = ( Eeua{ia camel .II terif'tica (F te det (:\h(f) - i.l 2 ) -= 0 :-au 1.~ -_;f), - .r = 0. Fi e D(d) puuet ul fix al lui f adieil J(d) = d = l d, c-cPa ce imeamni1 d1. A. = 1, este o valoare pi'Oplie pentru j. ..:\tunci din eeuara t.'Ht<lCterisiid rezulta .1' -f- !f = 1, iar vectorul p10p1iu cor~~pm1zittor t'f-k ";; = ,Ja li. Cum vectmul director al dreptei _4 n tste l ' = (, - ri, ]rzu}t;"t c;l <lreapta ('(' trcce prin 0 ~i prin plmctul fix, adic;t cr-1 care are p c (} cn Yt>C1Pr (lirect0r intersecteazlt peA B daca ~i numai da6t .r # - 1 .:i .11 t= - ~, deh locul geometric al lui (J estt drepta AB din eare ~C'l'f"l.trrn pmw1nl Cii.. 0 = - li _l 27i) sau 0 0( -J, 2) . 2) ln, G sea fl" . t . ,1 . , 1 . 1 ~ 1 . , trumt a , Ht m <'ll'ectm tnCulC '::'.~t,:, O.)!mt>m a= - - a+-- b. a::;a mmt 0::, 3 3 1 - 7J. ~i <led mail :cea. asoeiat a lui -ff e!'tc J\h(Y) = :iT(Ii) = il(h) = g = : 7l
11

j~"+~, (.l') 2 .r(n 1 ) p,n+Jl (.c) j<"' (:r) ~i de ci (.r 2 - 1) P :,(J') =

alluijin raport cu Yaloarea prop1ie zew. Fie i. = 2r.. Reznlta cp E Im f'!i dcci cp(a:)=a+ b co~ .c+c ::;in J' . Helatiaj( cp) =' 2-::-y implicit a # 0, b = c = 0. Deci cp(:r) = 1 eRte Yec loru l proptiu core~punriitor Yaloar i prop1i i /, = 2;:. 2.11. Yalorilc prop1ii sint - 12, - 2~, . . . , - 11 ~ . . . . Ace;.;tora le coreRpumlrespectiY vectmii proprii j(J') = Cn sin nx cu en # 0 . 2.12. Se porne~te de la rela1.ia. evidenta (.1' 2 - 1) j;,(cl) = 2rLr j,( J:), uncl e j,,(.r) = (.1 2 - 1 )n '!i Re derinar-<1 d e n + 1 ori in amhi i nwmhri utilizind formula Leibniz. Hezulti:'t (.:v 2 - 1)

+ n (n + 1 ) j~;'' (.r)

.r,

J')

,")

+ -3

1 '3 ) J) ' . . 1e a l e l UJ. j . i"t . iii "" ;-;mt ' l . 'l e V(cto. treeltt'1e 1111<HJan (ate de dueetit 1 /3 , . , rilor proprii corespunzalori la ,-alol'i prop1 ii dH incte. Pentru j gasim /.. 1 = 1 ~i A. 2 = - x (in ipoteza x !I = 1) ~i Y<'l'1 orii proprii corespu11ziHori : J = a a+ 2 ,-b.~ ~ -b p . cr-.. 0. ''"'" . 1 . enll'Tt c:J gastm /, = , ~~ /.. = . a~a mCJt i5J are o smt;'l e = <
= ( ] 'i3 1/3

guri:i. tiirecti" i11varianti:i. f)i anume di.rectia vectorului propriu respunde la Yalonrea ,, =

., 3

-~ . Cum r 3

V = a+ b ce co-

3g, rezulta ca clirectia invarianta a lui gr ,

este uirectia lui g. 3) In aces1 caz II. = i, b = ]~ =xi +yJ Pentru caj sa aibi1. doua directii invariante e necef;ar ca. f Ba admita doua valori proprii reale, distincte .,i acnul(', adic;~, cum ecuatia caracteristici:i. ;est e t..z- yA. - x = 0,. . y 2 + tx > 0, avem { , ceea ce mseamna c~t mu 1t1mea punctelor G( x, y) se afl:l. X# 0

in extcriorul -parabolei JJ 2 4x=0 <lin care scoatem pu11ctele axei Oy: x=O. 4) Fie )) = {(.r, Jl) E ]\2 I y 2 4x > o, X =F 0} ~i fie c En . Valorile proprii }..1 .) / , 2 ale lni f f:int reale, di tincte ~i nenule. Vectorii proprii corespunzatori sint

el = r + ~ 1 - I ~i. e2 = r - "h]. Din conclitia de ortogonalit::tte a

X X

acestor Yectori
-

"-1 ), 2 O . Cum /,1 /\ 2 = - x = 1 x2 lo<:ul g-eometri<: cauiat e::;te d1eapta (D): x = 1, paraleH1 1-/, 2

anm (eu e?) = 0 = 1 - ---- =

1 = 0=x = 1 m la axa. Oy. 1

- 1
2 - J..

2.1~. l) F.cmt ~ia cn~ct~ri~tica, clet (.\- IJ)

= 1o

- 1 - /\

=0

Fau: (1 - i,) ( - 1 - /,) (2 - /,) = 0. Radii-einile /,1 = 1, /,2 = - 1, 1.. 3 = Z sint Yalorile proprii ale lui f. Vectorii proprii f;]nt :;olutiile ecua.t-iei matriceale
(A

Io

~ H) X ~ o( nnUo X ~ ( ;: } 0 ~ ( ~ ) )

c~

rae-

punc-

.- v ceto-

'-1= 1
= fra

+
8J

~i

: l(r 3~t)~ ln ~,),.~~ Ui:g ;~~lri:~:. ~:~,;: b :,: ,:m:~~ di::::

0

' :: ) ( :: ) = ,ietemnl O= "'bi LraJ a:a ( .r3 ' ' 0 ; = 0 b u ), = J, ;-~ Hm Yt' < toru l propriu l'1 = a(1, o, 0) . Daca luam a = 1, obtinem vectorul J'l'Opl'il1 I\ -=( t , 0, 0) ~i oriee Yector r'1 e coliniar CU e1 (evidt>nt pentru a ,PO). Pentr 1 /. - - 1. ~e o],tine Yectorul propriu 1'2 = b(1, - 1, 0) c:u b E H"'JO}, iar pen tnt /. - :.? \'C('tOl nl p10priu corct'punz~ttor cste T' 3 =c(1, - 1, 3) cu c E R ""'{O}. 2) ProrrditHl a~et ttil.ni't.tor, !"e obtin /.1 = 0, /. 2 = - 1, /,3 = 2, valorile proprii, ia.r l'1 = a(1, o, 1 '. F 2 = b(1, - 1, 1), 1' 3 = c (1, 2, 1) cu a, b, c E H""'{O} sint vectorii proprii ('On::-;punzatori. 3) Valorile pro}.rii: i, 1 = 4, /,2 = /\ 3 = 1 , 'ectorii proprii: 1' 1 =a (1, o, 0), Y 2 = b(O, 1, 1), a, bE R ""{O}. 4) Yalorile proprii /,1 = /, 2 = :3, 1. 3 = 12 ~i n~ ctorii proprii X = a(:J, -4-, 4) b( -4 , 5, 4) pentru /, 1 = /. 2 = 3, et:>~:>a ce inseamni1 c:a p entru a,ceasta Yaloare c:orespuncl vectorii proprii l- 1 -= a (.'l. -.J., 1) ~i 1" 2 = b( --!, ?J, 4), ia.r pentru 'A= 12 Yectorul propliu 1' 3 =e( -1, -1, 1 ) cu a, b-, c, E U""' {O}. 5) Valorile proprii: 'A1 =/. 2 = 1.. 3 = 1 !?i Yl'tlOl'ltl prOpliU 1- = a(-~, 1, 1), a E ll""' {0} . 2.J:J. 1) /.1 = 1, ), 2 = - 1 7 /, 3 = .'3 , 1. 4 = - :3 <are sint valorile proprii ale lui f. Yectorii p10prii corespunzatori 'iint : 7\ - an, 1, - ] ' - 1), 'l.lz = b (1, -1, -1, 1), v3 = '(1, 3, 3, 1), v4 = = d(1, - 3, 3,]) (:ll rt, b, c, dEn "" {01. Baza cantata este baza. formata din vectorii prop1ii: B = Je 1 = (1, 1. -1, -1), e2 =( 1, -1, -1, 1 ), ea= (1, 3, 3, 1\

e:'\' ~ ~

eau pentru h

~ J { ~ ~: ~~)

t: ~~ 1J'3

in:it p:n-

o sin-lice co-

,0

-:3

. a lui

r aibi'1 "i rea.le,

- .x;

-a

=Or

e aflii.

dia.gonalil. e~t e unicii ab::,;traq ie fac1nd de pozitia wctorilor in baza. B. 2) Baza B = {e 1 = (8, -1 ), e2 = (0, 1)}; forma diagonala 0 = dia.g ( -4, 4);. 3) B = {e1 = (0. 1 ), 1' 2 = (1. 1)}; Jl = diag (0, 1); 4) B = {e1 = (2, -1), e2 = (J, -l)f ; D = diag (- 1, - 2); 5) B = {e1 = (2, 1), e2 = ( -1, 2)}; D = diag (4, 9). 6) B = {e1 = (3, 4), e2 = (4, -3)} ; D = diag (0,25/12); 7) /, = 1 valoare proprie dublr1 ('U ~-Pc:torul propriu v = a (1, 0), a E ll''-'- (0}; llU :>.e poate di agona]iza; 8) fl = { e1 = (1, 1), e2 = (1, -1)}; D = diag (2, 0); 9) -A = o, v = a (1, 1), a E u""' {0} . Nu se poate diagona.liza.; 10) D = {e 1 = (5, 12), e2 = ( -12, 5)}; J) = diag (169, 0); 11) 'A = - 2, -v =a (1, 2). Nu se poate dia.gona.liza; 12) B = {e1 = (1, O, -1}, e2 = (0, 1, O)r
c. 446

273

(' 3

= (3, 4, 3)}; D = diag ( -2, 1, 4); 13) D = {e1 = (1, O, 0), e2 = (0, 1, 1) , e3 = (0, -1, 1 )}; D = diag (1, 1, - 1); 1-1) D = {e1 = (2, 1, 1), e2 = (1, O, 1 ), .e 3 = (1, - 1, 1)}; n = diag (1, - 1, - 2), 15 ) B = {e1 = (0, 1, . 1 ), e2 = = =
(1, 1, 1), fa= (1, o, 1)} ; n = diag (1, 2, 3); 16) ll = {el = (1, o, 1), e2 = (0, 1, -2), e3 = (3 , --2, 1 )}; D = diag (0, -1, 2); 17) n = {Pl = (2, 1 , -3) ,

e2 = (-1, 2, 0) , e3 = (6, 3, 5)}; n = diag (14 , O, 0); 18) B = [e 1 = (1, 1, 1), e2 = (1, O, -3), e3 = (0, 1, 3)]; n = ctiag (1, 2, 2); 19) 1, = - 3 cu vectorul _propriu 'C = a (2, 0, 1) ~i ;, = 2 cu Yecto ml 1nopriu t = b (0, -1, 1 ), a, h E R ""{O} . ~T u ;,e poate diagonaliza; 20) 1 , = - 1 cu Yectorul propriu v = =a ( -2, 1, 1), a E H""{O }. ~u ~e poate diagonaliza; 21) n = {el = (1, o, o, 1 ), Cz = (0, 1, 1, 0), e3 = (0, - 1, 1, 0 ), e4 = ( - 1, 0, 0, 1 )} I) = diag (1, 1, --1, -1) j 22) B = [et = (1, 1, O, 0, ), e2 = (0, 1, 1, 0 ), e3 = (0, 0 , 1, 1 ), e4 = (1, -1, l, -1)} 1J = diag (0, O, 0, J); 23) B = {ct = (1, 0, -1, 1), e2 = (1, 1, 0, -1), e3 = = (1 , 1, -1, 0) P1 = (0, 1 , 1, -1)} n = diag (1, 3, 5,- 4); 2~) ll = {e1 =
(1 , 1, 1, - 1) , ('2 = (1, 1, -1, 1), ('3 = (1, -1, 1, 1,), ('t = ( -1, 1, 1, 1)} n = (2, 3, 2,-2); 2:1) 1. = 0, t' =a (1, 1, 1, 1), ct E R"'(O}. ~Tn :-;e poate diagonaliza; 2fi) I. = 1 cu Yector ii proprii : et = (1, 0, 1, 0), e2 = (1, -3, 0, 0) ,
=
e3 -

d- r

(1 , -o " , 0 , 0 ).

9 - 16 .

1) d,t ( .\ ~

, I) ;,

= O, J.L~

])eci

-=

i,

i~n

are matriCC'a diagonala

nctorii proprii ;.;int e1 = (1. -i) ~i rc;.;pedi\T e2 = ( -i, 1) . j) = diag (i, -i) :;;i baza n c= {<'u e2} : 2) D =

I 1-

'A

-l

-t-.

I-I

0 => I. 2 _L , 1 -

lorile proprii sini., : /,1 = c: = e ~i i. 2 = s\ b) 1l = diag ( e:, e: 2) in haza B = = {e1 = (1, 1 -- e:), e2 = (1, 1 - e:~)}; 2) a) Valorile propxii i, 1 = eix, /.. 2 =e-i" ; pentru r.x = nn =>A = ( -1) 11 12 in orice bazu; 1)entru r:t. #- nn endomorfismul e nediagonalizabil; b) n = diag (ei", e-i:x) in baza n = {el = (1, - i), e2 = = ( -i, 1)}; ~1) /..1.2 = 3 a), b) Nu f'ste J.iagonalizabil; 4) A1 2 = 1 a), b) Nu t-ste diagonalizabil; 5) a) Nu c diagomvlizabil, b) D = diag (1, e: 2 , e:) in baza B =

diag ( e:, e: 2 ), e: = e"; i in baza D = e1 = (1, - e:), e2 = (- e:, 1)}; 3) D = uiag (0, 2i) in baza B = {e 1 = (1, -i), e2 = ( -i, 1)}; J) U = dia.g ( -1, 1) in baza n -- (e1 = (c:, -lJ, e2 = (c:, 1 )}; aJ n = a1ag (2 v:-:f, 2 - V3l in baza E = {el = (v:~ - 1, 1 - i), e2 = (1 _L i, 1 - V3H; 6) ]) = rliag (0, 3i, -3i) in baza n = {e1 = (2, 2, -1), e2 (5, 3i- J, 2 + 6i), e3 = (.1. -4-::E, 2-6i)}; 7) iJ = diag (2, 3 i, 3-i) in ha:r.a B = {~'t = (2, 1, 1), e2 (-, 3, 2-i), e3 = = (4, 3, 2 i)}; 8) H = uiag i V3) in baza H = kt = (1 t--V3, 1, 1), e2 = (1-V3-, 1, 1) , e3 = (o, 1, -1)}; 9) n = Lliag (1 --:- i, 1 -- i, 2 i) in baza B = {e1 = (1, O, 0), e 2 = (0, 2, 1), e3 = (1 i, 1. 1)}; 10) D = uiag (4, 1, 0) in haza B = {e 1 = (1 i, ~i, 1), e2 = (1, 0, i-1), e3 = (1 i, - 1, 1J}; 11) D = = diag (i, -i, i, -i) in baza n = {el = (i, 1, o, 0), (:'2 = (1, i, o, 0), e3 = = (0, O, i, 1), P4 = (0, 0, 1, i)}; 12) U = diag (2, -J, -1 i, -1 - i) in baza H = {1'1 = (1, 1, 1 , 1), e2 = (1, -1, 1, -1), P 3 = (1, i, -1, -i), e4 = = (1, -i, -1, i)}; 13) J) = diag (1 i, - 1 i, 1 i, -1 i) in baza D = {e 1 = (1, 1, 0, O, ), e2 = (1, -1, O, 0), e3 = (0, O, 1, 1), e4 = (0, O, 1, -1)}; 14) ]) = ll.iltg (2, 2, -2, 2i) in baza ]J = {P l = (2, 1, 0, 1), e2 = (1, 0, 1, 0) , e3 = ( -1, 1, 1, 1), e4 = (0, - 1 , O, 1)}. 2.17. 1) a) Nn exi st~, deoarece va-

(V3, -V3,

- ........ k= haza

+ +

i;

6) a) Nu e diagonalizabil, b) D = diag (0, i V3, - i v:3j in baza B = {el = (l , 1, -:), e2 = =(1-i V3-, 1 i 2) , e3 = (1 i VB~ 1 - i 2)}; 7) a), b) Nu e diagonalizabil; 8) a) Nu este diagonalizalJH, b) D = diag (i, i, -i, -i) in baza B = = {e1 = (i, 0, 0, 1), e2 = (0, i, 1, 0 ), e~ = ( -i, 0, 0, 1), c4 = (0, - i, 1, 0)}; '9) a) Nu este diagonalizabil, b) D = diag (1 i, 1 i, 1 - i, 1 - i), B aceea~i baza cain punctul8 ; 10) a), b) N u este uiagonalizabil; 11) Fie B = {e1 , . , e..}
;

= {e1 (1, 1, 1),

e2 = (1,

e:, e: 2 ), e3 = (1, e: 2 , e:)} unde c: = e=:i

""' 1

+ V3-,

V3,

274

bar.a canon ica a lui

dia~onale
1 '' ;

nn, n~ =

[(n

+ 1) /2], 1' =

[ ;

J in cazul n = 2k, elementele

+ i,)" =
0 cu m = t
V1

in P n("A) sint numai - 'f. a.,a incit, (1 -:W" {1

] ]

( aiC' i [

= [ -~

J) .

=(1, O, ... , O, 1) =e1 +e,

Pentru/,= 1 Yectorii proprii corespunzatori sint,

~z . (~, ~': :' ~' ~). e.2 ~ e:-~

Vm =em+
Pll-m ' l

de<."i v,. = e~. + P,. _ 1.. 1 k = 1, 2, ... , 111. Pentru ), = - ~ Yec:torii proprii Rint ~ 'W h = r,, - e " _ ' ~u h = 1, 2, ... , r (eYi(lent m+r = n). In conclur.ie f este di10 @ ... 0 ' 0 ... 0 1 ...0 0 ...0
m

0 1

ag-oualizabil en,

n=

0 ...1 ~ ~ ' m 0 0 0 .0 .0 .0

0 ...0

. .
0 0
-1 0

0 ... 0/
- . : ...

\
in haza 4. 1, 0) in ~ 11) D = . 0 . e3 = - 1 - i) in -i), e4 = in baza 0. 1, - 1)};
1.

~:
r

= dia~ (lm-q, unue 1m e rnatricea unitate de ordinul m, iar Ir eRte matricea unitate d e ordinul r .
r

not.

o,

1, 0) ,

arece va-

in haza Fonnata de nctorii proprii V1r ~i wh ; 12) Procedind analog se obtine D = = diag (3lm, -I,.) in aceea~i baza ca ~i in problema 11. 13) D = diag (2n - 1,. - 1, - 1, ... , - 1) in baza fonnata din Yectorii: e1 + em e1 -eli: 7c = 2, 3, ... , tl. H) D = diag (.r (n - 1)y, . r - y, x - y, ... , x - y) in baza fornutta dt> Hctorii din problema 13 ; 15) D = diag {21m, - 2Im) pentru n = 2m; ll = diag(2Im- u 1, - 2(711 _ 1 ) p<>ntru n =2m - 1 in baza formatav din vectorii : 1',. = ek 2e,. - ~. . 11 7c = 1, ... , m ~i respectiv din vectorii v,. = Ph - 2 P n -~- u h = 1, 2, ... , r; l6) JJ = diag(ii,., - iim) pentru n = 2m; D = diag (ilm _1 , 1, - ilm_ 1 ) pentru n = 2m+1 in baza formata din vectorii ek + ien-Hu k = ~i respectiv vectorii: ek- ie,._k+11 7c = i;f; 17) D = diag n 11 1 ) ' ? b .1' . . vk = ~ ~ e (.1:- l)p eP, k = 1 , n- 1 , (1 , e:, :::~, ... , ~:: Ill aza f onnata uln vee t oru:

+ ...

T:m

p~ l

". ).z =e-ia ; m rfismul e

- i ).

~:

= e ~ i

18)
II

!)
1

= diag (2i coR

-pk

;-; , ... , 2i cos 7t_~ n -f-- 1 n + J

in baza formata.

b)...._ u ('Ste

e2 =

aza

n=

sin . -'-'- -em 7c = 1, n. 2.18. Pie All Az, Aa En valorile prop~ I n +1 prii corespunzatoare vectorilor proprii v1 , v2 f:)i v3 Atunci ::wem (A - "A11} 1'1 = O, ( A - ),21) '1' 2 = O, (A "A 3 1) v3 = 0. Obtinem sistemele
1 ~ A1

din v k = ~ i"

+ ,r + u =
A1
1

0
j

1 I { 1

- i, 1, 0)}; i , B aceea~i = {e11 , e.,.}

+z+l =
1

.1/ -

0 ' '1 = 0
V

1 - ), 2 - u = 0 1-v = O; { 1 - ( l - 11 2 ~ = 0
1..1
-

.1) = 0 1 1 - (y- 113) = 0

"3 -

1 -z= O
;

sau,
X

+1l = !J + v = z + t ( =
Z

1);

= y

= t

~i

deei

u +t /,1 = 3,

{v =

{z:c = 1y = 2 Rezulta
~-

11 2 = /,3 = 0.

2.19.

l!'ie.

2?5

1~ezulti1 ecua,tia uiferential~ tlp( x ) =

U 2n[XJ "'-{O} un vector propriu.

Atunci (3) A E R
2
(nx

a~a

incit j(p) = Ap.

1 i. ;.. i. X' - -- a+ -2 = (.r 1) "-a- i (.r - 1) :- a- 2(Ycctorul propriu). Cum [. X+ 1 p(x) E H 2 ,[X] ~i a E H "-.. Z rezulta /. = - 2a (valoarea 11roprie). 2.20. Yalorile proprii sint /, = 0 ~i A = 1. Vectorii proprii corespunzatori .~ }nt: 1'1 = (0, 1, 0 ,), '1: 2 = (0, O, 1) ~i v 3 = (a, b, c). 2.21. 1 ) F ie )ln(f) = (au) .

(JJ~

1)"

p( .1)

x2

+ a) + J..
-

d x , de unde p(x)

11

.Atunci conform cu ddinitia matricci l<"ie

,

a~ociate

aYem,

j (P1)

= I; au
~ 1

II

P;

(a)

1\[ 8 . (cf) =

(bii). Aiunci CJ{(eh 0)}

= t" b;iei. 0)
i= l 1(0)=0

(1J)

Asintl in Yedere
(a) (

<definitia lui (f aH'lll, CJ{(e 1, 0 )}

=

f(P i) , j(O))

= (.f(e 1), 0 ) =

,1:
1

"

aii e; , 0

" a, (e ,, 0) 1; 1
i= 1

(c) Din (b) ~i (c), tinincl cout ~ide unicitatea matricei asociate in

raport cu o baza, rczull~L bii = aii i, j = 1, n ~i deci )Jno (cfl = :Ua(f). 2 ) D eca rece /, = 'l. + i ~ e \ alo:lre proprie pentru cf ~ (3) (11, t) E cy, (11, r ) of (0, 0) a~a Jll('it, cf (11, v) = (a. + i~) (11, 1), aclicit (j('l.t), j(v)) = {cx11- ~7:, ~1t+ cx.T ), j(1l)= = cx.tt - ~1, J(t ) = ~tt + a.v, ceea ce arata ca acoperirea liniara L( r1.1, 1"}) e 1nvarianta prin .f; dadi 'l.t ~i '1.' t;int liniar clependenti avem dim L( {u, v}) = 1 iar da6~ u~i v sint liniar independenti dimensiunea este 2. 3) Daca ), E n~~ = O -~ ide la suhpunctul 2 anm: f(tt) = IXU, f(v) = ext' care arat5. cit n 0 (Rau v ) 'vectorul propriu eorespuuzator pentru .f. :2.22. 1) Din f2 = 1t Y) - gJ ~ f2(u) = l'J(H) 1 =ttY)( H) ~ 11 -=-=.:: u- 1t = 0. (a) Analog: f2(j(1t )) = 'l.t~(f(tt)) - f(u) = n(Y) of) {u) - j (11), iar f2(j{1t)) = f(j2(u)) (conform cu !lefinitia compnnerii), a~a incit, {) =f(O) ~l- f(j2(tt )) = u (Yi of) (u) -f(u) ~J( u ) = 11 (-~ o f) (u ) (b) Din (a) ~i (a) (hi (!>1 {b) ~ 0 = j2( u) = f(j( u)) = f( u ( Y) of) (1t) = (Yi of) (u) f( n) = [(-fJ o f) (u) ] 2 'l.i. 4Jum 'l.t#O aceasta egalitate implica (-r; o f) (u) = 0 ~i atunC'irlin (b) ~.f(11) = 0. ::\-Iai de parte din f2 o f = f f2 ~ U-( 'I] j) = f( tt) ' r, = 0 ~ 'f) f = 0. Cum .f( 'l.l ) = = 0 ~rang f < n. :Fie x E V un alt vector pentru care j( x) = 0. Din ;j2 = UY) - ' ~ JZ(x) = 1lr;(.r) - x . Dar j2(x) = f(j( x)) = f( O) = 0 ~ i cleci
0 0 0

.x = u r;(x) ceea ce arata ca x se scrie ca o combinatie liniariL <le ~;, intrucit 71(x) En, ~i cleci rang f = n - 1. 1\Iai ueparte cum (j + 'l.t'IJ) o ( -f + 1tY)) = (' ) = (- f UY)) + ur, ) = - F + f(n) 'f) - 11{-fj f)+ 11('1J(1t)) 7J = UIJ - =

-.--0

-.,-1)

,___,_....,
0

--,I

-( f

ce arata dl. aplicat.ia liniara f + 11'1J este inversabila ~ i rang(f + '1.1-r; ) = n, - f + UYJ. 2) Vectorul 'l.t E V e uu vector proprin allui f ~i deci .a.l luicf, corespunzator valorii proprii A = 0, !ntrueit am vazut ca j(n) = 0 ~i deci ~i Cf(u) = 0. Fie y # 0 un Yeclor propriu allui f in raport cu o valoare propril:' A O, aflica f(y) = "J..y. Din r; o f= 0 ~ (IJ of) (y) = A-IJ (y) ~ 0 = = A'IJ (Y) ~ Y)(y) = 0. In plus, avem succesiv
~eea

+ UY)) - 1 =

j2(y) {
~1. 2 =

= .f(j(y))
('I

= f(A!/)

Aj(y)

), 2y

j2(y)

U7J(Y) -

y = - y, aa incit ~ ), 2 y = - y ~ ).. 2 = - 1.

~i valorile proprii A1. 2 =

i e C cee a ce inseamna ca far e numai valoarea proprie /, = 0, iar cj are i. 1n plus, deoarece exista o baza in cv fata de care

.276

matt"icea ataf}ata lui cf e te reala (deoarece coincicle cu matricea ata .. aU1lui f) (n. zi problema 2.22), rezulta ca ecuatia caracteristicrL a lui cf are coeficienti 1eali ~ i de aceea fiecare <lintre radacinile i ~i -i trebuie sa fie multipla de ordinnl m. Cum ~i /, = 0 e radacinrt rezulta n = 2m + 1. 3) Fie V 1 un patiu Yectorial real unidimensional; fie e E V1""' {0} '!i w : \ -1 -+ ll o forma liniara pe vl cu (J) (e) = 1 (numitii- forma <luala a:-;ociata) f}i e: v -+ y aplicatia 2 nulrt. Cum (ew) (l.:e) - k e = ke w(e) ._____ - ke = 0, (\i )t' =. ke E \ '17 7~ E R = 8 =
1

(a)

e(J) - g~, adieU. tripletul (0, e, w) are proprielatile (*) pe V 1 . Fie n = ' = 2m + 1 f!i de:o;compunem V" = Y 2111 EB \'1 . Cum clim V 2111 = 2m- para, rezulta ci-1, f?xi:-:trt totueauna 0 1-\tructura complexii [fJ : y2 111 -+ v2 111l deci cu proprie=

yedere

tatea, gp = - 2.

-~tund,

Yerific1nd uirect, :'\e COD:>tata

Caf=(~

:} 1t =

(~)

-'1 = (0, w ) salisfac conditiile (*) . ObserMtie. Tripletul (.f, u, '/) cu proprietatile

de .m ai ::;us se nume~te ;;;tructura cocomplexa pe \'. 2.23 :i\{etoda corecta care rezoha prohlema privind tipul celulelor Jor<lan, dupa ;;;tahilirea numarului lor, c on~ta in determinarea inliceltti de nilpotcn~rt p elltru fit'care re:-:trictie g; : u" -+ ui., a endomorfismului Y;. = f - ''i 2 b ui., . Anume anm: a) p A( f...) = = !let (,\ - /J) = (1,~- 1 ) 2 Uezulta /,1 = 1 ~i t- 2 = - 1 Yalori proprii duble (n1 = 2, n 2 = 2) ale luif. Cum dim t;;., = n-rang (.f-t...1, 2) = n-rang (A-1)=

.._,....__....,
g,

= 4 - 3 = 1. :;;i dim U/ '

"'-e. .

n -rang (.f- /,2 2) = n-rang (.\ + I )= J-3=1, .____,_._..,

rezulU c5. la fiecare valoare proprie coresp~nde cite un Yector propriu ceea ce in. eamnii d1 fiecareia !i Ya corespunde o celula J or<lan . .A:cel'\tea, pot fi de tipul 2 X 2 amiu<lou~L sau una 3 x 3 ~i alta 1 x 1. Vom calcula pentru aceasta indicele de nilpotenta al reRtrictiei f - /,1 2 = g1 la U 1' Deci trebuie calculat, 1 2 U'- = = Ker (.f ~"' _ Ke~__({- 2b ) = Ker gf. Cum gf are matricea,
in (a) ~i
~= f(1~) = 0.

-l,'t

f (u)] 2

'li

ll~ = ( .\ -

1) =

-~

-~

-~ , <lin Bi X = 0 =X-dublu nedeterminat

urn f(tt)= = 0. Din deci

o'Ur,- r~ =

-f +'ttY;)= (*)

u intnwit

t c~ Jf( 'lt) = 0

lui

+ 'lt1)) =
f

n! ~i deet

i"r, (y)

cu o valoare =0=

0 1 -2 1 .;i <le<:i Ker gi = L {(1 11 1' 2 )} unde v1 = (3, ~, 1, 0), v 2 = ( -2, -1, 0, 1). Pentru a calcula rf'::;tlictia lui g1 la Ker g~ = U 1,= 1 calculam j(v1 ) ~i j(v 2 ) care se Yor ex:rnima numai fnnctie de v 1 ~i v2 intrucit U 1,= 1 =Ker gf este invariant prin f. Anume, j(Vl) = (4, 3, 2, 1) = et.~l 1 + ~V 2 , f(v 2) = ( -3, -2, -1, 0) = y vl + i3Vz ~ : { oc = 2, y = - 1 a d'wa, ~ {f(v 1 ) = 2v1 + v 2 care ara t~ ~ b aza R ez ult a < L ca. 111 ~ = 1, a = 0 f(v2) = - v1 .B = {:~: 11 V 2} a lui U 1,=1 = Ker g~ matricea reRtrict.iei f : U)=1 -+ U1,= 1 este 2 1 Mu,(J;) = ( - ) ~i deci matricea restrictiei g1 = .f lui.,- f... 12 in baza Bl 1 0 1 1 0 0 este, Mu,(gl) = MB,(.f)- I = ( - ) Cum M1,(g1) = ( ) = ca indicele 1 -1 0 0 de nilpoten~a allui g1 este p = 2 ceea ce inseamna ca lui :t...1 = 1 ii corespunde o celula Jordan de ordinul2 x 2. Pentru a gasi baza Jordan pentru restrictia lui f la U" =l = Ker gi folosim ~irul, UA, =I = Ker g1 c Ker gi = u ).,=l. Alegem .r E Ker gi"'Ker g1 in raport cu baza B1 a~a incit L {x} E9 Ker g1 = Ker gi.

=-1.

= 0, iar cj are fata de care

Fie x = (1, 0). Atunci e1 = g1 (x) = M8 ,(g1 ) lJaza Jordan este

(~) = (~ =~){~) =

G}

Atunci

Bt

= {e1 , e2} unde e2 = x. !n adevar cum g1 (e1 ) =

o, g1 (e~)=
277

T
i ar matricea Jordan,

~ (i
(

3 2 1 0

-1

1
-1 1

-~

3) .

T' A T

~~

1 1

0 0
-1

0 0

j}

0 b s e r v at i e. in cazul matricelor la eare nu avem dubii cu privire la tipul celulelor Jordan sau cind sint de ordine mici Pe poate proceda ~i astfel : ~tim ca numarul celulelor Jordan este ega,! cu numarul maxim de vectori p roprii 1iniar independeuti ai lui f. ~t iind ca la fiecare vector p ropriu corespunde o singura celuH1 Jord an vom ~erie forma <:.anonica (Jordan) pe care o presupunem . .A.poi trecem la determinarea v ectorilor bazei Jordan (In care veetorii care nu sint proprii se numc::;c Ye(' tori prineipali) . Determinarea vectorilor principali conduce la rezolvarca eeua\iilor (1e forma : f(v) = /, n + u unde u este un vector determinat ::mterior . ..:::.2.1..., .f,.T elll l'A.(t-) -= (A - 1 )4 = /,1 = A2 = A3 = /.4 = 1 u valoare multipla ~i deci n 1 = 4. Cum uin l l), = n -rang ( j - A~) = 4 rung (A - I ) = 4 -- 2 = 2 ~ numarul de celule Jordan corespunzatoare lni "'J. = 1 este 2. "Mai dep~ute &vcn1~ g = f- A (9) , (celulele Jordan pot fi uc tipul
278

1 san 2

x
2

2 san 3

3).

U)= 1 =Ker

0 0 0) 0 0 0 Dar (A - 1) = \ a~a inclt (f- 2) 2 = 0 = g2 = 0 ~i deci 0 0 0 0 0 0 0 0 UA = l = Ker g c ' Ker g 2 = Ker g 3 = Ker g4 = H 4 = u), ~ l. Aceasta lli>;Pamna ca restric~ia .f1 coincide cu .f, g1 = g 0 ;;;i indicele de nilpotenta JJ este 2 < n 1 = -1. Cum mP =dim Ker gP, :')i mP-l =dim Ker g1' - 1 = m 2 =dim Ker 2 g = 4 ~i m 1 =dim K er g = dim U 1, ~ 1 = 2 = kp = mP- m P -l = 4 - 2 = ~ care ne d(t numaml celulelor de ordinul 2 x 2. in concluzie forma eanonica Jordan estc

,o 0

(f- A1 ~)"'

= Ker (f- ~) 4 = Ker g4

0) und e J (Jl 0 J
2

1 -

_ft.,
\, 0

1)' . J - (Al 1)
s1
' /,1

2 -

/,1

Pentru a determina baza Jordan conxideram ~irul , U;.= 1 = Ker g c 4 Ker g2 =U = lJ" =1 'Fie .T E Ker g2 a~a incit x ~ Ker g. Folosinu nctorii coloana alegern.,

x =

'1) ~i calcuHl,m . {~
0
E

g(x) =

( -:-~J
2' \ -17

Cum dim ICer g 2 = 4 alegem y

Ker g2 , y # x a~a incit y Ker g.

~ (~)

!i a(!/)

~ (=~}Am
=

ob\inut 1irul:
=

g(x),

x,

g(y ), y

!i doci baza

Jordan B* = Ut = g(cc), f 2 = x, f 3 = g(y), f 4 a acestor vectori avem,

y} . Din modul de determinare

g(fl ) = O, g(fz)

f11 g(fa)

O, g(j4) =fa
(f4)

= fU1} = Afu f(fz) = A.f2 de baza canonica aYem,

+ fu f(ja)
4e 2

= Afa, f
17 e4
-

= Af4

+ .f3}.

in plus

fa~a.

p1idre la. ~i astfel: ori proprii e:;punde o :-upunem. ii care nu principali un vector = = 1 .2) = 4ditoare lui fide tipul

Matrieea de trecere :

f1 =

2e1

+ 7 e3 3 --

vector propriu

fz = el fa = e1 - 2e 2 f4 = ez.

+e

6 e4 - vector propriu

'4

TJ

-4

0 -2 0

l-1~

:]
0 ,,

0 -6

0}
279

(1
0

1
1

0
0

0
0

0 0

0 0

1 0

1 1

2.25. a) PAl A) = det (MJ - iJ) = 0 ~ (1 - i,) 4 = 0 ~ /, = 1 cu multip liCTiatea n 1 = 4. b) Numarul celulelor Jordan din forma canonicil Ya fi egal cu dim Ui. ~ 1 =-rang (i\- 1.1) = 4 - 3 = 1. .A.re o singudi celula .Jordan. c) Fie g = f- f.. 2. Fie M~ = ll~- I matl'icea ata,~ata lui g Cum (:\1~) 4 = 0 => ~ g4 = 0 ~ Ker g4 = { jl= l = H 4 . Dcci re:<trict,ia fl: UA o ] -> UA =l coincide cuf ~i deci indicele de nilpotenta allui g1 = g = f este p = 4. Deci celula Jordan coreP.punzi"\toare e~i.e tle tipul 4 x 4. Peniru a detennina baza Jordan folosim
~irul,

Alegem ,c E E:er

g~'\_Ker g 3 , J.'

10, 0, 0, 1 ) ~i caleulam,

g( ,l') = (4, 3, 2, 0 ), g 2(.r) = (12, 4, 0, 0), g 3(x) = (8, 0, 0, 0).

in ccnduzie, baza Jordan eFte v 4 = x} . D aca

ll* = {v 1 = g 3(x) , v 2
-1

g2 (x),

v3 = g( x )7

8 12
T

0
0 0 1

0 0 0

4 0 0

3 2 0

atunci,
1
J

1 1
0
0

01

T - 1 ~\

T=

0 0 0

1 1
0

:J

2. 6 1) PA(A) = (1-A) 4' ~A = 1 valoare proprie multipH:i, de ordinul n 1 = 4. Numarul celulelor Jordan = 4 -rang (A-I) = 4-3 = 1. Fie g = f-1. CJ ~i B = A- I matricea ata~at{L lui g. Cum B 4 = 0 g4 = 0 ~ Ker g4 = UA=1 = 4 = U ~ restrictia lui g la U1-= 1 coincide cu g ~i deci indicele de nilpotenta ai lui g1 = g : Uh 1 _,. UA = 1 este p = 4 ceea ce inseamna ca avem o celuHi. Jordan de ordi nul 4 x 4. in continuare se procedeaza ca la exercit,iul
2lW

2.25. 2) A=

Numitrnl ct>lulelor Jordan= 4 - rang( ,\ - I )= 4-2 = 2. Pie g = f-1. gJ cu matricea B = A- I. Cum ll 2 = 0 = g 2 = 0 = Ker g 2 = ll4 Deci avem ~iruJ, Ui.~ l = Ker g c Ker g 2 = Ker g 3 = Ker g4 = Ub'= U 4 Cum: m 1 dim Ker g = 2 iar m 2 = dim Ker g2 = 4 = k 2 = m 2 -m1 = 4 -2 = 2, adica indicele de nilpotent~~ al restrict.iei lui g la {TA= 1 (care coincide cu g) este p = 2 l}i deci avem 2 celule Jordan de tipul 2 x 2. Se procedeaza ca la 2.25. l l 0 0

1 1 0 0\ 0 1 0 0 0 0 1 0 0 0 1 1

PA(A) = (1-1.) 4 =A= 1, n1 = 4.

0
0

1
0

2
2

1
1

= g(x) ,

0 0 0 2, cu nl = 2 ~i A2 = 2 :;;i n2 = 2 . Cum dim u b i = 1 ~i dim UA =2 = 1, fiecarei valori proprii ii corespunde o singura celula Jordan. Pentru tipullor vom determina in<licele de nilpotenta al rel'trictiei lui g = f- )..2 la U'-= 1 ~i UA = 2 Pie gl = j - 1. 2 :;;i B1 = A- I = l P.=' = Ker g~' = Ker gt = {(a., b, O, O) ja, bEll} = = {a (1, o, o, 0) + b(O, 1, o, O) ja, b Ell}= u)=! = L( {vu v2}) unde vl = (1, o, 0,0) ~i v 2 = (0, 1, 0, 0). Avem
j (v 1 ) { f(v )
2

= =

(1, O, 0, 0,)
(1, 1, O, 0 )

'1 \

v1

+v
j1

RezuHa ca 1estrictia
l\ln,(f1)
= (

~ ~) , :;;i
=

f1 a

lui

la Ui= 1 are matricea, in baza B1

=
-

matricea restrictiei rh Cum

1.

{v

v 2 },

este

MB.(g1 ) =

= Ma,(f1 ) - I =

(~ ~}

M~,(g1 )

(~ ~)

=
Bt
ul

indicele de nilpotenta

a determina baza Jordan alegem x E Ker g~""Kcr g1 a~a incit L{x} EB Ker g1 = = Ker gf. Fie x = V2 = (0, 1, 0, 0) = Ov 1 + 1v 2 Atunci g1 (x) = Mu,(g1 )

allui g1 este p

2 i;li deci celula Jordan corespunzatoare are tipul2 X 2. Pentru

. (lo ) -- (oo o1) (1o) -- (1o)

=
=> j('ltl)

Baza
11 2

Jordan este

= {u11

~t 2 }

unde
g~( x)

u1

g1(x) = (1, O, O, 0), iar

= x = (0, 1, 0, 0).

111 1 :;;i g1(U 2) = u 1

= f( 'U2)
v,

= 1~l2

Cum g1 (u1 )

0 =
Jl

= M 8f(fl) =

(~ ~) =

n1 = 4. =f-l.
= U'-= ' =

Pentn1 'A = 2, g = f - 2 CJ = Ker g 2 = {(2a-3b, 2a-b, a, b) /a, bE R} = = {a(2 , 2, 1, 0) + (-b) (3, 1, 0, -1)} = L( {1'u r 2} ). .Atunci cum
~

UA ~ 2 =

v,

'--v--

10tenta al o celulli. xercitiul

(uncle g2 : U'= 2
=

--,)-

U'-= 2 e

reRtric~ia lui

(~ ~) ~i
Ker
1 . v3

deci celula

Jorda~1
V4

g = f- 2

g)

la U'- =1). Evident 1\l~,(g 2 ) =

e de tipul 2 x 2. Pentru baza Jonlan fie

f} 2(y)

g~""Ker

g1 ; !f = -

=0 r 4 - 1 r 4 :)i

= (~

- ~) ( - ~) = ( ~) =

Atunei ha~a Jonhm COJ'C:qmm:atoare lui flz e:-;te = {11 2 = (2, 2, 1, 0), ~t 4 = y = - ~'4 = ( - 3, - 1, 0, 1 )}. Dcci baza Jordan peniruf este D = Rf U Ri = {uu u 2 , u 3 , 11 1 }. 2.27 1) A1 = /,2 = /,3 = 3 valoare proprie tripla. Din AX = 3. X = x = (5b - 2a, a, b), a, liE R, ceea ce lm;eamna ca lui A = 3 ii corespnn<l doi Ycctori -proprii liniar indepemlenti. Pentru determinarea bazei .JOl'dan putem proceda a:-;emaniitor cu problema 2.23 Rau a~a cum R-a men\ionat in obRerYa1ia <le la, aceea~i problema. Anume con:-;t 1 uim -vectorul e3 = T( x 1, .r2 , a' 3 ) a~a 1ncit Ae3 = 3e3 X uncle X = T(.)b - 2a a, b). Se obtine siRtemul liniar,
=

g2 (y)

+ 0. v4.
V3

n:

Din conditia, de compatibilitate rezul1.'~ a = b. Se obtine e3 = (.)d - 2c a, c, d) cu c, d En. Deoarece familia de Yectori proprii e::;te liniar dependent}~, pentru a = b ~i deci numai un Yector propriu din aceasta familie :1par~ine hazei diutaLe, aceRtt'ia ii va corespundt> Ye('torul principal c3 Alegincl, de exemplu, a = b = 1 obt.inem yectorul propriu 1' 2 = (3, 1, 1) :)i e3 = (rJ!l - 2c 1, c, tl) . .Alegind, de e:xemplu c = d = 0 obtinem 1' 3 = (1, 0, 0 ). Pentru a <leiermina celiHalt -vector propriu, e1 . trebuie sa alegem a. =I b. De e:xemplu, a = 1, b = 0 i deci e1 = ( -2 , 1, 0). Obtinem baza .Jordan ll* = {Pu e2 , e3} in care matricca, hti f eRte,

.)

1 2) Valorile proprii: 1.1 = 1. 2 = 1, A 3 = 2. Pentru /,1 = A 2 = 1 ~e obt ine Yectorul propriu e1 = (1, 1, 1); Yectorul principal e 2 = T( .ru .r 2, C~' 3 ) detenninat din ecuatia (A - 1. 12 ) e2 = eu e1 = T(1, 1,}), e::;te: e2 = (0, l, 2). Pentru A = 2 rezultrt vectornl propriu e3 = (1, 2, 4) . ln baza .Jordan, D* = {P11 e2 , e3 { avem,
1
0

1
0

:) .
-1

3) A1 = A2 = O, A3 = - 1. Vectorulni pro1Jriu 1' 1 = (0, 1 , - 3) pentru i. = 0 ii adaugam Yectorul prineipal e2 = ( - 1, 1, 2 ) detenniwtL prinj(c-2 ) = 0. P 2 + e1 Pentru /, = -1 Re obtine Yeciorul 1wopriu P 3 = (0, 0, 1). In haza ll* = {e1 ~2 , e3}, gaRim,

0 0

:) cuT = (

~
-3

-1

1 2

-1

282

4) A 1 = 3, A 2 = ),3 = -1 . Pentru ), = 3 aYem Yeetorul 1wopriu e1 = (1, 2, 2), iar prntru A = - l Yectorul propriu e2 = (1, 2, 1). Vectorul principal coreRpunzator lui ), = -1 :-;e detenninu din (A I )e 3 = e2 HezulUi e3 = (0, 1, 1).

Deci

~ T-q.T ~ l~

'3

-1
0

-1

:l

cu T

= ( :

2 1

: ] 1
=

:))

) .1

A2

= 0; (A -

I ) e2 = e11

D eci ,

= ).3 = l. Yeciorii e1 , e2 , e3 He d etermina din ecuatiile (A - I)e1 (.\ I ) f 3 = e2

T-'A T

~ ~
(:
0 0 0

] T

~ -~
[
1

-]

hazei 'Illllu . c. (7). nuina

L.b=O

6) A -= ), 2 = ),3 = 1.~ = 2. Din (A - 2 I) X = 0 Rc obtine X = T(a, -a, - b, b) 1 cu a, bE lL AceaRta arat{L 6'L ex:i:-;ta, doi Yeetori proprii liniar independenti, va trebui Ha completilm baza cu doi vectori principali. Obtiucrn e1 = (1, -1, O, O)r e2 = (0, 0. - 1, 1 ) ca Ycctori proprii ~i e3 = (0, - 1, 1, 0 ), e1 = (0, 0, -1, 0) ca. vecto ri principali. Fa\lt de baza {e 11 e2 , e3 , e4 } ga:;; im,
2

0 0
-1

auicea.

J = T- 1 -AT =

cuT =

-2
0
0

0 -1
1

-1
1

0
0

0
0

2 1
0

7) Se obt.ine, procedind analog cu punctul 6,

1 1
0 0

0 0

-ectorul ecuatia, 1ezulta

J=

0 0

-1
0

:).
-1)
~i

o Yalo~ne prop1ie ncnula a lui g o .f; deci ex:iRta un x E V, x #- 0 = ), x. Aiuuci exi~ta f (g of) (x )) = iJ (x). Cum compunerea flmctiilor e::;te asociatiYa obtinem (.f o g) (.f( x )) = Aj(:r) ceea ce arata ea f(x) (daca e nenul), e Yectorul pr01)1iu pentru .f o g corespunziitor Yalorii pro2.28. FiP i, E
a~a 1nr1t
n

(g o j) (x) Dad
=:.

rnii

),.

. r2 + el. B"' = {r1

u i. = 0

cum ), =!= 0

x = 0 (abHunl) . 2.:!H. 1) Polinomul caracteriRtic este

Pt - A

j( .r) = 0

=:>

g(.f( .1.' )) = g(O) = 0 ~(g o .f) (x) = 0 =:. AX= 0

P2 Pn-1 Pn
- A
1
0 0 0 0 0 0 0

P( ),)

= det (F - AI) =

1 0
0 0

-A
1

-A
233

Dezvoltind dupa elementele primei linii obtinem

3) F'ie X = T(J'u .r 2, . .. , x") nn Yector propriu al matricei Frobeniu: corespunzator Yalorii proprii 'A . Atunci (P - /J) X = 0 condu ce la llll si. tem Iiniar cu matrice iriunghiulara. Obtinem,

(*)
ceea ce inseamna ca vectorii proprii a i matricei Frobenius au drept coordonate puterile descrescltoare ale Yalorilor proprii corespunz:'Hoare. 3) Pentru a reduce 0 ID!l;trice A = (ao) la 0 matrice Frobenius, a. emenea cu ea (adi6't Jl = c -l. AC, C- nesingulara) se procedeaza in felul urmator. Se schimba linia ,n" trecind de la matricea A la matricea, asemenea B1 = 11,~_\ AJf,._ 1 , uncle,
1
0
1

0 0
1

0 0

0
M"-1

-~ - ~ a,.,._l a,.,._l
0
1
0 0 0

a,,_l
0 0 0 0

a,.n - a l~n-J

J\.f;;-21 =

a,.I a.z 0 0
b (l)

a,. .. _1 a,u,
0

1
b( l)
]II

11

b (l)
12

... b\!.

1 -1

... 1

!n fina l, dupa sau

tl

pa~i, obtinent

F = (l<f; 1\II; 1

M;;-2 1 }-.t-\{\1,. _1 :\1._ 2

M2 \ftJ,
M2\olu

F = T - 1 AT, uncle T = .\ In_ 1 U . _ 2

~i d eci A e. te asemenea cu F. Cele doua matrice au acela~ i polinom cal'acteristic. Daca x este vector propriu pentru F, iar y este -vector p ropriu pentru m:1tricea A atunci y = T x . In cazu1 matricei n avem,

M,~ G
M, ~G
2fi4

0 1 0

-D,

nl =

l\1; 1nu2=

(~
\0

5
2

-~}

-5 '

-2
1 0

~}

~ \!; ' B,M, ~ li>'(M>'BM,), M, ~

G -3)
1

0 1

0 .
0

Atunci, det (D - /J) = <let (F-t.l) = ( - 1 ) 3 [1. 3 -3/. 2 - /. + 3], <leoarece p 1 = 3,. p 2 = 1, p 3 = - 3, rezulta Yalorile proprii /.1 = -1, P. 2 = 1, /,3 = 3. Yectorii proprii ai matricei Frobeniu. coreRpunzatoare, conform eu rclatia (*), s1nt
a1 = (1, - 1 , 1 ), .r 2 = (1, 1, 1 ), x 3 = (9, 3, 1),

iar YeCtOl'ii proprii ai matri cci n, nota ti pri.n Yl, .1/z , Y3, RC <letermina plin cgalitatile .1/t = :.\l 2i\1 1x., k = 1, 2, 3 . Se oht.in y 1 = (:J , -2, 1), y 2 = (1 , O, 1), y 3 = = (.5, 2 , 1 ). Celelalte cazuri :-;e tra tea zi\ analog. 2.30. Se <leiermina polinoanwlecaracteri :-;tiee pentru fi eeare nHttti('e ~i "e avlica teorem a lui Cayley-Hamilton ~ In ioate ca zurile :'ie obtinc P(.\) = 0 , 0 - m a triet>a lllllil df' onlinul re spectiv ~ 2.31. 1 ) P(A ) = :P - 2A + I = 0, .\ (3I - .\ ) == L Dcci .\-I = 21 - A, A 2 = = 3A - l, .\ ~ = 2,\.2 - .\ = 3 .\ - 21, prin induc:tia .\ " = n .\ - ( n - 1) L 2) P( .\ )= A 2 - 1= 0, .\A = I. DPC'i .\ - 1 = .\, _ p = I.. .\3 = .\ ~ i prin inducti 1 1 1 1 A"= + ( - )" -I + -t - ) .:_ .\. :3) P ( A ) = .-\'3 - 6.\ 2 + llA- 61 = 0
A(A 2
-

2 6A

+ 111) =
2 -

2 61. Rezulta ,

A - = - (A 6

6A

+ 111),

11

:\" = /. 0

0 3(3n 2 2"
~

12n + 1.3) - 1) \ 0 ,n
.3 "
l

~ 2.

\_ o o
1. A -

4) P(.\ ) = .\3 - A 2 = 0, .\ 3 = .\ 2 pentru n

nu ex i:-;ta

d eoaH' Ce A

e t e

inguhua.
-

5) P(A ) = r\ 3

4:\ 2 + 5A- 21 = O, A - 1 =

~
2

(A 2

4A + 13 ),

A" =

2" 10 0) ( n 10
0 0

2.:l2. QJ Admitem, de eria muneri d1 l;

ca Jl ctfl :-:,; 7.:.

Atunci

serial;~ 1 ~1 1 "
,;=o n!

poatt> fi majorata

" ~ o n.

..!:1 k" . care

conYerge catre e". Conform criteriului 1u i

erisLic. l, .tricea,

"eie1. tra ~ ~, , eria etl c-onYerge nniform pentru lid :1 :-:,;; k . 2) a) YaJorile proprii alelui d ,int ).1 = 1, /. 2 = - 2, P. 3 = 3. Coreiipunzator g~bim Yecturii l)I'Oprii: !1 = ( - 1, 1, 1 ), j 2 = (11 , 1, - 14),f3 = (1, 1, J). ~otind Yeetorii ha.zei canonice cu f 1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1, 0), f 3 = (0, O, 1), putem snie (* ) f 1 = - e1 + e2 - e3 , ! 2 = ll e1 + e2 - 14'3 , f 3 = 1'1 + e2 + 1'3 . In raport cu baza {!1 , f 2 , f 3}, numita ~i haza proprie) tranflfonna.rea tl a.re forma diagona.li1

-~ ~)' , iar e = (~ ~-z

0

0
unci

-3)
0

0 .

15e+ 275e - 2 -10e 3 22e- 2 2 3 =~ -15e + 25e- -10e 2e- 2 30 ( 2 3 -15e+350e- -10e -2 e- 2

2e3 2e 3 2e 3

- 15e + 33e- 2 .+12e3 ' 15e+ 3e- 2 + 12e3J 15e- 42e .. 2 + 12e 3
285

2(1-e- 1 +e 2 )

b)

2(e 1 + 2e 2 ) 2( - 1 -e- 1 + e 2 )

lu cazurile c) ~i d ) fie proced eaza analog. "3: D ad\, .r 0 , .r11 . , :r,. .-int ,n+1 " J:nm cte din domenitil de definitie al unci fu ncti i .f, iar f(.r 1 ), j = 0 , 1 , ... , n sint Yalorile ei i n act>,.;te punete aLunci polinonlUl ,
L (.T) =

(.r ; o (.rl -

.1'0 )

(x-

.1' 1) . . .

(.r-

.f 0)(.t;-

J'tl .. (.r 1 -

.1';- 1 ) (.r- .1';+ 1 ) . . . (.r - .r") f( .r;) .r 1 1) (.r 1 - .rH) ... (J', - .r,)

f'U proprietatea c~t D11 (.r 1 ) = .f( J.';), j = O, 1, . .. , r1 se nume~t e poliitoin Lagrange de interpolare a functiei j.in cazulln care ).1 #- /. 2 #- . . l= ),111 ,.;l nt ,alori pmprii distincte ale matricei A atu nc i, in haza temenwi lui C'ayle~-Hamilton rezulta ca func\ia .f de matricea A coin cirl.e cu polinomul L agrange de interpolare, a<lica a n'm,

j'(.\ )

~
j

(.\

/,1J) ( -~ - ).21 ) . .. (:~- ) .j-J 1) (.\ - ~i+ 1 T ) ... ( .\ ) .1) (A;- ), 2 ) . . . ( 1. ; - ),1-J )

(/ .1 -

(1. 1

A;u) . .. (/. 1 -

J\mJ) j(l..j) ' ),m)

0 b s e r ,. a\ i e.

Jh1.c~1. polinomul minimal coincide e u polinumul canwteTistic a.tunci 111 = n, in caz contrar m < 11. ln eazul Yalorilor vropl'ii multiple ale matl'icei .\ ,.;e folo,;e~le polinomullni Hermite de interpolare din conditiile : R (})(.r,) = P i'( JA") (*) mHkj = 0, 1, ... , 111 " - 1, k = 1, 2, ... , p, c1n d polinomul minimal al matricei A, P* ( /.) = ( ), - /,1 )"' ( ), - ) , 2 )m, . .. ( /, - 1.)'11 P ~i

=L

111 1

+ m2 + . . .

m)) = m .:;::; n . Se obt.ine, JI( .r) =

m - 1

I; . TT ,,(.l'), unde
k
~ 1

JI,.(x)=

= [ao+a 1 (.r-::r!) + ... +ctmk- 1(.r-.r..) '

JII (.r-;r 1)"'i ai cilrui coeficieu( i se

j= I

deduc din conlli\ iilc (*) . re haza, tPOl'<'tnei Cayle.Y-Hamilton, ()b(inern ea. l$i in ~azul polinomului Lap:ra,nge, j( A ) = U (A ) in rare xr. ,.;e inlocnil:'sc cu valorile l)l'Oprii ),r..
), 2

j*"

+ ),
+ ;-3

0
), 2+ ),

0 \

1 ) Deoarece

D( ),) = ( H - A)* =

). - 1

o J,
A. 2
)

-. - 3 ),

- 3 )..

'iar PA(A ) = <l et (AI-A) =-= t-. 2 (1..+1) => Q( J.. ) = 1 a.~a incH P''' (A.) c-= P _ .. p,). C um ~ = 0 e o nt.lo:nr proprit' duhHi YUill fo lo,.;i polino mnl llttrnite .. \nume fie Hl{rt.. ) = aot-. 2 => Jfl( -1) = Cto = ch ( - Ll = t'ltl :-) i dl' f'i Jll(A ) o.= (ell l)'A 2 Analog fip JI 2 (/.) -= (h 0 + b1 / ,) (1, + 1) penlru ('al'l:', TT~(I.) = b 1 (1. '- 1) + +(b 0 + b1 1 .). Din cuil<li~iile: I:l~(O) = clt 0 = .l ~i 71~(0) "'" ~ll 0 -= ll = sislf'mul 1 => b0 = .l, b1 = 1 ;-;i d eci JL ( 1.) = ( l - /.) I!. -:- I ) = l - "A 2 bo = { b +b = 0 ' 0 1 1n concluzie, H(i .) = J11 (A.) + I:l 2 (A.) = ch l ), 2 + 1 - ), ~ = 1 + (ell 1 - J )/, 2 Atunci, ch A = H(A) = I + (ch 1 - l ) IP, I - mat ricea. unit ate d e onlinul 3. 2) PA(I,) = P*(l,)= ()..-2 p,-3 ) (J...-6). Valot' ilt> proprii fii11d "impl<' folo:;;im polinomul I~agrang<'. Deci

eAt= L(.\t )

(A - 3 1) (A -- 6I ~e~ 1
(2 - 3) (2 - 6)
e2t

+ (.\ -

~) (A-6 I ) 03 t + (3 - 2) (3-6) .

(.\ - 2I)

(.\-61) . (6-2) (6-3)

0 nt

. en' = (A-31) (A - 61)

:23 6

-(A -21) (A - 61)

e3t

+ (A-21 ) (A-61)

12

1 e 31 - -1 e 01 --

1 ez1 _ _

1 + __

e31

1 +_

e6t

2
'>3
6

-1" --int

1 e 31 3

3
I

e 61

,J,J 31 Gl - - { e 21 --'---e - e

2 '"'
2

r:-

I -J e - -1 e61 .3 3

1 el 1 3 C+ - 1 - e 21 -+---e e 2 ' 3 6

1- e 31

1 e , . 61

1 eu --

+ -1 c
3
--

,31

11

eut

3)

P(l,)=(f..-.')) 2

,' -8 (1,-12)iarD("A )= (/.-3 ) i -1

\ - -io

1 - X - '!

- 1L

~)
=
P . . ( /,)
Q(l,)
a~a

a~a

imit Q( f..) = /, - 3

~i

deci po1inomul minimal estc>, p*( /,)

), -12

1 earacteii multiple

{1. - 3) (1,-] 2) .

Folo:;;im deci tot polinomul Lagrange L ( /-.)

eAt =

= -- e

eonditiile :
<ind - - i.)"'P .,i

3-12
121

e 3'

- e121 J2 -3

J..-0

inclt

1>oli-

L(At)

_!__ (.:\.-121) e 31 + 9

( .\.-.'H)

n ..(x)=

-1)
/.
)..2 ,

ea ~i in Yalorile

ceea ce im;eamna cil P_..( f.) = P*( /,). in cazul unei singure Yalori proprii multiple' polinonml Hermite coincide cu polinomul Taylor R( /,) = T( /,) = f ( /,t)
1 + /-. 1

f' (),1 ) + ... + (f.. - "-1 ) ' }'<' 1l( ), 1 ), unde s este multil;lili!atea valorii 1! 8! proprii. !n cazul nostru, /,1 = 1 iar s = 3. De-ci,
H(l. )

i.) = p . . p,).

e 1 + te 1(t - 1) + -;;- e;(t- 1 )2 ,

j2

itc. Am.1me

= ((: 11
p . -

~ ~i:l<nml

l ) ), 2 1)

""
a-;a incit,

= 1-

).,_2 ,

eh1-l)"- 2 lt> onl inul 3. nple folo si ro

5) PA(f.) =( f.. + 1) 2 (f..-1) 2 Procedinu analog

Ae ohtilH~

c-t
(2

-f- 4/) e- 1 + (4l- 2) e 1

(

( ~ +18t) e- 1 23 ( \ 2

~ + 6t) e'
2

- --e2
2

:3

3 t +P

+1Rt ) e-'+(5t-~~ ) e 1

_.i.e-'- (-1 --t- :3t)e

2

-2te'

e'

3. I. Scriind vectori i Uu tt 2 , tb 3 , 11 4 ~i respeeti ,- v1 = f( u1 ) , r 2 = j( 11 ~ ), t 3 = f( tt 3 v4 = j( u1 ) 1n baza canonica B a lui H 4 se obtine matricea asociata lui fin aceasta baza. Cum baza B e ortonormata in U4 iar Jlf8 {j) ~ 8 (j) = I rezulta ca operatorulliniar f este ortogonal. ::J.2. lf8 (f)-'ri\I8 (j) = TM 8 (f)I\18 (j) =I. 3.3. Conform definitiei , c1' =
'

CJ

+ (if +~ f2 + ... +
-.
') I

+ 4 , f~ - . . - + i (1 - 3 , f3 + ?~ .f = cosf + i sin f. ALTHJ :i, (e ')*= = (cos.f + i si nf)* = eo~.f* - i siuf* ~i cum f* = f <leoarccc, prin ipoteza, j este hermitian, rezulta, (c 11 )* = cos f-i sinf. Mai t1epartc (e 1' )o(e 1')* = 11 11 2 = (e )* o (e ) = cos f + sin 2 .f = I ~i deci e 11 este un operator unit~l'. :3.1. 1) Se
1 1
3 ) 1
l)

in _ f" -f- .. _) I n.

CJ _

- .

~ f2 + ') I

verifica : AT_\ = T.\ .. \ = I. 2) Se obtine analog A - 1 = T_\, 3) Sc ve1ifid A T_A = TA . \ = I, atlica A - 1 = T}). 4) Se ohtine A- 1 = 1 A. 3.:>. 1 ) Fie cuHfonn ddini\iei, matricea ata~ata
1 8

R = {e1 = (1, 0), e2 = (0, 1 )} haza ortonormata in JF ~i

Atunci,

-:\1 8 {j) = ( ~ ~) adjunc-lei .f*, in aceea~i

). Deci, avind in v edere definitia matricei baza este M . 3 (f*) = TM 8 (f) = ( . 2 0J . unui endornol'fism intr-o haza, ohtinem, f* (e 1 ) = 1 e1 + 3 e2 : j*(e2) = 8 ell a~a incit pentru oricc 11 = :r e1 + y e2 E IF anm, f* (.x: , y )=.;. f*(e 1 ) + yf*(e 2 )= = (.x; + 8y, 2.1') . 2) Proccdiml analog, sc obtine,

--l)

"l R(f~) ( -1 i5 ' ' . =

1 'i\ 5}'

.f* (.r, y ) -('_L - .l I "' !/,

-.1:

,+ oy - ).

3) !n baza ortonormata. n = {el =(1, o, 0), e2 = (0, l. 0). e3 = (0, o, 1)} a lui H 3 avem, l\'IR(j) = ,\IB(J*), <leci f* =f. :l.(j, Pie .f* adjnneta lui f. 1'ran ~for-

marile liniare .f1 si .f. :-;lnt f1 = ' v

f-+ t - ..r -r-~ ~i fo = :.. , care 2 2i

Rint autoadjuncte.

Daca T = (tii) este matricea transformarii transformarii adjunete f*. A wm

T* = ( 3 - 2i \2 2i

atunci T* = T(lu) este matrieea

1 +i ) 3 - Ji

T+ T* Tt = ~ --- -=
2

3 2
i

.)

-2 + -2

T, -

1 T - T* __} -

2
3 i - -+ -2 2
4

2i

unde T1 ~ i T 2 sl.nL matricele transfonnarilor .f1 ~ i f2

3. 7. Folosin<l definitia pro<lusului scalar gasim

(e11 e1 ) = 3, (e 1 , e2 )= -i , (e2 , e1 ) = i, (e 2 , e2 ) = 1,
defini~ia

iar din

matricei unui endomorfism rezulta f(e1 ) = -e1

+ ie 2 ,

f( e2 ) = ie1

+ 2e 2

288

Detini~ia

transformarii ndjunote im]>licl

i()Jl'

d~l'ii .f*el

burl

+ /J 2 le~, f*t'~ =
1
2,

: .. L 1) e nIlfica . ~. 1 Fie =

+ b~2e2, aceste egalita.ti ( - f + ie 1' = (fu bue + b (i1' + 31' e = (e ~, hlle + b 2 ~ e2 ) ( - e + ie e = (e u b 1 ~e 1 + bd' (ieL + 2e2, t'2) -= (c2, /1 1 ~ et + llz2ez) .
liefl
1)

uevin

21 C 2 )

2,

1)

2)

2)

1 3). ,. . 0

Obti<~.em

::;i:;!emul

in , ceea~i
e~ = 8 ell -yj*(e2)=

C'tl

golu tia bn
1!) .
- - 1,

- = ---;::n , /J., - = ., -1
.-, .

19 . 1, U 1o 2 1l

5 . u 1, b., . = - 2 -2

f'.:lU

9 b11 = - - , b~ 1 = 2 -

blo =-- -- 1, /J ?o = - .~ -2

la eo ncluzic
f*( eJ = - (9 /2 ) e1 - (19 /2) ie2 {J*(r~) = ~(5 /2) i e~ + (11 /2) e2
< djuncte .
~i - eci

mat rice;t

tram~fonna.rii

ad:iuncte

f*
1

eR te

e matricea
T*

3 .?.. 1) :Fie SF adjuncta lui ST. Atunci, 1wnlru oricef, g E

,, b b

/ - fl /2
-- -

19 .
')

-5 /2 iJ '
11
')

"'

\'

avem

(Sf (.{), g) = ( .f'(.!') g( :t:) d..r = j(:J:) r;(.r)

- -- - --2

J a

I -\ J( .r) g'(:c) d .v
"
I

"
'--= 0 ;t~n

"

Din v roprietatea lui \ ' an tu .f(b) g(b) - f(a) g(a)

4
(ff(f}, g) =

incit

- (f, fJJ(g)), V f,

E \ '.

Dar (ST(j), g) = (j, ff*(g)). Din cele <lourt egalita.ti rczul bi ff* = - sr deci sr e~te un endomo rfi ~ m antisimetric . 2 ) 13 az;u canonic~L B = (Ew . . . , E 33} a spa~iului ~'lL 3 (11 ) e;,;te orlonormata in r avort cu produsul Bcalar canonic. Atunci scriem matricea ata~ata lui 8T in raport cu baza n. Cum P = I ~ sr este o involutie. Cum baza este ortonormata ~i T = TT r ezu U ca fJJ este un endomorfism simetric.
~i
19 -

c. H6

289

3) Avem pentru orice j, y

b

V,
(.?')

(8i(j), g)
b

= ~ [(pj')'

g(c~.;) + q( x) j(x) g( x)] U.x

~
u

q( x) j(tc) g( x) d .r

+ p( :l') j'(x) g( x)

1 b

- ' p(x) f'(x) g'( x) clx =

==

~ q(x) j(x) g( :1) tl:r + (p(x) g(a:)) f'( :r) /

~

(p(x) j(:r)) g'( ;;) /

"
[(p(x) g'( x)) '

+ ~ (p(x) g'( x))' f(x) d x = ~f( x)

=

+ q( x)y(x)] d :l' =

<J,

:i(g)).

Dar ~i (8i(.f), g)) = <f, 8i*(g)). Rezulta fir* = ff deci e un operator ::;imetric. 3.!J. Ortononnam baza. c::monica H = {1, X, . :P} in raport cu produsul 3 scalar clefinit. Se ob~ine B 1 = V~X 2 +~}},iar 1 = 1, e2 = V3x, 3 = -

{e

matricea

ata~a,ta

lui

in ntport cu baza H11

0
0

- V15

Atunci Mu,(f*) = T )ftJ,(j)

~i

deci,

f *( a.o +

a1 X

+ az.A. -..'2)

= 19 -

5 a 1 + 19 o - -2
a .l -

12

I 9 -,-

(3 ao -r I i) .... .... a1 + a 2) A

1I

+ ( - 45 4 ao+ Vi 2

11

..., ., 4a 2 ) A".

3.10. 1 ) x E (Imf*)J. ~ V !J E V awm (x, .f*( .c)) = 0- (j(x), y) = 0 > > j( x) = 0 (deoarece egalitatea trehui e Yerificata pentru Ol'ice JJ E V) x E Kerf> (Imf*)J. c Kerf. Analo~ se arata d Kcr f* c (Im j)J. .
2) Pentru orice J:, y E V implica
~ X+

y EV

~i

uaca (x

+ y,

j( x

+ y))

0,

(x, f(x)) + (!J, f(x)) + ( x, f(!t)) + ( y,f(y ))

~

= 0

+ <f(y), :.t:) = 0 ~ <f*(y), x) + (j(y), x) = 0.

(y, f(x))

290

Dar

f*

de9arece prin ipotezrt f e simdric,

X)

a~a

indt ave,rn

2 ( f( JJ ),

0 ==> ( :r:, j( y ))

0, V
~

X E

V ==> f( !/)

0, V y

V ==> f

=
=

3.11. 1 ) (j(:r) , y ) = (t (:r , a ) a

=

x , !/ ) = t( .r , a) (a, y)

+ ( .r, y )

t(x , a) (tt, a )+ (.r , y) = ( x , t(y, a) a + y> = ( x , f(y)).

D ar (j( x ), y) = ( x , f*(y)). Din cele doua egalitayi rezulta ca este hermitian. 2) Fie y
E

f* = f

:;;i deci

V ~i arM1 am. ca ex:ist1 x E V a~a incit y = j( x) . Din y = t t = t(o , a) a + [l' ==> y = - - (y, a) a + x ==> x = 11 - - - (11, a) a ==> f . t + 1 ' t+ 1 . automorfism .
3) Fie ), E C o valoare proprie. Rezulta f( x) = AX ==> p , -1 ) .r = t (.r , a.) a. Atunci:

ca (3) :rE V, x # 0

a~a

incit

a ) daca t = 0 ==> A vector :r E V, a # 0.

= 1 ==> /, 4)

1 P valoare proprie, iar vector propriu este orice

1 = t. ==> "A = t 1 P valoare proprie, iat vectorul coreRpunziHor e~te x = (.r , a) a , adi6't Yector coliniar cu a.

b ) Daca t#O c1in (A. - 1) .r= t (.r , a ) (~ga~im (),-1) ( .:v, a) = t ( x ,

a)ll a!l 2 =
propriu

e:->te unitar -

f* =
t t+ 1

j - 1 :)i cum f*
( x,

r m h-ie.. produ ul

2 ) ave m f*( .r)

- ~-

= x-

= f - J-1 = f. Conform cu punctul a.) a, a~a inc:i.t din J-1( x ) = f( :r ) < x l

- r5 }' ia.r 2

t+ l t = l1 avcm j( il') = . T, deci j( x ) = - 2 ( :r, a) a + x .

( .c, a) a = cr+ t ( ,r, n)

t ~t = 0 sau t = - 2 . Pentru t + l = 2 (opf'ratorul iden-titate), iar pentru t = - 2,

-a~ - -- =

3.12. 2) lnLrucit valorile proprii ,;int reale, iar ve<:.torii proprii sint ortogonali doi cite doi rezulEt ca f este hermitian.
3.13. }Iatricea lui

in baza canonic> a lui C esLc ,\

~
~i

G-~ ~)'
-l

iar a. lui g este B = (

1 _\... 1:

rezulta c:1 f ai lu i f.

~i

Cum ATA = TAA = l B. TO = Tfi.B = I 0 0 -1 g sint unitari. Mat.ricea lui h e,;te formnJil. din vectorii proprii

-~

~)

y) = 0 > ;lj EV)l .l .

3.1 1. 1) ATA = TA--A = I :3) D ,termin~tn1 matricca lui f in baza canoni.ca. AccastrL baza fiind o baz1 ortonorrnata in lP fa~U, de produsul scalar standard, iar matricea asociata in aceastit ba.zi"t fiinll simetriea rPzulta ca f este simetric.

y))

= o,
~i

3 1l

f*( .II ) = ( .1h

+ --:;-' !h
J

!12

+ ~' ?/a) - ,
?13
0

v v

.II

( Yll

Y2, !Ia )

J\ 3

3.16. 1) Se face fie priu calcul direct fie aratind ca ATA = TAA = I deci f este un operator ortogonal. 2) Se determin1 vectorii proprii care slut ortogonali. Se noteaza cu f. E eJlt."(R) matricea veetorilor proprii ~i se aplica formula U = C- 1 A C.

291

a;1eh j*(e1) =

i=I

<J* (ep),
(*)
k =l

eq)

= =

(ep,j (eq)); p, q

1, n

=
n .

aip(e~.:,
a}. l'g,,q=

eq)

11=1

aAq(ep, e11); p, q

= 1,

Cum g11

= (eo e1)

sint elementele matricei Gram, egalitatile (*) se scriu,

h= l

k=l

PI

'1

ahQ gp" =

L ahqg,,m
/,=]

p, q

1, n.

Deoarece, atunci

k=l

~ Y 0 ~.: af. P

h~l

aM.gh"' p, q = 1, n,

sau
(i.A*
=

TAG

= .l* =

G- l,TAG.

2) Daca baza n este ortonormat;:t atunci gil = (e;, e1) = 3u ~i deci matricea Gram G = 1", In - matricea unitate, a~a lnclt A.* = TA. 3) Procedinr1 asemanator ~i tinind cont ca g7,h =lip obtinem, A* =
=

G-l.TAG.

3.18. 1) A. ::<e Yedea problema 1.1 punct 4. 2) Cum baza canonica R in C2 e ortonormata atunci matricca lui j* este

c.oset. -Slllet. 9i de<.:i :\I8 (j*) lf8 (f) = ]f R(j) :U 8 (j*) 3) Valorilc proprii !..1. 2 = COSCI.
V1

Ma(J*) = TMB(j) = (

(1, i), v 2

sinrx), :Mn(f) = ( c~set. -sinet.) COSet. Slllet. . COSrx = I. Deci f e operator unitar. i sinet., iar Yectorii proprii corespunzl1tori

(1, -1) .

3.19. 1) Fie FJ; R 3 ~Ita, g(x) = .r + a nnde a = ( - 1, 1, -1) care este o t ranslatie ~i eft : IP ~Ita, &l( :r) = ( -x1 cos6+ :r3 Asin6, x 2 , -.r in 6 + 1 + x 3 cos6). Se doYede::;te dt .',_ e un operator ortogonal. In adeva r , ,f.\ e liniar, iar matricea a,;ociata in baza canonica
Jl

(-C~Se ~
-sin(:) 0

6 Si; ) are_ pl'Oprietatea Cit n - l cos(:)

TJt

In plus se con~tata <.:af = g o &1. 2) Deoarece orice translatie ~i orice operator ortogonal sint izumet rii rezulta ~i f = g o Sil este o izometrie. 3) Valorile propri sint: 1..1 = 1, /,2 , 3 = Vcos 26, v1 = (0, 1, 0), v 2 = (1, O, ctg6 +Vctg 2 6-1), V3 = (1, 0, ctg6- Vctg 2 8-1). 292

Copitolul Ill.
1.1. 1) .Avind 1n -veden proprietatile integralelor clefinite, pentru f, g, he V
I I

~i k
=

l ell obtinem,F(l.J+lg, h)=

I I

~
-1

(kf+lg) (t) l1 (t) dt=

~
-1

[kf(t)+lg(t)] h(t) dt =

~
-1

f(t) h(t) dt
kl< (j, g)
I

+l

~
-1

g(t) h(t) dt=kF(j, h) + lF(g, h). Analog, gasim, F(f, kg+

+ lh) =
F(f, g) =

+ lF(j, h) ~i deci P
1

este o form~L biliniara pe V. in plus, cum

~ f(t)
-1

g(t) dt =

~
- 1

g(t ) f(t ) dt = F(g, f), V .f, g e Y rezulta ca

=

form~t bic

liniara F e. te l'imetrica. 2) Fie B = (e1 = 1, e2 = t, e3

I

t 2 , e4 = t 3}

V baza =
az1

canonica.

.Atunci
I

a 11 = E(e 1 , e1 ) = -F(1, 1) =

- I

~ dt = t ~~ 1
_t~ 1
3
1
-1

= :3;

tt12

= .F(l, t) = ( tdt
)

~~-~~
- 1

= 0; a 13 = a 31 = ( t 2 clt =
)

=.

~;
3
I

a14 = a 41 =

=
~i

-1

t 3 clt =
-

~
1
-1

deci

L
a44

= 0; <1 22

= _-P(t, t) =

~t
-1

-1

dt =

; a 23 = a 32 =
I

~t
- 1

clt = 0;

-1

ru. A*=

a~4 =
1

42

= ( t4 dt

~~- ~~
0
-1

: ; a 33 = l?(t2, t 2 ) = ( t clt =
0
1

-~0

; a 34 = a 43 =

)
-1

este

t 5 .clt = 0;

= F(tl, t 3 ) = ~
-1

t6 clt =

~ , a~a
2

incit matricea formei in ra-

-t

port cu haza canonica este,

2 0 2 3 0

punzMori
0
-1 ) care - J\ sine+

3
0

0 2

A =
-

5
0

:'"' e liniar,

2 3 0

2
-~

2 5

2
7

izorr etr ii
= (1,

. t'2

o,

3) I'utem proceda ca ]a puntul :3 calculind b,j = E'(f;, f i) san putem folosi egalitatea matricealrt JJ=TC. AC 1mde n eRte matricea formei in baza B' iar 2/3 -/3 2/5 0 C cp,tc matricea de trecere. in cazul nostru avem, n = 4/3 1-/3 -/5 '2 /3 . 4/.5 2/7 0 [ 2/5 0 2/3 0 14/15

293

4 ) Pie q: V - R forma patratiea definita de P. Atunci,

I

q(f)

P(j, f) =

~
- 1

j 2 (t) dt, Vf

V.

1.2.1 ) Nu; 2) Da, A =

~ ~ ." ~
1 1 .. .1

1 1 ...1]
E

[0
:!"llc,.+1(R ) ; 3) Da, A=

~ ~ ~:: : 1.~

1 2 .. .

n ]
E J)ll,. + 1

(ll);

0 1 2 .. . n

4) Nu, 5) Da, A

r~/2 ~:~ ~;:, ~:~

1 /3 1 /4 1/6 1/8 1 /9 1 /12

1 /12 1 /16

A = 3 ~i deci P e:ste nedt>gener::ttiL 4) Trecem la o noua baza a ~patiului IP definiUt prin schimbarea de coordonate x~ = .:c11 x; = .v , X;; = x -x Rezulta, 2 2 3 in aceasta baza, q(x) =x? + 2.r; x~-.x:,~ 2 ~i cum U = {.X' = (.v;, :r~, x;) E R 3 /x~ = 0} avem, di re::;trietia lui q la U, este qf u(:c) =.X';2 Deci rang (q/u) = 1 = rang P / v. 5) Av('m U= {o:(1, o, 0) + ~(0, 1, 1)/ o:, ~ E H}. Din condi~ia !IE u_j_ =F(1iu !1) = 0 ~i 1'(n 2 , y) = 0 unde 1t1 = (1, O, 0,) ~i tt 2 = (0, 1, 1) genereaza pe U. Se obtine sistemul, ?It = O, y 2 - y 3 = 0 cu solutia ?h = 0, !12 = .113 = a. Deci U _j_ = {(0, a, a) fa. E H}. 1.4. a) 1/(.r, y) = -3X1?fu A = [ - 3], b) l!'( x , y) = 9( - X Y - . X' Y +

:~:~tic~:;: :.po~:,~::.:~ :::~~.:::;: rrT"~ biH~iaj~" ::0:ec~afo:::

0 0 - 1

L3. 1) P (y, x)

y 1x 1

!fz X 2 -

y 3x 3

P( x , Jf). 2 ) q(x)

= P( x , x) = x~

+ a~2Y2l; A = [ -~ -~ 1 c) + 2x Jh + 5ot: ?1 + 6:r y + Gx

3 2 2 2

P( x , ,11 ) =
3

X 1!h
;

+ 2a:

y2

+ 2x 2 '!h + 2x1 y 3 +

1 2

2 1

!1 2 + 7 X 3 y 3

A =

2 1

1 2

2 5

2]

0 1 0

0 ... 0 0 ... 0 1 ... 0

0 0 0

A = -
2

1' 0 0 1

0
294

0. : .0

0 0 0 0 ... 1 0

R);

~G.l)[" t~ B~] {C~~ C, ~ und~ .JC~ E[r''~R) ~elste [rr~l ~e ~r:~::. ~:::t::
0 - 1 2 1 . 0 0 4 5 2 1 Se putea obtine b0 = 1 '(ji, f1 ). 2) Cum 1'(x, y) = Jf1(2x1 x2 3x 3 ) :IJ 2( X\ --.,.. X2 ) y 3 (3X1 :r 2 4x 3 ) atuuci Sx = {x . (a;11 x 2 , x 3 ) E IP )2x1 x2 3x 3 = O, x 1 - X 2 = O, 3x1 +x 2 + 4.i:: = 0} {x E R 3 \:r = a(1, 1, - 1), a E lt}. Analog cum, 11'(x, JJ) = x 1(2J!t+ 3 Yz 3y ) Xz( Yt - !!2 Ya) Xa(3_1fl 4ya) aYem: Sy = {y = (Yu Yz, 3 Ya) E 3 E lP ! 2111 y2 3y 3 = O, .111 - y 2 y 3 = 0, 3y 1 4y 3 = 0} = {y E R i .11 = = b(4, 1, - 3), b E n }. ::3) Procediml <1nalog cu }1Unctul 2, obtinem, Sx = {x E E IP :x = a(l, 1, - 1), a E n} ~i Su ={HE IP !y = b(l, - 1, 0), b E R. Fie tt = (1, 1, - 1 ) ~i v = (1, - 1, 0). Atunci S". = I.. ( {u}), Sy = I .. ( {v} ). Intl'UCit (n, v) = 0 = st ..LS!I. 4) Matricea fol'mei in ba.za Bl are elementele, b 0 = F(j;, j 1) i, j = 1, 2, 3 a~a incit 1 0 0

1.5; a) q(x) = 13x? _ . 46x;x; 4lx~ 2 ; b) q(x) = x;2 2x?; c) q(x) = sx; 2 2 ~ 18x;x; - 8x:; ;r; 3x~ 2 - 6:r;x; - 4a:~ 2 ; d) q(x) = 7x; ll :r; 2x~ 2 3x;x; - 6x {J:; nx;x:l; r) q(x) = 20x{ 2 sx; 2 35x; 2 ; f) q( x')=(n-1) x; (n - 2)x~ 2 x~:_l (2n - 3) :v;x; (2n - 5) x;x~ x;x~ x;,_~ :r;,. Aici ::r;, .. ., :1:;. sint coordonatele lui x in baza B'. 1

+ + + ... +

+ + + ... +

+ ... +

+ + +

a formei
= rang

. =XJ:+

+ +

+ + +

pulru
J

R~

-1

. Rezulta,

.r; =
=

0}

-1
-1

-1]
2

0 .

; r ang F /u.
u 1 y )= O '"'"e obtine
1.

'{(o,

!-X<J.Yl+

Ma.tricea de tl'ecrre de la baza B1 la ba,r.a canonica B este t>I, unde 1 0 = 0 1 -~], a~a in cit matlicea forrnei in ba,z,a ca.n onica B, este [1 0 1 .

7
A

r(t- t)DC- t

_!_ 0
4 [3

- 4

0 1]
0

- 4 5

5) J<' (x, y)

~ TX. A Y

undc X "" [;;] !i Y

~ ~~: ]

Rezultil, F( x, y)

=m ~1Jt+2x 1 y 2 -X2!f 1 +2x 2!f 2 -:1~1 y 3 -f-3tc 3!fl + 3x 2 y 3 + x 3y 3 1.7. 1) )~entru 01ice 3 3 avem Ji'( x + x', y) = F(;c, y) + Jj'(x', y). Pentru Ol'iCe x, .IJ E R ~i x , x', y E R orice 7 E R avem, F(kx, y) = kF(x, y), ceca ee insea.mna eli P este o aplicatie liniara in primul argument. Analog se arata dl: F(x, y + y') = F(x, !/) + F( x , y') ~i F(x, ly) = lF(x, y) pentru orice x, :IJ, y' E R 3 ~i orice lEn, adica Ji' e 0 aplicatie Iinia1<\ ~i in al doilea argument, Deci 1' ~ste o forma biliniara reala. 2) Ji'ie C = (cu) E llt 3(1t) matricea ata~ata fOI'mei in ba.za canonidL Cum baza ca.nonica B = {e1 = (1, 0, 0), e2 = (0, 1,0), e3 = (0, 0, 1)} avem,

Cn = F(eu cl)

[""
1

a21

aat

au a22 aaz
0

al3

a2a
aa3 0

~)~-[""
0 0

. a32

::: J=

An

295

adiea opusul complementului algehric allui a11 in matricea A = (au) Analog ob~inem c0 = - A u a~a ineit rezultil < : = - A'', undo A* cstc adjuncta ma. tl"icei A. Ul. 1) Fie flu Y2 E v a~H, incit li'( x, fft) = J!'(.IJ : .112) = 0 ~i Cf.t : 0: E r . Deoarece cx1 ih :x 2 !lz E V 1$i F e;:;Le hilinia.d, rczuH~t t'( :t:, at !h o: 2 ?h) = cx 2 7J'( :c , !h ) = 0. Dcc i cx 1.1f 1 (J.tl/~ E U l . :3) thea x E U l , rezulLJ. = :x. 1.l!'(.v, !ttl l?(x, y) = 0, "~!I E U ~ i cleci in partieular Jt'(.r, ej) = 0, j = 1 : .. . , s. l~ec,iproc din P(P1 , y) = l i'(e 2 , .'f) = . .. = P( e,, y ) = 0. l'tznH:\ 1-'(.c, !/) - O, V.r E U , <le-

oarecc 1mt(m f:>c rie

x =

~ ex~.: e~ .
h

"

'Y. k

E K ~ i dcci P (J, !f )

. :E

:x 1 li'(P, , Jl) =

0.

Ptin urmare .t E U l . 3) 1Ne dirn V = n ~ i { 1~u ... , !1 11 f o haztt a spat.iului V. N oti nd cu flu .. . , !J,. coordonaLclc H'Clorului !I faFt ([(' <WL' l:hl-1'., baz~t, >~.i;jll'mlll de ec uat.i i /1' ( 1'11 !I ) = .. . = F( t~, , .11) = 0 deYine

!
R~ulgLll

1-:(e ~, 1:~) .1/l. ~

1-'(r. ,
11 1 )

... --~ r_'(l!~ .,_,"). y,:

.- ~'
0.

!h

+ ... + 7!(e, , n., ) " " =--=

aecslni :-; is tent e;:; te eel rnnlt 8. ia.r ,;p:t\-inl ;-;o lu~iilor :-:;al( est-e U l *i d eci dim. U l > n - s = dim V - dim l. 1.9. Prin dl'f ini\ie avem e ,<B Uh. = = l', F 2 EB U 2~. =-= \ , r 1 <llfli_., = U 2 , ultima egalitat0 ;wind loc <lro:ueee- prin ipol-ezii c l '2.l{tllulta

r,

2 . cluzie ? e tc ~i hijecl i,a_, a.dic~t ? estc un izomortism. 1.11. 1) F ie .f : V~~~her mitiau. Atunci .f* = f (uncle f* f',;te adjunetullui f) ~ i cleei, q(x) = (f(a:) , :f) =
= (x,J(.v)) = (.f*(x), x) = (j(.JJ), .r) = q(.:r), Vx E Y = q(.r) E U , VJ.' E V.- Ueeiproc dac~t q(,D) E n , V.v E , . = q(:v) = q(x), V.r: E y = <J(:ii)-;9') = (J(.r), :c), V:i'E Y. D ar (f(x};x) = (x, f(.c)) = (J*(x), x). Din c.ele tlou ~t egalitMi l'(lzult~ (j*(:r) , :v) = (J(.r), x), Vx E \ ', ad.ica f*( .r) = f( :r), V J_ ' E Y ~i deei f* '= f ce e~1.

suuti"t Cl\lC direda dPo~upce .'l E UJ\.,, .11 E UA, .: E Ft ~ i Or --:- ::: implici"t 0" = (z x) :;;i dcci z x = 0, !I = 0, iar :i' . z = 0 impliei"~ z = .T = 0. Prin unn:1.re, <lim U 1 ~, = dim ( Ut\,,EB U~~. ) . P c <le :-tllit 1mrte, din UA c U1~-, Ui,., c Ut-,. n U 2 , dedueem U,\., U~',. c U1 \ (Tltima ineluzi'l.1ne , impreunr~ en ega.litalea <lc <limcnsiuni implieil eg;tlita tca cNut~t. l.lO. T'ie ? : f* ( \', \') -> il( \' x V, U ) definitrtprin c;>(') (:v, !f ) = (ST(.v), Jt ) pen t ru sr E f(\', \ ' ) f;\i V(.r, y) E V X \ ' . A\'em cp(8T1 ff 2 ) = cp(8T1 ) c;>(ST 2 ) U(o:~r<ce 'tJ(&J1 Sf 2 ) (x, !J) = ((ST1 &! 2 ) (x, y)) = (ST1 (x) &r 2 (.1~) , !I )= (ff 1 (J~) , y) (fl 2 (;v), !I) = = c;>(Y 1 )(x, y) ?W 2 )(x, y). Asemanrttor , c;>(),ST) = l.rp(t9), V),.:: Jl :')i <lec.i cp e~ te o aplica1.ie liuiarii. Helatia ?W) = 0 implieii. (&r.r: , !I ) = 0 , V.r, .11 E Y f;\ i, in J)articuL:'\r (ST':r, fii.r) = 0. Deci avem ff(.v) = 0 , V x E Y cet\a ce lm;eamnii iff-= 0, adicil Ker ? = [0} . Hczult~t 7 injccti\ii.. lV[ai dcparlt> , cum dim ?( f* (V, V ))= = dim f* (V, V ) = n(n 1 ) = flim ~~(Y x \', lt ) = ? e,;te surjcchYi'\. i:u con -

+ (.:r + y)

UlLima

+ !I
+

+ +

+ +

ce inseamn rt c~L f este hermiti an. 2 ) u'ie .f anl'.ih ermitian , a die~L f* = - .f. At.uu m: ij(x ) = (j(x) , x) = (x, j(.r:)) = (J*( :r) , a) = - (j(.v); .x:) = - q(il=), V:r E \ ' = =qp;) = ki en 7-;, E n. 3) Pentru z E C aYern, q(zx) = (j(zx), zx)=(zj{ :r), zx)= = :J z(f(x), x) = z z q( x) (am. folosit omogenitatea OJ)eratorului f) . Amhg
dovede~t;e

se

a doua egalitate.
'\

nalog rna.-

1.'12. 1) Fie A matricca formci

1

p~ttratice

In baza eanonicii llin U 4 ,

---

1/'2
0
()

1 /2
0
()

..'\
zultl:i.
..:'1.! mtei
=

1/2 1/2
0

0
~u(

form~l hilini:u~t a"'~)<:iat::-tlni

1<''

forma analitic:"t, F(.1, y)

n
.1'3.1/t

r
4

:!;

i =l j= l

0.

ll.o '; !l .t

' 't.lh.

1
0
~

.1\.1/2

+
~\

. 1
0

C<'a ;;~:t.;u~;1!i"L

.l'1

!h -:- :J Y2 +
J' E

1 .l )

A a l'l' dct

= 0,
Y2

''zYt

}
0 ~

.l'tl/3

+ -0

- !Ia -;3

(1 } (1 ) (
2 - !11
-+-

cleti cr> l<' o

~'a

matrice

+ .1'.1.'/.1- 2)

Cum matri-

tlPgE'n(raU"t 1-!i F (.r, y) =

v ca v 1(.r, y )= O .lit +J~ YJ) rPzul l<t 0: .lf.J = 0. J)eei

IWntrn Ol'i('l'

H'1 <=>.'It--;-

~ !fz + ~. .1/3 -~ o, Yt =

s!/

{.ij

R' I

F( .r, y) = 0 ) ,_.= {!I = 2I1(0, J, - 1. 0) I b E H } = 1.({ e,} ): lln'le P,. = (0, 1, -1, 0). Com;trnillt apoi ba1. :1: fl 1 ="' {''t = (1, O, O, 0), e2 = (0, J, 0, 0 ), c3 = (0, O, 1, 0), r .1 = (0, t , -1, 0 )} fnFL <le f :1TC ! ' an mairie<>a
r~ ~i

. r.\.

e prin

R=

1 j .1..
1 ')

C)

'-0
0

1 ')

0 0

,-

t
0

]
~ell

F ie l l = l.( B') ;;.ull~patiul ~:nH'l at <1<' B' F la, U ;..: 1J :n12 matricea.

<' 2, e ~} Atunci rcf; trictia lui

-.:- =

0 I>arte, zi ne , l"ie ':) :

--L-

~]
1

v, \' )
fl' 2)

. y)

a:;_a indi. , l '(.r . .11' '_, .

tam y 1 =-=
.l't

'

2 ,1.-1 -'.-

11 .J' 2 I

r 3 -

( J'

L 1 -,

~ z - .r., ~)

2 -

1
.f.

.r~~

+ .r~. :;i .

Jaca. no-

? e.-te in part;=

o,

:- - : - . 2 ,

y2 =

-t '

2,

y3

,' 3

oh\inf'm, l"( .l', y) .- yf -

y~ + y5 iar

\~))=

f1

l11

con-

,- herl, a' ) =

lleciVTEY. 1 ezuHi'i. = t ceca

-E , .

= r 11 .f'2 = (\ -, 2t. 2 , f 3 = t 3 a~a, intit baza duiatrt r~tc B 2 = Uuf~,f3 , e4} . 1.13. J) FirS E S1l;, (H) matricc~~ ata~ai:\ lui q i11 baza canonicrL a h1i H ". Aiunci < mu q(.l') --' '~'X S X , unde X = '1'(.1" ... , .r,), rezuH:l q(.A.~) = T( AX ) S (AX ) = '1'.\:.'~'(AS .\ ) X a~<L in('it <lin q(.1 .: ) = q(.\ x) , V.r, 1czul.trL ecuatia watricraH"~ s = '~'.\. s. A. Fil' tl<' l'i G(q ) =- {A E ,l>i~II( H) /S = 'J'A. s. A } ~i i\ , n E G(q), adica S = '~'_\ S .\ ~i S = TH S .\. Atmwi, T( A_U ) S ( ,\H )= ~lWAS \ ) B =
~

At unci:
=
, z:r)=

An:lhg

B =- = A. E (l tq ) <H1icrL 1-!i _ \B ,inYariaza,'' pe Q. Cum, CYi<lent, q(:r) = q( r, .1 ), aditil ~ i mairiua UJJita1e ,iJwariaz~i" ]}l' q G(q) estc monoid fatft dn inmultin. (; (q) < 'i'tc 1m grup multiplicatiY~Olitt' A E G(q) a<lnlitc innrf'a. De t'\el1l]Jln dn ci"t dd S~O atunci dinS = TASA=(<1etA )2 = 1=<1et :\ = 1; in acP~>t l'az G(q ) r~te gTnp nntltiplicaiiY. 2) in acest eaz matl'iC'ra S ata~ata 0 lui q in lJa.za canOJJiC'i:iesteS = [l FiE' A = [an a 12 J ~i di11 S= -r_\SA 0 -1 az1 a 2z

Tfl.

s.

J.

297

rezulUi A= cu a 2
-

b~

[a bIE S>K (U) ,, aj .

2

cu a 2

b2

= 1 !'au A = [

.a ;

- b

- a

b] E: ~~~( H)

1.

2.1. 1) Fie X = T(x,t, x 2 , x 3, x 4). Alunci q( :v) = 1'X A X = 3..c~ - 3a ~ - 2x1 x 3 + 2 rLx~ . Deoarece rang A = 3 rezulta d forma pat ratidi q cHle degenerata. :3 ) C mform cu algoriLmut metodei
2 (x 3+x4) ..c1+ _2_ (x3 + x4) 2 ]-~ ( ..v 3 9 3 1 - 5x; - - (x3 .-r4 )e. 3 Prin transformarea de coordonate,
+

Ga,u,;s avem, q(.E) ~

1 (:t"c 3 .1

3''[ af +
2 -

3 +x4 )~-5.r-~- = .3lr .r1 +

+. -:t?jJ

. f onna canoniC<t . ~ .x: 1 se o I ot,Ine q .r: = .~

v ( )

, .,

5 xt" - -1

'2 .l:3

+0

,. x~

-. 3 ) D' 111 f orrna

canonica rezulta ca numarul de coeficienti, strict pozit.ivi este egal cu unu, cci strict negatiYi ~int in numar de cloi, ~i un singur coeficient uul; in consecinta signatura. formei este (1, 2). :!.2. 2) 1ntrucil toti coeficienvii au = 0, i-1,4, vom face schimharea: x 1 = Yt - .th, X 2 = y 1 + y 2 , x 3 = y 3 , x 4 = !/ 4 Obvinem
Q(:r) = 2./fi -

2y~
-

6.111 !13 - 6!h !h + 6y 2 .'f 3 + 2y 3 !14 sau QCx)

( : )

= }

(2y1

3?13-

~.'!~ )

2 -

2y~

~- ) y~

y~ + 6y
=

y3

6y 2 y,-7.1J 3 114 Prin schimbarea

zl = 2!h - 3ff3 - 3y4., z2 = Y2, z3

y3, z" = ?! Obtinem

Grupam termenii in z2 , Q(.v)

l . . ) Q.

zi -

( - 2z 2

+ 3z

3 -

3z4 ) 2

16z3 z4 Fa~4.

ce:n ,;:;;limb:t t'eJ, v 1 = z1 , "~ = --3 ~ 1

2 - v; - - 2 v~ v .

:3 ~J - 3~ 1 ,
v ..

v .1 = >1 v 1 =
u~,

011 iJt

16 P v 1u unn't !'!C 1 . IJJ.l'll v = Uu 1 = n1n 3 4 1 2

. v C::~Jlloruca
v

v 3 =U:3-u4,
" + 16u.t.
~r.

v4

'= 11 3 1' 1~ ~
-T

l t;mem . forma o)

Q( x )

1
v

9 Ui' -

9 ~t~ -

16n;;
:t.

.tntr-adevar s-a.u efectuilJt urma.toarele tmnsfonna.n luuare x -+ y -+ z-+ v -+u sau matriceal U = T4 T 3 T 2 T1 X, unde S- t = T~T 3 T 2 T1 , S fiind matticea de tn'cere.

J,

Si.,

s-
2t!B

~ [~

0 1 0 0

0 0

1/2
~1 /2

0 0 l /2

l[
1 0 ., 0
t0

0
3 1 0

-2

-3
0

-2
0 0

1/2

--f]

0 0 0

1
0 0

1 0

-~]
.!
......

--r
[

1/2

1 /2 1 /2 0 0

0 0 1 0

1 - 3 -1 3

0 112 1 /2 0 -112 1 /2

-31
-3
0

~i

cleci

s~[

.r
1 /2

1 /2 -1/2 1 -1 0 1 1 0

~ -~]

n=

Ts. A-S =

~~ [
Lo

1 '2

0 0 - 16 0

- 1 /2 0 0

2.3 . .Melo(ht l11i Gouss . .A.Tem RUCCPRiY, q(x) = (5Ji- 4.1\ x 2 - 4.r1 X3 ) + .-,2+ . ,32-_ --: 1 (~. 2x - _,r ') ) 2 + 26 8 x . 2 x 3 p- ' 'J 0.1 -:- x 2+16 ~ ,.2 1111 sc1 lllll-:::3 2 3 2 1 +6):/ 2
n
a

barea

q( x )

de coonlon<'tte : y 1 = :J r 1 - 2.1 2 - 2x 3 , !Jz = x 2 , y 3 = x 3 , obtinem 26 ., 16 2 8 ~ ' .. t' 1 ,, --:-!fl. .112 ~ _113 - -~- !Jz!h ~""l.C Uill grupmn Lermenn care con ,m
n

+ _ +
J

in forma

pe y 2 ~i olJtin m: q(.r) Prin tl'anf\formana, ,:; 1 canonica

'

=
c:=

1 26 4 ) - If,- - 113 5- .lJi -1' 26- 5 .5 .

0 .) (

-!0 ) + -13 !13

=

!Ju

~2 = D ~

26

y2

4
-

~3

y 3 , obtinem forma

q(.r) =

1
f)

z2 1

5 ' + 26 - ;.~

M f'iof1a lui .J acobi. Fie ~\

40 . zz. 3 13 5 -2 =-o _ 2 G - ;] mat;ie< ata,atli lui q in baza [ -2 0

..L

canonicrt. :1liuorii diagonali, ~ 0

D

= 1, ~ 1 = 5. ~ 2 =

- 2

- 3 -3
~:: 3

()
0
0

-2

.)

-2

-21 =
6

26, ~3

o\ =
0

80 slnt toti nenuli ~i pozih..-i. Form~~ canonidi. e-ste

41

z4 Fa-

:1. (Jl,, ill

1 5 11~ 1:3 113 ) untl c (y .11 , y ) s1n ' t cooruonate .1 l e H'Ct oru1m. 'm 2 11 3 Q (.x) = -- ~~~ .5 " " 2~i . -W . ' nona h<<zi'i {e~ , r~, e;}. Hela\iile (le leg~ttmit intre ,-ectorii baz<'i noi ~i celei vechi ' < 1 e f'o = 1 e ~' ;) e?, e = 3 e 1 e 1 I J 3 P3 E1 em'n t el e C' ;j a l e lDL e = 2 3 1 1 .5 11 .. 13 1 26 20 20 40 matrirri ue trNPrr lc gil.i"im <lin nw<lul enm ~;e. conR1ruie~te noua bazi:L; anume e~ = c 11 e11 P~ = <' 21 f 1 1 r 22 f 2 , e~ = <~ 1 e1 ~ c32 e2 e33 P 3 . Impunem conditiile Cl(e~, ei) = 0. i i= k; d(e~, P1 l = 1, ~tiind c:l d(Pr., c;) = a 1 1 Rint elementele matric<>i A ata~ata formei patraiice Q. Jielulla transformarilor ortogonale. Iatrieea realii A a ta~at ~L formei patratice Q et:te o mat rice Rimetrica ~i cleci are va.lori I)roprii nr.le. Aceste valori proprii 'rm constitui coeficientii formei ca,noni ce. N e propuJH'nt rL cleterminam valorile proprii ~i vectorii proprii coreRpunzatori hau,;formitrii a ciirPi matrice esle A

:) -

f,

- 2

- 2

-2 - 2

0 6 - A 4 - A 0

0.

299

Obtinem valorile proprii distincte } ,1 = 2, Az = 5, } ,3 = 8 l}i deci vectorii proprii corespunzatori vor fi ortogonali. P entru 1.. 1 = 2 coordonatele vcctorului propriu corespunzator e~ vor fi date de sis temul 3e11 - 2e21 - e31 = 0; - 2e11 + + 4e 21 = O, -2eu + 2e31 = 0. Obvinem e; = (2, 1, 2); prin aormalizare

el l
I ( l!3, e1

= (

'

~).
-

A na l og pen t ru ''

'> = 0, < e3, e2

I

' )

al}a incit t ransformarea. or togo nala ce n e conduce la forma canonica e. :;te

2

. - obt'mcm - e. : = ( -1 -2 - -2 ) . nm. cu1dttn . ' '1 e = o, ' I e; II 3 3 3 ~ nn, ' -.-,f; = (-2 - -2 - -1 ) , = 0 gaB e3= (2 , -2, 1) ~~ d eCl I eall 3 3 3
I

3
1 - -

3
2

X~

3 2
,:,
>

3
-

X~

-3

1 ---

.T~

300

' e3

= -4

27

, - -- e? ' 1 _ e1

4 81 -

1 '} uncl e B e3 81.

{e1, e?, e3} es t e l>aza canonlCa . ~ d"m R 3 . -

2.6. 1 ) q( x) = 7x? -2 0 --)'

3

2x~2 + 7x~ 2 ,
3
(i

ll' =
-"'

{e~ =

(- ]f? 2 ' ]!2 e: - ' --- )} ?.) q( x) = 3 =

2

(v;' ~ ' r6?.). e~ = ( o, ! . -7x' + 2x' B'= { e' = ( - 2 v21 '

1
2

2 '

1 ]f21'

4 ) , ( 1 - ]f21 ' e2 =

2 V6' V6

j(G '

1 )

ea =

( 3 1 ]f14

2 1 )} 3 ]fi( ]f1J ) q(x) =

' I? " '?+ 2 :r~'''+4 fV4 '2 --.tJ't--~xz-

, (,2-' 1 1 -21 1 - -2 1 , = i ; B' = {et- -2- ) ' e2 \

1

+ -21 +
2'

+!_, ~ . ~ )
2 2 2
4) qf .r)

e; =
2

( ~ _ }~. . -~ _1_) e~ = (
2 2 2 2'

.!., - ~ - ~ )}
2 2

= ~ ....~ .x- ' .!. (x;- + x; + ... :r;,2) in baza forma til. din Yectorii ' 2 2 proprii ortonormat i. 2.7. :Mat.ricea asociaU formei in baza c::w onjca este

1 1
- ... 3

1 2
1

1
n

n-1
---

1 ,,, 3

A- [

1 ] !j-il

2 1

n-2
1

- - n-1
1

east a

1 -n-1

T-} inci
.rifica
1. 1); 0 :3);

Fie functiile t -+ bil(t) B = (bt;(t))t,. 'i""'

t i - i',

i, j

=
t2 t
1

1, n, cu ajutorul carora definim matricea

t
1

x;:?x) =
.v~2

B=

t t2

t3 t2

. . . rn-2

tn-1

... tn- 3 t"- 2

... t" - 4

t"- 3
1

.r) = 5. 1)

tn-1 tn-2

tn-3

tn-4.

... t

= x? unde

l\tinorii principali ai acestei matrice sint

.ll = 1,

~2= I~

t
1

t2

1
0

t2
1-t2 1-t 3

;j=1-t2, ~ a= t t2

t
1

t-t 3 = (1 - t2)2 . t-t 4

onica

Prin indue Fe R e poate arata ca minorul de ordin h este t2 ... t'-1 t 11 . .. t"-2 1 t t .. . = (1 - t2)h-1. D.,, =

It"-1

t"-2

t'-3 ... 1

301

To~i minorii !l."(h = 1, 2, ... , n) sint strict pozitiYi pentru

11

(0, 1); prin

E

mmare forma pi'itratica ~ ~ b11 (t) x 1 J.' 1 e te pozitiv definita penhu, V t

j

(0, 1).

- I i = l

Se comiata, ca :
I I I I

~b
0

11 (t)

dt =

~ 1 dt =
0
I

aw

~ bdt) tlt = ~ tdl =

0 0

i-=
1 .
.

a 12

In general

~
0

b;1(t) dt.

~
0

f.'- J. dt

. .

=
1

tl

i - j'

. .

II
o

t-J

+ i t-J I

att

Putem s<:rie
11

~
i I

i=I

i:

a,1 J';.r

;,

V x i= 0,

adica forma patratica q este poziti,- definita. 2.8. Apliclnd una diu condi~iile consecint,('i 3.2.1. avem : 1) pPn1ru /, E ( - oo, -4) este negativ definita, iar pentru A E (1, oo) este pozitiv ddinitii; 2) pcn1ru /. E ( - 1, 1) esie negaiiY definiia; 3) pt'ntru A E (8, oo) estc pozitiv definiti1. 4) pentru A E ( - oo, -6 ) este pozitiv dt>finita, iar pentru /, E (6, oo) este negatiY definitn. 2.9. 1) Fie D,.= = det A pe care-1 d('ZYolt~un dupa prima linie,
l 0
o:~

0
a~

0
0

0
0
0

ex. + ~

D .. = (\!. + ~)D "- 1 - o.:~

0 0

a + ~

0
1

0
=Dn_ ,

:;!. - -

;J

tem adevaratr~ rezulta

~ (*) D,, = ( X ~- ~ ) n 2 (1. I)(~ ~ 2 , a~a.

IWDtl'U n ~ 3. Dar Dl = (1. + ~ ~i D2 = incit t>galitatca ceruta Ee verifica pt>ntru n = 1, 2. Admipina la n - J. Atunci folosind aceaRta ipoteza 1n egalitatea (*)

,._l - :xpDn-2

2) Fie B = (b 1i) 1., ,,j ,. .. E ,;)J~ , (U) matlicea ata~atrt lui gin baza canonica, (avind in vedere expresia a,na.litici't a fomwi)" :
2
-]

- 1
C)

0 .. . 0 0 ... 0 - 1 ... 0

0' 0

0 0
-- 1

.J

- 1
2

IJ =

0 0 0

- 1
0
0

0
2

0 0

0 ... 1 0 ... 0

-1

302

Att.mci ecuatia caracteristica

1 ) ; prin

PA(>..)=

I E 0, 1).

A- 2
1

0 . .. 0

0 0

0
0

A- 2 1 ... 0
0 0

=det.

(~\. - AI) =(

-1)" det(/J - A) = ( - 1)n

0 0
0 . .. l A- 2 1 /, - 2 0 .. . 0 1

=0

:Ji daca not~tm A - ~ = oc + [~ ::-i oc~ = 1 se reduce laD,. = O, ceea ce inseamna, conform cu punctul 10, ca oc" + oc"- 1 ~ + ... + x~"- 1 + ~~~ = 0. Cum -x~ = 1 =:> = (de exemplu) ~ -1= 0 ~i <leci ecuatia se scrie

t" + tn - l

+ ... + t + 1 =

0, unde t = _ a. ~

Rez ulta ca t = a: _ Pste umt din rl<Ueinile d<> ordinul n

i:i

+1

ale unitatii dife-

ri t.a de 1,
' -)k = (.-;;~
('OF;

2kr.

n -t-- 1
2k-rr:

. + 1. Sill

n -t-- 1
2k-rr:
kr:

2/.'rc _ l , ,~, . ,. ... , n. ---- , k. -

ita, iar tiY defi-6 1 este F ie D,.=

. Dm

a: (.

:) 1

= 7.k =
0

cos - - - + 1 sm n -t-- 1 n -t-- 1 ( cos

kr:

. .

(/. ~

cos

-n.-t--1

k-rr:

. +1 ~m

n-t-- 1

k~

) iar

~'

_k~
n-t--1
= 1,

- i sin

n. -t-- 1

) Atunci din A- 2 =

a:+~=

= A =

2 - 2 cos - - -, k n -t-- 1

n.
A ~:

'1 e propri i 3 ) D eoarece to a t e Ya1on

= 2 ( 1 - cos

kr. - ) > 0 n -t-- 1

~
=1

= q poz1ttv

d efinita; putem s-o reducem b forma canoniei\ q(x) =

A 1 x? in baza for-

..:anon i~a,

mata din vectorii proprii. 0 b s e r v at i e . Se poate observa gruparea : q( x ) = xi + (x1 - x 2 ) 2 + + (Xz - x 3)2 + .. . + (Xn - 1 - x,. )2 +x!. 2.10. Admitem ca toate valorile proprii ale lui A apartin lui [a, b]. Atunci valorile proprii ale matricei A - AI apar tin intervalului [a - A, b - /,]. Cum b - /,>a - A. daca 1.. <a rezulta a - ).. > 0 ~i deci toate v:alorile proprii ale lui A - AI sint strict pozitive. At unci, cum coeficientii in forma canonica (prin metoda transformarilor ortogonale) a formei patratice asociate lui A - f..l sint tocmai valorile proprii ale lui A - AI ~i cum, indiferent de baza, forma patratica are intr-un punct o ace~a~ i valoare rezultit ca forma patratica e pozitiv definita. tn mod analog, daca A> b rezulti\ b - A ~ 0 ceea ce inseamna ci\ [a - A, b - A] c ( - oo, 0) ~i deci toate valorile proprii ale lui A - AI sint negative fii deci forma e negativa . Reciproc, fie uforma paliratica asociata lui A - AI pe care o admitem pozitiva. Attmci ea c pozitiva ~i In forma canonica dedusa prin metoda transformarilor ortogonale, in care eoeficientii 1nt valorile proprii ale matricei asociate. Deci t oti coeficientH trebuie sa fie pozitivi !}i cupr~i in [a - 1-, b - A]. Rezulta " A> 0 (altfel nu ar fi valorile proprii pozitive) ~i dcci A < a. Analog, g negativa implica A> b. 2.11. 1) Forma patratica q: IP ---+ R, q(x , y) = x 2 + ~ 2 e Rt e poztt ' tv ' t.r um 't u A 1 > 0, u A a 12 1 = + 3 JJY + oy IV d ef tnl <1 1n 2 ;.= all 1 = ~1 = t a 21 azz

303

5 iar

=-

f = q + g,
11

> 0.

Cum functia!!: 1\2

atunci
11 ,

---4

It, g( x , y)
(tlj(_\:))~

5x - 4y este

f
1

estt> connx~t. 2) Anm succe siv

llx1

~i

1 1 -= I: -f(-Y. ) ; 1 .ri de a.i c i,

2

~ --f2(X)--= ,1
2 (

df(X)

:vf

~ j'~(-"') ~'1
1

tl2.f(X)

- 2 j'3( -.''-')

= -- 2 ,.~ 1 _
11

(l;.d
;

1'3

1 (c1j{.X)) = -'3( , .)

- '-

LJ = 1

clJ' ~ ---.r(

11

'

)~ -

= t "' ';

~ ~

~. .1 .)

( \"-. cbi .)
'~ 1
,w

"-'i

.
'anchy

.
FlC
c::

=
1

" ct b, )2~ (-~ ( :E

II

{ -- 1 , pC'ntru .r, -f- 1, pentm .x,

) ( II I J I

< >
1

0 0
)

At mwi ,

folo>;i JHl
l

inega li ta,tea, lui

_ ,1 ; r ez ult i:'t <l~J(X) ~ 0 l1 ._ ;. ,/. . , b; = V.;.. pen1Tu > 0 ceea ce aratr~ ei:l. r eR triqia lui f la. ]) 1 = k l''; > 0} eRte concaya , iar pentm .r;< O, (l"f(X) ;:;, 0, a rlid J ~:-; tl'iqia lui f la B 2 = {.r/.1,< 0J este
pPntru n, =
,

i:.= J

rd I I~ IJ7

ill'
=

1 j

J'i

convex a. 2.12. 1) Din

!!l =
~

3a 2

+ :3if

2 -

1:!

~ i !!(
~

G,ry - J2 =

1 re-

zulta pnnctele r ritic-( J1 1 (1,2 ) ; JI~(::?, 1), ...11 3 ( - J , -2) ~i J ( - 2, -- 1 \. Dife4 rential a a tlou a a lui f e ;;; te, d ~f(a, y)((lJ, dy ) = (i[;rd x 2 2.'! d .c dy -,... ;rd!t 2 ] .

::uatricea a 1a~at.;1, in lmza

2

Call Oil

ita, Cf: lf' .\

u[ .)'
II

.II P<'Jl ( l'll Cctl'L'

.V

~1 ( JJ, !! )=

= 6:.t, ~ 2 (.r, y ) = :3G ( . i~ - .'1 ). in punctele Jl 1 ~( JI aH'm .!l ( Jf ) = 6 > 0, 3 1 1 A 2{1l11) = - 108 < 0 r:;i analog A1 (.Ma) > 0 A 2(Jlf3) < 0, cPea, ce insea nma form a patl'atbi. <.Pf nn pa~treaza Ken111 eon~tant in Jllt r:: i .l ~i (lt ri acestea 3 nu ~;int punete d e ext rPm pentruj. Pentm Jf2 a \em: ~ (M ) = 12 > 0, ~ (Ji )= = 108 > 0 ::;i clee i fonun. p;\tratie(L (Ff(Jf~) e _poziti,- clf'finiti'i. H e zulti:'~ ~lf e , punct <Le minimlorn.l r::i .fn11n = f(JJ1 2 ) = - 28 . ll1 "1!~ aYem ~ ( 1lf ) = - 12 < 0 A 2(JI 4) = 108 > 0 ac1ira. ( - 1) .!l~-(J!4 ) > 0, 7.- = 1, 2 ~i clPci d~f(JI,~ ) e negativ definita: c~ec-i J!4 e punct de maxim local ~i fmax = .f(J1 ) = 28 . 2) Din 4 8f 8f { .r:,. = krr. - = O, - = 0 ~ ' _ . , d~f( .r, y) (da, cl.'f) = -- ( 1 e 11 ) O.'lJ rJy .ih = ( - l ) - I , /, E Z , 2 cos ..v d ., - 2Pv sin ,,. d.r cl.lf pY(cof'. .l' - 2 - ,1/) ely ~ a~a, ind1, ~ (.1 .li 1 co = -(1 -f- <. ") <.os .l ' A 2 (.r, y) = - eY( l e 11 ) <.os .1 (eos .t -. 2 - .'/ ) - e 2 Y ~in 2 .,: ~

ea

1 2

1 4

2 2 2
+

..ll(.l 'l '

H d

= -

(. J

+ ('

e(- IJ)

1 1

("OS

k-r.

A~(.1., .1!
=2

1)

= -

p(~ IJ' ( 1 + p(:

1 1 :) cos krr.(cos k-;: - 1

( - l l)

Atuu ci, a)

pentru k patratidi

2111, .!l 1 (.r,,. , :th) < O, A 2 (.r~., .1/J.) > o, CPPH t'l' ii1 Sl':lll1lli1 c;\ forma, yi.) e ucg-aLiY clefilli t;\ , adi6't pu11c1de (2 111r::, 0 ), mE Z si nt punl'tP de maxint lo cal ~i fmax = f(2m-r., 0 ) = 2. b) penim k := 21/1 1 , ~ ( a,. , y !) > 0 ~i A 2{xt, ifd < 0 r:: i de('i d 2f(.x~.- , y.) nu pastr<'az;\ sp mn cons tanl, <:ef'a, e P

d }'( .2~,,

inseamn(L

c(~ nu ~;iJ Jt. puncte d e C'x1 n'lll. 3) Allalog-,

dill

_P( =

f[;
2

0 ga:-;im Jf1 (0, 0, - 1)

~i . 11! (2-t , -- 14-J, 2

uJ
l).

O, Df O!J

0,

Lfl'Rsiana lui

f are for n1a,

1 1

d f( x, y , z)(d.r, dy, d z) = 3.:u<1.r~ dy 2 d z2 2 = 6x; A {.c, y, z) = 12(.v - 12); A 3 {x, y, z)

+ 12d.nly,

p entm care A (J, !J, z)= 1 24(:v-12). Deoa,rcce A (.11l )= 0,

304

fnHn = f(Mz) = - G91:3.

..t) Din

~ z(M1 ) < O, ~ 3 ( ..11!1 ) < 0, forma patratic~t d 2j(M1 ) nu piistrE>aza semn constant, ~i ded .11f1 nu e plmct de extrem. Cum ~ 1 ( Jlf~) > O, ~ 2 (M 2 ) > 0, ~ 3 (Jlf2 ) > 0 =9 = <Pj( J lf2 ) e pozit.iY llefinit;l ~ i dcci J f 2 e pnnct de minim lo cal pcntrn f;

~f_

(),~_

o.

'

_ <If_ = cl_lf

o, _ af_
()z

o, -~!

at
,. 3

o = Jl (1, 1, 1, 1 )

He:-;siana,
') '

< FJ(.r, y, z, t ) (d.r, <ly, dz, <It ) = -"' - d.v2

)fa.t ri ccn. a ta~ati"t

3
;\ o-..=

font wi piUraticc <1 ~[ e!';te 0 0

- I

- t
()

()

2 - 1 0

-1

-- 1 2

"J

cu

Y<l

t _() --. 1on 1c proprn .. .1.2.3. ~- - I

ys Jf:~ - -2- >

0.

. DifeJ Jy2].

;::::: 6>0 ,
mna ca

~i <kci J1(1, 1, l, 1 ) e punct d e minim loca l ~i f""" = f(1, 1, 1 , 1) = 5 . .~) D atoriUi furmc i lui f e prefcmbil ~ i"t llefinirn fuuctia f/: U -> H, g(X) = lnf(X) (\alorilt> lui f sint strict pozitin~), intrueit punct<>lc critiec p<>ntm g coinci<1 cu pun c. . C<' 1wntru .f' . . . g(~\ T ) = ~~. (I i , U[j = 0 = }n ((.I - - 1 = 0 , h' 1< ' cntJ DPcJ, ' , .r,. }n -. U1n

1~ ezulti:'t ( ,. czi comeci nta :J.2l ) c:Horma patraticrL<Ff( t, 1 , l, 1 ) e pozi ti \' def.initii,

(-J

.r;

iJ.ri

,;i

ce tea
- _lfz )=

) 1t"<L ~ t. =--= .]-, -n ) d'IIU

. glll'Ul 1'\ Jll

prtnC t-.

'1 IC . , )[ ( (/ l Cl'l
l'
11 )

((.. ,

- -, . . . ,

(( It )

( '

- Jf:.: e, . 2 < 0 ga,tiv

~ ~Din

1' f E' l 't'lltMt . . 1a. Ulll (I

a dona a lui y P~it', <P !7( -l ) (l1.1'" . .. , d.r

tb;i < O V:r
E

= -

! .d .rf J'l

_1_ d.IJ~
.1'2

1
J1,.

H, rr zt tl 1i"~ c:t n.cea>;ta, e n cgati, clefinit:t , Cf'l':1.C'C' inR t'amnU- d fnuctia.

[/ ('fit(' C011C <\Y

a ~i ckc i Jr I ~('I

Cum functia

, .tz' .. . ' Xn ) l' Ull pun cL <1e maxi tll global prutru g. le c e logaritm natural e o funct,ie stric t ere>;ca,toarc, rczultl1 ca.

M ( -~\ . .. , :) e toi nn pnnc t elf' m:t.xim g-lobal

(a

~i pcntru fum t ia f. A~adar,

1 fl 2 ' ..

fin)

rna.xJ( :v) ~ J(.ll)

xE J)

2.13. 1 ) DPoarcce "C = T(:\l' ) '~'(''U ~\ ) = "R . ]'.\ T.\ T (',.ll ) = rn.\ C (tl<o~rP<e 1 \ f'Rte matricr sim<.>tridt) n :zult[t ~i mai.ricea C sinwt ricil. F ie bazn H* = J~'n .. . ,1' 2 ,.} a~a. h1Cit f(Pl) = e1 .+,. , k = 1, 2, ... , n f(P 11 ) = o, lt :o-= 11, . . . , 211. Jn rapmt en aceastii haza lllatricf'a B aia~at:t lui f

+ ;\B =

Ct; tt'

0
0

0
0

0 0
()

0
0

0
0
0

H=
. !/, z)=

,Jld= O,
20- c. H6

0 1 0 0

0
()

0
()

0 1 0 0 ... 1

0
0

=[;, ~l I,,-

matl'iCe<t

0 0

305

uilltate tie ordiuul 'tt. Cum.f eo structurii comple:d avem B2 = 0 ~i rang R = n. DLlm forma pMraticii q este pozitiv definita, rezulta ca matricea A ata,~ata

iornH~i
-Z I ~lv r

in baza D* etite A

= [X Y] , unde X , Z E ~1ll.,(U) ~int matrice poTY z

+ry y 0 0 + 0 T y z z 0 ' T Y z ~ I,. 0 0 0 ceea ce implica faptul ca det C ~ 0 ~ i deci q este nedegenerata . Alegem ac-um o 11ona baza B** = {e;, . .. , e~ ..} a~a incit, f(e;) = e;+ n, f(ef.) = 0 :;~i P(e;, e;+ .,.) = 0, k = G~; h= n + 1, ... , 2n, unde F este polara lui q (forma biliniara simetrici\.

.' .

tef m1 . .t e. A tunCl . ('= [ X

Jr

J [

I,. ][X Y ]=[y

J

z]

,1 f. . ~ de q). In ~ 1aport cu aceasta b:v;a gasim A = [X 0 , B = [0 -ue 1mta 0 Z I ,. uncle X , Z sint matrice patratice de ordinul n pozitiv definite.

0 Jl
0

!a acest caz, rezultii C = A-':1 + T JJA =

i i6~

o z] l
Z 0

, a~a incit forma prttra-

[: ! ][~ J
c;,-q

e:o respunzatoare, in aceasta baza, devine g(S) = TS.C .s = (1M, 1 N) = 2Ti\fZN (in care am scris matricea coloana S E .;ilC2 ,. x t( ll ) cu

coloanit lle ordinul n x l). Dacit facem schimharea, sub forma matriceala, ll = [> + Q ~ i N = P - Q atunci, g(s) = 2[rpzp _ TQZQ] in cart> daci'L tinem cont ca Z este o matrice patratica de ordinul n, pozitiv definita, impliei'L ca fmma patratica g are signatura (n., n). 2) Peutru a doYedi ca fJ' e o struetudi tangenta e suficienL sa doYedim ca /9 2 = 8 ~i rang gr = n . Avem
~ ubrnatrici
CJ

1 ( ~t 4-

+ t)- =
?

..
4

(~t-

+ wt' + vu +
__________..
=0

v~)

<

1 = -(4

2 + 2) =

,/;\

In pluR, rang
-

gr = rang

_1_ (1t +
2

v) = rang

(-I,. 0) =
0 0

n int.rucit pukrn

,g-asi o baza ortonormata, prin metoda tran::;formarilor ortogonale, in care matri~ 1m. /iJ cr sa ~ f'1e [ - I,. 0 .rea a t al'la t a ' 0 0 2.11. 1 ) Cum TJ~ = T( f + T_\- .\) = l +.'frAA )= I + T.\.T(r.\ )= I +T A=B, Tezulta c~~ maLricea n este simetririi. Atunci, notind X = T(.r-1, ... , J:,. ) E ~1k ,x l( R ), matricea coloana cu t>lementele .r11 . . . , ,1: neuula, avemq(x) = TX BX = = TX( I + TAA)X = Tx.x + T X('l'A- .\ )- X = Tx.x + (TX.TA) (.\X ) = '~'XX --r-

11

=~:~\~x(
~i

: :) _'(_::: : ,:.: :

_: ::];,,: , . _ ,\ ,:.

~-r' ~'( n :;:~;~osil :0::0

~J

analog, TY Y = yi + y~ + ... + y;. > 0 rezulta q( x ) > 0 Vx = (xu ... , .r,.) # 0 :)i deci forma p atratica q, definitr de rmttricea H, este pozitiv definita. 2) Avem -det (A 2 ) = (det A) 2 = det (- I ) = ( - 1)" det I = ( - 1)". Deci (det i\) 2 = ( - 1)" . Cum A e o matrice realit nu putem avea (det i\ ) 2 = -1 a~a incit rezulta n. =2m (par) . Deci (det. A) 2 = + 1 ~i deci det A = 1 Rau det A = - 1. $tim insa ca B = I + TA A. Fie atunci matrirea C = DA pentru care avem TC = T(BA) = TA . TH = TA.n (deoarece am dovedit ea B e simetrica). Dar C = (I + TAA) A = A + TA. A2 =A - TA, intrucit A 2 = - I. An:1log, TC =TAB= TA(I + TAA) = TA + (1'A ) 2 A = TA + T(A 2 )A = TA- A = - C, .ceea ce inseamni1 ca matricea (; este anLi~imetrica . :)tim im<a ca determinantul unei matrice antisimetrice de ordin par estP strict pozH.iv, a~a ineit, det C >

o:

.306

.mg B = n . A a.tal')ata

Cum Be simeirit:i:L de ordin par

~i

<l t B > O, din 0 < det C = clet (BA) = (dPt B

'-v--'

>0

(clet A)=<ll't .A > 0. Deci dPt A = l. 3) Fie (., .): V x V ~n pro<lusul scalar pe V ~if: V -+ V e <;t m ctura complex a adica f2 = -2 (CJ - aplica~ia identica pe V) Atunci, definim 1i': V X V-+ R, F( :r , y) = } [(J', y)

+ (j(x),

j(y))] V a: , y

care, ev ident e:-;te o forma biliniara simetrica, clad aYem in y ecle1e prodmmlui Rcalar real. In pluR, aYem
F(j(x), j(y)) =

proprieta~ile

~"-'

[(f(.x),j(y))

+ ( f2 (.r),j2(y))]
=
F (.r, y ) V .l' : y
E

prtlraTN).

1
2

[(fl.r),f(y))

+< -x, - y)]

V,

- 2" t( U ) cu

Lltrucit < -x, - y) =-= (.r, y). 4) Fi in baz:ot-canonidi. . Atunci

a11 = F (eu e1 )

a fj = F(P ;, P;)

t>lementelt> m rotri cei lui F

=

or rna ma triin can' dac~t , definita, OYedl Ca tf = n. A.Yem

=. '> -

..

[ (P 1, 1\)

+ (j((\), .f(e1)) ]

a12 = F(eu
cit 1mtcm care matri-

1' 2 )

= ~
"'

[( '' u e2 )

-L

(e 3 ,

(' 4 )]

O,

,J_ T A =B,
E ~)j~nx t(R ),

a~a

incit . rezuH i:L ci1 J. = I =

r~ ~
0 0

-, = T :X-X -i-

T\:. BX

0 0

lo:-it propeie-

Capitolul IV.
1. Directia axei Ox es te clata d e ' ' edorul f( l, 0 , 0 ). Dcoarece Yectorul norml al planului ~RtP colini~tr cu ~ (plannl Pf;tc peqwnclicular pP 0.1 ) rezulta, n = kt . -''-tun('i ecuat.ia p lanului ce tn ce printr-un pun ct Jl 0 (J' 0 ?lo zu) ~i are Yeetorul normal n( a, h, 1'), a(J' - xn) + b(y -- y0 ) + c(z -- z0 ) -= o, de~ ine k( x - 1) + O(y + 1 ) + O(z- ~~ = 0 . aclic;L a_-- 1 = 0. 2. Folo;:;ind ecuatia planului

nita. 2) A.vem
_.\ )2 =( - 1)". incit rer.ult~

1 . ,.r")oi0

- 1. t;,tiin care avem etrica). ])n,r

determinat de trei pundl', obtinelH -v_ + !I. + :: - 1 = O,

a

numita

ecuatia

r:

- I. Ana;log, A-A =- C, determinan tul cit, det C > 0.

cal'iezi;-wa a plnnuhli pri,L tlii elt!ri (c.:ind punctele se afla pe a:xele d> eoordo1 1 0 11 nate ). :J. CollCli~ia ca cele patru puncte

::;a

fie coplanare f>R1t>

-~

0
f..

! 2

4. Folosim ecua~ia planului determinat de un punct ~i doua direc~ii necolix-f--1 y-2 z-3 niare: 3 -2 4 = 0. Rezulta 2x-5y-4z-f-24=0 . 5. Fiecare 2 0 1

fava a tetraedului este un plan derminat de trei puncte. Procedind ca mai sus giisim: 3x + 5y- z + 4 = 0; 5x+ 7y+z=0; x+ 2y + l = 0; x+ 3y -z+ 2=0. 'G. (P): x - 1 + 2(y + 3) + 3(:::- 2) = 0. 7. (P): -x - y - 3z + 14 = 0.
16 1 '8. (P) : 3x + -y - 7z + 31 = 0. 9. et. =arc cos . 10. a) /,=1; b) /..=--; 406 . 2 4 6 2 - 12..Ljf - -fl_ c) AL2 -'- l"3 .u 11 ~- - =fL =>{ " = - ;J.(/, + - ) . !.. + 2 3 1 4-(1.= -3[L, => A=1 ~ l ;1.= - 2. x- 1 y-2 z-3 x-1 y-2 z-3 12. a ) - -- = - - - - = - -- sau - - - = - - = - - - ; b ) a= 1 ..L3t - 2-1 1 - 2 4- 3 -3 - 1
l

cos
'!f

Cf.

Vl2 + m2 + n2
m v 1 + m2 +
2 n2

---::=---- - -

-3

- - :..=-

_;_

Vn
1

2 -

t;

+ t, t E Jt i

C)

co s~=

= --=

- 1

Vn

13. Pa-

= --,= . Vl2 + m2 + n2 V11 rametrii directori sint minorii de ordinul doi ai matrteei ( 2 - 1 1 ) , deci 1 4 3, v = -Tf - 5] + 97::. Pentru a afla un punct de pe dreapta vom da o valoare arbitrara uneia din variabile, de exemjplu y = 0 ~i apoi rezolvam ;istem~l cos"=
~ ~ ramas. A~adar, pentru y = 0, rezulta

2x+z = -4 en solutia X=-5 ' z =5

x

~i deci un punct al dreptei este punctul 1110 (

mai sus obyinem, de exemplu llf1 (1, -3, 2 )

+ 3z =

13 ; 0; : )- 14. Procedind ca 5 3, : ) Ecuatiile drep-

~i .M 2 ( - : - ,
-

. d et ermma . t~ ~ X t e1 a d e d ouapuncte conduce 1a, (D) -

1 = y

+3
6

-f- 2
15

Nau

1 = 7/ + 3 = Z -f- 2 1;,;:. 0 .:. .,. .,. 3T . ?,.,. -,.+2-k stn ' t ._, utn n1 = i - J 1\ ~l n 2 = ..,i - J 1 8 5 -vectorii normali la cele donn plane, a caror intersectie este dreapta (D1 ), rezulta ca Yectorul director al dreptei (D) cautate este
X -

i
-VI = fil X /12 =
1

J -1 -1

...

~-.. -. , . x-f-- 1 y-2 z-3 - 3 =-bi -8J 1k. DeCl (D ) : - - = - = -- -5 -8 1

16.

a)

Punctul

11!0 = D

nP

are

coordonatele

( {, -5 , 1 1 ), iar ( Q): 4

l(x-: ) -8(y-f-5) + 3(z- 141 )

.308

= 0.b) Deoarece planul (R) trece

:J>rin A(1, 1, 1), atunci ecuatia carteziana este: (R) : a.(M - 1)

+ b(y -

1) +

+ c( z - 1) = 0, 1mde n(a, b, c) este vectorul normal la plan. Impunind condit ia ca ( R ) sa fie ortogonal pe (P) ~i paralel en (D) avem :
Fie care
mai sus -2=0. 1-1 = 0.
1

( li,

np> = o,

( li, f)

= o,
~l

1. _ auca.

{a +b + c
a - 8b

+ 3c = +

cu so1U y t. a a = - 11 -- c
9

. b

= -2 r,
9

(c~O).

~=-2.

Deci (R ) :; 11 ( x - 1 ) - 2(y - 1 ) - 9(z - 1) = 0; c) Deoarece (S) trece prin d reapia (D) rez ulta ca el aparyine fasciculului determinat de dreapta (D). Fie x - y - 3z + 2 /,(2 x + y + 2y - 3) = 0, ecuayia carteziana a acestui fascie . Grup1nd dupa x , y, z ~ i termen liber, obtinem ecuaFa unui plan variabil a l fa -cieulului :
(1 + 2/,)x + (), - 1)y + (2/.- 3)z + 2 ....,. 3f.. = 0.

1-3t

I mpunem condit ia ca acest plan sa fie ortogonal pe planul ( P ), adica (li, li p) =

=

0 sau, 1

13. Pa-

ll x - 2y bit al fasciculului determinat de dreapta (D ), de ecu ayie

+ 2/, + 1. - 1 + 21. - 3 = 0. Rezulta: /, = __ ~i atunci, (S) : 5 9z + 1 = 0; d) P rocedind ca ~i la punctul c) obtinem planul varia(1 + 2/,)x

+ (/..- 1)y +

(2 /, - 3)z + 2 - 3f..

= 0

3, \aloare . i.stemul 6 5
ffiind ca
e drep2

). deci

impu nind coniliyia ca unghiul acestui plan cu planul (P) sa fie de 60 obtinem: .. . 1 2" 1 2/.. - 3 _ 0 co 6 0 = ]f ( cu so1utu 1 e f.. 1 = 5o- 10 30, 2 2 3 I (1 + 2t..) + 1) + (2t..- 3)2 ~i A. 2 = 55 + 10 ]f30 Deci

+ ). - +

o.-

v-

( T1)
~i

(111 - 20jf30) x + (5J - 10]f30)y

+ (107

- 20V30) z

+ 30]f30 -

163 = 0

(T~ ) : (111 + 2oV36)x + (54 + 10]f3o)y + (107 - 20]f3o)z - 163 - 30V3o =

sau

e) Asemanator, obtinem planul variabil al fasciculului ue ecuatie (1 2f..)x (2f.. - 3 )z + 2 - 3/, = 0 ~i punem condiyia ca unghiul lui cu dreapta (D1 ) sa fie de 30, adica

+
1

(J.. - 1 )y

+
2

-2k sint

2 16 9/, -lOf..+ll obyinem cloua plane de ecuayii :

(U1 )
:

-- = f

]f

2 ,, - 6

cu soluynle : 1.1 =

..

9 -

19

Vs-22 , )., =
-

+ Vs-22 . A~adar ,
19
0.

(37 - 2jfS22)x- (10

+ V822)y

- (39 + 2]f822)z

+ (11 + 3]f822) =

(U 2 ): (37 + 2]f822)x + cV823 -

10)y + c2Vs22 - 39)z + (11 - 3V822) =0;

= --
1

z-3

f) Avem: co'
rD

iar ( Q ) :
R ) tre. ce

perpendiculare. 17. a) Dreapta de intersecyie (D) a planelor (P1 ) parametrii directori proportionali cu minorii mairicei
~n

v 1 (1, 7, 2) ~i i\(7, -3, 7), vectorii directori ai dreptelor. Atunci , 1 ( \ , Vz) = 7 - 21 r H = 0 . R ezult a " rD = 90" s1 . d ec1 . d reptele smt ' II v' II llli2l! 54 p o7 ' '

G ~ _:),

~i

(P 2 ) are

adica l=1,

-1)+

= 2, n = 1, Atunci, ecuatia planului (Q) care trece prin (.M1 ) ~i este ortouonal pe dreapta (D) este: (Q): x - 2y z 2 = 0.

+ +

Punctnl de intersectie

~71f 3 al aceP.tui phm cu dreapta (D) e. te M 3 (

{ } Atlmci, ecuatiile perpcndicularei (D 1 ) prin M 1 la (D) Yor fi tocmai ecuatiile

. ~~" ~~ ~ct 'J (D ): .c = -'-'If 1- = -z- ; b ).l'lC 'L,. (D ) : X - 2- = If = -z .Cum drepte1 1 3 1 2 - 1 -2 l 111 n (D 2 ) c (P 3 ), rezulta ca Yectoml director al t.lreptei. 1 2 , estc ortog-onal cu Yectoru l normal al planului (P 3 ), li 3 . ARemanator (D 2 ) e paral'H\ cu ( 1\). Hczulta, c2 1. n1 Deci <r 2 , li 3 ) = 0, (i.\ 2 , n1 ) = 0 adicft l + m + -n = 0. '21 --,--- 111 = O, cu solutia m = 27, n = l, l#O. t (D ) : J' -- '2 = - If 1c t'cmttn "1 e l1 A sac1ar, o) mpm - = Z ; <:)- 0""~l" emu l fiJunat < 2 . , 1 - 2 . 1 , celor dona urepte cste : ,. - -!y + 4 = 0: .t' '2~ = 0: 2.r + .11 - -! = 0 : .1' - ~, 1 -4 0 J

O '2 O = 0 . >J ~ <:a ~ f:J,' . t e.nt'ZU 11 a 2 1 0 -J 11 0 - 1 -2 1 mul e~te compatibil determinat, <leci dreptele l \ ~i D 2 :-:int concurente. 13. (P): 2x 3y - Jz = 0. 19. (Q ) : 8.r - 5.'1 ...!_ 3 = 0 . 20. (P ) : J.' - y - 1 = 0.
l ' . Lu 1 u ,\ = - 2 = 0 , s1. cum c.eLt'l'l1llllall .

21 . (Q) : 3x -;- 3z

+7=

0. 22. J/ 0

0, 0 ) . 23.

<n. r)-=0

<:-i

planul Contine

eel -putin dona puncte ale drepte i. 2/i. (Q)3x + 5y - 2z - 1 = 0. 25. a) Ecuatiile perpendicularei diu punctul ~~1 0 pe planul (P) tdnt: (D) : x - 1 =

= _.Jf_ = ;: ~-- . Interf'ectia dreptei -1 '2 .

(D)

cu }Jlanul (J->J ne cHi coorrlonatele

lui .M~ Deei, rezolvind sif:temul .c - 1 = __}I_ nem

z- 1
2
J' -

Jlf~( 1 - ,
2

-,o);

-1

+ 2z =

0, obti-

b) Drl'ap1a, .A.B are ecuatiih' (AI::):

,r

+2

~-

2 '2 0 iar ecua\ia planului carP 1re<:<' prin .M~, ~i este peq)(ndieular pc AB

ste

(Q)x~y-1=0. lnteneetln!l drrapta

(A l ;J cu planul (Q l ohtinem

N~'

( -

-~

2 '

1) . '

c) Dreapta J/ 0 J1~' are parametrii <lire<:tOl'i 7 1 = 3, r11 1 = - 3, -n 1 = 2. i<U ' dreapta (AB) arc l 2 = 1, m 2 = 1, n 2 = O, adi('il, ,-ectmii directori l\(3, -3. 2) "i v 2 (1, 1: 0) . Cum <vu c 2 ) = 0 t\'Zulu-i cfi, cele (i.oui:t <lrep!e ~:;intperpendieulcr e . Deoareee puuetele A ~i Use ga'-e"-e iJJ planul (P ). rezulia c:1 cheR11ta reiipectiva este conFnuH1 iu acest. plan; d) Distanta a = llfoJ1 2 CRte rl = (.r -- ])2 + y~ + (z - 1 )2 ' uncle intre J:, if .:i z exiRtil. reb\ia .r.; - y + 2~ = 0, <leoare<:e pun('1 ul J1f :o;e afla in planul ( P) . Oht.inem :

d = (x - 1 )2
= 2y

-;-

y2
1

'1 (

:J

0 ...

T -- ' _ -

Dd

ax
1

= 2:c - 2 - 1j

+ -2 -

y - x

= 0

,:t,

1 2' y

= 2'

a2cZ
u

~xz =

,.,
D ;

2 a2d

+ J:' -+ 1 = 0,
2
= 5

Del

ay
1
~

a~d

ay

l-\1 - - -

axuy

310

8 2d .
(J,y.2

fPll

C m ( .

) (

3'

~~rdonate

ec:uatiile
~ . Cum
/l
1 . 111

gonal cu Hezulta, = o, cu ecuati ile

nii~1ima ciud punctul lJI = JI~. 26. Fie (D') proiec~ia dreptei (D) pe planul {P), care sc ob~ine prin intersec~ia planului (P) cu un plan (Q) care trece 1win dreapta (D) :)i este perpendicular pe planul (.P). Pentru a determina planul { P ) scriem ecua~ia faciculului de plane determinat pe dreapta (D), (Q) : (x 2z -1)

(.!2--, ~, o).este un punct de minim pentru 2

3z -

EJy2

- ) - (

~ -- ) >
ax a!l

8 2d

~~

8 2d

():x;2

_ t> > 0, rezulta ca punctul ]jf de

v v .

d. ln concluzie d este

+ l.(y

1 ) = 0;

J.E lt.

. Dtn .

(.P)j_( Q )

=).

1 . --2

D eCI .

( (/ ) : 2.1: = 0}; b)

y - z - 1 = 0. Atunci (.D ') : {x

+y+z+1

= 0, 2x- ,y -z- 1 =

Inter::;ect1.nd <lreapta (D) cu planul (P) obtinem punctul A ( O ,-

'

~-) .

Pentru a

ob~;ine

ecuatiile simetiicei, (D "), dreptei (D), vom alege un

punct B E D, B #A, druia ii determinii.m simetricul fa~a de planul (P) . Fie B' acest simetric. Atunci (D") e:-<te dreapta (A B' ). Anume, fie B(1, 1, 0) E (D) ~i intersectam dreapta, care trece prin B ~i e:;te perpendiculara pe planul
'(P), cu aceRt plan. Obtinem,
olu~ia

x- l

y -1

_z , x
1

+y+z+1
2
0

= 0,

cu

C(O, 0, - 1),
~'

23. a) Ecu: .c -1 = tdonatele:: =

Fie B'( :r.,

y) simetricullui B. Din egalitatile : 0

.
(X = -

~ = 1 -+--- ,

1 + ~

() =
{ D" J

+ y -,
2

,
~i

ob~mem

1, (3
1
=

=
z

- 1, y

=
27.

-2 . Deci B'( - 1, - 1, - 2)

0, obti-

(A U ') : : r

Determinam

coordonatele

e AB
..:1Io
, (

e~<te

2 '

. n 1 = 2, ia1

2 2 J?Unctului A d e intersect,ir al tlreptei (d) cu planul (.P) care trece prin M 0 ~i esie perpendicular pe dreapta (d) (fig. 3). Pentru a <letennina cooalonatele :;i metricului 1lf~, folosin1 lcgil,tura d intre coordonatele mijlocului Regmentului ltl 0 M~ ~i cooruonatelc extremitii~ilor M 0 ~i M~. Se ohtine (P): 2(x - 1) 2(y - 1) -z- 1 = 0, A( -1 , - 3, - 11), .llf~(-3, - 7, - 23). ~fl. :Xotind prin ( D') proiec~ia lui ( D ) p<' planul (P) aYem : ( D ) 3.v + 2!f - 2 ~ 1 = 0, 'J ..v - lly - 5z - 12 = 0. 1 29 ~1~ ( - ~:- , ; , ~). 30. ~w~ (-~- , - -~ , -~ ) .

t\( 3, -3, 2) pendicula:re . -a 1'('1::.p ec:t iva

Fig. 3

a1 .

(D') : 3x --~-

= }~_+ 7
3

3z

+2
2

a2.

:F ie

1
.Jll(1, -2, 3) punctul prin care trece

----,).

drm~;pta, atunci gasim

d -=

1 1 1tioM X vII _ .-,. iV Ji 1

<Tzu li 2 )

(n 2 , n3 ) = 0 ; b ) P lanele se inten;ecteaza in punctul 1 x- 3 y + 1 z- 3 .-1lo(1, -1, 2); c) d (M . r,J = - . H . 1 ) AB : --- = ------ = . Daca :3 5 - 3 1 1 - 1 - 3
=
0; 0;
v

i. V21, 7

unde v(1, -2, 3) este vectoml director al dreptei (D).

3a.

a)

(nu n3 ) =

311

notrtm prin t valoarca comuna a rapoartelor rezultrt ccua~iilc para.nwbke a_, = 3 t, 11 = - 1 t, z = 3 - 2t, tEn. Daea notam prin rA, v et>.torul tle pozitie Hl punctulni .:l, r .i = 3f - j 3[ atunci CCllatia veetorialrl! a drcptei ...l.H e:-;1.e t) x ti_H: = 0 sau 1: = tti.1n eu t E n. Da.ea. folosim prima fonni.L, avem: (r - (3{ - J :rK)) x (i'+ j - 2k) = 0. An alog, . 1 C' .v 3 If 1 z 3 . J' = 3 se o1 )fme _, 1 : -- = ' -= --- , respectJY - :3,, y = - 1

A.B:

Cr - r

+
J

r_ ,+

'

- 3

2) Ycctorul norm~tl b plan t:>:-;te coli11i ar cu r~n F'ie (r.) acest plan. A! m:d ('rr): 1(.n- 0) l(.'f -- 4) ( - 2)(z 3) = 0. Ecu<t~iaYectoria1i't ei'ilt < r - rc , 1:_ 1/:) = 0 f.iau ;.An)=<rc. v.H:) . Deci (I I ): U, I' + ] - ::!l) = 10. :~ ) J,oenl gc>omv tric estn planulmt>diator al segmea tului A. 8; <lcci are Peuati<" cartezianrt .t' +N -- 2z - 2 = 0. -q Planul fiin<l paralel cu <11 ~i d~ va, contine <lircct;iile n dorilor clirectori t;d,, 1\ 1, a i dreptelor, (leci are ecua.ti;" vectoriali\, Ci - r.~, 1:,;, x F,z,) = 0 ~i <cuat i ~~ cartczia.na U.c - 7y - 'i z - -1 = 0, :) ) Deoa,rece plam1l cont;ine pe ll1 cl face parte <lin fa.Reiculul <l phtnc : a: 2y 3z - 1 /,(2 x - y - ;: - 3) = 0 <let<>rminat <le <lrca.pta dl. Punin<.l <.:oncli\i a ca, planul Yariahil din faseieull\ : (l ~i. )J: (~ - l .)y (;~ - i, )~ - 1 - 3/, = I )

5-., z = :3 -

u-:-,

-r e

u ~i u

- 6

(:3r -

y+

. :3I)J

x (- : rr + .'5J -

GIJ

= 7l .

u,

sa contina rmnctnl }} :-:e ,

ol~tine

/. == - _l 0)

,.;i dcci n]mJUl ci''tu1a1. are r cuatia t' ,

-~ l2 ( - r + ]) ;

7)

Se

ddt'l'tnintt coonlonalPl<' proieqiei or1og-onalc a.l c

(' un

punetnlui D P<' llrcnpla, d, adica a le punelultti D 0 = d n .Y, uncle X

D ~t <'f.i t e JWrpPn d 1eu 1<'~r P<' < 7; p 1an ce t rPce prm

no ( 3
5

, -- :H)- , 10
.)

:n) io3

-ii'I .:; ~

D'(a., ~ ' y) . Cum 7J 0 e mijlocul segn1rniului DD', rezult:1

=-

~ (/. 3 - 2 -!.. 13 --- _= ...:.:.. , - - -

a<lictt ])'( - -~) 8 ) Fie D" simet ricul ~ 1.0 ' 3 ' ;) ' !) ' punctnlui D fatil, tlt> plannl Q ~i R punet ul de inl<rsee\ie al peqwnrli(ulan'i '1n stt 39
1

J0 '

~ +_'J'_= :n

29

rlin]) p t plnnul (); d pci coordonn.tek lui I~H oh1in nzohind sislt' rnul .r -

.II

+2
2
, -

--

=
9

z -- : )
2
-

:1+ 2 11

' ( 9l 1
'.J

:3-1, ,

29 ) \ .
!)

+ 2;: + 1 =--' 0. St olniJH '

l'f-;

T,l _ p01 Clllll J ~

t e lll!J . '] 0(11 l '-t'g-

'''

'
(f)

menlului DD", oui:inem ca ~i in cazul lu i lY , 11 ( 7 -1 (j l :3 I ]) - -9 . ' o} ; (v) ( 'nm (7~ il- lJ => (7z n 1) =

9'

F i' . 4

{S} UlldC' 8(13, - 2, 26) (fi~ . .J ). Umu pm d nl lf(-1-, - 2, - 1) prin <:are l.rC'rf' dr0.a.pta 17 2 nn ~ pa r tint> phwnlui P, dC:'tenninilm vroit>cti:'l. lni o r't ogonali't, Jf', pe plannl P. Procedil1<1 a1mlog- cu 1 1 ptmctul 8, outinem JI' (l, -- ., - ). A.t unc i 2 2

proi-ectia

ortogonal~~

a dreplei l1 2 1)e r>lanul P este dreapta SJI', adici1

Slli': x - 13 = 2(y
--- 12

+ 2)
3

2(z -

26) .

- 31

'

-0. 2)

. Al tl _ci

r . r,1. x
:e- r>larml

10) Sinwtrica lui d 2 fat~~ de planul P nl ireee 1)rin S ~?i prin simetricul lui M fata de planul P, adica este theapta SJI". Cum 1.l l"( - 2, 1, 2) avem 1'' '/'1 I ') " ')(' J .. .Ll l" : -'-~ "-'" .' -~ - --- = ,, - ... ) . - 13 ;) - 24 ' 11) neo:uecc plancle .P ~i Q nu sinL l):ualPle rezult~" d sirnetricul lui P fa,f}1 t1e Q face parte din fasciculul de plane (lctmrninat de dreapta d = P n Q, (fJg. G) de ccuatie 2,r - .11 - ::: - :2 /.(.v 2,11 2.z: 1) = 0 san (2 /,)x+ (2r. - 1),11 (2i, - l)z -+- ), - :2 = 0. Fie P' simetricul lui P fap. d.e Q. Dia condit.ia, ca tmghiu1 diedru dintre planele 1' ~i Q sit. fiP tgal cu ung-l1iul dietlru dintrc

')
.

3::-1 + n ditia ca -3 1. = Q

pbuu l Q f;\i 1'' 1ezult:1. -- -=:__ = 3 f6

ale

De aiei. re:t.tiHa '2 v lr(~~ 1)~ ' .... h. )~ 1 ' . ')(2' ,.:.,; , \- 4 8l . " l . [J' : 22.1' - I' - ::: -- 14 = 0,_ 12) A= 9 . ' t em ,/ Cum eele dou~t l)lanc sint paralde, alunei dist.aU\il intre plane este egaUi en dist::~nta cle la un punct din planul dP c(uatie x + y _,.-- 'Jz - 2 = 0 la planul (n): ,r + y - 2.z - 10 = 0. Fi~e .Llf 0 (1, 1', 0) acest pnnct. Atunci dhitanta
t}

9/, -

! ....._'-

~,-

!
(d) i

"""....._
'- ....._

t--1 I
i .

--..

:31) io . F1e
- 2 ..L [ :l
n
~

e un

]ntt ,_:. celc

dou~t

plane
:1 -

u=
22

<l(J 0 , D) =

~Jf~
=

~
lJ ) Avem 1:
u: =

- ~

(qJ

1 3 ) d(JJ, Q) =

+ 25 +1:

3 _ s

:V:.c

- 3:(
=

+ ,-,_T areeos

1+- + J
GI. Alunci, cla6\

T+ J -

27.:,

? e un.e;hiul intre eele

dona drepte

.imetricnl

avem : y

V~',; ;
7.

16) 0 =are cos ( -

f~~);

Ui)

cos(~ - (/.) = sine<=

=-:-:-:--., . -_ --;- = --- =

h''d, j;

ud" It,! >

\! no i'

J f 39

= arc sw - - 9

. (

V3) ; . _ . . l1) 'l'nbme ca tnstemul 2 x - y -

c . f)e oll1ine
nijlOC:lll
KCg-

- z - 2 = 0, .r + 2y -t- 'Jz + 1 ...:_ O, .r + 7 y + 7 z + /. = 0 si"i fie c:ompatibil ~1 simplu nedetcrminat. Sc oht. ine /, = 3. 35. 1) Q : 7J.: + G.11 -- 13.z - 1!) = O, 2) R: 2.r -+- y - 2z = O, 3) A'(8, - 12, , . {5.r 'Jy -~ :k ,.,=_ 0, J) ,., d(.tl, . 17 ) -_ j/713 . . d) _ V2 -11 ), J ) d 3 " -;--- , G) d(d11 - -- , 7) 3 1 1

J. -

_11 T

0,

.3 .

zul lui ]}';

= 17 2 nP

l7(d1 , d,) = ~o(~ , S) lJ: + '2y + llz - 16 = 0 :JG. 8criem fa.sciculul <le 27 2;3.r - ,)3y - 8.z 8 = 0. 11lanc tlPterminat <lc d r('apta ( /)) :

lfHh

um pun d ul r1z nu nral'lui ortogoanalog cu

t- :) !J

+Z+

i,( .C

;.

+ J) =

0, ),

Jt

. i punem condi\ia ca ace.~t plan variabil

sa fonneze

Ull

unghi de c 1u

CU

plaunl

1 - - ) . Atuuei
2

(P). llezult:t i. = - { . Oht.incm deci iHanul, (Q): x

+ 20y + '7 z- 12

0.

In

pl us ~i planul (P1 ) x .....:. z

+ - =

0 din ecua~iile di:eptci (D) formeazi1 un

313

unghi de 4.5 cu planul (P) . 37. criem fa sciculele de plane determinate de cheptele (DL) ., i (D 2 ). !n fiecare fascieul va exiRta un plan ca.re trecP prhi l\f 0 . l ntersectia lor Ya da dreapta (D),
(D): 4.:c

+ 2y

z- 7

0,

4-.r- 7y - 2z- 6

:ln. A studia pozitia celor trei plane revine, algebric, la stutiiul f;i:,;temi.1lui format de ecuatiile celor trei planf'. Acest sisiem e:;te imposibil. 1n eonduzi e cele trei ])lane nu au nici un punct comun . Primele doua sint p:ualele ~i di>terminape al treilea doua c1Tepte paralele. 39 . A:-;emanator cu prohlema :18 , :studiem sistemul 3x - 2y + z + 4 = O, x + y - 2z-:- .3 = 0, 2.r - .11 - z + 1 += Or
~ X- JJ Z

Rezulta ca sisiemul e;;;te impotSibil ;:;i tleci cele patru plane Jm au nki un punct comun. Studiind sistemul fOl'mat din }lrimelc trei plane comiaHm ca ele se taie dupa o ureapta paralcla cu al patrulea. 4.0. a) Cele trei phine tSint concmente In punctul M 0 (1, - 1, 1); h) Cele trei plane se inte.rsect.ea,zit clU}Jit o dreapta; c) Nn se intersecteazii. -1 1. a) PlanPle Rint concmcnte in J/ 0 (1 , -1, 0 ), b) Planele se int~r s ecteaza duprt o Llreapta. -12. Fie _;lf1 (r 1 ) un punct f1e pe (D 1 } f}i .lf 2 (r 2 ) apartinind lui (JJ 2 ). Avern r1 x fi = o ~i tle ai ci 1 ; r2 x 1j =c 2 (h,r 1 x a> = <6,o1 ) ~i (7i,r 2 x b) = (a, o 2 ) . Rezult.i1 (r1 - r 2 , 7ix h) =

0.

=(a, Cz) + (b, (;'1) kau (Jfl.il lz, a X b) = h (unde k = (ii, Cz) + (b, c l )) . l = " -:;;-:,;: " k _, 0 = 1:: ( ..'11 ;;-+M . -h) :1n coneluz1e, 11 ..:u _ . , unue 1 ..n 2 1i = 1 ' 2, a X ll (t X b li cos 6 Cum ~i k ~i Ira x /) \1 fiint rnarimi con stante, 1ezulta ca d este minima cind cos 0 . d cc1. J --7M M . 1 ' . ~ unu . 1n aces t caz tl min = , _ 7c _ ~1 are val oarea maxlma 1 .1 2 .coJnCH e 1n !l (t X b I! directie cu a X b. ~3. Conclitia eRte ca: (fi, c2 ) + (b, ct) = 0. 11,. Fie 01 = -;i ; . --10B = b; oc = c ~i Ull punct M a. lbitral in planul (ABC) a~a lne!t OM = r.
~ ~

---+

Ecq at.ia vectoriala a planului care trece plin e:xtren1iH\tile celor 3 vectori,
A, B, C esie

(2)

cu

t. + fl + r = 1
ln nota~iile introduse, rela~ia (1) (din enunt) clevine .
1 1 + --+ a b 1 1

(3)

7c

(a

= li"a \1 , b = li b 1 ,

t;

= lie ID

(4)

Din (3)

~i

(4) ob~inem

1
k

'- + ~ +Y

au

care se verifica, tn partiCular, pentru :A = -- - , f.' = - , r = . a b c Atunci TJ.- = 7t rii -ao., b0 ,

314

lc

(a + b_ + {;_ ) = k(a a b c

+ ljll + c 0 )

= constant, deoarece ecto-

0,

sint constanti. Deci to ate planele consitierate au tm pnnct

comun fix
.Jli(r,), i
1

~i

anume extremitatea vectorului

~i

r~<
N~

k(a 0

+b + c ...._,
0 0 ).

~5.

Fia

= 1 , 2, 3, 4 virfurile patrulaternlui --;1 --;:2 T N = - --

+
2

fie

mijlocnl lui JJI1 M 2 _ Atunci

--+-

Fie (P) planul care trece prin N 1 ~i e._te perpendicular pe M 3 1J{4 Atunci pentru ca un punct arbitrar al f\pa~ iului JJI, f:a descrie ace:>t plan trebuie ca.
-.l + -M N1JI M
1 3"'

adica

< r - -+~12
- '

'

r4 - r3 ) = o,
(* ).
~i

s au :

ca.
"nt con<lupil. o -1 0), pe (D 1 } d

(r,

-r 3 ) - ~ - (r1

+r r
2,

4 -

r 3) = o

Prin permutal'i circulare obtinem eeuatiile celorlalte plane

anume :

iml cos &

oincide ln

r, r3 - r2 > <
AduuiHd ecuatiile (*); (* *)

1 .,;

,.1? .. <-'" + ~i

~' a- '2

- >=

0 (* * * *).

(*

*) obtinem succesiv,
(1' 3 ,

OA_=a;
OM = r. 3 vee ori,
(2 )
( 3)
----7

----7

(r, r 2 - r 3 )
sau

~ - [<fu r 2 ) + (f 2 , --;,.> - <'1? r 3 ) -

r 4)] = o

Rezulta

(4)

adica toemai ecuatia celui de al patrulea plan. Aceasta ne arat.a eli lnt1-adevar cele patru plane au un punct cornun. 46. Fie A (IX, ~' r) un punct oareca1e in plannl (P), deci IX + 2? = 0 (*). To tind cu A' (x, y, z) :>imetricullui A fata de planul (Q ) .,i cu JJ[ ( ::-

IX ,

It_ : ~, 3__;
,....
~

_ y___ ) proi ctia lui A pe planul (Q),

E

avem (**) 2 (.1 + o:) + z + y = 0, adica condi~ia ca JJf fiind perpendiculara pe planul (Q) are ecuatiile

(Q). Dreapta AA'

.'J -=-~ 2

__ , '
1

san !I

~' .1~

- 2z

o: -

2:

(0)

ece vectott-tt p~t net

Ecna\ ia locului geometric d \.utat e obtine eliminind cei Irei paramet.l'i oc, 3.r - 10.1f + 4z = 0, care :-:te ecua~ia unui plan. Deci loeul georneLric allui A' e~te un plan. 17. :Fie Jl x, ~' ') 11unctul fle intersectie al drepLelor cu proprieti:'ttile date in enunt ~i dreapla (D1 ). Atunci punclul trebuie sa vedfice sistemul: IX = ~ = y ~i d_ e aici,
'3, : intre relatiile: (*); (**) ~i (0). Ca rezultat obtinem relatia

3ti

-~ ( u., u., a}. Scriem ecuatiile unei drepte ce trece prin M( o:, a, a) i este para1eH~ cu (D 2 ), (D): x-2z = -ex, y-3z = -2cx. Eliminind pe a se obtine 2x- y - z = 0, adica locul geometric este tm p1 n. 48. k' = cos u.1 T + cos a 2 J + cos cx 3 k.

. . t P . nn 1po eza
v

Jl

~~

v !lv II ::;. cos

-

e<1

1 V"3 , cos Gtz =

=
;c'

1 V3"' cos

a3

= V3" ~i deci, k' =

1Vs_ (i + i- + -k ).

1""""::.._~--..J~--- x

departe, cum Ox ' se afla in planul x Oy, reznWi "f' = l,i + !J.j cu /.2 + !J- 2 = 1. Din conditia ca i ' ..L Ji: rezulta, /, + p, = o. Obtinem cleci si,;temul A -i- f.l = 0, Az + !1- 2 = 1, . 2' 11. = - - 2 . ~I V2 cu :;;ol u 1 1a A = - 2 . - . Dec1 ~ = --, ' ' 2 2

~Ia,i

v
-~

z:sz '
F i;: . 6

([ - J).
~,

3Iai departe, din

~ I
_L
I

J'

= k' x 7', re zulta

V6
1

V6 ) - V6
1
1 1

2 L

Deci mairi ct=>a,

transform~trii

e:;;te

V 2
ll =

V6 V 3
1 1

-v2
0

V6 v:f
2

V 6 V3

incit, daca (x , y , z) slnt coordona,tele unui punct JI fata de reperul i ni~ia.l J, I }, iar x ', !!' , :/ sint coorclonatele fat{t de reperul tran sformat {Q, T'. ]', k' } , obtinem
{0, Y,
X=
1 1 V2 X-~

a~a

1 V6
\

!J

VT~ ', y -

_ ..,. ,
I

_2_

V2_.lJ + ..2.___ V6'11

,t

..2.___ ~'

V3_.v, . v- .3

'>'

2 1 YG -!J

+ v3 - z' . ..'J9. Din t.ahlou, rezulUi

14 1 - - - -- j - - - /;. k' = 15 3 '

11 "'"" 2 .. - / -- J 15 1:)

+ -2- k

., 2 ; J = - -.::;- T -

1;)

2 - } _, - i - - j 3 3 11

+ 2-- k.
3 2 2 2 14 1 :J , 1
0

Directiile axelor noi sint date de T, ]', ~i k'. Formulele de tra nsfonnare ale coordonatelur ;;;mt x = - -;: x ' _:_. _ _ . y' + -- z', y = - - ,; x ' - -: y - -;_;- z',
l.J } :) .3
l :J

z=

2
3

.x' -

1
3

y'

+ ~ z'.
3

50. (fig. 6). Din felul cum a fo st definita trall'for-

marea, aY em: T' = T co 0 + J sin 0; J' = - T sin 0 + J cos 6; k! = k, asLfeJ, rela~J:le de ::;cp.imhare ' int : X= x ' cos 0 - y' sin 0, y = x ' sin e + y' cos e, z = z'. 51. S-a facut o tran latie ~i o rotatie. AYeni. lAB I = V9 + 16 = 5. Pentru a afla coordonatele lui 0' intersect am dreptele A B ~i pe~pendiculara clin 0 pe AB.

316

Rezulta 0

1 (

48 36 ) . Deci se face o translatie in 0 1 . 25 ' 25 '

~i o

rota tie de unghi

e.

un plan.
. cos
22

!n plus, avem sin 6 =

1

~
.)

,
I

cos 6

= _! . Atunci formulele de transformare devin ~

.5 -

4 3 12 3 4 X = -:._- X+ --:; y ----:,- ; y =---:;X +-- y. 0 0 0 0 5

J ' k).
. reznlta
= 1,

'J.2

V2
2 . r zultii.

; B 0, 5 52. 1) (fig. 7) In tlABC, AB = BC = 2 ~i <}::ABC = 120. Aplidnd teorema cosinusului in tlABC obtinem lAO I = 2 V3, a?a incit, 0 (- 2, - 2 V3). :Yiai departe, cum D.ABBI e echilateral, rezulta ca unghiul e =
v '

Hezulta A ( 0, -

9)

( 16) - . 5
. .

1. -

--

..

= - - ,

2r-

3 .

asa .

'

lllCit,

1zometna se

!II
Fig. 7

compune dintr-o translatie in 0( -2, -2, V3)

si o rotatie de unghi
'

e=
.

=-'-: . In conformitate cu formulele de schimbare ar

<:>-

:3

ul ini~ial

rmat {Q, 1~.

2

coordonatelor la tmnslatle, ave1n x = - - X 11' - 2; 11 = x - - -. ' 2 2 2 2 y'- 2V3. 2) Cum 0 (0, 0) in sistemul xOy, din formulele ga.site se obtine . , ') -t 1 0 = - -1 X , - - y - 2 Sl 0 = -V3 X , - - 1 SIStemu - 1j - -" 3 , CU SO1Uyla 2 2 ' 2 2 . x ' = 2, y' = - 2 V3; deci 0 (2, - 2 V3) fata de gistemul x'Oy'. Analog, gasim D( - 1, - V3). 3) Fie Jf1 ( -2, 1) mportat la sistemul xOy 15i J! 2 ( - 2,1) raportat la sistemul x 'Oy '. Pentru a cletermina clistanta intre Jf1 ~i Jf 2 calculam, de e:xemplu, coonlonatele lui Jf 2 fata de sistemul initial xOy.
1 - J '

V3

V3

vs ,

- - - JJ I

Y G

+
Jl 2

Dm x =
~
. .

')- ( .:.J

2) - -~- (1 ) -

.3

(-

- --

' . .1.- v : f, 2

2, y = - ; - ( - 2) - -; (1) - 2 y 3 ob ,mem ..:.,; .;,;,.;-----,-=----

V3

1 r-

- 1

1 -- ) . - - 3 V3 2

+ ( _ ~ _ 3 v3-

1 -Vii

~ y

i orma1 e ale 1 ~I .
I

+ 3- J -- V:r k; j, = 'Xi + ~J, uncle 'X 2 + ~2 = 1,73 Ot + V3 ~ = o deoart>ce (1', J'> = 0). Conditiile din enunt con<luc la e~presia analitica a
'1 ...,. ,

rv
=

.
-

Rezulta

. 21!1 J ! 2

V (
.

-1 - --3 2

+ 2) +

31

+ 8 V3:

53 .1 ) (fig. 8 ) ~-1~= -

T + J _ k, t' = _
1 1

1 -

1 -

- -;;- .v,
v

--enon:uui J
i2 - .j

= -2-

V2-;+ V2"' - -- J.
7

Intruc1t k

'

-,

~,

x J

7,

=> ,;

~,

V2 , -v = 3 3

~ -r

ita transfor-
,
=
rela~1:\e
1

_ k. - ~ J' 3 + V 3
C".irei formule sint

1 /2-

1 Izomettia se compune dintr-o tran slatie ~ i o rotatie a e

de

51. S-a

afla coordoLB.

==-

317

- -ls :r' + t~ z' . 2)

,,#" 11'L 3

'l'inind

sea m~

de coreRpondentele 1Jf1

+-+

M;, M 2

+-+

Ma;

+-+

1111'3 ~1 C l C f OI11lll ' 1e1e d e

SU S, mal

~ ' ]1[1 gasnn

1

Tf~,

v:), Jt; ( : 3- , - V2, v: )- li ~At li = l ll~ II= 3, etc., 1:: 111 JJ1 M =
2 1 3

2 v-,I
3

~- ,

l6

~7- )

,'

1 , JJf . -=
I (

V3

= 1:: 1lf~llf 1 Jf3 .

5~ .

-- etc.
2

'j!'

x'
X

1 ) Se ~tie , din geometria elementara, ca ortocentml 0' al fevei ABC coincide cu proiectia punctului 0 pe aceasta fata a tetraedruhti. Coordo6 natele punctuluiO'sint( - , .!, 7 7 7 Veesorul axei Oz' il noEtm cu k', verso-

1..).
=
?

!:Ul
z'
Fi~.

dl~ectiei ~ va fi }' , i;U1 f'

X k';

j' ..,. ,
1

= ---: J - -

_,.
k

VlO

V 10 ' .

3 - -. , = /; 1 =

- --= ~

V35 +

"5

+ -v~-= J + -r . - f..;' 35 ~ 35

-.-

k' =
{

-,- 2- ~.,. + 3 J + lJ!1.i vr4 Y14

:M:atricea
2

de trecere este

- -

!)

V35

Vi4
3

V35
3 V10
1
v:~5

VIi
1

VH

Noua haza {7 ', J', k'} fiind orientata pozi tiv unnea za el ma,tl'icea R e!3te ortogonala ~i de t Jt = 1. 2) Fornmlele de tran;;;formare :-;e ~cri n concis

X= ILt' :-;au X' = H- 1 T, mule X = 7"(.t, y, z), X' = T(.r:' , !/', z' ).
Fie X = ,1:' ~i deci X = rLY, X = rn X. Rezulta (U relatie ml\t dcealrt conduce la sistemul li ui a r ~ i ornogen
=
7

'lt) X = 0. Aceasta

5 - V1) (2 Tio 3 )z l-' Vic) 1 + J/ .~~5).r + ( Vii 3 (- 'V35 10. Y + Vi[ ~ J - vj5-)z = o, ( - vto - Y~~- ).c +( v~.) - v~- ) o,
0 '
.If =

al carui d eterminant este nul ; prin nrrnare si:'llt>mul aitmile ~i solutii diferite de cea banala. Solutia :-;istemului e,;te : .c = t(2 V38"- l ?l Vl-:t), !I = t (10 JfH + + 21Vio), z = t (7j!lO + 10V3:~), t E n. Ex:i::Mt ueci 0 direetie inntrianHt la rota\- ia. de axe ~i anume axa cle rotatie ale cikei ecuat ii ca rtezie ne ,;int J: = 2 35 - 15 14 ?I z - 10VH + 21VH5 - 7 V1o + 10 V35

V-

318

Planul invariant este asociat valorilor })l'Oprii complex conjugate ale complexificatei rota~iei. Acest plan fiind complementul ortogonal al a:xei de rotatie,. 'Ere ecuatia (2lf35-15VH) X+ (10V14 + 21Vl0) J/ + (7ftO + lOV35) z = 0. 55. Fie = = (a"' , a1" a, ) ~i b = (IJ.T , b11 , b, ) doi vectori liberi dati in raport cu un reper ca1~ tczian {0, { , ), k} ;;i fie a (a ~ , a~, a;) ~i b (V., b~, b; ) componentele vectorilor fatii. de un nou repcr {0, 1\ J', 7c'} obt,inut prin rotM-ie .. Atunci

ria ele1 fetei tului 0 oordo-

'i' (~1 1: + bJ + c1k,

J'

= ali + b2 ) + c27r, /.:'

a.3 'i + b3 }' + e3 k.

7'
l

~).
.,.,

-: . ...-er o-

Capitolul V
1.1. Eeuatia !<e scrie:
J: 2

+y

2x

+ . y
3

- - = 0 3

~i

deci 0

(1, _
+ +

3 9 3 3 ' de cel'curi ca.re tree prin 1mnctele de in1erH ectie ale unui cere (r1 ) cu o dreaptr\. D) e te: I'1 1. D = 0. !n cazul nostm (r 1, ): x 2 y2 6:u- 2y - 3+ :t..( x - 3y - 3) = 0. Punind eonditia ca acest cere sa fie tangent primci bisectoare,

2 ). l~.aza '/' =

Va + b
2

2 -

(;

vl _+ _4 _ _ _ + _1 __ -~ . 1.2. Ecuatia far;ciculului

at
-r-

ca, intersectiile acesteia cu cercul sa. fie puncte confundate, obtinem: 2..v 2
4 (1

+ ),) x

- 3:t.. - 3 = 0. Pentru ea aceasta ecuatie sa aiba radii-cini con-

, . A.ceast.a

lu tii diferite

5 fundate .t1ebuie ca 4-(1 + ).) 2 + 2 (3:t.. + 3) = 0, cu solutiile 1 = - 1, 1. = - - - .. . 2 lnlocuind acesie valo1i obtinem doua cercuri : 2x 2 + 2y 2 + 7 x - 19,11 + 9 = 0 i x2 y 2 + 5x - 5y = 0. 1.3. Fie a; 2 + y 2 - 2ax - 21J.IJ + c = 0 ecuatia reului ( r) eautat. Din _:V1 E r ~i M 2 E r rezulHi: 2a 2b - c - 2 = o, ~. - v - 4 = 0, cu f!olutii le a = b - 1, c = !b - 4. Deci: (f): :1' 2 + y 2 - ~{b - 1) x- 2by + 4b - 4 = 0. Pentru ea (I') sa fie t-angent. la ( I'1 ), trebuie inte.:rsect-ia lor sa fie doua puncte confundate, auica si temul : .r 2 + y 2 -:!lb - 1 ) x- 2by + 4b - 4 = 0, x 2 -+- Jl 2 - lOx - lO.IJ + 3! = 0 J,;i\.. admita lntie <lubliL A'' em Rucce,o:;iy : 2(b - 6) x + 2(b - 5) y + 38 - 4.b = 0, .v 2 + y 2 -1 . - lOy + 34 = 0. Obtinem ecuatia in x , cu discTiminantul n = &2 -1 - 10 = 0; ~ = 0 : b1 = 2, b2 = 5. Rezulta a1 = 1 ~i a 2 = 4 ~i respectiv = ! .;i c2 = 16 a~a incit exista dona cercuri ( r) de ecuat.ii: tv 2 + y 2 - 2x- 4 = 0, x 2 + ?1 2 - 8x- lOy + 16 = 0. 1.4. Fie M( x , y) fata de axele . Relatia d.atr~ deYine: V<x - 1) 2 + y 2 + V(i1'+ 1) 2 + y 2 = 4. Ridicinu la patrat .2 + y2 ] ]. ~ ~ u e em1axe . b= el.1psa a= s,l 2 := ., auca o 2 ' l!_ (~ 5 V .

V6 .

=t (lOVH + ~ la rotaFa.
J'

t
-

. I.a. Fie ..A(a., 0) ~i B(O, ~). Avem .A.B =

1

Vcx + ~
2

2 = 6.

Pede alta parte

de

1-

16

+ '- =
4

y 2

1, adlCa o elip a, de sem.iaxe a

M ( 92

= 4-, b = 2.

1.G.

31

1' 3 zo

V3I ) '

10

yn

1 , 3 20

+v;n) .

~ 1. 7 D aca punen1 x =
31!

= 5 cog 0, !I = 4 in e, 0 E [0, 2 .-:[, ecuapa elip::;ei e~te identic verific~tti1 ~i <leei acest,e ~cla~;ii constituie ecuatii parametl'ice ale elipse-i. Fr~cintl f'llJbstjtutia
2 rat;ionale.

t.g - 0

=.

I
1

0) InClll J' =

11' ,

:J

_l -f2 ,If = - St l a~ .. - - , i E t, l\ IC:l CCIW.\ll

l + t2

1 + t2

. l)Rnttrt{' lJ'.IC'C

1.H. Deoarece focarele slut situate pe Oy, atunei accasla t'~lc ax~ transveralit. ~otind cu b f.\emiaxa trans,ersalit, deoarcce pentru hip<'rhoU avem c 2 =
=

a2
!}2

+h

2,

rezultil a2 = 16 - 11 2 , DNi ecuntia canonic(t a hiperhol<'i eRle - :r:. :

a.-

+ - b:!.
Din a 2

1
-=-=

0.

Cum M 0 apartine hipN!Jolci, oh\-in<'m 11 2

2

12

~i

b2

20.

16 - b~ > o,
;~)

rezultii -

.'1:

+ !j~_- 1
12

0. l 't (0,2!(3), V 2 (0, - 2]f J). -

1.9. Tl'ie J[( a,

(D ) y -

u n punct nrbitrar al locului ?:('OtnBtric. Tnt er~<'etltHl drcapta

,z). m E

'3 ,

m(.t -

H en ltipcrhola. .gi\~im

(m

2 -

1 2)

.~~ -

'Jm (ry;m.

- ~ )D ....L ?. 2 nt 2 - 2e<~lll + [3 2 + 1 = 0. Pent m ca drca1>ta (D) ~it fi<' h~ttgl'nlt~ la hiperhola este neeesar ca cliscriminantul aceRtei ecuatii ~i:'~ fie zero , ~ = !J' 2 - l:to =

=m 2 (~m - ~) 2 =

( 111

~ ) (e~. 2 m 2 - ~h;1m + ~~ + 1) = (:x. 2 - 2) m 2 - 3a~lll -\- ~ 2 + 1

0, din c:.tre ohtinem pantelc> lllu 111 2 ale 1angt\ntelor. Ace~te t-~ngente :-~lnt otto~ . . ~ f32 + 1 ., . . . gonale daca: m1 111 Q = - 1 adH:a '--- = - t sau e~.- -+- 3 1 = t ~~ deC! locul geoa2-

'

metric este u'n cere cu cenlrul in originc ~i de razi:'t nnu. (Se nume~te ccrcul lui )[ongc). 1.10. Fie JJ (a,~) un punct arbitrar al pamholei. Pkdnd <lela (1cfiHitia parabolei trebuic ~;'t avem: .JJ F = d .11 co.> Cum Jf F = jf-;. 2 + ( ~ - -!) 2 ~i

A (10, 10)

= 8( ~ - 3). l.ll. Fi<> drhi.l 1 parabolei in originca unui r<'per ortogoual (xO!J) cu axa OJ.: ca ax~t de simetri<'. J~c uatia canonictt a d_ 11 c 0,
et. 2

= i ~ I_ rezult;'t

paraholei eflte y 2
X

2p.r, cu focarul l'

(-~

0)

(fig. 9) . Punind conclitia ca p a rabola f\~L treadi. prin punctnl A.(10, 10) obtinem p = :"i em ~i u<ci

P ( -~- , 0 )
Fi e. 9

A~aclar,

focarul

e~tc

;o;itnat

ia o

dis-

tanta de 2,3 (; 111 ck yirful oglimr,ii. 1.12. l~ie parabola d e <'Cuatie (anonid: y 2 - 2p.x: = 0. Tangel).ta pe paraboli:'t are ecuatia: (1) !I!Jo - ZJ(.r x 0 ) ~-

1n plus, punctul ll1 0 ar>art,iniml pambolei, avem: :v 0

-2yy 0 +y~=0 .

.. Srt consideram trei tangente la parabola, de ecuatii, (D1 ) : 2p.r -

2p

:11~ ~ i

(1) devine :

2pJ~ -

320

- 2m1 1 + !II = o, (D 2 ): 2p x - 2yy~ !Ji = O, (D 3 ) : 2p x - 2!fY 3 y~ = O, care fonueaza un triung-hi AN1 N 2N 3 circumscris parabolei. 1naWmea cohorita d in punctul d< intcrsectie al laLmilor: (D 2 ) = 0, (D:~) = 0 are forma : (D 2 ) "A (D:J) = 0. Dett:emim1m pe ), scriind cl:'~ aceasti:"L clreapti:"t este orto-

2 P + !h!l3 deci ( p 2 + !h!f 3 ) (2p.v - 2J1!f 2 + !/~) - (p 2 + y 1 y 2 ) (2p.r. - 2!/.lf:l + ?/~) = 0, sau (2) (2py1 );t'+ (2p 2 }y - p 2 (!! 2 +il3) - y 1Jh!J 3 = 0. Analog, ecua~ia inaltimii dinN2 pe dreapta (02 ) este: (3) (2py 2 ).rc + (2p~)y - p 2 (y1 +y 3 )- y1 ?J 2!f 3 = 0. Hezolvind si Rt.em ul forrmtt fle ecuatiile (2) ~i (3) obt,incm coordonatele punctului de in-

gon al!i. pe (JJ1 ). Obtinem: /..

P + Jh?h . Ecuatia inaltlmii din N 1 este

tersec (.ie al iniilFmitor (ortocentrul JI): x u = - = 20.

3 p_' ?fu = !ltj-!!~ +!la + YtJI2Y 2 . 2 2p 2 AbsciP.a lui ne :-teatit ci:'t in adevar orlocentrul este siluat pc dreapta de ecu-

- :) l' 3 - ). -'

0 care e::;te directoarea pn.raholei. 1.1a. Aleg-em si.-;temul de axe 2 cu originea in C ('nlrul cercului ~i A.. fj pe O.r !J (f ig. 10 ). Atunti r = AI> = OJJ si ecuatia ccr-

atie :

.r+ _E_ =

>

( a m-

2 . . cului t:-MP: ( [') .~~ 2 + y 2 - '1' 2 = 0 (1). Fie a = = 1::: ( JJ{O B). Oht.inern ecuatiile ( HN) : ;r - 1' = 0, (MN) : :r cos a + .11 sin a - J' = 0. Interfiectindu-le gi:isim : X

hiper"!_lt o
.;:! -+- 1

= =

(r, rtg i -}.

= ~

Ecua\,ia, dreptei

A N v a fi: ( AN): y

(:r + r) tg; IW care

Fi ~.

ul ,., rreo-

interK ec Uncl-o eu eercul ne da, : 4- trr 2 _a_ -tr t0' 2 . =._ ')

to

0 (T
! \

t>

"'

,
I __L tO'~ (1.
':t:
I ;-.

Fie P = ( Jf_ N)

n (tangenta

in C la cere). Ecu-

4 ' t
;

.g" -2

0C

J - trr2 ~

a via tangentei m C la cere est e ( CP ) :

1'

"' 2

J.'

- + trr2~ ,.. 2

+
4 + trr1.!!:.. "' 2

y -

1'

= 0.

1'

e~- . 0)
la o eli ,;;Tange1}t a Xu) . ~:

Coordonatcle lui ( P ) Yerifica sislcmnl

=

(.M.Y): (1 - tg 2 .!!:..) .v + 2y

rea,ca, 1win m ~i deci

t

r (1

+ tg ~) ,
2

(CP): ( - tg 2

1) .r +

.11 tg

tg:
...

r ( -l + tg 2

Obtinem

t. F ie l>::tnt 1 .

ecuat-ia locului cautat eliminind pe oc intre aceste doui:'t ecua~ii. Gasim (r - x)( D x~ + 8,11 2 - 9r 2 ) = 0, sau x = 1, 9 x 2 + 8y 2 -9r 2 = 0. Dreapta x = 1' nu p oate face })~J-'te din locul geometric deoa_ rece dreptele GP, ~liN ~i B N nu int concurentt> decit a tunci cind JI = B. In concluzie locnl geometric cautat . x2 1/ x1 4y 2 16x 2 este elip sa de ec nahe: - + ,, - 1 = 0. l.llt. 1) - + = 1 sau -- - + 9r r2 25 25 225 8 +
9lj 2 J.'2 112 ? ' = 1, 2) - + _!___ = 1. 1.15. 1 ) x.:_ 100 20 5 8
? 9 x2 !JI 2 y- = 1 sa u - - - = 1; 2) x 2 -

ine: 2p :r -

128

64: 321

- --4 =

yz

x2 1Jz 1; 3) ~ - - 9 27

1. 1.16. 1) y = 2x 2
2 2

F( 2 ,0) . Dm .s1stemul

. .

{x + 2y -4
X=

+' -1 , 2) '1f = 4x. 1.17. 1) Avem 2 . .. V2 _. rezulta If = - V4 - /, asa incit

2 2

'

P ('A,

v;- V4- /,

Analog, din intersectia cercului (0): x 2 +y2 -

.0 cu

dreapta x = 11, rezulta Q( 'A,

V 4-

/,2). Daca luam /, E] 0, 2 [atunci drept-

unghiul variabil P R S T are Yirfurile

P, R(- 'A,
a~a

v: V4- liz), s(..

1 .-V2
':

'A,

V2v-4 -) , - 2 - ,,-.
1-.

T('A, - 2 V2v 4 - z) ,,
V"2

.. ' mCit ana

sa este _ cr(i.) . _ _ 2 2

'A E] 0,2( . Pentru /, = functia cr are un maxim egal cu deci oIatura a dreptunghiului de arie maxima, are ecuatia x = V2 ceea ce inseamna cit trece prin H. 2) Fie {.JI} = (PP) n (OQ). Cum (PJ!'): iar (OQ) : y = V~ v v-.-----=-2 , 2

V4-/~ 2 ,

v 4 V2 ~i
=

;r _:_V2 -

.r, obtinem (prin eliminarea p amme-

- -

/,

/,

trului ), intle cele doua ecuatii) ecuatia pe care o Yerifica (:Oordonatele x , y ale lui M, 2(V2_:_1) :.t2 + y 2 - 2x (2 - V2) - 2 = 0, care este o conica en centrul in punctul D (

V: ,0) .
x' 2 " 1
V2

Dad facem translatia in centru, .v = x '

2

=y' obtinem

(1

+ -=)

1/2 + V :_

( V2 + 1)

- l = O.Oumy = V -1. 2
2

2-P.

V0 V-

v ;,
.

y=

>

2 + "A

1> O, pentru /, E] - 2, 2, [, rezulta ci1 locul geometric este o semielipsa . 1.18. 0 2 1) a) CalcuH'\m inmriantii conicei a= au a 12 ., = / 1 = - 4 < 0; az1 azz /2 3 j au a12 a 13 0 2 8 .l = I a 21 a 22 a 23 2 3 6 = 1 i= 0. Cun1 a < 0 ~i ~ i= 0, conica a 31 a 32 a 33 8 G -36 este o hiperbola nedegenerata . Obsavatie. 0 alta metoda este urmatoarea: scriem matricea formei patrati ce :

4xy

+ 3y

A = (~

~) ~i-i

determinam valorile proprii. A.nume, P... ( :A)

= det conica A sint la 'A =

(A - /J) = /,2 - 3/, - = 0 ='A = - 1 ~i 'A=. Intrucit /,1 "A 2 < 0, cste hipcrbola nedegenerata . b). Am Yazut ca valorile proprii ale m a trieei 'A = - 1 ~i 'A = 4. Determinam vectorii proprii corespunzatori ~i anume - 1, corespunde vectorul propriu 1 = ( -2, 1), iar la P. = 4 corespu nde

rz =
1 ) V 5

(1, 2). ::\ormind acef;.ti yectori obtinem yersorii proprii:

el =

( - ;5 ,.

1 , -e z = (

2 ) V5'., V 5

1a d. . 1 e reperul m. canomc . ce se o b t me . care vor _ _ c 1rect.n

din eel initial printr-o rotatie ~i, eYentual, o translatie . ~Iatricea rotatiei R este matrif'ea _ ce are pe coloane coordonatele versorilor proprii e1 , e2 :intrucit~

322

 1) _.\vem
a~a

incit cu

in C>l,Z ul nof\tru, det

5
2
;)

- - 1 < o, inReam.nrt ca reperul

feu

i drept-

e2}

~i sinteLrie. Pcntru ~ avea nutnaL rot~tie_ fie:_!) renm 'erotam Yalorilc proprii : A; = /, 2 ~i A; = /- 1 ~i obt.tnem., e~ = e z, e; _ e ll fie II} ~chimham sensul unuia dintre versorii proprii: ei = - e1 , e,i = e 2 . 1n
fie ol)t.ine 1nin rota\;ie

"" u

cazul I) robt,ia,
co J

V2 ~i
X-

c~tractcrizattL prin

]f;r

_ 2. \
]!5
1

ecuatia matricealrL ( ; ) -

ce a ce in-

]!5
_ ' . au , __ r1~ - -1,,_ r2~ - .11 '' Y., .( x') !I j ;J jb
l~J

2 , ' .J, _l _ , r-_{t, v-;J !I'

paramenatele x, y cu centrul
- - , y=

e nee sar sa aplicrun ~i o transla\ie pe care o obt inem. daca in ecuatia (*)

a eonicci sa <leYina

-! J-' 2

y' 2

+ 8 ]f5;l:' -

;)

face ca ecua~ia getleraU\.

= 0 (*) .

j!5y' - 36

Remarcam

ca

V2
2

::---'=--- -

~~

formam patrate 4( :r 2 + j!5)2 -( y 2 +2 J f5) 2 - 36 = 0. Atunci, prin schimbarea x ' = X - ]!5, y' = Y - 2 j!5, obtjnem translatia rep~rului x 'Oy ' in punctul 0' ( -JfG, -2 j!G) (ccntrul eonicei C, care are coordonatele 3 ~i - 4 fata d e X2 Y2 r epeml initial x0!f). Obtinem e cuat:ia canonici1 a hi}Jerbolei -:_ - - - 1 = 0 9 36 in si~temul de axe TO'Y ~i ,ndc axele O'X, O'Y au <lirect.iile YersoriloT

-i.\'2+ A
= -

>

2. ~I
jf5
1

1 ) j!5 J (X sau x=

J < (I ;
=

- jf5
2 1 V 5 ' +V
\ 1

vs
'

.11!

?It; !I = -

i patratice :

. P_.. (A)
).1 ''2

5 8 V3!h + 36 = 0 fatr~ L1e sistemnl xlOyl, in care directule axelor 2 Oxl ~; o.'h sin t <late de ef ;-)i e~ . Onm ecmtvia se scrie (xl - 2 V5) - 4(?11 + + V 5) ~ -t- 36 = o prin schimbarea x 1 == u + 2 Jf3, .111 = r - Jf5, obtinem tran~latia in lmnctul 01(2 j!5, - V3) (centrnl conicei), adicr~ sistemul uol Y, 2 U2 Y canonic, fat.a d e care luperbola are ecuat1 a canome<L : , , 36 9 - 1 = 0. - 4 v ~.l\ v , v

j!

X1

2 +V y 5

1,

conduce la _ecuatia :ri - 4yi -

e matrieei ri ~i anume .
core~pum1e

< o,

= (-

;5 ~

"e obti e
2

rotatiei R !ntrucit,

0 b s e 1 vat i e . S-a obtinut ecuati a canonici'\, ~ub forme diferite intrucit ecuatia este raporLaH\. la repere diferi'te : XO'Y ~i r esp ectiv U0 1 Y, 0' l?i 0 1 l'eprezentind, de fapt, acela~i punct fat~L de r eperul initial ~i anume centrul conicei ; conRtructia va fi insa unica. c) AYind in ycclere fonnele canonice ~i reperele canonice rezulta constructia 2 1 9 de mai jos (fig. 11, in fiecare din cazurile I ) sau Il). 2) a) a = -2 6 \ = 9 - 2 8 - 500 =P 0, conica este o elipsa nedege=50 > 0; 'fl. = - 2 6 - 4 8 - 4 - 2

323

nerata.. b) Matricea formei patratice 9;:v 2 are va.lorile p1oprii : 1..1

5, 1.. 2

2 9 ) , -2 6 10, iar vectorii proprii corespunzatori

-

4xy

+ 6y2,

A. = (

i\ =

(1,2),

v2 =

( - 2,1). Deci versorii proprii sint

e1 = I ~: !I=

(1/V.3",.2!V5),

.~

~iO----

'\.

""
1 2

-e 2 -

Vz - ( - ..-, " 1), a::;a incit matricea rotatiei R =

V5
2

V 5
1

11

L'z l

'

'

cu det

+ 1, permite obtinerea reperului rotit, x'Oy', cu ajutorul formu1elor 1, 3, 2, 1, x = V x - V Y 'Y = V5" x + V Y ; fata lle acest reper ecuatia general a. 5 5 5 a conicei JeYille .5x' + 10y' -8 v5y - 2 = 0 SaU 5x ' + 10 ( y' - / ~ 10=
=
w

VK

V5,

= 0. Prin

tran~;latia

x ' = T, y' = Y

+ V~

in punctul 0' ( O, /) ) ( care coin-

cide cu centrul conicei 0 de coordonate ( initial ,

,
2

~
-

) fata de sistemul cart ezian

1

x 01' ecuatia ,'] )se obtine , , canonica 2 + Y

~i

= 0. c) Tinem cont de '

forma canonica gasita

12). 3) a)o

I -3 1 1 este o paraboli't nedegenerata. b) Matricea formei patratice, x 2 - 4xy - 4y 2 , 1 2 A= { - ) , are valorile proprii /,1 = 0 ~i 1.. 2 = 5, iar vectorii proprii c res-2
-! '

= I

- 2

-21 1

de reperul canonic TO'Y rezulta construct:ie:1 (fig. 1 - 2 - 3 = O, ..l = - 2 4 1 = - 23 =1- 0 ; ueci conica

J2-

-2 ) '

~ton, . v ~ = (2 ,1) punza 1

~I l'z

. ~ = ( -1, 2). Verson1 .. -proprn .. ~ e1 = ( 2 ,

nzatori

.f..21 f5) ,

= (-

:5 ' v~-)
n

1 y5 V 5

)~ ez =

}lel'lllit determinarea reperului rotit {0,

el, ez}

in care ma-

V5
=

- V5
cu det R = + 1, permite trans'formarea

nicea rotatiei

de com'donate
a/ +

:a

y', faFt de ca1e ecuatia generala a

lx

conice.i de,dne: 5y ' 2 sau 5 ( y' +

:5

rJ

2V5.r' + 2Y5y'+1=0 2V5x' = 0. Cu translatia

X.

in punctul 0' { o,- ~) 5 (care reJl1'ezinta vlrflll parabolei), ecuat.ia ') ] {-:;-' ~t~ f . ... : 'T2 VD -,-r f a t capa .a orma canomca 1 = -- ..tl. ;a

x'=X, y'= Y-

,.;.J

de sistemul cartezian XO'l-, unde axele O'X ~i 0' Y sint orientate prin versorii proprii e1 ~i e2 c) .Avind in vedere ecuatia canonica ~i reperul canonic se obtine construc~ia (fig. 13).

Fig. 12

cu det

1.19. 1) Cere
nonic

' 49/80

~
2

+ __K_:_ = 1 0' ( 49/80 '

~ -~)
7 ' 7

'

c1il'ect,iile reperului ca-

E~rmu1elor
a generalii.

= (1, 0),

:rz - -yz = 1 0' ( -1 -1 ) = (0, 1 ) ; 2) Hiperbola; :..._ 16 9 ' 3 ' 4 '

=(1, 0),

e=
1

ty
t

e =(0, 1); 3) Elip a; _yz +

2

!
i
~re

o ( .:_ ~ , ~); e
x
4)Parabola;

_K_~
4/9

= 1,

= (o,
3

1 ),

e
2

<-1, o);
1=

coin-

Y 2 = ~ X;O'(_l- ,

-1);e

cartezian cont de :uctia (fig . eci conica

4:ry -

---~:::::..._1----:::r...::...-~x =

F ;.: . 1:3

(0, 1), 2 =( -1,0); 5) 0 pereche de d.repte paralele, y = 16/9, y = -1; yz = (25 /1 )2, 0' (0,7 /18), 7 1 = (1,0), e2 =(0, 1); 6) Pereche de drepte imaginare care e intersecteaza in punctulreal 0' ( -1, 3) ; 7) Elipsa imaginara ; 8 ). Pereche de drepte concmente'73V5(x-1)= ~P yz = 2(3y + 1); -""- - - = o, 0'(1, -1 /3), 1/5 1/4
w

4y 2 ,

-1

= (1, 0),
1 10' -

ez =
3 ) V10 ;

(0, 1); 9) Ehpsa; 121 + 11 = 1;

10) H'

e1 =

3 1 ) ~ V16' - YlO ' ez=

prii c res-

b I~ .xz yz - ( lpel o a; 9/8 -9/8 = 1; ei = -

1 1 V2 ' V2

~ 'ez =
325

_ -

( __ 1 .

V 2,
2

_ _1 ) . X2 - , ll) Hiperbola; !) V 2
2

=(- lf3,_!_); 12) E lipsit; : !) ; 13) Parabola; Y = ]!2

2
2

~/ 2

+ y 1 /9

y2 _ . '- _' ( 1 . ]!3): _ _ - -, - 1, e1 , e2 2 2 3 4 4 , - - ), 2 = ( - - , = 1; 1

=(-

f)

X; e1 = ( -

t/V2, -1/V2}; e2

= (1 /]!2-1{]!2);

H) Perechc de deepte p:t.ealele 3J; - .11 ]!10 = o; Y 2 = 1; e1 = (1/]! 10, 3/V 10), e2 = ( - 3 /Jfio, 1 /]!10); 15) Drepte confunclate: fh: - 2y = 0; Y 2 = 0; 2 el = (2/V8;),oV85), e2 = ( -9/Jf85, 2/V85); 16) Elipsi't; y = l ; . .0'( - 3, 2 . 1 /:3 -1) i el = (2/(5, 1/V5), e2 = ((- 1/V5, 2jJ(5); 17 ) :Parabola : 1. 2 = X /!5;

X= +

0'(6/25, -8/2G); e 1 = (- -!/5, - 3/5), +

2/<J

e
1

(3 /5, - 4 /5); 18) 1

2

Elip~a ;: ~

Y~

=1;0 '(-1, - 1);

4

bola eehilaterali:i; T
-

2 -

e =(v2
1
1

y = 1; 0'(-1, - 2);
4

1 )e = (_, 12 1 l12

el =
-. ,

TJ-', ~ ) 'e9 =
v2

I12

-); 19) . Hiper-

~ 0 0) Patal)ol~ v2' ~ v2-) - < "~ 0 ( ~ vt Jf 2- ' -~ Jf2 ) ' 1) Elt'I)S< '
..I '

V2
(

(-

"' 2
.l

"'

V-2x 0'(0 1 )
,

e1 - ( 1
-

- v2 v2 ). -e ~ -

X H

+ "r
.l
v

2 -

1 0' (")
- '

'

')J -;;
L

J -

-~ ) Jff3 ' Jfi3

_!_)

_. X2 Y~ . , _ 22) H1perbola,; - --- :- = 1; 0 (1, - 1); e 1 =. 13 13 1 /9 1 /2J . 1 1 1 1 2 = ( - ]! , ! ( - ) , e? = ( - -v _, 2 . 2 2 I12 ) ; 23) ParauoU; Y =~~-X, l 34 11 10 lf 3-!), - --:-, - ) , e 1 = ( -3/] 3-!, -5f. e 2 = (5 /\ 34, -3/ 3!); 2-1:) Pereche de 1~ 17 . x2 y2 drepte coneurent.e: x = -1 /2, 4x + 3!J + 1 = 0; - - = 0; 0' ( - 1 /2, 1/9 1 . 1/3), el = (3 /Jf10, 1/]!10), e2 = ( -1/V10,3 /J(10); 2:) ) Percche <le clrepte paralele: X+ y- -1 = o, X+ y-1 = 0; Y 2 = 9/8; 0' (5 /1, 5/4); el = ( -l:/V2, 1 j]f2), t 2 = ( -1/Jf2, -1/]!2), 26) Pereche de drepte imaginare cc se intersecteaza in punctul real 0'(1, 2); 27) Pereche de drepte paralele imaginal'e; :38) Elipsa imaginara; 29) Pereche de clrepte concmente 3:r - 5y - 13 = 0, fix + + 3y + 1 = o; X 2 - Y~ = o; 0'(1-2), 1 = (1 /(17, -tc/V17 ), e 2 = c- ./17, 1/]!17); 30 ) Pereche de <lrepte paralele : 2x + 3y - 5 = 0, 2.r + 3y + 1 = 0, Y~ = = 9/13; o (4/13, 6/13), e1 = ( - 3/V13, 2/V13), e2 =C -3/V13, 2/V13). 1.20. 1) Fie punctul A(O, 1) pe conica ( r) ~i (d); y - 1 = tx o deeapta ce trece prin A ~i are coeficientul unghiular egal cu t. Intersectam coniea (f) cu dreapta (d) ~i obtinem (t 2 - t - 1) x 2 - (2 - 3t).r = 0. ]{,eznlta .-r = 3t-2 , !J = - 21 2 - t +]!5 } eare reprezmbt . ' 1 CU t E . 0 l)3Jl"al11et 2-t-1 t 2 -t-1 2 t2

2 Jf--, - V -3 -=- ) ,

r-

r-

v-

0' (-

1 + , fi"' { -

trizare a conicei ( r); 2) Eliminan1. t. intre x ~i y;

t 2 -21 + 2 + 2 x . 9 _ ___:_____:_san t- = - - (4-2t) ~112 t -2t+2 y

~i = 4-2t 2 . . 4x 2t+ 2 = . De a1m --. - - + y-x-1 y y

= ~= -

t''

y-:r

326

+.2 x t -2t+2 = .

2 . sau t = y-x...:.:..1

2 x 2 +y 2 - 3 XY- 2Y+ 2 x x 2 - 2x y + y 2 +x -y

R ezulta, (r) :

-1 fV2);
= }'2 = 0;

(1/lflo,
'(- 3 .

!= X f !);
.~ ; -+

X2
2

fie tangenta la ( r), ecuatia aceasta trebuie sa a.iba solutie dubla, adica,

1- ,, - (1 l 2 5 - (1 P.) 1 _ 2 A 1 = A - A. 1 Atunci pentru . t..E]~oo; O[u ]5 , oo [avem a > 0 ~i conica e gen eUpsa; 1Iaca to. == 0 sa.u A = 5 avem o = 0 ~i conica e gen parabola; pentru A E] 0,5 [, a-nni o < 0 ~i conica ef:te de gen hiperbolao : d d A 0 43 + V .1825 I) . I t . t' . ConlCa ef>tc .e2:enerata em u = => A = - 12 o, ' n ers.ec m d ~ . conic,ao .(r) cu a:xa Ox obt inem punctele .A(2,0) ~i B(3,0), iar cu a.x a Oy, punctele C(O, . -1), !)i D (0,3)0 : Prin dedublare gasim ecuat-iile tangentelor respective, T o-!. ; X - 4y - 2 = o; T ]3 : X+ 4y-3 = 0; T c : 5x- Sy - 8 = 0 ~i TD 5x Sy - 24 = 0; .5)' tkriem dreapta (elm); y - 4 = m( x-3) ce trece prin Jlf 0 . ~i are panta. mE Uo Intersectind dreapta (dm) cu conica ( r ) obtinem ecuatia (m 2-4m+2) x 2- 2(3m 2-13m 9) x+ 9m 2--12m + 37 = 00 Pentru ca(clm ) sa

x 2 -2xy +.IJ 2 - 2x~_2y

. 0 ;_ ~) Ca lc~Him, S =

+ ' I

'

: .

Riper-2

(3m 2 --13m + 9) 2 --,-(m 2 -4m ... ' :

111 2

+ 2)

(9m 2

42m

+ 37)
. '

0 cu soltiile m1 = -- ,

7
2

= (-

6)

(d}o Procedind ase~anator cu punctul 5 se obtine ecuatia 3 /.2 + 10 A -13 = 0 care ~re 1adacJmle ;,1
.: . . . u u . .

= oo; deci tangentele cautate au ecuatiile 7x-2y - 13 = 0 :;.i :r-3 = 0 ; Fie (tl;.) : J/ = ~x +r., A E R , o dreapta Yariabila, dar paralela cu drea.pta
.

= ). c~ =

1 ~l

/ ,2

~' lf~3) '

L>;
L

+ 3y + 13 = 0 reprezinta ecuatiile tangentelor paralele cu dreapta (c7 ) ; 7) Ecuatia care permite determinarea pantelor asimptotelor este m 2 - 2 m-3=0
cu . ~iut.iile m 1 = -1 ~i
. .

3 , a ~a

13

mc1t, x

+y-

. 1 = 0 ~1 3 x

+
=

et=

o(-

= 0
--L

'ei>eche de
0' ( - 1/2,

Ob~inem

. ax 2y - 1 = 0

~i.

. . . .. . i)y

111 2

= 30 .Atunci ecuatiile asimptotelor conicei)

ax

of + m1 af
ay
devin 2x

aj

+m

aj = 0 (j(x, y) = 0 fiind ecuatia

~i 6x - 2y --L 19 = 0; 8) Intersectam conica cu dreapta. punctul ( -6, 15) , 9) Daca m' este panta diametrului conjugat di-

r ectiei de coeficient unghiular m = -I_ atunci intre m

2 2mm'

~i m' avem 'relatia

ax

drepte pa= (

+ m + m' + 3

= 0, cle uncle r ezulta m'

-4

. Df ooo Dm -

-l/lf2~

Df + m ,.-Dy
1

= 0

e intersec inare; ~ 8) = 0, fi x+
Ll, 1/V17); o, Y 2 = 3) 0
=

rezul,U\. ca eellatia diamehului conjugat directiei lui (cl) este x Prima conica este o

1 = 0; 10)

hiperbol~t cu cenhul C1 ( _!:_, -~ ) iar a doua conica este o

\ 5
D

o clrea.pta. conica ( r) ua. x = o para.me~i

parabola a carei axa are ecnatia x + y =Oo Deoarece la o parabola dianwtreleconju~ate oridh'ei directii ::;int paralele cu axa lJarabolei, ecllatia oricarui diametru al parabolei este de forma X + y + f, = o, /. E no Din conditia ca aceasta dreat_ p t a I" a tnaca prin punct ul 0 1 se obtine /. = ~- , deci diametrul comun
. D /

y -x

lCI - . -

0.

4x+ y

c nic_e.lor date alP E<:ua1ia 5x 5y onicelor depinde. de cinci JJaiamehi cele cinci plmcte ~a. a:pa1tina conicei 9a11 + 6a13 + a 33 =0, a 22 +2a 23 + a 33 --. 24a~'z + a2z + '24a 13 + 2a 23 + a 33 =

+2 =

0, 11) Intrucit ecua1ia generala a EsEDtiali (nEDuli ), impunind conditia ca obtinem sistfmul 4a 11 + 4a13 + a33 __Q,, = 0, 16a 22 + 8a 23 + a 33 = O, 144 a11 + 0, cu solutia a11 = 2k, a12 = - 7k, 327

a2z

=
2

3k,

(t13

= -5k,

l4x!f + 3y~ + 12 = 0. 0 b ~'~crY at i e. Considerind patrnlaterul .ADO U, putc:m Rcric ecuat ia. fasckulului de eonice cireumscri e accstui patrulater, (I\) : AR. CD +

2x

2 - lOx - 15 y

a 23

= - :!_~ k,

a-33

12k (cu k = 0). Rezulta conica ( r) :

+ A. AG. DB = O,
Punem
condi~ia

;t' eu /, E n , adica (r"): x iJ + J.. ( _:_--+1 - 1) . 2 ' .1

( ' X~

'If -+ - 4

1) = 0

ca E

I\ f;>i obtinem 'A = - -- . Inloeuind pc 1. in ecua\;ia. 13

. fasciculului ohtincm ccuatia ue mai sus. 12) Scriem analog ecua1ia fafwiculului de coniee circumscris patrulaterului ABGD, (C.) : JJ (.t? - .11 -f-- l) + /, :r (2.{+ ?1 - 4) = 0 sau 2A. :t: 2 + (1, + 1) x y - ]1 2 - 4'Ax + y = 0. Bliminind l)aramctrul }, intre _ .. le centtu 1u1, ~~- = o, - aJ = o, a c11ca, 4).:r + I.+1 ) y - 4}, = o, c"+ 1) ecuatu

al locului geometric. At unci ccuatia polarei punetului _ Z if bta de conie:1 ( r) este ( ~ + 1) .l.' + (et. + 1) !f + tX + ~- 2 = 0 . .Pent.nt (a :tCN'tBta Sa coineich'~ 1 1 2 cu dreapta (17;,) irl'buie sa e:xiste relatiile ~ + .:... = !7. + = o: + ~ - . Eli2 A- 1 /, -+- l - 1 minhul ]_)a.nuHC'lrul J. intre aceste relatii obt-iJl'111 G1.1. +' 2~ - :1 = o, c-eca ce inseamni'i. eii loeul geomet.rie cstc o rl.reapt}L; l;)) Avem. I> = - 1 < 0 ~i ll = 0 ceea ce luseamni:l C:'t ( 1') e4c o conica gen hiperbol~t clegt'ncrat~t. ltezolvind ccuatia- eonicei in raport cu Jl obt,incm 3(y + x- 1) + -'~? ~ 1 ) = 0, adica

x - 2y 1 = 0 obt.incm hiperbola de eeuat.ic Lr 2 - S.l'!f- 2!f 2 + 9!f -:l = 0; 13) Cuon1onate1e cc11trnlui sint x = 1 ~i y = - 1. Ecnat-ia care ne da pantele . = -1 . At tmm, . ecnatu "le axe1or: 2m~ + 3m - 2 = 0, arC' solutiile m1 = - "' ~ ~. ~ m 2 2 axelor :-;int 2.r .11 - 1 = 0 ~ i x - 2y - 3 = 0. lnter>;ect.ind ax:cle cu eonica rezultii. Yirfmilc rcale rl(O, 1) ~i , ~2(2, - 3); 1-!) Fie 111(!7., rj) un pnnct curent

a:e

a,,

(!I

+ ?1

- 1 = 0 ~ i :r
D1~oarece ~i

1.2l. 1)

unic, ax:c
2x

0 eoniea este gcn hiperbolii ~i deci ar~ centru adimptote. Coonlonatele centmlui se ob~in din sistemul2.1/ + 8 = 0,

+ 3y + 1
a=
--!

<

= 0.

+ 3,11 + 6
2

0, adica

0~3, -4). Fie (l, m) o cliree~ie oarccare ~i k =

;J

panta ci; eeuatia care ne da. pantele axelor devine a12 /; 2 sau 2k - 3/.: - 2 = 0 eu solut-iile k 1 = 2, 7.; 2 = -

+ (a

dreple ce tree priu eentrul G ~i au pantele 7,;1 ~i 2 Obvinem: x+ 2y + 5 = 0, 2;~ - !f - 10 = 0. Pantele asimptoielor sint r adaeinile ecuatiei a 22 7,:2 + 2a.12 k + a11 = 0 uncle
k

.. k

~.

11

- ct 22 ) 7.: - a 1FJ = 0

Smiem ecuatiile axelor ea

= ~~-. Obtinem

!I

+4

0 , -x - 3y

0, 2) Bcuat.ia ]_)olarei unui punct fata

de coniea sc sel'ie prin cledublare 2[( -1) y + 2.r] 3y. 2 + 8 (a:-1) + + 6(y + 2) - 36 = 0 sau 6.r +5y - 16 = 0, 3) A. E ( r); acela'5 i lH'Occden ca la punclul precedent; obtinem ecua~ia x + y - 2 = 0 i -l:) Orice (heaptil. paralelil, cu clrea.pta (D) el'\te cle forma x - y + i, = 0, i, E ll. In tersectrHu en coniea ~i punem conditia ca ccua~ia gasita pentru cletenninarea lui y ::sa aiba r~Ldaeina dubli1. x - !I + i, = o, 4xy + 3.tf 2 + 16x + 12ft - 3 G = 0 ~i deei 7y 2 + -!y (7 -A.)- 4 (Ji, + 9) = 0. Din (7 -/,)2 + 7 (-H + 9) = 0 dedueem /,1 , 'A 2 E C, eeea ee in~eamna ca nu exista tangente la lliperbola paralele en dreapta (D); 5) Fie 11! 0 (x 0 , y 0 ) polul dreptei{D). Scriem eeaatia pola1ei aces-

328

nica. ( r) : ecu.at ifl. B. CD +

tui punct prin declubla.r e ~i p1mem condit,ia c.a aceasttt clreapta F<rt coincida cu . . t 2Jto 8 (D ). ObtanPtn " ~ emu1 = 2x0 3?Jo 6 = R.ro 6yo - 36 . ReZllltx .,.,

'

-1

1\-/ 0 (8, - 6) ; 6) DirC'ct.ia drC'ptei (D) este

1 ;"'

1. Conform cu problema (1.20) ob-

~-- 1) = 0
in ecuat,ia.

;;.ciculului -y - 4) = 0 7.. lntre

. (),+ 1)

tinem ccuat ia, 2.1 :Jy l..J = 0. 1.2:!. 1) o = 1 - f..:!; ~ = - ( t.. - 2)2. AYcm (azurilc: a.) d:tca A E ] - oo, -1 [ u ]l, oo[, coniceh' ( I\) :-;int hiperbole deoan'Ce o < 0; Ua6't ), =f 2 este hiperbolrt nedegencrata., iar Uaca 1-. = 2 = ~ = 0 ~i hipcrbola degcnereaza in dou~t drepte concmentc; b) uaca /, = ..1.. 1 = o = 0 ~i coniccle (f).) sint gen parabola nedegencrata, ; c) daca /, E] - 1,1 [ o > 0 ~i conicele ( r )J Rint gen Plip Ra. nedegeneraU\; 2) CoOldonatele centrului sint <late de :-;istemul: x )._IJ - 1 = 0 ).. r .11 - 2 = 0. Eliminiud pe ), intre a.ceste ec1u1.1,ii obtinem locul geometric: a; :! - y~ - J+2y = O,

i. ecuat-iile

cu conica. ct curent conie:"t (I') -t coi ncidt'~ 2 E'l. - -. l-1 ceca ce 0 ~i {). = 0 olvind ecu1

aclict't este o J1iperbolrt echila.1Pra; 3) Pentru A =-! - conica. (I'): J' 2 + .:t'!f + !J 2 "" - 2x - 4-y + 1 = 0 t'~ l e gen elipsil. Ecuatiile a cloi tliamdri conjugati l'int: y -JJo= = m 1(.1'- .l'u) ~i y - y 0 = 111 2 (.1: - .r 0}, uncle C(x 0 , y 0) este eentrul conicci, iar pantt"le lor 111 1 ~i 111 2 Yerific.:l e.galitatea : a 22 mm' +a 12 ( m + m') + a 11 = 0( *). Ceutrul conicci ( r) e:-;tc C(O,~). Folosintl egalitatea ( *) precum ~i rda1,ia. de leg~ttma intre . l a tl oua, ~ (l rep te ':-1 l:OC' f tCH. . m t.. a1 tu'P}l ,_ t t' 1or, t g () = '/// 1 - 'lnz ungh m ,n ungh' n:tlan 1 m1 m2 l . 0 /111/1/ 2 + (1111 + 111 .) 1 1 = 1 + 111 m 2 ~ sau C.Oi'i 0 = -:-.=.: -; - 1.::...:._. -", : nhtliWITI l'i tstemu 1

:!1 + nrV1 -l- m~ 1 ' 2

I

0,

adic~

, re centru J + 8 = o,
!}1 r'- =

. '

l
=

n~

1k-a11J

le axelor ca

+ 5 = o,
uncle

'Notintl 111 1 111 2 = n ~i m 1 m 2 = v avem tt + 2t + 2 = 0, 3 ,;:! - 1t~ + lOt + 3 = 0, cu :-;uht\-ia 1t = - 4; ':'i r' = I , a.dica m 1 + m~ = - 4, 111 1 111 2 = 1; m,2 4m 1 = 0 cu ~olut.iilc: 111 1 = - 2 - V3, 111 2 = - 2 V3. Ecuatiilc celor d.oi 1liamelrii C<mjuga'i :-int y - 3 = ( - 3 - V3) x ~i ,11 - 2 = ( - :? V3-)2 .r. l.~:.t. Eeu:t\.ia f:.tsei(.ulului sc mai scrie: (.1' 2 .- .l'.'J - 2!1 2 .c+ y) (x -xy - 2y 2 - 2.r 4y) = 0, ecPa ce aratrt dt toa.te conieelc ( l\} tree prin puncte.lc dC' inten;ectie ale conicelor: (I' 1 ): x 2 -xy - 2y 2 x y = 0 ~i (I' 2 ) : x 2 - :ry - 2y:!. - 2x 4y = 0. ltezolvrun si~ tcmul: .t: 2 - x y - 2y 2 x y =--= 0, .r 2 - .1 :y - 2y 2 - 2 x+ + '1.11 = 0. Prin :-;e~ulere ob1.iuem :c = y, deci sistelllnl s-a rc<Lu::; Ia sistemul x 2 - X !f - 2y 2 + ..v + :'1 = 0, y = x . Rezulta 2.:u 2 - 2 ..u = 0 en .rt = 0; y 1 = 0; x 2 = 1; y 2 = J, tleci }HUH:Id<': .llf1 (0, 0) ~i J l/ 2 (1,1). Celelalte tloui\ puncte vor

_ l

+ IJJJIIIz
.

Vl + nd Vl-r lll ~

('OS

L,

V0

1 = --

= +

+ + +

+ +"

+ +
;

fi punctPlC (le hL infinit. 1) )

:

a=

~
4

(1-. + 1) 2
I

_ n
J

i .( 1.+ 1). Ob1,inem:

u = 0

i punct fata
(.1:-1)

),

s
0
--

+.

/.E] - =, - 1 L
i. = - 1

!
-

t:,

i l)l'ocedell. ice <lreapt~ [n terRectrtm a lui y ~~

. 36 = 0
) = 0
~i

0
0

i.E] -1,0 I

deolli paralele ~la 1ei aces-

i.E] O, + oo [

--

Conicde (uir;cutie) hipe1bole rea1e paralJolt't degeneratrt in <.heapta (D) .1: - .11 = 0 r:-i in dreapta de la infini t lliperbolrt degeuerata rle ecuatic (x+?!) (a-2y + 1) = 0 ~i deci d~gc neraHl in doua dre1)te concurcnte : (Dl) : X + !I = 0 (D2) : X - 2y 1 = 0 . hipe rbole Hale

329

1.21. AYem: a= -(A 2 +fl 2 -1 ),!:!:,. = - ), 2 fl 2 (l.- iJ..) 2 .' .Avei~: a) Fie 1Jf(A., fl) plllictul arbitrar din plan. Daca ME ( r) uncle (I' ) : /. 2 + fL 2 _,. 1 ;= 0 este,cercul cu centrul in origine ~i de raza egala cu unitatea, atunci a = 0 ~i conicele sint gen parabola. Pentru ), = tJ., deci cin<l M este situat pe axe sau pe prima bisectoare conicele <legencreaza in drepte paralele x 2 - (2/,2 - 1).1l + 211 2 x + 1.4- -0 sau : (2/,2 - 1) y 2 = (.?J + /,2 ) 2 sau: (x + ),2 ) 2 = 0 (pentru ca 3 = 211 2 - 1 = O) ; b ) Daca ME interiorului lui (I'), atunci o> 0 ~i conicele sint gen elipsa. Daca M este pe axe ( /. = 0 sau fL = 0) san p e prima bisectoar e, atunci !:!:. = 0 ~i deci conica degenereaza in drepte imaginare. c) D aca JJI E exteriorului lui (I' ), atunci a < 0 ~i conicele sint gen hiperbola. Daca M se afla pe axe sau pe prima bisectoare, atunci hiperbolele <legenereaza in doua drep te concurente. 1.25. Scriem ecua~i~ fasciculului de con ice circumscrise patrulaterului JJ11 M 2 1Jf3 1Jf4 ; ( I'1.) : (M1 M 2 ) (liL 3 1li4 ) 1 /, (JI 1 JI4 ). (.Jf 2 .Z11 3 ) = O, sau ( I'i.) : ( -4 + A) x 2 + 4f.xy + + (3i.. + 1) ?( +( -31. + 10) x -(9/, + 5) y = 0. Ecuavia tangentei in JJf este : (- 3/, + 10 ) a- (911 + 5) y . 0 p e care identificind-o cu urea pta (D) : x - 2y = 0, obtinem, ), = 1. Atunci ecua~ia conicei este, 3x 2 - 4xy - 4y2 - 7:r + H _11 = 0. 1.26. Procedam ca mai us ~i punem condivia ca, conicele fa ciculului <t fie parabole, aclica o = 0. Obtinem: ), = -5 2 V6. i.27. a) (OA. ) : y = 0, (OB) : .r = 0, (AB ) : a+ y - 37.; = 0. E cuatia fasciculului circum,;cris triung-hiului OAB este.: (OA.) (AB) 1 i. (OBr = 0, sau : y (x+ y - 3k)

+ I ..r~ =

0. Coordonate l e c:entrul Ul smr :c

3k 1-2/,

6 /,k y = - --1-'-2A.

Fie I punctul de intersec:tie al mediane_lor, I = (0P ) n ( BQ). Atunci sistemul y = x , 2J' _:_ ?I - 31.: = 0 ne cla coordonatele lui I. Gasim: I (k, k). Din:
6/c ,, = k =;. ). = - _!_ . 1-211 4 Conica (I' ) are ecuavia : x 2 -J.J.'.If - -!J 2 12xy = 0. b) Fie JJf(oc, ~) . Polara. lui JJ1 fa~a de conica (r) este : (o: + 2~) x + (6k- 2cx:- 4~ ) y + 6k ~ = 0 . Pentru ca ea a fie tangenta cercului ( I' ) trebuie ca distan~a de la origine ln. ~ a w f'lC egal Gl w CU raza Cercu l Ul. : 1' = 3k w: dreapta lCC:t _. a a 1 l2

si deci 5o: 2 -'- 12~~ + 9 ~ 2 - 2Jka - 48 k~ + 36 7, 2 = 0, care reprezinta o conica gen elipsa (o > 0). 1.2R. Ecuatia familiei de conice circumscrise triunghiului (ABC) este (1) (A B ) (AC) + 1--(AB) (BC ) + !J. (AC) (BC) = 0. Pentru a fi hiperbola echilatera impunem conditia : a11 + a 22 = 0. Se ob~ine : (2) a 2 +

+ be + ),c + fl.b
cu

= 0. Ortocentrul

H(0, :c ) Yerifica

ecua~ia

(1) imp;euna

(2) . 1.29. Locul geo metric reprezinta doua co nice. 1.30. ( I' 1J : I'1 + ~i din condi~ia ca JJ! 0 E ( I' 1.) obtinem; A. = 8. Rezulta (I') : 3x 2 -3 X1j-6y 2 - 5x+ lly = 0. 1.31. X 2 + 2xy + y 2 + J .l' -?I = 0. 1.32. a) (rJ.) : r + II(D) . (tg. in M la ( I') ) = O, adica x 2 + 5J.'Y + 3y 2 -3.Y+ t.. (x- y-3). (x + y - 3) = 0. b) Locul geometric : o conica: (I\) : 5x 2 + 8xy + 5y 2 -18x+9-18.1f = 0, gen elipsrL. c) Fie y = mx + n ecua~ia dreptei (D1 ) ~i M 1 ( rx, [3.) polul. Scriind polara ~i punind conditia de identificare intre dreapta (D) ,i polara, obvinem (eliminmd pe /,) 1n = - 1 /'J ~i n = -3/8 (din conditia de a fi cere) =:- (D1 ) : 4x + Sy + 3 = 0. 2.1. 1) Raza este distanta AB. Deci R = AB = 3. Deci: (S) : (x + 1)2 + (y - 1) 2 (z-2) 2 = 9. 2) Raza sferei este egala cu distanta de la centrul sferei la planul (P); R = d ( G, P) = 13 ~i atunci: (S : (x 2) 2 + (y - 1 )2

+ ~r2 =

condi~ia

330

JI'(J.., f.L)
_e cercul le . int bi ec/.4 0 - 1 = 0); -

+ (z+3)2 = ,
. R = lf v a.l

~ .- .

3) Ecuatia !'ferei dete1minata de patm puncte necoliniare

+2 2)

este:(S): 23(u 2 +y 2

-t- 19x -185y+33z=0.

+ iJl. + <~. +

= VH)2

+ 1852 +
46

33 ) 46 46 46 332 -) Sf l . ~ . . :J ere e au accea~1 raza, dec1 , _

J)0( -~9

185

:-. Daca
, 0 i deci

Jl 1 = R 2 = 1.

. atunci bi eccriem
; r A) : -li.xy

u) 0

JI

e~te

+
:

(D) :

- 4y2conicele . 1.27. a) Lului cir-

.r+y 6/,k
1-'-- 2A.

sum a razclor; 2) Dista.nt:1 i 11 trc centre trebuie s~L fie egaH\. cu difcrenta 1azelor; 3) Intersectia cu a:xele: 1ezohihn sistemul fon nat de ecua1i:1 sfc1ei ~i eeuatiile a:xelor. Jnterscctia em a:x:10.r conduce la sistemul x 2 +y 2 +z 2 -2x-4y -6z+5= 0, y = o, z = 0, = .r 2 - 2.1 5 = 0 cu Polu1ii comple:xe, ~i deci a:xa 0 .1 nu intersecteaz~~. ~fera . .Analog axa 0 y. ~\:xa Oz intersecteaza sfera in }1lmctcle .Jlf1 (0, 0,1) 2 x2 +.112 2x - .J.y - Gz + 5 =0 ~ i .JlJ 2 (0, 0, :3) 2.G. J~czoh am si. temul: x - 1 = !f - 2 = ~- 6 = t 1 2 -.5 l~ezult~L .M1 (1, 2, G), .31 2 (2, 4: 1) . -----,.--------, 2 2.7.1. l{aza sferei: R = b2 c 2 - ll = 2. DiRtanta cle la centml

2.2. a) 0 (6, - 2, 3), R = 7; b) 0( - J, O, 0), R = J; c) 0 (1, - 2, 3), R = 6; (0, o, 3), R = 4 . 2.3. (S1 ) : (x - 1) 2 (y 2) 2 +(z- 3) 2 = 14. 2.{. (x-1) 2 + (.1J-1F (z - 1) 2 = 4. 2.=>. 1) Distanta intre ~entre trebuie sa fie egali:i. cu

+"

sferei

~temul

o (

Va + +

1, -2, -} ) la pla11Ul (P) este: llo(Pl =

~fe1n

3 V . Cum 2

d o(!')

< R

rezulta ca

). Din:

planul i111cnce1enza

(h111i"t un ce1c (r). Fie 0' (::t' 0 , .IJo, .::- 0 ) cenhul ~i r raza 3 cercului ( r) de inteHeqie. Atunci 1 = R<J. - 00' 2 = 4:(deoarece

~~~ = V;

I!= 0.

00' = (10(1')); 2) Coonlonatek ccntrului lui ( r) YOl' fi :::olutia R istemului format de ecuatia planului ~i ccuatiile unei drepte care trece prin centrul sferei ~i este :3 z- ~ . 1 x- 1 y 2 2 perpendicul.ari"t pe planul (P ). Anume - - , J' + y + z+ l = 0; 1 - = ~ = -1 l 7 5 lG 1 o.: = ; : - -, If = ;:;- -- , J' + IJ + z+ 1 = O, = z0 = - , !fo = - - , J'o = - 2 . 4 . 12 12 12

zinta o .:;e triunPentru a (2) . a 2

. ccc1 1 . (''' ( - -l - , - Hi 2 .o. o D eoarece sf e1a t rece pnn . ongme, . . s1 J - , ecua, 12 12 12 tia Ya asca termenul liber zero. Conditia ca (D) l-ii1 fie tangenU revine la a pune con<Wia ca interseet ia ei cu sfera sa fie un punct clublu. Condit.ia de tangenF~ la pla.nul (P) sl' 11 atluce in conditia ca. cenh ul sferei l'i"L apa1tina per-

i) )

.mpreuna
,I :

r1

':: 3a;2-

a) (rA):

, dreapta. condiyia.

:x-y- 3). +5y2 i (D1 ) ~i

pendicuhtrei in J 0 la planul (.P). 2.1 0 . 2) 0' (~~ - ~ , _) ) ~i r = .3. 2.11. 1) Cele 3 3 3 doua cercuri ;o;e> intcrscdeazi"~ deoarece elc rezulEt d in interseetia ::;ferci : (S) : x 2 -;-y 2 +z2-- 4.-x: 4y-2z = 0 cu planele ne}JaJalele, (P,) : ::t.'- 4y 2 = 0 ~i lP 2 ) : x- 4;:; 2 = 0 care tree printr-un punct situat in interiotul lui (S): ][ (2, 1, 1). 2) Coonlonatele }Hmctelor de inte1sectie se ob\in rezoldnd sistemul 2 format c1c cele trei ecua1ii: S = O, (P1 ) = O, (P 2 )=0 . Obtinem: J/1 -,

+ +

(_2., -.3 3

~) .,i

M 2 (2, 1, 1). 2.12. 1) Bcuatia, planului radical: (S1 )- (S 2 )

0 sau (Q):

; + 1)2 +
centrul -1)2

1 ~ ~>.) J' 3(1 !J - 3z - 1 = 0 (un fascicul). Pun in d. conditia ca el sa untina punctul 11! 0 (0, 1, 1) oh\inem: 3 A.-1 = 0 ~i cleci I. = 1/3. Inlocuind

+ /,)

331

avem

+ 12y - 3z - 3 = 0. 2) Punind conditia ca planu l

(Q ) a fieortogonalpeplanul(P)obtinem2(1+A) -6(l+A)-12 = 0 =>A = - 4. lnlocuind A = - 4 in ecuatiile generale ale lui (S1 ) ~ i (S 2 ) obtinem, o pereche de

sfere corespunzatoare.

2.13. (S 1 )

( x-

+ V3 )
3

+ ( Y-

+(z- 5-32v3r =(3-V3)2 ; cs2 }= (x-2 ~./3 fJ+ (y - 2+~v3r +

5

2-2 V3 3

+ (z 2

+:
2

V3" r = (.3 + V.3)2 2.14; (Sl) : x 2 + y 2 + - 2- 6x+2y- 6z+ 10 = 0,

2

(S 2 ) : :r +y +z + 2x- 6y-2., + 2 = 0. 2.15. 2x-y+z+H= O. 2.1G. (P1 ): 8x+ + 4y + z - 100 = 0; (P 2 ) : 2x - 2y + z - 28 = 0. 2.17. Doua solutii: (S ): 2 2 2 1 x +y + (z+1) = 12 ~i (S 2 ) : x 2 + y 2 + (z + -1 ) 2 = 27. 2.18. (S'J..) : x 2 +y 2 + 2 + z + 2x--1y +4z2 402 + A2(2x + 2y - z + 4) = 0. Din 0 E (S1J rezulta A = 10 f}i deci : (S ) : x -L y + (' + 22x + 16y - 6z = 0. 2.19. Ce11trul sferei este la interRectia a trei plane nulicale (centrul radical al celor p a tru sfere). Se obtine (S ) : (..<:- 1 ) 2 + (y-4)~ + (z- 3)2 = 17. 2.20. (S) : x2 + y2 + z2 +lOx - 6,11-87 = 0.
2 .21. a) (SJ :

26 2 . 2.22. Fie Jf(o: , ~~ y) . Puterea lui 1 = l:C. . 12 = 6 tl: p = MAMB=MT 2 = 2 ' 5 2 2 = M0 - R 1) Rezulta : p este minim cind M 0; 2) JI 2 (-!, 2, - 2) ~i Pmn = - 31; IX-1 ~ + 2 Y-1 3) = - - = - - - = t, p = (o:- 6)2 + (~- 2) 2 + y 2 - 32. Rezult~

v
3

(r+ -~) +(!1 +_9-) ' +{z~ ) 2 2 \ 2

2

227
4

; b)

1'1 =lfR 2 -d~cAsD1

-1

11 11 11 2.24. Doua solutii : (S1 ) : (x - 2) 2 + (y + 1 )2 1 (z - 1) 2 = 4, (S 2 ) : (x 4:)2 2 2 (y + 7) + (z+ ll ) = 4. 2.25. Se rezolva sistemul format de ecuatiile dreptei ~i

Pmtn inpunctul:

').9
11[ 1 ( ::_ ,

?-:, - -

'H)

7 )

2.23. (S ) : (,r -!)2+(y-5) 2 +(z+ 2)2=25.

ecuatia fiecarei cuadrice . Obtinem : 1 ) 3t 2 = 1: t =

2 3 ,_ 2) t= 1 => M1(1, 2, 3) 3 f}i M 2 ( - 1, - 2, - 3), 3) Punctele de intersectie sint imaginare (dreapta nu intersecteaza cuadrica); 4) 0 (0, 0, 0) ~i P (3, 6, 9 ) ; 5) 0 (0, 0, 0). 2.2G. a) y2 z2 - - + - -1=0, x= 9, o hiperbola de semiaxe a = 8, c = 4, b ) x = tt, y=v, 64 16 3-2u-2v z = 3-2u -2v = ( r) : u 2 +v 2 + = 0 ~i se studiaza natura ~i genul 4 acestei conice, c) 2x 3y = 6z, (2x+3y) (2 x -3y) =72z => 2x+ 3y-6z = 0,

M1(~)

f3 V3 ) ~i M2( _v3

v:.

G5.sim punctele :
~

va );

- 3

=-

x2 y2 z2 2x - 3y = 12 - o dreapta. 2.27. Formam sistemul + - - 1 = o, 2 3 4 2 2 2 x 17 care reprezinta ecuatiile 9 = 4 V 2 +Y 3 = 2z = z - 8z - 1 = 0 => z1 v

+-

a doua plane paralele cu xOy: z = 4 - tf17~i z = 4 + V17. Atunci sistemul x2 y2 _ _ este echivalent cu sistemele: - +- = 2(4- Vl7), z = 4- V17 <1 0 car6 2 3

332

reprezinta

elipsa

imaginara
1f2

~i ~ + ~
2

= 2(4

+ V17),

= 4.

+ V11

sau

---;~=== -

x2

(2

V 4+ V17)

(V6U

+ V17))
-

<

= 0 care reprezinta o elipsa reala. 2.23

= 0

Rezohind sistemul obtinem:

Ml(-

) : 8:v+
.. : (Sl) :
!_J_y2

6x

Vn + 3!t + 2z + GV6" =
~' y)

v vl~' v
161' 0.

llx 2 - 6

~x

161)

~i ili~ (V 161' v;~,,

M2
:

6 , adica punctele: 11

161). Planul tg. in ll!l:

0.

Planul tg. m

G.c

, V1i + 3y -:2z - 6 V = 6

2.29 . Fie ll! 0 ( o:,

. I. = 10

rei este re). Se -lOx =

un punct arbitrar al elipsoidului. Atunci planul tangent o:x ~ 1 . a . 1 vz - 1 = 0 ~1. punem. in M 0 la elipsoid devine: (Q ) : con ttta ca 4 2

+-t +

0:

_L

planul (P ) ditia cu ll1 0

'

sa
E

fie identic cu planul (Q) :

a2

4 -1 T = _ 2- _ = T , 2 0. Se obtine
'
1:1.

( ABD)

(L ) ~ (*) ~ + 2 3

-- + _~___ - 1 = 4
=

~2

. ,2

iar din con? 6 = - _-:_, 1 A = ~ ,

A
J

1 = --:; Inlocuindu-le in (*) gasim ).

"

V30. 2.30. Ecuatia planelor paralele

= - 31;

-cu planul (P ) este: (Q) : 3.c - 2y + z + i . = 0. Apoi procedam ca f!i in cazul :problemei 2.29: daca .111 (a, ~' y) E (L) este punctul in care scriem ecuaFa planului tangent : ( : ) x

Bezulta

+ (-~) y -

( ; ) .z - 1

0, identificindu-1 cu planul (Q )

":r

...!....

J )2

IY. ~ y 1 IY.2 ~2 y 2 :avem - = - - = ~- = - -- , - + -- - 12 -18 -8 A 4 9 8 Rezolvind acest sistem obtinem: A1. 2

=
8.

0.

2.31.
:

Patru

plane :
2) :

pt~i ~i

a; =

~ V3;

x =

3 V2.

2.32. Doua solutii: (P1 )

3x

+ iy-24=0, (P

unctele:
{ 1 2, 3)

dreapta
~--26. a)

"' 3x - 28y- 120 = 0. 2.33. Dona solutii: (P1 ): 2x-y-2z - 8 = 0 l:') i (1.? 2 ) : x2 y2 z2 14x -3y-6z-144= 0. 2.34. 1) Cazullui p:: 1 ) : (:LtJ n (xOy ) : - - ~+--- 1=0, 9 4 3 x2 y2 z = 0 ~ - - -- - 1 = o, z = o, hiperbola reala de semiaxe: a= 3, b = 2;
y =

y=v,
i genul
-6z = 0,

x2 z2 bola reala cu axa transversali1 Oz: (L1 ) n (xOz) : - + ~ - 1

9 4 yz z2 2 -- x sint asimptotele. (L1) n (yOz):- -- + 3 4 3

=
3

0, x

0, hiper=

= 0, y
=

O,

elipsa reala cu semiaxele: a

-1 =

o,

~uat;iile

x2 y2 tudiem sistemul format de ecuatiile lor : -- -- ' 9 4 x2 care este echivalent cu sistemele ( r 1 ) : ~

= 3, c = 3. 2) Pentru a studia intersectia lor

z2 + --

3
-

1 = 0, -

x2

y2

y2 - 9 4

2z ,

- temul
0

= - 2(3

+ 2 V3),

z=

care

= 2(2V3- 3), z = 2 3 care reprezinta 4 doua hiperbole situate in planele: (P1 ): z= -3-2 V3 ~i (P 2 ): z = 2 =-

3-2

V3,

~i

(r 2 )

~ _Y

V3-

V3-3,
333

_ xOy. 2.35. Cuadrica este lm hiperboloi<l cu doua a:xa t ransversala,, axa Oz . Deoarece JI 0 rt l. ecuatia pla.nului polar se obtine

prin ,dedublarc" <lin ecuat-ia hiperboloi<lului:

'

sau : (P) J x + -y - 3z - 16 = 0. 2.36 .. Cuadrica este un hiperboloid cu doua pinze. Fie .M(cx, ~' y) polul planului (P). Aceasta inseamn~t crt planul polar al

(P) : x_ 4

+ :'L - ~z_
4

16

- 1 = 0

+ +

punctului ~11 fati:i. de cmulrica (~) trebuic sa coincid i:i. cu planul (P);

M (: ,

-~- )

2.:17. Fie {JI(a,

~'

y)} punctelc

c~tutate.

Deoarece Jl

(~)

rezulta:

3cx 2 2~ 2 y2 (3cx) x (2~)y

+ (y) z- 9 =

0 (1 ). Planul tangent la (~) in JJ arP ecuatia: (P 1g) : 0. Atnnci perpen<liculara in Jf la planul ta.ngent

t . '1 ) X - (/. y - ~ z - -y -. I:> un1nu ' '1 con ui\,Ja '1 . . ~ f'1e are ecuayn e ( zn :..~, : ----- = - - -- = ca ( D, ) sa , 3a 2~ y paralela cu planul (P) aYem: (lip,rn,) = O sau : 3a + 2~+y=0(2). A~aclar, coorclonaiele punctelor cautate saii sfac sistemul: ( r) : 3a.2 + 2~ 2 + + y 2 - 9 = 0, 3et. + 2~ + y = 0, care reprezinta o curl>~L ( r), cleoarece este intersec1ia unui elipsoi<l cu un plan. 2.:33. Procedam asemau~Ltor cu problema

. an t erwara,
v

~ : gmmn

(D,,) : _ x -_ _ et. = _ !/ -

V2
2

=
~2

en,, I)
I'I 1: /)1/ d . II 11
E
.,

~ k l

I I

= :/-
d eci
:z2

v cx 2
et. 2
~?

(/.

z - Y y

' Yem : _ ..._

~o cos 4 ,)

;)
:z 2

-!

J1( ex, ~' y)

e<2

~i

+'9 -+ 16 sau : + -+ -' --- 1 = 3 -1:

~2

---B2 --~ 1
_,2

+' 9-- 16- =

CUl'b<t

gz

'{2

0 (1) . l'n plus,

0 (2). Obtinem :-;iHtemul ( r) :

+ - +r 3

1 = 0

'

+ :; - =
!)
:

.,

T_

16
e~. 2

care reprezinii:i,

de intersec~ie

9 16 de simetrie axa Oz . 2.:39. Cuadri ca ste un l1iperboloitl cu <loua pin ze cu axa transversal~" axa Oz . Pentru a detennina in tersectia simliem l'istemul format de ecuatiile relor floui'i. supr afete (plan l) i cuadrir~t) : ,('2 + y 2 - ~z + + 1 = 0, x + /,z- 1 = 0 echivalent cu (l\) : (1.- /,zr + y~ - z~ + 1 = 0, x + /,z- 1 = 0, care reprezint:'1o cm he alg-ebrit e (eonicc) (le onli nul cloi in planul (P). 2.40. (P 1 ) : 2x: - y - 6z + 11 = 0 ~ i (P 2 ): 2x - y - 6z - 11 = 0 2.41. (Q): 8x-Jy + 12z+ 1 = 0. 2.42. Jlf1 ( - 1, 1, 2) ~i Jf 2 (1, - 1, - 2). 2.4:3. Punctela situate pe llipcrbola echilater~1o : ( l') : = 1 . 2.1{. . Cnaun ca (~) e~'.:<~ un

a elipsoidului (2:) cu un con (~ 1 )

(J2

~" .

= -1 - cu Yirful in origine .;i axa

...,2

{yz X= O

hiperboloid cu o pinza cu a:xa nctransYerf\aUt axa Oij, scric : .r.::_ - .II ~ + z - - 1 36 - 9

(G1.)
:
') ') 2

~" cil ru i ee u a~ie

!'e ma1
\'

0. Cele doua J'mnilii ue genera to are, au ecua.tiile :

'1

__:_ +
3 2

Y 2

= /,
- (1

(1 + ~ )
6 6
= 3.

z __ _ Y _=
2

/,

-(1 - .(~) si
6'
E

(G) :
IJ.

;~

+.II _=
2

'

ul1 - X. ),
1

__:_ - JL
3

= -

1
u

+ _a~ ) -

l'unind conditia ca J.l f 0

(G1.)

rezult~t:

/. = 1,

~i

din

l'n concluzic celr cloua generatoare ce tree prin JI 0 ,int : 3y - 2z + 6 = 0 . (G _ ) { 3.x; + 3y + 2z - 18 = 0 ~~"" d . (G1 ) . . 2 'lJ. 0 na nca Sl 2 x - 3y + 2z - 6 = 0 ' x + 9y - 6z + 6 = 0

JI o E ( G~-~.) a\em y.

{ x-

334

-:--

(-~)

este un paraboloid hiperbolic. Cele doua familii de genera.toare au

+ y = ),
cu dona polar al
4 2

-~- - -!!- = _!__

-
2
iJ.

Se o btine : 'A = 2
- - - +- - -

~i

: M( :-
: (P,g) :

!J.Z

;;, = -2
(G

tangent

) :

{x

+ '2 y

X -

-a, fie
' = 0 (2).
-

2.1.G.

a) (Gl ) : {x + y - 3z = 0 x-y- 1 = 0

- 8 = 0 : i (G,) : { x '2!1 - 2z = 0 ' X

+ 2y
-

- 2z = 0 2!J - 8 = 0

~i

(G2 ) :

{x + x - y .1J -

~ ~2

e este problema

bl (G1 ):

o 45 =
(Gz) :

. in plus,

c) (G

):

l l

15 x - 5(2
1 5x

+ ]!8) y + 6z -

. 15 (2
15 (2

+ ]!8)

3 = 0 z= O 0
0

+ 5 (]!8 - 2 ) y - 6z 15.r + 5 (2 + ]!8) y + 6z .

15 (2

+ ]! 8) = + VS) = +

O,

1 5.1' - 5

(]!8 -

2 ) y - 6z - li:>

(f8 -

2 ) = O,

{2x - 2y
2x
1

+z-

'2y -

z- 2

0, 0

(G

) : 2

J6x

(G 2 )

-lOy 3~ 10 = 0 }lO x 6y - 5z ~ 6 = 0

d) (G1 )

uter-:ectie
~i

axa

2x - y - 4(]!2- ]!3) z=O 2.47. Luam polarele a doua puncte A (1, o, - 1) ~i B (3, 2, 2) de pe dreapta (D). La intersec~ia lor se afla polul dreptei (D). Pentru a-1 afla este suficient sa inter_se ctam polara lui A fata de conid1 cu planul polar al punctului B, fa-ta de

2.1' ~ .lf + 4(]!3 + ]!2);:; = 0 12x - y + 4(]!2- ]!3) = 0

M(_!__ , 10
5
2

12:1'
:

.1J 1

J(]f~

+ ]!3) =

pinze cu .-i temul

z _ z2

- 1 = o, in planul = 0 2.41.

cuadrica. Se obt ine : ' p olar este (P) :

3 , - - ). 2.48. Fie lll(C!., 3, y) . Atunci planul

5 .

:~ + ~~- = z + '.' Pla~ul

perpendicular p e (P )

~i

care trece

, P uuctela e::t<! un 'ie . e mai ecua1iile :

. 0 z ese: t ~x - -a. y=. 0 R ezu lt a ~ t' - v ( --a. , __!_ B 0 ) ~. - -~ , pnn -1 1' v ( - - a. b2 az az b2 az bz vectorii directori pentru (D) ~ i (D'). Atunci ecuayia planului (R) este
x -a.
( R) :
Cl.

o )

y-~

z -y

-1

= 0.

Intersectind cu Oz se obyine punctul Q.

-1, ~i din

az
1 NQ1 = 1z

bz
y1

0
(a 2

. Jl 0 int :

= _!__
2
2

+b

2 ).

2.49. Vom intersecta elipsoidul

2 2 2

(~)

cu sfera
2 2

Cu ad rica

(S) : xz
2

+y +z

= 36-,

adica formam sistemul, echivalent cu

+ z = 36,

care

este

+Y + ~ - 1 = o, x +y + 81 36 4 sistemul, x + y + z 36 = 0,
!!____
2
2 2 -

335

z =

! v~
.rt

z=

--~- -~
'u., 25- -

v
;:t -

:r.

Obtinem

deei
2

cercurilc :

( r 1)

x2

+ y2 + z2 _

36 =

o,

.v

~i
+1
lf 2

(r 2 ): x

+ y + .: 2 .... ..

36 = 0, z =

-~- v~

.v . 2.:>0. Pentru

ca f'lipR a

. .cz lfz Ra se spri.Jine pe hiperbol{L trebuie ca sistemul - -+ ..

A= 0

25

16

'
H, . intre .
~

= 0. IJ = 0

' .

sa, fw COHlJlatibil. Eliminlnd

.1,

acestc ecmLtii aYem: i , sistemului, -.: + ~ = 2 :) 16 cautate : (~) : 1'2

.1'2

i+
2

= 0. Eliminiml apoi /. ~i
u.2

eu

y. intn' t>cuatme

1., :::. =
,,2

fl., I . -

-L

1 = O, 1ezultit ecuatia '-Uprafetei

25 - 16

+ -- -

.,.2 !)

+1

0 care est<" un hiperboloid cu dou:t pinze.

.'/ Ill

2.51. Fie dreapta (D) de ecuatii (D) : ~- ':l

~ = z_ Sotiml c11
1

ell
-:- =
j_2 = -

:~c::~c::,:,::Ich( e ~ T'Tcl~C)>2.
I
~~cca:o;ta

62 , 63 un~:1Jiurile 11<' eart' dr{'apia. (D) le face cu axcle 11<' coonlonatc, av<'m : l Ill 1 cos 61 = ( > ; cos 02 = eos 8:1 = Un 2 2 2 ]1 lm 1 l 111 1 F 111~ ghiurile fiiml egaJe rezulti'L l = m = 1, a~a ioelt ecuaFile urcptei dev in (D) : .r = z 7., y = ::: ~ - Pentrn ca dreapta (D) srL fie tangenta la cuadrica . . j l ,1'2 1/2 ., 1 I p_ ~ 'b~ (~) tre b me ca ~~~ en1n ~ = 0 , x = z -r et. , .11 =;: ~"'' ~~L a 1 a - - :::;- :) 3 solu1,ie dubl~L. Ob\inPm 7z 2 - 2(3o: 5~) z- (3o: 2 :) ~ 2 - 1 5) = 0, cu discri2 2 2 minantul Ll = (:3a. 5~) - 7(3a. 5~ - 15) = 0, sau , 2a. 2 2o:~ 4~2 _ - 7 = 0. Cum IY. = .r-z ~i ~ = y - :::, accasta deYine, 2( x-z) 2 2 (;c'- Z) (y- z) 4(y - z) 2 - 7 = 0 sau 2x 2 J.lf 2 4z 2 - 2 .r:.IJ - Sxz- 10yz - 7 = 0.

+ + +

+ +

+ + +

+ + +

l) Matdcca formei in ha'" canonicii a

+'> 1/ U , /..
t~ =
4

+ +

ll =

1 .. - 1

1 0

o
0

o
l
=

'1 proprn: .. /, = 1, A = - 1, i. = 1 a.r e ,-a1one 1 2 3

1 - '> V13

iar yectorii proprii

v3

C-/13,

corespunzalori :

- 1, - 1 , 1 ) , v4
v
- , 1

= (

+/i:~,
7'9

1:1

(0 1 , 1 , 2 ),

(0, 1, - 1 , 0) ,

...

:r -

- 1'3
.)

1n noul

- 1, - 1, l ) , care Rint ortogonali.

t'
11

1 3 4 Atunci baza Jr = { e1 = e2 =: - ;- , r' 3 = , , e, - cste o ba.za or 1 =" d vl II 1l v2 :1 1\ 7'3 tl r4 I tonormata iar matricea. de trecere T, <11.' la baza, canonica H la baza H' este o matrice ortogonali'\.. Prin schimba.rea X = TX' obtinem forma canonid't a lui 1 1 3 q, q( .r', y', z', t') = x'2 - y' 2 + z' 2 + -/J: t'~; 2) Cuadrica are ccua-

z' = Z nonidi
<

+2VI3

tht 2.l'Y

+ 2y::: + 2xz -

A = 0 ~ i matricea asociata cste

n=

1 1 0 cu Yalorile proprii: 1.1 = 2, P.2 = P. 3 = -1, iar ,ectorii proprii corespunzatori :

1 ) 01 o (
1

1 ,

o pinza. _ translatie .:i atunci tran.latia

22- c. H6

336

v1 = (1, 1, 1), v 2 = (0, 1, - 1), v3 = (1, . Pentru

A. = O,

-~- ,
2

- - -) 2

sint ortogonali. Nor1 1 (vJ_ , ) 3 V 3' V3 ' e2 =

mindu-i o!Jtim'm baza mtononnatit H' =

{~'\

~~

:: intre cuatiile n:prafetei na pinze .

1 _!'~- = ~~ -= ) r 3 = - '~3 - = ( : - ():__ ' - - ~ ) Prin schimharea :1 1'z il J! 2 2 . !l n3 11 Vu Iu u T = T:\:"', UilLle T e matrieea ce are pe coloane coordonatele vt>ctorilor e1 , e2 , e3 , euadnca are ecuatia ~ .x..- 2 - y' 2 -z' 2 - ),= 0. Atunci : a) daca ), > 0, cuadrica

(o,. - v -

rl vt:r

este un hiperboloid eu cloui:'t plnze de ecuatie, ___!!_____ - _}j__ - -~ - 1

'2

'2

'2

(V ~fr

!V)Y

(V)J2
z'2

b) daci:'t "A = 0 atunci cuadrica cste un con. c) dad1 ),

<

0, cuadrica este unliiper-

boloiLl

cu

lllnzi"~ ,

de ecuat ,,ie - - - - - - +

(V= -~, r W

.r'2

lf2'

3 ) Avind in Yedere rPzultatul punctului 2), cua<lricele q 1 ' c= /.admit genera,toare

1= 0
c

,y

w=- ~y

- - .
-

1 - 0

in cazul /, E

oo, 0 ]. 2.53. 1) Matricea a,ta~ata formei piHratice, :r: 2

~\ =

e, ave1n: = ., Unm-

+z
), 2

= 2x y - 21.::: - '2!J z,
i:l!r

(
3

- 1

1 -1 -1)
-- 1 - 1

y2
=

+
1,.

are Yalorile proprii, /,1

- 1

ei devin cuadrica

= - 2, /. 3 = 2,

vectorii

t' z = (J., 2 , 1 ) , _, c3

( - 1 , 0 , 1) .

1) y 3
onica a

~ e2

(1 1) ~ \76 v'2 6 V () e
1 1 .

v -' -v --' . II l\ \1 3 3 1 )V 1) . matncea . rotat1er .. = (- y z constnum.

cU . .. YCI'SOI'll
2 ,

~proprii

- 1

corespunziH(~ri,

1/

1 \ = (1, - 1, 1)~
=

.. propru,

~ I\ f'1 = ---

( 1

<,

V3 (6 - V 2
ll =

- \7 3( 6
1 1
1,1

0
1

, det H

+ l,

care permite tram\formarea ortogonala.

l/3Yt1 V2

'- -=-'' 2
~

1 - V13

- 1, 0) ,

x = 1!3 x + .1/ - v-2 z ' !I = 3 .r; + .If ' z = ( 3 x + 6.~~ + z. In noul sistem de coonlonate Ox 'y' z' cuaclrica are ecuatia x ' 2 - 2y' 2 + 2z' 2 - .

v6

1,

v6

2,

1,

V2

1,

togonali. baza orB ' este nica a lui

-;3J/- /6 y' + ;2 ~'- l = Os::m ( x' - 2~3 r 5 ) + 2 ( z' + 4 V 2

2

(!!' + 4~6f +
Y 4

33
8

= 0.

Prin_ translat~a x '

z' =

,!

are ecua-

11 )
0 1 '

1 0 nnzatori:

. ~ .1 . . sxz 16 16 . b o1me . l cu nornea a, euaunce1 - --- '\,") L - +- -- 1 = 0 care est e un ]uper :33 33 33 o pinza,. 2) Deoarece ct 12 = a13 = a 23 = O, ya fi suficient s~~ facem nm:nai o translatie a reperului. Ecuatia se scrie 36( x+ 1) 2 + (y + 3) 2 + 4(z- 5) 2 - 26 = () r;i atunCi schimbarea de coordonate x = X- 1, y = Y -3, z=Z + 5 realizeaza translatia in punctul 0' ( - 1, - 3, 5). Ecuatia canonic~L a cuadricei devine

J 2

5 + 2 V:3'

y' =

5 V 6

in punetul 0'(

v3

.t

zz

v<'i' - 4 v2)

se obtine ecuat.ia ca-

22 -

c. H6

337

:::: ~~ hlp("t"r1)cu0:o~a~::::; ~,::ri:~ for:~i ,:atr::c:,

. .- ( 1 3) . .
1

X2 .. Y2 z z xz y~ - + - + - -.- 1 = 0, care reprezinta un elipsoid . 3)- -+- +Z 2 +1=0 1 36 9 3 2

x' :.

3~:~~:i:

0 2 0 })roprii corespunzatori sint 1\ = (0, - 1, 2), f 2 = (1, 0, 0}, 1' 3 = (0, 2, 1 ) iar

::::~~.P~:~;i:' n o(, ~~~. V: '2;: 5),( ~.: : 1~ :.:~,:: tr:::~:

e' '
2/V

- ( 2 1)

o o 11 V5
y = .

marea ortogonala, incit

u " ' = !/ ,

1 V 5

[1'

j/:5
4z' 2
-

z, z =

ecua~ia
4

cuadricei devine - .r' 2

3 )2
f

+ y'
I

__;_

/5

j!2 5

:r +

1 Vs

z , a~a

:r' - 6y'

+ v~ z' + 8=0
2

sau - ( x'

4 )2 + V5 + 0/ y =
f

-+-

4 ;;'

v~ ) - . 1 = 0. Prin transla~ia , x ' =

punctu1 0' ( -

\2

= X-

V s'

~ .1

1I

3, z

2 2 tine forma canonica, - X 2 1 = 0, care reprezinta ecuatia unui (hip~rbolo~d _:~)o pinza. 5) Daca procedam analog pentru rnatricea

2 z- V ' 5m + Y + 4Z

V;5' 3 , - Vs )

se o1 )

A =
}.1

2 -4

2 -2

-2 0

a formei patratice 2y 2

+ 4xy

- 8xz -

4yz se obt;ine

'l proprn) .. ~1. 1 0 'V2, 1 ) =-4, Az=O, ),3 = 6 (Ya lone e1= ( V2' ez = ( 1 1

1 V6 2 V 1 ) V"6' 6
1.

V2
f?i

-V 6
2

V3
1 1

(Jf V~'J' - / 3) (,ersorii proprii). Cum, det

e~

0 1

V6 V3
1

=-1,

renumerotam

e{ = e2 ,
+

= e11
..L

1 .; = /,2 , 1 ,;
e~ =

1 x' x = ----=

V6
+

1 1/ l0'i ' v2

e 1 -= z' . .. , conduce la ecuatia -4y' 2 + 6z' 2 +1

3.

incit, consideram versorii proprii Rotatia realizata de transformarea ortogonala

),1 ,

J..; = J.. 3 ,

, V2
a~a

V6 -V3

\3

'

v 6

x'

+
+

:! t ul 1

Vs y' 2
35 )

Y~ z' 2
.

5 = 0. sau- 4 { 1( _ ) + 6 , \ 4V2
l .
I

(z' +
-r
I

1
3

2V3

-)
I

V6 ( x'

21
23)

+ 8 V'6

= 0. Prm trans at;1a x =

35

Vs'

y =

v
.1

V"2'

z =
2 -

z - V'3' 1 2

in punctul

0'(- 8V6

35 _ _,

~.
4V3

~)

2 13'

ea devine- 4Y 2

+ 6Z

V6 X= 0

-6=

+ 2<:-

20/7 'i 24

{ecuat;ia canonica a unui paraboloid hiperbolic). 2.54. 1)

.338

X 2 +2Y 2 +10~ 2 =1;

elipsoid; _z:!+1=0
3y 2 +4yz

o(o, o, o);

2 2 e 1 = ( - - , _1_, - - ) , e 2 =(1 ff2,

. \ectorii
2, 1) iar

, . .rl..tunci

2) _ -p + 6 Y 2 - 6Z 2 = 0; con; 0(0,0, 0); el = (2/V5, o, - 1/VS), = (1/V30, G /V3o, 2/VSO), = (l/V6, -1/(6, 2/VG). 3) ]13 X - Z = 0; cilindru parabolic; o(o, o, o); e1 = ( - 1/V 6, 11 V6, -2/V6), e~ (1 /V2, l /Jf2, o), e 3 = = (l/V;3, -l/f3, - l lf3) . .Jo) T 2 Y2 2 (3 Z = 0; paraboloid eliptic;. o(o, o, o); el = (l /V2, o, 11 V2); e2 = ( - 1;V6, 21 V6, 1JV6l, e3 = (1/V 3, l /V3, - l /V3). 5) _p - -1-1' 2 Z 2 = 0; con; 0(0, 2, - 1); e1 = (1, o, 0), e2 = (0, 1/V5, 2 v5 l, 3 = (o, - 2/V 5, 1 /Vol; 6) 2Y 2 Z 2 = 1; cilindru eliptic; 0(1, - 1, 0); 1 = (1, O, 0), e 2 = (0, l/V2, . 11 V2), a = (o, - 11V2, l /V2l; 7) X 2 Y 2 - Z 2 = 1; hiperboloid cu o pinza; 0 ( - 1, 0, - 1), aceea~i baza ca 1a, punctul 6 ;

4-/3

e2

v2, 1 /3 ]12);
e

o, 1fV2J, ea = ( -

1 /3

V2,

e3

-e

-=
5

? '

a~a

L- ' + 8=0 5

+--- + ~ - = 1; elipf'.Oi(l; 0(0, - 5, 0); aee<a~i bazCL C<1l:t punctul 5 r 60 10 60 2 9) T - 91' 2 - Z 2 = 1; hiperboloill cu <lou(L pinze; 0(1, 2, - -!); aceea~i baza c.a la punctul 6.; 10)

S) ~

;p

12

z2

tia.

x' =

:.r, ,i + Y
+ +

z? + ::. =

1; elip:-;oid; 0 ( - 1, - 1, - 1 ) ; a,ccea~i baza ca la

'5 )

e obecuatia

t matricea

punctul 6. 11) 2 .P 61' 2 = ;)Z; p~1raboloi<l eliptic; 0 (3, 3, - 7); Yezi punctul 6 r 2 12) 2X Z 2 = - S ]12 Y; paraboloid eliptic; 0(0,"2, - 3); ca ~i la punctul6; 2 13) j(I3 Y = 2X; cilindru parabolic; 0 (2 /13, - :3 /13, 0), 11 e 2 , e 3 ca ~i la punctul 6 :

;:e obtine

= -~. !;6)
1.

CJ 1; hiperboloid cu 0 pinza,; 0( - 10, o, 1); el = (1, o, 90 10 90 0), 2 = (0, 3 /Vio, l J iO), e3 = (0,1 /VlO, - 3/V10) . 15) 9X 2 nz = 36Z; p:traboloid eliptic; 0(1, - 3, 0); vezi punctul 5.

14) -

:r2 y2 z2 =+- + =

3
1

3
1

=-1,

e e2

orii proprii ortogonaHi.

'3

- V6x' + -

-n~( x' +
=

z- 2 V3'

-f6X=0

16) - T 2 2Z 2 = V2 l ' ; paraboloid hiperbolic; 0(1, - 2, 0); vezi pcmctul 6. 17) .:J.:.P = - j(2z; cilindru parabolic; 0( - 26 /15, - 1 /3, 0), 1 = (0,3 /5, 4/5 ), = (5/Jfso, 5o, 3N5o) , e3 = (5 J/ fJo, ,t;V 5o, - 3/V56). 2 18) 25 T 2 - Z 2 = 15Y; paraboloid hiperbolic; 0(3, 4, 2); 1 = (1, O, 0 ), = (0, 4/5, - 3 / ~), e a = (0,3 /5, - 4/5). ;p 1-2 z2 19) CJ = 1; hiperboloid cu dou(L pinze; 0 (0, 2, 0); vezi 7 3 21 punctul 6. 20) X 2 - 161' 2 9Z 2 = 1; hiperboloi<l cu o pinza; 0 (1, 0,5 ) ; vezi punct ul 18. 21) X 2 Y 2 - !)Z2 = 0; con; 0( - 1, - 1, -1), vezi punctul 6; 22) "LP - 1 2 = 4-Z; paraboloid hiperbolic; 0 (1, -2, -1); nzi punctul 5. 23) 2Y 2 = 7Z; cilindru parabolic; 0(1, - 3, 0); e1 = (9 /7 ]110, 3 /7 ]110, 20f7J(fo), 2 = ( t;VIo, - 3 /Jfio~ o), ea = (6 /7, 2/7, - 3 /7). 24) pentru ), = < 36, o pereche de plane paralele de ecuatii : x - y 2z - 6 ]136 - /, = 0; -pentru "A= 36, pla,nele confundate: x- y + 2z- 6 = 0 ; pentru 'A > 36, multimea vida.

+ +

- J/V

e e

=---. - - --

339

25) a) X2 + 3Z 2 = 1; b) X= Z = O, pentru 0( -2, 1, 1) ~i 1 = (1/V 2, O,l jJ(2), = (1/V3', 1/V3, 1/V3\ = (1/V6, -2/VG, 1/VG); c) pentru A< 9 cilindru eliptic; pentru /, > 9 multimea vida.

e2

e3

3.1. 1) 0 dreapta variabil~t (cl), ce se sprijin~ simultan pe dreptele (d1 ) ~ i (d 2 ) poate fi privita ca fiind intersectia dintre un plan din fasciculul de plane detenninat de (dd cu un plan diu fasciculul de plane determinat de (d 2 ), adieU.
(d) :

Impunind conditia ca dreapta Yariabila (d) , sa se sprijine ~ i p e curba ( r ), obtinem sistemul y - z = 2, 2.x 2 + (y + z) 2 - 2 = 0, V2a.' + ),(y +z-Jf2) = 0; V3x + f.J.(?/ + z _[__ j(2) = 0, din care elitTJ.inind :r, y, ;: avem conditia de compatibilitate I.:J. = - 1. De aici, folo siud ecuat-iile lui (d), rezultU.

j(2a : + y - z -

+ /.(!f + :c -

J(2) =

V2x- y

+ z + 2 _[__ t;(Y + z

+ J(2) = o,

i., ;;.

En.

V:Tx + (y

---'-----::-:.= - 1, sau, x - ..!- 2yz 2y - 2.z- 3=0, v +z- V2 y +z-t- lf2 adica o cuadricii. 2) Cuadrica are centrul 0'(0, 1, - 1 ). Facind translatia x = x ', .11 = 1 ...!..- y ' , z ' 1 ohtinem ecuatia :r' 2 . , 2y' ;:' - 1 = 0. Forma patratidt q: lP ---+ H , q(x', y', z' ) = .r ' 2 2y' z'are in baza canonica a lui R 3 ,

z-

2)

V2.r -

(y -

z-

2)

.,

+ ;:',

matricea _ \ =

1 = )':2 = 1 ~i /.. 3 = - 1. 0 1 0 Vectorii proprii corespunzatori sint 1\ = (1, 0, 0), f 2 = (0, 1, 1) '! i 1: 3 = = (0, - 1, 1 ) care sint ortogonali. Prin uormare obtinem baza ortonormata D' {1\ .. ( 0 f, 1 1 ) va = el = ll rl = cl= 1, ' ), e2= l! r: !: = '(2' 'ea= 1\va\1 =

'1 0 0) , cu valorile proprii /.. lo o1

oinc it, daca

(o

V2

= ( O, -

' { ) ; a~a 2

not~m

prin T matricea de trecere de la

baza canonica la baza B', prin schimbarea X' = TX" obtinem ecuatia, x" 2 + y" 2 - z" 2 = 1 ; deci suprafata ga ita este un hiperboloid cu o pinza . 3.2. Orice dreapta paralela cu (D) are ecuatiile x - z = 1.., y - z = f.L Punem conditia ca aceasta dreapta sa se sprijine pe ( r). Aceasta inseamna ca sistemul X - z = A., y - z = f.J., z = o, X = y 2 trebuie sa fie compatibil. Eliminind pe x , y ~i z gasim conditia de compatibilitate 'A = f.J- 2 inlocuind pe 1. ~i fJ. gasim ecuatia carteziana implicita a suprafetei y 2 - 2yz + z 2 + z = 0. 3.3. 1) Generatoarele fiind paralele cu dreapta (D), vor avea ecuatiile date ca intersectie a dona fascicule de plane paralele cu planele ce definesc dreapta (D), adica, (G) : x + y = 'A, z = f.L Punind conuitia ca gencratoarele s~ intersecteze curba ( r) obtinem conditia de compatibilitate a sistemului x + y = /,, z = f.L, x 2 - 2y 2 - z = 0, x - 1 = 0, de forma, 2(/, - 1) 2 + f ! - 1 = 0. Eliminind parametrii ), ~i <-L obtinem ecuatia carteziana a suprafetei cilindrice cautate 2(x + y - 1 ) 2 + z - 1 = 0. 2) Pie M(()(, ~' y) un punct arbitrar al curbei directoare ( n. Avem ()( 2 + ~ 2 + y 2 - 1 = 0, 2x - 3~ + y = 0. Generatoarea (G) o consideram ca o dreapta variabila ce trece prin lti, dar ramine tot timpul paraleli1 cu dreapta (D), adica (G) : x = o: + 2t, y = ~ + t, z = y + 2t, t E R. Eliminam o:, ~' y intre eeuatiile lui (G) f$i ecuatiila lui ( r), verificate de coordonatele lui M, ~i obtinem 2( x - 2t) - 3(y - t) + ;: - 2t = 0, (x - 2t) 2 + (y - t) 2 + + (z- 2t) 2 - 1 = 0, din care eliminam pe t. Obtinem (x- 6y + 2z) 2 + + (2x - 6y + z) 2 + (-!x- 6y - z) 2 - 9 = o, care reprezinta ecua~ia carte3~0

Con.si Din
C<J

ele (d1 ) ~ i de pla ne d~ . adica

curba {r ),
-:-(2)=0; ditia de . rezulta -2:-3 = 0,
tran la~ia 0. Forma - a lui R 3 ,
-1.
)i 1:3 = onormata

zia ua a suprafetei cilindrice. 3) Procedam analog cu 2. Obtinem generatoarea (G) : x =cost- -:, y = sint + 3-:, z = - 2-: cu -:E n. Eliminind parametrii t ~i. -: se ob~ine ecua~ia (2x - z) 2 + (2y + 3z) 2 - 1 = 0. 4) Curba directoare a supmfetei cilindrice este formata din punctele de contact cu sfera a generatoar elot f)i cum generatoarele 1'\int paralel~ cu axa Oz aceste puncte de contact se gaRf'RC in planul ce trece prin centrul sferei ~i care este perpendicular pe axa Oz, adidi in planul z = 3. In concluzie, curba directoare este cercul ( r) : (x - 1 )2 + + (!I - 2) 2 - 25 = o, z - 3 = 0. Procedlnd asemanator en punctul1 ob~inem ecuatia (x - 1 )2 + (y - 2) 2 - 25 = 0. 5) Vezi punctul 2. Se ob~ine ecua~ia 4x 2 + Jy 2 + 2z2 + 4xz - 4yz- J x + 4y - 4z + 2 - 4a 2 = 0. 6) ~ i 7). Analog cu 2. 3.4. 1 ) Ecua1;iiile generatoarelor (G) : x + 3z - 10 + 'A(y - 2) = O, x - z + 2 + p.( y - 2) = 0. Rela~ia de co mpatibilitate a sistemuluj format de ecua1;iiile cmbei directoare ~ i ale generatoarelor este 'A 2 + 5p. 2 + 2 Af.L - 6 A - 2 .1. + 12 = 0. Eliminind p arametrii A, p. intre aceasta ecua1;iic ~ i ecuaJ;iiile generatoarelor ob1;iinem ecua~ia suprafe~ei (x + 3z - 10 )2 + 5 (x - z + 2)2 + + 2 J.' + 3z - 10) (x - z + 2) - S( y - 2) (x + 2z- 6) + 12 (y- 2) = 0. 2 ) Procedind analog ob~inem 3( x + 3) 2 + 151y 2 - 24( x + 3) y - 22( x + 3) . z + 68 yz - 23 .z 2 = 0. :3 ) 2(.1' 2 + y 2 ) - z 2 = 0. J ) x (z- 8) + 2y 2 = 0. 5) oocriem generatoarca ca - ~reapja ce t rcce prin origine i5i are direc1;iia data de nctorul ii = + mj + ?d~. D eci (G): X= lt, y = mt, z = nt, t E It. Inter.sectam pe (G) cu sfera (S) ~ i o1?1;iinem ecua~ia (l2 + m,2 + n 2 ) t 2 - 2(5l-m) t+ + 10 = o, care trebuie sa aiM. r adacina dubla intrucit generatoarea t rebuie sa fie angenta la sfera, deci !:::. = 15F - 9ni 2 - 10n~ - 10lm = 0. Eliminind pe l. m, n intre aceasta ecuatie !',l i ecuatiile generatoarei se gitse~te ecua~ia conului 15x~ - 9y2 - 10z2 - 10x y = 0. 6) x 2 + y 2 - a xz = 0. 7), 8) Se procedeaza asem anator cu p unctul 1. 3.5. 1 ) F ie V( a:, ~' y) virful conului care are pe ( r) drept curba directoare. Scriind generatoarea (G) : x - a: = /,(z - y), y - ~ = = r-(z - y) ~i eliminind pe x , y, z intre ecuatiile generatoarei ~i ecuatiile curbei

rr

__ 3 _

( r) obtinem

(az- vx) 2
a2
'

v y)~ + (~zb
2 '

(z .

y) 2 = 0 care este ecua1;iia carte-

1:31\ ere de la
ecua~ia,

zian~ a conului . Intersectind aceasta suprafata cu planul yOz ~i apoi impunind conditia ca aceasta curba sa fie cere, obtinem ~Y = 0 ~i

u o pinza .
=

ei

Punem istemul iminind pe ~i f.L gasim . 1) GeneLtersec~ie a dica, (G): curba (r)
..1..

}.

z = f.L,

Rliminind ice cautate ~ a1 curbei

(G) o conml paralela . Eliminam oordonatel e (y - t)2

apa. carte-

+ + 2z) 2 +

1 = '- sau ~ = O, - - -'-- - 1 = 0. Deci locul geometric cautat b2 a2 b2 este o hiperbola. 2) Generatoarea (G): x + 2z + 2 + /,(y + z)= 0, (x + z-1) + + !-'-( Y - 2) = 0 impreuna cu dreapta (D 3 ) trebuie sa formeze suprafa1;ia cautata. Procedind analog cu punctul 1 obtinem, prin eliminarea lui x , y, z, conditia de compatibilitate (3 + 2J..) (1 + 2p.) + 4 + 2p. = 0 sau (3y - 2x- ::: - 2) (y - 2x - 2z) + 2(y - 2) (2y - x + z + 1) = 0, care este ecua~ia carteziana a suprafeJ;iei generate. 3.6. 1 ) Pentru ca generatoarele sa fie drepte paralele cu planul (P) !]i sa se sprijine pe dreapta (D), ecuatJile lor se com pun din ecua1;iiile a doua fascicule de plane : unul com pus din planele ce determina dreapta (D) iar altul campus din plane paralele cu planul (P), deci (G) : x = 'Ay, z = f.L Din sistemul ob1;iinut intersectlnd pe (G) cu ( r), gasim prin eliminarea lui x , y, z, conditi.a de compatibilitate, 2/,2 p. - 2'A 2 - 2p. + 1 = 0. Apoi eliminind pe /, ~i p. intre aceasta ecuatie ~i ecuatiile generatoarei se ob1;iine ecuatia suprafetei numita conoid cu plan director 2x 2z - 2y 2 z - 2x 2 + y = 0. 2) Procedind analog se obtine ecua1;iia (x 2 - xy) 2 - 2x 2 (x - y) (x - z) + 2x 2 (x- z) 2 - (x- z) 2 = 0. 3) y 2 (z- c) = px(apx + by ). 4) Se poate proceda ~i altfel decit la punctul 1. Luam un punct variabil, pe dreapta (D) ~i anume A(2, 1, 'A) ~i un punct variabil pe (D1) ~i anume B( p. , - 1, 1) cu )., p. En. x-2 1j-1 z - 'A Consideram generatoare chiar dreapta AB, (G): - - - = - - -- = f.L- 2 -2 1 - 'A Din condi1;iia ca (G) sa fie paralela cu planul (P) rezulta 'A + p. + 1 = 0.

- + :__ .a2 b2

a.2

32

v2

a 2

v2

34:1

uu.;e>.u..u.u. pe "A ~i fl. intre ecuatiile, lui (G) ~i "A + fl. + 1 = O, obtinem ecua suprafetei ca.utate 2y 2 - x y + yz - .x + y - z + 1 = 0. . 3.7. 1) Ecuat.iile cercului generator (G): x 2 + y 2 + z 2 = 1 ,2, .r + y + ;:, = fL. impreuna. cu ecuatiile curbei (I'), prin eliminarea lui x, y, z, cowluc la conditia de compatibilitate /,2 - 3(f! - 3) 2 - 5 = 0. Eliminiml "A ~i fL lntre aceasti'\, ecua~.ie ~i ecuatiile cercului generator (G), obtiuem ecuatia suprafetei lle ro tatie x2 + y 2 + z 2 - 3(x + y + z - 3) 2 - 5 = 0. 2) Procedin<l a.semiin~t.tor ohtinem x2 + y2 "z 11 2 ecuatia + ."~2 ' - 1 =o..'3) Se obtine ecua1ia x;2 ..L '. -"' + e = 0,

'

hiperholoicl ru <louii pinze, iar pentru E = - 1 un l1iperboloid cu o pinza. -t., .1 2 + y 2 = 2(t 2 z care repre:dntl'o un paraboloicl: de rotatie. 5) Admitem cercul in planul xOz, cu centrul 11e axa O.r. adjca in punctul A.((t, 0, 0) ~i raza 1' < a; <leti cercul ((I) are ecua\iile (.r - a ,2 + + z 2 - r 2 = O, y = 0. Axa de rotatie o admitem pe axa Oz intrucit ~w afla in planul cercului ( 0) considerat' ~i nici nu-l inter secieazr~, intrucit r < a. Atunci cercul generator (G) are ecuatiile, (G): ..v2 + y 2 = /,2 , z = fL }.[ai departe, procedin<l analog- cu punctul 1, oh~inem etuatia (x 2 + y 2 + z2 + a2 - r'? - 4a 2 (x 2 + y 2 ) = O, care reprezinta 1-iUprafa~a tlc rotatie Jmmitr~, tor. (} \ e obtine ecuat.ia x 2 + y 2 - 2:) = 0, care reprezintr~, un cilindru <le rota~,ic. 7 ) Se obtine ecua~ia 36(x 2 + y 2 ) - 1:3z 2 = 0, c~tre reprezinti't un con tle rotat.ie. 8) Se obtine ecua\ia 4(x 2 + y 2 ) - z2 - -b = 0, care reprezintr~, o suprafaFt riglat a de
E E

ct2 1, pentru

cz

'

'

a.2

c2

1 este

UlJ

rota.t.ie. 9 ) Ecuatia x - + 1t.+ z - - 1 = 0 repre;r, i nu~, un clipsoid. 10 ) .r- + ' a~ b2 c~ a2 l( x z y2 . .r2 11 2 ~z + =-- 2z = 0. 11 ) - - - - - - 2z = 0. 13) + -- + 1 = n. :l.8. 1 ) Cele
lJZ a2

b2

a2

02

0z

trei cercuri sint situate in plane paralelP cu planul yOz ~i au centrul pe O: r . Prin mma.re, cua<lrica diutatrt este o suprafatrt de rota~ ic a ci'trei ecuatie e~te de forma 3y 2 + 3z 2 = f(x) eu j(.r) = a.1 ..r 2 + a 2 x .+ a,3 UetPnni nrtm ace~ti coeficienti <lin condit,iilc j(2) = 19, f(-1) = 4, f( - 4) = 7. Ohtinem a1 = 1, a 2 = 4, a 3 = 7. Ecua\ia cua<lricei este .J: 2 - 3y 2 + 4.c + 'i = 0 ~ i reprezinE un hiperholoid de rotatie cu o pinza. Ecuati<t, canonic;~,
2

x3'

11'2 ,J

;:; ' 2

+1

0 se ob(.ine cfeclu1n<l o tram;latie a, axelor in 1nmctul , ,

( -2, 0, 0). 2) Proiectia embei de inter:ectic pe planul .10,11 e:-;te hiperbola

2.u 2 + 6 x y - 4.v -

7 = 0, z= O, adnd cent.ml in punctul ( 0,

~
:3 ,

, 0} Hiper1Jola.

clin planul de sectiunc are centrul de simetrie in punctul

,

iru ficcare caz se obtine o supra.f<tta de rota~.ie generaU de cercurile (I') : .t 2 + +y2 +z 2 = "A, !J = tJ.. 1) Dreapta (D) este paralelrt cu Oy; obtinem 1m cilinclm circular drept a drui ecuat-ic el-ite x 2 + z2 - 10 = 0. 2 ) Dreapta (D) intersecteaza axa. Oy in punctul 11(0, - 2, 0). Proceclin<l analog cu punctul J, sc obtine conu1 circular de ccuatie, .1 2 - 10 (y + 2) 2 + z = 0. 3) Dreapt a. (JJ) ~i a:xa Oy f\i nt uis2 . . 1 . b ol OJ( . l u l cu o pmza " ~ .r? Junete; se o b tme uper - ] -0 ( y + ] 'j ) + ~ ?- - Sl I<) = 0
10

(o, 3

3
3

) 3.9. :._en-

n t"C

3.10. 1) Scriem cilindrul cu generatoarele paralele eu nonna,la, la planul (P) ~i cmb ~t directoare, curba (I'). Se obtinc ccuatia (3..u - 2y - -1:) 2 + 2.x; - y + + z - 5 = 0, a~a incit ecuatiilc proiect.it>i (I'') a curbei (I') pe pla1ml ( P ) are ecuatiile (I") : (3x - 2y - 4) 2 + 2x - y + z - 5 = o, 2J' + 3y - z = 0. 2) AfHim, ca ~i in cazul 1, ecuatia. cilindrului proiectant cu generatoarele paralele cu normala la planul xOz ~i curbr~, directoare (I') ~ i a1)0i 11 intersectam

0 (
l.>itraJ

342

-;: = tJ.

udi tia , t:ea. ta 1otatic t>tinero

<eu planul xOz. Se ob~ine o parte din parabola z 2 + ax - a 2 = 0, y 0 ca pro iec~ie a curbei Viviani. 3 \ Cum suprafata cilindrica este de rota-yie, rezulta ca generatoarele sint normale la un plan perpendicular pe <lirectia generatoarelor. Un astfel de plan are ecuatia (P ) : x + y + z = 0. Fie . i111 , .M 2 , J.' lf3 punctele cle intersectie al p lanului (P ) en generatoarele D 17 D 2 , D 3 Atunci intersectia planelor mediatoare egmcntelor 11I 1 1JI2 ~i J.l f1 1113 este toC1nai axa (D) a suprafetei cilindrice de rotatie, 3.dlca (D) : 4x - 5y + z - 7 = 0, x + y - 2z + 1 = 0. in continuare procedam ca l)ent ru o suprafat-a de rotatie ~i obtinem ecuatia 81( x 2 + y 2 + z2 + + 3:ry + 3:rz + 3yz) + 9 (llx - 2y + 9z) + 80 = 0. 4 ) intruci t suprafat8. cilindrica contine elipsa din planul o..Oy, rezulta ca generatoarele nu pot fi paralele cu planul xOy. _ Fie (u, v, 1 ) p arametrii directori ai generatoarelor. In acest caz ecuatia "' uprafetei cilindrice este (x - u z) 2 + (x - nz) (y - vz) + (y - vzf - 1 = 0. I ntersectind . uprafata cu planul yOz obtinem curba ( 0) : x = 0, tt 2 z2 - ~t z(y - 'L':: ) + (y - tzf- 1 = 0 care este un cere <=> 1t + 2v = 0 ~i t t 2 + n v + v 2 = 1. .. . . .~ _ 2V 3 _ V 3 _ 2V 3 Hezolyind acest s1 dem Iezult ,t u 1 - ;r--' V 1 - - - - 'Uz - - 3 , 3 l3 -v2 = 1 . Deci cxi sta douii direcW ale generatoarelor cautate i\ = 2 V3 T 3 - V3} + .'3Z.:, ~"2 = - 2 V 3I + V 3J + 3I. 5) Daca (P ) este planul ca.utat , cercul de secFune ( r ) se proiecteaza ., g p planui x Oy dupa elipsa : ( 0) : ~~ + ?~ - 1
=

ntrul pe i ecuat.ic erminam ht inem

. ; = 0 ~i

0, z

0. Daca no tam prin

A ~ i A' punctele de intersectie al e elipsei ~erc ului, paralel cu a:x:a Ox , se proiecteaza

anonic;., 1mnctnl

(0) cu axa Ox , atunci diametrul dupa AA', iar centrul cer cului in 0. F i B punctul cle intersectie al elipsei (C) cu axa Oy pozitiva. Atunci perpendi-'Culara clu s ~t in B pe planul xOy inter::;ecteaza planul (P) in punctul D ~i deci tr buie sa ~wem OD = 3. A~adar, 1-JD = 4, deci D(O, 3, 4). Deoarece planul (P ) trece prin Ox ecuatia ~ a este de forma, (P) : z + ay = 0. Punind conditia ca

. 3.9. Pen-

teaza ax~ onnl cir'1 :int clis1

- = 0.

p aralele pe :mprafata (S) ceea ce inseamn_a ca (S) este o suprafata cilindrica cu .generatoarele v = k - constant, k E R. Intrucit v = constant este o generatoare, o curb{t directoare o ohtinem Juind 1t = 0 in ecuatiile lui (S), deci (r): x = v2 + 1, !/ = v 2 - 1, z = 2v ; t' E R sau (r): x - y- 2 = 0, z2 - 4x + + 4 = 0. Cum parametrii directori ai generatoarei sint (3, 2, -1) ~i coOldonatele cart~zi ene ale lui A sint (16, 12, 4) re;mlta ca ecuatiile carteziene ale generatoarei ce trece prin A sint
X -

~a fie situat in acest plan sc obtine a = - .!, deci ecuatia planului 3 ( P ) este 4_11 - 3z = 0. Orice plan paralel cu planul (P) are ecuatia 4y - 3z + un cere. + I. = 0, /, E R .;i sectioneaza suprafata cilindrica dupa 6) Daca v = k - constant = x = 3n + k2 + 1, y = 2tt + k2 - 1, .z = - u + 2/..; care reprezinta ecnatiile parametrice ale unei familii de drepte
Jmnc: tul D
.

16

10 planul (P ) 2.c- y + ul (P) are

- = 0.

~---

1J -

12

Z -

eratoarele
ter sect~,m

3 2 -1 7) Daca r((l, b, c) este virful suprafetei conice atunci ayem a2 b2 c2- 2ac 2bc - 2a 4c = 0 (1 ). Admitem o eurba directoare (r) = (S) n n (x Oy), adica (r): x 2 y 2 - 2 x = o, z = o (2). Fie .M(r.x., ~' y) E (r) ar2 bitrar; atunci avem r.x. ~ 2 - 2r.x. = 0, y = 0 (.3). Dreapta ( V 111) trebuie sa . a. + /..a ~ + /..b y /..c fte generatoare. Cum (V J.l f): x = , !I = , z = , /.. E R, 1 + /, 1+/.. 1+1, . Tezulta ~ = (1 x - /..a, ~ = (1 y - /,b, y = (1 z - /..o care, :introduse in ecuaWle (3), ne dan [(1 + /..) x - a) 2 + [(1 + f..)y- M] 2 -2[(1+

+ +

+ +

+ /..)

+ /,)

+ /.)

3-!3

+ /,) x
(ex -

/.a]

~i

(1

+ }.) z -

I.e= 0. Eliminlnd lle /. obt.inem ecr at.ia.,

- 1Jz) 2 - 2(c.t - a.::') (e - z) = 0, caxe yn, l'eprezentn. eom t.ia, <hv;t euericicn1ji 1ennenilor aselllellen, <lin cele d.ou:'t ecuatii ~int ... e rt 2 -2 a. + 7J 2 ((a - 1) bf ne . prupul(,JOJHtll, adtei:\, - = = = = . Ad::\.u gmd la. ' 1 1 1 -- 1 2 ~ ::t~ste eg-aliU"tti crtmti::t (1) ohtint'm un 1-ii:->tl'lll <lin care ,;c tletermini"t a, b, 1. Se ohtine a = 2, b = - 1, c = 1. Deci, in rulc,i"tr, (8) e o supra.l';tp, eoniti'\, cu virful V(2, - 1, 1) ~i curbi"t diredoare ( l'). 8) Planul cautat fa,CP parte <lin faseieulul <le plane ee tree prin <l.X<t o~ , deci (P): x 'Ay = 0, /, E H . Fie (l, m, n) p::trametrii directori ai gcncraioan'i de2 iPrminate de planul (P) pe suprafata (S). Atunci trcbuie :;;U, avem F + 2m - n 2 - lm = 0, l l.m = 0. Fi<' (lu mu n 1 }, (1 2 , 111~, -n 2 ) dona solutii ale a ee;;tui 111 1 111 2 ntn 2 = 0, oh\.inuta <lin conditia C'a (;ele ' sistem. Ah1~iml ~i eeuatia Z 1l 2 doui-t directii si\ fie perpendiculare, oh1iuem /, = - 1, a~a incit planul c:l.utat a re ecna1!ia :.u - y = 0. 9) Suprafata cste un conoi<l c u phtnul dircetor (P): z = 0 15i axa fixt~>, axa: Oz : x = 0, !/ = 0. Atunci gencratoarde (G) ~tu eeuatiile (G):;: = /,, y = iJ.<c,

a.z) 2

+ (c<y

~-iUpmfetei U:l')

1., fJ.E ll. Din (G) n( r)

~i

i= <J) obt-incm comlitia de compatibilitaLc fJ. = tg -~ .

IJ
~i

apoi prin elimin::trea, parametrilor {,;;. intre }tf'easti"t rela('.ie

-

Pe mttiilc lui (G)

rezulti-t ecua.tia 11 ear!eziani"t a surn::tfe1' ci cilu t::tt'e ,} fata fie

nunH'~tc

.r t,.,o z = 0. Act'asLtt :-:upra~ b

1I

+ yz + zj = + If + ~ _ > ( ('2 + l( ~-2 ) ~ ecuatia lui (S) este d<' forma .F(.r; + Jl + z, .1: + !f + z = 0, ceea Cl' ~trat~L cit e genel'atrt d<' un cere in spatiu ( r) : x + !1 + z = /, x + y + z = fJ., 1 ., p. nt ~i tleci e suprafata de rotatie. In plu::;, clin J'!f + a.z + y z = o, prin impaqire cu
10) Deoarec<> o.y
( 1'
~ )2
2 2 2

supmfa.ta

~ufub .

) 2

z ~(z

. i= 0), ohtmcm

?f- +

X
Z

!J = 0 , -+ -Z

a,(

1'IC<t ~ o <'cuatie . < l e f onna

G( ,:c ,

If -) = 0 ,

t=

Z~'

Z""'

care arati-t c~t (S) estf' o suprafaFt conic::\, cu Yirful Y da.t, de intt>n:.t.ct,ia planelor de ecuatie x = 0, y = o, z = 0, a<lie:\ 1: = 0(0, 0, 0). A xa, (lc ro tat,ie (D) truce prin I' = 0 ~i e peqwndicular:'t P" planul (P): .r + !! + ; : = O, a.l1ica (D) : .1: = y = z .

... c

Capitolul VI.
1.1. Fie 0 ce reul fix (lc raz~t a ~ i 0' eel mobil de ntz~t lJ (fig. 14). A nm l"AN pe ecrcul 0 e:;;te egal~L cu 7~ pc cen:ul 0'. Fie t = -1:. (00', O.r:) si t' = -1:. (00' }~ ) . YM ' Deoarcce l...-, = 1--:-- obtinem at = bJ' r:;i a1 unei x = prOO' + prO'Jf = (a+b)
co t

+ b cofi (~ I + l
('" -

-~ -'

.\ .\1

;: ) =

(a + lJ) cos I
:11

- b em;
-~ u

a; b_ l

(aici -1:. (JlO'.r )=

= t' -

t).

~"1 na
1 u

. \

I og,

. sc ob tnw

(a

l.) ;-;mt . -

b . sm . -a IJ -h t.

Deer

a (h!.

b fJ ccuat-iile parametrice ale curbei plane numite epicieloidrt. 1.2. In ccuatiile epi-

x = (a

+ b) cos t -

a cos --

+ b t,

!J = ( a

t + b) ::;m

1 n -a 1 SI

+ b-- t, t E ll sm ' t

Tiabi

344

-cicloidei luind b = a obtinem ccuatiile parametrice ale cardioidei, x = = a (2 cost - cos2t), y = a, (2 sinl - sin2t), t E U. Printr-o tran~latie a I'eperului cu originea in punctul A, ahsci~a lui Jl devine x a, a~a incit, ecuatiile

lj

x.

lui (G}

-cardi.oidci devin ~r = a (2cosl - eos2t - 1) y = a(2 sint - sin2t). Prin eliminarea lni t Sf' obtinc ccuatia cartezianr~ x 2 y 2 = 2a (V x 2 +!lt. - x) . Folo$.ind comrlonatele polare ;:;e ob~inc ecuatia I' = 2a (1 - cos6). 1.3. Se procedeazf~ annJog: cu problellla 1.1 (fig. l;)). Se obtin Pcuatiile paranietrice ale cnrbei plane

n umiii\. hipo<icloida,

:1

= (a - b) cost 1 !.' a
=
- 1

+ b cos

!!__b

!!_ t,

!J

= (a -

b) sin t -

}ia lui
' sm -a - /J - t, t E 1' - o ..
{I

'l

'm

'le 1 1ot'd e<!uatn upoctc et.

Se

o l)tm

l'r-,t-ctia, rota t ie . adieU.

cos 3 t, ,11 = = lt sin 3 t. Eliminind pe t, rezultr~ x:'"/ 3 .1/~ :3 = a213 1.5. Fie .t = 1:: AO'Jl ~i IX = 1:: JfO':;_, (fig. Hi). Cum O.rl = at (a- ntza cercului) ~i 3 IX t = 7t, se obtinc .c = a(t - sin t), !J = a (1 -cost), t E [0, :k]. .'r = a 2 a - 11 :arc ens - - - - 'J(t!f - J1 2 C;';te ecnati;,~, eartczianrt. l.G. Fie un cere de raza
c~
1

x =

{:/,

y
/

I
tn (,-... pe
AN

\
\
'IC

(00' -"'\{). =(a+b)

IO'x)=

Fif(. 1 6

t . Deci
E l\ Sint
iile epi-

a (fig:. 17) ~i 0 ~i A. puncte diametral opuse pe acest ce re. 0

secantl'1r vaTiabiHi dusi"~ 1)rin 0 taie cercul in 0 ~i tangenta prin Ala cere, in B. Fie 111 un punct pe aceasta secanta, a~a incit Bllf = 00. Curba plana clescrisa de punctul M, cind secanta se mi~ca in jurul punctului 0, este curba numita cisoida lui 345

Diocles. Alegind axa Ox pe OA ~i oy tangenta in 0 la cere, iar t - unghiul faeut. de secanta cu axa ox ~i r =OM, obt.inem x = r cost, y = r sin t. Dar r =OM= = OB

BJII =
E ( -

cost

- 2a cost =2a sin 2 tjcos t,

a~a

incit x 2 a sin2 t, y=2a-.

:z lllta .r =

sin 3 tjcos t, t

"' , ~ ) sint eeuatiile parametrice ale ci oidei ; x 3 + 2 2 xy 2 - 2ay 2 = 0 e. te ecuatia cartezianii. 1. 7. Spirala lui Arhimede ia n a~tereprin cleplasarea unui :punct, cu o Yiteza uniforma, pe o semidrea1Jta care . e rote~te in jurul unci ex:tremitati fixe cu 8 o viteza unghiulara constantrt (fig. 1 ).. Considel'ind semidreapta OD, care _e r ote~te C:u Yiteza unghiulara w in jm lllui0 ~i Jf un punct pe aceasta semidr apta ce :se mi~ca cu viteza uniformrt V ~i OJ! = r iar 0 = 1:: .TOD se obtine : r=tv, 8 = ()t . Deci r = ](8, care este ecuatia w X in coonlonate polare a spiralei, 1mde 2a ]( = rjw . 1.3. Lemnisecanta este locui: geometric al punctelor pentru car produ:ul dis tan tel or la clona1mncte fix e te~gal cu patratul jumaUtii distantei oin tre cele do;u{L puncte fixe. paca OJJ = r ~i 1:: J!OJ::= 8 (fig . 19~, dinJH\Jllf' 2 = Fi;.:. 17 = r = (01\=0J!\=a), J{Ji'i=

y = 1 -, t-" :c- a co._ t

f3

-a ~ in t dev ine 6) y - !I natele p

oF (X_

.Ox

(!'\:z

ctz,

= 1 2 + a 2 + r a cos 8, JIF~ = r2 + a 2 - ar cos 0, rezulta r 2 = 2a 2 coR2 e.. Folosind relatiile de tree ere la co01rlonatc polare, rezulta ecuat ia carteziana
(xz

+ yz)z =

2 az( x2 _ y2).

1.9. 1 ) Intersectrun curba t:u faRciculul de clrepte (D 1 ) : y = t:1. , t E IL Obtinenl 4 (1 + f') = 6/ 3 .1 3 - 8t.r 3 , din care rezulta mai i:nlii j 3 === 0 ce co1Hluce . l u _, ~I (O, O) ; apm . gasun x = 2t(3t 2 - -) , y = 2t 2 (3t 2 - ) , t E R 1' l a punc t u l t np 0 . 1 + t4 1 + t4 2) Intersectam cu fasciculul y - 1 = .t (x - 2), t En. Se obtine :c = =2- 27 /t 3 , y = 1-27jt2, t E R "-.JO}; pentru t = 0 regaf;im punctul (2, 1) ~

indefinit

au
]nci

oc
H'Cl

<:a ttaiect
<

pe
!f

xele cl

.x(t) = 0

eu axa 011. regulate i ,

Fig. 18

Fig. 19

eere de pe 1mnde pu
u.(tl) = ~<t~ =

3) intrucit parabole
346

are graclul -, iar y are gradul 2, intersectam c:u faRc icuii.ll de a a2 t y = tx 2 , t E R ~i obtinem x = - - - , y = . , t E R;. 1 + az t2 (1 + q,2 t2)z
.t'

.Ramuri infi

=2~

4) y = t(.v - 1). l{Pzult~~ .r =

:zttlti~

t +2 -, !f t
3 3 _

3t P-l'

t E R"'-{1}. 5) y = tx. Re2 + t2

3+

.v = a
13

. 1 -

, y = al - , 1 + t2 1 + t2
'

(.!.

1 - 12

l E il';G )1/ = t 3 ( x- 1).Hezult~L X=--

.

1 + t2

y = --- ' t E n . 1.10. 1) 1 P flJ (!(. COR f If - h Sin t . ---.- = , mr - a sm t 1 > cos t devin.e - a sin/ (.i: - a cost) + 6) Y- !J(X) = !!' (J') (X - .r)

Bcuat ia

tallgentei

x -

a:(t)

x'(t.)

= .

1 1 - y(t)
?/(f)

d-ev ine

. . ecua1 ta normalet (J: - .r(t)) x '(t) + (!J - !f (t)) y'(t)=O

b cost(!/ - usint) = 0; 2), 3), -t), G) analog cu 1); <>ste ecuath1 tangentei, uncle (T, Y) sint coordo-

nate-le punclulni curent pc iangenta, iar Y - y(:1) =

~ (T
y'( J;)

- x) este

-ecuatia nonnalei. in cazul proolemei Y - {.(' 3 = 3x 2 (X - .x) ~i respectiv 1 ( --.- .1')., "') X - ir y - !I este ecuat1a . norma1m, . iar ~ 1 Y - il' 3 = ;.:i.v 2 aI?( :r:, !I ) iJJ!'( ,r,, .II)

ax

ay

.a,r .

.. -:..&o..L 1 -

("!71~

E R~

fi, t <O sau oc11'' (1) = JU''(I)I;( l ) un<lc li (t) = ~ 0, t = 0. Aualog, Ci<q>( t) = r>(t) v( t), a~n.

.r) -r - - (1 - !!) = 0 est-e ecnatia tangentei. Cum P( :r, ?/) = x 3 + !I ., X y - 1J - (3 y 3 - un.ry, anm . - J' ~ ~ respechv x -- 3ay) -~-.r) + 3x 2 - 3a.1f 3y- - 3ax +(3.u 2 - 3a.r) ( i' - :lf) = O; 8) Vezi punctul 'i). 1.11. 1 ) Pentru t < 0, x( t) =e- 1 1 ~' 1/(t ) = 0 sint indefinit deriYal)ile la fel c::t ~i pentru t > 0. ln t = 0 se verifica egalitatile ..r1' 1(0 ) = 0, y<k>(O) = 0, VI~ ~0, a~a incit f;'i in t = 0 functiile sint fO'>(t) i, t < 0 1 jndefinit deri\abile. 2 ) Fie j(t) = e- .1' . .A.tunci - (v>(t) = t= o { JU'>(t) j' t >0
-(X -

iJF

f)}"

'{ -

o _,

.v =
2, 1).

> 0 iucit Ycctorii ci"CJJ' ~i (i<q) sint pantle.li: 3) Cum 0 < e- 111' < 1, \f t E R, rezult~~ d1 traiectoria, mi~cfirii e compu ne llin rcuniunea a dourt seomente situate pe axel<' de coonlonate intre Jmnctele (1, 0 ), (0, 1 ) ~i origine. 1.13. 1) .Din
.:r(t ) = 0 = IL = 0, 12 =
~n

~-

= 0 (0, 0),

B( 0 , -~

~- )

H int :punciele de interHectie

ax:a Oy. Din /l(t ) = 0 = t = 0, t = 1 = 0(0, 0) ~i A (1, _ 0). SLucliul :p_ unctelor regulate f;'i a :punctelor Ringula re: Ci'(t) = Gt 2 (2t - 1) i + (2t - 1) j = 0 =

=- (Jt2( 21

- 1) = 0, 21 - 1 = 0 = t =

Cum Ci"({ -) = 31' + 2), iar

a"'( ~ ) =

u:ul de

-. t E R;.

1 , adica ( - - - , - - ~ ) e:-;tepunctdeintoar0 16 -cere de :,;pe( a I. Cum a'( O) =1 0 ~i u:"(O) = - 2Ci'(O), rezult ~t ca. t = 0 coresJmnde pnnctnlui de inflexiune al curoci . Studiul punctelor multiple: din u.(t1 ) = ~<t~) = f. 1 = t2 , e1.: U -+ IF este inject iva, deci ( r) este o curb1 simpla. Ram u ri infinite ~i asimptote : lim x( t) = co, lim y(t) =co = pentru t -+-co ~i

= 2~ =pu nc!nl' :-;ingu1ar t =

/ - ) =.. oo

1-+oo

J. -+ co; ( r) are tloua ramuri infinite; cum lim y(t ) = 0, rezultil. ca ambele
t-> oo

x( t)

347

ramuri admit di1ecyia asimptotica bloul de variatie:

-00

u=
-

1 i

+ 0 J.
2/3

~u

are asimptota. 'l'a00

1/2
0

x'

00

- 0 -

+++++++
?
0
/-1

0 "' - 1/16 0

1 /

00

y'
00

+++++++
0 ?
00

0 \4 - 1 /4 ? - 2/9 ?

2) Intmsectincl cu fasciculul de drepte !I = t.r, obtinem reprezentarea parame2 trica x=~!!!__ ,y = 3 at , tE lt "' (- 1}. Pentru a determina puuctel~
1

critice, intrucit curba este definita. implicit,

+t

+t

rezo]v~tm
-

sistemul F( x, !J ) = 0,.

aJP = 0, aF = 0 , ad ica x 3

ax

ay

+y

3 -

3ct.ry = O, x 2

ay = O, .1h - ax = 0; se-

obtine (0, 0 ) ca punct critic . !ntrucit tFF (0, 0) = - 6a dx dy ._i det d 2P(O, 0) = - 9a 2 < 0, rezulta d a,cesta. efite un punct dublu. Curba daM, senume~te ,foliullui Descartes". 3), 4), 5), 6), 7) analog; 9) Se ex]Jliciteazt ll ca functie de x . Curba se nume~te cul:lica lui Agnefii; 10) x =
11 ) ~i 12) . Se e:x.plkiteaza y ca functie de

Y _+ a.V.tJ 2 -y 2
o paranwtl'izare.
!I

:r san fie
1

1.1::1. 1) Curhura k =
~i

.I
(1
1

1 "

' 2 )3 2

R = -

IJ" = 2 fie obtine k = 2 (1 + x 2 ) 2 [(1 1 . .r' 11" - x" tj' = - ; 3)Cmburak = = 3

1 - .r 2

I 7.: I 1 - .r4
;r 2 ) 2 __;__

(1

+y

caut~t

2 3 2 1 ' ) '

I y" I
=
1
R

. Cum y' = - - 1

2x

+ x2:

-l-.r 2 ]31 2

1 ; 2) k = -- =
ch~tc

(.r' 2

__L I

y' 2 )

.'

ab 3 ;4 ) 7.' = - - - , 2 2 2 2 3 2 (ct sin t -r ' b cos t) t , ~ ~2

PstC'

R =

~a sin _!_ ; :) )
3 2

1: =

- t , R = Ja :in _!__ : 6) Curba -a sin -- <)

2

1htta printr-o.1J= -

ecuatie implicitit F (.r y) = 0. AYem 1.' =

1 oF uP o2F (J2.J1' fJ 2.F' R = - , uncle P ., = - l?v = - , .1!\x = - , l 'xu =- - - , 1;1 uu =

(Fi

+ F~)3

iar
2

(?

co
[0,;:

I k!

ax

(9.ry 8) (x3_ - _:_:__:._ !/3) _ _ 6.rzyz 8 _:r;y : R -- ...!__. Se obtine k = 6. _ __:_::._:...__:._:__ _:.c____:._ ..::c.__ , [ l3( x 4 y4) J(.r2 .1/2) 12 .ry (x - y) }l 2 .k I 0 b s r r Y at i e: Problema se mai poate rezolYa diutintl o reprezeni.a re parametridt a curbei. Intersectincl curl:la prin clTeapta .1J = t x se obtin ecuatiile . 2t , If = - '2t2 , t E ] ' r1} ' . l ~ 1 parametnce .r = ' ' 1 'c\.po1 fie 1noce< eaz<t :1.na og t3 - 1 . t3 - 1 ' cu plmctul 3 ). 8) Trecind la cuordona,te .polare J' = r ce:-;r, y = r ;-;inS, r = r ( 8) in e x;~esi a. 1 " ely <.ly 1 . r~ 2r' 2 - rr" k = .~ . unue IJ' = -- = - - se ohtine k = ~i (1 +y' 2 ) 32 ' cl x d8 _t~' (r 2 +1' 2 ) 3: 2

ay

..

a.r 2

a.r a.IJ

. a.11 z.

cartezian:e-2s"a

= t

ecuatiile

parametric
I

y'(t) - x'(f ,

dO
348

y = b in t -

1 . 1 62 + 2 1 Dem k = = -, 9) k 3 2 2 1k l 2 (6 + 4) 1 R rind x = a + r cost, !I = b + 1 sin t, t E

R =-.

= -

a emcului eu eentru in O(a, b) curba ( r) : y = y(x), x cur> 0 constant; deci

'
E

~i raza

[0, 2it],
r

1 1) Consideel' R o reprezenta.re parametriea

6

= -. 1.1-1.

este k =

..!. =
/'

eonstant. 2) Fie

I o curba plana ee are curbura constanta k = _!_ ,

1'

(1

+ y'2)3!2 =

y"

--- . Notind y' = z (x

1'

z(x)), se obtine
'
~

ecuatia diferentiala cu Yariabile separate. . menerala

~

' (1

+dz z2)3f2
,

-~ d ..t, cu solutia !?er

)

VI+
,

x - -(t = z2 r I'
,

am notat - -- constanta de integrare . ReYe.nind

.
11 '

(t

I'

=0,.

lay se obtine ecuatia difercntiala

,
.11 2

'

Vr2-(x-a)2
2 2

x - a

cu
2

solu1,ia

!?enerala
~

; se-:i det data selZ;: !I ca

b~ -y2.

b = - Vr - (x - a) sau (x - a) + (y - b) - r = 0; deci un cere (s-a notat eu b con~tanta de integrare). 3) Dacii a: I ~ Jl 2 e o curba cu Titeza unu ~i ? este unghiul care di"t panta tangentei lui ct. in punctul curent, atunci, cum cimpul unita,r tangent este T =cos 9/ _c_ ~;iri 9 ], rezult a ~, = do ,7' ( _, v , 1 nonna l ) ~~ . tl ec1 . l.- = - do (s-a tmut . T ' ~v unue . .:' - cunpu cont de for ds ds
2

rri.zare. 2m

mula Frenet
,

T' =

7.-"S ).

In cazul problemei, u7 =
,;au ?(8) = arch2 s- +

kds
'

= -~ ds =
R

a2

~ o = a~ Rezulta,,

+ sz
de

d.s inte-

ds
a2

+ 82

~ 0 ( o0 -

constanta

- -. t m -

..

grare). Daca neglijiim. constanta ?o (ceea ce re,ine la o rotatie in jurul .... ) rezult.a ~ 1 (t d? dx = cos7, 1ar . = - Ulf . ongmn , s = ct t g9 sau c s = --' ~~. cum = smq-> cos 2 o ds us a ln ( 1 + sin9 )' . aYeln x = ct - ely - - , y = a ~ -sincp --. - (tcp , sau x = ~__.:-1 - sm7 cos? cos ? ~

iar

(?

y= - - cos?
E

t:are

sint

ecuatiile

parametrice

ale

curl)ei

dtutate oc

[0,

it]"' { ~- })-

EYident, s-au neglijat coH:;tantele Lle integrare, adica o Daca noUtm,

t ranslatie. 0 b s e r Y at i e: Dacit se eliminrt parametrul cp, se obtine ecuatia carteziana: y = ach ~' care este ecmttia E'inti~orului.
1
k'
(t

-)

e- 2 sia = t se ob\ine R = atg t

ezentare; ecuat.iile analog.

a poi dad\ ,.:e proce<ll'aza .ca mai sm e obtin "1 e parameLnce . a l e cur b m . x = ct co:; t, y = '----. t. ecuatn a l n tg ( - -+ t- ) - a sm
1.15. 1) Folosim parametrizarea elip:;ei: x =a cost 2 y = b sin t. Ecuatiile

~i

4 2
2

it

parametrice

ale
x' 2

eYolutei:
1( 2

x = x(t) - y(l )
.

x ' 2 (t) , ,
X

+ y'(t)

+
.

+ 1J' (t) , ,
X

, y = y (t )

.1/

+
,

x '(t) y"(t) -

, deYm x x"( t) y'(t)

2 2 = a cost - b cos t- ct in t -

b2 cos 2 t

y = b sm t - asm t

ct 2 sin 2 t

+b
ab

a.b
a2
-

cos 2 t

. sau x =

(t

b2
a

cos 2 t,y=- - -b

b2

349

sin t. " Eliminind

- x) -t (1nJ) ~(a
21 "

2 3 '

02

c2

o o o ~ ~ = 1, (c= a- b-), <:are este o a;:;Lrotd<.~ alungtta (fg. 20).

parametrul t se ob~~ine ecua~ia carteziana a evolutei,

,.. :
-~

0 b s e r Y at i e : Aceea~i ecuaFe se ob tine folo;:;ind defini~, ia evolutei ca infa.~ura toarea nonnalelor cmbei. 2) Folosi:nd parametrizarea lemniscatei x = a cost cos 2l, !! = a sin cos 21, se obtine eenatia evolutei sub forml't carteziani:i ( x 213 + y2I S) . 2 (;1~' 3 ---,- '1 2 ' 3 )= 4 a 3) Evoluta are ecuatia

tV

'

Fie!. 2U

carte"'iana, ,:v 2 + !J 2 = a 2 4. Evoluta are ecuat.iile parametrice :r = a(t + sin t) , !J = a(eost-1). 1.16. 1) Ci(t) = x(t) "[ y(t) J = a e'. (cost - Rin t) T + ae- t (cost + sin t) Deci

Y(t) = II ~-'(t) I = 2a c- ' ;

2) s(l) =

~ q -: ) lh = 2ct (1 (\

e- '); 3) Din

S=2a~1-e - t)

ano-en a urn P e

~ I = 1n - 2 ct -. At reparametnzarea ~ t>ste d ata ~ pnn rezu lt a nne uatura1 a 2a - s 2 2 x = a - .!_ [ coRi ln - rt._ ) - :-;in(ln -- 2 ~~- )1 , ?J = 2a s [ C'OS ( ln 2a - - ---.- ) 2 \ 2a - 8 2a - s ~ 2 2a- 8 2 -"in (ln 4)k = {, R =- 2tte -' . 2a - 8 -a '> (1 + 3 co~ 2 1)312 1.17. 1) k = - - - - - 2 - 12 , R = - -- -; 2) Onm raza cercului (1 + 3 cos t)3 2 osculator intr-un punct al cmbei coincide cu raza de cnrbura a curbei in acel punct, rezulta ct'~ punctele cau ta tc sint punctele in care ~c anuleaza derivata

M--= -

a - .)J;

h 2 t rezu

r azei de curhura, dt>ci t = ':_ si t = -;-;. In t = -;-; valoa rea razci este minim;\:

'- ) = -1 R (-2 2
l.HI.

2 .

~~

. 1n , t = " raza este maxuna., . ~ .. o.) = -t-.

R(

-?=e.

ar

1) Fie (/_( f) = (2 cost - co:-; 2t) 1: + (2 ~in t -;.;in 2t)J. ALunci pentru t 1 t 2 , E [0, 2o.], din a (t 1 ) = Ci(t 2 ) ~co~ t 1 = co~. t 2 ~i sin t 1 = ~in t 2 ~ i 1 _ = t2 ; deci curba el'ite simplii . Oum a(O) = -cY.(2r.) = i rezulU ca ( r) c~tc o curba inehis1. Cl'(t) = 2(sin 2l - 1'iin t) :;: + 2(cos t-cos 2t) J = 0 ~ sin 2t = sint 9i-cost= = cos 2t ~ t = 0. Deci punctul (1, 0) E ( r) e punct ~ingular. Oum Ci"(O) ~i Ci"' (0) sint necoliniar e rezulta c1 punctul (1, 0) e un punct de intoarcere de prima spe1;i1; 2) Din x(t 1 ) = x (t 2 ) ~i !J(t 1 ) = y(t 2 ) rezultii in afara lui t 1 = t2 , ~i 1 tz = - t ~i dcci curba a r e puncte multiple-punctul dublu (1, 2) eore~punz;ttor lui t 1
=
?
>-

f
cos

' jn ? co :;

q>f in:!~

unei cur be ( r functie contin atunci aYind

= 11

\f 2.
- (\ 2

y - 2

~i '

, aee;:;t punct au re~pec t1\- ecuatu . 'l e, rX . - 1 = Tangente1e 111 ~ 2 - 1 1 xf~ = lJ - 2; 3 ) A nm in wdereJca r = f( 0) ~i .c = T cos 6,
L '

+ 1)

Jf(R)

[ dR
=

6 -

y = r sin 0. RezulU x =

1'

cos 8 2

(r' ::;in 6
1'2

__L 1

1"

r' cos 8 - r sin 8) (T? + (" r 2 + 2r' 2 - r"

+ 1"' ) ; 4 ' ) 1( -

+ 2 '/"'2 T

- ---'

co::; e) ( ,.z 1 - r' 2 )

1'1'''

y = T sin 8+

de 8 . ..Apoi ME (r) unpun

- -

'-) 2

( -" ) 2

b t = 0, c 1ec1 em a es e

(X, Y coord

350

volulei,

inchisa; in plus, deoarece

. ..

r(- !2__) =
I

1'

( -~ ) = r(O) = O =>polul Oesteptmct 2 '

triplu pentru curba ~i deci curba nu este simpla . Cum 1'(0) = 0 rezulta ca polul 0 este un punct singular ~i deci curba nu este regulata. A doua cutba este. inchisa, nu e simpla ~i nu e. regulata; 5) Ecua~ia c:uteziana a curbei este y = x 2 + 5x + 13. Fie e unghiul facut de tangenta la curba intr-un punct curent al ei, cu axa Ox . Atunci, cum tgO= y' = 2x+5, este panta tangente i extnimitatea Yersorului tangent, cu originea in punctul M(x, x 2 + 5x + 13)t va avea coor d onate l e . . .
=
~i

. = x + sm

a v,

2 = (x .

+ .')x + 13)
0
9

+ cos

a v

sau X :_ care repre.

2x ...L 5

ecua1.iile = a(cost-1) . J =a c-- '. in t) ) . Deci t=2a{1-e- 1 ) data prin ln

2

zinta ecua~iile paramehice (cu x ca. parametru) ale locului geometric descris de extremitatea ver~orului tangent . Analog se procedeaza pentru normala. 1.19. 1} R = 2 sht ch 2t; 2) Fie 0 E [0, ~: ], unghiul pe care axa Ox n face cu 1 tangenta in JI la curba . Atunci, cos f) = dx = - tht, sin 0 = ~){ = - - . ds ds cht Cum P e centrul de cmrbun1 rezulta c:a JIP = R, iar din j. JJSP deducem 'I 11 ?ch 2 t lliN = . ( " ) = - --.- = de asemenea din j. JJT P rezulta sm 6 .:._ . _ cos 0 :-;ht .

V4x 2

+ 20.r + 26

,Y =

(x 2 ...L 5x ...L 13) '

V4x 2

+ 20x + 26

=-:-- ;

2n -

- )-

raza cercului urbei in acel eaza uerivata e'te

minim~~

a.tunci pentru
n t 2 => t 1 = iz;

f.sjn Cfl .Cos :p In tg :

cos

cmbe plane a d\ror eYoluE~ sa coin cilla cu ( r), ~i anume, curbele ortogonale familiei de tangente la curba ( r) . Daca s e;;;te asbscisa curbilinie pe ( I')ob~inem ecuaWle parametrice ale acestor cmhe (numite ~i desfa~uratoarele lui ( r)). T = x - (s + k) cos 6, Y = y - (s + k) sin 6, /.; - constanta. Cum s = 1 = sh 2 t rezulta, T = t--;- (1 - k) sh t, 1' = cht + - '!:_ _ 1.20. 1) Fie x, y cht coordonatele lui JI ~i o: unghiul1)e care axa O.r: il face cu tangenta la curba, . Atunci relatia liniarii devine y = a.x - b coso:, uncle n, bE H. Avind in veclere ca y' = tgo:,. rezulta (tgo: - ct) d x = b sina d:x sau daca notam a = tgcp ~i 0'. ....,. a d b cos 9 ;;;in (2co + 2e) da - o = v, ave1n x = - - v sau integriml x = b co. ~, 2 sin 6

2 ..~.11 T = 2 ch 2 t ~i dec:i Jl T 2 = JlP Jl S; 3) Ecua~iile parametrice ale eYoll.1tei sint x = t - 3 ~in t c:ht, !I = -:1: cht - 2ch 2 t; 4) De fa1)t, exista o fami lie de

+ !"in (2? -te _

I

e)

+ 0, Din y = ctx-b cos

...L
I

:r.,

aYem y . b

te o curba in::int l}i cos t =

-um a"(O)

~i

(!) [ sin
I

v In tO' b 2 -cos (2.? . _:_

e) ]

w: 2) Fie R raza de curbudt a '

intoarcere de lui t 1 = t 2 , ~i corespunzrt tor

iile
X

unei curbe ( r) iar R' mza cle curbura a evolutei sale ~i R' = f(R) cu f o func~ie continua data. Dad 6 este unghiul iangc-ntei let curba ( r) cu axa Ox, atunci avinCl in Yedere ca eYolu ta lui (I') e:ste curba descris~t de centrul de dR ( ev1c . 1en t dR > , asa mmt rezu l t a clR cur b ma, obt.men1 R' = - = f(R ) au ' d6 d6 . ' Ml
v v

if2 -1

-1

o ) ..

;i .r = r cos 0,
~ . y=T sin 0+

) f(R)

( dR

e-

60 , care permi1e (dnd c posibil) determinarea lui R ca.

func~ie
y)

de e. A poi se detennina ecuatia cmbei; 3) Fie ( r) curha cantata ~i .ME ( r) un punct curent. Tangenta in .JI la ( r) arc ecua~ia l' - y = y'(X - x)

(X, Y coordonatele punctului curent pe tangenta). Cum cl

(xy' -

ei

curba

este

(1

+ y'2)1/2
351

OM 2

=
v

x2

+y
d l(
y-

iar R

(1

+ 1/'2)1/ 2 ,
l(y") l
v

conditU1 problemm eonduce la ecuat1a

'

. .

difeientialrL (:r. 2 + !t 2 ),1/'' + (.'r,t( - !/) (1 + .1(~) rezult a.

1 .

2 .i'tttt') J(, cu xolu\ia K(.c 2 - y 2 ) - 2.cy = c2 , deci o familic de coniee g-en hiperboliL ..\nalog, pcnLru semuul minus, se ob~iue

+ a rctg 11 = c1 , sau 2u + xu' = (1 - u

(C

,., -., .. -,- u-

' -tlll + ----> I

= 0. Prin tiChimbarea, y = u..T 0 . 'I) 1 l " o b tmcm . . aca uam scmnu arcto 11 ..L 1 ' 0 .

!J' +!l

1 - 'll!/

= tg e1

11..

r.

~~

cum

!t' = u + xu:

ecuatia

arctg !I = e In]/.;~ - y 2
t'

+ Ct

sau

prin

trecere

lt1

cootdonate

polare,

=
v

ke 0 ' , dcci o familic de spirale logaritmicc. 1.21. 1) Cum P( :r, !/, A) = x~ ~ I 9 1 sJ . -j)p = - .r _J,- ') n . l tu . A u~-),.r, _), lf -- A- ..L, ,_,, _L ;,;:;), prm eli mmarea 1

: ')

of.

"

ihtre eemt\iilc F(.r, .'/, J.) carLczw.na, !I =

v

~i ~/-'
(I),

0 ol>t-incrn curba

phtn~t

(le ecuatie
-

-3.r
-4

~) - -1 ; ::

!I

= +

.r.3 ) .r2' 3

+ !1 1

2 3

k2 ' a. .t) y 2

2b.

0.

1.22. :Fie ), ltmgimea segmentului determiuat. pc Ox. At unci pt> 0.11 avcm segrnentul de hmgintc k - /, : (leci eenatia farniliei de drepte c,;lt .r_+ _!/ _ - 1 = 0.
), k - ),

Prm ( c1warc m n.l.pOl't tu

'

/. f't' ohtllle
. . . . .

.l'
,,~

-= 2
A.

.'/
( /.' -

(k

/, ) ~ 2 ),)

p, at mtei e1uat1n fannhPI Hl' da Ji

.

v - - - - - = Q. .Dac<t punem (/.' - /,)~ , l A~

If

~i

lleci x =

Tv

-,

Reznlti'\.

.l~

+y

2 -

2.1',11 -

2(1

+ 2k) .r -

'2/;y -r 7.' 2

0. 1.23. In-

tersectind l)arahola CU fatuilifl. de drepte de eCufl.tie .1: = i!J j CU f E 1l. obtinem y 2 = '2pi!f, cu r~Ldacinilc .11 = 0 corespunz~Ltoarc originii ' ~ y = 2pt. Atunci ,J' = 2pl 2 , y = 2pt reprezint}L o paranwLrizare a parabolei. Dact~ Me un punct curent al parabolci, coordonatele centrulni ct'rcului (12), ce are ca diainetru coarclfl. 0 l', slnt . v = pt 2 , .11 = pt ~i ceuatia earlf'7,ianrL a cercului (12) este x 2 + !/~ - 2p1~.r - 2pty = 0. Deridnd aceasEL eetmtie in 1-aport cu t ~i eliminind l)C t intre CClC douj:'L eeuavii obtinem ecuatia infai)mrLtoarei familiei de cercuri : 2:r(.T 2 + .'/) + py 2 = 0 (numita ~i cisoi(la, lui Diodes). 1.21. 1) /,2 (x+ + !/ + 1) + (X + 2y) ), + :r + 3,1/ + 2 = 0 j 2) 4:( .V + .1/ + 1) ( .V + 3.'f + 2) - (;l' + 2y) 2 = 0, deci infrL~udt.oarea este tot o conic::'l. 3) Intersectind cu dt'e}Jtele (d1 ) ;;;i (d 2 ) obtinem punctele dnblc .M1 ( - 2, 1) i)i rcspectiY J12(4, -2).
, ) este ccntrullui (I'). 1.25. Pie x + !f - B~ = 0 ecuat.ia cer2 2 cului fixat (ales cu centrul in originf'a reperului) ~i (I'): (x - et.)~ + (y - ~) 2 -1'2 = Oeeuatiacercurilorcucentrelf'(?:, ~) . Deci a 2 + ~~ - R 2 =:.: 0. Obtinem. i~temul :r 2 + y 3 - 2Ct...r - 2~y + R 2 - 12 = 0 ~i v. 2 + ~ 2 - Rt = 0. Considel'lnd ~ = ~(et.), prin derivarea in raport cu a. a antlwlor ccmltii. rt>zulEt 4) 1 1
2 2

c(

cum lin1 --

x
-

+ W!!
1'2

= 0 ;;;i
et.

a.
2

+ ~~ =

0 ::;au prin eliminarea lui

2 2

~, .r -

; - y = 0.
2

ecnatia
'

J'2 _

Eliminam pe et.
[x 2

+y

= 0,
2 -

+~

~i ~
-

(R -

r) 2 ]

intre ecuatiile f\i;:;temului . v + y - 2Ct..r - 2~y + R R~ = 0, ~x - et. y = 0 ~i obFnem [x 2 + !I ~- (R + 1') 2 ] = 0, ceea ce aratrL ca infa~uratoarea se compune din doua

1;\i oh~ inem tm ectia co cilindrului !'

23- c. H 6

352

= u .r

cercuri concentrice cu cercul dat ~i de raze : R + r ~i l R --:. r 1 . 1.26. _ 9um ecl:tatiile parametrice ale 1ili (rJ sint x = acl.J.t, !J = asht, lr-.E H, atunci f'-l~u~~ilt" familiei de cercuri <;u centrele -pe ( r) ~i care tree prin origine este ( r~) : ;;;2 + +.y~ --: 2acht x - 2 acht y = 0. DcriYlnd lu ra-port cu t, ~i el_ imi?)t:Jd .pe t, intre ecua~ia lui ( r,) ~i ecuatia obtinuta priu uerivare, se obtine ecuatia. 2 .tJ- y 2 ) 2 (x. 4a2( x2 - y 2.) = 0- ca fii.nd - ecmq;ia carteziana a infa~urrttoal'ei .
. ;: -.

- =

o.

m - t>g-

-1=0.

punetn
A:!

7..;

-'

..23. lo-

2.1. DTumul cxl : u ~ R 3 ' al (l) = a + tr' eflte un drum de clasa Coo ne:;ingular.( i~( ~) ..# Q, V t E: ll) ~i se . nume~te dreapta de_l!.ermin~ta de_punctula ~i de.vector, director r . I)acr~ a = ( x 0 , ?fo, Z 0 ) ~i .) i = li + mj + n/,: atunci . X = Xo + lt, Jl = Yo + mt, z = ~ 0 + nt, t E H, flint e<:uatiile parametrice ale drcpt ei.. Drumul a. 2 ~R-+ ll 3 ,i2(t) =a+ t 3 v, estetot undrumdeclasaCoo,dar si'r-~.gular;intrucit a~(O } = 0~ Cum ~~ = t 3 En ~i az(U) =a+ u ; v, .drum.u l rlz ar~. ca suport tot dre.--.pta determinata de punctul a ~i vector director v. Cele dona drumuri ~t ., i et~ slut ins a diferite : cx1 e un drum nesingular iar cr. 2 este un drum singular . .0 b s e r v a ~ i e : Acest exemplu ne arata ca reciproca proprietaW : _, 1 do~l\ dn1miui echivalente au acela~i suport" nu este adevarata. :!.2. 1) Intrucit ex.is:t,<\ JL: . [-r., 27tl.-t [ -1, 1], . t ~ u = . cost = h(t} bijectiva, derivabila ~i h' (t) = --.:. ~ int # . 0, Vt E ]1r, 27t[, iar cr. = ~ - o h rezulta ca cele doua drumuri sinb echivalente. 2} t = h- 1 (u} = 1r +arc casu este o func~ie continua ~i ~=a o h- 1 : [ ~ 1'; 1] - R 3 este o reparam~ttizare a lui cr. prin h ; deci cele doua parametrizari x 2 yz ~z x ,2 } repr:ezint~ cur.ba (r) =: (x, y, z) E R 3 /- + - - =-- -:-1 = 0, - + :._ -1.= 0- 2 { 2 2 2 . . . . _ . a b c a .c , . . : 2.3. 1 } Cer.c ul (r) = {(.x, y, z) j (x ~ a )2 + (y- b} 2 - ,.z = 0, z = 0} situat in pla.nul.xOy parcurs pozitiv o singud data-. 2) Suportul dr;umului este elicea. c~indrtca ...Cum distan~a de la cx(t) la axa Oz este egaUl, cu o constanta rezulta c~ s1ipQ~tl.1.l'eR"te situat pe cilindtul circular drept : x 2 + y~ - . a 2 cu raza a~i a'xa Oz." 2.~. )) El1-rn in~d .pe t intre -x ~i z avem, x - z - 1 = 0, ceea ce arata c~ (r) E\ ciiptiimt~ Jn plauul (P): x- z . . :._ 1 = 0. 2) a =]-0o, o,. [ u ] 0, oo[ -tll 3 ._. , ,,': . . . . t-l

t E 1l

:e areca
ului (<S) cu t ~i miliei de ),2(x + 31(+2) ctind en :J4, -2) .
i

' t3 Ph( - 1, 2, -'- 2} este un jmnct siilgul'ar al curbci. Din sistemul x (t).) = x(t2 } ,' ?l(tl).; y(~z),, zUl) = .z(tz} pentru tl # -tz rezulta. tl .. 1 + v~i" ~i t2 = 1 - Vi~\ de ac;eea punctul A(l, 6,_0) este un puuct dublu al curbei. intrucit lim x( t) = ~'
': ... t .... o

Din, . a!U) = (2t ....;.. 2). T. + 2 -~

J + (2t

. .

. .

- I

- 2) 7;.

= 0 ~ t = 1. Deci punctui

lim y(t) = 09, lim z(t) = l, ,rezulta ca e.xista douar .ramuri infinite. (t.
t- o
~i

tia cer, (3)2-

t < 0) care admit aceea~i asimptota: x = 0 , z = - 1. Pentru t -+' -+ = existcl alte doua ramnri infinite <leoarece x -+ =, y - =, z - =; 1 -z( t) ~ c;t ~ CP l e coua l ~ rarnun m f 1m t e a d m1 t . -11( t) cun1 11m - = 1 , _1111 - = 1 , r ez ul ta, t ~ oo .r(t) 1- oo x( t ) . . . t . t t ~ ~ ( .. . d x-x( t) .1J -:-1J(t ) d necyia aRnnp o . 1ca <:omumt 1, 1, 1 ); mtructt tlreapta ( } : = =

e.... o

-+

o, t > 0.

t-

O,

0btincm . Consi i. rezultil

- - y = 0.
'Y.

z-z( t)

ptoti:it'la tamurire infi.nile. 2.~. 1} Eliminin<l pet intre ecuatiile lui ( r) obFnem ~ ecua.tia .r 2 + 1 12 + z2 - 11 = 0 ::;au x 2 + ~ I_ ) + z 2 = -4- , 2) Eliminam t ' . ' ' 2 ~i ol)tinelll y 2 = 2.rz care e-~te un con cu virful in orig;ine. Curl>a cste intel'Sectia conului cu planul . (P) : x z ..,.,. a = 0. 3) intrucit in . eeuati~ dlindrului y 2 = a:r- x 2 , putem aleo-e x = a .in 2 t cu t E [0, 2TC], atu"Qci y 2 =

' t~ . ., l nu are poz11 ;.JC l 1n11 a c1nu

-+

_ =,

lt~ ~ nu ex1s t~ rezu a ca "" aslm2

r '+ R 2(R

(y

+ ?')2]

din dona

23 -

c. 446

35$.

.. 2 "t . -= a2 - s.m ... ~ l:l-1'

= tt &1:&

'

(1' m

t .' . eenayla -s:f e1e.1:

z2 =

tt 2 co-s2 t.
. ..... .

UeCI

r): x
.....

. ~ t, a ~l.!ll
. + t~ k J + 2tkt
7

. .

t; eos t, z

a cost, t

[0,

2 ~ r.J.

!) Cum oc(t) = -- ~ - -

t4
2

t3

~ectmul tangent la cmM intr-1m punct curent este oc'(t) = 2t 3 ~- t 2 iar vec:torul noima.lla. plan este n = 3;; - 2} -2k. Daca ta.ngenta este paft\1e1li. ~u phmul, atunci vectorii ' ~i n sint ortogonali, adica (ri:, n) = O. R~ulta

..,.

fit 1

+ 2t2 -

't

0, deci t 1 =

o :

til =

~i

t3 =

~,

carora le corespund pu.nc-

tele pe

Clll'b~ lf1 (0, O, 0), Jl2

(_1-, _1 , 1), ~V3 (-~- . 2 3 31

-: -~- ,
81

_ !_), in ca1e tQ;n:en9

'oc"('O)
=

tele au ecn:atJile: (T1 ) : _i!!.._ = }1_ = ~ (de.oare.ce oc'(O) = 0 0 2 nn pund singular de ordinal intii), (T 2 )
2m - 1
: -----

0 ~i

= -2k, M1 e

~ 3 2 . 81 x - 8 Sly + 8 9z - ! .. . . = = . o) Pla.nul normal are ca vector noima:l ciua'f 4 - 3 1 .

3x - 1

z - 1 ; { T~):

vec:torul tangent la ( r) in punctul CW"ent arl ClUhei oc'(t) = _!_

t

+ 2} +. 2fk ; +

~eetornl diiector a.l dreptei este 'V = - ~ T k. Conditja probiletnei conduce la ortogonalitatea celor uoi vootori, care implica fA t - ~ = () cu &ngm-a ~lu~ie aooeptabila t = 1. Deci e:ris~ un - :i!ingur punct p~ ( r ? .A(O, 2~ 11 in care pla.nul normal are ecuatia x 2y - 2~ . - 6 = 0. ti) Avetil.:

+}+ +

(t)=Ci(l -'-COS t)

2 2 Cum (i', ~) = Ot re:zlllta ea. e.cuapa vectoriala a planuiui normal (i :-ti, i '}=fr de-vine., (r, i') = o, care e verifiea.ta :pentru r = Vt E U. Deei toate pbette1e.. n-orm-a~ tree prin migi.nea repm-ului 0(0, 0, 0), 7) EcuatJa eai-tezian~ a pla:atdut-r
J

t +~in t 1+2a COS_!_ k j 'i'(t) = tl, ~i~ t t +

tt-COS

t j - ( ~in. ~ k .

o,

nm'm~l tntr-im punc.t

cU1-ent al curbei, e.ste _ atg t c~6

fJJ-

(y i g 6

+ z) = 0.

Acesta poate fi interp1eta.t ca un fa.scicnl de plane (c.ind t variaiza); cu "SJXJ.\ -tl~t.t~ de <.lrearpta., (D) : X = o, ytg(} - ~ = 6. 8) Cmba este dat a C;:t.rtezian unpticit prin funct-iile F(x, y , z) = x 2 + y 2 - 1 = 0 ~i G( x, y, z) = y 2 + i 2 - 1 = <r. Avem

D(ll,G)

81/
().y

oF
()z
= 4

D(y, z)

aa
()y

a.G
().z

yz, D(F, G) D(z, x) -

4xN . D(F, G) = 4:xy . "'' D( x , y)

Atunci : D(F, G)
D(y, z)

j
A

= - 2, D(F, G}

D(z, x )

I
A

2, D(P, G) D( x , y)
X--

1--2.
A

Ecuatiile tange:tt llii

-

~- X e

D(J!1, G) D{J, z)

1J- 'JJ& D(F, G) D(~ , tc)

z- z 8

D(F,G)
D( x , y)

devin

'2

y+ -2
2

z - -2

-2

- 2

--=2

354

ia,r ecna\ia planului normal, a'+ y

+ z - ~~ =
2

0. 9) E cuatia planului osci-

lator, in punctul curent .Jl . l(t, 12 , t 3 ) (>Rte 6t (x- t)- 6t(y - t 2 )+ 2(z-t 3 )= 0. Acesta inter ecteaza pe 0 ::: in pnnc:tulp (0, 0), t 3 ), car~ ar~ aceea~i cota ca ~i JI. 10) Avem, ~'(t) = 2i + 3 tj - 2/k, ri"(t) = Oi + 6tj - 2k. Vectorul no!:!nal ~plan!!l osculator intr-un punct curent al <'Urbei este ri'(i) X ri"(t ) = 3t 2 i + 2j + 6lk, iar vectol'Ul norrnal aJ. planului ( P) este 7t 2 + lOt - 8 = 0, cu r ad acinile
t1 =
-

~i i~ = _4, cKrora le corespun<l planele oscula,toarc : (P1 ) : 6t.v

7

+y-

- 6z + 20 = 0 ~i ( P 2 ) : 168.r + 3-l3.1f + 588z- 48 = 0. 11) Procedind asemanator, din conditia de ortogonalitate a vectorului normal al planului o!'lculator <m vectorul director al dreptei, R e obtine ecuatia / 3 - 7t- 6 = 0 cu Ro lutiile t 1 = 2, f 2 = - 1 , t 3 = 3, carora le corespuml planele o::;culatoarc, (P1 ) : a' + 4y + 8z - 3 = 0; (P 2 ) : x + 2y + z - 1 = O, (P 3 ) : .'V - 6y - 2 7z+ 7= 0 ;

12) Vectorul director al binormaki estc a'( f) X ri"(t) = .J}

'7-

2fk .;

~l dreptei (D) este V = T - I ..1I. Din condi tia de ortogonaliia,ie rezulta ecmtyia t 3 - 3t - 2 = 0 cu solu\ia, /1 = t 2 = - 1 ~ i t 3 = 2, carora le cores.1 l l l ( X 1 'If - 1 Z - 1 . 2.1' - 1 1f - 2 . punu Jmorma e e, D 1 ): - - = -'--- = ~l (D o) : - --=-'-- = ~ s 3 2 6 1

2 + 12 ]' ~ - I, iat t2 t
3

b1emei
-~=0

= 4 (z~ 7 )

;13) Eeuatia planului

osculator,

iutr-un punct

c urent,

este .

pt! .( r?

) A.ven:i . t - . m- I~ 2 .
~

c(x - at- b) - a(,11 - cl- d ) = 0 san ox - ay + ad -be = O, care esLe independenta de t; H) Vczi punciul 12) ; se obvine punctul A_ (l, ln 2, -4) ~i ~ b. ~ (B x - 1 y - ln2 S( z + 1) 1 _ . ; J) nzt puuc') : = = d ec1 o smgura, morrna 1 a

i ')=O ete""

tul 12). Se obtin puuctelc A 1 ( 2, - ln 2, respectivnormaleleprincipale: (R1 )

:

~
-

) , .A. 2 (1, 0, 1 ), A 3
1 1

~-,

ln 2, 2 )
:

~i

uluV
41\ta i.mpticit -1 = 0:
IU}\

x - 2
--

:r =z;( ~ 3 ): -

principale la curba, intr-un punct curent al curbei, cste f

t3
1

2.'V- 1 1 1 - ln 2 -= 12 - 5

=-

4 z - 2 4

+_ ln 2 =
u

2., - 1 12

-- - - ;

(:.Y 2 )

y = O;

- ;

- . 16) Vcctorul director al normalei

e:te n = I + k. Cum (6, ii) = 0 rezulti1 ca normala principal~L esLc paralela cu planul (P). 17) Ecuatia planului recWicant, in punctul curcnt, este: X - t y - t2 Z - t 3 = 0, intruc1t Cl'(t) = T + 2t]' + 3t3 I, cx"(t) = 2I +Gtk 1 2t 2 3t -3t 1 iar ii"'(t) X Ci"(t) = 2(3t 2 T- 3t ]' +k). Vcctorul normalla planul rectificant este r = (i' X (:X' X oc" ) = (9l 3 + 2t) ;;: + 9 1 ) I - (6t 3 + 3t) k, iar vectorul normalla planul (P) este, n = 11 7: + 8] - 9k. Din conditia de coliniaritate a 3 4 . rezult~ . t emu1 9t 3 + 2t = 9t 1 = 2t + t cu sol Uyla v t= 1 .ace t or vee t on a SIS - -- -

j - 4 (2 + --:l) - iar vectorul normal h1 pbnul (P) (2t - 1) " " + 4 (2 + 1)t~

=a' x (ri' x a")= 2,

t2

k,

w-

11

ef'u ia ii corespumle p\illctul A(1, 1, 1), in care ecuavia planului r ectificant e~te (R ) : llx + 8y - 9.z - 10 = 0. 2.6. 1 ) Avem x 2 + y 2 = z2 , V t E n. 2) ds = Vx ' 2 + y'~ + z ' 2 d t ' V1 + 2a 2 ea 1 Cum Jl, corespunde la. t = 0 avem
355

~ ds ~ V1 + 2a
=
0 0

'

'

eT u-:- =
w

V ~-~2 ds

(ea t - 1 ). 3 ) Cosinusurile direetoaee

=

l . ' Ja cur b a smu 1 <l.L' a e t angente1 cos a = -

d.r -1 =-

V
1

co

este constant, inseamn;l ca tangen1a la curba face cu Ox un unghi comtant. 4) C . c-onu m. mL 1 t oa1c a 1e gencra1oare1 . cos t , Rin osmusun1 e <.nee - _ -t , 1=
1

~ = cls ~ =V 2 1 + 2a

d11

dt cl s dt . dz (a t;m t + co: t ), coli y = -

+ 2a2

-.

(a cos t - sm . t ),

a =v ds 1 +

--=-==:=:::;;: Deoarece co. y 2a 2

.Atunci, dad notam cu

=

e unghiul generatoarei
V2 +V

cu tangenta, obtinem co. e =

30o = -3 0 ~ 2 a z= 3 ~al = - 6 ' a 2 = 2 2 1 1 1 1 2.7. 1 ) ~'(t) = e T- e- J 2 I; ~"(t) = e T J, ~'"( t) = e 1 T-e - 1 ~'(t) x x ~"(t) = e-t I 2 c1 J 2k. Cum J0 corcspunde lui t = 0 aYem, a'(O) = I' - J V27.:, a "(0) = T J, ~"'(0) = T- ~'(0) X 'i''(O) = - V27 1 1 ~'(o) x ~"(0) 11 _ _ v~. 2] + ~I.. .A.tunCJ 7 . i! ~'(O) li 3 J , 2

a . v -1 V --. + 2a-,' Jar cos

y2 V2 V G ; (.1eCl . d oua, ~ (:l . r l.>e V2

+ V ..

')-:

V2 +

+V

. . _
T

+ +

+e-

J;

J,

(a~'(O) X ~"(0), ~"'(0))

II ~'(0)
11

X a"(O)
_
-

If

f2
= 4-

'

2)

k _
" T

I! -~'(t) x
:, ri'(t)

x"(t ) 1
3

V1 + 36t 4 + 64-t6 V(1 + 4t 2 + 16t6 ) 3

2

(ri' X r/.", r/."')

11

~,

~~~ If

= -------:(1 36t4 64t6 )

- 12t

+
'
X

3)
-r = -

~~ = -4- V1 +
1
2

cos (
2 Sil1 -2 t- , T

J-) (co. t cos t)

5)

~'(t)_ = V!W + 4t ver;:;orul bi nor1 malci B(t) = ~'(t) X ~"(t) = (3ti' - 3l J - k); versorul nor. II rl.'(t) X Ci'"(t )ll V9t + 9t + 1 m~lei principale N(t) = if{t) X T(t) = V ~(g ) [(l 9t + 4t + 1 ) t + 9t- + 1 3 - !)t1 ) T- (2t + 9t ) J + (3t + 6t 3 ) I]. Ecuatiile ia,ngen1.ei ~ tt = y t = 2 1 + 20 ecuatiile binormalci 'X t !J - t z - / + 20 = "' - -- = - - - = ; ee.ua
tanO'entci T(t) = b

t = 2 . 2.n. 1) Avem (2t:_ 1) - 2 j -i- 3t k; ~"(f) = 2 i 6tk; ~'"(t) = 6k; 4 IIri'(t) II = 9t + 4t 2 + 1 ; II a.''(t) X ri"(t) II = 2

~(t)

4(3 -

4) k
3 -

=
20)

(2[2

1)2

~
+
-

t~ x + tJ + (t
~'(t)
4

k;
--

a.''(t )= 2t T
-

II ii''(t) II

V 9t + 9t + 1. + 1 (2tT + J + 3t k);
2
3

~"(t)

= 6t i - 6t 2 j -2 k;

At unci \eri'Onll

"' -

[3

3t

' 2

3t

- 3t 2
Z -

X - t f.iilc nonnalei principale : -. 1 - 9f4

-t(2

1f

t
2)

+ 9t

t3

+ 20 Q)

- 1

Ec:uatia P 1a-

3t(1 - 2 t-

35G

nului normal: 2t (x - t 2 ) + (y - t) + 3t 2(z - t 3 + 20) = 0; ecuatia planului oscul ator (determinat ue punct ~i ue vectorul oc'(t) X oc"(t)); 3t (x - t 2 ) - 3t 2(y - t) - (z - t 3 + 20) = 0; ccua~ia planului rectificant (consi<lerat ca planul determinat de punct ~i de vector normal R\t )) ; (1 - 9t1 ) (x - t 2 ) -'-t(2 + 9t2) (y - t) + 3t(1 + 2t 2) (z - t 3 + 20) = 0; curbura k = ll ~'(t) X oc"(t) II=
11

9t 1) . . _ (oc'(t) x oc"(t), oc"'(t)> _ - (914 Jt2 - 1)3/2 ' torsmnea, -r II oc'(t) X oc"(t) 112 - 9t4 9t2 1 2 ) 3 ), 4), .3 ), se proceueaza analog. 6) Se noteaza z = t ~i se obt ine parametri2 zarea x = 3t 2 , y = 6t 3 , z = t. 7) F( x , y, z) = x 2 +z 2 -4 , G(x , .IJ, z)=x 2 -2 . Cum D(P , G) = \0 ~ = - 4 # 0, putem a.dmite ca ecuatiile P( x , y, z)=O, D(y, z) A 2 . 0 . G(:r. y, ~) = 0 definesc, In ve<:inatatea lui A, pe y ~i z ca func~ii lle x (x -~ y(x),

:_ 2 V9t

oc'(t) 1\ 3 - 3

V3j

+ +y

V3

x-> z(.r )). Prin deriYarea ecuatiilor x : i''(t) X a vern,

+ zz'

= 0,

i:C

+ yy'

= 0;

y' = -

3_,
y

- J':f!

z 1 + x2
2

.\ Iog -- . ~~na X

1 + z '" ~ + : d'

= 0, 1 + y '2

yy ,; = 0 => y " = -

l + - y'2 =

= -

- -Y - =I""""' -

xz

, ,, 3 ,. to;'*'

y ' ~,., "' - 0

Oonsidel'ind .v =

3,.,:x . - '(1) ~ V k : ,ot - "(1) - - 2) .. - ~~V '1.: , -ot ,, (1) -- - 6""' - _,. ~ - j3- J +V 4 3 K k ~i mai dcpaite se })l'Ocedeaz~t analog eu Jnmctul ] ). 8) Fie ot(s) = : 3 4 :~ . co s i + (1- ins ) j ---::- co::; 8 k . Cum ~'(s) = _ sin s i - C{)f< sj + - ~ - 1\m 8 D tl

.Analog: 3y' y" + .IJ!( " = O, z3 y"' - - 3 x( x z + y2) z"' - - 3 .1J(xz + z2) ' !(' z5 t (t = 1 cor e:;punde punctului A.) avem oc(1) = i + j
y3

+ '1,~

'

z" = -

x2

+ z2

)>

k .,i li oc' (s) !1 = 1 rezulti'i, ca, in adevar, parametrul pe curba este abscisa curbi=2tT+
linie . .Atun<:i T( s)
= oc '(s ).

Cum T'(s)
-

C(."(s)

4 -

cos~ t + sin S J + -

eo 8 k, rezulta cm bura., k = \\ 1'1 (8) I = 1, iar N(s) =

mul~~

l - 1"( s) (<lin prim::t fork

3 - Frenet.), B (8) = 1'(s) x 1J(8) = - -- i

ml nor-

binormal ei'<te confitant, Vs > 0 (cimpul binormal este paralel) ~ i deci iorsiunea -r = 0. Cum k = 1 > 0 ~i T = o, 'r/8 > 0, rezulti1 ca (I') estc un cere in spatiu ,

+ -4 5

- k, ceea ce arata ca ver sorul

= [(1
-t
1

~ ituat
:l

in plam1l z t., z =

+ 3x
4

=
'

0. 9) Reprezentlim pe (I') 1n f01ma paumetrica

= t2 ,y =

1 ' t3

t En"' {0} ~j
r9

'

: -ecua -

minind pe t se obJ;ine, :_"'_+ Y__ - ~ = 1. 2) Versorul norrualei prin cipa1c la (I') a2 az cz te N = sin tT + eof: tJ iar nmmala la .hipel'boloidul (1: ) in 1mnctul cmen t de pe (I') are direct1a vectomlm - a2
. . , a; ..,.
1

punctul A C-Olespun e lui t = 1. .,

2.~).

1) Eli-

a pla-

y .. + -J 2

z~ 2 ...,. 2 . ..,. - - k = -- cos 3 it +-- ~m 3 fJ 2 b t' a'

357

- -i) cos 2tk, adica

a

V3

a~a

incit N e normalla, {I') daca este coliniar cu ace t vector, cost

sin t 2 cos 3 t a a

-~sin 3 t

0 _ . V3 cos 2t

Rezulta t

~ = --

~i

deci x

V2

---= ,

V 2'

z = 0. 3) Daca oc ~i ~ sint unghiurile facute de tangenta ~ i normal:.

2bj!3 = ( 2 b 119 -cos A = 0. 2.10. 1) Su. 12 9 ") ~" 9a prafata cilindrica cu (I') curba directoare ~i cu generatoarele paralele cu a.xa Oz are ecua\;ia carteziana, x(x y) 2 - y = 0. Deci ecuatia carteziana a proiec~iei lui (r) pe planul xOy e. te, x(x y)2- y = 0. 2) Luind y = xtz t t3 obtinem (I'): x = - --2 , y = - - - - - , z = - t 2/(1 t 2 ), t E R. 3) Planuloscu1 t 1 (2

principaHl. cu axa Oz, obtinem cos oc

lator al curbei ( r), intr-un punct curent al curbei, are ecuatia, 3l 2 '

intmsecteaza curba in doua puncte ce corespund la valori egale .. i de semne contrare ale parametrului t. Planul osculator, intersecteaza axa Oz in punctul de cota, t 2 j3 - tt, care nu se modifica daca schimbam pe t prin -t. 2.11. 1) 1ntrucit, prin eliminarea lui t intre ecuatiile parametrice x = t cost ; y = t sin t, z = t ale lui (I'), ob~inem x 2 + y 2 = z 2 rezulta ca. (I') se ana. pe un con. 2) Proiec~ia lui (I') l)e planul xOy are reprezentarea parametrica x = tcos t, y = t sin t san in coordonate polare 1 = t (spirala lui Arhimede). 3) Notind x(t)=t cost, y(t) = t sin t, z(t) = t, cea nai mica f;Olutie strict pozitiva a
=

+ (v- __ ta - )+ t (3 1 +t
2

t2)

(z+ - _!-_ +t
2

-- ) ' 2

= 0. Un plan care trece prin 0~

(x- _t_) + 1+t

2

ecua~iei
4 - ..

x(t) = y(t) este t = -: . Tangenta are parametrii directori x ' ( ~':___

}=

~- ) =-4 + TC ' d x = y = 1 'm ecua~ta coV2' -, y ' ( 4 V"2, z'( - = 1 . L urn 4 4 4 nului rezulta z = V2 (z = - V2-se exclude deoarece punctele lui (I') au z ~ 0) ; deci par( metrii uirectmi ai generatoarei cautate sint (1, 2, V2). Daca e este
0

it )

unghiul 6\;utat avem cos 6 =

este o paramcLri1.are Rub forma vectoriala a conului, atunci fiecare generatoare a conului eRte data de o ecuatie de forma, t = constant; generatoarea din cnunt corespunde lui t
,
=
_7t _ .

V 4V2 . 4) 32 +
1t

Daca r

= v

cos

tT +v sin 1 J+v!o

Pentru t

E [

2 ,
6

it], segmentul de 1)e genera.4

toarea reRpectiva cup ins intre origine ~i primul punct de intersectie cu (I') cme~punde Y aria~iei parametrului v intre 0 ~it . ln acest fel, por~iunea de supra.fata este

(~) = {(v, t) E lt2/t E [ ; , : } v E [0, t] } . Deoarece elementul de suprafatl pe con c~te dcr = Vit' dv-dt aria cantata este,
A =

( t J J
dt

V2'vdv

19 V2 1t 3 . 10 . 368

-.--

rk,- ~' y, l1J.4tllm:ril@ furnlat~& a:sa.<ndeveetol'ifu:~dm:..74r= (0, o~ l) cu ta:mg~nta, binmmala ~i norm~ prinei~ ale citro:r di1e.ctii sint date 41 -ve:ctorii, "ii'(t), i'(t) )( ""(t) ~i i'tt} x- t"i'(t) :x "''(t)). Atunci, cos =

~t2. 1).Fie

-=

II' lit! k II

<F.', ib

V'3 cos -~ = e-,

ob~i'ne

= -

Y6-, co~..,= o,
3
ltch 2 t

. . . ceea ce aratil ca unghmn1e nu

T

depi:nd de t. 2) Se

1 -

, ial' l'aza .W torsiune T = _!_ = ach 2 t.

eeu~

Fla:m1l norma.l la ( r) in punctul M are

(sbt cost- cht sin t)

cu

(x - acht cost) (~htsint + cht cost) (y - acht"smf) + :1- d = 0 ~i el in~rsecteaza a,:xa Oz in punctul .A(O, 0, a(t flht cht)). Cum AM = .ach2t = T = _LV. 2.13. 1) 0 cu1ba (r): = i(t), E C::1 (k ~3) te numeljte curbl\

Ti~eica -d adt ~~
T

= constant, unde ll este dis tan~a de la un punct fix la planul

T

oi>culatm al Clll'bei intl'-un punct cm'ent, iar Luin.d punctul fix migilH,a 0(0, 0, 0)
~i

este torsiunea c1ubei in punctul

o; =

mrnto In ca.zul l, ( r) are parametri.zatea

t2 , '!I

~clla(yra 16x
e ,i de axa Oz prin - t. = t cos t; .- pe un
- :r

- 15ty - t

5z

+ lOt" =
T

o,

ea ob~inem d = V
~tiind
0 (

t, z = { 3, tEJl."'{O}. planul osculator are

36

+ 225t:l + 3 3 (punctul fix ob1)in~ = V3 .~i ~ = 3 %

3.6
fll
c jn

3Qt4

. i,2 . '(l em . . At~une1 - = 10 -- ~~

s-a

T"

. 2) = l:l ~ ) este o curb~ a n~ . utelCa..

+ 2252 +

, iM
tl(J

't"=

COIUlidera.t

tot

{lfl~i:nea}. 3), 4) (I')

= t.

ede ). 3) zit iva

eJ>te e:nYoa 11~.ica... 2.14. 1.} Smiem - BUJll'afa~ ~ o eu genm-at.oarele . JiaF.ahlle c:u OrJ I& em~ diJ'C'.e:tca.l'e- ( :r) pe.. <'..a;l'Cl o. intersootatn cu- pla.~ml r011 ; o~n iJ.J 2 (m -y)'J ~ $:!J = 6; 2':= 0 ecma"ile p1oiec~. 2} Luind .y := t"iJ;

t-)=
l

t fJ A l . ~r l. 1 -&ufil'l:rmn; w'! I === , -~ = v,- })4/.lttru . JU~e~ra UJ . \ ) pe p an \it 9 1 t 1 t~ . . . t . d)y. .1-tnn.ei l'ep.KWnt4tl'~a pa:ra~IW'tii:c-l . a (nu-bei (I') f!ste, a: = . 1 t2
"k .

=-..+ . ,
~

'= . , = p
l + f~

.2 , tell. 3) Em.latia }llanuhu osculato1 inb-un punct l + 1 :

t~

J + vlO

urent al c.mhei .este 32

e aeneatoare~

t;n plan e.fl: trfc.e pri-n -~a Oz intesecteaz:l. cmba in doua 1mncte ce cmespund Ia valori -egale ~ide se.nme conti'al'e ~le :parametrului t, ia1 I>lanul osculator in-

(.x ~ l_t_)+ (Y- ~) +t(3-t:~) (z + 1~ ) + 'P +t

1+ ~
2

= 0.

generae cu (r)
~ upra-

terf;e:ct,t.eaza a.:xa Oz ln JHmctul <le cota

i2

3 - ta

e~we

nu se sel1imba cind

schimh~m

ntul d&

t cu - t, ceea -ce lnse-runna ca acest.a este punet-ul cautat. 2.15. 1) Se obtine: 2 Isin tI 1 +c j(t ) = Ve~ + in 2 t dt eu k - constant. 2) k = ;.;-+ --2 -r = , 2 ,IJ c c + sm 2 t sin t -r -== - . = -- -t 2. = constant ( t = 1); deCl. cur"}}.:a ( 2 2 2 (2 + c )Ve + sin t k 1 +c e o elice cilin<lric~. 2. tG. 1) a) Pu.nem eondit;ia ca toxshmea sa se ~nml.e:ze. D ci di.n -r = 0 rezulHt t 3 f"' + t 2 f" - tf' = 0 = j(t) = c1 t 2 + c2 lnt + e3 , cu 1 ~ <'- 3 constante &lbitrare. b) j(t) = c1 co t + c1 sin t + e3 sin t + c3 c)f(t) = -= ~ 8 + 2t .3. 2) a) Fie (..P): ax+ by+ cz + d = 0. Din !7..(L) E (P) ::.;. at 2 - ln t -,t- e1 t 2e + c~_(bl. t) c t~3 f + fl = 0 =;> (1. + ee1 = El ; - b + ec 2 = 0 ;

=--

+ oo3 =
+
. .
1

0 . ..t\_dmitJnd o

olx

02Y_-

se o.b tine t

. .

a~..+_._ao;; ,:-; 9: q)_.fP.l:i.~ i()y .- Sz. . 0 ~i de~i lc( o) . } a V( c! + c: t2-;a_2~

a(c1

0 rezulta . (P): o1a;--:- o2 y -:-.z.

+27

+ o . 0 .. b) {P) ~ .'o ..3) a}3 Pentru _ y_. -: 0

x -

. .2' .. . ' . . . " )a. + q~)-

b) La fel, peJ:!. tru y .

.

t = 0; lr(O)

= ~-=--t: u~de l, 1i1,n (.cu=F + n

2 2.17. Dreapta are ecuatiile - - = -=:;> '. (a~:+ c~J 3 ' 2 =: . .,.' _ . ' l 1il : '

+o +a
2
2

:6 r~~ulti

2 1 2 ) '

t 'l/__:_t

nt:J + 'n 2

~-~).'' s1nt . parametrii

directoii-- a!

dre:ptei. Din cori.di_tia ca (iJj : s~'f'1e _ par~lei~ conditia ca (D) R'i1

.. 3 . . .. ' ' ' , : ,: , ,.,: -' .. _,

in~ers.ec~~z~ -~xa 0~ ~ ;~ = lt. Deci : (D):

, , .. . . ,- __ .' .. .

'cu .i>l~:nui

'xdy :;

n .'

o, hir . diu;

x t Y . -t 2 =

n = 3tT- 3tJ + k v~ctorul p_onnal la plan,ul 01;culator. Cum (iii, v) . 0 _ ;;.i , e com:u:ri ' dreptei ~- - plan:O.hii'os2ulator 'rezuita: ca (D)' ~ste inchisa i'il plaiiut oscula tor. 2.l8. - ~)' Curbura 7c('tf' '' -!Vii'(t) X Ci''(t):ll '- ' 1 'c = j (i) : :~ ': .. . . II ~-';( t) II 3 : . 2 , J( t) ; :. 2c . : :. . ... : . .. :. e: . -... . e: . unde e: = 1 ~i' 0 :>- 0. 'Ati.mci' ( r)' : X = .- -. cost + 0 11 1J = ....._ sin t +. C ,
2--

-:~ (deoarece,Z_ 0)., _plan-nlui osc.u4tor . . .. .......' . Em. . 1 . atia ' ... . ... .. . . . al curbei - . in punc_ .. t..ul,J( este :3t x - 3ty + z - t:t = 0. l\'ie V. """ T- + tJ .-vctDr.ul direct6-F al drcptei ~;
= z 0
3

T .::: .. ,t . . ,.

e:

2 ) Daei"L 3ay . 2~ 2 = _ _:_ = .1

[ 9y2 t4 4~2 t2 C(2 .] 3f2 9y2 4~2 a;2 --.:c...__c..._...!__; ._ _:__ = constant ~ - = ----.-. = . 9 2 t4 91X2 y2 t2 + 2 . . 9y2 . 9o:- y C(2 y -~2 - : IX . :

- 20

t+ c. t. E:.n ;.;2) .. ,_... '--''t' 31

+ +

. . - . .... , .. .

2C . . 2C .- : :. l . _;_' ... d - 219 1) " - - - - .. - 2f(t), _. ;: e: . k

o:r.' 3-. 2~ 2 . . ~ 3-xy= 2 ~ 2 ;

ghiul tangeri.tei . cu generatoat~ea . .Atrinci, pentru o ..efice- cilindrica, ;;.tim ca.

't' ~ . . ctg.6 = --=.1 => .& .=: :~.7': -, .tarv~rsqrul -Gauta,teste, e = T cos 6 + B sm6 =

..

- [32~i ( r) : X = IXl; :y '= ~t2, z

. - .. .

=:

,_ .

2 ~ 2 t 3
31X

. . .. Fi~ e
.

'

'

un..

~ ~-t 2_ + . - 2 ~ -_:_ n si +.2 + t J . 2+ F .. ;

2

__.:.. 3 (1.'+H)3)Ahm:.T(t) = 2 + t2"

...

v2 -

lv

4 '

-.

.-

t + 2+ t~
.

2t

B(tf : ~:.-~t~

--c(tj = .
.
(2

.. . .

+ t2)2_.. 1
2
-,

: rjeo:tre{e ' TtO) 1, .!.--f(O) .....: J, . . .. . . t . . ' . ' .

1 .: '' ".

~:

2+t~

-.

..,. '2'+ tZ J

2 L

. t + +t 2
2

+t t --17 2 +~Tv 'Ii( t)= ~--- ;

2

--:

k,'N(t) =
'

2t ..,.
2

2 + t2

(2'

+ tlt)
. .

ff{o) =Tv, l:.a'(O) 11 v(o) . z;

.
' ; , ,.

'

k(O ) =

+Y k(O) 1'~(0) Y(O)+ t~ k(O) --r(O) V (0) B(O) a curbei (r) in vecinatatea lui t=O, 2 .. 6 . . . . . . .
3

T(O) = - , . . a_proximarea .2

Frenet :
..

y(t) = Ci(O)

+ t V(O) '

T(O )

+.

oc(t) (d~ci coincide'cu 'p arametrizarea curbei)~ . . . ; .. . .: 2.20. Folm;im formulele Fr~net pcntm cur be cu viteza unu: Cum lc =-" =8 V2 t dT = v:2 ~. dN . -v2- 2 - d.B: . v2 -c: . rezuWt -- N . = - - T + - B, = - 1V. Denvmd a 11-a. < ch 2s ' ds : : 2s 2s - ds 2s_ .

derine y(t) = 2t.{

. . .

+ t 2] - +t~- k.
. 3

36 .

P);

=0

~ciiati~ ~I folosmd formulele Frenet avem ds 2

~ :;:;- -2 . -. 11 _.
~8

. .

. ,.

. d 2N

.. : :lf:~Y2 . -

: V2 '112
8
2

V2 i . ~ : .. V2
"'? 8"

---,;;-~

B.. = ..,2 ~ . ( -:-o T . 8"

- .. .+

i . ~- . ! . ! " i dN H) . ~ .N,-::;:'. '="'" ~,~. -1 .,--. --:z l:tr :=> . . 8" 8 ( 8 8

28 N 28.

+ -2-

V2

82 T l . -

1 -

e 1 = s, iar l\ ~i T\ sint vectori constanti (clmpuri paralele), care saiisfac conditia !I K II = 1. Cum R (1) . - J (8 --,-.+.. > tt , Q.).7 .Y1 -=;=: -;-1 J,; .ile6 .N =- cos t """ ~ TT nm pnma : t :- dT dT 1 1 dT J + sm t 2 ecua t' ;1e F 1 :ene rezu1.l>l1 <ls = dt d = 8 (1T = 8
t'

d N dN + _ \--; = = s2 - + 8 - d8 2 < 18

0 (E u l er ), cu sou l t" N- = .'i't 1a .1 v 1 .cos t

+. v

T1

. Sm t, unde

' .JC
i t

'

V?. ____::_ S
Zs

=-- = ?
1t c

u. 'i' V2 -

.la
=

egalitatea T(t) =

, ~ . . . ).. = - -')cos t j + - sin t V care. integrata, conduce 2 ""' V2 tz V2 V2 ~ . - - sin t j ' - -- cost- V + - - G; - G fiind constanta
V2
~

dt

V~

2,

.c.

2
-

z.;

de integrare. Folosind

~i

con<li1ia initiala
~
2

T(l ) =
, .,. .
,.

2 t

v2~ X, obtinem T(t) =

V2 . .,. +

V2 1dn t

v;

J - .;-- eof' t I

..,.

V2
.:..J

- i f (l
.:..J

V2

11
2

sin t

.1\ T\

v;

+ .,.
L

J ). Analog, B(t) = - . sm t J 2

(fz -

]).

inlocuind totul in a II-a formula Frenet

deducem,

= -

I.

D ec:i T(l) = sin

v;

(i -sin t

J+ cost k),

K(l) =

~c-o:; t J-

Cum -T (l) = dd7.' deci 7. = oc(8) este .. 8 ecuatia vectoriala a curbei cu vit eza unu, rezulta., folosin<l . egalitatea, 8 = 6 1 , . ' ca doc = e' 1'( t ) dL Avin<l in vedere ca originea pe curba este p unctul 0, de ab cisa curbilini e s = 0 san t = - oo, (e' = 8), obtinem, prin integrare, - sin .t I, B(t) =

V' 2 (T 1 2

tJ- cos{[):

_ a.=
~

2 - J e
-oo

V2 ~

_(.,. . ....+ COS ":'h ~') d -r= V2 e t - Slll'rJ

2

1(

....

+ cost _:_ sint J .... -l- co~;t +Hint ) k 1

2
2

. i

care este ecua~ia Yec:toriala a cuTbPi caut ate. Elimin1m1 pe t se obtine ecuatia. 2 !! = 2(y z 2 ) ~i dec-i curba este situata pe un con de rotatie . 2.21. 1) Dad), r(t) = !i ~'(t) !! = G - c:onstant (~'(t), cx''(t)) = 0 2 , Vt E I. Daca derivam obtinem 2 (oc'(t), oc"(t))=O, Vt E I. UecipiOc', dad oc '( l) ~i oc"(t) sint ortogonali

3,

= 0 => _! ((oc'(t), ii''(t))) = O ~ l: ii''(t) l 2 =constant => dt = viteza V(t) = II ~'(t) li = constanta. 2) Daca ( r) esie o dreapta, rezultlt Ci.lt) =a+ cp(t)v cu a-constant ~i v un vector paralel cu valori constante ), ( I !!t)dt iar 9 o functie de clasa Ck. Con ideram ?( t) = ) e J dt. Aiunci, oc '(t) =
Vt
E

I atunci 2

(~'(t), (;"( t))

ei).
l

Cr(t)dt

eJ

dt~ln (~'(t))

)j(t) d t

+ ln v ~
f (t)r~. - ,( t)

oc"(t)
Ci'(t) = f(t)

= oc "(t) = f(t). Ci' ( t)~

t /(l)dl

V tE I. Reciproc,

daca a."(t) =

=a(t)

( =a+ b) eJ

dt=a+b
361

 lf?(t), cu

li~ 1i - comtr..n~i.
constant~\

3) T(t}-=
~i

'C!l.
(l

Conforn.1 au puuctul
E

1)~

dacl.

viteza este

vootorii '(t)

"i"(t) sint ortogonali, Vt

2

l}i

de:ci un>Q

ghiul dintre repre:zentantii lo.t este m&eu de mMura ~ a~a incit ll:oc'(t)
~

:x i"(t) I! =0 I! i'"(t) II sin~ =OU ~~(t1!~ A.tunci fiint evidente concl~ziile dia enuat~
3.1. Eliminind pa.ram.ettii t., v intre ecuatiile x
=

u + v, y = ttv, z=u,3 +va,

v),

p1!ecum

~i din ecuat.iile

x =

t. -

v, y =

_!_ (u
2

+ -v)

z = ( uv(u. -

ob~inem

aceeal?i ecuatie carteziana. z = x(3y - x2 ). 3.~. 1) Ptmctul A(1, 1, 1) E (:E). Scriem o dreapta (D) ce trooe prin A ~i are parametrii directori (u., v, 1) ~i a-num& (])): x = 1 + tu, y = 1 +tv, z = 1 + t, t E R, pe care o intersectam cu su2 1 11 prafata (E). Se obtine t = u+ ~i inlocuind in ecuatiile dveptei s& u! + 2uv- 1 2 "l e parame t nee raywna t. 1e a 1e supra f eyet t (~ gasesc ecuatu "-') : x= - tt -uv+u+1 ,
_ uz _ va v - 1 _ u,e 2uv - 2u - v 2 \ A(l 1 O) '!fZ . 1 11 1 u,! 2uv - 1 u2 2uv - 1 t4 2 - 2ve 2uv- 2v 2u- 3 '1ie- 2uv- v 2

+ + = u!! + ve + 2v + 3 -- - 2 u + "' + 1 . 3) .. (1, o, 3) st" u + v& + 2v + 3 3.3. 1) Din x = 1, y = 3 ~ = 1, rezulta u = 1,

=--------~-------- -~---------, ~
.L1

u2

+ 2uv- 1
E"-'

(~)

X-

__
Z=

+3 + v + 2v + 3
2

se

v asernana v vtor. proced eaza

v = - 1. Ecuatiile parame1 trice ale curbei coordonate"' = 1 sint (r.): x = v + 2, y = 2 - v,z = v + 2, iar ale curbei coordonate v = - 1, (r"): x = u 2 , y = u 2 + 2, z = - u + 2. Prin eliminarea parametrilor rezulta ( r ,.) : z 2 - 4z - x + 4 = 0, y - x = 2 ei (rw): x+y-4= 0, x-z=O. 2) Ecuatiile tangentei la (ru,) s1nt x - 1 = '!I - 3 = z- 1 iar 1a (r.,) sint x- 1 = !L..=-2 = z -:-J:.. 3) cos6 =
2 2 -1 1 -1 1

1
3

V:3;

4:) x- 3y - 4z

+ 12 =

0. 5)

x-1
1

y-3
_ 3

z-1
4

ox
=

8x

iJu, ov

3.4. 1) I(r)

nind u, v, intre x = u, y = u cos v; z = u sin v, rezulta x 2 = y 2 + z2 , deei f(x, y, z) = xs - y 2 - z2 ~i reprezinta un semicon cu virful in origine. 3.5. 1) Cum I(r) = ( : - ; ) l]i rang I(r) = 2, V(u, v) deci
E

au ov az fJz. au 8v

iJy

fJy

(co~-" s~ )
sm v- u cos v

=rang I(r)

= 2.

2) Elimi-

R2

=r

este regulata

~i

16

r.., =?

4v 4u

O, V(u, v)

R 2 1n plus,

este iujectiva. Pentru orice (x,

y, z) E

e (~) sistemul, u $ v = !!_, u- v= Y , uv = ~ este compatibil determinat, a b 4

a62

es
(x, y, -) =
reprezint~t

= (aT - b} )v + u (a l +b)+ 4vk), (:l;) este o suprafata dublu_.rigtata. Ea. u n l)araboloi<l hiperbolic. 3.6. r.. X rT = - 2btt 2 cos vi + 2au2 sin vJ + a(Ntk # 0, V u > O, tleci r este o parametrizare. !n plus sistemul u

(__!( _:;_ + _ ?[_), _1_(_!!__ 2a b

2(~

_'!/_) ) este
b

continua. 3) Deoarece r(u, v) =

cos 'V

= ~,
('

u sin v

_ Y_ , tt 2
f)

z este compatibil determinat ( V) (x , y, z) e

C E)

cu exceptia punctului 0 (0, 0, 0). !n adcv ar, cum u > 0 ::;;. sin v = 0, cos ~tJ = 0, ceea ce e. te imposibil. 3.7. 1) Ecuat.ia planului tangent: 3( x - 3) -(y- 1).. l . X - 3 y - 1 Z - 2 - 2( z - 2 ) = 0 . E cuat n 1e norma e1 : = =
3 -1 2
2) Ecuatia planului tangent : ay - z = 0. Ecuat.iile normalei :
= _Jj__

x- 1
0

=_ :__ .
1

ptei s&
'----'-- t

-a
3)

-1,+1

Z= -- (x 2 2
. X -

") QZ + y;p=-=x;

q = - = y ; P IMo= 3,q luo =1 .

8z

-1
:1;=-

Rcuatia I)ianului tangent 3( x - 3) norn1ale1

X0

+ 1(y . X -

P /uo

1J -

1fo

Q/Jio

Z -

Z0

- 1

, {levm

1) - l(z - 5) = 0. Ecua~iile 3 y - 1 Z 5
=

3
y 0)

-1

4) Ecu-

Z=

at;ia planului tangent Fx.(x - a~ 0 )

= oF(.r.o, Ye , z,)

+ F ,.,(y ~)
=

emanator.

para me-l-

ax

etc.

ia.r

P(x, y,

x2

+ F (z - z = 0 ( unde 1!'~ = + 2xy + y'l + ~:cz + z + 2x +

0)
2

-x=2

+ 2.
s1nt

2,

+ 4y malei

6z

+ 8)
=

deYine lO(x - 0)
'!J ,

+ 4(y -

0) -

2(z - 2)
Z -

0. E cuatiile nor-

r ..)

x - {).' "
1 x,

'!J 0

F 1.

Z -

z0

P..

y X de-vin - - = -5 2
z = z0
-

- 1
!fo (;X -

5) Vezi punctul 3).

3) cose =

3.8. 1) Ecuati81 planului tangent e te

:r 0 )

Xo (JJ -

:!) Elimi-

8z y (}z z x y0 unde p = - - = - , q = - = - . Gum Jf 0 E (2: )::;;. z 0 = -0 , ~amctt am a ay a a ecuatia devine xy 0 + x 0y - az - x 0 y 0 = 0. Intersectin<l cu suprafata obtinem (x - x 0 )(y - y 0 ) = 0. Cind a1 = .T 0 , din ecuatia suprafetei rezulta x 0y= = az ~i pentru y = Yo avem rry 0 = az. Deci intN!"ectia cantata este format3t din doua drepte. (:l;) fiind un paraboloid hiperbolic este o ~uprafata riglata.
2) Fie M (
CJ..,

y 0), . ,

~'

Cl<fl (

))

un punct pe suprafata (2:).

Plannl tangent in M la (:l;) are ecuatia

z2 , deci gine. 3.5.

('Po - ~! !?~) x + cp~y v

z = Ot

unde 9 8 =

(.z: y, z) e

y . se o b serv~~ 1me d'mt cu. ~ ecuat1a . e Ycn. = -du w ~c ficata <le X = 0, y = 0 1 fJ = 0, ceca CC lDSeamna Ca planele iangente ]::~; supra-.. fata (l:) tree prin origine . 3.9. 1) 'l'rebuie verificat ca pentm oricc t E H, exista 'll;vEH, a~a ine:it 2acos 3 t=(a+v)cosu, 2a in 3 t=(a - v).in1: ,a cost = '~-' Elimi:rllnd pe v :=<> 2a cos 3 t =a (1 +cos 2t) cos n; 2a e.in 3 t = a(l _
~
) I (

-~ - , ~p 0
CJ..

d~p , u = --

363:

u = sm t ~i deci u = t, v = a cos 2t. 2) Verificam ca normala la (L), in orice punct al c11rbci (r) e::;te paralelil. en planul xG.!i. Anum~, directia norm~lei la (:E) este data de vectorul r .. ~ X rv =(a- v) cos ui +(a+ v) sinu.j +[(a+ v) sin~u- (a- v) cos 2 u]k care are componenta dupa Oz egala en (a+ v) sin 2 u - (a - v) cos 2 tt sau v :____ a eos 2u. Cum, pe curba ( r), conform punctului 1, avem v = a cos 2t, rezulU\, ca v - a cos 2u lv=a cos zt = 0 ~i . deci ru X rv este paralel cu x0 y. 3) Proiec~ia, pe planul xOy, a curbelor coordonate u = k, de pe suprafata (L), Sint CUrbele de ecuaw parametrice X = (a + V) COS k, .If = (a - V) Sink. Elimin'ind pc v, rezulta ecuatia carteziana x sink + y cos 7.;- a sin 2k = (). 4)Ecuatia 1nfa~ur1toareiseob~ine eliminind p e lc intre ecuatiile xsink+ycosk- a sin 2k = 0 ~i x cos k .:___ .11 sin 7c - 2a cos 2k = 0. Se ootine x 213 + y 2' 3 = = (2a) 2 ' 3 adica o astmida. 3.10. 1) Curbele v = k au ecuatiile parametrice
x
=
1l 2

=-

+ k, y =

tt

+-, z= -2
+
0

k~

ku,

tt E

R . Se obtine intr-un punct curent T

-

este nula, rezulta ca Beste paralefcu planu~ yOz. 2) Raza de curbura R(u ) = 1 cx'(u) 1\ 3 1 (uz + 1c 2 ~ 1)3/2 ' are valoarea minima 1 + k 2 pentru tt = 2

1 - v1 +k

1 V (u-i u2 + 1 + ]12
2 .

i +

kk) -

ven;orul tangentei iar B =

lc V j 1 + k2

Ox

k - versorul binormalei. Cum componenta lui B dupa axa

l! :r.'(tt)

X cx"(u)

II

o~. adica in punctul

u,2

V7c + 1 1 P 0 {7c, ~ , 0) ,
2

care este punctul de intersectie intre

curba:. x
=
0

=-

+ k' . 11 = u .
= O)o

+ ~'2 '

l-:2

= kn (deci .v

= k)

;;i curba: a.'= v y = .

0 '

.!!_, z 2 '

0 (dcci u

3.11. 1) Ecuatiile patametrice ale suprafetei sint

. .

z = 2u + v 2, (u, v) E 1\2. Ecuatia planului tangent, intr-un punct curent, cste (v 2 - u)x - 2uvy u 2z- u 3 = 0. Cum vectorul normal x = tt\ y

= tw,

la :.west plan esLc if = (v 2 - t.(,)t - Znv) + u 2 k, iar vectorul director al dreptei e~te v = 2t + 5} + 14k, pentru ca planul tangent sa treaca prin dreapta (D) este necesar ca el sa con~ina un punct al dreptei, pe care-1 luam, de exemplu, A(O, o, 1) ~i vectoriiN ~i V sa fie ortogonali. Se obyine sistemul u 2 - u 3 = = 0, 2(v 2 - u) - 10uv + 14u 2 = o, en solutiile u = 1, v = 2; u = 1, v = 3; u = 0, v - 0; deci punctele M1 (1, 2, 6,) M 2 (1, 3, 11), M 3 0(0, 0, 0). In M 3 planul tangent este nedeterminat. 2) Fie M(x, y, z) E(L) punctul cnrent. Ecuat;ia planului tangent la (L) in M este (X- x) IYJIZ -+CY -y) xz + (Z- z) tyXy = = 0 (unde X, Y, Z sint coordonatele punctului curent in planul tangent. Intersectind en OX, OY, OZ obtinem segmentele OM1 = a2/ 3 x1' 3, OM= a 213 y 1' 3 ~i OMa = a2tszl!a. Obyinem OM~+OM~+OM~=a4f3(a;2!a + y2/s+z213)= a4ta a2/3 =

lY

= a2

constant. 3) Parametrii directori ai normalei sint p

oz ox
z

3(x 2 -y),

q =

ay

oz

=
v

3x

~i -1; deci, ca normala sa fie perpendiculara pe planul (P)

3(x 2
-

trebme sa avem

y)

-3x

sistem are unica soluyie M 0 ( 1, 11 6

--9) .
2

-1 = ---2

~i

x3

3xy -

= 0. Acest
E

4) Fie 11:f1(cx,

~' y)

(L 1) 1}i M?.

264

(u, _l,),_W)

(1:2)_punctele cautate, iar Nl = '[ + YJ + (~ + 3y 2)k, N2 = i + 2vj llw 2!, sin12_. ve~orii normali la (1:1 ) ~i respectiv (1: 2 ) in M 1 ~irespectiv 11!2. Cum n = i + 5j -k, este Yectorul normal al plannlui (P),conditiile cerute de problema conduc la ecuatiile :

1 _= 1

2~

llw 2

+ 3Y

2 ,

+ 5y - ~
2

- 3y 2 = 0, 1
. _

+ 10v -

11

w~

= O,

+ ~Y + ya -

3 = 0, 3u

+ 3v + llw
2

17 = 0. A.cest sistem are solutiile

1111 ( - 3, -], 2), M 2 (1, 1, 1), 1J1 3 (

~~,

1, -1 }

3.12. Fie 111 0 (x 0 , y 0 , z0 )

(1:).

R{u) =

pentru u = eerie intre

=v; Y

Un v ector nOl'malla (L:) este S = ~nul_,t, F, unde h\x, y, z) = xy+ xz --j- yz -1. Deci 3- = (!Jo + z0 ) T + (x 0 -l- z0 )} +(x0 + y 0 fk, iar normala la plan are >ectol'Ul director n = T- I- I. Din condi\-in. ca (Y, n) = 0 7 Yo + Zo -_ Xo - Zo -- Yo = 0 ;-;au Yo = 0 iar din fapt:ul ca .Jfo E (1:) ~ Xo!Jo + Xo~o + YoZo - 1 = 0. ln concluzie, punctele cerute sint pe curta x 0 z0 - 1 = O, !fo = 0. il,13. Fie r ~ r(u , v), r E { \ Pcuatia YectoriaHi. a fui (1: ). Daca -"11 este pundul curent pe .( ~) anm OJJ = r = r(1t, v) peniru vectorul lui de pozitie ~i Jn contextul problemei, ace::;ta <lit <lirectia normuJei la (L:) 1n '[lUnctul 1 lf. In concluzie (F,_t.h) = o, (r, r,,) = o, deoarcce rll, r ,. E TJ,(L:). Cum <lr = r,du --+-- r ,av~ ~ (r , dl) = 0 - ~ dil r ? = 0 ~ li T 11 2 = com;tant ~ II r I' = conslant. Deci (1: ) t>st e_ o s_f~ra sau o portiune de r-;fer~L. 3.H. Fie .Jf(:T, y, z) E (L:), puuctul curent al ' " , .. x - 1t cos v 1J - 11 r-;in i suprafetPL N onnala 1a ("") m J.L are ecuatn 1e . = ' = 2 sm v - 2 cos v 2 ;, - v . Din conditia tie compatibilitate a r-;istemului format din ecuatiite
lt ' . - '

afetei sint . intr-un

rul normal

normalei ~i ecuatiile axei O. z rezltlta ecuatia 1t = 0. In concluzi<', 1mnctele se afla pe cmba coorclonata, 1~ = 0. :1.15. 1) a ) Curuele coordonat e ce tree :pdn .:A -au ecuaWle

( r,. ) ( v =

~-): :r. c= tl; !I

= 1l -:-::---

1, z =

V2tt; (r,.)(u =

1) :

X=

+ cbs v,

al dreptei eapta (D) e exemplu, u2 _ u3 = =1 V=3; I, 0). tn M 3 mt . Ecua~ia - z)lYXY = ent. Inter-

y = 1 - sin v, z =

\i F 1\i il V 2ii - 2 ocoonlonate se putea calcula

008 f)

V 1 . - t' + }+Vii, 1\ = ---,- T. Notind prin 8 unghiul acestor vectori, avem . (Vt, V2) -1 0 2H 0 b . . . eos e = - - - - ~ = - -- . s e r vat 1 e: Unglnul cmbelor
~i

V2.

Vectorii tangenti in punctul A. la cele cloua curbe sint

3 prin formula :
0)

'

= a,21 sylf 3 ~i , a4t s a2/3 =

+ F(u{(t 0 )'1-'~( -. + v{(t 0 )1t~( -. + Gv;(t 0 )v~( --r - ' 2 V Eu ; (t 0 ) + 2li'u{(t 0 ) v{(( + Gv; t 0 ) VEu~ ( + 2Fu~(--c 0 )v~(T0 ) + Gv?(t 0 )
Eu{(t 0 )u~( -. 0 )
0 )) 0)

0)

T 0)

unde (I\) : u = u 1(t), v = v2(t); ( I'2 ) u = u 2 ( -r), v = V2( T) s1nt curbele pe :Suprafata ce se intersecteaz1 in punctul (u 0 , v 0 ), iar E, F, G, sint coeficientii :primei forme fundamentale a suprafetei calculate in (u 0 , v 0 ). In diferentiale
""OS

planul (P)
=

0.

Acest

1ncazuldefata,E =

e -- r - E_ _ d1t au + F( dtt~V + dv?Ju) + Gdv~v vE?;u + 21N>u av + G?;v ' unde d l! , dv t?i 1Edu + 2F dudv + Gdv Tespectiv ou, ~v sint diferentiale in punctul de intersectie, pe cele doua cmbe. 2
"V

!l r,. l! = 4,F

= (r,, rv) =-(sinv

1n punctul .A, E = 4, F = 1, G = 1 -tangentei in A la curba (I:')

~cos

8=

V4

+ cosv),G= !I rv ll 2=1.
~
. b)

= -

Ecuatiile

coi~cid c~ ecua~iile

tangentei la cmba coordo ..

nata (r~). 2) (r1): x = R sin t cost, y = R r.in 2 t, z = R cos t(u UJ = - R Rin t cost, y = R sin 2 t, z = -R cost. 1n acest caz

= vr.ott)

~i (rz) :

cos
'3 ) AYem . E
~

v =

cos 4t - , in: t . 1 + sin 2t

= 1, P = O, G = u 2 + a 2 Fie .Llf1 intei" ecti::~, curbelor ( r 1 ) : 1~ = =! av 2 ~i (r 2 ): u =- -~ av 2 , M 2 inte1seq,ia lui (r1 ) cu (r 3 }: v = 1, iar

~

( u = -~- a-,v = 1) ,
e f 1ment11or ,, ',
' . -

M 3 intersectia cmbelor (r 2 ) ~ i (r 3 );

1lf (u
2

- -~ a, v=1 }.
n

dcc i. avem .Jf1 (~t.t = 0, V = 0), JJJ~ AYind in vedere exp1esia co11
2

==

El~ G

--.. pe M . 2 M1 1 M 2 ~i M 1 ~l:f!J avern du = av dv ~i ?ht = - a-1?~~; pe .1"lf

du = a!OOv,
o'l't

~ , 2"as1m, eos

v =

duou + (u + a )duov V . . V3tt +-'-==== = dtt + (a 'T t:t )d-v (a + ue) Sv

2 2 2

= 0 (intrucit v = 1

~i deei (;. v
a~v2

= - a;vd'V ~i att = O. Atunci, c.os M 1 =

= 0); pe 3!3 .M11 avem du = ' u2 ...L a2 I --r . ' . . = 1 ~ ~ llf = 1 a.2v2 uz rt2 "=o,,=O 3 2 = - ~ ~ ... lf. = arc cos - , cos M. = 3 3

"i 2
2
.

M 2 M 11 t\\'"em

etim ci.: ds 2

= Edtt 2

u= _ !_ a'!D 2 ~du = 2
I

+ (a 2 + tt 2 )th.J2 Pe M 1 M! a.v-en<t (t<tJ dv, inr v E[O, 1]; deci l,..--., = ( V dtt + (a -j- u )dv dtl = M ,M )
2

+ 2Fchtdv + Gd v

= du 2

-..
1

2 /

=~a (

t; + 1) d~
1

i" =2v
E

7 a . ; A.nalog pe ~ avem du = a(-~- + 1 )dv ,v [0~ 11

2

~i :eci 7,----., = ( a(~2 - + 1) d v =

M,M, ) 0

Ia , ia1 pe
()
~.
2

M':M-

a;\em

~ = 1 ~ dv = 0 ~
= Eduz

ds

= du ~i

'l.t E

[-_!_a,} . a]
2 2
2 2

~ z~ = M,M,
2

( du = a. 3.16. 1) d s 2
)
}

+ 2.Fd1tdv + Gdv = (8n + v )dtt + 2uvdadv + (u + 8v )dv 4 dcp = ldtt + 2m dmlv + nd v = V (u~ + v + (tt~ - v + 16u v :~ - 2wvdudv + u dv !n cazul lui (:E se obtine: ds = (2 + u )2du + 2(2 + ttv} duuv + (2 + 'tl d'V
2

-;-

2)2

2) 2

( v 2du! -

].

2)

2) 2

2,

tt2.v

2 2 + (u + ~) + 4 [- du + dv ].
2

2 1v- tt l

J:>e:m.tru

(:Es}; ds 2 =

b~du:!J

-tv c~ i- b 00.1 ) 3 dv2

!1.!'2 = , 1J{S1n u +co! 'W)du~ _., ("'

"J)

+ b ooa t)~il~;
-

P~ntrn

(X.) &Tem;
(x

= a~ =
ax
(x

+ y) 2

2y

'q

iJz = fJy

(x

+ yy~

2.x

:r

= (} 2z
(}x2

+ y)

!y

1 ):

1~

~=

= 1, ia,:t

=
=

Jrq

= (x

-ixy ' G 4 y)

=1

+ q2 =

+
(x

4x2

+ y)'

; l =
V1

+p +q
8

___ ,
u!) v 2
.]{3

'11l

v + s
1

1)2

+ q2
2

1~

t v + p2 + q2 ;
1
2

re?.U a

9 lt~ d s~ ~ ~1 . d .:p-.

2)
= =

Pentru ( r) avem -c = au, ~i deci ds = 2 V 2a 4

3 V2a 4

+a +2
2

twtt iar l =

a. vent

em du

+ a + 2.
v / V1
~

Analog l =
u,2

~ (2 + v 2 )

dv =

1 ;

. 3) da= VEG-F 2 dudv=

(:E 2 );

[2 /u 1

+
6

v2
2

+
2
3

(1
2

ttv) 2 ]

du dv pentru

da =
= =

{X7r

...L
1

y) -

V<x + y)' + 4x + 4y
(:E 2 );
co~

dxdy pentru (:E 6 ). -*) eos

e = o =a
C0:5

=---;:;-- pentru
""
=
t)

=-

pentru (1: 3 ); cos lt11 =

v49 - ,
2503

M?.

106 -v(t)]'-;- a ht [u(t)

51 V

cos

JJ{ 3 = 1.
2

5) Fie cmbele ([ 1 ); !X(t) = u(t) cos v(t)T

2]

+ u(t)

in

+ aln[u(t) + Vu2(t)

1.mgl1iul,

k ~i ([ 2): ~(t) = u(t) eos ci + 1.1(t) sin c] + k, cu vectorii tangentei: oc'(t) ~i ~(t). Daca e e~te atunci _ v'_ = V tge . Rezulta curbele de ecuatii v =
a2 ]

+ Vu (t)- a
u'

.t:E(O,l}

tge ln [k(u + V1.t 2 - a 2 ], .., uprafetei are forma eorteziana explicita, rezultU.
tabmi.. Daca. alegem cimpul normal unitar ];( E6 ) este odentata: fatSt care corespunde lui
=

u 2 - a2 k - constanta ~i 0- constant. 6) lntrucit ecuatia

c~ ~up!:_afat~

e te orienuprafata.

-Vxi - yj
1

+ a;2 + J/2

+ k,

N (fata superioara) este fata. pozitiva, iar fata inferioara a paraboloidului (E 5 ) este fat,a negativi:'~. 7) Cum 0(0, 0, OLE (1:: 6 ) ~i axele Ox, Oy de asernenea. apartin suprafete i rezulta ca. -versorii i ~i J sint tangenti la. (E 6 ) in 0, (fig. 21). Aplidnd definitia operatorului de curbura,
n(V - )- ( 11x aN(P) ., -

.(unde V =v.,i + v11} + v,k apartine spatiului tangent, iar .N este versorul nor~alei), avem
n( "'") [ "'tl"t=

ax

+ V 11 aN(P) +Vz 8N(P))

ay
(}z )

+ (1 + w2 x+ y2)3f2_k] I = J._ Analog, Q(]") = _ _ _

0

xy __. , 1 y2 t, (l+x2-j-y2)3/2 (1-j-a;2-j-y2ym

J+
-eo

--r--~~4+----1--

= i ~i atun~i K,.(i) _ -= 0 ~i Kn(j) = (Q(j ),

<Q( i ), i) = (j, i )= J') = (i J) = 0. 1n

7

concluzie Q(aT

+ b)) =
=

.':""

bT

+ aJ,

V a, bEn.
2

sorul director al primei bi. cctoare a planulni x()y; care est~ tangent ii1 0 la,

(~6 ), anm H .. (u)

V = V'2 (I-))
2
8) E

(Q(u),

11>=

< 1~

(I' + }),

e~te Ycr,.orul bisectoarei aU-a ~i lkci Kn('l~ ) = .

=
X!f,

2 ([ + J')) 1 2

== 1. - .Analog,
(Q(r) , v)
A

= L
.

= 1

+y

P
.

= 1
m2

+ x2 ;
(1

= n = 0.
- 1

111

= .

]_

curbura Gauss J1. """'

Gl - 2Pm + En

ln -

V1 + X + !1
2

. .L\.l UJLCl

EG _ p2
(l

-=

-1- x2

+ .1!2 iz

iar curbura medie H =

+ -x2 xy + y2)3 2
. b

. Curburile principale sint date de

sistemul J{1 Pentru

+ ]{

= 2Ii, K 1 K 2 = K, cu

i'O l utia

K1 . ~ = _:_JJY

- u-, x2 + y2)3/2- -

Vx2y2+x2 + y2 +1.

b . 3.17. 1) Fie (u , 0 u2 + !J2 . v 0 ) punctul de tangcnta. Ecuatiile :paramet1 ice ale curbei (I') de inteisect.ie . co~ (v v0 ) co~(P -+- t 0 ) . , vor f1 : x = u 0 cos v, .11 = u 0 sm v, z = sm 2v.. Cun1
u~ + b2

(~ 9 )

obtinem analog ]{ 1 =

- , Il. 2 = -

co 2t 0

COf'
.,

2v 0

proiectia lui ( r) pe planul aOy e~te cercul x-

+ y- =
9

- y sin v 0 ), rezulta cit (f) este o PlipRa . 2) a ) E = + l = O, m = - 1 n = n2 =c- . It. = ln - m2 = - 1 ~, .H = 2 ...L 2u +2 2u 2 ' EG-F 2 (1 2u2)2 '' ' ' Gl - 2Fm + En 1 + 11 -,:~ , r _ 1 + u2 r T.T 2 J1.1 T .11.2 ' Kl.nz = 2 3 2(EG - P ) (1 + 2n~ 1 ~ (1 + 2u 2)31 2

(x cos v 0 cos 2v 0 2, P = 1, G _ 1 uz;

no

VI

V1

1 _ _ __:_ __ . (1 2u 2 )2 '

x " = _2__--t
1,_

u=_
(l
,1 '

VT + -iu~+ 2n
2 ) 3 12
.

b) sic) e proced.eaza ana'

log. 3.18. 1) E = 1 -:- p 2 = 1

y2
t'

+,F a4

= pq = - - , G =
a2b2 8

X lf

+q
-

+ [;4'

l =

Vl + p2 + q2 =

a2
1

1 -t- a4

+- b4

y2 ' m

Jfl + p2 + q2 =

O, n =
m~

Curbura Gauss este K

ln -

EG-F!

1
2 2(

a b

+ - - ) a4 + b1

a; 2

y2

Cum p, q Rint parametrii directori ai normalei la (~)

iar J< ever orul axei Oz, atunci cos

e~ V ~ + 1 + p2 + q2
1

=f

v+
1

, y' ~- + -a4 b"'

.368

in o I a
.r) = 1.

H=

: De:et:K . - _._ l _ = co~~tant . 2)" Suprafata est~ tm liiperboloid cu o pmza.. . ' cos 4 e a 2 b2 .,. i cu ecuaFa carteiiana..:_li'(x, y , z) = Q, unde F(x, y, z) = -x2 y2 z 2 = 1. D eoarece ~], = - 2xi + 2y) + 2zk #- 0 in orice punct din (:E~ -, rezulta ca. . uprafata este orientabila ~i poate fi orientata prin cimpul unitar normal,. TP . .X . IJ ..,. I z N = = ~ . ""'" ~ J 1 7c. Cum. I"F j/ ;r 2 + ' 112 I z2 v.1' 2 + y2 -1- z2 rr2 + /1 2 + z2 ,J I .1 in punetul P(O, 0, 1 ) orice vector unitar tangent V este de forma, Y ..:.._ v1 i + .... cu t'i ., + r2 ., = J , o bt. I ' ) = - l .,. oN , , - aN = 1' ""' " V J ..,. + t ' 2J , nwm Q 1. (- 1 2 1 L 2 _ . _ _ ox By _ .Atumi, Jr. (I' ) = ( Q;l ) , r) = l'i - V~. Cazuri particulare: J[ ,.(i) = 1 ;. 1 1 } r V2 t < l ro t a,w t' d e 1.. , ( - . 1 + J :- -- - -- = 0 . 3) T oru } esc supra f a1a ce . 2 . 2 2 2 . , ecuatii _ pa,ranwtriee (:E ) : .r = (a + b cos v) cos u, .11 = (a+ lJ co;;; -v) sin u, z-: asin v ; a > 0, b > 0. Putem calcul a curburile principale folo sind c:urbura Gauss~i curbura meuie. Dar mai putem calcula folosiml definitia Ion. Anume, cum r, x 1' ,, -1= 0 in ol'ice punct al suprafe1ei, ea este orientabila ~i o orientam prin r,. x r" =c osucoSVI-.- +s mcosvJ . . ..,. + Rmv~ . ~ Q(- ) 1 . cac:u 1 1a N = m r ,. = -aN -=

V:i

II fu
.

x r,. II

au
,

, =( - i"ll11t cos t't ...Leos u co;;; VJ =-

-.-

COS V

Cb + b cos v a + b cos v . . . . . l ~ ~ t A l Q') .d lrect Ja pemc1pa a core:;punza, oar e ei"ve ru. na og 1 rv = - oN ov = --::- [ cos .u.

r., =

}r

1. 1

COS V

tar,

sin vT +sin

ll

:;in v]'- cos vk] = -

-~ r., = 11. 2

= -

, iar directia principala.

~~- H~ '' : -

cos v corespunza toare et\te r r Cmbura lui Gau Rs }{ = K 1K 2 = --,...,.----::---;b(a + bcosv) 3.19. 1) a) Aumitcm ca (:E) : r = r 0 + ua + vb este un plan cu a.ceasta ecuatie YectoriaH'l, unde r Ol a' b' sint Yectorii constanti cu a X b # 0. Cumru = a ~i r. = E l = m = n = 0 dcp 2 = ld~t 2 + 2mdudv + ndv 2 = 0. b ) Presupu-

nem crt l = m

0 in orice punct a l supr afetei . Fie Y =

- Yer R orul nonnalei la ( ~) (P.7, r,) = 0, rezulta prin derivare in raport cu u ~i v, 0 = l = (N, r,.,.) = n=

r" X rv ll r,. X r.,ll int.r-un punct curent al ei. Cum (N, r.,) = 0,

a& aN aN ' aff 'r., _) = a;;' - ) ~l. ana 1og, -a;;' r., ) = 0 ' ---;;;;r., ) -= o, -av - ii = 1 = (aN ~ \ = 0 ~ i <aN - ) = 0. Nu putem avea. = 0 . Cum I! N -, N ,N au I av aN 11e ae ma1 su s, ar rezuIt a ca ~ aN -# o, d eoarece umega 1t~ 1 a;1 . - este perpendi-

<

f'u

<

<

<

alei la (I:)

cular pe planul tangent, deci ar fi coliniar cu N l}i aceasta ar contrazice ( a.N ' .LN - ) = 0 . DeCI .oN = 0 ~~ana . oN =. -0 Rezulta ca N . 1ogegal Itatea

au

au

av

are numai valori ~onstante (este un cimp vectorial paralel ), oricare ar fi punctul pe suprafata (:E). Daca M 0 E (:E) este un punct fix de vector de pozitie sa notam p = 0 iar ME (1:) e un punct curent de vector de pozitie

r,

24- e. H6

36f)

(N, t-

- 7,). :&e:zulta L

.N este ortogonal, cu. r .. ~it,.); deci p = k =constant. Pentru f = <: 7,) = 0, care este ecuati.a vectoriala a. wmi plaD.. = 0. Avem (N, ~) a) Fie (!:) o sfera definita de ecuatia vee tori ala = 9 R it, unde 7 ~> - vec-torul de pozitie al centrului, R - raza, iar N - versorul normalei. Prin deri-

au

(N. , F,.)

- 0

"i 811 0~

(j{, r.,)

=- 0:

r-

(de~r.eeei) rQ k =

r r+
=

vare iu l'aport cu u
i)'v

~i

v rezulta 7,. = R N,, 7.,

.R N., uncle ]1,. = -

i)u,
=

iir

~N aN 1nmuIt _ ., =-. vln d seal ar

6 )

. tinrn . ' d ~ (-N - ) cu r,, respec t'tv -rw 1 ~1 cont ca .f. "' r.

-<.7,., 7,.) =
.JP

= - (K, 7,. = - l; (K,., 7") = (N., 7.) = - m ~i (K., 7 .) = - n avem R(N.,, r.,), (7,., 7~) = R(5r .. , 7.), (r., 7~> = R(N, r,.) sau E=-lR,

= - n~;R,
ni

= - 1~R ~

E = !:_ l m

= __G_=
n

R.

b) Reciproc, admite1n ciAo

_!!}_ = _F_ = _ G_=a ~i demonstdtm

l
n

cii a este o constanta reaHi.

(N,11 1'u), m = - (N", r v), n = - (N., r.), rezulta (r,. 0 l:}i (r,.- aN,, 7.) = o~7 .. - aN .. = 0 (astfel ajung-em la oeoncluzia ca 7" - aN,. este in planul tangent, ceea ce este absurd). Analog .obtinem 7. -aN~ = o-: Derivind 7 .. - aN: = 0 in raport cu v, iar pe 7.Cum l
= -

-aN,., 7,.)

-aN.= 0,
-=
~ ..
I

in raport cu

u,

deducem

a,N,.

auN., sau a.7.. =

a,.r.(unde

a~=

ce implica r,. x7.., = in contraqie cu ipoteza; deci ~a =constant. Din r,. -aN.. = 0 ~i r, - aNv = O, prin inte;grare, rezulta r -aN= 7 0 (7 0 -constanta de integrare) . Deci 7 = r0 +aN, -este ecua.tia vectorialil. a unei sfere de raza R = Ia I, cu centrul in M 0 de - vector de pozi~ie 7 o la 7 .. ,

aa au= aa ) au av

Daca

a~ sau a.,ar fi

nenuli, egalitatea

ob~inuta

ne conduce

-r.- coliniari ceea

o,

= a, = 0

Capitolul VII
'l.t. Daca A u C = 0, atunci incluziunea este adevarata (Definitia 3). PresuJ>unem Au c #0, XE A u c~( xEAVxEC) ~(xED v XE C)>XEB u c. Deci A u C c B u {~. 1.2. Rezulti:L din definit;iile 4 l:}i 5. 1.3. Presupunem A c B. .Din ex:erci~iul precedent, avem n c Au ll. Fie x E A u B ;> (x E A V x E B)~ .%(x E B). Deci Au D eB . Presupunem A u n = n. Fie X E A= X E Au :u B ~ x E B. Deci A c B. Analog se demonstreaza ~i urmatoarele echivalente. 1.4. Daca A = 0, atunci incluziunea este adevarata. Fie x E A # 0 ~ x E B ~ ~ x E C. Deci A c C. 1.5. Daca A = 0, atunci incluziunea este adevarata. :Presupunem A ;f0. Atunci x E A =i (x E B/\x E C) x E B n C. Deci Ac B n C. :1.6. Fie xEA u B<=;>(XEAVxEB) ~xEC. Deci Au BcC. 1.7. Presupunem A (A"'-B) =f 0 . At11nci x E A'"'-(A B).;> .(x E A/\ x A"'-ll) ;> (x E A/\ _ /\ x E B ) ~ x E A n B. Deci A B) = A n B. 1.8. Presupunem n (B .

"'-<A""-

:3. 70

C) >~0 . Atunci X E A n (B"'C)<(X E A 1\ X E B"' C)<=> [x E A A (x E n 1\ X C)]<=>> [{ .:r E \. !\ x E B) (\ x 0]-(x E A n B /\ x C)<:vE(A n B)"'-C. Deci A n (B"'-C) = =( A n B )"' C). 1.9. Fie x E Au B<( x E A V x E B )<[x E A v (x E B /\ x if; A]. Atunci A u D = A u (A "'B). Din cauza simetriei rezulta .\ u D = B u (A "'B). Fie .r; E A u n ~(.r E :\ v .r E B )~[.r; E A Ax B ) v (x E D Ax; A) V' (xE \ A a;e B ]<=><=> :.c e ( :\"'- B) u (B"'-A ) u (A n B ). Deci A u B = (A"'-B ) u (U"'-A ) u (A n B ). 1.10. lncluziltnQa .\ c A u (An B ) eRte evidenta. Fie a; E Au (A n IJ ) <=> ( x e E A V (:.tJ E A v.rE -l n R)<=>[ X E }\ V (:r E A ;\x E B)=> X E A, adica(A u An D) cA. Din duul:t incluziun e rezulta egalitatca.. 1.11. Avem :\ n (A u D) c A . F ie J' E A => (:c E A !\ .r: E A u B ) = x E A n (Au IJ ), adicit A c A n (A u U ). 1.12. Tinind ~e<"tma de ex. 1.2 ~i <le ipotezu, rezulta afirmatia. 1.13. x E C(CA) <=~>'

avem

=-lR,

CA - .r E A . 1. ( {. X E =I 0 <=> X if; B ~ X A <=> X E CA. Deci c CA . Pe:ntm CB = 0, incluziunea este eYidPnta.. 1.15. (=) X E A ~ X B = X E en. Deci A c en(=) Presupuncm A n B =10. Atunci X E A n B <=>( x E A !\ :1.' E B)~ -( :r E .\ 1\ .I' r/= CB ) c.eea ce contrazice ipoteza. Ultima echivalenta se obtine din. prim~t .whimbincl l'olullui A cu B. 1.16. AYem : A = A n X = A n (B u CA } = =( A i1 B) u (:\. n CAl = A n B u 0 = A n B , A = A u 0 = A u (B n CA) = r . . ( 1'1 2) =( A u 13 ) n (.:l u CA ) = (Au B ) n X = Au B. DeCJ A u n = A n B =>A= B . 1.17. f)J E C(A u H) =I 0 <=> X = A u n- ( x if; A A x _f. ll ) - (.-:v E CA !\ X E CB) <=> _. ct' E (GA ) n (CB ). D f'ci C(A u U) = (CA) n (CU). 1.11J. X EC(A n B)( =10) .-( x f.A n. n B) .- (a t. A \f .r U) - (x E CA V x E CB) < x E (C.\ ) u (CB). Deci egalitatea. cerut:i. L W. x E U A i ...:. (3 i 0 E J a.i. x E A; 0 ) ;~ (i 0 E I a.i a E A,0 )>x E U A ,.
<=> :r

en

en

1.20.
1.22.
E

.'1!

E n A ,(# 0 ) - (.v E .1\ ,, viE I) ~ (x E A ~, ViE J)

iE I

' '-' J

<Ef

E n A;. 1.21. X
ieJ
i Ef

E G( n .<\ !)( #0)

te l

<;;> X

n A ; ~ (x A ,, vi E I ) - (.1' E CA;, i E 1)-X E n CAti ET

:1! E

c;e (n
1

A I) (

#0)

CA. ,,) - x

iS 1

U CA 1

rt A fo) - (3 io E I a.i. X E i el 1.23. ( =>) Presupunem X x Y = 0. Sa admit-em ca.

< X

if

n i\ t -

(3 io E I a.l.

. E B U C. m_c ll,
. X E

. Presulp

B)=>

:> XE AU

fhivalente.
;>XE B =>
ip

X # O A Y # 0. l<'ie .:e E X ~i y E Y => (x, y) EX x Y ceca ce contmzice i:poteza. Deci X = 0 V Y = 0( =) Presupunem X = 0 sau Y = 0. Sa admitem ci. X x Y ~ 0. Atunci (.r, y) EX x Y > ( x E X A yE\:') ceea ee contrazice ipoteza. Deci X x Y = 0. 1.24. (==>)Fie :vE X. Atunci 3 Yo E Y a.i. (x, y 0 ) E X X Y = = Y x X .~; E Y. Deci XcY. Fie acum y E Y. At unci 3 x 0 EX a.!. (x, y 0 ) e: E y X X = X X l:' = y EX. Deci y eX. ( =) Eviuenta.. 1.25. (x , y} E X x X ~ y ( # rJ) <:=> (X E X /\ !J E Y) = (X E X A y E y x , 11) E X X y 1.26. X E EX J\!/ E Y <=>( :r,y )E X x Y~(m,y)EX' x Y ' ,p( xe X ' A y e Y'). Deci X c: c X' A Y c Y'. '1.27. (x, y) E (X x Y) n (X' x Y')(-:/> 0) < [(x, y) E X x Y A 1\ (x, y) e X' x Y ']<=>(x e X !\ y E Y) A (x eX' A ye 1'')-(x eX n X' Aye Y n Y')<=> -(x, y) E (X n X ') x (Y n Y'). 1.2ft Fie (x, y} E (X x Y ) u (X ' x Y') <=> [(x, y) e E X X } ' ) V (x, y) e X' x Y'] > [(x EXAy E Y)V(x EX' /\ y E Y' ) ] = (x eX U _ u X' i\ y eYuY') -= (x,y)E(XuX') X (YuY'). Deci (X X Y ) u (X' X Y') c: c (Xu X') x (Y u Y' ). 1.29. ( cr, y) EX X (Y u Y')-= (x E X/\y E Y u Y') < [x e

I)

I .

evarata. c B nC. Presu:pu-

_ n (B"'-.

(:v E A A

eXA(ye Y V (y e Y' ) -= [(xe XAyEY) V(yeX /\ yeY')]> [(x,y)E X x Yv V (x, y ) EX x Y'] > (x, y) E (X x Y) u (X x Y') . 1.30. (x, y) EX x (Y rr n Y' )( #0) -(me X 1\ y E Y n Y') > [ x EX A (y e T !\ y e Y ')] - ((l) EX A y e Y} 1\ A (xeX 1\ yeY')]-[( a.~,y) e X X Y A (m,y)eX X Y']-( a?,1J)E(X X Y) f1 n (X x r). 1.31. (:.a, y) e (X"',X') x Y ~ [ $ e ~X' I\ y 6 Y] ._ (( x eX Ax(::

371

4/=X') 1\yE Y]~[ xE X /\yE Y ) 1\ (xrf;X'/\,1/EYJ~[(x, y)EX X Y j\ (x,y)rf;

1.33. (m, y) E en X t)
iET

~X' X Y] ~ (.T, JJ) E (X X Y) (X' x Y). 1.32. Se rationeaza ca la 1.31. X en Y;)~[(x En XI) 1\ (yE n Y t )J~(..c E X~/\y E Y;, ViE
iEl i E/ iE/

<E I )~ [(x, y) E x i X Y;, ViE IJ~( .T , y) E n (Xi X Y,). 1.34. (.,, y) E (U X i) X X( U Y t) ~[ x E U X ;/\ y E U XJ~([3i 0 E I a .i. jEJ jE J iE J
<=>
iE I

;T

E X t) /\ (3 j 0 EJ a.l. y E Yi.)] ~

iE T

[3(i 0 , j 0 ) E I X J a.i. (.r, y) E X ;. X Yi.J ~ (x, y) E

(X i X Yj) . 1.3;).

y E

<Ej(A1 )~[3 .L' E A 1 , a.! . y = f(x)] ~ [x E A 2 , a .i. y = j(x)]~y Ef(_\ 2 ) . 1.36. x E <E A 1 = [y = f(x) E.f(:\1 )] [.r Ej'- 1(f(A 1 ))]. Deci A 1 cj'- 1(f(A )). Presupunem f injectiva. Atunci : x E j - 1{f(A 1 )) ~L 3 !J E f(A 1 ), a.i. y = f(.r)]. Deoarece J1 E j(A1 )';> [3 x 1 E A11 a.i. y = f(x 1 )]. Diu y = f( x) 1\ y = j(x1 ) = :r1 = c t. DPci :r E 1 E A 1 = j - (.f(A 1 )) c A 1 . Presupuuem cit A 1 = J-1 (f(A 1 )), VA eX . Fie .1, y E X a.i. 1 j(x) = f(?f ). At unci .11 E j'- 1(f(.r)) = {J'} y = x . Deci f e8tc injectiva. 1.37. JJEf( U At) ~[ 3 xE UA t, a.i. y = f(x)]~([3x), 3i 0 t:I, :t.l. XE.\1.1\y=

(i, j )El x J

iE I

iE 1

= f(x)]~[3io E I , a.1 . .II Ef(~\ ;. )]<=>y E UJ( .\ J. 1.38. y Ef{ n .\;) <=> [3 ..rE nA ;,
$.i. y = j( ..r)] <=> [3.c E.\ ;, ViE I, a.i. y = j(x)]<=>[y E fP d, Vi t: l]<=>y E n .f(At).
iE I

iE/

iE l

Deci incluziunea . Daca f e;:;te injecti,a, atunei irnplicatia <1f'viJie echivalenp, ~i 1 .,{j_eci egalitatea. 1.39 . . JJ E j - (B 1 ) <=> [3 y E B1 , a .!. y = f( .r)] ~ [ 3 y E ll~, a.l. y = f( :.r )J ~ X Er 1 (B 2 ). 1.10. y Ej{f- 1 (D1 ) <=> [3 X Ej - 1 (ll 1 ), a .l. .If = j'(.l')] = y E Jf~ , ..adica .f{f- 1(H1)) c Bl. Presupunem f Rnrjectiva ~i fie y E n1. Aiunei [3.1 EX, a.i. y = .f(x)] l3J E j - 1 (lll), a.i. y = f(x)] .11 Ej{f- 1 (Ul) ). Deci nl c f(f 1 (Bl)). Daca B1 cj(X ) se face acela~i rationament. Incluziunea inversa fiind totdea11na .:a.devarata, rezulta egalilatea. 1.11. ..c E j - 1 (UDi)<=>[3y E uni, a.l. y =f(.c)]

iE I

{3i 0 EI, 3y Ell;. , a..i.y = f(.:c)]

<=>

[3 i 0 EI, a.l..Tf:j- 1 (B,.)] ~ XE U f- 1 (U1).

. iE f

1 .E I

iE 1

-1.42.

E j- 1 (n ll;)<=>[ 3 yEn B,, a.i. ?/

iE l iE l

f(.r)]

;.

l3 !{ c B;. ViE I, a.i. !f = f(.r)]

~ [x Ej- 1 (B;), Vi E I]<=>

E nJ - 1 (H,) . 1..13. a: Ef-l (Ul' D~ ) ~ [3y E lll""n2,

iE I

E.f- 1 (B 1 ) "" .f- 1 (ll 2 )) . l.H. !n 1.43, luam H1 = Y.1.15. y E j( ,\.i n _f- 1 (II1 ) ) ~ '[3x E A 1 n _f- 1 (H1 ). a.!. y = j(x)] <=> [3x E A 1 1\ .'l.' Ef- 1 (B 1), a .i. y = j(.r) ] <=> f.IJ E 1 -E f(A 1 ) 1\ /IE B1 ] <=> .11 E j(A1) n H1 . 1.46. x E g- (81 ) <=> [ 3y E Bu a.i. y = g( :T) ] ' <=> [3x E A17 3y E Bl, a.i. y = g(x) = j(x)] ~ [x E A 1 ( , x E j- 1 (B1 )] <=> x E ...\ n 1 j-1 (D1 ).1A7. (=)Noiamf- 1 o.f=(X,X, H ), l-l ={(..c,x')l 3y E Y, a.i. (..c,y) E e G 1\ (y, x') E G - 1 } ~if o j - 1 = (Y, Y, 111 ), H 1 = {(y, y') I 3x EX, a.i. (y~x ) E G- 1 / 1 1\ (x, y') E G}. Fie (x, x') E H <=> [3y E Y, a.i. (..c, y ) E G 1\ (y, x) E G- 1] <=> [3y E e Y a.i. (y, x) E G- 1 1\ (y, x ') E G- 1 ] x = x' . D eci H = Llx 1 adica _r- 1 o f = = lx. Fie (y, J J' ) E Il1 ~ [3x EX, a.L (y, x) E G- 1 1\ (:r, y') E G] ~ [3x EX, a.i . {x, y) E G 1\ (x, y') E G] = y = y' . Deci H 1 = Llv adicajo_r- 1 = 1v (<=). Fie JJ E Y . .A.vern (y, y) E Llv = 111 . D eci 3x EX, a.i. (y, x) E G- 1 1\ (x, y) E G, adica D(j- 1 ) = Y. Fie x, x' EX, a.L (y, x) E G- 1 1\ (y, x') E G- 1 <=> (y, x) E G- 1 1\ (x, y) E G~(x', x) E H = Llx=>x = x' . Decij- 1 este o functie. 1.48. Fie x: x' EX, m # x' . .A.vern succesiv j(x) # f(x') g(j( x)) # g(j(x')) <=>(g o f)(x) # (go j)(x'). 1..49. Fie x, x' EX, x # x' . Daca j(x) = j(x'), atunci g(j(x}) = g(j(x')) ceea ce .contrazice ipotez~~ . Deci j este injectiva. 1.50. Din ipoteza j(X) = Y ~i g(Y) = Z Deci g(f(X)) = (go j)(X) = Z. 1.51. Fie z E Z. Deoarece g of este surjectiva, a.tunci 3x EX a.i. z =(go j)(x) = g(j(x)) = g(y), unde am notat y = j(x) E Y. Deci g este surjectiva. 1.52. Rezulta din 1.48 ~i 1.50. 1.53. Rezulta din 1.49 J;\i 1.51
ffJ

-a.i.

y = f(.1)]<=>[ 3y E D1 1\ yrf; B 2 , a.i. y =f(:r)]<=>(.rEj- 1 (B;) 1\ x j- 1 (B 2 )) <=>

deci

e te

..372

1.5~ .Avem (f o g)(n) = j(g(n))=

atlica
y

f cg=
=

f(2(2rn - 1))=3m,-1=n, n=2m -1 VmeN., {j(4m) =2m = n, n 2m,

1N ~i

0--) X

=I

(go j)(n )

g(f(n))

g(m) =

Jy
E

47.; =l=n { 4:k- 2 f- Jt

n n

).

= 2m - 1 = 2m - 1
~i rn
~i

~i

m = 27.;

~i m

2k -

g(m )

{4k

n 4:k- 2 = n

= 2m n = 2m

= 2k m = 2k - 1

auiC~L g =I= h - l.:):i. g = 9 of o q;- 1 = J~!J I\ g~h. Atunci

. 1.

y =
Jl11 Bl) ).

E.-.a.i.
1

. E

-1

n,).

= /tx)]

nl n2,
B2 ))
$>

Bl )) $> $> [y E = g(a:)]

7.: EN, Relatia e;:;te reflexiYrL. Presupunem f ~ g-f = 9 - l " g 0 cp = (? - 1)- 1 of o cr-1 - g "' f. Deci, rela~ia este simet.r ica. Fie 3cp, ~ t: Si; (X) bijective, a.l.f = c;; - 1 o g o C? ~i g = ~ - 1 a ho~= = f = 9 - 1 o ~ - l o h o ~ o 9 = (~ o cp)- 1 o h o ( ~ o cp), CU ~ o cp E ~'F (X) bijectid\, (ex. 1.52). 1n concluzie, relalia considerata este de echiYalentii 1.:56 \ ~ .\ deoarece h.: A-+ Aeste bijectiva. A~ll ll~A, deoarece f: A= ll biject-ie 3j- 1 : B-+ -+ A :hijeetie. A ~ ll 1\ ll ~ C = A ~ C, deoarece f: ..\ -+ n bijeetie 1\ g : B -+ C bijel'~ie gof: A -+ C bijectie (ex. 1.52). 1.57. i) (=) Atunci .f(X) ~ X ~i .f(X) c c X .. Cum A este finita, atunci j(X) = X, adid1 f este o surjertie. ( =) Presupunem X= {.1 0 ... , .rn} At unci f(X) = {x;, ... , [t\.} = X. Dacrt .r 0 .r1 EX, i =!= j sint doua elemente .a.i. J(.r1) = f(x 1 ), atunci .f(X) \a con~ine celmult n - 1 elemente din X, ceea ce contrazice egalitatea X = f(X) . Deci f este injectiva. ii) RezuUit dfn i) 1.53. Rezulta din ex. 1.53 ~i 1.57 ii). 1.59. PresupunemX n Y = = 0 ~ i fie X: = {.r11 x 2 , . , x" , ...} o. enumera.re a lui X 9i Y = {y 11 y~, . .. , 11,,.: .} o enumerare a lui Y. Atunci XU Y =. {x1 , Yll x 2 , y, 2 , . . , Xn 1Yn . .J este o enumerarc a reuniunii. Deci X u Y este nnmarabila. I)aca X n 1' =1= ~, avem Xu Y :- X u (Y X) ~i continuitm ca mai p,u::;. l.GO. Functia rp1 : N-+ 21X, <p1 (n.) = = 21~ este bijeciiva. Functia cp 2 : N -+ 2N - 1, cp 2 (n) = 2n - 1 este bijectiva. .. 10.T Z ( ) {m , daea n = 2m , b'. t x J?unc\m cp 3 : n -+ .. , tf>:1 n = esle IJeC 1v"'. -(m - 1), daca n = 2m -1, 1 1 Func~ ia 9 4 : N x N -+ .\", cp 4 (n, m) = 2"- 3meste injectiYlL Rezulta N 2 eel mult numi:Lrahila 9i fiind infinita, atunci X 2 este numarabiHi. Dar, prin defiuitie, orice multime numarabila este echipotenta cu N. .Functia <p 5 : N xN Z x Z cp 5(n, rn) = (q:> 3 (n), cp 3 (m,)), este o biject.ie ~i deci

e .-\ 1 n

N~:S2~Z2.

.x:, y)
0

G-1 ;, ~ (3y E
E
-1

:.r, a.i. := ). Fie adica E G- 1 1\

n numarabiHi. Deoarece Q e te infinita, atunci Q este numarabila. Prin mmare Q ""N. 1.61. Din ipoteza, Vn eN, 3rp,.(.) : N_ -+ X,. bijec~ie. Atunci aplica~ia.

Funct,ia cp 6

Z x N -+ Q, cp 6 (m, n) .= ~cste surjectiva, deci Q este celmult

r,

f: N

N-+ U X, , f(n, rn) = rp,.(m)

11EIN

este surjectiva, deoarece V a; e U Xn, 3n e

neiN

a.i. x e X,.

~i

cum C?n este bijec-

a;'

EX,

f) (x').
ceea ce
Y) = Z

tiva, atunci 3m eN a.i. x = <p,.(rn), adica x = f(n, m). Functiajfiind smjectiva, urmeaza ca U Xn e~te eel mult numarabila. Dar X1 c U X,. ~i X1 este infinita, deci U Xn este infinita
nEN

neN

EN

~i

deci numarabila. 1.62. Functia cp: ]0,1[-+ ]a,b[, cp(t)=

jectiva, Y. Deci ,i 1.51.

=a+ t(b-

a) este o bijectie.

Aplica~ia~ : R-+ ]0,1[, ~(x)

este bijectiva. Deci ]a, b[ ~ ]0,1[ ~n. Sa aratam ca

mul~imea

]0,1[ nn este

2(1

+ lxl +a; + lxl)

373

numarabila. Presupunem d1 ]0,1[ este numarabila. Cmn orice numa1 di n ]0,1[ se sm1e sub fOI'ma unei fractii zecimale cu o infinitate de cifre, a.y em
at = 0, ~~ a2 = a1z a.l,. .. .

o,

a21 a2z .. . az,. .. .

Considel'am b e ]0, 1 [ definit astfel

b

O, b1 b2

bn

ceea c.e contrazice definitia lui b. A~a.dar, ]0 ,1[ nu este nnmarabila. Cu m ]0,1[ ,.,... ,..., R, y ezultt't ea R nu este numihabiHl.. 1.63. 1) Fie (EX. Avem x,J>(X) = 0 => 1.>( .) = 0 ( .) ; 2) Fie X (f X. Avem Xx( x) = 1 => X:x( .) = 1; 3) :Fie x EX. Avem
X,.(.x) =
d~

rfr O, b,. # 9, bR # au, V n E ~. PI-in ipoteza, b tiebuie sa faca patte ptintre termenii ~irului (a,. )ne, . Fie, de e:xE>mplu, b = a,,. ln viitutea uniciti1t-ii reprezenta.rii zecimale cu o infinitate de zeci1 a.le a. numerelor subunita~e ar trebui sa avem b1 = an1 , . , b,. = a11 ,.,,

unde 1J,.

?'

dad x e A A 'lCA( x) [0, daca x E CA

o, daca x e A 1, daca x e CA

unde rezulta XCA( . ) = 1 - X,. ( . ) ; 4) Fie x eX. Atunci x e A n B.- (a e A) ,\ E B ) de unde urmeaza x. . na( x) = 1, 'X.\( x) = 1, Xa( x) = 1, adica XAn a(x ~ = = x. . (m). 'Xa( x) = 1. Daca x A n B *" (sau x A sau x D) avem z. . ~'a{x) = = 0 ~i (sau Z,.(x)) = 0 sau Xa( x) = 0), adicrt XAns(x) = x ... (x) . Xsfx) = 0. A~adar, pentru orice x e' X are loc egalitatea XAna( x) = x. . (x) . X8 ( x). 5)DeoareceA"'B = A nCB,atunci din ('4)~i(3)obtinemXA/B( .)=XAncu( .) = = x. . ( .) . Xcn( .) = x~.( .) [1 - Xa(. )] = '/.A(.)- x.~(.) XII(. ) = x... ( .) - XAnB(. ). 1.64. Functia J: ~(X) --+ 2x j(A) = ZA( .) est.e injectiva deoarece .\ 1 ;f A 2 => =>XA,( .) =1- XA.( . )[dad} x E A1 Ax A 2 => XA,( x) = 1 ~i x . .,(x) = OJ ~i surjeetiva,. deoarece dac~, X( .)E 2xatunciA = {x l x EX, X(x) = lJ E! (X), iar X(.) = XA( .). Vom arata ca 2N ,.., [0,1] ~i apoi se aplica ex. 1.6-. Daca 'P e 2N = ? : N --+ [0,1], atunci ea poate fi scrisa ca un ~u (a,.),eN = q>, cu a,. = 0 au a,. = 1,
A:&

I,

V n eN. Consideram functia f: 2N

--+

[0,1],

Daca

at

= O, a 1a 2

...

a,. ...

2" [0,1] (scris in sistemul binar), adica

11eN

f (<p) = ~

_ a.!!.. care este inject.iva.

a =

a.. . L ---.,EN

2"
a;.

atunci

~irul (an)., e iN

= <pare proprietatea
j( cp) =

Deei, f e~te surjectie. A:adar, 21N,.., [0,1]. 1.65. Sa ad1tam ca relatia de ordine nu este totala . Fie A c x, 0 :f-A =1- X . Functiilef =X,.(.) ~i g = XCA( .) nu se pot compara. 1.66. Din iroteza x 1 < x 2 => f(x 1 ) < f(x 2 ) de unde rezulta ca f est.e injedi a. Functia f : R --+ R, j( :) = { X,, uaot\. X E Q ' -:B 8 da.cil. tTJ E Il"'Q,

es.tt bi-~ct'iv:i, _dar nu este nici crescatoare ~i nici de.$cre.acittoaTe. Fie () < a < x 1 Cll x 2 e 4l ~i x11 :c3 E <El. A vem - w3 = j(a;9 ) < -x1 = f(x1 ) <i: 0 -<.. f (x2) = x~.

IR""-

~ ;v1 ~

2.1. M. L 2 .2. Func~ia.

~i

M'.2 sint ..evidente, iaa M.3. reztJltli> din pr'Oprietatile tuodulului. R

--+

q>:

B, <:p{x)

=
1

= !f (y) - 9.? = y. Rezultii. ~I. 1. ~i M. 3, ia.r :M:. 2. este evidenta. 2.4. M.l ~i :M:.2 sint eYidente. Fie x, y, z EX. Se pot intilni urmatoarele situa~ii:

este strict crescato~we, deci ~(w) =

lx l

m #- y i= z i= x

d( x, z) = 1

m = y i= z
. Fi ,
ce-= y = z

= d{x, z) =
= =

= d(x, z) =
d{.>::, z) =
d(x, z) =

+ d(y, z) = 2, 1 = d(x, y) + d(y, z) = 1, 1 = d(x, y) + d(.IJ, z) -= 1, 0 < d( x, y) + d(y, z) = 2, 0 = d(x, y) + d(y, z) = 0,

<
d (x , y)

de Ull(le rezulta ~1.3. 2.6. Y. 3 rezulta din i?begalitatea lui JJfinkowski [HDacti <6t 1 bj E U+, i = 1, ... , 1li ~i p ~ 1 1 atunci :

a stfel
E. )
.~r

= ) =

dv(x, z) = Ctl!Xt -

Z.t!
1

Y'" ~ (tl
IYt
e=t

( \X.t - Y.t l

+I Yt- Zti)P rp .: ;
+ dv(!f, z).

~
-

(i
k= t

lx" -

11 Yrc 1 )

/P

+(i

zk 1 v) I.'P= dp(x, y)

'ectiv~,. = Y.A( .). :>: N . = 1,

. . ") =>-

ject'iva.

2.7. M.3 rezulta din relatiile: max{! xt-zk\,k= 1, ... ,n} ~max{!x~: - Y I+ IYt z~.: I, k = 1, ... , n} ~max {lx.t- yk) I, k = 1, . .. ,n}+max{IY- Zt 1 , 7c = 1, ... , n}. 2.8. Pentru M.3 s~ folose~te afirmatia: ,pent'f"'l, a, b, c 8, b" c !!:R+ cu c ~a+b=--~ -- + -- . Avem ! xc-Zti ~IXt-Y~:I+ l + c 1 +a 1 b IY.t - z., I, VIc= 1, .. . ,n d'(x, z) ~ d'(x, y) d'(y, z). 2.10. M. 1. Eviden1;

ca. d(x, y)

0. Notam S,.(x, y) =
IJ-+00

crescator. Daca S( x , y) = lim S,.(x, y), atunci S( x, y) Presupunem d(x, y) = 0 ~ S(x, y) = 0 'r/ n EN) jx,. - y,.) I = o, V n EN)

lxt -Y!I . k = l l +I X.t- Y.t I

" I;

~uul (S ,. (x , y))neN ~ S,.( w, y) ~0,

est&

V n EN.

este evidenta. 'finind . l't t 1 I Xt - Z.t I 1 I X.t - Yt I + 1 &eama d e mega 1 a ea. ~ ----- IY.t - Zt I , 21c 1+ lx.t - z~cl 2"1+\xk- Y~: l 2"' l+IY~:- z") Yk EN = S,.(x, z) ~ S,.(x, y) S,.(y, z), Vn EN. Prin trecere la limita cind n --+ oo = d(x , z) ~ d(x, y) + d(y, z), adica M.3. 2.11. M.3 rezulta din inegalitatea
M.2.

=(

= x = y.

~ S,.(x, y) ~ 0, V t~ EN

(S,.(x, y) = 0,

(S,.( y , z))l12 =

(i;

(Xt -

2 Zt) )

112

k=l

(:E

(Xt - Y1i1) 2 )

112

A= l

+{i (Y.t-:cd )
i-1

112

(se folose~te inegalitatea lui Minkowski pentru p=2) prin trecere la.limitfi cind "' ~ oo . 2.12. :M. 3 rezulta astfel d(z, w) = sup { fz,. - w,. 1, n eN} ~ sup { Jc,. 375

.ttn \ + ju;. -W~I; n EN} ~&up { I ,. -1.tn) l, n EN}+ sup { jtt,. -w,,. ', n 'E N} = d(z, u) + d(u, w), V z, u , wE X = ( m). 2.13. Pentru . :YL.l se va folofli inegalitatea cl(j, g)~ lf( x) - g(x) I ~ O, V x E [a, b]. l\I. 3 urmeaz3; a&tfel: cl(f, g) = =sup{ If( x) - g( x) , j x e [a, b]} ~su p { f(x) - h( .r) I + 1h(i) - g( a) \, x E [a,Z1]} ~ ~ S~P. { lf( x ) - h( x ) I, x e[a, b]} +sup { !h( cr)- g( x) \, x E [a, b]} --: d(f, h) + + "d(n; [}), Vj, h, g E X. 2.14. in 2.13. Re Jnlocuie~te sup. cu max .. 2.17. 3) Pentru l\f. 3 :se va folosi inegaliiatea: (n + v)" ~ na v'', V 1. ~ 0, v ~ .o ~i 1 1 1 . o.E _ )0, 1[. 2 _.)8. 1) l( ) ~ ( + (- )" ~ 1 1 ( x , Y = LJ <)n( 3 + ( - ] )") = LJ 22.;;-:-; = S - 1 -1 _] , -6 liE:>! '-' mE:\ . . 4 I x ,. Yn I {2/3, n = 4m, Rau n = J 11~ + 1, . 2 ) D eoarece = 1 + i x,.- !fn I 0, n = 4m + 2, Rau n = 4m + 3, -

avem c 1( x, y) =
d(x, y)

16

15

. 2.19. d(:r, y) = (

:E
liE N

112

12

(n+ 1)

.) 2

= ( "' - 1) . 6

2.20. 1)

= Rup { ~, n eN} =
4 1

1. 2) cl (J:, y) =sup { 1 , 1,

~ - i cos n

- (n

+ 1) sin -i -/
>

mE :LX} = 3. 2.21. 1) ll (/ f/) = 4m = e 2) cl (j, g) = 1/ 2. 2.22. 1 ) d(j, g ) = 1 /e; 2) d(j, g) = 1; 3) d(j, g) = e-1. 4) d(j, g) = :J.. f'27; 5) d(j, g ) = 1 Jn 2 ; 6) cl(f, g )= 1 /n. 2.23. 1 ) cl(j, g) =

n EN} = sup { m -

4m-3

4m-~

~,

2(e - 1 ) ; 2) d(j, g) = 31 /27, 3)d(j, g) = 2.25. N . 1. N.2.

~
n

sin~
n

; J) d(f, g) =

(t1 \ .rk !prp = !oc I Hx liP' N.3. \lx + y \\, =( i jx,, -f- Y~: !"rP ~ (i ( ja"!)+ \yk\)"r P ~ ( i \x"\" rl + + Ct I Y~< !") = ;~ 1\ , + I y !!p (Yezi 2~~~). 2.27. cp nu este o norma, deII oc.1 I ,= (~~ I ocxk !"
1

II x \1,

<=> ( !xk

rp

!" =

1 +n~

l +t~

O, V k

= 1 , . ~ ., n )

<=> (xk

= 0,

Vk = 1, . .. ,n).

= (

io: l" k t l I x k !" )''P =I a \

I/P

oarece cp (ax) #- joe \ cp(x). 2.29. N. 1 ll f llsuP = 0 <=> ( \f( x) I = 0 '<I x E [a, b]) <=> <=> (f (x) = O, V X E [a, b]) <=> f( .) = 0 ( .). N. 2. II ocf l~suP = sup { \aj\'1; ) \, xe [a,b]} = sup{\ oc l\f (x) !, XE [a,b]} = loc i sup{ jf( x ) \, XE [a, b]} = \oc i\I JI\."n N.3. \i f+ g \'suP = sup {If (x) + g (x) \, x E [a, b]} ~ sup {I f (x) \ + I g (x ) !, x E [a, b]} ~sup { If (x) !, x E [a, b]} + sup { lg (x) \, x E [a, b]} = II f ll sup +
b

+ \J g \lsuP 2.30, N,
E

l,

llf \\1 = 0

<=>~ j2( .r;) dX =

a

0.

~a,caj =f

0 ( .), atUD Ci 3X0

[a, b] a.i. j( x.O)# 0 =>j2(x 0 )

[IX,~] ~ij2(.:n)
b

> 0. Cum f2 E C0
~] .

a.i. x 0 E

=~f2(x) dx ~ ~f2( x) d:c=f2( ~)(~- 1X) > O=>f= O.N.2. I\ O'f i 1 =(~<1Xf(x)J2dxr
a
a
b

> 0, Vx E [ oc,

([a, b]; R), ~a ~ oc < ~ ~ b, Folosind teorema de medie avem o =

2

ine

I oc I 11! 111 N. 3. l! f + g i'i =

~ (f(x) + g( x )) 2 dx ~
a

(ll f\1 1 +IIg \\ 1)2 (s-a folosit > 1

inegalit a tea lui Holder ,daca f, g e C0 ( [a, b]; R)

~i p

< q,

1 cu 2. + -- = 1, p q

at~~.ti . ~ I fl
a

x) g(x)
.

ldx

i;
.

(~ lfl~l I 'di )''' (~ I

a a

g( x) I 'dx

t "} 2.31. P,~~tri

i
a;tajl; tr:n~

a:doua egalitate pre~mpunori1 ca 3x 0 E ll1 (0) a.i. 0 < llxoI < 1 ~i IIA 1 1 = II Axo11 (::co'# O, cl.:'oarece I A 111 > 0). Fie Yo = x0 /ll x 0 I Atunci I A 1 1 . max II Ax I ): . l! xll .;l ): mn.x II Ay I ): I Ayo I ~i I A 11 1 = I A:ro I = ll .xo 11 11 Ayo 11. => II Ayo I < l~xo II 1\AYo \1. ':Y',= l

De~i n~ax I Ax li =
I x.l .;l
. a n

1 x: 1 = 1

rnax I Ax I 2.3:1.

D~c~ B=l~.
=

TA atwlC'i bii=

k=1

I; bii = . ~
i= l
,,_,,, .. 1

a~,. .

2:37.. lir\2 1! 1

max
l.r' .. 1

I A(Ax I ) < max (II 4 Iii I Ax I ) ~

~max (li A I ~ I x I ) .
=

'k--" 1

= ;14 i I .A ~.! 4 a fmictiei f. Dad\, fnU: mite injectiva, atimci N.l. nu se verifica. 2.41. ..1z"+1 !.

1: A !if etc. . 2.38. I A if1 = 7 + V13; I A \1 2 = 6; I Alb = 3 ; II .A !ls ~ 4 ; li A [i 6 = 3. 2.40 Hezulta din proprteta~ile II II{ ~i
7t

I'XIi .;;l

I ::.:,. I +

, . . . 2n + 1 . , . 2n + 2
1t

. s1n

+ sm .

7t

o . 1t -"'Sill -;--COS

> .. iihl I ;~ : . . 7t
il--tOO

2n + 2 2n + 2 2n + 1 21! + 2 2ln + 2 lz,. i, V n e ~. ~irul ( \z" I"E:. fiiud crescMor, atunci I z il = sup { lz,. I, n EN}=

>

JZu

I + Slll .
=

-sm - n ..L 1
~

7:

IZn I,+sm .
..

2n

+1
,

+sm - - . 2n +. 2
Sill--

7t'

+Sin

7C

-2

1t

>

li1 2~ '2A2. \i .r( .).JJ

0
:>

120. 2.43~' (i) P: 1 (:I:, x) A =

., .

i;. a,;,;;i:j ~:o;

i,j=l

'r/

X E

u~ ~i (.:r, ::U)A =

" ~
i,j~ 1

aiiXiXJ

:>X

0.

P.2. (x;

y)A

= ~ a;1 :r,yi
i,j = l

~
i,j = l

ai,Yi :I';..:__
n

(y, x), V.x, y E R"

+
P.3. (:r+ y, z)A
. b ]) =!1.[\.x ) I,
t

,~ a;j(.TJ!
i,j=l

+ y;) z1 = b
i,j = l
. .. n

au x, zi

+ ... ~
i,j:::or:I

:ail !J; ZJ=(X.,

z)A+;

+ (y, ~)A,
.

V x, y, z _ E ll" .

'J!Isun

PA.

g (x)l ,

< et:

x, y)A

I; a0 ( o:x,) 2/i
i,.i= l

I; o:.a 0 x; .1fi= et:(;;,~, y)" V a. E

. ... ...

R, V x:, y, 6 ~~.

. :.:

i ,j = 1

'UP+

(ii) rezulta din T.2.5. (iii~ (x, y)A = 2, l[ .1' i A = galitatea Schwarz-Cauch'y-Bunicikovski, obtinem:

3, lfY!IA = 2Vf.(iv).Dinine

: ~ < b,
emo =
1/2

V x =(.Xu ... , Xn), y = (!h 1

y,.) E

R".

inegalitate care este adevarata ~i pentru x

= e;

~i y = e1 ; adica

folosit

2.H ..

(.i) P. 1, nu este satisfacuta. Exemplu: Functia f: [a, b]-:-+ R,

f(x) .

{1,

x = (a; + b)/2 0_, x E [a, b]"' {(a

+ b) /2}

'!

. eate.in:tegra.bila.$i,,,{j,f) = .0. (ii).Pe.nt'l'U .verifiea.rea.lui.P.1.se face un :rat..iona.--J, .. ment .a,n-aJog ca. la ex. 2.30.. C-elelalte pro:pr:ieta~i sint consecint;e ale int~~eh llitmr:q,nn. Pentn a ara.ta ca U. 111 e.soo norma, vezi ex. 2.30 (ili) Rezulta din. ~fi~ 2..... 9 (' -~ f 11(x) _ 1 , f ,.(tJJ) = . -nx, daca m = 2?~ - 1, n E t1tp8 lV ) N o t-:un l!m n:x, dad\ m = 2n,

\cos

f~;:[-r.,n ] -+ll,

.Atun.cj (ft,

f,>

'Vk eZ+-. 2r., k = p = 0 = r. k = p ~ 1, k ,.,E N ~i dl(JA, f .,.) = V <f. -f.,., f.,. - j".,.) = { 0 " ;fo p , k, p E Z+, m # tt, cu n = 0 sau m = 0

V 3-;,

=V<J~,f,)

+ <fm,f,..)- 2<]/J,fm) =
<.,
1

V2n, m -zf 'll, tn, n EN,

norma pe ba.za temt!mei. 2.5.

2.-m.

(i) Funct-ia,

0 ' 1 = t~. .)p verifica a:xiomele produsului scalar, iar 11- .1\P -e~te- ~>

(ii')

(f.. , fm)P = '\r V.-~- 1

" 1 - .r.2

cos (n arc cotil x) cos

1

(man~ cos x) d x

( co~ (nt)
0

-coil (n:it.) dt -=
..,

0, ?1~ -~ ,n

(g.,,

gt)l)p= (

2'
f>in

1t

.n:J =1J

1 Y'l ...... siJ1(nancos a:) sin(man: c@~~) f1:2

- 1

d> =

~ liin (~tt)
.()

.,.,

im f~-a;~c em

It") tb_=

~cas

(;ht) sin

( ~)at= .O,Vn e-N~

(iii) Se demonstieaz~ prin inductie. ca (d, P"(<.c)) 1 o, k = (), 1, ... , n-1, iar de --aici m:meaz~ ca (Ptt, P m) = o, darn tn # n. Pentru tn = ,n, dupa "' int~g!~i :prin parti, o b:~inern :
1 1

(P., P,.)1

-1

P!(x) c.lx

. x) - d -- 1 - ~ P,.( - - [(x 2 2'' n! tU:"

11

1)"] d x =

-1

= _ (-

2" ~~! )

1 )" ( Pl,->(,x)(x2
-1

1 )n dx =

(2" ~~! )2 )

( 2 -t~)! ( (1 -1

x 2 )"

d~~

=
=f'<=>

2n

+1
::;in m.x) 2 +(n sin n.v+

. .-2.46. (i) Functia

<., .)

"f"erific(t aximnele produsului scalar, ial' 11-llt eate o

1r

norma pe baZ:a teorernei 2.5. (ii) d1(f.. , g.)

3#8

= [

~ ((co~ ntJJ _,.

+ m cos mx)2) dx
I

r
2

lt

= [

~
-lt

(C0 '

nx

+ sin
]

mx

+2

in mx cos nx +n sin n;;c

E .:.

+m
T

cos 2 m x

+ 2mn sin nx cos m x ) d x

I

1/ 2

=[it (2

+n +n
2

) ]

112

)=

2.47. P .l <f, f > =

:o

~ (j'(x)).2 d x ~0 ~i <f,
0

f )= O :> f' = 0 = (f(x )= ct,f(0 )=0) =

u~or.

j( . )

= 0 (. ). Oelelalte axiome se v erifica

2A.8. (i) Din inegalitatea.

k= l

jz,.l lifn \
k= l

- (\z,.\ 2

+ lw" J
2

),

urmeaza ca.
E

s,. = ~ lzll iC,. I ~

_!_(i 2

l zt l2

k= l

+ i i w,. ' ~ ) =

~ (S,~
""

+ S;.),

Vn

.N. ':j:'inind seama de ipoteza , atunci

~irul

( S,.),.e:-~ est e conv ergent 9i cleci seri a

b.
nEN

z" U:,. este convergenta.

(ji) P.l. (z, z) =

2 ~ ,~,) z,. J

0, V z E (r 2 ) . Din (z, z)= O :> ( S,. = O, V tb E N,

=

co

u nde S,.
=
.. eN

t
k= l

I z1.1 2 )

:> (z,. = 0, An E N ):> z

0.

P.~ .

(z, w) =

t
"E N

Zn Wn

t w" z,.= (w , z).

E

P.3 ~i P .4 sint imediate . (iii ) urmea za din teorema 2.5

"(l()

x)

= 0, Vx E A ) 1\ (d* (y, A ) = 0 , V y E B )] :> [(x E B, V x E _\. ) 1\ (y E A , B )] :> .\ = n. M.2. cl (A, B) = m ax {d* (A, B ), d* (0 , .\ )} = max {(l* (D, A) , d* (A, B )} = = cl (B, A ), V.c\, ll E ~F 0 . M.3. Fie A, H, E ~ 0 A tunci p entru X E ..\, y E D ~i z E avem : 1: x - y II ~ II x - z II I! z - y 1; . D eci (inf I x - y I ~ i x - z II + inf II z - y II/\_
<=- (!Z*(x, JJ )

2.49. (iii) d(:r, y ) = 4. 2.50. l\I.l d(.\, D ) = 0 :> [d* (A, D ) = 0 1\ d*(B , A)] -

Vy

c +

c,

~-1, ~in -

B ) ~ d(A, C) + cl(B , C) 1\ d*( B , A ) ~ d(A, C)+ d( B , C) B ) ~ d(A, C) + cl( D, C) . 2.51. (i) Fie y E B,.(oJ) . Notam 1"11 =r -d( x , y) > 0. Pentn1 u E B,..,(y) avem d( m, 1~) ~ d( x , y) d(y , 'l.t) < d( a;, y) (r-d (x , y)) = = r- u E ll,.( x ). Deci B ,Y(y) c B ,.( x ) = D ,.( x ) E ff . (i i) Fie y E CB ,. [x ] - d(x , y) > r. Notam ?' 11 = d(m , y) - r > 0. Pentru t l. E B ,Y (y) avem cl( x , u ) ~ d( x , y ) - d(u, y) > d(x , y) - r 11 = 1' :> 1 t E CB,.(y) => => cn ,(x ) E gr B ,. [ x ] E gr . (iii), (iv), (v) rezulta din definitii . 2.52. Daca A = 0, inclllZiunea. este

= d(A,

+ ll*(D , t:) ) = d*(A,

I x - zll + I z - !! II )> (c l* (x, D) ~ II x- zll + d *(z, B );\ x e .-\ xe A / \ cl*(.y, A ) ~cl * (z, .\ ) + Pz- y :D = (d* (x , ll ) ~ II x - z ll + d*(C, B )/\ d* (y, A ) ~ ~ <1* (C, A )+ I! z- ?J l! ) = (d*(x , D ) ~ in f II x -z ll + d* (C, B ) I d* (y , A) ~ <EC ~ d*(C, A ) + inf II z - y ii) :> (d *(x , B ) ~ cl*(x, C) + d* (t. , D ) 1\ d* (y, A) ~ ze c ;:( cl* (C, .\ )+ d*(y, C)) = (d* (A, D) ~ d* ( .\, C)+ ll*(C, B ) 1\ d*(B, A ) ~ d*(C, A)+
/ , inf
~ inf

il x - y II

ye B

ye n

este o-

:ad evarata. P resupunem A =1= 0 . F ie m E A - A E ~( x ) = B E "'?(x ) :> .X E B. 2 .53. x E A U ll :> ( x E i v x E ll ) :> (A E "'?(x) V B E "r(x)) =A. U B E "'C:.v) ->

ip

X E

A u
E

_.,::.._.

n.

Deci A u B c A u B. 2.54.

.--:-...

X E

A n

)J -

(x

A 1\

X E

B) -

...-:-..
<:>

,...--!-...

tA

"f(x ) 1\ B E "'t(x )) .-(A n B E "1 (x)) -

A n B. D.eci A n D = A n B.
( 379

2.55. x E. A

~A E ~(.r) ~ ( 3D E gr ai
De ;,:

:r E J) 1\ D

c ~\ )~x E U D. 2.56. (.:=)Din

DE &"

exercitiul precedent A =:-\ = U cUD = D E

De A

n E gr_

( ~) Cum .A c A ~i A

De A

8i ~A c

~i .

De A

Incluziunea rlc.A find acleYiirata, rezulta

" \ =.\.. 2.57 .rEA<=>

n A # 0 ) ~ (VV E "f(x), v n n # 0) ~X En. D eci -A c: n. 57 --~ --2.53. D eoarece A c .\ u B 1\ D c :\ u B 2~ A c .\ u B 1\ B c AuB ~A u U c c 1\U--fi. Fie acum x E A u n ~rvv E "f(x), V n (.\ u H)=(V n A) u (V n B #0]. Dadi, 3Vo E "f(x) a.i. Vo n n = o, tinin<l ~eama ca YV E O!f(x), (V n A ) u u (V n B ) 0, atuuci VV E "f ( x), \i n A # 0 ~i dE.'ci x E 1.. Daca 3V 0 E "\~( ,v} a.i. Yo n A = 0, printr-un rationament ca mai f'ns, ob1inem x E il. Deci X E !-\. u adica I [)n c "' u Din dubla incluziune urmeaza ega.Iitatea. 7-. -. 2.59. Deoarrce .\ n n c A ~ i .\ n n c ll 2 ~5 A nB c .A /\ .A n ll c -B ~~\ nD c c .4: n B. 2.60. Pie X E X. Sa a<lmitem ca X n F . Atunci (3Fxai X F ..- .,i

~('IV E ~(.r) ,

n,

n.

AcF

CFx E 8i") ~ (3F,., a .i. X E CF,. c c.\ , cu CF:r E gj ~C .\ E "f(.r) . Dar A n C.\ =() .ceea ce coutrazice ipoteza, deci .\ c n F. Fie aeum X E n F. Sa admitem
.

F E<'J'

ca X A. Atunci 3Vo E "'1(X) , ai Yo n A = 0 ~ (3Vo E "f( x ), ai Vo c CA) ~ 0 0

F => A FE$

F => A F E[,f

n ~ c~ 2. 71.
<=> (

u (\'
~

~ X E CA E gr ~ X C(CA)= Fo E 5f .
0 0

Sa araUim ca A c l"o Fie y E .\ ~y

: CA. ~

E C(CA ) = F 0 Dcci 3F 0 E sr , 1~ 0 => r\ :;;i x 1<' 0 , ceea ce coutrazic.e ipoteza. fn concluzie n F c A, iar din duhla incluziune mmeaz:
F => A

~ Y CA ~ .1J

incluz-

D E~.
~ ~

(V

[ 3\'
E

egalitatea.. 2.61. ( ~ ) A c A este a<levarata. Sa aril.tam ca ~\ c A. Deoal'ece A c A ~i A E ff ~A = n F c A(.:= ) A = !-\ = n FE ~ - 2.62. 1n 2.60. a.m.
F::u\ FE U F=>A Fe i!J
0

f E.-9

VJ)

relatia

lx <.
u {( ~.

2.64. (~)Dad A E ff; atunci A E "f(.r) , V.r E A :;;i cum A n CA = 0 ~ x at\ ~ ~A n &A = 0. (.:=) Presupunem A i= 0 f:\i fie X E A. Atunci X (: ni\ ~ ~[3V 0 E"f(x) ai V 0 n CA = 0] ~ [3V 0 E'"f(x), V 0 c.'\ ] ~ .1: ct\ ~A =.c\. E 3". 2.65. Axem A c I ~i tl aca J.'E oA ~(A\" E'1(x), VnA0, V n CA #0 ) ~ ~ x E1 i. Deci A u 8A c 1 \. Fie x E A ~ (VV E '1(x) , V n A 0) ~ [ . c E A v v (Vr E "\"( x) , \' n A # 0 ~i V n CA 0) ~ (x E A v .:c E 8A) <=> x E. \ u &A. 2.66. :cE CA<=> X : A ~ [3Yo E "f( .r), a) \'on A = OJ~[3Vo E "f(x) , ai \ "oc CL\] <=>
0

vazutcax ~A~ xE C.i ~.J;E E.xJ . A. 2.63. (~)Din ipoteza (e x. 2.61 ) A = A. Fie X E &A ~ (VV E Cf(:r), v n ~\ # 0 1\ v n (Cr\ ) 0) ~ J..' E.\ = t\ Deci &.\ c .\. (.:=) Deoarece :\ c A, mai riimine fia <lelllonstrrMn ca ~\ cA. Fie x EA. Sa atlmitem ca .-r :\ ~ .:cE CA ~ (VV E ~( x) , \' n CA #0). Atunci a; E &A cA . Oontradictia obtinut:t demonslreaza ca A c A si deci .\ = ~\ E :T- .

"EN

n ~'
[ ~

Fie :r-:=

J 0,3

T.
T.~

~ CA
->

"f(..L')

~ J..' E

CA..

2.G7.

X E

egaliH1tile G F = G n (CF), F "'G = 11' n CG ~i teoremele 2.9., 2.11. 2.7~ a; :E oX~ [ VV E "r ( a;), n A i= 0 1\ n cA. i= 0] = [VV E "\"( x) , 3!Jv E Vn A

x E CA. 2.68. Din definitia 2.19 anm A' c ~i. Din enrcitiul 2.61 : .\ E If<=><=>A -A => A'. 2.69 . .A..firma~ia re~ulta din: G E ff ~ CG E If, 1,' E Sf ~cF E: lff",

c:\ ~X ;\
v

(VV

"f(.:c), \' n

C.\ # 0) ~

380

C-

>

=
=>

=c

=1= 0]=[ 'v'V E ~(.r), V n A =1=0 1\ V n CA =!=0]<=>x E aA ( -a folosit incluziunea CA c CA. in exemplul m mator, incluziun ea este stric.ta : ..-\ = [0, 1] n Q, A = [0, 1], = [0,1] Dr\ = [0,1] (deoarece dacv {(E.\, atunci 'v'\- E "\" (.r), \' n C [O,l] _\ i= 0 ~i cla<:ii :X' E c [O, l] .\, at unci 'v'\' E "f(x),.. 2 .67 ~ Y n A 1= 0 ). 2.71. ..r.: E a.\ <=> (VV E "i~(.r), V n A 1= o, V n CA =1= 0) = ('v'\ E "'~ (x),. V n ~\ 1= 0, \' n CA 1= 0) = (VV E 'Y(.r), \' n .\ 1= 0, \' n CA 1= 0) (::;e faceun r ationamcnt ca la 2.70 ), deci DA c a.\. Un exemplu 1n car e inclnziunea este stricU: A = X, iU = X, 1 = 0, a.\ = 0. 2.72. o: E a(r\ u U )<=>( 'v'V E '"'f(x),.. \' n (.\ u B ) 1= 0 1\ , - n C(.\ u H) 1= 0 ) <=> ( \1'\. E "f(.r), (\' n ,\ ) u (\' n II ) -0>t\ (\ . n C.\ ) n (\' n Cll ) 1= 0) = [\'\' E "f'(.r ), (V n .\ 1= 0 1\ V n C.\ 1= 0) v v (\ ' n ll i= 0 /\ \' n i= 0) = (.t' E a.\ v .r E oU) = ,1' E DA u oH. in exemplnl c-art> urrne:ua, incluzinn ea. este :-;tJ icta : .-\ = [0,2], B = [1,3], A u l1 = = [1,3], D.A = {0:2}, DB = {1,3}, a(.\ u H) = {O,:> }, iar aA u an = {0, 1, 2} p 2.7:1. Trelmie ~<it demonst1i'im numai incluziunea : D.\ U iJJl c a(.\ U B )p x E DA u an <=> (.r E aA v :r E an) <=> [v\ E "rc~) (\- n .\ 1= 0, v n CA 1= 0) v v (\" n B of. o, \' n en i= 0)] <=> (.:c E ; \ n cA < X En n Cfl) <=> [x E(.-\ n CA) u .f n n u ( B n CB)l <=> [.r E (Au ll) n ( \ u CB) n ( C~\ u i1) n (CA u CB )]. Din = 0 [ .-\ c Cll c c 1\ Ji c CA c i:;.\ ]. Dec:i X E DA u oB=[x E (A u B) () n (C.:\ n Cll) n ( C~\ u CH) = (A u :D) n (CA n CB ) = (A c B ) n C(.\ u n )<=>x E D( A u B )p 2.7-'. . ..::: (.\ u B )'<=> (VV E ..f (:r), [V. n (A u U)"'{.r} J of. 0)<=>(VV E -r(x) , [( \' n J \ )u u (V n fl )J", {x} 1= 0) <=> [ VV E "f(x), ( \ . n A)"'{:r} 1= 0 (V n B )"' {x} - 0] ~ <=;> (.r E .:\ ' V .1' E B ') <=> x E _ \ ' u ll'. 2.7:i. ERLe Huficient si"'L <lowdim nnmai inclnziunea A' c A' , deoareee A ' c . \' eHte a deYarat:1 .1; E A' [ VD E "'i'(x),.. .P E &", ]) n A' 1= 0 ] = [ VD E "f(.r ), D E&", 3yn E JJ n .\', iar n E -r(:lfn)] == ( VO E 'f(.r), I) E &J, ( D n \ )"'{lfn} i= 0 ) (*) sa, presupunem ca, .T A'=l 3Vo E -r(.r) a.i. E:an V 0 n A = 0 Ran V 0 n A = {x} ] [ 3V 0 E "'i'( x ), a .i VB E ~, J) c \T 0 aYem Ran H n A = 0 san JJ n A = {x}] ceea ee con1Tazice relati,a (*) . .A:-)adar, x E _\ ', a di ca A' c A'. 2.76. Avem 11 1((0, 0 )) = {(x , 0) ~ I ::c I < 1} = ( Hl (( 0, 0 )) = {(.v, 0) : I X I ~ 1}, iar n l [( 0, 0) ] = {(.r, 0 ) X I ~ 1} u 2 2 U {(.r, y) J.r y = 1}. 2.77. Evident ca [1, 2] c n .\ 11 Fie .rE nA,. ~

a.i. \- E "f(.IJv) 1\ , . n C "i\

ax

en

en

en

2.61)
: _ \ = ,<\

<=> [:r

_ cA.

t>EN

1 NJ <=>[1 - - - <X< 2 ~- , V n E ~] = :c n 1~ 1 1 Au c (1, 2]. 2.78. Din [ - , 3 c] O, 3 [, Vn E N =

E

;\~~,

fiEN

1tEN

'v'n

[1, 2J; adica

Hnc] O, 3 [. D cci

-J

liE N

F ie

X' E

o, 3 [
nEN

<=> 0

< :r <

3 = 3n

a.i. :r

E [

1
n

' 3-

-~- ] = x E u _ nn .
R neN

=.l Ell'.
=0)=>

] 0,3 [ c

U U,. . 2.79. Ycrificam con di riile Tl, 'r2 ~ ~ T3 din teorema 2.9.

.\ u iJA.

EA V

T.1 0 = 0 n XI, en 0 E &"

= 0 E ll'

11

=C- ] <=>

T .2

n X 1 en x E &r = xi E &"1 : Fie n; ... , n:,, E fJTI <=> [Du ... , Dm E i = 1, ... , m] = D; n ... n D;, = = ( DI n .. . n D .,) n XI E &ri.
X1
=

&T a.i. ])';

= Dt n

Xu

(J)I n XI) n ... n (

nm nX

:g-'

- 2.70.
:o V -r. .~

. T.3 }"'ic ( O ;)ieJ, n~ E ll'I, Vi E I i= 0 . .Atnnci 31); E &J, a.i. n; = D; n XI,. ViE I. Avem o; = (D; n Xl ) = (U D i) n X I E 8Tl.

iE /

iEJ

ie /

3 1

X1

2.30. T.1. 0 = 0 X D2 W1 1\ X 2 E ff 2

E.\'.\

w,
(D;;

VD2

E gj2'

X =

xl

X Xu

~,

d~o:arece

T.2. Fie ])1, ... , D E fJJ

=>

iEl;;

G~

iElk

(D ~i

Xu;,),

k = l, ... , m)=>

... n

"' x ])"' ) (u (D 21 2i )
iel 111

ex. 1.~:1 ~~--:-:=)

U
ielli:

U
iel"'

T.3. Fie (B t)ier,

)J , E ffJ, ViE I f= 0. Atunci 1J, =

U
jE l i

Gj =

U
i Ef 1

(Du X

X D21)

=>

ieljer

u (U

(JJ11 X ]) ~,)) E ffJ.

1

2.81. A con<'xa, nu este convexa, este marginit1, nu e,;le 1nthi~it. 2.1l2. A nu Ste conexa, nu este convext't, nu e tc marginita, nu f';;le inchii'tt. ~ . 8:J. A nu .este conexa, nu este conYexa, este marginita, este inchis;'t. 2.81. A este conexa, nu este convexa, nu este marginita, este inchisa. 2.8::>. J. e;;te Ponexi:'L, nn este <Conve:x:t't, e~:;tc mihginita ~i ]n('hisa. 2.HG . .\ nu este conexa, nu este coilvexa, nu este miirginili"t ~i nici inchisa. 2.87. \ Pste cone:xa, nu p:tp convexa, nici miirginita ::-i nici incllisa. 2.HH. A cstc cone:xa, convexi:'t ~i lnchisi:'t, nu e te marginitil. ~.U9. ~\ este conexi:'t, nn este conve:x:ii, este inchisi"t ~i marginitii. 2.90. A este conexi:'t, convexa, inchisa ~i marginita. 2.91. A este conexa, conve:xa, inchisi:'t ~i nemarginiti:'~. 2.92. Deoarece Q c n, atunri Q c n. Fie X E R"'Q. ~ :\.tunci 'vT E ~(;c), \i n Q f= 0 => X E Q. D<'ci n c Q. 2.!}:t. A.nalog ca la 2.92. 2.91. Q este nmnlrabili:i, ~i Q . = n, deci (U, I .I) este sepl1.rabil. Q2 este nu~ 2 marabila ~i Q = IF, deci. (U 2 , II .1 ~i 1) eRte separabil. 2.9;;. Vie .1' 17 x 2 E X E [0, 1]. Avem !I tx 1 + (1-t) x 2 l ~II tx 1 1\ + II (1 - t) x 2 = t. , .1\ [;+ (1 - t) :: X 2 11. 2.9G. :Fie x 17 x 2 E X ~i t E [0, 1]. Anm p(tct\ +( 1 - t) .-r 2 ) ~ p(/.1'1 )-j- p((1 - t) X 2 ) = = tp(x1 ) + (1-t) p( x 2 ).(Pentru t = 0 san t = 1 are lo c egalitatea. ~.!)7. Fie X 11 X 2 E X ~it E [0, 1]. AYen1 p(tx 1 + (1-t) X 2 ) ~p(LTh) + p((l - 1) .r 2 )=f. p( x 1 )+ + (1 - t) p( x 2 ) . 2.98. Fie x 0 x 2 E X ~i t E [0, 1]. Avem p(t.r1 + (1-t) ,!':2 ) = = lf(t x 1 + (1 - t) x 2 ) 1 = 1tJ( .1\) + (l-t) f( x 2 ) 1 ~ t lf(.xt) . J... (1 - t) ' j(x~) l = = tp( .r1 ) + (1 - t) p(.r 2 ). 2.99. Din ipoteza rezulta ca f(.r;') ~ j(.r") -r j'(x") (x' - x "), Vx ', x " E I. Fie acum x 11 x 2 E I ~i t E [0, 1 ). Anm : .f( ..ct) ~ f(tx 1 + + (1 - t) x 2 + j'(t.r1 + (l-t) x 2 ) (1-t) (x1 -.r2 ) ~i f(x 2 ) ~ .f\lJ't -r (1 - t) X 2 ) + + j'(tx 1 + (1-t) J:~) t(.r2 - .-rt). !nmulyim prima inegalitate cn t, iar CPa cle a doua. cu 1-t ~i adunam membru cu membru, rezulta t.f(.r1 ) + (1 -t).f(.r:2 ) ~ ~ j(txl + (1-t) X~). 1) Functi.a f : n+ --> n, f(x) = ,r;" , n E ~ e,;te convexa . . . Vx, y E H+ ~l . t = -1 , avem: j.~ (a + 11) ) ~ 1 ( f (.r) +.f (!f )) . -= i A tunCI l, .r + If )" ~ 2 2 2

< ~

( x"

+ y").
X

2) .lhmct ia f: ] 0, oo [ _. H, .f(:c) = .r l n
2

J ,

c:-<te eonvexa
-== . ,

( f"(x) =

.!._) Avem, pentru x, y E] O, + oo[ ~it =_.!._: f( (.c +

) ,:;:;

!/) )~_.!._ (j(.r)+ 2 2

2

+ j(y)) -= .~ + y ln ( X+ y
2 2

-~ [~r ln
2
E

X+
t
E

y ln y)

-= ln (X+ ? I)

x+y

.IJ

ln

X+

__}j--ln !! 2.100. Fie x , y

= (tx + (1-t) y) AT (tx + (1-t) y) + (p, tx + (1-t) y) = t 2 (xAT x) + (1-t) 2 (yAT y) + t(1-t) [xAT y yAT x ) + t (p, x) + (1 - t) (p, y). 1'inind seama. de exercitiul 2.43, functia ( ., .)A: R" x ll"--> R, ( x, !/)A = x AT y este un p1'0dus scalar. Deci: j(tx (1-t) y) = t 2(xAT x ) (1-t)2 (yAT y) ~lt (1-t)

x+y

nn ~i

[0,1]. Gasim f(t x

+ (1-t) y )=
e te

+ +

(a~AT '!/) + t(p, iJJ) + (1 - t)(p, y) ~ t2(a;,\"T x) + '(1 - t) 2 (yAT 1J) + 2t(1 - t) VxA'~ W '}';vA. T y +t (p, X) + (1-t)(p, f} ~t 2 (a;,\_T X)+ (l-t) 2 (.-qAT y) + t(l....,... t). (a;A.T w + yAT y) + t(p, x ) + (1 - t)(p, y) = t[x AT x+ (p, x )J + (1 - t) [yAT y+ + (p,tJ)] = tf(x) + (1 - t )f (y)

.. u

~~~ -

3.1. Notaro S! "':"'

.

~
}I.- I

oos (~~:t),

s; = L
J.= J

sin(~:), S,. = S~ + iS! =

~b

t
Q

e il!a

ei"'

,,. + I - -- 1 = e_2_ c lu _ i
e inu _

~m -

flo

sm -- cos - -
Deci

2
~m

B'! = - - - - - - - ; S! =
8lfi -

. n::< 2

+1
2

}! "o )

sm -- sm - -
_ __,_,__ _ _ _
~m

n .

+1
~

2
=
p

(/.

I ,S. ~-"11 _ 1

ltc + l (,( ' 8Ill 1f~ - 00; ---

I
-~
~m --

-2

2
N.D. . Cl.

2
2

1 -, - I)(
2

Vt.l, N.

2.92. nu E_

h:(rc + 4.), 11"\'em :11 = -

.. E co5J k (it + g.) =

Jo- 1

flin

------.....,.,~-~-

'lt + l (it + et} eos - - {n

2 . n+ inn ~2 .

+ )

.....

l} i

x2 :1 , -Fie
.r")=

"* :l ;:!':,. :! < -- 4-, C'O!l 2

( 1r

Vt~ EN. 3.4. -~mt.log' ea la

3.3: ( - 1 )"- 1 l':i:n (k-Ilt) = .- ~~~ . .

.

\Hzl =
~)

+ ~ ) ==-> I

(li;:

! -~ - . --~- ,
COR - .

Vn . e N. 3.3. 2

< .x,. <

e

3, V.tt e: N. 3.G. 2
1 ,

< w~
.,.::> - -

~ 4~

'{' .r"). t.r1

2
Vn E 'N. 3.7. Din

+ .L'Q) +
cle a

inegalit~t,ile ( 11+ }_ . );' <

. !IIJ .
'-l

1 < (1 + . . )'" '

'ib
} (

. 1 :\ 1 v < l n (~ -r -- . < - , ,. ~~~ E

'Ytl}

1'

= "" <
1.

-J - -) :" :/ ,

Vn E'N. 3.-8. Din ex. 3.7. rezultli,:

+ 11 x,. > ln(t~ + 1 ).

a;,.

<

+l .1 ) 1 1 +-_ :-- < 1 + ln ~:o .~ n + 1

'i~

E.N

1 -

<

3.9.0 <;r.,.

_ 1 _+ ...
~

(- 1 )"- l
1t

1 - (~~- - _ l .+ _ 1__ 2 3 4

...

+ 1.=-l t
:Ji

2 3 ) ~ ] , \l.n EN. 3.10~

1 _ } _ +..!-._-

_!_ = ::!!._ < x,.

2
2t~

d\ V:U < .a;,.

~y

+1 1 1. + ... + -y - -=- < 2 }ln. Deci ~irul (,:c,.), eN este nem~rginit superior. n
n
1 > 1 + 2
x,.
~

t:; __!!__

< 1, Vn EN. :1.11. Se de.nwn streazf.l., prin induc.1Je,.

-') y )= 1-t) 2
l>

3.12. a:.= 1
eEte
(11-a.

1 1 + -+ ... + 2" ~t"

+ ...
2 Vn
E

+ - > In (n + l). Deci (x,.),E !!O

n

a tna te un

ne.tnirginit..
f:olm;j.t

3.13.

~
n!

~ 2 + }:_+ _!_ 2
2_,.-1,

(-1-t)

i:neralitatea

2 N).

1 + ... + -2"1

<

3, Vn EN

3.14.

Deoarece :

r.c.,. =

-~ j~

. ' daca 'n . _-2m ; 1 ---: 1 + , tlaca n = ni -1, . 2m - 1 . s uperior. 3.15. Avem

+ :~m

:r ,. =

l
.

- (4-m -

, n = 2m 3), n = 4m - 3' 4m __.. , 1 , n = 4m - 1, V 111 E X ..

:;;irul nu este marginit nici inferior ~ i nici R upeijor. 3.16. EYident ca 1 ~ x ,.. 1 1 Folosind. ineb&alitatea Va < (1 + a), V a E R , obtinem a, < - (1 1 2 . . ' . 2 2 3 n 2 n +. 2 + ... + l n) < . ~ 2 T 2~2"- 1 2 "-=x-. < ~I: + -1:- 2:":-:.1 +

++
.JJ,.

(k
~
I

+ !:_ + ,. ~2

<2; ~

+ ... +
=

VIi

7
-

'), k

i =
=

2.2 - 1

3, (

1'2 + V2 + .~. + Jf2

=
2 cos..!=_, :r 2 = 2 . . 4 - .. '

Jf2 + .cn - 1 ~ ~eos~ . 9, 11 - l

.;J.J

~ !~. = ~
'),t

2) .

... 3.17. V2 ~

<2,

Vn E N ( x1

- -o/~2.:.._
x,.

< (1
a:,.+l
....,,. =
nn2

+v a),
a

V + ]f.2 =
.

2 cos ~- , ... , :r 11 _ 1 = 2 . 23 deci, l)entrn

~

co~

Vn E X. In atleYar il'z =

= Jfa +x,. >

va.+ .r:.
a.
...L
I

va + Jf a > va: =
,.

;: ) . 3.1s. 2"
.rl '

va ~
1
(.f,

<
<

Da~it .. .2~,i .> x~-=t

1=

Xn

n > i, : r. > .1'1

...

" Tt - l

C'

<

. - .:r

II

= :r,. " <

~ ---
4 ._ '

,_: -' 'a - .

..b
~:...:":!!

,., v~ . -' "' '.} 1f\ T :r,; .< -1.,'-T.,, A . ' 'etn

a ~-

<=:> --<v
J.',.

.Cum

..

2m - l

.?.'" =

V
'lm

---::--1 . 1 + -- . n = 2m 3 ( ~1n - l) '

1
~-

' ]f1=-_j,_ - 73 t=ll

, n

9 ~ m,

111 E ... _..- . .

Deci

~ x,.

<
n

3 J(', Vn

.
E :\ .
M .

3.20. 1 ~ x,.

<

+ - + ... +
12

1 _h 1 1 --i' - -. .
Xn

<

2, Vn

E "

3 .:. '"l r" +l

~ X.

,.r;,.

a:,.+1 =

+ (- 1 t, Vn E N, at.unei .1' n+ > an, V n E X. 3.. 2-'t. Anm a:,.= 1 + _!_+ -~- (1 - _!_)+ _!_ (1 - _ !_)' (1 - 2- ) + .. . + 1 - (1_:_ ;}_ )..
1

2" n +(2"+2( - 1 )"+1) > 2"

+ -- --

. 1

.-.1 ;5"+1 _+ 1

( n - 1 )n '--~ 2!) . > ..:c.. Vn .E :10.' -' .~: :....

>

:J'n,

Vn

3.2:-J. U eoarece 2""' 1 + ( - 1 )"' 1 = 2'' + ( - l t

2}.. . (1 - -n_:.1 )., x"+l = 1 + 1-+ -1( 1 - - 1 ) 1{ 1 ' ) . . - - - - + -- 1 - -- (1 n 1! 2! n + 1 3! n+ 1 . (l - ;-: 1) + .. + (n : 1 ) ! ( 1 - ;-~1 ) (1. - ~: l) .' (1 - ~: 1 -)
't1

1!

2!

3!

11

~i 1~ -~~ < - -~,

n

n+ 1

V1

~n-

1. Deci

X 11 +1

> x ,.

Vn E N.
. : ..

3.25~ .. X-n+l

:::: '

(n lf~ n + 1 dup~ binomul lui ~ewton avem

+ 2) t ( 1 + = [ 'n(n - -]n+

1 ) = [ 1 ----

(n. + 1)2

Jn+ l (1 .,,

1
n + 1

) . Dezvoltmd ,,

1 -

1
('t?J

] " tl
2

+ 1)

1 -

1
(n

+ 1)

. c~ + l

1 + (n + c;Ht 1)'
1

(tl.

+ 1)& c~ + 1 +

( -1)"+ + (on +1 1). c}HL + ... + ---'-----'-c:tl (n; + l)t'!(>~+ll

0

"l-1

-:: _

?. C!+i, obt~inem [ 1- - 1- ~i t iniud seam~Hi e iuentitatea C~+ t = n - k " ' ' "' = k (n + 1) 2 1 n 1 ,3 ( 1~ - 2 ) _ 1 _ 1 = - -rt~~l- + 2(n + 1) 3 - (n + 1)& Cn H 1 - 4:(n + 1) 2 - < 1 - n+ 1

l'' + t

+
>

+
>

2(n

1) 3

1 . -x ,.+ Atunct -x ..

1 + < [ 1 - ---

n- 1

2(n

+ 1)

'n

3.2G. Deoarece

N 3 . . . . .a'etn a -t- a > a ~1 uec .11. 9 8. X +1 , r. _ 1 + 1 -- -1 ( 1 1 ) "< x,.H > .ru , Vn E :N. ;] ... = --11 (n + 1)! 3 n! 3 3 n, 1 (n 1 )"+ n" ( 1 + 1 )" - 1 < x < ::v,., Vn E N. 3.29. x,H1 = [(n 1) !]2 - (n !rl -;; n 1 ,., 1 , . .r (tb + 1)! e"+ 1~! e" ( n )"+P ( 1~ )n+p Vn ""'2, n E N. 3.30. x , +1 = . = - - - e - - = x,. e -
_j

') V l-.- v 1 ...

Vn +
, . -r
T '

...j_

, ...

v. n - x, ,.,

; n + 1

> y;;,, atunci

\.J

Yn E

9-, ' . V . v (n l)tH l (tV)"

t~

X n+1

V1+V 2+

+1 .. + V n+Vn + l
n

1+

1 ---

')

< 1.

v- .
+

+-

+ +

Deoarece

(1~

+ 1)"+1+P

n "+ 1'

+1

n+1

:at unci pentru p

1:
- l )n

J0, In __!___ 1 J avem 2

=

x,.+1 ;;:.
2

x,.,

iar pentru p ;;:. 1/2 a vern

;:: ~. 3.22.
- ( - l )n

.x,.+ 1 ~ : r ,., Vn.

N. 3.31. Deoarece x ,.

1 {

+ v;.
2m- I

1 -

v-;.-'

1n E

N, punctele limita 's int

x3

.x' = O, x " = 2. 3.3:!. Punctele limitik sint x 1 =

-1,

x~ = - ~;,

24. Avem
1

-! ,

~; ~- ) :

x4

0, ::t:5

-~-,

x"

Y}, x
=

= 1. 3.33. Avem

- n+ 1
. i~

t).
) .

- --:;+ 1 .
- . x"+l . . , -!>. - - =

x ,.

21-.:_l_ __

:. :'P
2-c. 446

V+
1

,;_ 1 , 22

= 2m,

N.

385

Deci punctele limita sirit x' = 1 ~i x" 1-2m

2. 3.3~. Avern
n

= 2m

Xn

==
_ 1_ (1 2 .

1 J' n = 2m- 1, mEN. 2m- 1 '

= -

f;;irul in cauza este nemarginit inferior ~i are pe x' = 1 /2 punct limita. 3.35. Punlitele limita sint x' = 0 , ~i x" = 2. 3.36. :JHultimile A,. = {x~:, k >n}, B,. = {yA, k > n}; C,. = {xt + m., k > n} n EN. sint marginite. Notam ...

...

a.i. v,

<- .
il,.

= sup en ,

n E N.

3.39. men

.A.vem

+
[,.

...

+ inf !fm
m~n

< inf (Xm

m~n

+ !J

111 )

< inf X111

m> n

+ fin,

Vn

+(Xm

;,g,..

+ sup Ym < sup ( Xm + m >n m ): n

y,.) < sup

m~n

+ fin, Vn

sau

ca ( .
Vn, p
E

oarece
(f,.

+ fin < 1tn < X,. + fi n,

Vn

N.

( x,.),e.

Prin t recere la limita, obtinem lim sau

n - oo

deoa e<:
,, . . . .,. oo

{f,.

+ ll lim 1/n < lim '!!:n < lim q;,.. --'- 00

+ lim fi n
n ~ oo

( S,.( I.

jx,.

P -

1) lim x ,. + lim !fn <lim (x,..

n ~ oo

+ Yn)
n->- oo

<lim x,. + limy,.

+(
= -

Din lim q;,.

1l -' OO

+ lim y,.
11 -> 00

< lim u,. < lim Xn + lim fi n, rezulH\. 2).

11 -' 00

3.37. Deoarece ~irul (Yn)nEN este convergent, avem limy,. =lim Yn = lim Yn
11 -'..- oo

n -:- oo

<M [2 f
'~ -

menta!.
'\ergt>~

Din 3.36. 2) schimbind rolurile celor doua ~iruri, obtinem lim x,. + lim !Jn <lim (x,. + y,. ) < lim x,. + hm y,,
t~---'J.OO
n - >oo
tl -+ oo n -) oo

n~oo

-2 -con\e~ ~

386

de uncle rezulta 1). Din 3.36. 1) rezulta direct 2). 3.38. Fie n, p E N. Avem
1 -- - - 1---;:;+ .. + ( - 1)1'- ) I= I*=" ,_ t n + 1 1t + . . n +p ~ 1 1 1 ( - 1)l'- 1 1 ( 1 1 -- - . -- + -- -- - . . . + =- ---- - - - - ---+ n + 1 ?t + 2 n + 3 1t + p 1b + 1 n +2 n +3 ( - 1) ~ ) 1 1 1 . + ... + < - - - < . Fie e: > 0. Din -- -+0 rezulttt ca 3n{e:} EN

jx,.~P - ~ .. :

i i

" P

1 I I ( - 1).t- 1 , = 1( - 1)" k 1 !

IJ -

n + p

n + 1

a.i . V n

n(e:} =

-~ <
n

e:. Atunci pentru n

~n(e:) ~i pEN,

a\'Cm ! x ,.+p- X,. I <!

<

..:!:.._

< .::.

'J)(ci (.r,. ), ex e8te

-

~ir
1

fllndarne ntal, de uncle (.ru )ne l\ - convergent.

, Vn, p
2)
1

3.39. D in : .r,.+1,

.r ,. l

<

ln (n ,

~'

rezulti:'t (x,.).,e x 2 ""1 [

?

~ir
n
) 2

funda?

mental, deci eon\erge11t. :1 .10. Di11 \.r ,+p

+ ...

x" I ~
n

(n + 2) ... (n

?, 1>-1

+(

tt

+2

~ )'' -!] : : .;:

. . . ,

+ p)
1

J : : .;:

C) ll!-1
.J

(n + 1)!
( -:;;-:

l - 1 + -- :"" ? ( __ +

(1t + 1)!

-+-

2"+1
(n

+ 1) ~
. .

1 _
,. .

+2

n+ 2 ,

- + +2 + ... +

<

(n 11 2) 2"H

n(n

+ 1)!
"+P
t

Vn, p

~ , rezulta

ca

n + 2
( ..r,.),.e ~'

este com ergent. 3.-tl. Dm

~ir

. .

. l .x u+p -

x ,. 1-.. . . !;
k= n

, ___.-

Ia l.t < Cn + 2) Ia ["+1

k!
n (n

Vn, pE N, rezultC t ca (x,.), eN este oarece

I J.'tt+p
.
-

fundanwutal, deci COJwcrgent. 3.12. De--- - -

+ 1)!

x,.
~ir

i : : .;: _E - - - - =

" +P

( x,.),. eN es te

k = n + t k(k + 1) n +1 n +p n fundamental, deci convergent. 3.4:.1. E ste

< - -,
11

Vn , p
~ir
1

E ~'

atunct

convergent
(k(J.). ~irul

d eoarece

\ X ,.+v- .r,. l

'

< - , Vn,
2"

11 E X. ~.11.

:Notam 8 ((1.)
I

!; sin
k

JJ

( S,.(:x)),er-; este marginit

(ex.

l X n+p
tt

- X,, . I; Sll ~l 1

n + 1

s/1 -r ' Sn+-2 I

3.:!. ) ~i s ," l

sin WI. = Sll(a.) - Sn-1 (a. ).

Avem
- S,.

s,+ pn + p

S,..; p- J I 1 + --

n + 2

1) + ( -1- - ---

+1

n + 2

8 11+1 T

..

+I
{

1 \n + p - 1

1 - ---

n + p

) s,. . .

n + 1
p

+
i
1

n+ p

Sn+p

::::.;:

: : .;: M [

~}1+ {~-:l - ~ 2 ) + + (n + ; < 21\1 - , Vn,

1
" +P

1- n

-~ ); ) + n ~ p J=
1 ( = -1

n + 1 n mental, deci conYergent. 3.45. Analog, cain ex. 3.14. D eci (.r,.)., ex este con-

21\l

y ,l ~r ' (1. /') rs ' ,, p E ., , unue l\ = (s1n "") - 1 ., rru l ( x,. ).. Ex este ftUlua-

vergent. 3.16. I .Tn+p

_ 1

x,. [ = -2

k~+ t

II
\

27.; - 1

21.:

+1

2n

+1

, Vn, p EN, (x,.) ., eN fiind fundamental , deci 2(2n, + 1) 1 1 co nvergent. 3.47. Din - - - < --- - - _1_ , rezulta ca (x,.)"eN este conYergent. a. 2 + V k - 1 k

2n + 2p + 1

<

387

3A8. Deoarece
w

ex

E] O, 1], avem

I Xn+p- x,. I > - 1 -+ ...

' '
1

+- 1
1
n

. Fie n EN~

n+1 . D aca ~e 1a n 0 = n, p = n, a t unc1 0 1 x, +P - x,

n +p

>

+1

+ ...

1 = <: 0 ~'1..~a A d ar, ex1s tw pen t ru once n E >n -1 = -a c: 0 = -1 > 0 a .I. 2n 2 2 0 ~i PoE N a..i. I x,, +P. - x,.l > <: 0. Deci (a,,.),EN nu este ~ir fundamental, de

~ 2n 10.1 3 ~, , n >n.
1
1

--

unde rezulta ca ( x,. ),eN este divergent. 3A9. Din I x,+P

-Xn

1 I>--;-

...

1 /
n

-- < (k +1)1 n(Jn(k+l ))

3.51. Din ! Xn+p
-

+ p +1 1

rezulta ( x, ),eN divergent. 3.50. Din

HP
k =.:..;; J- 1

I Xno~-p
w

n+2
-

I~

x,.

I=

n+p

l;

). k(k

+ 1) < -n , Vn
1

> ee,
1
n

k=n+r

Vp EN, rezulta, convergenta~ p

E

x, I <

>~ + P

2;

k = 11+J

3.52. Din l .rn.rp - x, l oarece

< Y,
n+p

" "'" P

(k - 1) k 1

< --, Vn,

1

N rezulta conYero-enta.

k= n+ l

I x,... p

J' n

I
I

:e L,
k = ..

~l

(k-1) k n 1 1 ( 1 --- = 1 + -1ok- l 10" 10

< - , rezulti'i. conYergenta. 3.53. De1 ) < + ... + --

IOP- 1

1 9-1 0"- 1
1

..
~

Vn, pEN, ~irul dat este connrgent. 3.54. Din l.r.c, +)J -

x, ! :e sin
(n

~ (n + 1)2 < ...!..., n

I Xn ... p - x,. I =
I

Vn, p
2

E :'\"",
-

rezulta ca
~~ ~- p
7t2

~irul
n

+ 1)2

este convergent. 3.55 .Avem

7t2

n+h

sin 2

k= n+ l

:C

k =~1+J (n

I;

I ~ I Xn+p- x,. I = ,
.Avem I Xn+p
Vk
-

, .._p

k= 11 + I

1 (-1)k- 1 arc tg -- \ :C arctg - - k 1 n 1

I

+ 1)

'

< - , Vn, pEN. 3.56. Se obtine 2

< - , 'In, pEN. 3.57.

n

in

x,. l =
k= n + l

n +p
k = ll l- 1

9"k"",
"'"'

1tk2

Vn, pEN. Dar 21'

(

> C!,

>4

=> 0

7>,2 < J.;2 = <-

21:

c~

k 4 ! - 4. I (k - 1) (k - 2) (k - 3)
2 4! (k - 2) (k - 3)
Vn

1 (lc - 2) (k - 3)

+
7t.

~ k=n+J (k -

1 ) < (k-1) (k-2) (k-.3) n+p 1 48 2) (k -3)

n
3

Vk

>

. 4. Dec1

I Xu+p-Xn

I 1

:C 48

< n- -, 1

> 4, Vp EN . 3.58. Deoarece

n

Vn

"-

> 1, 'In> Z

~i Vn

->

1, atunci 3m 0 EN, a.i. Vn

=>

>m
-

0,

avem 1 <

Vn

< 2. Fie acum n >mo~

(x,.),eN nu

Luind n0 = n ~i Po = 1 ~ir fundamental. 3.59. A.vem ::n =

{

I x, , +P,

x,. l = x,+ 1 > ~. Deci

=
2m - 1

ste

3.
3.

1.( - 1)m- 1' daca n

(-1)"' , daca

n =2m, mEN,
0

_ R e (z") _ { x,.388

, daca n = 2m - 1 ( -1)'", daca n =2m,

, -I

1 2n

~-

Yn = Im(zn)= { . .
.. . . .. .

( -1)"'-I, dadi. n

= 2m-1 , daca n = 2m, m

1
n

N.
.

Deci (z,.),eN, este (livergent. 3.60. Din I z.. l = - -->0 ::.z, ~0 (temema 3.10.2). nental, de
1 _!_2 '
I

---,-- ... +
n+p

rr,l

k= n +t
mvergenta~

3.61. Sa observiim ca 1 z, 1 = 2"(n! )- 1 --+ 0 :=:. z.. --+ 0. 3.62.. Daca I a I < 1, atunci I z,. I = I a l" --+ 0 :=:. z,. --+ 0. Daca I a I> 1, atunci ~irul (z.. )nEN este marginit, deci divergent. Daca Ja \ =1, atnnci z,.=cosn0+isinn8, unde 8=arg-a. Pent ru ei= 0 :=:> (z,.),EN nu are Iimita, deci (zn),EN este divergent, iar pentru 6 = 0 :=:> = z,. = 1, Vn EN. 3.63. Daca Ia1< 1, atunci z,. --+ 0. Daca I a I > 1, atunci z.. --+ 1 = 1, Vn EX, pentru e = 0 = arg z. Zn _ Daca I a l = 1, atunci . nu e:sista, pentru 8 # 0. . { lim Zn JJ-700

3.53.

De~

3.6~. Avern z,. =La I" (cos n6 +

n
divergen~ .

i sin n8), Vn EN.

---f'

1 9-1 0"- 1
1

(n

+ 1)

.55. Av en'l
Se obtine
I E

Daca i a 1 :( 1, atunci z,. --+ o, iar daca 1a 1 > 1 ~irul este nemarginit, deci 3.65. ~iru~ (z,.),EN este convergent, cu limita 0 daca I a I < 1, ~i divergent, daca I a l ~ 1. 3.66. Avern n , daca a 1= 1 z,. = 1 - a" ~ - - - , daca a = 1. 1-a

N. 3.57 .

1 Deci z,. --+ - - , daca 1 a 1 < 1 ~i (z,.),EN divergent in caz contrar. 3.67. Din 1-a inegalitatea \1 + a 2nl ~1- l a \ 2.. ?0, daca !a \ <l, ! l + a " J ~ la l2"-1 >0, daca I a I > 1, obtinem
2

---'---'-- , daca I a I < 1 1-\al2n

l (k- 3)

I a In

+
~i
~

r,.: :( 48 it.
>

Ia \" --'------'-----, daca 1 a ! > 1, I a l2"-1

deci z.. --+ O, daca I a I i= 1. . . { 1 /2 , daca a= 1 Daca \a\ = 1::.z.. = 1 ~ --L. (2k + 1) . - - - , daca a i= 1, 6., ... , , 0 :( k :( n-1, nEN. . 2 cos ne 2n

1, Vn

nu este

3.68,

Avem(e:s.3.1~i3.2.):z.. =!-n [

Sln -

1+

nrx 2

- !7. sm

(cosn +

1 rx + isinn+ rx ) --+0.
2

3.69. Avem (ex. 3.3 ~i 3.4): . n (it+ C1.) sm-

z.

~/,-.

1+
[

:sf

(cos1l-~ (n+

)+isin n ; l

389

3. 70. Giisi m
I Zn+v- z,. l

r " "" j I;
. k=ll " l

- -+

ei*'~'

!
- ,

< I;

"+P

~; +
I

k= n+ l

< 1:
k

, ,"
<~-:- 1

(k - 1) k
~

<- ,
n,

'Vn, p

l\'.
z. =

Deci (z,.)IIEN este ~il" fundamental

(z,,).,EN este comrcrgent. 3.71 Avem 'Vn. E N.

z,.

" cos krr; . '' sin k1J I; - - -- + 1 I; ---- -,

k= l

k= l

3.

Aplicincl ex. :.1.1!i. ~i 3.',.;;,, ~irurile (:t,.),EN, (?/,.),EN, a:" = He z,., Jl,.

= Im z,.
1

s1nt convergente, deci (zt,)IIEN Cf:lte ~it COJ'l\'Cl'gcnt. 3.72. Di'n I z,. I

Vn ~ 4 :,i
"

z.;, : ..... 0 = z,. ..... 0. 3.7:1. ncoarcce ; ~ , !

3.7.',..

Z;,

= Vn
/)1

ei"''~
=

Vne' ~,

"

. (H + I):t

1 -'- 1 -+- n ln~

J_ _

Vn +2( -1)" ' ..... 0 = z,. ->0.

0 < k <n- 1. PLntru n = '2m

~i

7; = 0=.1:Jm. ->l :;.i

0

7.; =

X 2,,, m =

Jf'2m.[cos(-.

+ --~) + i-siu(rr +
-!m

4m .

..!'. _)] -> -:- 1.

3.32

Deci (.z,.).,E:-; nu cste convergent. 37;). Deoarccc n 1 = e 1 r.u ", und<~ Jm z = =In I z l+ i( 6+ 2kr:), 7;; E Z, atunci n 1 =e 1(""-r i 2k:-: ) = e- 2k"' [l'o>~ (hm) + if'in (lH n )],
k

Z . Prin urmare I:::" , = e-- '-, 'Vn E X :;;i k E Z fix<tt = z,. ..... 0. :t7G. ;:,. = 1+ n n ., n ?'(I ...,k l . n-e-HJt { " - - r > 0 ' = - 2 n- t== ::::. . j zn l == - - - ___,. ( l==> :-;. -+) .~.'' tlee 2
E

''k-

=(
::Koi
~irw

+n

1
0

e-111,1 ,- l_ jt

+ 112

Deoarece

Z;,

-> ~ , aluuci 3n 1 ( z) E N a.i. 'V'Il ~ n 1

s)

= I:::,. - ~,o 1 <

1

s. in plu>~,

3M: > 0, n.i. j .::,.- z0 1 Fie n

<

l\f, 'Vn E N.

'2
0)

ir

~ n 1 (z).

AYern

/w,.-

z0 1 =

_!_
n
n

(z1
1(

z 0 ) + ...
1)

+ (z, del - t - z +
2

+ (z,.dl+ t - :::0) + ... + (z,.

= -e + (l\12
Dar
e/2) (n 1( e:) - 1 )
n
1

.':' 0) /

< ]-_

[M(n

s) -

+ (n- n 1( z) -1-1) ~- ] =
a.i n

=(
este

(M- ;)(n
0

-~-(l\1 - -~ ) (n (z) n 2
1 (e:)

-1)-> O, atunci 3n ( e:)

0

- 1)

<; = l w~, -z 1<

0

~n 1 (e:)

~n(e:)

= _!_ .
n

e:, Vn

~1~(e:)

rece z, ->0 z 1\ w,. -> n = :::,. Wu -> z0 w 0 . C: Z ;, Wn - ::: 0 : i w, j + !z0 I Iw,. - w i -> 0 ). Se a plica exercitiul 11recedenL 3.79. Fie e: > 0. Din :::,. -> z0 3n 1 (e:) EN a.i. n ~ n 1 ( e:) = l z,. - ~0 1 < < --=-. l< ' ie n ~ n 1 ( e:). Anm:

=w., z 0 w 0 I < /z,.

-> z0 .3.78.Deoa-

< -,k=l

1. (
l\'[

..

~ A~; .l..J

,( < 1 -1 e: I; '),,. + k= l

I;
k = ll, (<l

,,

''k

<

Deci
lim-

<

e: 2

" )-I ("1-1 + _i\f ( ~I ~ l .fc )

'),,. l

.pc:l\".

= Itn

z,.

---,
-2{-1t

z.,

--

[(2n + 1 ) (1-z 2 + z4 +
2 )" 2

... ( -1 ) z 2" ) - ( -2z 2 + 4z 4

6z6 +
_

2n +1

+ ... +(-It i1~z2"] = 1 ~(- z . .. . _ . . .. 1 +z

1

.2n

+1

(1-~ 2 +
1

z4 + ... + ( ---'1)" z 2")! _., ..,

+ (-1 )"+
'1

z2"

z
2n

( 1

- -'-

..

+z

+1
Zn

+ (-1 t .,1 + z
2

z2"

) '

-4 _!__ . 1+z2

Ln ,.,_
(lnn)] 1

3.82. Daca no tam tg

=

6. :::,.=
"ie s

>

0,

r ql2 )"/2 1 cos ( n arc tg __<t ) + isin ( narc tg -'-(!) ) 11 + :- ~ -4 cos 9 + i sin cp . 3.83. . \ n n, n , ,. , . " cos 7c " sin k 3 Notincl x,. = Re(z,.) = ~ - - ~i Yn = Im (z.. ) = b - -" Vn EN, se arata ca 3 . k=l k k= l 7c! ~irurile de numere reale (xn)n eN ~i (yn)nEN slnt funclamentale, deci (zn)fleN este

' .

e.. =

_:t, atunci
n

1 cos"

e,.

(cos n e..

+ i sin ne .. ) = ... _. .

.in plus,

~ir fu:~damental. 3~84.

:

Aplicam teorema 3.34.

' .

~irmile
X
11

( xf =

k=l
(

~i

1); ]=
~

(4,0). 3.86. Din x" = = (1- ~- . ~_! -:- ' n ) =x" -4 (1,0-1/2 ). 3.87. ~irul (x; = 5 +( _:_ 1 )") n + 1 n" 2(n + 2 ) 2. neN este divergent = (x"),eN - divergent. 3.88. Aplicind lema lui Stolz, gasim :
-+

. k=l k nEN clamental. 3.8!:~. Aplicam

(

J:~-

L
11

-1 )l:-1 )'

~ ' .a)
1

k
'

neN
.

sint fundamentale in (R ,

i I): deci (x,.)neN este

fun~

teorema 3.33. Atunci

= - .
n
linl
n-> oo

' 2"+1
x~

n -'- 1 = lim ---,---~-,-1

~~- oo _ _2_"~_ : __
1

Deoa-

2"+

1, hm. x 2
n -' oo

,.

. = Inn
,,_,co

-~_:___:__~

(n

+It+

(n + 1 ) !2-(n !)2

=lim
n->oo.

(-n

+ 1)"+
2

(n + l )

(n+1) !

= 0, lim
, _, oo

x~

n(n +2)

. n . n +1 sm - - sm 2 2 = lim----.,--- = 0.
" "'oo

n sin ~ 2

t ~

DeCI x n ::: ( 1 , O, O) . 3 .89

~vern

,. x1 = 1 .3 .5 .. .(2n - 1 ) <

l.

liD s-.oo

arcsinx -arctg w
.
X
3

=- ,
2

1 ..1e ( ")
~lflll'l

2.4 .6 ... (2n)

~i

1 . . D eoa'fece V2n + 1

X 2 neN

( Un = b "
k=l

--

1)

k3

au
neN

:;t.Ceea~l

391

).,eN este ir fundam~ntal = (x;).,e;v-convergent. ~iru:l ('x~) .. eN fundamental. Rezulti:i. ci:i. (x"),.e:\" este converg~nt. 3.90. Deoarece (h+l)m
ft-00

lim (7::
k=t

+ 1)m ( Va 1
~

1) = ln

a,

~irul (x;),.eN arc aceea~i natura cu ~irul

(i

(lc

' , care este convergent daci:i. m > ~ 1)"'-l J >tEN

~i divergent dae!k. m ~2.

Din prop. 3.28. rezulta lim

x; =

(n 1)! sin ~ ... sin~- sin __.,...__ 2- - - n--12- + 1 l i m - - - -- n ! sin rr ... sin or

sin
=lim
.. +oo

2
7C

Deci ~irul (x")., eN este convergent uaci:i. 3.9t. Din lema lui Stolz rezulti:i. ci'i.
l. llll
11

+ 1/(1~ + 1)
n

= rr,

iar

din lema lui Stolz , lim J:1 = li:rn

, _ <><>

m > 2 ~i d.i n'rgent uaca. m ~ 2.

=

., ~oo 1n

( 1
n

+ 1) =

0.

n .'t:1

= 1" llll
1H O()

OO

(n + 1)

Vn +1 Vn +1- n Vn
I

2-, l"IHl X~ " = 1. 3 n -oo

Deoarece

x~ .-

, ! kt, V
n

1 - :::

-t

~ V1- x
0

cl.1: =

~,

avem ,v"

-t ( ; ,

1,

~).
4.1
ge

4.1. 2,999 ... = 2 + 0,9

+ 0,09 +
=
x1

9 ~ 1- = 2 . .. = 2 +10 ll E :'i 10"- l

+ -9
o

4.2. :r"

= -l - - 1 - .,
n

+1

S,.

.~ x,,. _ + ... -,-

1 1 - -n

+1

1 1 = 3. 10 1 _ _:_ 10 _ -, litn S,. = 1,

" ""'<><>

-t~ 1__ _ 1_ - ... ( 1 + _!_ + ... + _! __

2

deci seria este convergenta i are suma egala cu 1. 4.3. x 11 = ~ { !..- 1 - ); 2 n n+ 2 1 1 1 s.. = _.!_--- - - - ) 4.4 . . 'V,. = ..!. (!.. - -- ) ; s,. = _!_. 2 2 n + 1 n+ 2 4 k n n + lc 1c

dh-

~ (1 +
-~- (
3

n+1
1

n + 2

_1_)-t .!:.(1 + _!_ + n+ k k

2

... +..!. ).
k
S,. =
X

u. :: el

4.5. x,. =

3n - 2
2

3n

+1

);

= !._
3

4.6. x,. =

2n

_!_=

+ . . . + X ,.
2n 2

_.!_ - ...!_ + _.!_ - _.!.

3 5

+ . . . + _.!:_ 2'n
2n

1 2n

+1

1 +1 2 ( _!_ + ..!_ + . . . +

2n

+
e. te

+ _!_)-(...!:.+_!_+.!_ _:_ + _.!_+

3 4 '

2n, + 1

) = 1 - ( -1n

+ + 1 + +_!__ 2n
l

Da

+ 2n 1 +1) -In 2.

1 - ...!:_(
n

..L .!_ 1 . ' n

.J_

'
2

~ 1 ..L ' n

) -

2n

1 ->1 _(_i!~ + 1 ) 1 + aJ
()

4.7. .., "',. =

+
892

1 ( 1 2 2 -; - n + 1.

+ 1) + -' _1_). s n
(n

_.!_2 -

s=
2

1. 4.8. x ,. = 2 (
n

n+2 '

,.-

(..2!.- _1_) + .!_ ( .!_ - _1_ + _1 -) ~ n+2 2 2 1~ + 1 n + 2

+1

t~

+2

(nzi

-.!.. 4.9. Xn
.,inti

1
n-2

1
n + 2

_ J!_ ( - 18 n -2

- ~ + -_1~-)' n ~3;
n n+2.

S= 167
96

4.19.

;T,.= -1_-+- ~;

3 + ... + +-22
~ 1

2" ' :3" n( - l t- 1 2"-1

1 -

8,. = ( 1-

_!_-) +~ ( 1-2 ) -~-.4.1 1 811=1-~+ 2" 2 3" 2 JR.,~~''.. 2 c l f . l ' ' ]v p ( ) 1 + . . :on sa er ..tm un('\Ja J)O mom1a a, " x = x ~+
X

+ x2

+ ... + .&" =

+nx"-1
(n

Atunci P~(x) = 1 + 2x 3x 2 + 1 - i)J n ..t"-~'1 - (n ' 1) r.r" 1 , { 4 [ (-1 )"+ 1 = -r~i P, - = S,. = n (1 - ~v)Z 2 9 2"+1 1) -( - 1)" - - ..L 1 -> -4 . 4 .1 2. S,. = ln (n 1) ->oo, deci seria este diver2" ' 9

a,"-r1

1)

+ ...

genta. 4.13. S,

= ln { 3

+ Vn + 2 +
1t

!7.-

+ 3) Vn + i-~-;:-> V1 +
:r"

(n (n

) ) -> ln 3. 4.14. S,. = C(. -

V2 +

a. + __

V1 + o: +
__ 1

V2 + CY..
1

4.15..r,. =

v~1-Vn+ nn
1

2;

s=

lf-

v 2 -1. 1.16.
=
t~

- tg

1 n+l
~i

= 11- - v ---= ; vn n +1

; S

4.19. S,. = j(n

+ 1) + ... + j(n + k)
11 --o" oo

1. Ia . Ul. x,. = arctg

1 n+ 1
~i

= tg-n 1 1 - arctg - - ; S = arctg-.

1.

4.17. x ..

n+ 2

- j(l) -

... -

J(k) . a) Dadt lim j(x)

x-oo

. .istft
I -

este finit5,, atunci lim S,. exist a

f( x)

este finit rt, deci seria este conver-

genta; b) da<:rL lim

1,

nu uista sau este infinita, atunci se1ia este

~2 );
1 k

divergentrt. 4.20. 8
(1 = (1

= e

(vezi ex. 3.1 3.). 4.21. x,.

1 (1 + al) ... (1 + an-I)

1
(1

1 - - - - -- - - - - - ; s,.

'll-,.

.!...!__ )
k

+ a1 ) . . . (1 + a.n), 'I n EN. f;lirul (tt,.),.EN e~te strict crescMor. Daca el este mihginit superior, este convergent ~i are o limitrL a. Atunci S = 1 _ _!__ Dac~
(J,

+a

1)

...

(1

+0

11 -

1)

(l

1 (1

a,.)

+ a1 )

+ a,.)

. Notaro

(1t,.)u EN er;te nt'miirginit, atunci S

1. in ambele cazmi seria

este comrel'gentl. -<'. .22 . Folosind idcntitatea [ ),

+ ~ J=

[2/,] - [1,], V'A Ell,

+ 1 + ~1l
= 1-

o tillcm Daci"t 'A

= {

Xn

1 = [ - - ('A + 2"- 1 2"

) ]=[-!:--J=[--~- ]2"l 2"

/, 1, ia.r daca

Atunei S,. = ['A] 0. - 1 <

[_!_. j'2"
S
=

~
1 '

O, avern 0

~..!:.... < zn

<

'

}:__ <
2"

0. Deei

[A.] + 1, A< 0
~ . 24.

p,],

0
1

~.2:1 .

x,.

1 1 a,rctg - - . - arctg ; 2n- 1 2n + 1

S = " /4.
.

-)+
2

S,. = 1 -t- - 2

+ ... + -1 n
=

ln (n
(n

+ 1);
=
0

c (eonstanta lm Euler) .

(vezi ex. 3.7). 4.i!ri. x,.

-)-+ 2

Xn+I

lq)n+1

1-- )q iP 1 -

Xu;- p l ~
'

'

e- " 1

e-<"+ 1>; S

I q '1 11-fl ;Slll l

1 -

+ 1 ')a. l +

1. 4.26. F ie n, pEN. Atunci

...

+ I q I"+P1 sm
I

n+p ) ~ I

!q I

<J q i"+ 1

!q I

Deoarece !q 1 n+1

1 -

!q 1

-> 0, atunci V e > O,

393

3n(.e:) EN a.i. Vn ~ n( z), a vern lxn+t + ... + xn+p I< e, Vp EN. Deci seria este convergenta. 4.27. Convergenta. 4.28. Convergenta; jx,.+1 + ... + w,,+ v-1 <!

<
,
'

't

<.

~.

4.29.

Fie n 0 E N ~i
1

n = p ~

n 0 Avem
1

I Xno~- 1

+ .. : +
n
E

D.

JJ 11

,.

.rvf =. .
luincl

D.

1 = - ?~

n = JJ ~ n 0 ,

+~

+ ... + y

2 obtinem ix,>+1

2n

>- .

L , d

tun

e0

= -,
2

4.30. Connrgenta; jx,. ..1

l xn+t
n

+ ... + x,.+v I > + ... + Xn +p I <

. e0 , cleci seria este divergenta. 1 .1 . .

P~I?-tru

or ice

N,

n+l
1
n + p

< -. 4.31.
n

Convergenta;
1

de
< 1

+ ... + Xn+)J t =

arctg

1
n

+1

- arctg

+1

< arctg --< --<

n_Ll

1 . n+l

< _.!._. 4.32. Di,ergenta;

"~ oo

nu este satisfacuta conditia necesarU. de convergenta

<-

intrucitnu exi!"Ullim ( - l )n- 1] -. 4.33. Divergenta ;nuexista limsinn. 4.34. Diver-

Jfn

11-+oo

~enta;
n - co

lim .r,. =
11 -00

~. 4.35.
2

Divergenta; lim x,, = e- 21 3 4.36.

tl--+00

Divergenta;
Xn

lim a;,. =
~.
0

'- . 4.37. Di,ergenta; lim a;,. = - . 4.38. Divergenti1; lim

2
tz--+00

=e- 1
ct. >

f:-oo

, 39 . DtYergenta; y l'1m x ,.= sin . n Cl. 0: . 0: - -7. , cl eoarecestncx=~"cos-cos... cos -0: sm- 2
11--+00

C/..

4.40. Convergenta. Se aplica cTiteTiul lui Abel : l f n P ~

.

o,

marginit (vezi ex. 3.1.) 4.41. Convergenta. Se aplica cTitel 'iul lui Abel. 4.42. ~irul (1 /:r('), eN este descrescator pentru o: ~ 0 . Folosind criteriul conden1 . t ~ 2" -1 sarn, sena ~ .J -are aceea~1 na ura cu ser1a .J -= t~ EN n"' nEN (2")" convergenti1 daca ex > 1 ~i divergenta daca a: ~ 1. 1 0 < a;,. < -;;- Vn E l\', apoi criteriul comparatiei.
y .. y

(s . = cos k) "eN
k =l

2"

2"

Pent

t~EN (2"- 1 )"

~ .J

lim .
lim
IJ -+00

care es t e

4.43. Convergenta;
4.44. Convergenta;

n~-

?,

genrl

< x,. <

~

2/n 2 4.45. Divergenta;

X 11

>

1
n-c+-:-1--

-+1.

4.46.

Convergenta;
1

- -, Vn E N ~l ex> 0. Se poate alege 0 < a: <- ct.n4t a . ~l(~ 3 4.47. Convergenta; 0 < x,.- ~ lfn 2 , Vn ~ 4. 4.48. Convergenta. Deoarece 4-J: e'- > kll.! ' v /, > 0 ~i V k E z+ , atunci, pentru k > 6, avem 0 < a;,. < n ~ k ! cu
0
ocn4!3
0

ln(n" ) x,. = - - - <

/i;

n"

Vn+l

4.72.

1 < x,. = ~ , daca. (n + l)lnln('+II (n, + 1)2 n ~ [ee'] + 1. 1.50. Convergenta; 0 < a;,. < 2-". 4.51. Divergenta; x,. > 4 11 1 !> - - . 4.52. Convergenta; 0< x,.< n-.2 4.53. Convergenta; 0< x,.< V ~- = 2

(k/2) - 2 > 1. 1.49. ConYergenta; 0

4.74.

n,

+1

=- ....!_ 4.54. Convergenta; 0 < x,. < .n- 4.55. Divergenta; x,. >2_, Vn EN,
2

na/2

2n
2 -

deoarece

Vn<2, Vn ~2.

4.56. D ivergent a ; x,.=

n2

+ n + 1 + vn
1

+1

!>

394

> -----.
este

n + l

4.57.
~i

Co)wergentr~

'

pentru

ot

>~
2
1t2

~i

divergenta pentru
4

ot

~ - .

- J>l

<!

Daci1

ot > 1 ;2
~

rt );. 3, avem 0 < x,.

C) . -+ ... , tl ec1

(vn + 2 + Vn ~l

2)

<

2
(1l -

2)"+1 12

~ " D aca,
4.5U.

1 /2 t a t unc1 . ---,-.x:,. 1 /n

""le LJ ~ .r" sern

11E N

. LJ ~ -1
nEN

au

aceea~1

~ ' na t ura.
2
n

Convergenti1;

<

x,.

<

(n-1)(n- 1)! + n!
(n

"'enta. ,enta;
dcoarece
<
I
ll

+ 2)!
n

------- ~ - 2
(n

1 ! < 2! <3! < ... < (n - 1)!.

c--<
-1

(1

_l_ _!_) <

1

-~
11

0!)1 ,JHCJ)1 _ '

l .

0<

.1 11

, _-'--

.2__ v--v + -v
1

1 .{.59. Oonvergenti'1. Din - - - <i n + 1 1 1 < n 1 ( n+ 1 n) (n + l )n

+ 1}(n +

2)

+v

< - 1 -- .
n312

-'t.60.

Convt~rgenta .
. ;J' 11

Avem e-"' <

2. si ~ e-"' = 1 + 2. ~ e-"'. 4.61. n 2 , nE Z liE N

3n
4.64. Oonver genta; 0
4.G:i.

Con-

LDinr-

vergenta; 0
);. 2-log,(""i =

<
'>

< n - 3 ' 2 4.62. DiYergentil.; x ,. >- -. 4.63. DivcrgentU.; x,. );.

, t1eo:wece [log 2 (2n)]

rgenta;

- ;l-:m - 2
,.. k ),, eN Abel. eonden~

1 [ 1 3 ... (2n - 1) ] 2 ~ 1 2 4 ... (2n) <-..._ n(V2n

'

-n

~ lop; 2(2n).
2

< x,. =
Pentru oo.

+ 1)

<

1
--;;;

Divergentrt.
1/(n

ct.

ot

>

O, (lin consrrintn, c1iteriului I

-+

de comparaJ,i e, en lim
' IHOO

x,.

+ 1) =

Pentru rz ~ 0, :~:,.
illll n ... oo

co. -1,.66. DiYe1genta: lim ___!!::___ = 1. 4.67. Divergentil.; ' IHOO 1 /n

lim___ '!"__ = l. 1.63. ConwrgentU. pentru p

l jn
------- 2 1

>0

~i

diYergentU. pentru p

0;

e ~ te

rn:enta ;
il'genta ;

. l 1111
,,_,oo

:r,.

1 /n

-] 1111
,,_,oo

+fl/

)p n ln (1 -' n ( Vn +V1 -f-- Vn

. _

2 = n - 1
n - ~a

"'1 -r ~

, 69 . n . '' Iver' -~ '' i . DIYer-

gent~L;

n_,oo

. - .l~n = 1 . 1un 1
n (:1' 11 ),EN
11

0 "1.7
eRtc

(JonYergenbt; ~ X,. lim - - ,_, 00

1.
=

genta;

gPnti1.

t:'irul

descresci'i.tor.

St>ri a ~
UEN

y"' y,.

2"+1 X2,.~1

t< -
-~

3 eoarece
~

1 2 ]'JYergcn tv Yn ~ ln2. - - - - - - " --- es t e c a., leoa1e"e , , _ , ~ (n 1) [2"1'1 VCn + 1) lr12J ln 2 1 /(n -f-1) 4.72. DiYergt>nt~L; ::;irnJ (;r"),EN este descrescMor, iar seria ~ ,11 11 , y,. = 2n+t

- k

cu

neN

1
v

este
-+ -

divergent U.. 1.73.

2 - . 4'"' ,;.,,

Convergcn til.; lim

n-tco

il'n +!_
xJ~

0.

daca
Xn

>

4. 74. Con verg<.'nhL; -;t:i>+l

.1~..

--= n 2Vn
'i n EN,

4n-

n1vergen t~ .ru -; 1 3 ,. "'6 n , a, ; -- ~ -- . ... ' . lYergen t~ a;

x,.

:l',._:+:I

> 1,
~-- -

V n E N, deci x;, "'_,. 0. 4.77. Convergenta; x"+l

~

-+

0. 4.73. OonYergenta;
JJn + l
---

~
Xn +I
------)-

.. 1. 79. Convergenti1 ;
Xn

-+

0. 4.80. Conver genta ;

1
--)> - -

'

cVn

Xn

e2

395

4.81. Divergenta;
genta; xo~-+ 1
x,.
--+_!_. --+

__!..--+ - - . ~ ~2

4.82.
--+

x,.H
~

:....l.
4

4.83. C~nver--+

J!...
4

4.84. Convergenta; x,.+l

x,.

__!_, 4.85. Comrergenta; x,.+1

2
x,.

lui

4.86. Convergenta daca a-<!2 ~i divergenta da.ca a ~ 2. Pentru a= 2. '

x,. = 2"
X1 =

tg~
2"

--+

('J.

-0. 4.87. Convergenta; x,.+L x,.

7t

--+ _!_.

2 = V-

2COS-=

22

2 Sin-, . T. 22

X.,=

v2 v-2 =
-

v
e

4.88. Convergenta. Cum

2-

--2--1tn . 7t COS-=;6Slll - , ... , 22 23

v

x,.

= ? .,

. x,.+l 1 "'i, , 89 A vern Xn+l s1n - 7t , ... , aven1 ----+ - = -1 - . D aca 3 n 0 2"-'-1 Xn 2 X,. a,.+l

N , a.1.

im

a,..> 1, atunci n

n0

=> -

1
1

a,

:'( <! a"\)

~i

seria este convergenta, iar daca

>.11

a,. :'( 1, VnE

'-T 1.. ,

. atunCl

. sena

kEN. Din 0

< x" :'(

21 -",

, 90 . N x,.+l {1/8, n = 2k es t e d"1vergentv a."" ~ u; - - = x,. 2,n=2k-1 "" '91 . N u; x,.+L deducem convergenta sene1. -=
X,.

13 2 = { / , n = k - \ ~7 , n = 2k , 92 N "" ~ u . , x,+l Xn

kEN. Din x,.

n

3"-(-U"
E

3, rezulta divergenta seriei.

X

{32",

3- 2 t,

2k- 1 , lc n = 2k

N Dm . x,. = (2

+(
--+

1)")" ~ 1 V n

N ,

X -1

:gen
Xn+l mmeaza divergenta seriei. 4.93. Nu; -= e

V " + Vn+ 1

1. Dar 0 <! x,. <!

~i

4 sena es t e convergen tv <: -!, d eCl a. 4.94. Convergenta daca a b o <! 1 n2 genta daca a .b.c ~ 1. Avem

diverer en ln (1
ln

Vx,. =
" de unde limVx"
11.-+00

"

(abc) 113 Daca abo = 1, atunci x 3 rc

a"t<3t-2>(bc)<"-I>f<3k-2> , n = 3k _ 2,

(a. b)"f<3"-n o<"-I>f<3k-U, n = 3k -1,

(abc)

11 3

= 3k,

kEN,

1 ~i seria este

Fun
.(!OU

divergenta. 4.95. Convergenta;

vergenta; V x"--+ 0. 4.98. Divergenta. 4.99. Divergenta. 4.100. Convergenta. 4.101. Convergenta. 4.102. Convergenta. 4.103. Convergenta. 4.104. Convergenta. 4.105. Convergenta. 4.106. Convergenta daca oc :'( '1 ~i divergenta daca oc > 1. 4.107. Oonvergenta daca a <! 1 ~i divergenta da.ca a~ 1. 4.108. Daca a <! 1 seria este convergenta, V oc E R, daca a> 1 seria este divergenta, V oc E R , iar daca a =1, seria este convergenta pentru oc > 1 ~i divergenta pentru oc ;:;; 1. 4.109. Convergenta. 4.110. Convergenta. 4.111. Convergenta. 4.112. Divergenta. 4.113. Convergenta. 4.114. Divergenta. Nu se aplica criteriul radacinii deoarece " lim VX: = 1. :tnsa x 2k = 1, Vk E N, deci x" -- 0. 4.115. Oonvergenta daca oc > 1
..... oo

Vx" --+ _!_, 4.96. Convergenta; V x,. --+ _!_ 4.97. Con2 2

.F(x

1im1

=-

In

39S

Conver-

~i divergenta daca

(X

~ 1. Avem limn (. ~~~- - 1 )

,_ex>
Xn+ J
(X

=a. . Se utilizeaza criteriul

l ui Raabe-Duhamel. Pentru

= 1 gasim x,. =

1
n,

n(x,. ~"- -1 ) -+ CXJ. 4.11 7. ..

l

+1

4.116. Convergenta; !?i divergenta daca

Convergenta daca p > 3/2

~3/2;
1
(

n ( x,. - 1) __,.. p Xn+ l

2_ (s-a aplicat regula lui !'Hospital pentru

2
=

lim X
E --

a..i.

...... oo

+~

r+P -

e). Pentru p

3/2 obtinem x,. ,

n! e" = n"+3/2

v2

1t

e6 nfl 2" >

]0, 1 [ .
n

2 >V r.' folOSJUd formula lui Sti1'ling:

n

n! = V2r.n n" e-" e0 ni 12 ",

e,. E

r da.ca.
= 2k
I

4.118. Convergenta daca a >

( 1

(X

~i

divergenta daca a

(X ;

~ = ( 1 + _!_ )a.
Xn+1

2k-1
--=
~eriei.
:z;R+l

+ __!__--=-.=- ) = 1 + + an + n
IX

(X+

e,._, cu 1 0 1~ 2
n
11

M. Se folose!?te criteriullui

(}auss. 4.119. Convergenta daca q

+ )!_ > 1
2
2

!?i divergenta daca q

2

+ _]!___ ~ 1;
2

Vn EN,

~ =( -n
x,.+L

:genta

< x.

+ 1)q( 2n + )P= 1 + q + P f +~, 10,. [ ~ M. 4.120. Convern 2n + n n daca p + q > 1 ~i divergenta daca p + q ~ 1; __!!?.!!_= ( 1 + _!_)P .
2 1
Xn+ 1

<l

~+ +q = 1 + I. (p
n

diver-

1 v crttertu . . l l ogantmte . . 1' . u t'l' 1 1zeaza. m1 ln( fx,.) = CXJ. 4122 D1ver. n->oo Inn v ln (1/x,.) -+ 0 4 123 D. Convergenta; v -gen t a; 1vergentv a; ln (1/x,.) -+ 0 . 4 124

+1

q) + p(p - 1 ) (1
2n 2

+ ~ ) +pq n
n2 n(n

v <vergen t a.

se

+ 1)

. 4.121. Con-

~n

~n

ln(1 fx,.) _.:___c_..c.:_:. ln n

~ia.

-+ CXl.

"' Convergenta d aca a. > 1 4 .1~5.

v

~1

dlvergenta daca este

IX

1.
~i

este

Func~ia

f:

[1, CXJ[-+ R+, f(x)

descrescatoare

.continua, iar

7. Conrgenta.. rgenta.
~ ~> 1. ~ a <11

" (
Y(x) =

dt (1 + t) lncx(1

ln (ln(x + 1)), ln 2

IX=

+ t)

1 lim F(x) =
..-.. oo
{

1
IX

1 lncx-!(1

+ x)

1 1Xoi1 lncx-l 2 '

, deci

:: R, ia.r
et.~L

trgenta..
~o a.rece

1 1 ------' (ct. - 1) ln"- 1 2

CXl 1 IX

IX>

1. 4.126. Convergenta. Observam ca

Xn

1 1 _ ln ( + /n) 2 ln n

<

1 , vn ~ 2, iar nln 2 n

~
n;J>2

1 este convergenta. S-a folosit nln 2n

397

~.12ft Conver genta. 4.129. D ivergenta. 4.130. Convergenta. Convergent.:"'t. 4.132. Convergenta. 4.133. Convergenta.. lt .t :J'.. Nu . DivergenU't; func~ia.

tx_
at
l::r:

f: [1, oo[ _.,...

XII

n+ , .f(x)

ev; =-----=- este continu:"'t,

v~
x

eV;; >
9

Vn

~.

Vx

<la.r nu ~i descresd'ttoare . .Avem

1.135.

~u .

Divergen ta; func\ia .f: [1, oo[ -dl +, .f(x) =

=

=V

+ x-

este continua ~i cresciitoare, iar lim. x"

n-oo

1, deci nu este satisfacuta

"E

conditia neccsa.ra de convergenti:'t. 4.136. --+ lL, .f(.r) = __.:!:_ arcsin

.r;
.<

~u.

Convergenti:'t; functia .f: [1, oo[--+

ge
l

1
:J:

este

continu:"'t

~i

descresditoare, ins:"'t
X 11

}l'(x) =

(:
en

= ~ .f(t)dt nu P.e poate exprinm pnn functii elemeutare, dar lim

11-+00

/(1 /n 2 ) =

lim arcsin (l /n) = 1. '..137. Convergent:"'t. ~irul = -~ ) este descres,,_,= 1 /n n 11EN cMor ~i conYergent dtre zero. Se folose~tc critcri1~l lni Leibniz. 4.133. Convergen1:"'L; x, = 1, 'Vn \. 0. 4.139. Convergenta clacit (/. > 0 ~i di ,ergent:"~ daca 'X~ 0. Pentru IX > 0, .r" ">< 0. Pentru (/. ~ 0, x-++- 0 . 4.140. Convergenta;
=

(rn

<

x,

2_ {1 + 2-)"'- l \;
n n

0.

4.115. ConYergenta; l.r" I _.,... 0

genU't. Peni.m
'X):

IX~ 0. Pentru (/. > 0, 1 22 2 x,. ">< O, iar pelltru (/. ~ O, ::x:"-++- 0. 4.1'.3. Convcrgcni.:"'t; :r,. = { /( "+ l) 'n = k 1 /2( 2 '1- 1), n = 2k-1, k E N, de uncle mmeazi:'t ca. \Xzi. - 11 >I :X'z ~>I Xzi, ! 1 I> 1-l'z/:-j z l, Vk E N ::.i X n--+ 0. 2 3 -1.144 . Conwrgenta; I_:J':'.:tl /' = ~ ( 1 < 1, Vn E N ~i m,. _.,... 0. - ) ~ X 3 1 2n 9 ~i

x,. ">< 0. 4. 142. ConYdgent:"t daci:L (/. > 0

(2\; 0 ~i ( 1 + ~) "+ n n
+-

\; e ) . 4.1-'.1. Conwrgenta;

divergenta daca

4.1 1

11

~i

este <lescresc:"'ttor <laca n): 3. -1:. 146. Conver'X

+
1

0,

!xn l = tg-=:.. \iO, iar pentru

n
= (-

< 0, ;J., j = tg( - oc) \; 0.

!x~

4.117. DiYergcnti"\, ; .r" . .

~

1)"-

110

" 10n

~-++9
I

0, <lacit a =f. 0. 4.113. Diver2

1

genht; \JJ" I -> 1. 4.1-'.!J. Con-nrgl'nL~;

.

,.r,o 2n + 3 ( 6n -.:.!. I= . .
:r" 1
. .. 1',

J .r,. l --+ 0. -'..1 50. C'omergcn1a; < 0 ~i \::r" I-+ 0. -~.5 1. ~n.
1
(27~) 2
-

~i

:.r" +l :

..L lln 3 )" <1 .3n -J. Gnlln .'3 ___(1~- I)(n + 2HV.n t_ 1-V1~= 2 )-2 1

+ +

.-

((n + 2 )3 12 _ 1 )( (n + l) 312

l) <

seria
I! =

2(2k - 1)'

2k - 1

I .r,, I =--=

1
(2k

eient
2

+ 1) + 4k'
1

n = 21.:,

k E N,

de un<lc rczuH:"'t

ca.

l.r.. d c-.i

- - - - - - - - - - , n = 271.

(2k

+ 2)

2 (27c

+ 1)

+1

398

rrare . .Avem

IL, f (x ) =
- tLfacuta.

1Xzr,-rl > lx2k l < lx 2 k+1 l. Deoarece (n+1) 2 + 2(-1)" ~n 2 +1>n 2 , Vp,EN, -at unci I Xn I < 1/n 2 , deci seria este ab:o;olut convergenta. 4.152. Nu. Divergen~a; , 1 { 0 ,. n = 2k - 1 i I x,. I - 7 - -# 0. 4.153. Nu. Divergenta; !x,. I = 1 , . kEN . , dar
3 k'
n =
2t~

'

'

~
" EN

x,. . . -

~ _!__ 4.15~. Nu. DiYergenta;

k EN

x ,.

-7

. : i:I

2 / r.: -# 0. 4.155. Nu . . Conver~

= [

-4

genta; seria nu este alternata :;.i se

. (

folose~te

criteriul lui Abel pent ru

~)
n
n E!'.'

'::.! 0 :}i S,. =

1

~
l:=1

( -l)k- 1sin 2 k =

f(
k= 1

- 1)'= - 11 -

cos
2

J.; . 4.156. :Su. Diver-

( \2k -1
~

, n

2k- 1 1

e de cres-

~.133. ConTgenta daca n\ergenta ;

V27c + 1 + 1'

n - '>k - -

nvergenta ; ntru <r.> 0 ,

. fl=2k

1 1 + ... + - -- ), k = [ L ] 4.157. Absolut 2k- 1 2 convergenta; jx, i <. 1/3". 4.153. Absolut convergenta; !xnI <.1 /n 2 4.1:J9. Absolut

. AYem S,. > 2 (1 + < lx.,"- 1 1

-

~ 3

convergenta;

jx,

I <. 1/n 2 4.160. Absolut convergenta ; l x" I <. tg (

n (n

+ 1)

-r.:) /

, . n= 2k -1, -- ~ i x,. -4 0.

4.161. Absolut convergenta; lx,. i <. -

n312

- . 4.162. Absolut convergenta ;

lxn I <.

.i
~6.

:J;a -7

0.

<.1 /2". 4.163. Semiconvergenta; !xnl >1 /n, dar I Xn l ":>( 0. 4.164. Absolut convergenta daca x ~ 0, semiconvergenta daca (/. E ] -1, 0 [, ~i divergenta daca x <.
1

Conver-

-1. Daca
oc
n:
2

(:t,

>

o, limn(-~ n-+oo

- et ) "' 0. n

I _( -a)( 1 .x,. n -+oo

CJ. ) ... (n-~:t.-1 )

14.8. DiverI3 )" < 1 -

:arata ca lim lxn 1 = vergenta dad sin r.: f 2n ) 2 (

r.:; 2n .

D aca ~ a E ] - 1 , O[ , /Xn+ll ~ 1 - < 1. Se n.1 ~ 0. 4.165. Absolut convergenta daci:'i a E ]0, 3 [, semicon-

IX n+l

1)

C/. .

Daca

oc

<.- 1, atunci

~i
oc

divergenta daca a > 3. Deoarece I x,. I = ( ;

E
a ~ ]0, 3 [ , atunCl hm 1 lxn I = - < 1. Daca

-+-3 l ~~z)- 1 l)3/2 - 1 ) <

r.
=

-v -, daca~
2
?1liEN

r '' -

n~co

r::t.

= 3,

seria devine ~ 2 ( -1 )"- 1n 3 12 sin 2 ~ ,

2n,
=

iar

functia

f : [ 1,

= [ -7 R ... ,

f( x)

x 3 12 ( 1 -cos : ) este strict descrescatoare pe ] x 0 , = [ , unde Xo este sufi~i

den t de mare

lim j(x)
X -+ 00

= 0.

Se

folose~te

criteriul l~ti L eibniz. Daca

::o:;

1:t.

> 3,

ca

lx, l

-7

=
e

4.166. Absolut convergenta; 0 < x,

~i

2/-n

4.167. Oon yergenta

D

daca a < e

divergenta daca

a~

e; -

X n+l Xn

-7

a e- 1 .

aca a

e, - - ==
Xn

X n+l

(1 + ~)"
. n

~ o b servam ~ ca ~ 11m x,;+ +sh(n +.1)1 . !an+l . 1 =lb a -1 11m .____: _ _:_....:. > 1. 4.168. S . n-+00 Xn 3 1HOO . l<t"+ sh n I .

I I

399

tbl
3

e ,

I a\

I~ I 1a I, 1lt ; >
~i
.

. Dad, jbJ<~
e e.

~i I a I

~e,

sau

tine~

l ab I < 3

~i

I a I> e,

atunci seria este absolut convergcnta. Daca I b I >

jab I> 3
.

~ ~i
e

!lt

i ~ e, sau daca
1

Ia I> e, atunci seria este clivcrgenta.. Daca I a I

~ c ~i jb

~1
e
.

sena deYme

:E
11EN

( _:_1)",.

a"

+ sh n ,
C"

Ja.r x,.

= (

+ sh n 1)"-- - ..,... 0,
a"

e."

<lecr sena.
1

este <livergenUL Dad \n I> e iar x" = (+ 1)n n

n

~i

\ttb I = 3, seria <levine

:E ( 1)" n" + "sh n

11EX

n..,... 0, <leci seria este divergent~t. 4.1t>9. Daca b ~1 ~i n" 1a I < 1, sau uac~L b > 1 ~i \a I <b, seria estc absolut convergenttL. Daca b ~1 ~i Ia I> 1, sau dacit b > 1 ~i \a I> b, atunci seria este divergenta. Daca b ~ 1 ~i a = - 1 seria c~>te conYergenta, iar pentru b ~ 1 ~i a = 1 !'eria, estc divergenta. Dad\, b > 1 ~i lal = b, seria estedivergentrL. 4.170. Daca \n\ ~1 seria estc absolut cmwcrgent~t, iar claca In I> 1 est3 divergent-a. 1.171.Daei'L a <1 smia este convergenttt, iar daca n > 1 seria este divcrgenti'L. 4.172. Absolut convergenta daea !n I < 1 ~i diYergenta daca I a I > 1. 4.173. Absolut convergenta <laci'L a< e- 1 ~ i divergcnti:'L daci1 I a I > e- 1 . 4.174. Abi->olut convergenh\ daca \n i jcosb \ < 1 ~i divergent:\ <laca \a\ jcosb \ > 1. 4.175. ConvergenU dad, a > 0 ~i diwrgenta daca a < 0. 4.176 Absolut convergenta dacil. I n \< 1 ~i clivergenti:'L daca I a\ > 1. 4.177. Absolut com-ergenta daca (X > 1, l'emiconyergenta <lad (X E ]0, 1] ~i divergent~L daca a ~ 0. 4.178. Absoiut convergenta claca I a! < 1 :;;i divergenta daca 1 a . 1 > 1. 4.179 .A.bsolut convergenta daca Ia! ~1 ~i dinrgenta daca !a !> 1. 4.180. Convergent:\ daca (X> 0 ~i divergent~ daca (X ~0 . 4.181. Conve1genta dac.a a> 0 ~i divergent{L <lad a ~ 0. 1.182. ConYergenta <lac~L a> 0 r:;i <livergenta dadi. a <0 . 4.18:l. Absolut convergenEL dad Ja \ < 4 r:;i diHrgen1it daca \al > 4. 4.18~. i) Con.-ergenta daca b - a > 1 ~i <livergenta, daC'i'L l1 - a ~ 1. Se folose~te criterit~l Raabe-Duhamel. ii) ConYergenta 4.l8:i. Divergen1 iL t..IU6. Divergenl'd,. 4.187. Convergenti1 clad a = 0 ~i diYcrgenta clad a. =f. 0. t..Hln. Dinrgenta 1I

sl1

3.

Seria sc scrie genta..

:E (VIn(2n nEN

1)- ~1 ln (2n)) =

:E (11E K

1)"

1.

V .ln?l. 4.1t:9. Diver2n".

~ .190 Divergenta.

Se foio . e~te majorarea

(n + -1 - )"< n
?! "

~.191 .

Con=
~

vergenta dadL a. < 1 r:;i divergenta clad a > 1. J:>Pntnt - n" .- .. n" 1 ( - n x - In n = n 1 -r w - 1 = ---- - ln n + + ... ~i
1

+n

2!

+n
1

)2

a_ < 1 avem x,.

-- , + n2 In n < -n2-a-!>

4.:
0
Ul

'I ~

> 0 iar :pentru

a.

> 1,

X 11

n" > -- - Inn. 1.192. Absolut convergenta.

+n

~.193. Convergenta. Se utiiizeaza critmiul l1ti Abel. 4.194. Absoiut convergentiL ~.195. Convergenta daca a> 1 ~i divergenta daca a ~1. 4.196. Ccn-

400

Yergenta,. A>(>tn 0

<

;XJ,.

<-

1 1

v-~ :
1

criterit-tll1t Leibniz. 1.198. Absolut convergenta. ~ .199. Oonvergenti."\,. Se aplid l, crileriul l11i .Abel. 1.20'0. Convergenta. Se aplica c1iterinl lui .Abel. 4.261. Din ipotezit x ,. --.,-.. 0 cind n --+ oo. Deci exista n 0 ' E N a.i. Vn ~ n 0 = 0 <res < < 1 x ; ~ :". Cu tevre-ma comparaJiei urmeaza ca I; .r; este conYergenta.

< - - . 4.197. Cmnrergeuti:i. Sea-plica

n3/ 2

11;

nEN

~.202.
=

Se
. .,

folose~te

inegalitatea J x 11
1 1EN

y,

I~ ~

(x;

+ !/~) .
~ irul

4.203. Punind S,.

~i

:r1 ,

+ .r.,

atunci seria

I; x , estc conYergenta daca

numai daca

~irul (S,.) .. eN

este convergent. Daca S,. -> S, a.tunci

11 ) --..

de tennen general
n

Jf,. =

n 4.205. Sa admitem

~ (S1 ~

+ ... + 8

S . 4.204. Folosim inegalit atea, 1. -x:, i

ca, lim (n
Jl --+00

x")

>

0 . Fie 0

<

<: ~

2 n l /2. Atunci 3n( e) E N

~I_ ( x~ +__!_) . 2

a .l. V n
r-

l - e < n :t ,. < l + e = .r,. > _l_ cef'a ce contrazice 2 ~ convmgenta seriei I; ::r, . 1 .206. Din ipotcza (an)n eK c::;t c marginit , a.dica n( e)

=_ _l_ <
111\'

1 It
l-

31\1

>

0 a .l.

J a,. l

J\J, Vn

~-

Xotilm S,.

;1'1

+ ... :1'

11

~i

en S = lim , ,.
Jl -tOO

Fie e

>

0 . Atmwi 3n ( E) E N a.l. n ~ 11 ( E)

= I Sn - S I<

r-

_ e_ . 4.M

Da6 t

puncm

cr,. = S,. - Ji, a.-em .?'" H = u n+J ci\tor. Atunei 11 ~ n( e) ~i p E N

crn)
0

+ ... + ll n+1,( cr,l-1- p

(( 11 -1- p)

cr" . Sa presupunem cit (a,. ), el'i cstc ~ir dcscr esXn+p I = / a,+1 ( cr, _,_1 1 cr, + 1,- 1 ) I = / - a,+l cr,. (an +t - a n+z) cr,.+l

= I a,.+ .v,o~- 1 + .. . + a,.+P

+
I< __ s
-Li\[

+ (a, +p-l -

U fHJJ- I

a ,H vG"n+P

[J an +li + (an+] -

a ,.+z)

+ ... + ... +

l-

+ (a n+ P- 1- an+ 11 ) + J a,.t- pl ] = _ e _ [ /nn+t i+ (a ,.+ an+p/] ~ ::: . 1.207. Fie jrJ<L 1-a i1+P )+ J 4M 00 . 1 00 00 1 AYenl ~ r" e"' 6 =- - - ---- = " r " coRn 0 + i " 1" ~ in 110. ('um - -- - - ~ 0 "~o l -. re i ,"::.o ,:;;1 1 - r ei 6 00 00 1 - T COR 8 + j 1" Sin f1 ~ . 1 - r ("Oil 6 . _ - - - - - - ' - - - - , g-asnu I; r" cofi nO = !';I I; 1" smn 6= 2 1 - 21' COS t + T~ ,~ 1 - 21' CO 'i 0 + r ' 11 =1 r sin 0
- - - - - - 0

1 -

2r co fi O + r~
~
0 0

~.208.

.- eareH\ 1 n"- "

H'

aplictt crit!in"'ltl 7 U1. .Abel. ((

0 0

~" )

11EN

estc dcscr e. cator

~i

x,. arc ~nu l R ----; ume1or p ar (iale malginit ) . n 1 -1.209. Din r .latia. de rec ur.-n~i1 dcduccm !J 11 + 1 ~ y,. ~ ... ~ J h = 1 ~i deci
~
0

~1 eonycrg-ellt ca r ~ zt r ;J, Jar strm

t1 EN

0
1 .

<

x,. ~:r,., !fn

n

\:111 E N .

Prin urmare

I; :.T": est c convergeuta

t~ EN

<=>(S, )ne N tOUY<>rgcnt~

unde S ,. = ~
*= 1

X
.:._!:=_

Yn

Yt

= I; (Yt:+ 1
k= t

Yd = Yn+ L(y,.),eN1 -1 <=> (y,. )"eN convergent. Dad'

4:01

26- c. 446

.este convergent, at unci 3M > 0 astfel incit 1 ::;;, y,. ::;;, M, Vn recurenta gasim x,. = y.,.(y,~+t- y,.)
.: . .

N. Din relapa de

~i Yn+t

> y,. ::;.o< S;, =

~ X~:
k=l

= "E
k=1

Y~:(y~:.,1 -y~:)
.

::;;,

::;;, l\J.

" I;
k=l

(Yk+I- Y~r) ::;;,1\P, Vn E N::;.~ x,. cQnvcrgenta . 4.210. Pentru n,p E N,

neN
-

a 'Vern jx,.+1

Xn.;-p+1 1 ::;;,

x,. ; 2 -

x,.+1 !

Deoarece seri a ~ jx,.+1

1zeN

x,. I. este

+ ... +

lx,.+P+I -

converg~ntc:i,

x,. .. 1 , '

din inegalitatea de mai .

sus urmcaza

conve rgen~a

:;;irului

(a.',.)nex -

Rcciproca nu este adevarata. E:s:emplu

( ( -1 t _!_ ) n nEN 4.211. i ) Convergenta . Se utilizeaz<t al d.oilea criteri u de comparatie

ii ) y,. =
::c1
'9}> ') <t. - :... 1

~irul

xl

+ ... + X,.

, Vn

> 2.
. ~1

iii ) Divergenta . S n+!- !(),. ~.

" < J. 0 ") ll ' fiVeln

A ven1 ')S - ll+t > 2'-J u,.

? >-

iii) Presupunem (S,.)neN conYugent, atunci este fundamental ~i marginit. Din r elatia de recur enta deducem a,. = -13,.+1 (S ...1 - 8,.), de unde urmeaza ca 0 < a,. ...1 --;- + a,..,.p ::;;, -HII (Sn+p+t - 8,.+1 ) .
2

4.213.

~
11E N

x,. c-omugenta ::;. :r,. --+ 0 =>cos x,. --+1. 4.214. Axem S,.= ( a1 tlx+ ...
)
I

puru
dial'll

n+l

... + ( a,. d.r

)

a1

+ ... a,. .

4.215. Consideram seria

~
neN

y,., y,.

=Xa.;-1 -

x,.,

vn E N. "Sa ob er vam ca Xn = x1 + y 1 + .. : + Yn- 1 = x1 + S,. - 1 . Se presupunem ~ y > 0 . _''t xl - y < 0 ~1. I y I < I Yt l x 2 > x 11 a di C'<h :\. unc1. y 2 = - - 1 2 1 x1 + x 2 2 _-\.poi se demon,;treaza prin iuductie ca Y2k <0, Y2k+l > 0 ~i IYn I < IYt l..
n
00

q <
. int

Seriei alternate

~
11=1

y,. i ;;;e a plidi, c1i teriul lu i

Lm'bmz.

Daca x 2
1

< x1 se
( -1)"

rationeaza analog. 4.216. A vern (

~
nEN

( -1)" - k)

V~
n

) ( ~ (-1)"n EN

V~) = ~
n

aE[ -1.229,

(t
~
k=1

nEN

1:=1

k(n

+1 1

k)

) Dar k(n

+1

<n 2 ,

Vk

1, ... , n.

Prin

urmare
ln

k(n

=
=

11 - 1 (

+1

X -

> 1. 4.217. !n - k.) 27-.;;c . . '2k1t ) cos - - - I. Sill - - '

11 ,

I 11

identitatea

1 +
X

x +
= 1.

... + x"-1 Gasim

1
1'/,

e ar
---~

1:=1 ,

vX

n,

facem

n-1 ( 2k7t . . 2k1t) ==II 1 -cos-- -lBm- =ll

2k;-; . . 2k7t n- ( . k1t) =II 2srn- = k= l n n k= 1 n n k=1 n 7t . (n - 1) 1t S . , ~ d . '(" n t . 1 . ena 1n cauza cv1no ~ - - care es e conver2,._ .. 1n- ... s1n HEN 2"-l n n .
n-Il

11-ccs -- -lsm - -

.> ...

402

f (.i') =

+ ~' .r~i
"

claC'tl :r

[I,

+ co["'~

Awm

I;
11E:-<

f(n)

= I;
n EN

1 :,
n-

(f(J') <1 :1

j
I

= n - } _ -+ + co
It

4.:! 19.

t'.

~.:!20. 2e. ~.:2.21. .JP.

'..222. 1. '..223. lll2. l\Jai intii se tltHwttstreaz<1

l 1

id~;ntitaiea

lui ('rtialau :
1
4

1-

J + :::! 3

1 _j_ - -

2n - 1

=--
II

211

-i- l

---II

+2

_j_ 2_
I

2n

1 cr,. - . - - ll 1

J '211 . = -;; 1

1[ +1 + + 1+
_1_ 1 2

11

+ 1 +1 11
n
-+

l
Jn ..... ')

e~te

suma integraL\ J\itmann a funqiei

{

J(..~.:) = II

+ ,('

, f: [0, J]
~~

U, cores-.
mterm~ -

punza.toare diyiziunii d =

1 2 n } 0, - , - .... , - = J
11 ll
-

. punddor
I

uJare c;0 = - :
II

; _ .., 11

II

u
.1'.,

J J) rt . _ ~ - tl:r:_ 1 }' 1111 cr 11 11 -+oo 1 x

1.221.. 2ln2 - J.

~.:,e

olJstl'\'<t eit
~i

= (-1)" - 1 .2_
11

/q / < 1 "eriile :-;int connrgcute

2-

1 + (-.1)" - -- . U!:25.D ae& n + l -

sc aplic:a. t'xerc:i1iul 1..207. Dadi /q i ~1 iWriile

co>; 3 et.
;.;ine~.(:3 + sin 2 o:)

~int c1iwrgentr . .'..226. 1. = _2 R~

'

'

. 1..227. ConYergrlttil, daca

'

0
(t

:;; (t

< r;

1,.22~.

ro,

.:i flinrg(ntrL d ad r; ~ (/. < r;. 1,.2211. Abi'\ olut COJlYergpnta. uaca 4 J 2 ~ i' j2], U E [ - r; 1 2, r; j2) ~i cliwrgelJ1'rL dacil. (( = r./'2.

( 'onwrgent:\. -1.2:10. C'on n:rgentii. 't.2:H. ('onwrgenti'i.. 1..23:!. Comer-

gt'll1. rt.

Re
c;\

arati:i

-ln ( 1

+ -;))

ci:i

t~ E:\

I;

f'OR

(r.:n

ln
1l

-j- 1

n )=

I;
liEN

(-1tcos

[r.:n (1- n
+ co[
-+

lh<rt notam f( :x: ) =a:(1- x ) ln ( 1

+ ~ ),

f: ]0,

R,

Re ::trat.,~L

f e"tc . . ~j(n) <f(n + L) ~

frefit;1toare ~i xati:-;faee condi1ia, 0

<

j(1) :;; .f(2) :;; .

. ..

. ~ ...

~ co~(r;f(n )) ~

2 ... :;;, 0

~ !_,

cle mHle urmeazi:i C';L l

> eoR( r;.f(1)) ~

cos (r;f(2 ))

lim co;:; (r.j(n)).

11--+00

Sc aplid apoi criterhtl lui

t:1.

L eibniz. 4.2:33. Absolut eomergenta., daca. ~ 0 < ~ - x :;; 1 ~i diwrgentrL tlaca ~ - o: :;; o.

> J,

semiconvergenta. daea

403

~.234.

Fie o: > 0. Avern ( af"+"-2 dx =

)
0

1 , o:+?~-1
1

V1~

EN. Deci

1 a:+l
I

+ -1- + ... + (-1)"- 1.

a:

1
o:

+2

+n
1

x<>-I = ~ --[1-(-x)"]dx =
0
I

r~ x<>-1
0
I

1+ x

--dx-

l+x

( -1)"

a:" + "- I

+X

dx. Intrucit---- = 2( a; n)

~ x"'+"-1

- - d.x ~
2

~
0

x<>+"-1

+X
-

d x ~\ af"+"- 1dx= J
0

('

= - - - , atunci

~ a, C HII-1

a:+n

1+ x
0

dx

-+

0 cind n
1

-+ (>O.

Dooi -

a:

1 --+ -1- .+ ...

a+ 1

"+2

... + (-1)

a + n-1

+ ... -

r~
0

' , punmd ' b d x. Lumd o: -a f;\1 x- t, l+x b x a-1

se obt.ine rezultatul cerut. 4.235. 1) Luam a = b = 1; 2) Se ia a = 1 ~i b = 2; 3) Se ia: a = 1 ~i b = 3; 4) Luam a = 2 ~i b = 3. 4.236. Divergenta. Se ~tie ci1 seria ~ z,. este convergenti1 daci1 ~i numai daci1 seriile ~ x,. ~i ~ y,.
11eN 11EN
11E~

sint convergente, unde x,. . Re z,. ~i y,. = Im Zn , Vn EN. Daoa.race i" = )" . ~ t . ~ ~ ( ~( )k-1 ( -1)\ daca n = 2k, = {. "- 1 a unc1 -'.I x,. = -'.I - 1 ~1 ,{.J y 11 = -'.I - 1 7 1( -1) , daca n = 2k -1, neN keN nEN keN care sint divergente. 4.237. Convergenta. A vern seriile

~ ( -1 / __!_ ~i
~eN

care sint convergente. 4.238. Convergenta. Obtinem care sint convugente. 4.239. Divergenta. divergenta

~
J:eN

2k

( - )t ln (2k)

~
neN

x,. =

~ __!_
nE~

~i ~
neN

y,. =

~ ~ convergenta.
liEN

4.240. Convergenta. 4.241 .Absolut

Divergenta.
4.2~3.

convergenta.

~
neN

I z,. I =

~ neN

1
9

n-

4.242.

Convergenta.

4.244 .Absolut convergenta. 4.245. Absolut convergenta. 4.246. Divergenta . .4.247 .Absolut convergenta. 4.248. Absolut convergenta daca a<3, divergenta .daca a ~3. 4.249. Fie crn,n + p=Zn+t + ... + Zn+P Deoarece seria ~ z,. este conneN

vergenta, atunci ~irul ( cr,. , ,.+ 'fJ),eN converge catre zero, Vp EN, deci este marginit => 3M > 0 a.l., I crn,n+p I ~ M, Vn, p E N. Fie n, p E N. A vern
.Zn+.t

= O'n,n.rk = I (w,.,l ~ M IWn+t -

O'n,n+k - t , , Zn+t = O'n,n+u Zn +J Wn +t Wn +2) O'n,n +t (Wn +P -1 Wn +p) CJn,n+P-1 Wn+21

+ +

+ + Zn+p ' Wn+1> I

+
O'n,n+p' Wn+P

I W n.r 11 -t

W n+ p

Din ipoteza 3n( e) EN a .i. V n ~n( e:) ~i p

I] + ICJn,n +p Wn+p I EN => I crn ,n.rp Wn+ pl <

Fie

> 0.
-

= ~

~i IWn+t

- W,. +2 1 + ... + lwn+p-t - Wn+P I < e:/2M => lzn+J W n.rt + ... + W 11 .rpZ.,.. 11 1 < e:. 4.250. Convergenta dad\. a> 0 ~i diverg nta daca a ~0. 4.251. .Absolut convergenta daca a> 1 ~i divergenta daca a ~ 1. 4.252. Convergenta daca a > 0 .~i divergenta daca a ~ 0. 4.253. Convergenta daca a <0 ~i divergenta daca. ex~ 0. 4.254. Convergenta. 4.255. Convergenta daca ex < 0 ~i divergenta daca

"4;?;

0. 4.256. 1) Pentru serii alternate, e10area E" = S - S,. satisface conditia jE,. I <J x,.+1 1. Daca, I Xno~- 1 1 ~ 10-a, atunci IE .. I < 10- 3 Din inegalitatea
1X'n+rl

<

l0- 3 , gasim n ::?: 3.

Deci S

S3=

. 1 I :::: 8 3 =I - - - _j_ - - . 3) n;?; 4; s ~ + --- -- 2 !22 I 4! 24 I -4.257. Pentru n;?; n 0 avem, E,. = R,. = X n+t + x,.+2 , Din ipoteza deducem 3-'n 0 +! ~flXn 01 Xn +2 ~ o2 Xn 01 , x,.. +k ~ p!:iC,. . Notam k = n - n 0 Avem 0 <En.:;; 0
~ a.,.,( p"+I

- - _ I_ + _I_; 2) n;?; 3 ~ 3 .2 ! 5 .3 ! 7A! '1 1 I I s4 = - - - 3 3 ,33 5 35 7 37

-

p!+ 2

+ ... ) =
D .

x ... - - - . 1 - p

pk+l

Pentru
~

excmplul

considerat
~

gasim

.p

3 = 4
"+1

~l n 0

=.. 3

eCI, 0

<
=

, E6

.:;;

naca. n ::?:no atunci 0

=

< E,.

2187 384

,., t. 9 \ 8 .c1.vem x,. 5.,. *-5

p", n;?; n 0

R ,. =

Xn+t

_ P-1- p

Ih cazul exemplului gasim

n+ 1

I e = -,

+ xll+2 + ... ~ e"+l + p"+2+ ... =

3

S ~ S 4 4.259. Sa observam
19

18

~ ca
y,.
=
t- 1

(n

+I)
n

2 -

~
n

dx

x2

-!

. 0 < E 15 . D ec1,

~
17

dx

x2

+~
18

dx

x2

+ ... =

. ~ hm
n ... oo

dx
x2
-

..
)
1

. r X =1 - hmlln 4 n ... oo x
-+

+2

211" =-In-. I 19
. 4 15
I

4.260.

i)

Sc calculeaza

17

~i

{ fJ. (x) dx

~i

apoi se face n

oo. ii) E,.=

+ ... + I + (n + 1)a (n + p)a

m

L)'"

n+l

2k) 1

1 A re loc majora,rca ~ ( (n+I)-x ) " 2n

1..261. Se observa ca

d x . Deci En .:;; lim ( dx x<X m-+oo ) x<X

2 4

= - __ I __
(o.c -l)na- 1
211

"
+ ... +

~
0

f(x) dx

~ f(x) d x
0

~ f( x) d x
2

~
2n-2

f( x) dx=

2n

tta.
1ta.

= 1 -

~+ ~- ... + (-1)"- 1
3 5

1 2n - 1
1

. Deci lim ( f(x) d x =

n-+oo )

I; (- 1)"-1
EN

nta
~on-

este vern

n _I ,

IE,. I<

+1

~ I0-

=> n

~ 5. Deci ~~~~ ~ f( x ) dx ~ S5 =
0

" (

263 . 315

I= I<
+1

> 0.

Capitolul VIII
1.1. Fie V = [0, 2] X [1, 3]
"'! ((1, 2))

<e:.

con>0 daca dac3.

= \2(x -

l) (x

~y 1 ) -

(y -

)1 ~
-

~i (x , y) E V. Avern d1 (f( x , y), ~

) =

(2(2(x + 1) jx -11+ jy-21)

~3( jx -1) I+

+ !Y -

2 I)~ 6 V<x- 1)2

+ (y

2) 2 = 6 d((x, y), (1, 2)). Fie e:

> 0.

Ale~illd
-it~

atunci V(x, y) 6

V cu d((x, !J), (1, 2)) < 3( e)= d 1

1 :,-:
;)
j

j(x, y),

~) < ~

1.2. Fie V
d(j(a;, y),
_

: (a~ - 1) 2 -l- (2 + y)x[ (x -! - H :r-l!+ xiy+ 2\ ~ ~ xy 1 i ~ .xy 11 1 1 xy I 11 . 1 25 ~ 10 (l(( ;r, y), (1, - 2)), deoarece x < x 1 ~ -~ ~ ~ - ----- ~ - :pe V ~ 2u \1 x y l 11 1 1..1. Fie (.1' 11 , y,.) = (~!._:, 1) _, (0, 1 ) r:;i .(x,;, !1;, ) = ( ", 1) -4 (0, 1). Atund n.. 2n;: 2 j(x"' y" )= O, Vn E X= limf(xn, y") = 0 ~if(.r;., y;,) = 1, Vn E N =limf( x:,, y:. ) = 1 ,.
) 1 ;1'
2 _,

-I
7

[~- , ~ J,
!J ,')

x Lf , 1

;)

J E"'"((1, + +

2))

~i

(x, y ) E V. Obt.ineJn,

~:Xi"'ti

1.31.

.exis 'l.37.

+-

?1-+CO

ll --tOO

1.5. 'finind seama de inegalitatea eJ > - , Vl\ > 0, gi.isim cii 0 <Jix:'1- 2 e- ~< 3! .. '
<6 fl.x il -4 0, ciml :r -4 Oun. l.G. Se consi<leri:'t (( 0,

A3

~inll'ile

( { _!_

~'
1n

O, ... ,

o)J\ . Atunci .f (_!._, O,

mE .l'i

... ,

In

o) =
0

\ m

0, ... , 0

J)
\.

~i
mEN

1, Vm E N

~i

.f ( O, _!_,
'In

0, ... ,0} = 0, Vm E ~.

1.7.

Se

conl'>idera,

~irurile

((_1-,2)') 'll--..n
~i
( ( _!._,

~i
neN

ila =

f (_!_, 0) J \
\ 11, nE l'i

. 1.8. Se considera

~irurile ( (_!._,
n
r:;i

1.9.

Se con;;;iUera
If ) ~

~irurilc

~ j(:r,

6( x 2

+y

(X+

?J) 3

n n , nE l'i 6 . ~ ------- . 1.11. X !f

((2, _!._))
+
x

l) )
1b

nEN

((-~- , -~'))
n
nEN

~~ ))
n
nEN

1.41.

. 1.10. 0;

0~

lim
(t , y) --t (lt.O)

y V1+ xX_lj1 -

lim
(x.y--t(O, O)

(Vl :
'

xy + 1) =

2. 1.12. Functia

~IYI

2.1
d(f

estemar ginita, iar \.y ltx->O(rt. >0) !Jz .

0.

cm<.l (x, y) ->- (0, 0). Dem

(x ,rl ~(o,o)

.
1

Inn
(.Y,Y).., (0,0)

x J?J il H>
,');2

+ y2 =

1.13.
a:2
.J:

lim

- - . xz + yz Vl
exist~t.
1f 3 )

xzlfz

1.1G.

Nu

___c__.:____:__:.-__:_:__

Jsin( x 3 +
;r;?

+ y)

x3 ..L 11 3 xz yz 0; - -'- - =X - - ' -+ y l.Ht 0; .r2 yz xz yz x2 yz 2 2 2 3 1 .1 3 + 11-~! . (.v 2 + . 11 ) x tt 1 --~ J .T I + It/ J . 1.19. 0 . . = --- . 2 1 . :; ' ( xy 1 - COf\ x y- , 2

+ x2y2 + 1

0. 1.14. 0; 0 ~

+ 1Jz
+ y

(x s l ~i, O,O)

lim

Vl +xz1fz
X2

--

(0. 0

+ !f2

2.2 . ..:\,
=

Vxi
o, ~

~ \ :v i+

I!! I L15. 0.

{0,

d ((x ,

1.17.

+
Q

ca. f ,,
n oric 'Vx Eil un ir
deun~

))

f (xo) = -4 xo::;
1.22. 0; e- 1/i'' -+ r'l

<

un :pUII

tinua i
. ~06

. y2

'nen1.

2(x2
..

V~

1.25. 0; x sm - cos -1 ~ I x l. 1.26. 0; I (x - y) sin- sin - ~ Jx- y 1.1.27; ~u x y 1 ! x2 y2 1 -exi ta . Se considera :jirurile ((n, n))nEl'\ ~i ((n 2 , n)),.EN* 1.28. 1. 1.29. 1/8. 1.30. 0. 1.3L :Nu exista. 1.32. Nu exista . 1.33. Nu exista. 1.34. oo. 1.35. 0. 1.36. Nu
II

+ y2) I .

ln[(x2+?,i2) (x'+y'l ].1 ~2~. 0; ls-in(xy) l ~

.
1

Vx2 + ?f 1

V xz + y2 1 j

lx l

IY.I ~ IY I .
. . '

exista. Se eonsidera unci

= 1,.

~irurile ( ( f
lim
(x,y)_,(o,ol

I 2nr.

1 V2n7t ) )

>lEt\

~i ( { _

1
V2nr.

1
J f 2nr.

)
nEN

L37. 1. 1.33. Nu exista. }.39. Nu existiL 1.40. (0, 0, 0); Avem zl = fl(.r, y ) = lim
(r,yl _,(o,o) 1 ;r 1

Iy I

y1

. X = 0;

,r <

.-.
1

2sin 2
ila

a;3

113

'

= lim

fa(X, y)

(x,y ) _,(Q,OI

= lim

(r ,yl_, (O.O )

:3 - (x o2 -+ - Y2-) 2
<

= 0, cleci

= (lll l 2 , l3 )

(0, 0; 0).

) nEN.
I ; 0~

1.41. Nu exista; Se consiclera l}irurile ((l...,

~xista.

Se considera

~irurile

((o, 0, ,n ]__ )).

+

1'b

o)) _ ~i ((l... , I_)) _. 1.~2. 5u n n,

nEr\ '"Eli

~i ({ I._,
n

nEN

0, ]:__ )) . n >~E:-<

lim
_,(0, 0 )
'l.

>0)

-=
2

-1

[.15.

l3. 0;
1
2

2.1. An'm : j(O . 0) = 0 ~i c7lf(x, y),j(O, 0) ) = I x - 0 I ~ ii (x , y)- (0, 0) 1\ cl((x, y), (0, 0)). Fie e: >0. Alegind o( e:) = e:, pentru V(x, y) E ltz cu d((x, y), (0. 0)) < o( e: ) = d1 (f(cc,' y), f(O, 0)) < e:, aclica f este continua in (0, 0) . .2.2. _ Avemf(O, o, 0) = (0, 0) ~i d1(j( x, y, z), f(O, 0, 0) ) =Vex+ y) 2 (y -. z) 2 2 2 2 = '{ x 2 2y 2 z2 +2xy - 2yz ~ V2x 4y 2z ~ 2 il (x, y, z) II= 2d((x, y, z), 0, o, 0)). Fie E > 0. Alegem o(e:) = e:/2 . Atunci pentru V(x, y, z) E R 3 cu d((x , y, z), (0, 0, 0)) <o(e:) => cl1 (j(x, y, z), f(O, 0, 0)) <e:, ceea ce exprima faptul ca f este continua in (0, 0, 0). 2.3. f este continua in x 0 d1(f( x), j(x0 )) = = I a.1' II - !l 'x0 Ill ~ II X xO II = =d(x, X 0 ). 2.4. Continua in x 0 = 0 l~i discontinua n orice punct x 1: 0. Pentru o;0 = O, avem: lf(x)- f(O) I = I xi= I x - 0 1,

.:!l. 1;

Vx En. Presupunem x 0 > 0, ~i x 0 E Q. Avem j(x0 ) = x 0 > 0. Se poate construi un il}ir (x.. ).. EN, Xn E Q, Vn EN, x,. -+ x 0. Atunci j(x,) = - Xn -+ - x 0 <0, de uncle urmeaza ca f nu este continua in x 0 Daca x 0 > 0 ~i x 0 E R Q, a vern j(x 0 ) . -x0 <0 . Se consiclera (x,. ).. EN, x" E Q, V n EN, x,. -+ x 0. Atunci j( x") ---:xn-+ 0 -+ x 0 > 0. Deci f este discontinua in x 0 Analog, daca x <0. 2.5. f nu are nici

u ""

un punct de continuitate. 2.6. f nu este continua in (0, 0).

+y2 =

~irul

((I_ 2.)) n n
.

nEN

converge la (0, 0), 1ar

J/ - -. n n

. 1

1)

1 = -2

1 -+ - '# 0 = 2
1

f (0, 0). 2.7. f nu este con. 2.8.

tinua in (0,_ 0). Se considera

~irul

((I_, n

n-

~))
,.EN

f continua. Avem
407

j(t ) =

f 1(h) + if0(t ) =COS t + i Bin t. }'unct;iile j 1(t) = COS t ~i j 2 (t ) = mtl t (1'\)ntcontinue in punctul t 6 = " 2.9. f este continu~ pentru li > 2 ~i discontinua pentm k = 0 ~i k = 1. Se conRider~" :

2.1
2.1S,

J1(x,

y)

= =

j
{

x'

~Sin (.v
xz

+ y2
o
2

+ y) , <1ac..
,
2 )

.v

~.

x, y

* ,
=

(O O)

-F.
2 .2
E l __.-1 a2

daca (;J;, y)

(O, O)'

ln (1

.fj.t', !J)

x2

+x +y + yz,
1

, d:tea (x, y)

* (0, 0)
(0, 0).

, daca ( x , y) = (0, O) '

tg (xz
}'3(.1', y)

+ y2)
yz ' ,

xz

+ 1

<laea (x, y) # (0, 0)

dac~L (x,

L
>i x,y)f'YI ~I

?J)

Functiile } 2 ~ i } 3 Rint continue in (0, 0). Pentru 1.: > 2, avem 1 } 1 (.r, ?J) - j(O, 0 ) I ~ :::; lx lk-z lsin(x y) 1 ~ o, cin<l (:r, y) ~ (0, 0). Pentru k = 0, consideram .)rui
oo. Pentl'u k = 1 ~i ~irul n 1 1 )) .( - 1 , - 1 ) = Rin('J/n) , aYem 1 - - ~ 1210 . . J eR t e d' 1scon t .mua (( -n , -n 11E!'\ n n 2/n 0 )) Contine ~i puncte din"A, ~i puncte pe at\. Orice v ecinatate v E '\0 ((:x..o, y diu GA. 2.11. f este discont.inua pe A ~i continua, pe [0, 1 J""'- A. 2.1 2. diRcontinua in pnnctele de forma 0 # x 0 = m 0 /n 0 ~i est<:> continua in orice punct imtional. Oricc ncinatate V E "f(m 0 /n 0 ) conyine o infinitate de puncte imtionale. Deci

tin
i e {0, 0,

(( _1._, n

o ) .Atuncif (..!.._, o )= n
11E!'\

n2

sin_!_~ +

.2.25.

-n

cxis!~t.

(.ru)ue>,

X 11 E

[0, lJ""'-Q,

X,.

J.o a.i. j(.r:,)

= 0,

"'n

~ ~i

j(.r.o)

Fie :otcum

~E
, tv a.

[0, lJ""'-Q
J,

~i s >

0. Aiunci exista n

EN

m m k < a.m < c, " < b"' < ----. k+ l I . mc1 . . un punct ratJOua - 1 -nt,f 'rva 11 u 1"' nu contme
1n m.

1n E N, CXlS

~ E '"' "

, - 7.: a .L

k +1 < c, <-- .

a.i . ...:!:_ n

<

no s. Pentru orice

= ~.

}lent.t
<p(u.,.) :
<de
~tunci

, F1e Im = ]a.m, bm[, cu proprietatea.

cu numitorul 'Ill . Notam n = m.ax{n,. l m = 1, ... , n}, b= min {bm lm. = l, .. . , n} . Interv:otlul ]n, b [ arc proprietatea ca ~ E ]n, b [ ~i nu con~inc nici un numft.r rat-ional de forma p fq (fract.ie ireductibili1) cu q = 1, ... , n ~i oricc punct ra~ional care apartine aeestui interYal este de forma x = i fq, cu q = n 1,

forma.

+ 2,

. .. Deci I j( x) - j(

~) I = IJ(.r) I :::; ---

---

este continua pe R 2 !n 1 f( a:, 11) f(O, 0) I = lx2 -'1}2 1 . I m ?f I ~ 0 cind (x, y) ~ (0, 0). !n celelalte }lUncte lx y I 2 X y (afl, y 0 ) # (0, 0) functia este continua. 2.1 t.. f este continua pc IF. 2.1 5 . .f e te continua pe Jl 2 Deoarf'ce (x 2 + y 2) ln (x 2 + y2) = ln [(x2 + y2)-''+Y' ] ~i 1 .t" ~ 1 cind tt ~ 0, atunci f estc continua in (0, 0). 2.16. j este continua pe l\ 2

n +l n punctul (0, 0) avem

< } _<

s, V.r E ]a, h[ .

2.13. f

+ ., : :;

- nu

e1

.2.29. -

2 y 2)'"'Y' ] ~ 0 cind (.-r, y) ~ (0, 0), atunci f :::; 1 ~i In [(x x2 y2 este continua in (0, 0) . 2.17. Daca /, = 0, atunei f este continua pe IP, iar
2

Deoarece

~-

------

------

daca

A. .t= O,

.f

este continur~ pe R~"- {(0, 0)}. Avem

j sin(x y) j

lim
(x, y)- (0 ,())

j(x, y)
jx7f l
x2 + !II!.

= 0.
~IY I

2.18. j eBtecontinuapelt. 2 . J f(x,y) - .f(O,O) J=

2.19.

este continua pe n~. !u l)Unctele (x

Vx!! + y2 0
,

~ v

- f{aP,O) I ~xi . l y l ~ IY l ~i l f(a~, y) -f(O, ?l) ! ~Y I , lxl ~ l xJ . x- + ? l 'l. x- +y2 2.2(}.. J {IStc continua pe R 2 . Pentru punctcle (x.. , 0), avem f( '.l} , y) - j(J.~, 0) I = . y 'L la (1 + ::~) = 'Jij'.!.ln v~ + : :_: < 2 Ill J ~ 2 + y 2 , V( x, y) E . Jr . . Jr E U x (U""'{O} ). 2.21. f este continua dadi, A. a 2 = B fa. ~i discontinu~ daca ...:1a2 -- B fa. Peutru (a:O, Jt) E an. [OJ avem: f(xO, y0 ) = .A.a 2 = lim j( x , y) f}i
1

=v

!l)

=v

aA avem: 1 j(xl y.) -

. _
o,' .

(,yl - (x' .y 1 )
(X, y ) E B,.(O}

hm
~ x,yJ - r.'"y)

j( x , y)

B fa. 2.22.

este discontinualle iH." "'{(O, 0)(1, - 1}} ~icon-

t 'yl ~B .PJ

~irui

,irul

tinua pe (JP""' 8.\) u {(0, 0)(1, -1)}. 2.23. f este cliscontinua pe &R1 ((1, 0))""'{(0, 0)} continua pe (R 2""' oB1 ((1, 0))) u {(0, 0)}. 2.24. Pentru caj sa fie definit~ in. (0 , 0, 0) este necesar ca A = 0. Dacr~ B t= 0, atuncif este discontinuil. 1:>-C aB,(O) 2.2~. f ef;te continua pe n 3 daca Ar1 = B = Cfr~. 2.25. f cste continuit daca
~i.

.A

= B. 2.27. Avem

lim
(x ,y,<) - to ,o,ol ..yl ,. (O,Ol 1 2

j(.-r., 11 , z) =
'

(x,~ . : l -(O,O ,O ) (.r,yl ,. 1 e ,m

lim

(x 2

+ :' 12)<'+r'( x 2 + 11 2)' 1 ' (1 + x z + lfzy+y' '

nu e::Usta, dcoarece (x

+ y 2Y'' r'

->

1,

(1 +

x 2 + J! 2 Y'+y' +' ~ 1, iar

-cp(x , y , z)

(.'t':!

+y
=

)''

nu are limita cind (:v, y, z) .... (0, o, 0) [ cle exemplu

=-no1

p en tl'U fiil'ttl

(1 t,.

(e-"'" COS6, e-x"

~in0, (~ ))
} n
,, E:-;

t:Y.

E fl,

0 Ell,

avem

orice

~(u,. )

e- 2"', V n E N]. Deci

.f

cste discont.inua. in (0,

lim
(x,;,: )- (0,0,: ) (X ,)') #(0,0)

o, 0),

VA.

En.

!n puncte
J... =

rietatca. ration al
.. . . , n} . n num ftr icc punct = ?t 1,

de forma (0, 0, z0 ) ,& (0, 0, 0), avem:

j( x , y, z) = 0.

Daca

0,

atunc i
f orma (( 0, 11

f este
(afl,

continua. in (0, 0, z0 ). 2.28.

0). Avem:
l;\i
, EN

f nu

este continu:1 in

punctel~

de

tl,

lim
(X,y,: ) - (0. y 0 ,0) y' # O

j( x, y, z) nu exista [pentru

~imrile

. 2.1:1. f
,0, 0 ) \ =

+ ~' _ -!:_ ))
n n

((v~'
U

y0

+ ~,
1L

e -" )) , ~irurile de valori coresllEN

p unzMoare au limite diferite], - nu

e.:n~

lim
(x,r,: l-(x',y',O i r 1 #0

f( x , y, z) =+ oo
, -

~i

lim
(r, y,: l - (0,0,0)

f( x , y, z)

e 1mncte
l:i . .f este i u" --> 1 ua. p e l\ 2

t~ ~ ~trun 1e a [ se conx1aera.
continu~L

(I 1
1

, -

1
1~

) ')
.. E:>~

l}l

2.29. f este

pe U 2 . Componentele funct;iei f:
1 - cos( x 3 + y 3 ) ~ , daca ( x , y) t= (0 , 0) (x2 y2)2

atunci

f 1 (x, y ) =

pe IF, iar

.o

, daca (a,

y) = (0, 0)

f z(x, y )

1J 2 sin x

xz

+ y~ , dad1
0

(x, y) =f (0.' 0) , . , claci:t (x, y) =(0, 0),

limita

sint continue pe R 2 2.30. R 2 -+ n '

j (x, y) =
1

f este

contin~ . pe-JP. Functiile

f 1 (-} -;-

Ref~:)::

..

{(x +

xz

2 ', dac~ (x, y) =f (0, 0)_ y )''Y 1 , daca (x , y) ~ (0, 0 ) ,

j nu eJ are pro
b)je.-~ t

~i

j 2(

Imf() :R 2

-~

R, .

fz(:r, Y)

daca (x, y) =f _(Q, 0) lx I + iY 1 '_ _ { 0 , daca (x, y) = (0, 0).

+ 11 z -~~~-

--este au 2 ..-B.. Fi
==> ilt' ~( e:) > ~ ==> dl .I ..f este c

_.(l ', a un deci e.

E

f'::Jte

.f

sint continue pe IV. 2.31. f este uniform continua. Deoarece fl 1 (j(x), .f(y )i'= = !sin x - siny 1 ::::; lx - y I = (1( x, y ), V x, y E H, atunci . pentru Vz > 0,.. luind o( e:) = e:, rezultii ca V.x;, y E R cu cl( ;x;, y) = \x - !! I< o( e:) ==> ((l(f(:e),. f(y)) < e:. 2.32. f este uniform continua,. Fie (x, yk (x'; y' ) E R 2. --\Yem:: cl1(f(x, y), f(x', y')) = l.f( :.r, y) - .f(:r', y') \ < 2 i x - x' ', + 21 :11 y' I + + I sin x - sin a/ I + i cosy - co1S y' I : : ; 3 ( i a: - :r' ! ) + 1y - y' I) < ::::; 6 V(x- x') 2 + (y - y') 2 = 6 d(( :r, y), (J/, y')). Pentru ::: > 0 dat, lnin d
o( e:) = ~' atunci pentru V(x, y), (x', JJ' ) E JF cu cl((x , y), (.r', y'))

este uni

+ 4!J~) . + 1?! -

.f(x',p' < I (!1 2 -co:-~

<

;s ( e:)

--+

--+ d (j(x, y), j(x', y')) < e:. 2.33 . .f este uniform continua. Fie (x, y, z), (x', y' -z') E 1 E R 3 Avem c71(j( x, y, z), .f(x', y', z')) ~ j x - x' \ + I y - y' l + l z- z'l +I arctg (x + y + z) - arctg (x' + y' + z') ! I sin(y ,___ z) .:..,. sin (y' .z') I < : : ; I x - x' I I y - y' I i z - z' I ! (a; !J z) - (x ' y' .:::')I l(:y- z ) - (y'- z') ! ::::; 2 j x "- x ' l 3 l y - y' t 3 l. z - z' l ::::; ::::; 8 if(x- x') 2 (lf- y') 2 (z- .:::') 2 = Scl((x, y, z),. (x', y', z')) . 2.34. ~K , y} esteuniformcontinu a. Afirmatia rezulta din inegalitatea ld(x,y)- d(x', .IJ' ) I ::::; ::::; d(.v, x') , V x, x' E X. 2.35. cl(x, ) este uniform continua . 2.36. Functia. d( , ) este uniform continua pe X x X. Anm !cl(x, y)- d(x', y ') 1: < ::::; d(x, x') d(y, y') = d 1 (( x , y), (x', y' )) . 2.37. Funetia I :1 m;te uniform continua. Afirmatia rezulta din Ill x li - li x1 II I ~ ilx - x~ I, V x, x' E X. 2.33. f nu este uniform continua. Fie x 0 E X cu \i x 0 11=1. Construim ~irul (xn)nE:-l: :c" =

if(x- ~ = I y2 :r
::::;3. d(( ::;;b2ex-a
j(a~, y')l'

+ + + +

.;.c._.

+ +

::::; L d
=

IIA(t
!1')-

d(f( t, :r .
(y -

< Vn (.r
tinua pe :parte 71

Vn x 0

Avem

llxn+ 1

x~~ :l

este compacta. Dcci f cste unif~l"l1l. co'ntTlrua:= 2.40:-:re-ste'"~unifo{:;)~~cc)i.)tinua~ Functia f este continua pe TI 2 , iar R 2 [(1, 0)] este compacta. 2.41. f l,o, 11 nu
410

0 > 0. Atunci 3n ( o) EN a.i . n::;:,. n( o) ==> llx,. +l - x,. II< o. Da,ca .n::;:,. n( o). avem l.f(xn+Il Xn +l) - f(x,, Xn) I = I (Xn+ll x,+l) - (x,., Xn) I = (n + l) - n = 1 = En2.39. j este uniform continua. Funci;;ia j este continua p e TP, ia.r multi mea A

Vn -:- 1 - V n = -:~-~--~-...-Vc= Vn + 1+ n

--+

0. F ie
2.54. Fru

nemarg' .

continual

~st.e uniform

contiunii, iar JL1 , . 00 : egte uniform continua. a) f?irul

1
n + 1

li mita 0 , deci _!_ _

x ', a/'

E E

[1,

+ = [ . Avem lf(x') - f(J.~") , = II~ - 2_ \ ~ I x'

.x/

-+ 0

~i

It(

n T 1

1 ) - 1(-) I = 1, n

(2)
'n

are

>JE-S

V ?li E N. b) Fie

.f

nU este. UtlifOl'lll COtltillUa. b) f l(a. b] }'n + 1 - Vn-+Oin timp ce lf(Vn + 1) -.f(Vnl l= 1, Vn EN. h) .f e 'tc continua pe U, iar [a, b] csLe o multime compacta. 2.43. Deoarece aPE 'I v f 0 1_ 1.J ~ "t . v j E "' ;l , atunc1 cx1;:; l <. L (.'t' n )nE :o<, x" E . \'" ' L't J v n E ' "J , x,. -+ ;A; - . sv ~L af.unt ern cu, ('::;Lc uniform continua. Alunci reznl1t'L ca (j( x,.))nE~ cste ~ir fundamental in U , deci e.sLe marginit , ceca ee contrazice ipoteza. Daca ilfl= + =, afirmatia nu mai ~ste a{.leY[tra1~'t. Kx:. f: U -.n, j( J.' ) = :1' est<' uniform contiunua iar j( x) ~ + = 2 .-H.. " Fie e: > 0. Din ipoteza, 3 a( z) > 0, a .i. Vx ', x " E X cu (l{ x ', x ") < B{z) ~ ~ i!t' .f(.r;'), .[(x" )) < e:. :Fie (x,.),E x un ~ir funuamenhtl in X. Atunci pent ru
are proprictatca c~
1 .

- .v" 1 . 2.42. a) x '' CSte Uniform COntinU~~ . a) :;;irul <Vn),.EN

...J)

X ~

'>0,.
Yf.'ffi

,=
~

l\j( x )~

:t' l
' )

+
~

lu1nd

y' .Z' )
.z') \
~') I

- z' l +
~-

> 0, 3 n (c::) = n(a ( z)) E ~ a.i. Vn ~ n(e:) ApE K ~ rl( :c" +" ~ .'r,.) < ~{e:) ~ d 11 f(.r:u+p), f (.T, )) < z = (J(.T,. )) ,E N ~ir fund<\;nHn ta l in (Y, cl 1). 2.15. l!'unctia. .J est.e continU~L pe H", iar u2 [(1, o, 0)] este 0 multime compacta. Deci f cste uniform co11tinua pe. H 2 [(1, 0 ... 0)]. ::!AG. cl1 (j(o.:, y), f(x', y')) = \{x 2 4f()- (x' 2 + -4-y' 2 )1~ i (x- :r')(x x' ) l + -4- l(!l- y')(y y') l ~2 lx- :r' l+ 1 !1 - y' l ~ 10 v (.r:- x ')~ (!} - y') 2 = 10 d( .v, y), (x', y')). 2.47. dl(j( x , y), f(x', !!')) = \J(.r, y ) - .f( :r:', y') I= 1 (y 2 co8~.r + x cos 2y)-(y' 2 cos 2 x' x 'cos 2!/ ) I ~ ~I (11 2 - y' 2 ) eos 2 .r , + I (~r - :r') cos 2.11 I + 1y' 2 (cos 2 x - cos 2 x ') ~ + I x'(cos2.y - co:::; 2 !t' ) I ::;; ~ i y - y' \ x - x' l + 2 lx - x ' I + 2a I y - y' I ::;; (6 + 2a) '(x- x ') 2 (.1/ - y' ) 2 = (:) ~n. )d((.r, .'/), (o.', .'/')). ~.4H. cl1 (j( :1' 1 y), f( x ', y')) = = ly 2 ,x ; - l a:' l!/' 2 1 ~ l:v : 1!/ 2 - !t' 2 1+ 1 X - . :v' \ y' 2 ~ \x- x' l + 2 1?f - y' l ~ 2 ~3 d(( :r, .1/), (:r', y') ). 2.19. (l 1(j( J.' 1 y), f( .r' , .11')) ~!/ e" l e"- e'' I+ IH y' 2 \e" +x' ~ 2 1 2 ~b e+ a 'x- x' I + 2lJeHa l !f - y' ~( b + 2b)c~+ a d(( x , y), (.v', y')). 2.:>0. 'Cl1 (.f(x, y), j( a~,y')) = I A(x)(y 2 - /!'~) B( x )(y - y') l ::;; (2b i A( x ) l I B( :.lJ ) I) \ y - y'l::;; ~ L cl(y, y' ), umle L = sup (2b !A(.r) I + I B(.r) 1 ). 2.:a. l1 (.f(t, x ),.f(t, x ')) =
~( e:)
~
0 0 .,

+ +

+: + +

xE [ - .'1, a]

~k ' y}
H') I ~
~une~ia

y') ,._

m eon2.33. f 0. F ie
i) . a.vem
1 = c:otimea A

:r'), uncle L = :-;up !I A(t) 1! - 2.52. IE (-a,a] (l(j(t, .r , y ),.f(t, x', y' )) = il (3.v + ~1, !I - .v)-(3.r ' + ~1, y' - x') 1: =' (3(.;c- x') (y- !t') - (x - J.'')) ,. = ]f9(.v- .r') 2 + {.1t - y'f + (x - J:') 2 -2{x - x ' )( y - y') ~ ::;; Vn(.v -- x ') 2 +-2(y-~~y')2 ::;; J d(( x , y), (a', y')). 2.53. Functia .f este cont.in u~t pe eompact nl [0, 1] x [ - 1, 1 ] . d<'ei e~te uniform continurL. Pe cle alta
~
11

= I A (t)(.r - x ') ':

...-l (t ) !II~ x -

J.''

1:

~ L d (J.',

J)arte dl(j(x, y ),.f(.'t'', y' )) = dnd ..: -+ 0

<;..
~i .r'-+

v.l~- v.r' = jr~ + l~~~

Cum

Jf.l': Vx' -+ +co

v

0, at.nn<:i .f uu satisface ronclitia Lipschitz p e [0, 1] x [ - 1 ,1].

1~ f'( l , . .t) =

" 5" FunctJa .

f : J)'" -+

;nt inua~ 'l:o. 11 nu

0 , daC~L X= O 1imt:?c in cauz~t cHte preimaginea printr-o func~ie continua a unei mul~imi inch"::se, deci e te inchi::;a. 2.51,. a) f nu este uniform continua deoarece este nemarginita in vecinatatca lui OR' b) Mul~imea A1 este compacta iar f este continua pe A1 , deci f l A1 este uniform continua. c) ll = f(A 1 ) este imaginea
4U

1 l 0 J.: sm -x ' c aca :r f= e te contmU<l, . 1ar mu10

unei mul~imi compacte printr-o funct;ie continua. d) Mult;imea A 2 este cone:xa,. iar f este continua, atuncif(A 2 ) este cone:xa. e) Deoarece A 3 = J- 1 (]1,5[.), atunci A 3 e&te deschisa (preimaginea unei mult;imi deschise printr-o funcyie continua). f) Avem A4 = j- 1 ( ] - oo, 2]) Deci A4 este inchisa. 2.55. a):Funct;iile cp, ljJ: R. 3 -+ ~ R, cp(x, y, z) = x 2 + y 2 - z ~i lji(x, y, z) = x + y + z sint continue. Deci A 1 = cp- 1 ( ] - oo, OJ) n lji- 1 ( ] - oo, 2]) este inchisa. 1n plus A 1 este marginita ~i coiiexa. b) Funcyiaf este continua, iar A 1 este compacta, deciJIA 1 este uniform conti~ua. c) Deoarece f este continua ~i A 1 este compacta ~i conexa, atunci
(.Al) este compacta ~i conexa. 2.56. a) Func~ii]e q>: R" ~ R, ep(x) = ~
k= l

"

lxt I

~i

ljJ: R 3 - ~ R, lji(ul, Uz, u3) = (ul /3) 2 + (Uz/2) 2 + 1t5 sint continue, deci multimile A = cp- 1 ( [0, 2]) ~i B = lji- 1 ( [0, 1]) sint inchise. b) Funct;ia f este continua, iar A este compacta ~i conexa., deci j(A) este compacta ~i conexa. e) Multimea D fiind inchisa ~if continua, atunci J- 1(B) este inchisa. 2.57. Fie xO E [a, b] Qt ~i ( X 11 )uel\, x,. E [a, b], 't/n EN, x,. ~ x 0. A.Yem f(xO) = 0 ~i j( x,.) ~ 0, 't/ n E _J . Deci j( x0 ) = 0 ~ limf( x,.), ceea ce inseamna ca f este inferior semicontinua in
xO . 2.53. Presuplmemf inferior semicontinua pe X. Fie x0 EX ~i (x,.),. 6 ~, Xn EX 0 't/n EN, x,. ~ X Atunci f(xO) ~ limf( xn) = y 0 Fie c: > 0. Deoarece cp este infeU -+00

rior semicontinua in y 0 , atunci

=> cp(JJ 0) - e

3~( e)
-

> 0, a .i. 't/y

R cu

I y - y0 I <

~(e ) =>-

<C?( y). Luind y 1 = y 0

H-+00

~~e)

, obt;inem cp(y 0 ) <cp(y 1 )

+ e.
E

::\ot.am
~

f)(e) = ~(c:) /2 . Deoarece y0 = limf( xn), atunci exista n(l)(e)) = n 1 (c:)

a.L

n 1 ( e) =>

.1/ =

y0

- -~~e)

< j(xn). Cum ? este cresdi,toare, avem cp{j( J.'0 J) de uncle gasim (cp oj)(xO)
~ lim
1J-+OO

~ cp(y0 ) <cp(y 1 )

+ c: <C?(f(x,.)) + c:,

(cp oj}(x ),

adica C? of este inferior semi continua in xO E X, deci inferior semicontinua pe X_ Printr-un rationament analog se obt;ine superior semicontinuitatea lui ? of2.59. Presupunem ca f este inferior semicontinua. Fie 0 "' A eX. DeoarecC> Ac r\, atunci supf(A) ~ supj(A). Sa admitem ca nu are loc egalitatea . .A.tnnci' 3a En a .i. supf(A) < a < supf(A). Din" definitia marginii superioare, exif'.ta x E A a.i. a < j(x), i::tr din faptul ca f este inferior semicontinua in x, 3 Y E ~~( x ) a .i. x E V n A => a ~ j(x). 1ntrucit x E -:;-1, atunci V n A "' 0, iar x E V n A => => x E V n i =>a ~ j( x) , ceea ce contrazice relatia sup j(A) < a. Deci an loc egalitatea. Analog se rationeaza pentru a demonstra relatia a dona. 2.60. Yom face demonstratia in cazul cind f ~i g sint inferior semicontinue in xO EX. Fie e > 0 . .A..tunci 3\T, E ")'1(a,..o) a.i . x E ~. => f(xO) - s < f(x) ?i g( x 0 ) - s < g( ;r) => => ?(x0 ) - c: = max {J(a,.JJ), g(x0 )} - s < max {J(x), g( x)} = cp(x) ~i lji(xO) - e = = min {J(aP), g( x 0 ) - - c:} < min {J(x), g(x)} = lji(x), adica cp ~i ljJ sint inferior semicontinue in x 0 In cazul superior continuitatii inegalita~ile sint de forma j(x) < f( x 0 ) + c: ?i g(x) < g(xO) + c:, 't/x E v. E '\"(xO). 2.61. Fie e: > 0. Din ipo teza~ 3V, E '\"(x0 ) a.i. x E V, => j( x 0 ) + e: > f(x) <=>- f(x 0 ) - e: <- f(x)<=>g(x) > g( x ) - e:, ceea ce exprima faptul ca functia g =- f este inferior semicontinua in a..JJ . Fie (x,.), 6 r-;, x, E X, 't/n EN, x,-+ x 0 Atunci 3 n 0 EN a .i. n ~ n 0 => x,. E \- 0 =>=> j(xu)

>

Avem lrm f(x,)

,,_.oo

0. -.-

~ f(xO), h(xO)

= -0
f( x
)

~ -==---= lim_-=

limf(x,.)
1l-+OO

;;-:::;-;x; j( x,.)

,-+,;,

lim h(x,.),.

adica h este inferior semicontinua in xO . 2.62. Presupunem A a "'0 ~i f inferior semicontinua pe X. Fie (x,.)neN, x,. E Aa, 't/n EN, Xn ~ xO EX. Deoareee f(x,.) ~

412

~ a,

'In EN, iar f

este inferior semicontinua, avem f(x 0 )

limf(x,.)
tl-+00

adica x0 E Aa, deci Aa este inchisa. !n cazul cind f este superior semicontinua gasim f(:t..o) ~ limf(x,) ~ a, deci Ba este inchisa. 2.63. Functia f: X ~ R est~
N-+00

inferior semicontinuapeX$>f- 1(]a, exercitiului precedent). Deoarece

+ oo[) este deschisa

~

pentru Va

U (pe baza

ci
~i

xf;" (]a,

+ oo[) =

0, {
~'

daca a

1,

dac~ 0 ~a

< 1, atunci

XA( ) este inferior

X,

daca a < 0,

m
X

semicontinua daca ~i numai daca A este deschisa. 2.64. Fie t( ) : X ~ R, x ~ ~ t(x) temperatura in punctul x. Notaro .f(x) = t(x) - t(x'), unde x, x ' EX sint puncte diametral opuse. Avem'f(x) f(x') = - [t(x) - t( x ')] 2 < 0, ceea ce inseamna caf(x) ~if(x') sint de semne diferite. Deoarece f( ) este o ftmctie continua, atunci 3 ~ EX a.i. f(~) = 0>t(~) = t(~'). 2.65. Teorema lui 'Veierstrass afirma ca ,o functie continua pe un compact ~i cu valori reale este marginita.

e-

~i i~i atinge marginile". a) Daca se considera ]0,1]

~if: ]0,1] ~ n, f(x)

= __!_
X

atuncif este continua iar f(]0,1]) este marginita. b) Pentru ]0,1[ ell ~i g: ]0,1[ -+ n, g( x) =x ; functia g este continua, dar nu-~i atinge marginile. 2.66. Luind i = 1, atunci la1 - b1 1< 8(e:) = I f(~) -.f(b1 )1 < e:, ceea ce inseamna ca f este uniform continua pe [a, b], deci continua. Functia in cauza este continua pe intervah1l [0, 1], deci uniform contiuna. Sa presupunem ca f ar fi absolut continua. Fie e: > 0. 38( e:) > 0 a.i. pentru orice sistem finit ]a 1, b1 [ i = 1, ... , n disjuncte doua cite doua cu proprietatea
X.
) 0

~
i= l

''

(b ; - a,)< 3( e:) sa a vern ~ lf(a;) i= l

- f(b,)

I < e:. Fie n 0 E N a.l. - - <

2n 0

3( e:) . .Alegem

f.

rece
llllcl

1 2 , i = 1, .. . , n. AYem a;= - - -- - - , b, = 2(n 0 + i + 1 ) 2(n 0 + i)

~

j"ta
:e(x )

"

(b i - (t;)

=-

1(
2 n0

. =
: loc \-om Fie
x) =>e:=

i= l

-!-

n0

+n +1 +
+
n0

<-1 <
2n 0

(i)(e;)

" IJ(b ,) - j(a,) ~

=I

I=

-1 ~ ( -1 -. 2 n0 t

1. ) +t +1
i= l

erior orma
1teza~

Cum seria
n

~.
EN

1
n0

ceea ce contrazice presupunerea. 2.67. Au loc inegalitatile :

'~

+t

. este divergenta,, atunci

e:xi!'it~l n E ~ a.i.
I+

lf(b t)- j(a;) I >e:

,;t') in a.JJ .

~
i=l

I (r;J +

~g)(b;) -

((/,f +~g)( a ;) I ~ Ja I~ lf(b;)- J(a,)

i= l

I ~I ~
i= l

I g(b, )- g(a;) I 1

Yo =>h(:r,),.

~~

\J(b;) g(bt) - j(a,). g(aj) I

J[

[it! IJ(bi) -

j(a,) I

+~I ! g;(b;)
I g(b ;)

- g(at) IJ, unue

1ferior :x. ) ~

M =max {max j( x ), max g(x)};

xE[ ,J .rE[t1,hJ

1 -

g(b 1)

- - -

g(a1)

-1 ~

- g(a,) I m2

, unde rn=
413

min lf( x) I> 0;

xe ! a,b]

J =
g

f -!.._, cu f
g

~i _!_
g

absolut continue. 2.68. Fie e:

> 0.

Deoarece g cste absolnt con1inui1, atuuci exista r.(.::) > 0 a .i. pentru orice sistem finit ]A ,, B ; [i = 1, ~, ... , n de intervale disjuucte cloua cite doua pentru
n
~~

care ~ (13 ; - .il ;)

> =t

<

r,( .::) avem ~ ! g( Hi) i I

g(A;)

l < e:. Prin ipoieza f este abdoui:'~

solut continui:'~, atunci llentru r,( e:) > 0, cxi~ta o( e:) = () (-'i( c:)) ()l'ice sistcm finit ]a ;, b1[, i = 1, ... , n de intervale disjuncte
u

>

0 a.i. pentru

cite doui1 Alegem

cu proprietatea

~ (b ; i
~

ti ;}

<

1J

i>{ e:) avt>m ~

i -== 1

IJ(b;) - f (a.;) I

<

Y)( e: ).

]A ;, 1M = Jf(a;), f(b;)[, i = 1, ... , n. A.ceste intervale sint disjuncte doua cite " doua (j este strict crcsdtoare). Atunci ~ I g(j(b;)) - g(j(a .- )) I< c:, deci g o f este
'

.a bsolut continua pc [ a, b]. 2.69. a) Rezulta din incgaliiatea lllf(bi) I! - ll j(a;) 1i I ~ ~ Ef( b;) - f(a;) il - b ) Yezi excrcit iul 2.67. 2.70. I'cnt.ru e: > 0 dat se alege o(e: ) = e: fL. Dad ]it;, h;[, i = 1, ... . n este un sistem cle intervale disjuncte
, It

i= l

'1

dona cite

dam~ a .l. ~ (u~ -- a ~)< o(e:),

i
1

atunci

~ lf(b,) - f(a;)
i ---== 1

i ~ L ~ (b;-at)<z.
i -:-- 1

3.1. Fie fl = {e = 1} baza canm tica in U ~i L E f(U; H) . Atunci L{~c) = L( x e) = ,r; L( e) = x a, Vx E ll, uncle L(e) = a e E ]{ cstc unic deterrninat de L. Reciproc, oricc YCCtor a En definc~te in lUOd unic un operator liniar L d e

la

n.

la

prin egalitatea L (x) =

a
->

.l' .

a,

'r/,J; E

u.

Dcci aplicati<t

{1)

L -= L (x) = x a,

de la,

imediati:'~).

n la f (H, ll ) esle hij('cti d

Deoarece IL( x ) l =

. J'

. . ::\..cca:'ita aplicatie este liniar:\ (\'crificarea este 1 i al, unneazr~ eft Ii L i = sup IL( x) l = Ia !,
lx:.; I

adica aplicatia In cauza pitstreaza norma, deci este izometrie. 3.2. :H'ie B1 = = {e = 1} baza canonica in It ~i ll = {e1 = (1, 0, ... 0) , . . . , e111 = (0, ... , 0, 1 )} 1)aza canonicr~ in H Pentm L E f(H; U'") ~i x E U, avem x = x e ~i L( x ) = = x L(e) x a, uncle a = Utl'1 + ... + a 111 e,. = L( e) E H"' cste unic determinat de L. Analog, un vector c~ = (a1 , . . , a,.), dat prin coordonatele sale in baza canoni.ca, define~te in mocl unic un operator liniar L de la U la H "' prin egalitatea L (:c) = :r . a, Vx En. Atunci aplicatia
111

(2}

a ->

L-=L( :r ) = x a

d e la ll"' la f(H, ll"') este bijectid'~. Se verifica imediat ea aceasta aplicatie liniara ( cw1 + ~a 2 ->7. U + ~L 2 , undc a 1 -> L 1 ~i a 2 -> L2). Deoarece II L (x)l; = !I x a ,J = I x I I! a 11 , urmeaza ca 11 L I! = ,_,,,.! sup !I L( x) !! = ii a \i , adica aplicatia este

izornetrie. 3.3. Fie B = h = (1, 0, ... , 0), ... , e,. = (0, .. ., 0, 1)} baza canonica in It" i}i H 1 = {e1 = 1} baza c anonici:'~ in H . Daca .'Yl = x1 1'1 + ... + x., e,. = = (x 11 , . -r,.) E It" ~i L E f(U", ll ), avem L( x) = x1L( e1 ) + ... + x,. L(e,. ) = = .r1 a 1 + ... + x" a ll = <x, a), rt = (a 1 , , a ll ) E U " estc unic determinat de L {L (e,} = a ;e En, i = 1, . .. , n). Hec iproc, daca a = (c~l ' . ' ., all) ER ll, a.tunci aplicatia L , L (x) = ( <r , a ) de la U" la H este liniari"L. Prin urmarc, fnnctia
{3)
~ete ~a

= (a1 ,

. ,

a,. ) -> L

-= L (x) =

(x, a)

~i

liniara .,i bijectiva. Din inegal'ilaten Schwarz-Gauchy-Bwniacovski, urmeaza

Il L II = sup
414

ll xi/.;1

IL( x ) l ~sup

11-<il <;l

(li x ll ll all) = ll al\ .

Il L II= supJL(x) \. ): IL(x0 ) 1= 1(x0 ,a) \ = Ji a ll

JIXJI <l

Deci lf L JI.= !I a ll , adiea aplicatia (3) este izometrie; 3..4. Fie D = {{e1 = =(1,0., .-.:~ ., 0), ... , e,. = (0, ... . , o, 1)} baza canonica in ll" ~i B' ={e~=(1,0,.: .,0) , ...~ e;;; = (0, : . ~' 0, 1)} baza><:anonica in R "'. Pentru L e f(U"; R "'), avem m . .
L (e1) = ~ a;Je;, j = 1, ... , n. Daca x = (x1 ,
;,= ] .. ,

x,.) = x~e1 +
...

. :.+ x,.e,., ,~turici

..

L( x) =

~
J= l

x 1 L(ei) -

(:
1= 1 J= l

a 1J'XJ') e;. J\Iatricea A= (a;,)1 ._ ;<,

l<;J<"

&Rmx" (ll) eiSte

'

determinata in mocluJ?,iC de opera1Jorul L. Reciproc, dac_ a, A operaton1l definit prin L( x ) = 4PFvatia:

(4) . . A _

;~
.

(a. 1 ;)~~j~::

u x, )e; 1 Ct a
1 1

eiRm x" (R), atunci

~ste

liniar. .

-+L'?L(x) =

; t Ct

a 1,xi) e~, 'v'x

R"

de la 8Jllm x,(ll) la f(ll"; R"') este bijectiva ~i liniara. in p lus, II L II = sup JIL(x) II = lixi!.;;; I x1 ) =sup IJ AX :! = II A (T = Tx = : ~i IJxll = :I X !I) . 3.:-l. Fie B = {e = 1} :;~ Jl x\1<; I ( . x,. H1 = {e1 = 1, e2 = i} l:>azele canonice in U ~i respectiv C. Fie L E (It, C). Nota.m L (e) = aiel I a.2e2 E c, a,, (2 E n. Atunci pentru X = X . e E n, aYem L( x) = x L (e) = x ct, unde a= a, + ia 2 este unic determinat de operatorul L. Reciproc, clad (t -:- al + ia2, atunci operatorul X -+ X . a de la n la c este liniar. A.plicatia (5) a -+L '?L( x) = x a, 'v'xE R, de la C )a f(R; C), ca U-spatii vectoriale, este bijectie
lx\< 1
~i

lini ara. Deoarece

IL( x) l ...,..,. l xl la 1 , atunci \I L \1 =sup IL (x) i = la l. 3.6. Fie B = {e = 1} baza canonica in C ~i L E (C, t:). ~otam a = (a1 + ia 2)e = L (e) . Atunci z = z e E E C = L( z) = z L( e) = z a. ~umarul complex a = L( e) este unic cleterminat. de L. Fie a = a 1 + ia 2 E C. Operatorul L: C -+ C, L (z) = z ct este liniar. Aplic~a
(6)

tie .r .ste

este bijectiv3,
E D arbitrar

~i
~i

a, -+ L'?L(z) = z ct, liniara, iar !I L II = sup ! L( z) I = sup : z a I = Ia :. 3.7. Fie xD

E
'

l1 EX a.i ., x 0

+ h E U.

1 =1< I

:: 1.;

Avem

j(-xo + h ) - j( x o) = yo -yo = Or.

Operatorul L x( .) = O( ) E (X, Y ) este liniar ;;;i ma.rginit., functia w(.x:O, .) : :X-+Y,. (v (JP , h) . j(x0 ~ h) - J (a:P ) - L xo(h) satisface conclitia de ci
~i

lim
\.h i l,~o

" w( xo ; h) liz = 0 ll h ;II

j(x0 )
.

j(x0
0

+ h) -

L .,o(h)

+ w( x

h ),

eaza

1;/h EX cu x + hEn. Deci aplicatia f este cliferentiabila Frechet in punctui xo E D ~i j'(x0 ) = 0(. ) E (X, Y). Cum x 0 a fost ales arbitrar in D, atunci f este

415-

difereJI.tiabila Frechet pe D ~i j'(x) = 0(.), V,y; ED. 3.8. Fie xo fixat ~i hE X a.i. {JJ0 +hEn. Avem
g{xt

E }:)

+ h)

- g(xll)

= j(a--4l

+ h)

- j(:rfJ) = j(h),

'-cu f(.) E !(.X; Y) ~i w{x.o,.) = 0(.). Deci g '(x~) = j(.). Cum af1 este a-rbitrar in D~ atunci !J'( x) = .f(.), 'rfx E D. 3.9. Fi~ x = (xr, xg) E XI X fh:at ~i h = = (h:ll 1~}. Avemj( ;x;O . ::f'- h) - j(;r!J) = j(~ h1 , ~ 71'!.) - f( x~ ~) = f(x1 ~ h2 )

+ f(hu a-~) + f(l~, h~).

x2

Con sideram. aplicatiile

L,.. ( ): X1 X X 2
__..

Y, L x(h) = j{h11

x~)

+ f( x1 , h!)
f(hu h2).

(,)( xAl, .):

xl

x2 . . . Y,

w(x0, h)
~i

Se

Yei'ific~t

inw<liat ea L ,.(.) este liniar

II L x(h) li3 = !if(hu xg)

Vh

+ .f(xl, h2) ib ~ !lf(hl, xg) !Ia + ll f(x~, h2 ) lb ~ M(Jl h11!1 Lx! ilz + \l .r.r n l. ;: h2 \::l) ~ ~I( II ht !l t + ll h2 1b)(nx! \h + :l x~!i:! ) = ~I Il h il n .r l!,
6

Exl X x21 adica L'( . ) este marginit. Functia w(xll, ) satisface conditia
~! ~

II w(xll, h) li!l __ !i.f(h1, h2) !! 01,::; l\I\l ht !h . 11 hz l; z ; : : ...... ~ 11 hl! l! h!! 11 h!!
Deci
j'(.T'l)(h)

(\l l

jl
I

"1 1

+ I hz ll2) =
2 ),

_:_ ll h ll __.. o. 2 jil.l!-0

f este diferentiabilii Frechet in punctul x 0

= f'(.tl, afo )(h 11
h2 )

~i

j(h 17 X~)

+ f( x?, h

VJ--4JE 1 XX X 2 ~i 'fhEX1 X X 2 3.10. Functia.jeste diferentiabila Frec.het in 3.~\J = O, daca ~i numai dacil. este derivabila in xll= 0. Pentru rx ~ O, f nu este continua in JfJ = 0, deci nu este derivabila. Pentru 0 <oc ~ 1, f este continua in x6 = 0, dar nu est.e derivabilli.

Pentru ex> 1, avem lim.f( ::v) - f(O)

x-o
X

0, deci

f este derivabila in x0 =

0
=

~i

j'( O) = 0. 3.11. Componentele functici, j, f 1 (t) = a cost,

~-~ , _, ...

sint functii diferentiabile Frechet pe ]0, 2;-;[

~i

f 2(t)

= b

sin t,

f 3 (t)

j '(t0) = (f{(t 0 ),
j{x) = e"'
J~(x) =

f~(t 9 ),j~{t 0 ))

(-a sin

t 0 , b cos t 01

= e""'(cos a 2x + isin a2 x), atunci Imj(x) = ea,x sin a 2 x . Functiile f 1 ~i f 2 sint derivabile in oriee punct x E R, deci 0 j'(xll) = .f{( m a 1 e~ '"' (cos a 2 x0 + i sin a 2 x0 ) + ia 2e",.. (cos a2 xll + ) + if~( x ) = i sinaz,v 0 ) = ae""". 3.13. Functia f nu este continua in punctul (0, 0), deci f nu ~ste diferentiabila Frechet in punctul (0, 0). 3. H. Pentru functia considerata,
0

~~), t E ]0,2it[. 3.12. Deoarece f 1(x ) = Re. f(x) = e""' co.s a2 x ~i

avem aj (0, 0) = lim j( x , O) - j(O, O)

ax
=

x-o

lim x x-o

si~ ~ = 0.
X"

=
ll

A nalog,- of -- (0, 0)
f}y

0.

f'
tii

416

Opemtorul L 0 : IP
~i

----*

R, L 0 (h 1 , h2 ) = Df (0, O)h1
-+

murgi nit , iar, functia w(O,.): R 2

H,

ax

+ _.Of (0, O)h ay

2

0 este liniar

w( O, 71 ) =--=.f( O + 71) -f(O) - L 0 (7z ) =

sn ti ~face

2 (71 1

+ 71

2)

sin

hf

lri

, uacah#O daca h
=

o ,

conditi u

Deei j cste lliferclltial>ila Frec1Jc11n (0, 0 ) .:i j'(O, 0) = 0( ) = (0 , 0) E f( R 2, R ). :l.l7i. f-linim~t => f cste P-diferen\iabiHi f;li f'(x, y, z) = a(ex. 3.8) pe R 3 3.16. j(:r, y, z) = (a x r, b) = ( b x a, T) este F- diferen~htbil a pe Its ~i j'( x, y, z) = = b x a . 3.17. Din ipoteza , pentn1 T = (.t, y , z) ~i h = (h1 , h2 , h3 ), avem
cp(1'

+ h) lji(T + h) -

cp(r)

cp'(T) (h)

lji(1')

+ wl(r, h), lji'(1')(h) + w 2 (r, h) .

Deci
' 0.
,I)

+ h) + cp('r)[lji(r +h)
nnde am notat
c,)(T, h) = [q/(T)(h) + lji(r) w1 ('r, h ).

cp(r 71)' lji(1' 71 ) - '"( r)lji(T) = [cp(1' 71 ) - cp(T)]tj;(1' - lj;(r)]= [cp'(?')(h) + & ) 1(1' ; h)]. [lj;(T) + lj;'(?')(h) + w 2 (r ~] + cp(?')[ ~'(?')( h ) + w 2(r, 71 )] = ~(1')cp'(T)(71) + cp(r)lji'(1')(71) w(T, lz ),
f (T
=

+ li ) - j (T)

jh.j

&} 1

(1', lz)] [lji'(r)( h) + w 2 (1' )

h)] + r~(T)

&}

2 (?',

h)+

ln

OperatorulL,( ) =

~(?')cp'(r)(

+ cp(1')1ji'(1') ( ) E f(R 3 ; R )
I hll

~i

I CJ)(r, lt ) I II hll
=0

(II cp'(r) 11 11 h II+ I w1(1, h) I) C l tJ;'(r) llllhII+ lw2 (T, h) I) + ----- --.-. ---------1( 1,_!01 ~ + 1JJ(r) ll w ' h I iJ:J-rO
11

+ 1.:;( 1) 11{,}
'
Fn'che1

2( 1,

)=

II h

7l ) I
I

0. Asadar
'

N;!e

diferentiahi la
'

~i

j'(r) = cp(r) lj;'(r) O)-(f(O, O, O) x

+ ~(r)

cp'(r). 3.18. D eoarece

aa/
0) ~i

,rece
r.:
~i
llUCt

= lim j(J', O,
_,o

= lim ~~~ nu PXiR.ta( analog f)j (0, 0,

...... o a

:r

(0, 0, 0 )

Dy

of
Dz

(0 , 0 , 0)

nu fxi sh:J,) , a hmei j nu <'Ste <1iferf'ntiahiHi Fr!'-chet in (0, O, 0) (<lacitf ar fi difer eutiahil ii Preclwt in (0, o, 0 ) ar trPhui s~L existc toate df'riYate1e partiale ri-le lui fin (0, o, 0)) . Pentru punete (o:0 , Jl, z0 ) E lP "-{( 0, 0. 0)} <leri,atele partiale of {}' Df ,11 of - . (.r, y, ~) = (x, y, z) = . , ~ . ~1 . (.r, y, z) = 2 2 2 2 ax .1 + y + zZ, ay V.r + Y" + z Dz

~+

jnu rata,

V
Z
0

= -. _ 1x2

==-- e"Xi>~til pe o anumit~ ,-eciniHate \- 0 + zy2 + z2

E "\

(J 0 , y0 , z0 ) l'<i slnt con ti.

0 )

nne 1u (xo, y
j'(r) =

.f a!l r ll:x - 2 r. 3.20. f

2 ,
).

D eri

<>Ste difer<'ntiahil~t in (.1, ?/, <'Ste functie

obtinut~

~i j'(r) = I/~ :J.19.

prin compuncr ea a rloua func-

W <liferentiabile Frechet. Se aplica teorema 3.14. ~i ex . 3.18. j'(x)= cp'(il r II)~ .

li TII
7 - c. 446

417

3.21. f nu este

diferen~iabiH1 Frechet in

(0, O)l . nu

exist~

f este

diferen~iabili1 Frechet in (0, 0) ~i f'(O, 0) = (0, 0) . 3.23. ~u U nu eKt<> con t inua ill (0, 0)]. 3.24. Da ~i f'(O, 0) = (0, 0). 3.23. Da ~i f'(O, 0) == (0 , 0). 3.:UL

a.v

aj (0, 0, 0)

3.22.

Nu[ nu exista

aoi (0, 0) J .3.27. Nu

[f nu este continua in (0, 0 )]" 3.23. Da

~i

J '(O, 0) = (0, 0). 3.29. Da ~i f'(O, 0) = (0, 0). 3.30. Da f;.i f'(O, O, 0) = (0, O, 0). 3.31. Din ipotezr1 rezulH1 d f(O) = 0 ~if continua In 0. 1Juinl1 L 0 ( ) = 0( ) E E (R "; R), atunci func~ia ()(0,.): W ' ~ ll, ()( 0, 71) = f(O --t h) - f(O) - L 0(7z) satisface com1itia

I Ul(O, h) I =
il

h 11

lf(h) I ~ A . 1\ ll l\" ll h 11

1 ---+

o.

1:""-.a

Deci f estc difennt.iabilr1 Fn'chet in 0 ~i f'(O) = 0( .) = (0, ... 0). 3.32. Da: .e aplici1 excrcitiul3.9. Avcmf({l 0 , ?l) (h 11 h 2 ) =- ( 71 1 , yll) + ( .t0 , 71 2 ). :J.33.f'(:.r. 11) ==
=

b) - (a, r) ( b, 1'). 3.36. f'(r) = a X ( X a.) in ex:crci~iul 3.35 II a X 1'11 luind b = a, gasim (II a x r 11 2 )' "" 21\ r~ x 1 '\\ (I\ a x ?"\\)' =- 2a x (r x c~). 3.37.
X 1')) = 111 ll 2 (a,
1

=(cos X . ehy + aea :r+lY+ < z , Hill X . shy + bP":r+bY-tcz , ce"Tf/oY\IZ ). 3.35. f'(r) = =a X (1' -X b) + /J X (r X a). Re \in c Hcama (.l P ega.litatcn,: j(r) ~( a, 1' X (b X

yxY- l + y + 1 -+
y
x2

+ 2y3

2x

, ;t;Y lu x

x+ + m -y2

?12

61J2 ,) 2.11''

3.3.-'J.f'(.r,y , ~)

f'( x , ?f)

Y' y - 2X e x'+ 2 Y [(eh x+:r Rh x ) sin (x+ y) + +x ch trcos(:r+y)] ( 1

11 )

{l'Y ch :r[2 Rin (x y) -I- y cos (x y)] - 2

X -

2y e

x'+>')

3.38. f'( x , y, z) =
z(y
=

+ cz1 :-

z(;x -

e - 11 )

xy

+ e- 11.
2z x z + y2

( Y-

2.l;
:'i'z

y2

z~
-

2v +2 1 /Z- -------'--- y2. l -1 x2 + y2 + z2 .

3(.1j~

l+

z2/

3( x 2

JJZ)

- :r:-)

3.39. f'( x, y, :) =
3.40. f'( :r , y,
(

2,r y +z

2y x+z

.~ )

""' z
;: y 1 ,rr v" 1n x
jj'

If :- _: iX: '

.'/ . ,,.v z - 1
-- 2.rz

;f~zi.:'ll
1

?I

:tll=.

ln m )

,l'

1n !J
=

2:(';
~_?:.IJZ ( :1'2 !12)2

_ 1

y. z
418

( ~ )+ - 1
y

_ 1(. )1/ ln( ~ )

1 ;

z2

3.41. -j'(x, y) -- y 2 )
,L~
-

= (q~'(x
cp'

+ y),
y~)) .

cp'(,r;

+ y)).

3.42. j'(:c, y) = (2xy<p'( x 2

(

),

<p(x
,

--

2y

(.u 2 -

3.1.3. j'(x, y) =
2

If (h -- . _.,. fiV

3.H. j'( .t, !/, z) =--= (- 09

(!J

+ y fht OV (.~ + y, xy, xjy, x + y -j-z, x -j-y +z +Y a<p ( ... ) + Du au 1 a 11 ::J a a cp a <p x + ' ( ... ) ]- '- ( .. .) -1- 2x ' ( ... ) , -- ( . .. ) + X - ( .. .) - -X !l ()u~ Du att., Dtt au y _ acp ( ... ), .a<p ( ... )+ '). .,. ~9 ( . .. ) ) . 3.45. Fre i: ,. (h ). ( ... ) !. i!:t ( ... ) + ') .:~!J """' o i1 :l () 11 .1 au;, ou 8t h =(h 11 hJE lF cu h 1 > 0~i l\ h i'= 1. _ \.LunC'i 3t 0 = 10(h )> 0 a.i. 0 < t~t 0 = . . j(th tho ) - j(O, 0) . (h + h.,)t --">l it E B ((J , 0)) . Dce1 lnn = hm - - - "- = 71 + hz.
.1.

- - yfJ), (V.r2+y~,

.lj

1 -0 q> ( xz+yz, yf x) . -aq> ( xz +yz,yfx )+-X

v --1

Vx2 x + y2
2

ocp -

at

(V X

+y

yfx) -

(!J

11

1 .

1~0+

I -+0+

Fie a eum h - (h 1 , 71 2 )
thE !F _L
1 ((

j(O, _Q2 = 0. l'rin unnare j e::;te difet i'l'll [iabilii. in cli r<>ctie in punclnl (0, 0). 3.46 . .Fie h '----' (711, h2) E Il 2, h2 i= o, II h\1 = --= I. L \.lmwi exi~!i:i t 0 = l 0 (h) > 0 a.i. 0 < t ~ 10 =thE U 2 "" A ~i deci lim f(thl' th 2 ) - f(O, O) =- 0. Pie h-= (h 11 0) E lF, II ft. II = J . Daca h1 < 0, atunci

l, 0))

~i

H 2 cu h1 ~ 0 .;i
j(th 1 ,

II h II =

I. Atunci penLl' u V t

> 0 avem

deci lim
~ .... o+

th

2) -

1->0 ,.

Yt .> 0 ..=;>Ill L IP

.\

l;'l

. l

t l'Cl

. . j(th 11 th.,) - f(O, 0) 1llll " - - =-=

t f(thl, th.,) . - J(O, 0)
1-+0+

o,
l
=

lal'

dacahl > o,atunCl

. oo. Pnn unnare,

VI

~... 11 I

. I . 1' e:.. \ ~~ (ttet 1111 - - - -1-+0+

---

1'

un

1-+0+

llU e:-:.!P tlifPn'tJ\ i<uhilit in uirectic In (0, 0), deoarcce lll dircct-ia h = (1, 0) nu
E

eRte difercu\icul>i Ht. :l.1.7. Fie h = (hu h 2 )

ll.2, 1\ h 11=1. AvemlinJ(lhu thz) - f(O,O) = 1-+0+ t 0 , daci1 h1 = 0 san h., -= 0 r 1 ., hlh.. J nu es tc d'f -- 1m - , f oo, lhca h1 7z 2 > o. ~ DeCI, 1 e1 1 t~o,. t I[ + 1~ I ~ - oo, dac~ ~1 h 2 < 0. n' n~ia hi la in <lirC'cFe 'in (0, 0); f este <liferentiabiH\, numai in directiile :nPlor d(' <:Ot)rdonat<>. :J.~8. Fie h = (lz 1 h2 , h 3 ) E IP, I h \1 = 1. Atunci lim f(lhu th 2, th 3 ) - f(O_, O,_Q) = lim Vt 2 (hi+ h~ + h5) = 1 :Qeci, jeste diferen,_.o+ t t_.o+ t tiabiH1 in dircc~ie in 0 = (0, 0, 0) E U 3 3.4!}. Fie hE X , !I h \1 = 1. Avem lim

1-+0+

f(tll ) -- f(O)

t 1-+0+ t Puuctia.f ei'tc diferentiabila in directie in punctul (afl, y 0 ) EX x X deoarece este dift'l'ent iahWi Frcchet in acest punC't (e:s: . 3.32). 3.51.. Da 3.52. Da. 3.53. Da. 3.:-Ji. Da [f CRLe F-difercntiabila]. 3.:>:>. Da [f este F-diferentiabila]. 3.56. Da [analog c:u la ex. 3.1:>]. 3.57. Nu. Fi-e h = (~, h 2 ) E R 2 , II h 1\ = 1. Atunci lim
1-+0+

l'1m

1\ lh- l = 1 b'l v d' m 0 x. 350 . . D ec1 f este d'C lLerentta 1 a m 1rect1e

A A

f(lh 11 tho) - f(O, 0)

= = {0, daca h1 = 0 t ,_.o+ t 2 (hi + h~) nu exisU, daca h1 i= 0. 3.58. Da L.f e;,;t e It'-(li fercntiahila]. 3.59 . .1:Tu. [f nu e te diferent.iabila in clirectii hE E (ll"" {0} )2 X fl cu h1 + h 2 i= OJ. 3.60. Da [f cste F-diferentiabila]. 3.61. Da [f est c J!'-difercntiahilr deoarecc !f(x) I ~ 5! II x\1, Vx Ell"]. 3.62. Notam 1' 0 =
. . 1I 111 7 11 Slll
1

419

(x
'

y z
'

0 ).

Atunci h = n 1 = - __!'9_ =

este diferentiabila Freehet in punctulr0 = (x 0 7 y 0 , z 0 ) Deci dh d.[_ (r 0 ) =

I ro I

ro
1'

Functia

j(x,

y, z) = x y z

<f' (r 0 ), h) = - .!!_ j(1' 0 ). 1'

~ij'(r 0 ) = (!Jozo, xozo, xoyo). 3.63. Fuuetia f Ci:itc P -diferentiabila

=

~i

j'(r) =a X (1 X b) + b X (r X a).

Deci ~cl[_(r)
<lho
0 ).

=(ax (r x b) + b x(r x
=

X a), h 0 ) =

(c~x h 0 ,
2

b x r)

(mo,yo,zo)>

I! 1o II
Deei -- (r 0 ) dh

= I ~"o -I f(r 0 ).
=

dh a~ b" C" -" .~ " 3.6a. Sa obserYam ca j(r) -= (r, (b - c~) x (c- a)).

+ (axr, b x h

3.64-(J' 0 )

dj

I('),XO '>yO '),,0) \ ~~ --~:;-

' df

(h, (b -- a) X (c - a)),

I h II =

X (c - a) I I cos 6 I = 2 crJ.J c:u~ 0 I, unde crJ. el'te m'ia tl'iun1:!"1I iului eu virfurile in a, b, c, iar 6 CSlC Ullghiul di11t1e h ~i nol'Jlm]a b planul triunghiului. 0 3.66. Kotam r 0 = (.L , y'l, ~ 0 ) . l)t:>nhu mice Ycctor 11 E JP ::uc loc cgalitatea v =(a, v) a'+ (b, r ) b' (c, v) c'. Deci (o, 1') (a', J') + ( /1, r) (b', r) + (a, r)
< a' J') =
'

1. Deoarcce / . (r ) . d/i 0

I rlf

/=if (b-a.)
I

11

1 ~

= j(r)

si
'

dh

~lf

(r )

()

~<r

h)
' '

11
I

hI

J . 3.1>7. A1 en1 lt
0

= ._}!___ = II h II

. (r,) ~- f'(,) (h,) "" Ti( -~ -- 2 ~ {-i : , - ~~) ~i ;~{ 2

= (

-- 2 - 1\ 2 1)
L
,1-

( 1

.-3 4' 0 ' - -37)

!I h II =
0

--- 1

:um.

_dj -

2/3 \-2/3
(~)

lj3)]

(a X b),

1.

0 dh (r )

(a., h)(c >< !J)

+ (h, h) (c x
( a, ho )

+ (a, h)

3.69.

dj~ (r ) =
dh
--' -

(a, J'o) (a X h 0 )

1: ro 11

( b, 1'o ) (b X h

) 0

l ro !1
'

!I ro;, ~
0

(c~
X
1' ) 0

X r) 0

b <

h0

lf ro li

--- (b X r 0 )

>

( b 71 0

(a,ro)

> (axb)- 2[(a,r )(n

- (b r0 ) (b
'

x r )] ~r, ho)-t- QLro) -~' 712.'2i'!__ x b) h = h/11 h II . 4 ' o. I! 1'o 11 ((a, l'o )) ~ ' 0

= =
J'.

Pentru h = r 0 , sc Deci c

-~ 17L
~

inlocuie~tc
1' 0

h0

r 0 /ii r 0 j[ . 3.70. Avem J(r) =<a X b, r)

X

(1' 0 )

(a X h, h)
=

+ (tt
X

b, r 0 )

h, !I h !I = 1. :3.71.

Functia

f de2

vine j(o.", y, z) =J(r)

(a X h),

l r if 2 (a

1').

DPei -~~
E

(1' 0 ) = 2 (r 0 , h) (rtxr)

+ 11 1' 11

R 2 . Daea 71 1 71 2 :( o, atunci pentru R \ . J. j(thl,th.,) - f(O,O) 0 J' ~" 7 0 t . Vt E =th E..R?" " '\..t . Dec1 1m ------------ = . . ~aca 11 ~~ > , ;;, unc1 1 1->0 t , . . "HH f( 1h 1 , ll1 2 ) - f( 0 , 0) __ 3t 0 =f 0(h) > 0 a.1. Vt, O<J l 1 r :(! 0 =thE H 2'\.v ,1. DecJ, -1.

l h II= 1. 3.72.

Fie h = (h1 , 7z 2 )

Deci
tl E

R2

""r,

1->0 t cste G-diferentiabilR, in (0, 0) ~i j'(O, 0) ~ 0( ) c:: 2 (H~ H). 3.7a. Fi e . . 1llll . f(thl, t7z2) - f(O, O) hrh 2 - (lad 71 = 0 0'. AtUUCl ------. = 1 l l l 1 -- 2 l J d lzo Z "/7 ~Z 1-.o t t-.o t 27Li 2 11 1 . , f.l aca, ~ of 0

-{o 7 ,
2

420

Deci, : 7 F 1C t
=

f este G-difercntiabila in (0, 0), dar nu R~re G-derivata in (0, 0). 3.74. l. At . . j(lh 1 , th 2 ) - f(O, 0) 71 1 h 2 . 1 ) llo"- fO = (1 1t1 , 7 L2 E . - "'- 1. J .a UnCl 1J!U = 1Jill -
t-o

f . 0 '. daci1 ht . ho 1 - = 0 D ec1. f n u e:x1sta, daca h h =f. 0 .

~ ~
1 2

hi h?. t G _, .f . bl~ , (0 0 ) nrr e:' e -ur crenpn, 1 a In , , d ar

t-o t

este G-tliferentiabilit in directia axelor llc coorilon.ate ~i o.f((O, 0), (h1 h 2 )) = 0, d aca 71 1 h~ = 0. 3.7:1. Fie hE X "'{O }. Alunci lim f(th) - f(O ) = lim It \ 1\h \1 t-0 t t-0 t nu exi;.;ti:\. Deci f nu este G-diferentiabiH\ in nici o rlirec~ie in punct ul Ox. 3.76. jnu cs le G-diferen\.iahili1 in (0, 0). :1.77. f nu e:;te G-cliferentiabil8, in (0, 0). 3.78. f nu estc G-diferentiabila in (0, 0). ~u e,.;ie G-diferentiabila in rlirecti a axei Ox. 3.7n . .f nu este G-ctiferentiabiH1 in (0, 0). (n'zi ex. 3.75 ). 3.HO. f este G-<liferen-. tia hil~t in (0, 0), d eoarece f e;;;te F-diferen~iabila in (0, 0) ~i j(;(O, 0) = j'(O, 0) = = 0 ( .) E f(JP, H). :1.81. f nu e:;te G-- lliferentiah ila in(O, 0). 3.82. f nu este G-difen'n\iabila. :.J.U3. f ef\te G-diferentia bili='~ in (0, 0), deoarece f este P-diferentiabila in (0, 0) ~ij~(O, 0) = .f'(O, 0) = 0( .) E 2(H 2 ; H ). :uH . .f - nrr este G-rliferentiR~bila. Funct-ia f llll e:; te G-diferentiabila in clirectia 71 = (hu h2 , h3 ) E (H "'{O} ) 2 x R cu h1 + h 2 =f. 0. :l.8:i. f e;;;te G-difercntiabil{l, deoarece f e;;;te P-diferentiabila ~i j~( O) = f'(O) = 0( .) E f( U'' ; Jl ). 3.tl6. . D a, ff:(O ) = f'(O) = (0( ) E f( Jt'' ; R). 3.37. Da, j (;( O) = f(O) = 0( ) E 2 (ll''; H ). 3.3H .. Avem (o_ r i (x 0 ; h)) (y) = =lim (A_ (,;vO + lh)( jj) - (A_(xO))(y) = Jim q(.'XJO fh, !/) - g( :l!__O!_}j_)_ = ag ( XO j y) t .... o t t .... o t i= l axj h , 3.89; (aA.( :u( ); h( ))) (yl = lim. (A.( a;( ) + th( ) ))(y) - (A.(x)( )) )(y ) = t .... o t

=lim j(x( y)
t ....

+ th(y), y ) t

f( x( y ), y)

= ~f_ (x(y),
ax

y ) h(Jt). 3.90. Gasim. ( aA((x(< ),

c.l)

y( ) . 1t(.), v(.)))) (z) = lint (A(x(.) tu (;) , y(. ) tv(.) ))( z).- (A(x(.), y(. )))(z) = t .... o t . j( x(z) lu( z) , y(z) tv(z), z) - j(x(z), 1t( z), z) aj ( ( ) ( ) ) ( ) ..L = l Jm ' = X z ' !I z ' z . u z I t-+ 0 t . ax '

+ -~[_ (x(z), y( z), z) v(z) . i) y

J.' ,

3.91. (i) ( = ) Presnpunem ca

este convexa

~i

fie

E ~ i t E [0, 1]. Atunci j( x 0 + t( x - x 0 ) ) ,;; tj( .JJ) + (1 - t) j(x0-) f( x 0 + t(x - x 0 )\ - j( x 0 ) 0 =lim ' ~ j(x) - f(x 0 ) ~ f~( x0 )( x - x 0 ) ,;;j(x) - j(X ) .
x0
E

t-o

r.

de-

E, ~it E [ 0, 1]. Notaro x 1 = t.JJ (1- t)x 0 Avemj(.:v) ~ f(x 1 ) f~(:c1 )(:c - m1 ) ~i j( x 0 ) ~ j( x 1 ) j~( x1 ) (::v0 -me) . Inmultind prima relatie cu tiara doua cu 1 - t ~i adunind membm cu membru, obtinem t j( x) (1- t) f(x 0 ) ~ f (tx (1 - t) x 0 ) fb (xt) [t x (1 - t) x 0 - Xe] = f (tx (1 -:- t)x 0 ), ad ica f este convexa,. ii) Din formula lui Taylor, deducem: j(x) = j( x 0 ) fb(x 0 )

(=)Fie x , x 0

r >

{.1:- x 0 )

+ ~- d~f(x0 + e(:r -

x.o) ; x - x 0 ) , unde

eE
0

[0, 1]. Daca

este convexa

nu
unci

din i) rezulta ca d 2 f (x 0 + 6( x - x 0 ), (x - x ) ) ~ 0, V x E E. iii ) Daca d 2f(x 0 , h) > 0, Vx 0 E E ~i Vh ERn"' {0}, atunci din formula lui Taylor, rezulta d1 j(a'J) ~ j(x 0 ) + .f~( x0 )( x -- x 0 ), de uncle urmeaza ca f este convexa. 3.92.
b b b

~J(y(.); ay(.)) = ~i~~ -}[ ~(y(x) + toy( x ) + x) d x- ~ (y(x) + ,'XJ) dx ] =~ ay(x)dx.

a a
d

421

3.93. oJ(y( .); oy(.))

= 2 ~ y(x)
a

OJJ( X) da. 3.94. oJ(y(.); oy(.))

1

~ (y(x) oy(x)a

y'( x) oy'( x)) d x. 3.95. oJ(y(.);

b

oy(. )) =

~
I)

(xoy( x ) + 2y'(x) oy'( x)) dx. 3.96.

'

oJ(y( .) ; oy(.)) = \ [y'(x) cosy(m)liy(x) +siny( x)

a
b

oy'( ~)] dx. 3.97. oJ(y(.);

oy(.))= D

~ [ -ay (x , y(x), y'(x))

a1f1

aF (x , y(.v), y'(x))oy'( x) dx. Deoarece oy'(x)= oy(.x) + oy'

= (o?J(x))', &F (x, y(x), y'(x)) oy'( x) = _Q_ ( &F (x, y(x), y'(x)); oy (x) ) ay dx &y' - [

d~ ( ::~
b

(x, y(x), !t'(x)) )] oy( x) 13i "t;inind seama de ipoteza, gasim oJ(y(.);

ay(.)) =

aF - (x, y(x), y'(x))- - c1 ( -aP (x, y(x), y'(x)) ) J lly(x)dx. 3.98. oJ(y(. ), ~[ ay dx oy' .
b

ay(. )) =

3.99. Din ipoteza avem :

j'(a,..O). (j- l)'(yO) =
}Rm ~j

~ "

k=l

.. ( -aF b

ayk

(x, y(x), y'(x))

J3yk(x)+ - aF, (x, y(x), y'(x))

ayA

ay;, (x)) dx.

u-l)'(yO). j'(a;O) = 1R" = m =rang (f'(a;O). u - l)'(yO))

'(a, 0 ), JaJJg (j- 1 )'(y 0 )) ~min (n, m) ~i

~min
'n

(rang

= rang ((j;;-1)'(y 0 ) 'f'( a;0 )} ~ min (rang (f- 1 )' (y 0 ), rang j'(a;O)) ~ Jllill (m, fl ). Deci rn = n. 3.100. Fie X E co ~i q>.,(.) : ]0, +oo[ -4 n, q>.,(t) = f(t. x) . Funct,ia q>..(.) este derivabila pe domeniul de definitie
= p
tP - 1

~i, q>.~(t)
=

x1 -~f- (t x)
axi

+ .. + x,. _at._ (t x) =
OXn

~A.

f(x), Vt

> 0. Pentru t
f(x).

1 se obt,ine egalitatea x1

_aL (x)
axl

... + x,,--of (x)

ax,.

=p

~.1.

Avern: . ! L (x, y) = OX 1

+ X+ y
_ af
ay

~i of
O!J
ay

(x, y) =
1 (1, O)

+ x+ y

de unde obt,inem:

_ a_2_ if -&J
=lim ax
, .... o

(x, O)

- -Of__

axay

(1, 0)

= lim---=~----"---X->1 X - 1

= 0 ~i

- - - (1, 0) =
ayax

&2 f

={
=0.

(1, y) - - - (1,0) ax =

at

, .... o

2 2 lim-+~11 '---- = lim

- y

, .... o 2(2

+ y2)

0.

422

4.2. Calclllind derivatele -partialc de ordinul intii, gasim:

r(x)-

of

3.96.

ax

(x, y)

x" _ y4
0

+ 4x2y2 (x2 + y2)2

0

'

dadi, (x, y) #- (0, 0)

dac~~
v

(a;, y) = (0, 0 )

1
( .))=

>~f UJ - Y- (x, y) 0

jx.
=

x 4 - y4 - 4.T2y2 (m 2 J/2)2 ,' 0

daca (m, y) #- (0 , 0 ) daca (x, y) = (0, 0 )

.r)=

Deci f 02 - - (0, 0 )
OXOY
()2

of (x, O) - of (O, O)

lim
x---.0

ay
X

oy
- - (0, 0) ax

lim _:_
x....O X

~i

--

of

(0, y) JJ

af

---::--::1_
ayax

(0, 0) = lim ax
y.... o

- lj

lim - y -+-0 y

-1.

4.3. Obtincm succcsiv:

~f_ (x , y) =
o:v
2

:!/: 1
2

Jx2

2' o ,

daca (x, Y E R X (R""-{0}) daca ( x, y) E ll x {0},

- - (o O)= OXO.lJ '
021 J

of _( )- j2Jj [ln(1 - x, !I _

ay

+ !12 x )- x2+ ~ ], y2
0

daca (x ,y) E il X (R""-{0})

v

, dac~t (x, y ) E ll X {0},

of of - - (O,y) - - (0, 0) 02 _ . . 1 (O , O) -_ li tn ax ax = 0. Sl - 1JITI x-+0 X ' oy OX y-+0 J / 2f af &f & 4.4. Deoarcce - (x, y) = 2 lx j ?/ ~i - (x, y) = x jx j, atunci --(x, y) = 2
- (x,O) - - (0,0 ) ay OJ! _ - 0
ax

at

Df

0-.IJ

ox

nu exist a, da.c~ (x, y) E {0} x (11""-{0}), .0 ' daca (x, JJ) = (0, 0 ) o!j - 0 - - ( x, y ) 2 0J/ 2 __ !!?_- ?/, daca (x , y) E (U""- {0}) x n.
lxl a~r

~~

-- (x, y) = --- (x, JJ) = ox oy oyox

a2f

21x 1 ,

V (x, JJ)

ll 2
E

of 4.5. - (x, y)
ox
2

= {y, dad

( x , Jt) o, dac~t (.r, y )

A _!f _(x, 1J) = {x, dacl (x, y) E R 2""-A, &y 0, daca (x, y)
E

A o f (x, y)= 2 2 E R ""-A ox 1, daca (x, y) E A

o, daca (x, y)
E
E

0, ----- (:r, JJ)

a~

8:1J 2

0, V (.r , y)

lP, - - - (x, y)
ax()y

a~

Ext. A .
R

o, daca (x, y)

{O} ;
E

nu exista, daca (x, y) E {0} X (ll"" {0})

423

1, da.ca (x, ?I)

~i

E E E

A
Ext.~"Dti

- ( .r' .II ) O.IJO:J.'

iJ2j

0, daca (.r, .z;)

0, claeit (.r, !I )

~0} X

fl

4 .(i. --- ( ..t . t ) =

Dt

'

nn exif'ta, claca (.T, .71) E (H"'- {0}) x (O J) . _ P-.b)' . ()2u 1 (J'-b)2 _(_1- &i~ = - - ' -1 . e ~a-1 ' - - - (;:r, y)= --=- l ----1 . (' 2at 2 3 4ai j1d L a~t 8x 4a 1J! rrt . ct 2 t a~u o2 u 2 ~.7. -y' "(x at)] ~i - - (.r, 11 J = [m"(.c- at) iJt2 - (.r . , t ) = a [o . "( {l- at) iJx2 ,/ . T
] r(.r -- 7J )2

+
=

+ tj;"(a +

at)] . 1.12. Ne noteaza 1(x, y )

derina,zi'i parti~tl funcNa compusa a~tfel obtinnta . 4.20. Functia.f': lP-+-f(IP ; TI ), f'( x , y, z) = (2.r, 2y, 2z) es tc diferrntiabila Frcchet in 0 = (0, 0, 0) ~i f"(O, 0, 0) a1e he~siana (matri cea ata,~at~t 1n haza canonic~t a, lui It 3 ) : H(O, 0, 0 ) =
=

x2

+ .lf2

, 1'(.r, y)

=
x2

+ y2

?I

~i se

(~ ~ ~) ~.<!1. 0 0 2
d ifercntiahila

Dcrintta.f' :JP

2(1 {3; 8 ), f( x , y, z)= 3 1! ?' I' r = 3 1l t ll (x, y, z),

estc

l1'rcchet

in

punctul 0

(0, 0, 0 ) :;;i are hessiana :

H (O, O, 0 ) .

(.0

0) . 0 00 0
0 0

~.:!:.!. f este de cloui.i, ori cliferent-iabila Frechet pe un.. i he .. siana corespunzatoare

a;; ,

rx;1 =
{

a;1

+at ---,
1

dadi,

j
d

i
~
J~t

aca

~.:2:J .f nu este de douit ori diferentiabila Frechet in (0, 0), ncoarece

02! (0, 0 ) t=
axay

_!F.f (0, 0), (ex . If.:!) [iu caz conLrar, din criteriul lui Youno- ar rezuHa d11ux
'

egulitaiea derivatelor paqiale mixte 1..le ordinul doi ]. lf:.:H. ori diferenviala :Frechet in (0, 0) , deoarccc
a.r

nu este de doua

iJ.f ( ) nu e:-;tc diferentiabila F~echet

in (0, 0 ). 4.25. f este de dou~t ori diferen~iabila Frecl1et in (0, 0) ~i are hessiaua 0 0 H \0,0 = ( ). 4.26. _'!:_ cp(a,y) X 0 0 iJx" n ale cp (j" -k tj; X f.j;( x , y)) = ~ G~---;--;:- ( x, !/) -~ ,_}.:"" (x , !/) . In caznl considerat, notind

ExtinzindformulaluiLeibnizob~inem:
vX

k=O

vX

q;(x, y)

xy

l}i

f.j;( x, y)

e"'Y,

424

+ n(ay)"- 1]e"'Y . 4.27. x [y 3 (ax)" + 3ny 2(ct,r)"- 1 + 8n(n- 1 )y(a:r)"- 2+ n(n-1 ) X x (n - 2)(ax)<'' - 3l ] e"
1

Y.

1.23.

y [ x( 2y)" ;-;in ( n ;

+ 2.r:y + 1) + n(2y)"- ><

_:1:_ [(x+y),:_ +
1

Xsin ((n + (x -

1) 7:' + Zxy + 2

1)]. 4.29. Deoa recef( x , y)= :x;2 ~= -y 1

y)- 1 ], :o~,tunci - - -- (x, y) = 8x"fJy"' iJ''+ill (.1: - : 1/)-<"+"'+1)]. 4.:JO .Avern

0 n ;- m

- (- 1)" (n+m)!
[(JJ + y )(x -

[( - 1r'(x+y)--<"f1"+ ) +

axn 8y '"

8" y)- 1] = - --- [m ! (.T+y) X

ax"

+ m! (:r - y)-"'] == 2 m! [x( .r.; - y) -<"'Tn] = 2(- 1)" X fJ:r:"' 2 X (n + m - 1)! ( 111 :c + ny)S.x; - y)-("" "+ 4.31. eY' (1 + 3xy z+x 2y 2z ). 4.32. erv+Yz+zx [2(.t'+y+z)+(:r + y)(y + z)(z + x)] . 1.:l:l. Ayem: cPJ(:c, y); a + h a ) .f\..c. y) = ---a (.r, y)h a + 3 --af-- (x, y )h1h ., + (hu h = (h
x (J' -

y)-<m+l)

8"

1l .

))

- ---

ax

3 ]

ay

u.r: 3

ax 2 ay

3 - a:[-:- (::r, y )h1 hi

uxoy 2

(h 1 71 2 )) = 2[3hy 1 2 2 Se demonstreaza prin induc\Jie. Pentru n = 1, ga.Ri.m tlf(:r, y); (71 1 h 2)) = = (nhl bhz) eax +by . Pref:mpunlncl re1a\i:1 adev~tT:lta . p entru n , ob\Jinem cl"+1 f((x, y); (71 1h 2 )) = d((l"j((x , y), (71 171 2 )) = (ah 1 + bh 2 )" d(e r+hY)({cc, y); (h11 h2 ))= = (a h bhzl'' e"' +by (ah 1 bh 2 ) = (ctl1 1 bh 2)"n e r -iby . -1.35. Tinind seama 1

+_ aaL (,;; , y)h~. in cazul con siclerat gasim : cP f(x, y); ()y3 2hr71 + 2h)z~ + 37d]. 4.:l4. cl"f (:r, y); (h}z. ))=e"r -;. by (ah + bhd' + +

de fO I'nJUla genera}a cl"f((:r, .If ) cl"j((.c, y) ; (hu h 2))

(hu l/ 2))

= ~~ !:~ ~'1__
,;:o

ax ()!! "- ''

1 (X 1 _ij)h {fl~-l> olJtillt'l11.

" = b
k =O

0~ <?'")(J;) t.i;< n- "l( y ) h~h~_,,.. !i.36. cFJ((x, y,z); (hu h 2 , h3)}=

(x y z) h~ -1-- ~L- (.JJ ,
, , _ ;)

= ---

azj

aX

(x , 11 , z) h2 1

iJ2f + ~a
Q

ri2f

y'

uZ
i)2f J- ( --

2 11 z) ha 1 ' 2 - (x , !J , z)h 1 hz + .1, a-a

fJ2j
X

.If

uyaz aza :r: 4.37. d"j((x, y, z) ; (h11 71 2 , h 3 )) = 9<"l(a:

1,
N ,

+ 2

azf . -- ( ' )h} a,y,z 2~

3 -,L 2

2 . 7 ~1/ }a = ?(h2 x ,y, ,.) 1 + 7 l2

' -r-

2 }1 .3 -

7} Lh1~3 } ) lllz -,

+ y + z) (hd- ll z-f- 71 Se demoniltreazl 1n< 1uc1 a- + bl12 - av a cIa -1 aw ~)", pnn 1e. "3l"f(' o. t x, y, "') ~' h u l~ 2 , 7 13 l). - (7 a 11 - X 1 att
3 )". 1

x f(u, v, w), uncle n ax e"x = 1 1!

3 r -CtX - (ax) I ~ - -\ 1! 3!
I
I

aa;, v

lJy,

w
(m

cz. - '1.39. Deoarece pkl(x)

e''o:, 0

ae"", atunci

+- + ... +
(au;)5

(ax)m

m!

(a x)"'+ 1

+ 1)!

<0<

1.

4.40. :;in (li.:t) =

:-;in (a,Ox),

- - ---- -

(ax ' 2'' + (-1 )"-I (a:c)Zk-1 . +( -1)" - _ )_

(21.; - 1 ) !

5!
(ax) 5

(2k) !

=~

I .l-, ---,
ax
(ax) 3

m = 2k - 1, 0

<8<

1 .

3.

+ -;D:.-;. - -

... + (-1)~-1

(ao;)2"-l +( -1)" (ctx)zl.n cos (aOx) , (2k-1)! (2k + l)! 11l = 2k, 0 < 0 < 1, kEN 425

. (ax)2 (ax)2k--2 1- - + (ax)'t -- - ... +(-1)k-1 ___

-l-I

4.48.
m= 21c - 1

2!

-H -l)k
4.41. cos(a x) =
(ax) 2

4! 2 (ax) t
(27c) !

(2k-2)!

cos (a6x),
4

o<

<

'

1,
I

'

dad\

1- ----2!

+ (ax) -' - ... -H -

+ ( - 1) 1"'1

4! (2k ) ! (ax)2k+<I - - -- sin (a6 x) , 0 < 6< 1, daca m (2k + 1 )!

3
1

1 )k

(axl 2 l;

4.50.

27c, 7c E N.

l + -d 3!

. 1 1

ctx

(ax) + --. . --;- 1 u.

( a.T) 5
--;;-,
D.

(ax) k'-I a x )~k + ... --l-+-((2k ----..,..-sh (afl x ), . (2Jr - l ) ! )! ~

2

= (x -

4.42. sh(ctx) =

0<6 < 1, daca m=27c-1

4.51. 1
1 + ' -5 '.t \
=

ax: (<tx) (a x ) l:- l -+-+- - + . . . + -(ax) --+

3
5

(ax ) 2t + 1

1!

3!

G!

(2k - 1 ) ! (2k + 1)! ' 0 < 6 < 1, daca m = 2k, kEN

2 ~'- 2

ch (a6x )

- 1

(ax ) 1+ (a - x )- + ---+ . . . + (ax )

2 4

2!

4!

(2k - 2 ) !
(r~ .1: )2l:

( a -v) 2 ~:

(2fc ) !

eh (aO x )

- 4.r 3 (
'
(~, 't; )=

4.43. eh (a x)

o < EJ <

1, claea m
(a x) 2k+l
I

2k - 1

l
11.. ,~/., 'f;....
(1

(ax)2 1 + --------

2!

+ --+ 4!

(a x;)4

+}_ (
3

.. . +

-- ---1-- - - -

(2/;;)!

(2k + 1 ) !

sh (a Ox) E N.
J... I

3!t~

0 < 0 < 1, daca m + ct.(Cf. - 1 ) " 2 JJ 2!

m)
,,; m+l

= 2k , 7c

-t-a. ')"' __ I y_ ---lx 1

1!

+
(1

(1 = 3 [(.

.. . ,

<Z(ct. - 1 ) . ( !X-?n + 1) x"' m!

+ [(.:rcos
CO;';

+. o:.(u. 4.45. ln(l

1) ... (rt (m 1)!

+
p

Ox)"' - ("' 1- 1) ' 0

< e < 1.

(0, 0).

+ ::r)

= ~
k= l

( - 1)k- 1 c c' k
~
k= l

+ (-1)"' -- x:+~- (1 + fl x)-<"'+ll, 0 < 0 < 1. +1 x2 ' ___:____ + [( 1 + 6r )-<2rH l> - (1 - O x) - ( ~pLJ) J,
1ll

=1-

a_' 2P+l

+ ny.
~

k
,:!k

2p -:.-- 1
0 <!:} < 1, dacrL m

f(O.

2]J 1

p _ 'E !!:.___
k= l

__ -~ ____ [ (1 e .:r )- <2JJ~2 , (1 _ 0 x)-< ~ Pf 2l ], 2p 2 0 < 0 < 1 dar fl m= 2p -f- 1 , p E N.

.2}}--1 2

cauza

R 3 la f i- m 1

injec ti

'l.'3

4A9. arctg x = x - -
l

3[

+x

6.c(1 - 62 x 2 ) (1 62 .r2)2 '

6E]0,1[.

4.50.

j(x, y) = f(O, 0 )

+ 1! -1

dj( (O, 0); (x, y))

1 + -2!

f ((0,

0); (x, y))

+ ;~
= (x

d'f((O, 01; (x, !ill+

~! d'f((O, 01;
11 ) 3 '
-

(m, y))

+ 5~

d'f ((<, "I; (x ,

5

!II~
" )-s.
'J

+ y) -

}:_(x+y) 2 2

+ !3 (x + +

4 .!__ (x+1;) + _ !__ (x + y) (1 + ; + 4 . 5

4.51. ln [(1 + :r) (1 + y)] = (x + y ) -

~ (x + y
2

2 )

+ {- (x + y 0 < 0< 1.
'

3 )-

~
2-

4 ( x + y4 )

+
=

+ -~
= --

(x5

+ y5)

-~
2

[aP(1
::t 2

8x)- 6

+ !l(l+ 6y) - 5 ],
-11

4.52.

ecos y
4
I

1 - x + 2_ (Rinfj -

+ (y .-

rr: )2 )

1 - ( -x 3 + 3 x(1J - U
3

!t)~) +
2 1J 2

et; [x cosr.4

-- 4x 3(y - '-)

(),r 2(y-:) 2 COf' Yj

E

+ 4x(y-7:)

(t;, 'ij) = (O, 7: ) + O(.r , y - r.), e

]0, 1 [ . .

~.53. e
I

sinlj

+ (y--;;.)
12x
3

''

ln (l + y) = y +

- ~ - (.txy 8vlj
3

COSYJ],

unde
2

y
3

+ -;~ ('tt 3 ,

3:rlf 2

+ 6:1 21/) -1- -12 -, 1

e 2 t; [

8.r4 ln (l + r) +

Hi x 3 y
1 + YJ

2 (1 + YJ )

+_ :_.___ (1 + YJ )3

- - 31{4 --. } , uucle ( ;, r. ) = O(.r , 11 ) , e E ]0, 1 [. 4.54. x + 11 + z - 3:.lntz = (1 + 1J)4 . . . .J ' = 3 [(a-1) 2 +(y-1) 2 + (z-1) 2 -(a;- 1)(y - 1 )- (x - 1)(z-1) -(y - 1)(z - 1) ] + + [(x- l)3 + (y-1)3+(z-1) 3 --3(:r -1)(y -l)(z -1)]. 4.55. ]'unc~ia j(a:, !J) = cos ::r se apro:x:.uneaz::~J ~ cu po 1momullm. T ay l or d e gra d u l 2 scns . 'm punc t u1 = -----cos !J (0, 0), adica f( x , y)

~ f(O, 0 ) +
~
j(O, O)

:!

\ dj((O, 0); (x, y))+ 2

cl2j((O, 0 ) ; (x, y) ) =

1 =1 + -2 (-x 2 + y 2 ). 4.56. f(x,y)

~f(O,O )

1 + ltcV((O,O ) ; (:r,?J))=1 + mx +
y) ) =

+ ny.

4.57. JCv, y )

~ .f(O, 0 ) -1-

dj( (O, 0); (:r,

+ d.f( (O, O) ; (x, y )) + ~ 1Fj((O, 0 ) ; (.r,

a'+ y. 4.5u. f (x, y)

y) )

x y. 4.59. Aplicatia in

cauza nu este

de la IP la l:P, deci nu este difeomorfit>m. Not'ind cu f t1 0 0 \ aeeasta aplicatie~ atLmei j'(:r1 , x 2 , x 3 ) = .r~ -x 3 } este izonwrfi~m d e la 0 x3 Xz/ R 3 la lP pent ru orice (J.'11 :~;~, x 3 ) E R x ( H~ "J( O, 0)} ), adica f ei'te tlifeomorfism local {.60. Aplicat.ia J: lP --+ R, .f(J\, x 2 , J' 3 ) = 11 = (y 11 Hz 1 ?f3), nu ef;t e injeeti dl. deei n n este difeo morfi!'ru, dar "~' 2 x 1eo;; ., . '- 3s in t;c/ ; J2 ( x3 eo;;: :r 2 -.11 T .T1 .X' 3 Cos 0.' 2 .c 1 sin x 2 j'(.1'11 a:2 , ,1.' 3 ) = \ .T 3Sill .1.' 2 0 -x 3 OJ,

injeetiY~t

lo

427

eRte izomorfism de la IP la IP pentru (J'u .x 2 , x 3 ) E D = (U"' {0}) X ]0, 2n[ X x (ll."' {0} ). 1.Gt. .Aplicatia f estc dif omorfi:an de laD = ]0, + oo [ x ]0, ;r[ x ]0, 2r.[ 1a j(H) . 1.62. Func\ia f este uifro morfiRm d e la D = ]0, + oo[ X JO: 2r:[ X x H la .f(D). 1.63. Functia .f este clifeomorfism d e la H 3 la j( R 3 ). 1.61. Pentm a demon::;tra surjecti,-itatea, se arafa ca functia, (tt, v) -> (11 - .r - cp(y )) 2 (v - y - cp( .:v)) 2 ar e pentru orice (u, v) E IP un minim intr-un a,numit punct (x1, .1/J) ~ i ca f(.r1, .lh) = (u, 1J). Fie (.r, y ) ~i (x" .lh) E IF. EgaJitatea j'(J', ,11) = = f(.ru fh) => .1: - J\ = cp ' {-fi )( y1 - y) = cp'( ~ ) (;>'('/) (.1'-X1), uncle ~ e~te intle x ~i .r1 ~ i 0 este intre y ~i .lh Dar \ (;:/( ~ ) ,~'(tj) l < 1. Drci x = J'1 . _,\.naJog

y = ?h 11czulta rn

cste o bijectie. Deoarece f'(.r, y) = (

izommfi ioim pt>ntru miee (x, y) E H 2 , atunei f ei'te difeomorfi ::;m d e 1a R 2 la R 2 1.65. Vrificam comlitiile din teorcma functiilor implicit e : 1 ) P(1,1 \ = 0 ;
2) P E (.;! (R~; H ) ( ~ ....]!, (x, y) = . 5.r1 u.r

? (,r)

~:/(l!) )
1

es e

+ y, ~F
vy

(.1 ,

y) . = .5.1J 4

+
E

.l'

sint functli conE

ap tinue }Je lF ) ; 3) (1, 1)

fJy

6 'I= 0. Atunei exi~t a V 0

""'( l ), U 0

'1'(1 ) ~i o
E \" 0 ,

1.71. Fi

functi e

m1ica

f : \' 0
f'(x)

-> U 0 , .11 = j(J'), a.i. 1

--- (x f(.r))

DF

j'( 1 ), E'( .r), f(.r)) = 0, ;.

(F 1 f0

Cl(Vo, U o) 15i

ap -= -~- (J' , f(.r))

a.r

'

5.:t4

_,1_

j( .1')

0 b s e r v a ti e. Ecuatia in y, y 5 + x y + .l:n- 3 = 0, poate avea .) ,.;olutii reale .lh = fk( x ), .r E I A- c R, k = 1, ... , 5 dar numai o solutie verifica condit-ia 1 = f(1 ) (trece prin punctul de coonlonate (1, 1)). 4.66 --1.69 . .Analog ca la ex. {.63. '- 70. Consi<leram U = (] 0, -f- oo [) 3 ~ i pentru F !o aplidim tco rema
4.17: 1 )11'(1,1,1) = 0; 2 ) .P
=XZ

ay

5f4 (.:c) + J'

' v .1' E

.7
\ O

3 ) !?(1\ D (:

fuuqie
f( O, 0 )= fz(.r, !f )
= -(
')

uP 1 aF E C ( D;U ) ( - - (x ,y, z) = yz+ ; -(x,y, z) = a.v .. ay

1

la ex. 1.

+ 2_,
!I

f)_ ]!l =

2 #- 0 . At.un ci 3 V0 E "f(1 , 1)), U 0 E "f( l) ~i o functie nnica: .f: \' 0 -> U 0 , z = f( .r, y ), a.l . 1 = .f(1, 1), P (.r, ,11, f (J', ,11 )) = 0. Y (.r, y ) E V0 , f E Cl ( V~, U 0 ), aJ~ 1 Df ( .'i~, y, f( .l', y )) y.f( .r, y ) j(.r. y) Df - . (.r, !/) ,=-- Dlt' ---] -- = (:r, y)= ax (.r ''I f(x IJ)) J.. , . :.c oy

az

J',lf

+ 2_
z

Rlnt functii continue pe D); 3)

f)F_

az

(1, 1 , 1) =

_ _,_ (J'.

at ox

a;UZ

+-;;

oF
oJ:

(J'. ,

' ,'

'.

+ -j ( X, y)

-D (:r, y, f( x , y) )
.'!
()}!'

f)p

a.j

(J':

?J)

+1

.II '

f( :r .
!J
=

!f)

- z- (x, y, f( x, y)) Xlf . f( :r , y ) 0 4.72. .Analog ca la ex. 1.70. 4.73. FiP H = R 3 , P

V( .r, y )E

!.

71 X
() l'

oG (-

(Pu 1!' 2 ) : U-> U .Aplicam

2

teorema

1.17:

1) b'(1, 1, 0)

1 = (0, 0) 2) l!' E C1(L\3; W) ( - (x, y,

f)p

of -- (.r.
4.BO.
Off
.~

a.c

z)

1;

a.B' 1 -

ay

(x, y .:) = 2, --

a.F!

az

alt' (.r, y, .:) = -1 , ___..,3 (.r, y , z)

ax

. . 3x 2

2yz, -

aJ-1'2 (x, y, z) =

ay

= G(u .P(J'. !I

4.B3. Pt"

= 3y 2
428

DF (.x, y, z) 2.c.:, 2

f)z

= 3z2

2xy

sint

funqii

continue pe IP

) .

in ca

x
l

r[

#- 0. Atunci 3 Vo E '\"(1), Uo E or((1, 0)) ~i 0 D(y, z) i (1,1,o) \3 -- 21 func~ie unica f = (fu j 2 ): \ ' 0 -+ U 0 , (y, z ) = (f1 (x), j 2 (x)) a.i. (1, 0) = f(l) = = (f1{1), j 2 (1)), P(x, f( x )) == (Ji\(x, j 1 (.:c), j 2 (x)), li\(x, j 1 (x), j 2 (x))) = (0, 0),. V X E V 0, f = Uu j 2 ) E U(Vo, Uo), -1 I /1 !3:c2 - 2j1 (x) j 2 (x) 3,n( x! - 2 x fl(.r:l I
3) D(l?ll F 2l_ j

- !2

j;(.:r) =

I
f~(x) =
-

I 2
3jf(JJ) 2 .;:fz(:'u) 2 .-cf2 (x)

- 1 ! 3n(x) - 2fl(x) I
1 3x 2 --- 2.f1 (a;) .f2 (x) /

[2
! 3.fi(x) -

12

/ 3Ji(:v) - 2 x f 2(.T )

-1 I 3 n(x) - 2x.fl(x )

I
E

4.71. Fie ll = H\P = (P\F 2 ): ll

=

-+

F 2 (0, O, 1, 0 ) 1 3) _p(~~'z_)_ I = \ J - #- 0. D(z, 'It) (O.o,J,o) 2 0

1

(Ji\(0, O, 1, 0) ,

IP. Aplicam teorema 1.17: (1) J?( O, 0, 1, 0) --: = (0, 0); 2) ]}' = (Pul? 2 ) E l?(Il4 ; R 2 );

Atunci

::3

Vo

"f((O, 0)), Uo

o~'\1,

0)),

~i

o-

functi e unid\, f = (fu.f3 ) : V0 -+ U 0 , f (.c, y) = (.f1 , (x, y ), j 2 (;L' , y)) = (z, 11) a.l. j (O, 0)=( 1, 0). Ji'(:r, y, f 1(:r, y ), f 2 (x, y)) =(Y\( :c, y, j 1 (::c, y), j 2 (:r, y)), F\(x,y, .f1 (x , y) , f 2 (X, y))) == (0, 0), V (.r, y ) E V 0 , f = Uu f 2 ) E Cl(V 0 , U 0 ) ~i j'(x, y) = -1 1 1 1 = - ( ' ')- ) ' v (x, y) E Vo. 4.75 - 1:.73. Analog ca 2} 1 (.r:, y) 2f2 (:r, !I), 2x 2y

x-xo -. , y - yo . " la ex. 1.74. 4.79. NoUim 'lt(x, y, z)= -----, t(a., y, z) = - ~l l \x, y, z) = z-z 0 z - z0 = G(tt( x , y, z) , v(:r, y, z)) . Din teorema func~iilor implicite obtinem_

D:c

aj

(.1J, ?/)

aI?

= -- aF

ax

(x , y, j( :x:, y ))

- ( X ,JJ) = -

rJf

aP
ay

(.T, y, j(x, y))

- - (x, y, j(.T, y))

0 aJ? 1 aG ( X xo ,1j -- y ) (x, 1}, j(x, y)) = -a:x: . j(x, !J) - zO att j(X, y) - zO ? j(.X:, _lj) - zO ? 0 aJ? 1 8G( X - x 0 Jj - _1j - ) . 8P - (:x:,y,j(.x: ,y)) = -, - - - - ~1--( x ,y,j(x,y))= Dy j(x, JJ) -z 0 av .f(x, :'J) -z0 j(.T, y)-z 0 az 0 0 1 .,o .r: - , - JJ -!1 - ) (y-11) = - - - -- [(, x-.v) 8G - ( - x-X , [.f(X, y)-z0 j2 8-n .f( x , y) - z 0 j(x, y)- z 0 8G ( - X-,ro X-ljo . d c 1enva . t,el e part1a . l e - 8.f (a~, y) ~l . x - - - , -- - - - . I'-n l ocum 0 0 UP .f(a;, y) -z j(x, !J) -z ' ax
-1

az

ay

a; (x, y, j(a:, y))

--:-' DP ~-,-----

unde-

)l

8y 4.HO.
.

-~[ (x,

y) in membrul siing al ecuatiei

imlicate obtinem membrul drept.

=

Se noteazi1 prin u(.'C , y, z) = x+y+z, v(x, y, z)= x 2 +y 2 +z 2 , li') x , y, z)

= G(u(:c, y, z), v(x, .11, z) ) ~i se procedeaza ca la ex. 1.79. ~.31. Se noteaza prin 2 F(x, y, z) = cp(:r 2 z 2 ) - ax - by- cz ~i se procede~1zi1 ca la ex. 1.79. 4.83. Pentru x= cp (t), obtinem func~ia compusa z(t)=y( cp (l))<=>y( x ) = z( 9- 1 (x)).-

+y +

ln cazul considerat

y(cc)

= z( ~ ) , Deci
X .

y'(x) = - ..:!:___ dz
X2

dt \

l I... ) ~i
X

y" (x)

429

~~ _ ~ dz (~ 2
dx

x dt

x )

\1
=

+ ~ dz (~ \ + 2_ d z (~)
2

x 3 dt

x ;

x 4 dt2

' .

i-a,r ee;u-a,t,\a, datil. \!>e

'

transfonna in ecuatia
=

~;:

(t)

+ ct z(t)
2

0.

4.84.
dz
dy

Avem 1

z(y)

y(
=>

~(y))
y'(x)

y(y- 1 (y))

y, cu x

y- 1(y )

= ~(y). Deci
din nou
d 2x
d
2

y'(x) dx d!f

Deridnd

prima

relatie

in

raport

cu

obtinem

4.9
X

O=y"(x)

{d.:-

+ y' ~i;/~
(dx ) 2

d'' .
=>

Y'
y"(x)

= -

( dxy) 2
ely

=-

(d;cl,~:)3-,
2

d 2 /d

iar

ecuaf:ia

. (Fx clenne x(y) - 2

dy

+ --ely -= dy

clx

d 2z 0. 4.85. - _
dl~

dz ++ z( t) dt
Aven1
d11 --'d .v

= 0,
d11

z(t) =

y(et).

=e

4.HG. -- 2 = 0, z(t) = 1J(cos t). 4.8i. d 'l/ --'-<{1

d z dt

_ .dp

dp . n pcosO-L ----- smv; t1

dO dO 1 d8 d ;:r . n cl p n , 0 0 O . - = - osmv +---COSv.rf:.oo, bt-memsnccestv c1

= t:

= -

jclx -,

unde

ae

, ely dy / d x y ----- -- d .r - d 0 /

pcose

+ dp
Cl

dO
dO

. sinO

de -

- pSillv

1/ ,, = - - - - - - - - - --- - d r t1 ( c1 p ) _::__ - psin e coso

U" . . pcosG -t---X:smf.i ' d {)

I .,
=
1 L

n + c1 - p COSv

((12p) p--p l - + 2(clp d 62 I . d {)

U0

(1 0

+ -d0
"

;-

)2 dp J psin o+ -- .coso
J

I "2 + 2 (Q.t)2][ =
dO
\ p

'dO" ,

(", ~2P_ J

'

p )2 ):< '2 2+ ( d --

dO

-4.89. Considt>Jam functia w(1t, v ) =-= z(:r(11, v), y(u, v\ ) ~ z (:r, y)

v(a.:, y)). Dcc1 - - - ( .r , .1/ ) = = X -

w(tt, (:t:, y),

. a;.;

aw

ow
i}u Dr
iJy

a.1

(11, t') + 2.x- (11, t' ) ~i - - (.x, p ) =

aw

au

( u, 1' ) -

au.

o:v

(::r, y )
-

+ --ar
,

aw

(n, v) (o:, y) = o:r

atl

02

aw
a1~

o1'

ay

(11, v ) - ( x ,

au

a!I

OW y) + - (tt, v) X av

(:r , ?J)

c hc , . aw 'Jy - - (1l, 1). lnlof'uind in eeua\ ia data , rt>zu]Et - - (ti, v)=O.

.;.

De

4.90. Analog. c:a la ex. 1 .89. 11 (a . t )=w(~ (x , f )) , r;(:r, t) . .A,e m:

a~ = -~!;, fi)- (:r, t ) a~ r):r

au au a.l'

(o~ , t) =

ow ,

Dw +aY';

(~, 'fJ ) - (.?J, t ) = - ( ~, 'i)

a~

aYJ ax

aw

aw (;, +i)IJ

'i),

4:10.

aw (~, 'YJ) a~ aw (~, fJ) af) [ aw (~, fJ)+ - (.1:, t) + - (x, t) =a - a~ at alj at a~2 2 2 aw ] a4.~ aw aw (J2w au -+ ()f) (~,"f)) ' ax 2 (X, t) = ()~ 2 (~,'f)) + 2 a~a"f) (~,"f)) + 0Yj 2 (~,"f)), (J[ 2 (X, t)=
-

au
at

(x, t) = -

= a2

2w 8 ---:-;;-(~,"f))

ac,-

-2

a~ihj

8 2w

2 w (~, (~, -~) + -o -.-

alj 2

W 8IJ) . Ecuatiadevine -

4.91. Obt,inem. v(x, y) = tv{ p (x, y), O(x, y)). Deci,

X -

ae oJ. aw ( p, B) -ae (m, y). Fo1osm . d teorerna . f une~n .. 1or11n11 . l.tclt,e, . ga::mn aP ( x, y ) = +.-ae ay ax ae sin 0 ap . ae co:; 0 = cosO, (x, y) = - --- , (.r, y) = s1nO, (.T, y) =- - . Deei ax p ay a:11 p 01l aw aw sin 8 . 81~ aw - - ( .r, y) = - -- (p, 8) cosO- (p, 8) - f?l (x, y) = - (p, 8) X a.r op ae r ay ap . 0 aw p, 0) -cosO . . 8 u, [ 8 w >~ :-m - .in eontmm1re ob~mem - - (x, y) = - - ( p, B) X a6 p ax 8p u~-- (.1:, y) + a~w ae aw ( r,>, 0) sinO ae Y --1 - (p, 0) - (.c, y) J co,;O- - (o;, y) u.c opuO a.r Bp aa~ 8-w ( p, 6) -aa o w (p, 0) -ae (x, y) ] - aw ( p, 0) X - r~iuO [ - (J:, y) + --v

ap ax

(x, ?/)

+ -aw (p, 6). -ae

(:v, y) ..1

. - att ay

(x, y)

aau (x, y) X aw ( p, 0) --ap (.'V, y) + = a2 ay

(~, tJ)=O. a~afJ = !!_aw ( p, 6) X p

..L -

apaO

o.r

aez

ax

ae

peo,;O
.

ae ().r

(.r, y) -sinO!!... (x, y ) a.l' Pz

!'l

2 W o a~/1" apz (p,O)-eo:-;20 - ~apao< ;;,fJ )

.
S.l

a2 w_( x-------iae- n p
8 2 11 -; -; (.f. ,11) =-== [

>-inO !:0. e

0)

~in 2 ~ -lp2
'

OW ('"' 6)

ap ,..,
2

~~1 2 0_ + ~ -, ' ~.
p
uv

"',. ''

0) .?

~i!!__Q~ose
., p
ap l

azw
op 2

0,11!

a w ( p, 0) -ae ( ;c , y) p, f:l) - op ( w' 1 !/ h - ---f

X--(.!' , ?tl cor;O

ao

ay

La pao . ae p:;m 0 - - (:r, Jf)

uy
. () 2 w (

+ 1 - - - ( p, 6) -

nw
2

ay

aeap

Do

ay

(x,

ay azw y) + - -:, (p, ae-

l_. .
ae
ay

:-; lfl 0

aw- (p, 6) X +-

8)

eo:;O (.1, y ) J - P

aP -cos 0 -- (x , y)
By
ow( 6) cor; 6 + 8w( +~' - - -- p,
2

+ c:io- ~ ~ 01
>;illO((),;f}
)', -- -

ow

p2

J - - - )

F
, _

aov

p, v )-.F..

Llco:; 2 0

0) -

aP

Ar1unttld <:elc> oou<t rela\11, ohtmem : 0 = 1 + - . . (p, ?~ riO~

('J! ill

B"u

ae 2
8

~ -

2>;in0co,; O .)- - - - 2 2

"- (.c, y) ax-

+- B!r " (. , !I )'

11

uw
c) p

o - .-

\ ('

0) -\-

:1 ,1.' G)+ ------- ( ? 6). 1.92. Avem z(x, y) = - - - - - - - - -1:- () p 1 .l. ..l'IV (11 \J', !II 1'(.1' , H)
()u
Au

aw

).

Ecua1ia l!Hine -

(11, r ) '= D. .4.!}3.

cFw

~ . dr 2

(11, t')

= 0.

lt.91. -

iFw 1 (11, 1) -=- il l ~ 2

~.9-l. tl(:r, y, z) = w( p, cp, 0);

~n = - - -

1 pz

f) (

fJp

p2 --fJp

ow). + -.1 -_ fJ
Slll?
~

iJ?

( Rill? . 8W --cl -?

)+

1 + -. -- -fJ2w smzcp aoz

=

, 96 Deo?.rlCc j''( x, y) = ( 1 0. 'J.

(/.

1) , atunC'l. rang-.f' (.r, y)=

dad pen t ru (/.I' 1-' r.~ f unctu .. l e j' f i:illlu ' llll l epenll en t e Junc~ (/. = ~ . D ect -1 ~t 2 dac<t (1. # ~ tional in oricc punct (.r, y) E JF. SinL ill<lep<'mlente in punctul (1, 2). In orice vecinatate a -punctului (0, 1) e:xisHi puncte in care rang j'(.r, y) = 2 f;\i <'xi.'tl rmncte in care rang .f'(x, !f) = 1. In acest pund functiile nu ~h1t in<1epeuc1ent functional. 1.!)H. ln<lcpl'lldente pe IP"-, {(.T, y) I IX:r+ ~y = O}. 1.99. ltH1epen<lente pe (It"-..._{0}) x] 0, oo [XU. 4..100. liHlept>ndente in amhele puncte. t..lO I. OeomC" ce j 3 (x, y, z) = .f1(.r, y, z) - 2f2 (x, y, .z), rezulta, c:'l functiile Riut clepen<lente functional pe U 3 . Dacit cou # 0 r;au col'-.y # 0, atunc i functiile ./1 ~i f 2 ;.;int intlepen<lente funct.ional. 1.102. IndependeJtte func1ional pe (]0, oo[) 2 x H 2 lt.I0:1. In<lependente functional pe (]0, oo[) 4 ".101. Depem1ente functional pe Its. 4.10:l. Indepemtente functional pe D1 = ]) _{(x, y . z) :.r = 0 ~au .r = 1}. 4.106. j~ = 1 (1 - j 2 ) (.f3 - l). 1.107 . .ft = fd~ pc (H"' [1}) X (R"" {O}) X Jl. 4.108. Pe nmltimea(H""{l}) x (R {O,l}) x il x H""{(x, y, z, u) '. 1 - .lf - ~ = 0} , f l' f 4 , J, f 6 sint in<lependente functional, iar j'1 = f2 f~ ~i f 3 =-= fd-,. 1, { 2,

".n.

5.1. Sistemul de conditii necesare

= 2(y -

l)

= 0) are ;.:olutia unica

=

(x 0 ,

o y0 ) =

( -~

(x, y)

2J'

0,

(0, 1 ), iar

hp;.:;.:i~tnR;

_!f_ Dy

(J', y)

=
]n

J'unc(iri

punctul (:1P,y 0 )[ Jl (O,J)

(~ ~)]

este o matriee pozi1i\" llefinit-:1. D oci

c~tP de

punctul critic (0, I ) e-;te punct c1 c minim global ;;trid [punctul (0, 1) minim global (t or<'ma 5.10], iar ]m,n =

.f(~, 1) =

0. S.2. Punctele

(.r ,;'o; 1 ) ,
0,

E R ,int de minim, fm,n=O. 5.3. (1 0) -punct cle minim, fm 111 = f (l, 0) = - 1. 5.4. Punctul eritie (0, 0) nu e;:;te de exll'em (estc punct ~a. ), iar (l, 1) cste p1mct de minim local ;.:trict; fmtn = f (1, 1) = 1. 5.5. Punctnl c1itic (0, 0 ) nn eK1 e ptmf't de

x0

5.:H.
puncte

(V2, -V2) 13i (- V2, V2) Rint p11ncte d e minim lo cal tric-t. :;;i .fmtn = J( - V2, V3) =.f(V3,- :2) = - 9 . 5.6. (0,0) ]HIIld cle ma -.:;m 0) = 0); ( - V3 , - V:f ) f:\l _ . ( T, V3 V3-) punde de l ocal stnct ( f m"~ = .f(O, 2 2 2
ex.1rem. Punctcle critice

:J.2G.

minim 1oc<tl stliet

(.fm = f (- J!{-,
111

- Vf) = J ( J!{ , J}) =

-l

- 9/X). In

::punet

veciJ1atatt.a, punctclor eritice ( \

~- , _-!:_ ) ~i ( ..!:__, - _1_ ) 2 2 I ~ 2

a,yern

1 I

\.
i

cVs,
.5.29.

'3

care nu ete nici pozitiv ;:emidefiJJita, nici negativ t:emicldinitiL Deci nu , e aplicii T.38. :>.7. (0, 0) nu etc punct de cxt rem. ::i.U. (0, 0) punc- t de minim [fm, .. = 0]. 5.!). Multimea de puncte critieP e,;tc {.c, y) , x 2

..3.30. (
28- c. _

432

+ y 2 = 1} u {(0, 0)}. (0, 0) eBte punct de 1mmm local stricL [ .fm,n = 0]. Pnnctele critice (.r, !f) en .-v 2 + .11 2 = 1 Rint puncte de maxim local. 5.10. (5, 2) punct dP n1.inimlocal Rtrict. 5. ll. A = {(x, y) I 2xy =1} u {(0, 0)} e,;tp mnltimea pnnctelor critice . care nu sint puncte de extrem . 5.12. PuncLnl critic ( - 2/3 , - 1 /3, 1 /2) e15te punct de minim global strict. 5.13. ( -3, 5, - 8) punct d e minim glohal strict. ::J.H. Puncte critice (0, 0, -1) ~i (2 -~, - 1H, - 1); (0, 0 , - 1) nu este pund de extrem, iar (21, -1 -Lt, -1) este punct d e minim local strict. :l,l;'), .Punctul critic- (2, 1, 7) nu e;,;te de cxtrem. 5.16. ( - 1, -1/2, 1) pnnci de minim global strict. ~.17. (4/5, - 3, /5,0) nu e;:~tc pnncL de ext r<: w . 5.13. ( - 1/G. - 21 .) , - 1 /2) nu e;;te punct de cxtrem . 5.19 (

, 1,

1) punct de
=

m inim local strict. :i.~!l. Punctele stationare ( :x, :x, a.,), t:J. > 0 , Rint de minim 5.2 1. Functia lui Jjagrange L(.r:, y, /,) = J..'.ll + ). (x + y - 1), are pnnctul .eri! ic (x 0 , y 0 , ), 0 ) = (1/2, 1 /2, - 1/ 2). Fie (.r , y ) un punct care Yerificfl, rPstrict ia. AYcm

J(,

.r, y) -

f(~, ~)=

L( :T, y, -1/2)
1

- L(1 /2, 1 /2, - 1 /2)

IJ)z _-1.:._

1 d 2L f(l- ~ - _!_ ) (:r - _!- _.If - ~ 0\1) -L R?(x 2 \ 2'2' 2' 2", 2
I

"''

X (

y -

) . Din eonditia dg((.:v, y ) :

;r' -

2 ' .

1/- -

1)' = 0
2

2(.r-- 1 )X 2
=> If -

= - ( :r
(

~).

Deci

f(.r, y)

- f(1 /2, 1 /2) = -

( X+ ~

r
'

1
2

<
2

0. Prin urmare

-~

, {- ) Psie punct de maxim condi( ionat. !'> .22. ( - .

~

Va!!+b
)

- --_ a _ )
'

Va

+ b2

-este punct de minim m axim conditionat.

condi~ionat, iar (

) punct de minim con<litionat. 9 a b2 a c _j__ b '5.2{. (1, 1) - punct ite minim condit,ionat. :i.2:J. (1 1]12, - 1/]!2) , ( - 1N2, 1/V2) puncte de minim eonditionat, (0 , -1 ) (1, 0) - -puncte de max:im conditionat. "" ,.~G ( 8 r. I;7t, - 7t k -r; ) , Z 1e maxtm conu1y10na ,, t , ( - :3n 11 l.:1t, ,),:. i.E Z ~ pun ct e ( 8 8

5~23.

b lf(a2 + b2 '
2

Va2 a +b2

este pnnct c _ le

ab

2 ,

-f! b

lc1t), 7.: E Z puncte de minim C01Hli\ionat. :>.i7 .(-a V2, - -aV2) 8 p tmct de minim eonditionat, (a V2), a]f2) punct de maxim conditionaL
,)7t

'.2U. ( -

V3, - V3), (

1a
0

r:

+1

vZ)
2

punct de minim conditionat, iar

( V3 - , V3 - ) , (-

V3 (VV4o-3 + 1

-lis

247) ,o..s'~ e punct

d e max1m . cond't: lytouat .

a , b , c ) pnnct de minim conditiona.t. a2 + bz+c2 a2+b~+c2 a2+ bz+ o2 :.3.30. ( -1, 2, -'-2) pnnct de minim condi\ionat, (1, - 2, 2) punct de maxim
.5.29. (
2 8 - c.
~

433

condit;ionat. 5.31. (3, 3, 3) punct de minim condi~ionat (punctele critice condit;ionate ( - 1, 1, 1), (1, -1, 1) :;;i (1, 1, - 1) nu sint de extrem), 5.32. ( - a, 0, 0) ~i (a, O, 0) puncte de ma:xim con<litionat, (0, 0, -c) ~i (0, 0, c) puncte de minim condit;ionat {(0, - b, 0) ~i (0, b, 0) nu sint de extrem ). 5.33. Functia hti Lagrange L( x , y, z ; :t-1 , :t- 2 ) = xyz + :t-1 (x + y + z- 5) + :t- 2 (xy + yz + zx- ) are punctele critice (2, 2, 1; 4, -2), (2, 1, 2; 4, - 2), (1, 2, 2; 4, - 2), (4/3, 4/3, 7/3; 16/9, -4/3) (4/3, 7/3, 4/3; 16/9, -4./3) ~i (7 /3, 4/3, 4/3; 16/9, - 4/3 ). Punctele (2, 2, 1), (2, 1, 2) ~i (1, 2, 2) sint de minim condit;ionat, iar punctcle (4/3, 4/3, 7/3), (4/3, 7/3, 4/3) ~i (7 /3, 4/3, 4/3 ) sint de maxim con<litionat. . . 5.31. ( 1 + 2V7 , 1 - V7 , 0 ) , (1 - V7 , 1 + 1 7 , 0 ) R mt puncte de max1m con2 2 2

t . (2 + V22 2 + V22 1 - V22 ) . ( 2 - V22 2- V22 1 + V22) . . d ~~wna ' Iar - 6' 6 ' 3 ~~ . 6 ' 6 ' 3
sint puncte de minim condijionat. 5.30.
,r

(a, ,t,~l{al) ' ' a (l /al) )

e:x

este punct de minim conditionat. 5.36. ( : , ... , : ) punct de minim conc.li t: vlona t . 5 3 7. (

V ~/b1 ,.
~ Va~:bli
k~ l

V a,.fb,. _ ) punct de minim conditionat.. , .. . , _ .,

~ Vatb~
k= 1 /

5.38. Se cauta minimul functiei j( x, y) =

=X+JJ- a = O. ObFnemj( x , JJ) ;::.J(a/2, a j 2)

(x"

+ y")

cu conditia g( x , y) =

$> 1 - (x"+
2

5.39. Se cauta minimul

g(xl, ... ,:r,.)

functiei
.

j(.1l11 ... , x,.)

..

= -n
.

y") ?:- - 2 1 "

k= l

{a)" (
=

.x

+ y )"
2

~ . 1:z cu conditia

=
n

~X.~; - a = 0.0btmemj( x11

k " 1

:a a) 1 , x,.);::.f( -- , ... - $> n n n

AtunCI j(:x1 ,
. .

'E
k= 1

..

=
xz;::.
q

liJ ....

~ ..!._ ~ = ~ ( i
= n 1 n n
~ xf ,
k= l

xt )

5.40. Se cauta minimul funct;iei f(x 11

... ,

x ,.) = .r.);::.

1.4.

k= l

condi\IOnat de g( x 1 ,
=>

:r.) =

~ 1(~,
n

... ,~) n

..!._
n

4= 1

x~

;::. ( - Xx '"t. 5.1'1. Se n k= 1 J

k~ l

" 2:

X.~;- a = O.

. ,

consider~\.
2

problema de
2 z2_

extrem conditionat j(x, y, z)

- 1

= (x - 1) 2 + y 2
~i

+z

g( x , ?J, z)
.l

= ~ + : +
. .

0. Punctele ( 8

(-9 V5s , 0, -V55) - , 0, - - ) 8 8 8

(-~
, 0,

ue mm1n1 con dt smt lyiO-

<f,

nat. Deci dm 1n = <1 ( (1, 0, 0),

_v ~!5 )) = V ~4 . 5.~2. Se ata~eazil, problema

de extrem conditionat J(x, y, z) . ~i g2 (x y z)

"I

x2

+ y + (z 2

2 1)_ cu g1(x , y, z)

=
4

x2

y= O

x2

''

1 -- 1 ) SI. ( z = 0 care are ( -1 --' 2- ' 4' 4

-1

1- , -l4

-~ punc~

434

de minim
5.~3.

. . . conditwnat. DeCI

d m,n = d

( (0 , 0, 1 ), ( 2' 1

1 4'

1 )) T

V13 -
4

1noblema de extrem condit.iona,t: j( xu :r 2 , Yu y ~ ) = 2 = (xl - Xz) + (y 1 - Y2 )2, gl( x l, Xz , Y1, Y2 ) = XI- YI - 5 = 0, gz( Xu Xz, Yu Y2 ) = =X~ - y 2 = 0, pentru care { 23 , _!_ , - 17 , _!__) = ( x~, x~, y~, y~) este punctul Se considcra
8 2

19 2 . a.H. !.JI. se cau a ~ mmunu . . 1 con . . <lmn = de minim con di twnat. DeCI 8 ditionat : f( xl, Xz , Y1, Yz) = (xl - Xz)2 + (yl - Yz) 2 = d 2(( :ru YI), (x z, Y2)) , gl( Xu Xz, Y1, Yz) = 3x l + Y1 - 9 = O, Y2(Xu .r2, Yu Yz) = 9 x~ + 4y~ - 36 = 0,
dmn =

v - ,. .

~-

v:::} .

5.15. Se

cautr~

minimul conditionat: j( x , y ) = (x - 2)2 +y 2 r

g(x, y) = a,- .2- J J= O, iar dnll n= d(( x 0 , ?Jo), (2, 0)) - 1. Punctul (1, 1) realizea za

minimul conditionat, deci dm ,n =

V2 -

1.

5.~6. ~~6

. Se rezolva problema de

ext.Iem conditionat: f( x , y, z ) = 3 x

+ 4y + 12,

g(:r , y, z )=

x2

96

+ y 2+,z 2- 1 = 0.

CapitoluiiX
1.1. Pentru OIicc :vE Il +"" {0} avem lf,.(.1:) I =

lim f,.( x ) = j( :r)

n-+oo

n lln .r: I I naln a :r+1 1 ,,...oo o, v X En+ "" {0} = A. 1.2. Fie a; Eu+. Ga,s im
= a.r gsh n +x .. x = - 1,
~

0. Deci
.f( x) =

. f ( ) 1. = 1rm n X = Jm

n argsll

x+ cx 2

X ~J

A = R j . 1.3. f(.v )= O,

n-+ oo

v XEA = R .. .
_

1.4.

1
11

- - - , daca x E] - 1 , 1 [, A = [ - 1, 1 [, 1 - x 2"+1 , daca x = 1, 41 1 -x2" , daea x E R "- {1 }. Ui. j(.'C) = _ x _ , A = _ x "1 + 1n 1

j( x ) =

l
:1:

o, dad~
1

deoarece

f ,.( x)

n.

Din inegalitli.tile

k(a:-1)

<

[k"' . 'V ]

~ lc"'x, V k E N, obt inem relatia

,

.T(1 m + 2"'

+nm+l +n"') Din

.

<

<f

(X) ~ x

1 m+ ?m + "
n"' H

+ ...
n

. 1.6. j( x) =

11, a: = ~;in x
X

o,

, X # 0

identitatea.
X=

1,

x x :x: . ~ f ( smx = 2 sm -- cos -cos -- 1- . .. cos- (1et1ucem ca " x )=

,.

2"

2"

2"-

>

l __ ln 2

In~

0, sin :1: --- , x # 0 , ,. X 2 sm --

2"

I_

x_l . '1.7. j( x )= O, x

A = U. Avern f,.( x )= (f

-rn)( x )= .f( :x - n) =

7t

=
1
~

+ (.r- n)

. 1.3.f(x) =
LO, 1 ]

0, x E.\= [0, 1]. Daci1 0 < c:<1, atunci f,(x) ~

0 . Dara ~ o: ):1, atunc1 pen t ru x= 0 gaslln, ]11 .r =
v '()

1 , V ..r E ---nl -:x

., -> II ~1

o, V n E N, iar pentru :r E j-0, ij, exiRta n:r E ~

uniform~t deoarece
1
n

a.l. -~<.1'~ f~~(x) = 0. V n): n.,.

n

Vn e

ConTergenta nu efitP a yea : f,.

I

f,. (

;) 1

n:x - J

~i

lulnd 0 <
f( x)

:o 0 < 1 vom

I
\

1
n

-)

- I(

) /
I

n2-

>

e: 0 ,

V n EN.

1.9.

= {

~ 0 { 'O I' . f (x) = E . ( ';H ). l.H. .r = 0, f E Co (U; H ). 1.1 0 . f (.r) = {0, :r, .r > 0 tx2, J' > 0 .f_ E L0 (H; H). 1.12. f E t: 0 (U; H). ~u Re poate calcula .f(x). \ 'om
J'

..r ~ 0 f

tx .. o,,

: :r2,

.l'l i .r I

>1

co (R

1.21. Fi1
~ if,.(.r I .f,.( ..r) -

ariHa 6i f,.

:___>

f, cu f n E < .:C1(R; U ). A\em lf" + P(.r) 1

f ,.(.r) I

... +

< - ' v n,
n
ti'

n(n + 1)

1 --- -

+ ... +
I<

lfm(.r) -

zero, el
~

!ln( .r).

1~ EN

\'-l

V. :T~E'_l\ . 1<'.-.''.'v e~. '\'~\1~,

' (n+p - l)(n + p)

.1'=-

'1'1( o:) - [

~~

J! ] .
=

At unci

E n, n):

1~( E) ryi
n

fJ E 1\"

::::>

I!n-tp(:r) -

f,.(.T)

m ralitat
' - -1 .Xr. Ill

1.13. f(:r)

" f. O, f" --~-+

Dcoarece 0
). /

< f " < -1-

e 1' ' . -,

pentru

n ): 2

g-a;;im

1 1 !f,. ( Vlnn -)-t(-r ]In n

cind m
Pentru .rE] 0, 1],
f(:r:).
;=

1 2

-.

LB.f(.r)= O,fn~f.

1.23.

aYen1 }. _;'_. f.
n E 1'\,

0~

ff,.(.r) l

(1-:r)"

~i

If" (

An'm
lu1nd
. ' l' E

0
.r,,

f;,(x)

(COR ; .
1

2n .-+

") - ! (,.) 2n
0 pentru
.pl
~

> e- ":2 1.l5.

.
X E [-

O, Pentru
.1

~., ;-cJ
1.

{0}. Pentrn

obtinem
maxim
~--

= __!___
')tt

gi"tsim
I

.f,.

(2.-) - .r( __!___) !---+

')J&
n--+:;o

1. LG. .f(x) =

. .i

0,

kE Z

L! J(tr + ~) 11;, ( k + -~) 1t[, (J b

'f
C0 (Jl ; H) ;
intrucit

n --.-- 1

;, XE {(k ~~ -);-c i kEZ},

X

mi'irginita

'

X E

k EZ

](k _.!)
6

r:,

("

+. l ) 1t-LI. 6
{X' XE ] 0,
X=

n): n 0 E .

= - (k -

. 1.17. j( x)= fnEC 0 (R;ll), iar fC 0 (R;U).

=
]-1, 1].

1' 1

r ' f,, ~ f
~i

r)e A=
fn--~-+
u

...

911

1.18. j(x)
u

0 {1

'
-X,
A

X-

X E
X,. =

]0, 1]

'

fif: C0 ([0, 1]; U )

f.
~nu

1.19. j(x) = 0,

. d f,.--~+- f . Cons1derrn

vn -,
1

~ . ." I' n E N , gaSliD

1 ) = v-_ }- !( v1 \

1 {

tJ

-+ - - -

c 1 +e:!

I cosx I,
=

Vn

e-1,

vn

~. 1.20. f(x)

= jf 2 j 2,

jE0 (ll;R),f,~f.

Se arata ca XER=Ifn,X)-f(x)I~V3- 1, VnEN. 1.21. Fie n, mEN ~i x E {:r I \f 11 (X) - fm(x) I > s}. Aven1 E ~ -lf,.(x) - fm(x) I ~ ~ lf,.(.r) - f(.v) I + !J,,(x) -- f(x) 1. Daca lfn(x) - f(x) I > lfm(x) - f(.x:) I, atunci I fn(x) - f(x:) I > s/2, iar dae~t I f",(x) - f(x) I > I fn( ..r) - f(x) I, atunci lfm( X) - f(:c) I > r. /2. 1.22. Fie X E n. Deoare~te (Jn(x))n EN este convergent catre zero, el este mihginit. Notam (J 11 (x) =sup {f- (x),fn+l(cr), ... }. Avem 0 ~f,.(:r) ~

I sinx I,

{fn(x), g/l(cr) > (Jn ll( x),

E I

n EN
\j

~i

,.('En
~

Cll

lim (Jn( X) = 0. Fie s,. = __!__

11-oo
1/i

~i

tv x = -1 . E _1 x1s a nm
In

N' a.l. ,

n > n 111 = 0
~intl

{fn ( -1 )
In

v v . , < -1 . Fv 1 an1 a margm1 geneIn

ralitatea }mtem presupune ca

X r.

(nm)mE::\ estc cresciUor

~i

nemarginit. Punem
In

= } -_ , <laca n
1n

[nm, nm ;1 ]. Avcm g 11 (.r,.)

1/-).00

{/n,..( .r,) = g..... (~) <

Jl -+00

2_ ~i Xn'-.0,
'In

cind m =

oo, de undc lim g,(xn) = 0. Deci 0 ~ limj,.((.r,.) ~lim g,,(x,.)

11-+CO

0.

1.23. i) Fie x > 0. Deoarece lim c"

0, atunci cxista n(s) EN, a.l . n > n(s)=

c,. < x,

11-l>CO

de undc unneaza can> n(s) = f,(.r)

=

0 =f(x) = limfn( <-v)

11-+00

0.

Pentru x,.=b,. grtsim f"(b,.) obtinem lfn-rv(x) -- f,.)(.v) maxim pentru

1 = f,. -~-- f.

1.24. Penlru x E [0, 1] ~i n, p EN'

estc n+1 deci lfn+v(::r)
1

I~

x(l -a: )". Punctul.r,. =

cpn(a.)

punct
fn(X)
2 "

de

functia~
IHOO

x( 1 E

x)",

1 ~ ~- ( ~-)' ~ 0 ~ n +1 n +1

1.25. Pentru x

[1, oo[ avem 1

+ x > 2xn ~i
E

(1

+ ,1 2")" -> n0
2"

> 2"- 1

= 0 < f"(u:) ~ 2_. 2n

E

1.;.!6. Dcoarcce
E

C0 ([a, 71]; ll), f esLe

[a-, b] ~i 1

marginita. Deei existi'L n 0 c: X a.i. ,r

n
Existi'L k ..

[a, b]=> 0 ~ f(x)< n 0 :Fie x

1 - (k, 2"

{1, 2, ... , n2"} a .l.

1) ~ f(a) 0

< - kx =
2"

f,.(x)=
2"

_..:!:__ (kx -

1) si

'

~~'--=-~ 1 2"

7:,, 2"
=

=f,. ~f.
f.
. l {J suu 1 ' \
~_ e __ 1 e2

1.:.!7. Anm j(.r)

f"( .r) ' rn lim

11-"00

<

f(.v)

= lf,.(x ). E

f(x)

I < 2_

+- ,r;

=
1[

0, V x

[0, 1[.

Sa considcram
( 1 )"

"

- ' 1 . EYident, 1 - n !nEN n

1 )

[0,

~I

f " l'1

1)

\ 1 - -; ( 1 \z;; ~ 1+ 1 - - } n

Deci fn ~f. 1.23. Aratam ca ~irul (f,.),E N estc rnarginit ~i deoarece

437

eP.te ereseator, el

este convergent .

E]- 00 , 01_
( 1
I-~

f! l

V k E N.
)
Q -.:.J ,-- ,

D<'ei
Vn

() < },(,1)

< - -,

( 1)( 1 1; " l \ < !(- -1)

_J

k( -x)

, \1 X

~)

Xj
1

k2 7,

J':

~-,

k ~ k(k- 1)

.v

> 2.
3n

roti'tm f(x) =lim /.(J')

=
lid

Sa

luam

J;

J 1
II

011\ illeJll : f (
1

-- ]_ ) - f

"

(-_I__) ' />

:3n

en

+1

(' - 1 ... +--> p-1(

3"

f-

+ ... -i :2 ~n ) > ] j'J(''

()(' umk u1 mt>azi1 d ,

J,. _:.. f .

1.2!). ConvNge unifon n, dcoarccv 0 "" f ,. (.l')

1.30. ( ' on\' Pl'gc siu1plu1H~ ]0, oo l 1.3::!. Collve rp;< unil'or111. 1.::.13. Uoun' rgc 1.3~. t'Oll\erge si mplu. Pellll'll .l'n -"'-"' 'J - 1 2 "
-=-

\In c .\" ~ i v.,: E II ,co [. '2n ~i Ullifonn JH' ll , 3]. J.:H . {'ulln'l'p,e unil'urm .
Killl ]J1u
E

~ -! ,

pc 10, J j ~i U1 1ifonn p P ]I , co [. ]0 , 1l oh\iJJl'lll iJ .. (~ 12 ") - j('J 12 ") 'J~(" n, V n E X. Jkci f ,, .:,~f. J.:.l:'i. Fie .1 E U, n, l' E \' . .\vem J,,,,,( .r) 1 ----

....::: ] . Ueoarretj,E t 0 ( H ; H ) ~i]n '_.. .f, a1unci n l- p + 1 n f E CO(H; H ). 1.3U. Rit prewptUH'Ill l:O IJ! nt r iu1, mlic~t j ~ .f. .\tunci (J,.( )) nE'< t>SLe fundalllt'Jllal pc .\, <leci margiuiL. l'rin lll'lllal'P, IJPU(l'U \1 n E :\ t :\i,;li"L SUp if,,( .l') i ~ i 1iui)l(l IIP<lllH\: C~t ]n -: J, .f( .t) --= O, oh\ in em lim (f\Up ; f n( .r ) :) - 0 . 1

-- f,(.r) 1 ~

11

.e A

11~00

~E A

Cum c" l'llt e punci <lt a<knnt~ j)l' H lrn !ltultiuwa f 11 ( . \ ) -= {.'/ ' !I = f"( .r), .r E.\}, a.tunci 0 ~ I r,, I~ snp IJ11 (.r) l :~i [oloxin<lrezultah11 de ma.i :-;nK, urm<':tz~t <i"t 1'11 ~ o ,
E -\

ccen <.:t' <o11trazicl' i1wtvza. I.i.J7. J \'oLil!l1 ? 11 (

iar fn,

o, ?u E l'um ? 11 (..i' 0 ) ~ O, 3 n(:o, ,1' 11 ) E X a.i. 11 cp" l") <'~lc tnnlilllli"L in J' , alnnti :J 1"(:: , ,r0 ) E ~'(,1' 0 ) = <?" (z,,J (.l:) > s. l)ar ?" ("l-i- 1 ~ ?11 (z.- ; = ?,(.,) < s, E \' ( E: j .r0 ) n .\. })l'ill i_polczi"t .\ e,;tp ('OilliJ:l.<' ( i"t .. \( l1lJ(' i astf<-1 ca .\ c \'(s , .r1 ) U Y(e: , :c2 ) U .. . u \'(e:, ,:'111 ) . Xut~m . . , n(e:, X111 )} . Fie J' E. \ ~i n ;?; n(e:l. .:\.tult<i Pxi::; ta
<: >
0 ~i .v0
E .\.

J \:: C0 (.\;

U) all lll('i : <?n ~

"' .f11 ( ) - .f( ). Dooarecc .fn ~, f. <:C\; H) :;;i ? . ;?; o, v '1/, E \ . F'ie
)

0 ~ '-? 11 (z,"J(J '0 ) < s . Culll a.l. ,/ E Y( s, ,1'11 ) n .\ =

VII;?;

'II (

e:,

0 .1: )

~i

V :U

,l'z, ... , ,(" E .\ n(e: ) = max {n(e:, .r1 ), V(c, ,l', 0 ) a..i . .c E \'( s, Xi 0 )
C'X i Kht ,/'u

1:

1.H .

~i cnm n;?; n ( e:);?; n (;::, .r,.) aYcm cp,,(.c) < 0 b s l \ r \' at i <'. Altgpna, p1111C'tdor ~i <lr mn1\inwa _\ .

:: =

?11

-~ 0

'?'

.f,, _::_.f.

.1' 1 , . , .1'111

d clJill(l< num ai d e e: > 0

1.3H. i ) Fi<

.t' t:

H.

~\_\-<'Il l

<, :,:;?; 1 -1

n2

. D c<i 0

,,;.J".1(.()

f,.(.,) [ l -j- -

(n +- l )J

.r~

ii). S~ nhRPl'Yam ca g,.(a.') = j 11 (.r) X

00 1 _,2 ,., --kl. 1 x e =" +

~

intrnc11
_,~
00

J,,...:_:- f
k2
1

~i

ro . 1lnl ~
11

l
-.,
j- 1

HX>Jc

II

k ..

l,

a,iunci

lim g,.(x)
11-1>00

= lim Lfn(.r). r
1i-+OO

"+ 1 J --= .f(a).

u-CO

. . .:

1.:Jn.
=

i) nin ipoter.U,
1 -

J2(ct)=Vx, ... f"+lVr)=

Deei

.T2+--:!i+ ... +iii"" E

1
''

Dl'Ci lim j, , 1(.l') - lim :r

11-~00

o.

f,. ~>
<fin

.f

1[l,OJ E

C0 ( [0, 1]; U ).

ii ). -:\ot:'tm
-

? 11 (.1')

zeazi:'t nmx i mu1 in .-.,, -= ( 1

21l-1

1 --2n - 1

)?"-'
1f

.f"(.r) -

f(.v).

Funqht
1]

i~i reali-

. . \\' Clll

0 ~ li m (sup
,,_oo YE [o,
H

1X cp 11 (:r:)) = lim " ,.oo 2n 1

=A
x
E

-1 '" 0 . J)ec i 7,, ~ 0 ~ .f,. ~f. J..{O. i) Dad. noFtm tpn(.u)= ( 2" - 1 ) " ( ( - 1_)1:1) (11_+-!+ +l::__1J~ ) 1 2 1 x ~i ~,(.r) = e , at unci f ,.(x) : " 1 -

- 1

+ - , ,.-

= cp,.(.1) 'h(.l'). ln1rnrlt. srri;t

b (-1)" - 1 __::_
.. E-:

1
,

. . 1 1. f' 'i 1 r , a i nne I ~~ prot HRU m n1 1 . II

,

00

Avem

cp(;r) = lim cp 11 (x) = II

11

oo

co

:.r( -1 v-1 ) + -1 '}1,

00 (

1 (1 + ----)"n
n
Q(--

e~1 e coJncrgt'llt~"
1 )

p<'ntru ori.ce

PS t i>

con vrrgent ..
102

~i ~(x) = lim ~,,(x) =e-'

n -+00

=2-" . Deci J(.r) = limf,,(ll') = 2-'II

n_,oo ,::"":: 1
- 00

:v( -1)"-1 ) + -- .ii)PcntruxE]-1,1[

-x

L:
1

( - 1)1:-l.k

avem g11 (a:) = f,.(x) c

DnoalPCe
~eria,

=[0 7t[

k = n+

b
uEN

( - l )"-1

e:-.tt' c:onYIO'rgenta., atnne:i lim

II CO

1
k~-n

00

(- l )''- 1.
1

1
- = 0. Deri lim k ll-~ 00
{j 11 (.r)

::.; = lim [f11 (:r) e

1l

00

1
(-1)1.'- 1,_

.. . -) 2
::[0, l].
(x)
:::::s

k=u + I

= .f( :r) ,

V o:

E ]

- l, 1[.

00

1.41. Se cl cmonsLreaziJ, vriu induc\i e

ca

" 1 1 fn+1( :v) = - - -- - c (x - 1)"- ! (n - 1)! ~

0

3.39.

J 1(x) cl x, Vn

r;::.

N ~i

!I' E

M [0, a].- Din aceast~ rcl:1tie ga.im lfn+ 1 (!l') I ~ - - - (n - 1)!

( o' -- /)"- 1 <lt ~

0

"

jl[.

- - , unue JJ1 = max l.f1 (cc) I Deci fn ~ 0 1.42. Avem ?L! >E [O,a J
1

a"

l 1 -l- c"' - 1, '</ .1' En . 1.1!1. Fie e: > 0. Cnn sitl e_ ram uiYizianea d = {xo =a. < x1 < ... <mm = b} asLfel inciL mi ,1-:r1 < e:/311!, i = 0, 1, . .. , m- l. Pentru Xt E [a, b], 3n (<=, x.) E N a.l. n .~ nt(e:, :r1) ~i pEN ::;. l fn+p( x~) - fn(Xt) I < e:/3. Fie x, x' E [x,, XH1 ] . Avern IJ,.(x) - f,.(x') I ~
nfn(X) = ---

+1

[(.1

x)" t +n

439

,:; JI /.r- . ?: '1 ,:; JJ. (.r-;,1- x l) < z/3, 1.;/n E X . .L~Llti1m ?1 ( s) = mn.:x [n 0 ( s, x 0 ), n ( .::, J' ), ... 1 - 1} . . . , n m- 1 ( s, :r,.- 1 )} . Pie ::v E [a, b] , n > n ( s) f)i p EX . At un ci 31 0 E {0, 1, 1 ... , m a.i. X E [J,., ,1Jio + 1J. An'm lfn +p(a.:) - f, ,(a') I ,:; l.fll[j]( .c) - fn +p(.v;.) I lfn-.p(.l';,) --- .f,,(.r;. ) r l.f.( ..c,J - Jll(.r) I < E. n cci ('OllYt' rge uniform pe [a, b ]. 1.11. AYPlrt

+
1

j( :r)
1

= y~~

.fA r r)

= ,~_i!~
1
=

n .'r e -n =-= 0,

'v'.l' E

ro, 1'1, ~
1 0

j( .r) <.l.r. = 0,

~
0

j 11 (X) d x

= ( nx e-"'' rlr
0

(1 -

e - ") ,

v,~ E N ~i
1
11
II CO

lim ( fn(J') dx

n-oo ) 0

1- i= 0 2
1

= f, .;.. f.

1.45. ( (lim.f,(.r))
) ll CO

1h~ =
1

0 -:? -: 2

c= lim

r.f (.r) Cli' ; f,..::. j. J

0
1

1.16.

l (limj,,(.!')) d .r= J u
II '00

~0
!"

>'

co

~ ~~~ ~ f,( x) d.r ; j, ;.. f.

~ c.;~~ J~~ (x))
u
n ...... oo

1.47.

~ (~~!:f.( x )) d .r ~o ;'1 ~~~!: ~ f , (x) dx ;

0

E(-

~ J.

t.4s.

dx

o -1= 2

(V2 -

1)

.:~!! ~ J,.(.v)
0
1

d x;

J,. -:..

r
=

=f
g(

1.49. .A \rem j(x) = Jim fn( rr ) =: tim cos !'' = 1, 'v'.JJ

~1 -+ oo

[0, 1], ( .f(.r) tl x = 1

)
0

?t

= lim r.f,.( x) clr. Dcoarece lf ,.(.VJ - f( x ) I = 2 sin 2

.. ...oo ) 0

'

2n

. v) ~ 2n _!_, avem
2

]n

~f.
=

1.50. f( x ) = lim fn(x) = 0

n~ oo

~i

\ j,.( x ) d x
.,; 0

_.:!._ (
'Jt ) 0

cpn( x ) d x ,

unde

cp,.(x)

0, .v = 0
=

E ]

{ n sin -t , a'

o, 1]

Deoarooe o,,(,l') ef'.\te functie continua si 0 ,:; m 11 (:c) ,:; 1, T

I

avem

t)

cpn(J' ) d ..v ,:; 1. Dcci lim -1

~~- n

~..1
II

y,,(.r) il J'
1/?. n

0 . InLruclt l f~~(,J') - j(J.:) I

1 ,:; -

1nen

V:r

[0, J ]

=>

.f,, .". .f.

O'

1.5]. (' !'"(:lr) d .r )

U

= ( d.~'
)
II

+ ( - fl t
)
lNn

lin

~in
1

+ ( - (~.1'
~ f; iu
?I J'
1j 2n

ljn

'

Jrt 0
~i ?

n.r

2n
siu1t .1'
1

'v'n E N. Pentru

11 , 1[ , a ' ~r-m E J2?1

n
l

1 < n J: 2 ,1 2n (

<1 = -

- < -J

l < - --

sin 1.

~ill (1 /2)

=
=

=
=

1 (1 + -:--~ -) ,:; ( 2n f'.\ m

1 )
1
0
tJ-co

f n( .r) c1.1' ,:; l

+ --._ J_ ) =
Sill

u.
VxE
~ -

l./2

lim\ ] n(m) U.l'

n..,oo

J
()

= 0

r J(lim f ,.(x)) d x . Daca luilm

1 ' a:,~ = 2n

Ia

a1unci

l.f,.(.r/1)- f(J 'n) I= 1 .

Vn E X=

:>

"

440

~ f,. ~ f.1.52.li~n
n

n ~oo

) 0

rfkv) dx ,= lim
,,_,oo
1

(n

+ 1) (n + 2)
, n

= 0 = ((lim f,.(x)) dx.

0

,,_,oo

Pentru x,. = __!_, a.vem lf,.(x,.) - f(xn) I = ( 1

1

_l:_)" ~ __!_,
4

Vn EN, deci f,.

~f.

1.53. ( (lim f,.(x)) dx = 2; lim ( fn( X) d x = lim (2 ) -+ 00 'l - OO )

1J-i>OO

2 _ arctg Vn) = v n

0. Dacil.

-1

-1

lu;Lm x,. =
n-oo

v~

obtinem ifn (;v,.) - f(xn) I = -\

f(x) = lim f,.(x) = O, f'(x) = 0,

f~(x) =

2 1

Vn EX. Deci f ,. .:.. f. 1.5{. Avem

(1

=lim
n - .oo

f~(x)
X E

1 0 = { ' x = Din lf,.(x) - f( x) I 0 1 X E [ -1, 1]"'{0}.

E

+ n,2 x2)2

- n x

2 ,

Vx

E [

-1, 1]

~i g(x)

~ l:_,
2n

Vn EN

~i

Vx E
),

E [

-1, 1] =f.,.~ f,f~ .:.._ g. 1.i5. j'(x) = 0, V x

[0, 1] ~i g(x) =lim f~(x) =

H-+00

0, = { 1,

g(x) = .

={Jif : [0, 2] --+ R, derivabila, cu derivata continua}, opera~iile (f +g) (x)= = f( .r:) g(x) ~i {cxf) (x) = cxf(x), Vf, g E C1([0, 2]; R ), Vex E R ~i V x E [0, 2] definesc o structura de spa~iu vectorial real. Func~ia II I : 0 ( [0, 21; R) --+ R +, l:fll = -"E max lf(x) I este o norma pe C1 ([0, 2]; R). ~irul (fn( ))ne ... , f,.(x) = [0,2~

l
+

[0, 1( " . , u , s , 1 f,.-+ f ~1 f.,. -+g. 1.56. f,. -+ f, f,. -+ g. 1.57. f (x) = 0, V X E U X= 1 o, x "# 1 1/'2, x = 1, , f,. ~ f, f~.:.. g. 1.58. tn mul~imea C1 ( [0, 2] ; R) = nu exista, x = - 1

x),

X E[

0, n :
'

n --2 +1 -

112 J -

q( 1 n~

X ) ~, X E
9

~1.

2 -x

n+1[ n 1 , xE [ n : ,2]
Jn-1

Vn EN este funda.-

~)
'Z].
,) ::3

mental, dar nu conYerge m CI([O, ;2]; R ). A vern f( x) =

{X ' X E[0 ' 1]

2 X1 X E

ia.r
1, 1 [ =

]1, 2),

f
*i
-=>

: Cl( [0,2]; U ). 1.59. i) Sa observam ea 9 (x) =

{cr. exp (- 1 :x2} x E [ 0, xE R"'l

3.39.

:p~(x)=

1
n

cp(x)

= o,

Vx

En"'I.

ii) Avem jcp,.(x) I

: ; ; L::l,
n

Vx

En, cp,. ~ 0
1

pe
t

n.

PIin inductie obtinem cp;,k> (x) = __!!: P3.,-2 (x)

n

1
(1

=>

V x E I. Cum I este marginit, urmeazii. ca pentru kEN, 3Mt > 0; a.t.l 9~'>(x) I ~ - 1, x E ]e- I, e~ ~ Jft. Deci cp~'>(x) ~ 0 pe I. 1.60. i) f(x) = - 1/3, x. = e-I, sau x = e. { 1, x E ]0, e- 1 [ u ] e, oo~

+ x2)2"

exp (

+ x2

1 . )

=-

I:I

-i41

[1, 2] gasim !f(x)- f, (x ) I ~ (In 2) 2" = f_:fpe [1, 2]. Pe [a, 1] { 1,~ E [a, e- 1 [ avem f(x) lr,IJ = -1/3, x = e- 1 , f(x) lrq C0 ( [a, 1]; ll ), iar f,.(x ) \rq E - 1, X E ]e- 1, 1]
ii) Pentru x
E
2

... ) ~ Co( [_ a, 1] ; ll ). lll

I

. 2,. ( .. ~ 7tX) Sill

d X= ( 2n - 1) ! ! , (2n)!!
11-

iar f,~f, f( x)
E

pe

[1 , 2]. Pentnt e: > O, 3n 1 (e:) e N, a.!.

~ n 1(e:) ~i

Yx

[1, 2]

<

Ve:

.~ i

3n 2{c:) E N,

a.L

n ~ n 2(e:)

1)!! = (2n( 2-n)!~ <

2

v-

= !f,( x)- f(x)l <

Noti'i.m n(c:) =

c:.

= max {n 1 ( e:), n 2 ( e:)}

~i

fie n

n( c:) . Avem i ~ (f.(x) 1

2

f(x))

si_n 2 "(27t~')
<

dx / ~
2

I J,.(x) - f( x) I

sin "(27tx)
2

ux ~ ~
l

v-; sin "(27tX)

2

dx

e:. Deci lim

tJ.-.oo

(
1

f,.(~)

sin 2"(27tX)

dx

= ~~ ~ f( x ) sin 2"(27tX) d x
I

lim (2n - ~~
n~oo

0.

(2n)! !

1.6"1. i) Daca, [ o-;,

d =

~]

este interva,l finit, / ~ sin n x d x j

ex

l3

2/n,

Yn e N.

Fie

{a = x 0 < x1 <
=

... <

X 711

= b} o diviziune a interYalului
inf
.re r..w ,. .x i+l]
b

[(t, b] .

C f(x) sin nx dx
)
U

"

x(f(.r)sin n :r: d x . Notam f; =

)
XI

J(.T), f; =

sup
XE [.r _,x i'"'- lg

f(x)

i= O

~i

cu;

= }; - f 1,

i = 0, 1, ... , m- 1. Atunci

:~
"

j(:r)

in n x dx

I -

D eoarl>ce
tn - 1

;~o cu ,(.r
1

i+ 1 -

este integrabila Riemann, alegem diYiziunf'a (l astfel incit [ 4 m-1 ] . X;) < e: /2. Fie n( c:) = ~ ;~o If, I + 1. Dad\. n ~ n( c: ) =
e:f2

=~ ~ ! f;! <
n
i=O

~i

deci : (J( x) sinnx d xl

I)

<

c: . ii)Analog.l .62. A

]1, +oo[.

1 1
Et

1.63. A = ] -oo , - 1] u [1,

+ oo[.
+.

1.64 .

A = R""'{O}.

1.65.

A = 0. 1.66.

-~

]-

oo, - 1] U ]1,

+ oo[.

1.G7.

A = J -oo, - 1 [ U J [ -

~, +

co[

pn,
=-

1.68. A
H2

= ]-

oo, - 1] U [1,

oo[. 1.69. A

{x
0

n l_!_ < :xI < 1 }~- 1.70. A=

j2

a, lJ

0 ~ l (.f r'' - ,... , =R . 1.71. A = )1

oo, H /3[

-'

u [16/3,

+ oo[.

1.72.

.U.

= \ 2 <;cos< <; 2 l " \ - V3 V3} 1.74. A = R. 1.75. A = It. 1.7G. A = ]- 2, 2 [.

pe

{x l \x (x~- 2) \ ~ 1}. dac~

a >3

1.77. t\(!Y..) =
{x\ i x(.t~- 2) \

<

1}, dac~

(J.

< -3 .

.
rie

conv~rgenta dac~
2 1

..c > e f)i semiconvergent~L daca x = e. 1.79. Absolut convergenta daca x > 0 "i divcrgenta daca x ~ o. 1.80. - Absolut convergenta -pe 1, daca x < o
A =

U [2k
kE Z

-;-c,

(2k

+ 1)r.[.

1.81. A = 1\ , S(x) -== {

= 0.

Sn(X) = "

~ (th(/~x) k=l

th(7c - 1)x) = th(nx). 1.82.

Coll\ergent~

1,

O,

daca x= 0. damt x > 0,

w

Avem.~
n

),

uniform -pe 1

~) ,

ie b].

Fie x Ell , " p,. E N. Avem lf.n(<)

+ f,),) + ... +.f .,(x) I < - n(n +-1) + + . ...+ < 1 /?t. Fie e: > 0 . Luam 1t( e:) = [ ]:._] + 1. Atunci 1 p - <) 1) (1t P)e N= lfn( x) + f,.,(x) + ... + f,+, (x) e: Vx ~ R, (n n + ;on( 1i + p I < '. 1.83. 1
ConvcogmiU1. unifonn. Deoarece 0. < f,( x)" ~n . + 1) , V n e N
1 "EN?l('tt -i-1) Serla in

l.v),

~i

.xe R., iar

~
0

ciliUZ~ con"erge
~
n ~ ~-,

este

conYergent~,

pe bz criteriuluilui Weie.str.ss

uniform peR+ 1.84. Uniform

convergent~.

urmez~ ell

l J+

A.vero. " (

<

f,.(x)

\, '<l x E n '<In
E

l}i '<111 EN. 1.85. Uniform. convergenta -pe IL

Aven:~

7t[

~~

0 < f.(,r)

. ~i .uniform

~i

'<l x

1.86. Convergenta -pe A = {x 1 \ x \

> 1} )

2" convergent;\ pe A (A) = {xi

I I "

pe R '-(1} l i uniform convergentil pe . A( A) =

l xE R

A}, A > 1. 1.87. Convergenta \ 2x : l].

l 1 +x'\ " r f' r E ]Q,1 [ .

1 1

1.88. Convergentil pe 1\. t.U9c,Uniforro conv ergent;;. pe U . 1.90. Uniform con' = vergentii -pe U. 1.91. Convergenta -pe 1\ . 1.92. Convergenta pe IL 1.93. Uniform 9 dacii 1 1< 1, E R divergenti\ 1 1 ;o 1. 1.94. Uniform

convergent~

~i

convergent.a. 1.95. Pentru x

n.r + ... + -=-

[0, 2) avem Sn( x)

nx

=(~2X o )+ \3+ (~---_:_'2 -)+ .J~

X +X

d>c~
=

(1t- 1)x ) =
?t +X

~ S( x)

S( .) x, 1ar

' 'O E '-'

[O ,2]; R).

( n + 1 +x 1.96. Deoarece fn

unifo~m

?t + 1 +x 1 ' 1 (I\; R ), \f,.( , x) \ ~n,2 + 2nat2 , atunci seria converge i.ar snma sa este 1.97. i) Pentru x E [-r., it] a.vem
E (; 10

func~ie co~tinua.

443

1f,.(x) I

a"' -

a", Vn EN, iar

I; a" este eonve1genta Se

neN

folose~te

teorem::\

lui weierstrass. ii) Fie x E [-rr, rr]. .A.vem

. este cu termen1 . poz1 't'IYI . ~I . 1 .sena 1m
n->00

lf .. (x) I ~a".

Fiind convergenta
fC

~i

in -1

~i

fn(X) 1 2 n2 . 0 atunci este convergenta pe [-1, OJ. Daca

1.98. Pentru x:E]-1, 0[ = --:- -X (1 + x ), d eCI. convergent~ .a .

> 0, atunci f,.(x) < 0. Cum lim- f;(x) =

>1->00

(1 + x) urmeaza ca seria este .

n2 con...-ergenta pentru Vx> 0. In concluzie, seria este convergentape [-1, +~[ . Fie a > 0. Se arata mai intii ca functia- f,.(x) : [0, a] --7- R este crescato:tre
Deci 0

- f,.(x)

-f.. (a)

~i

lim -fi(x)
..... 00

-= ~(1+a.) . Fie
2
a

> 0. Atunci exista

"2
tt(a; e:) EN a.i. Vn

>n

(a; e:) => 0 ~ - f,.(a.) ~

12
12

(1 + a)
n2

+ s:

Deci I; f,.(x)
"EN

este uniform convergenta pe [0, a]. 1.99. Notam f,.(rx; x) max f,.
E [O,nJZJ

(cr.;

x) =

(-cr.-)a ( -1~ - )n

n+IX
2

n+

Deoarec.e lim
->oo

<X

n(-cx-)a./ (_!!:_)"' n+IX n +(l(

2

sin x cos"x. Avem

2

este finita pentru 'A= ~' urmeaza ca seria in cauza este uniform convergenta dadl.i..z:>-1-=rx > 2. 1.100 . .L<\vem 0< J,.(x) <

_!_. 1.101. Fie 1~ 1 EN. Alegem n

'tt2

= =

~ p > n ~i
6

x,.

1-

= (1 .1

n~1

r+ T).- (
.

-n+1
11

~.\'tunc.i
n~1

I f,.+1 (x,.)
1.192.

+ f,.+ (x.. ) +. f
2

2 .(x,.)

"I

rJ > ~ .

i)

Fie no EN. Aiege:rn

> tl 9 ~i
= 1.

pEN

~i

x..

2(n+1)
"EN

. Obtinem

l.fn+1(X,.)

+ ... + fn +p(x,.) I >fn+1(!1~,.) =

[ 1 -;

ii) .Avem S(x) =

~ f,.(x) =

o, daca x E ] - oo, OJ u [1 + oo [ ~ . {S",p), daC~1 fC E )0,1 [, nll"~X), =

1 2(m + l )
~ Xm

J+
1
=

+ 1.
Vm
=
E

. ( Xm )mEN Un F le

.. ~ll'
~

. d e puncte SUpUS l a COnd'Itia

N.

.Avem

x,

oo cind m
m(m+1)

oo, S(xm) =
m

lim S.(xm)
,,_00

> Sm( X,..)

< -, 2m

& '

2x,(1+2+ ... + m) = 2xm >- . m~ oo, . 2 2 adica S( .) este discontinua in x = 0. 1.103. Fie x E R+ Avem 0 < j .(:r) ~ 00 1 1 1 ~ 1 ~ - - , Vn EN. 0 ~ E,.(x) = S(x)- S,.(x) ~ I; - - = - - . Daca-- <1
. 2"-l
M=n+ l

. , Dem S(xm)..,..... 0 = 8(0), cmd

1.1 1.11

ee
Ic

2m - l

2"- l

2"-l

. < 10-'3 => n > 11. 1.104. i) Pentru Vx

E

>1 +
.
00

4 e, avem 0 < f,(x) < - -- - 1.

ii) Pentru x

1 [2, + oo[ ob~inem E 8(x) ~ ~ - -~9 2"-l

{1 e)"1 - - < 10- 2 .1.105 . .Avem 128

=-

444

() .::; lf,.(x) I .::;

V I xI .::; r

z~ - 1 0 I X I -)

2 M-l
0

Fie 0 ~ 1
2"-1
1

< 1

Atunci 0.::; r j,.(x) I .::; 2"- 1 r - 1

0

2"-1 '

x - ,._ 1 o2"- 1 este absolut ~i uniform convergenta. "EN1+x2 1 pe [ -t, r]o !n acest caz seria I; ln(l+x2"- ), V I xI < 1 este convmgentl:i. ~i
ne)l

~i Vn E No Deci "b

,
=

tl:wa S(x) este suma seriei date, atunci avem ( S(t) <lt
) 0

L
neN

ln(l + x 2"- 1 )

"-1 = I n fl (1 +.(; 2 =In

neN

1
--.

1- X

Rezulta

ca

1 S(x) = - - .
} X

1.106.

lntroducem

.r(2n-1) n-1 ) 2

functia allliliara.:
( - 1)"- 1. 1 fw(X) =
( 1)"-1. _1_,
2tl

+X+ . o. + a;:l."- 1

] in serie
,
It E

(0, 1[
-q(-x) =

o,
t

b,. =

- sin(nx),

Seria

~
"EN

f,.( x ) este conYeigenta punctual pe [0, 1] deoarece este o serie

alternata pentru fieca. 1e x E [0, 1), ~ilul (jf,.(x) !),eN este descrescator ~i lim IJ,.(m) 1 = 0. Se an~ta ca seria in cauza este unifonn convergenta;
.... 00

Jsin(nx),
in(nx),
0

pen.tru

:x; E

[0, 1],

tl,

pEN ga.sim lf,.+t(x)

1)"- 1 0 (l - x) x"
1 X 2n

+ . + f~~+ :,(:l:) j.::; - -1- 2(-n + 1)

0 0

'll- )

nr. 3

Prin urmate lim

-"i' l

L (ftE S'

=
~i

.Absolut conve.rgenta pe nmlpmea 8 114 [0] Seria modulelor

0

1)"- 1 _!_ =I_ -In 20 1.107 . 2n 2 dive:r-gen~ C""(S1,,.[0] U 881 [0]).

nEN

f. ( -

inx+
[0,
1t [.

'13 En -=-.!E
eN (

n ! )2

1 1 + z"l
0

lzt"

esteoonvergentapemultimeaS114(0)=
(2n 1)!

-= {.z ll zl<l I4}, 1ar pentrtl lz l= l /4 obpnem u,. =

(n !)2. 22.. 1
1

1 +- e'"o 22
2

<l
1

r n;).
r;

= 1 1.109. 1 n oln 2 n Seria 1n cauza este ~bsolut convergent-a pe mult.imea A = ZU {zl Re z <-1}. . 1.110 .Ab~olut com'ergenta pe ~(O) o 1.111. Absolut convergenia :pe t:""- 2Z_. 1.112. Absolut conHl'gf'nta peA= {z!zEC,Rez > 1}, 1.113. Se arata ca seria in cauza ~i seJia derivatelor sint unifonn ronvergente pe mice interval I c R marginit. Fie I= [a, b], - 00 <a < b < 00 ~ {LJJ E [a, b]o Putem presu-

<-
"

( 2n - 1) ! ! .

. 1.1og.

~A..bsolut

eonvergenta. 11m
""'""

ln

+ z I ln n

E(O, l].

(2n)!!

f(x)

=2

] 3.39
=-dX. -x2 . '
pa.r~
~
1C

-nx

:pune ca afJ
=
tt2

>

0 . .Avern 0

<

arctg x' .::; afl, V

n2
0

1~2

~lEN

l;li

< ( arctg ..2:.._)

n2

'o=-

-.!-

t~ 2

.::; -1 , ~l 2

vx E I

D eCl ~ X 111 ~ arctg "EN n2 '

0

eN 1a. 2

+x

' t umofonn <wnversm

445

gente. 1.114. Seriile deoarece

.
I

~
11EN

n"'
.

~i-

sint uniform conve.rgente

cos(naj)
n'l.

2. si] ~
n" '

-.- cu sin(nx) j ~ - 1
n"'- 1 n'>'- 1

a'>~-

Deci suma seriei

nEN

date este o functie derivabila cu derivata continua: 1.115. Seriile I; sin

!!.._ ~i
fl."'

~ ~ : cos ~
nEN

sln.t uniform convergente pe orice interval marginit.

~i

n"

nlll

1.116. Seriile

~
nEN

e-"x sin(nx)

I; n e-nx [cos(nx) - sin(nx)] sint uniform

.'_lEN

valul

convergentc pe [1,

+ = [.

'1.117. Seriile

'E
nEN

1
n
2

uniform convergcnte. 1.11U. Fie.O

"Ez+

<

<

~i

t~EN (n

I;

-2x
2

2 2 X )

sint

1. Pe intervalul [ -r, r] seriile

I;
nE Z+

x" ~i I; nx"- 1 sint unifori'ii convergente. Cum r a fost ales arbitrar, propriex" . .;.
~1

tatea este adevarata pe ] - 1, 1[. 1.119. Seriile ~

' ,;. ' i ., . ,. .

sint ~ "EZ + n! nEN (n-1)! uniform convergente pe orice interval marginit din H., iar sumele lor sint

x" - 1

functii continue. 1.120. Seriile de puteri

I! , .:

f. ( "EZ .;.

1)" _____ ~i(2n}!

}1~

deci

'E (__:_1)"- 1
nEN .

x2"-e1

(2n - 1)!

sint uniform convergentc pe odce interval mikginit din R, iar sint

-~-EZ t(2n + 1)! ; sint uniform convergente pe orice interval marginit din IL
11

n,

(1 .

sumele lor
~
nEZ +

functii

contimi.e.

1.121.

Seriile I; ( - 1t

~i

seria
=

( - 1)''

1.122, 1.123 . .Analog. ca la 1.12l. t124. Fie 0 <r <1. Seriile de putefi 1 + -L ' ~ a( a ~ 1) ... (a-'-- n + 1) ,, . ~ oc(cx - 1) ... (o-; - n + 1) 11 1 , t , .l..J . x ~l l.J n .1:: - sm nEN n! liEN n! uniform convergente pe [ -r, r]. iar sumele lor (1 + x)" ~i respectiv, o-;(1 + x)" "' 1
sint
nEN

1 (... n).

x2"

lx -

J~

=(din e
= 98
CO 2" X -

func~ii continue. 1.125. Fie 0 < r <

1

'E (-1)" -

nEN n x"- 1 sint . uniform convergente, iar sumele lor :ln(1 -!-x) ~i respectiv

1. Pe [ -r, 1] seriile

I; ( -

1)"- 1

x"

~i

- 1 - sint continue. 1.126. Fie 0 1 +X . sint uniform .

<

<

3. Seriile

11

~N (i
1

3 )" ~i n. 3"
X

conv~rgentepe [ _:_ r, r]~i . ' ... . . .

0. Seriile. :E
. 11

sumele sint ln - 6X"+ 1

~i

3 )"-t nEN 3" 1 respectiv - 6 - X

~ (x -

1.127. Fie r
1
--:;- ellx.
X~

>

EZ+

gente pe A(r) = {x [ \xI

. .

l: ___.: 1 n!xn nEN (n - 1)! r}, iar sumele lor sint

.
11EZ +

~ ~i

. sint

uniform ellx
~i

convei:-

[r,

r.1 2

func~iile

respectiv -

1.123. Pentru 0 <r <1 seriile I;

1

~~

2n

+1
-X

~i

:E
"E7.: +

x 2 " sint uniform

l

convergente pe
HG

[- r, r] ~i au ca sume - ln - - ~i respectiv 2 1 +x 1- x2

uniforrr:

1.129. i) Fie r >0 . .Avem x ;;e:r=:.ne-,."< ~' V n EN . Deci convergenta pe [r,

+ oo[ ~i f(x)

I;
11EN

ne-n:r este o funct ie continua . Cum r > 0

n r

2 3

1;
"EN

ne- "" este uniform

;:) . 21~1':X m-

a fost ales arbitrar, rezulta ca vaiu i [ln2, In3] secia in

ln3

f este continua pe

]0,

+ oo[ .li.i)
Jn3

Pe interf(x) d.x

cauz~ estc uniform Convergenta,

pc .\
=

deci

1.27. f(x) =
(2m(2n-1) (2n-1)2

"EN

n [ e-. dx
ln2

~ I_. 2 1.1:10. i) Convetgcn trt

1 ex - 1

ln2

]0,

+ = [ 'i di vetgen til

indefinit

pe ] -oo , 0] . ii) A vern S(x) = - -- -: 1 \ -+ It , . et;tc

~ontinua ~i

r.] in serie
3 g(-x) =

derivabila. iii) Pe orice b interval [a., b] c A seria este uniform convergenta, b deci [
a

: o,
-1

b,. =

S(x) d x

~L

(
"

"EN

_1_ n (1 - e ") e-
seria in cauza
=

~ In e(e e' , ~
LJ

e-"> dx 1

1 _1_
"EN

(e - e-"')

~ In !.::c~.
1 - e-u.

iv)

L
"EN

sin(nx), sin(nx),

"EN

---'---~ (1 +
X 2 ) 2"

1) . 1.131. i) A 2 2x (2n - 1)

~ II ; ii) D.;,r, (a, b] c II"-{0} atune!

b

1 ]

este uniform convcrgenta. Deoarece S( x) =

} sin(nx),

{- - +
x2

0 1

'
a;2

m= O
.'V/= 0

(a;2

+ 2)2

'

atunci I;
"E N

~( - ~ -

2(x:+ 2 ) + 2

~ll arctg V~) t

2

-'v

(1

+X

n - 1)
2 )2"

um =

S( x) d x =

iii)

Seria numerica cu 9; 9 I; (2n _

ex (

sc

ob~ine

~)sin x +
IE

. 1)sm-3
nr.

[0,

1t (. .

din seria de functii pentru {fl =2_

inmul~ita apoi

1)2 -( 2.y 2 _
(

= 9. . S( 2
2

~-) =

328 2 9 . 1.J32. Deoarece -r.- [ec,s x-cos 4m + cos6 x

7C

rr

cos ~~1t)
X

+ . .. + (-

1)"-!

E[O, l ] .

cos

"

. r:

+ ... ] = ~. ~
<r <

( - 1t-1 cos 2" x este uniform convergenta pe

~2

f{m)

==-

[r, r./2], V r, 0
2

r./2 . .Atunci :
"

l ( 1; ("EN

1)"- 1 cos 2n x ) dm=~ ~

7t,.EN
T<. j 2

~2 ( - l )"- 1 (

OJ 3.39.
1

==x.. .-;2;!2
~ par~

nx d

cos

"

a: da' . Se amta

ca

seria 2; j,.(1), unde j 11 (r) = ( - 1)"- 1

'~EN

uniform convergenta pe (0, r./2]. Deci lim

r-:,..o

r~
7t

. ((
T:/ 2

cos 2 n .x: dx, este

ao = -
11:

J , ~e

b (~1)"- 1 cm; 2'" x) dx] =

)I

~m

-1,

44'l

rt/2

Tt/2

-!~
= -2
1t

lim ~ c _
~I)

~<EN

1)"-1

I)

L (,.EN

1)"-1 ~ cos 2" x dx

0

rt/ 2

= b ("EN

(2' -_ 1)! ! 1)"-1 . .:___ _ :____ (2n)!!

E

Dar
~
"EN

S(x) =
fl = 1.

b (-1)"- 1 cos 2 "

-:t /2

2 cos x x = - - - - -, V x r: 1 + cos 2 x
2

[r, ;:/2].

Deci

( - 1)"- 1 ~

, (2n- 1)! !_ = -~ ( __ cos x dx = 1 _ 1_ .1. 133 . ~ {-l)n- 1 1 . (2n)!! "' ) 1 cos 2 x 1(2 HEN (2n- 1) !(2n-1)
2
()

Se

scrie
(-1)"
(

seria
1 (t1-

fuuctici

j(x)

: j(x) =

'E ( nEN

x2(n-l} 1)"-1 - - - - - . 1.134.

(2n-1)!

fiEZ+

sin 2" x, ia.r seria 2" (2n)!! "EI( 2 2" n! din rriembrul drept este uniform convergenta p e [0, 7t/2]. 1.137. E(t) ==
j( :v) = 1
nEN

+ ~ -1
2

+ 1)(2n)! 2 (2n -1)" )] . Avem

.. = 2'

. 1.135.

b ( -1)"

HEZ+

(4n

+ 1) 2 "+
4

. 1.136.
11

~
2

[ 1

+t

(21i -1)

=~ [1

!:.__
2

t ; ~2n1)! !)2- t2" ] 1.133. F(t) (2n)!! 2n-1

= _::_[1..1.... 1

b ((2n-1)! !tz].
(2n)!!

1.139. i) T(oc} = 2-:t

nEN

L [1

+ ~ ((
llEN

n - ~~! (2n)..

!)! sin
.

2 ,.

..!!.__] ii) A=] -1, 1[.

2

2.1.

= lim~=
..... oo

I a ,.+l l

1. Pentru x

=1

obyinem serii numerice divergente .

Deci A = ] - 1, 1[. 2.2. p = 1, A=] -1, 1[. 2.3. p = 1, A= [ -1,1 [ . 2.4. p = 1, A = ] - 1, 1]. 2.5. p = 1, A= ]-1, 1[. 2.6. p = + oo; A== R.
2.7. Avem ~ ( -1)"
ttE Z +

x2"1'1

(2n

+ 1)! +

( -1)"
aceea.~i

(x2)"

HE Z+

(2n,

+ 1)!

. Deci mul~imea de
convergen~a ..

conTergenta pentru seria iniyiala este

cu mulyimea. de

. Punind y=x 2 , seria de puteri 'b (-1)" y (2n + 1)! , "EZ+ (2n+1) ! are raza de cou\rergent;ii p1 = oo, iar multim~a. de convergeuti1 R. :M:ul~i mea de couvergenta peutru seria. init;iala este A= {x i xEU, x 2 <1+ oo} = R, ia.r p = oo. Suma seriei date este funct;;ia. sin x. 2.8. p = oo, A = R. 2.9. p = oo, A =It . 2.10. p = oo, A . R, 2.11. p = 1, A = [ -1, 1]. 2.12. p = 1, A = [ -1, 1[. 2.13. p = 5, A= ]-5, 5[. 2.14. Avem L =

a seriei

b (-

1)"

( ?)" x-

II E Z+

+ +

=lim
n-+oo

Vfa:i = lim ( 1 + __!:_ )" =e . Deci

M-+00

p = e- 1

Gasim A= ]-,-e-t, e- 1 [.
2.17. p = 1 /3[,

fl,

2.15.

= e, A

= ] -e, e[.
p

~.16 .

p = 1~

A = ] - 1, 1[.
p

A= [ - _!_
p

= c,

3' 3 A = ] - e, e[. 2.21.

_ !_[ 2.18.

= 2, .:\ = ] -2, 2[. 2.19.

p =

= 1, A= ]-1, 1[. 2.20.

2.22.
p

2.49.
29-c. " '

1, A= ]-1, 1[.

..

=- 1,

A(.~)

=-

'...)

( -1, 1), dacl

t.t E

)0,

~-1[

[ -1, 1[; daca ex e [e-1, 1[ 2.23. p = 1, A = J-1, 1[. 2.24. p = o, A= )-1, 1(, daca t.t E (1, + oo[ {0}. 2.25. p = 1, A = [ - 1, 1[. 2.26. p = + oo, A= R. 2.27. p = 1, A = =]- 1, 1[. 2.28. p = 1, A= [ -1, 1). 2.29. p = 1, A= [ -1, 1]. 2.30. =
{
p=l.

A=]-1,1[

2.31.

p = /7,' A =
2.33.

[s- ;2 ,5+ v~l

p = 1, A=]1, 3[.

,=
-1)

2.32.

p= p=3,

=i-,A=]-1-/-,-I + / [ .

A = ]-2, 0[. 2.37. p = = + oo, A = R, 2.38. p = 1, .~ = [1, 3). 2.39. p= e, A = ]1 - e, 1 + e{. 2.40. p = + oo, A = U. 2.41. p = 1, A= ]1, 3[ . 2.42. A = ] - 5, -1[""'{-3}. A=

V3

Y3

V3

2.3~.

2'
\erie
) =

J2,

8[. 2.35. p = 1, A= [ -2, 0). 2.36. p

= 1,

t. =

2.43. i) Fie a, M=
' 0

bE

R, - oo, < a< b < oo

0 0 ,

~l

. x E [a,

b]. Avern -

/x" I~ M" , unde

n! n!
ii)

. ~ max {I a l I b I} 1ar sena numenc.a

~i

/..J

. nEZ+

J[" t - , es e 'fl,!

convergenta.
x2<"+2l

,Fie
(nx ),

tee [ -1, 1 ]

..\-- (-1t+7- 1
( -1)"

n , peN. Avem I ( - 1)" - - 1)"-~'1 - n+ 1 n+2 a;2(11+p.) 1 ~ - - iii) Fie tiE 10; 1] ~i n, pEN. n+p n + l

a;2("+1>

+(

+ ... +
m~sim

" +1

Vn + 1
iv) Fie :e
+( a-.....2 .. -

+ (-

l)n+l .
EN.

" +2

Yn + 2
0

+ (-

l)" tP- 1.

II;

)J

E [ -

1, 1] ~i n

Avem S ,.(<V) = (x 2

x4)
v

+ (x 4

Vn + p
-

I~

3
1

x6 )

+ .. +
0

Vn +l

. x+
1t [.

,.,2("+1>) -- ..., ,..2- ..., ,.zc~+l> 1;-1 1' .., 1m S ,. = {x2, daca I x e ]-1, 1[. Fi e n 0 eN . ..... oo 0, daca x = 1

Luam t~ =
=
ft

p;;:.

=
1

v+
2

--2n
n

1
o

Gasim
o o

I s. +p( X,. )oto

Sn( X,. ) I >no x!n(1 - x!)=

o

2n
gent~

+1

=
{1

. 2n > -1 . ~) 3e

lv DeCI sena m1 ,1a a

nu este uruform con ver-

[0, l].
x)
~

pe [ -1, 1]. 2.44. p = 1, A = ) - 1, 1[. Fie n ,

jJ E x ,~i

1 x ,. = 1 - -

1.

Avem lftri1.(s.)
~~::::: X

+ ... + f,.+:~(x,)! > fn+ (x,.) > V!rr .

1

2.45. A
(1 - x)

= ] - 1, 1(,
X
0

3.39.
X

S(x ) =
2.~7

(1- tc} 2

. 2.-IG. A<= ]-1, 1[, S( x ) =

2.~8.

6X3

(1 -x) 4

+ 3

(1 - x)2

2 r

dx~

A=

n.

S(s) = eha1 2

A= [ - 1 , 1 ],

pa.rl
2 =-

S( x ) = {1, (1

+ x ) l n (1 +
3+x
1 - ,w2

daca x e ] -1, 1]. x) - x, dadl. x = - 1.

2.49. A= ] -- 1, 1[, S(x) =

29-eo 446

. 2.50. A = ]-1, 1[, S(x) = 0, <1 adi x = 0

449

~l

. S (x)=

x E

1 ln 1- + 1 .( +---+_(1- x) 2 . 1-x 2x 1- x .2x 3 ]-1, 1[""{0}. 2.51. A= [ -1, 1],

0

x2 ln 1 -) -x- -+ ,
2 .

1- x

d aca ~

daca x = daca x =

o
1 2.63.
~

S(:v) =

1/4
X~ 1 I 1 ) 1 -+-- 1- ln--4 4 1 x
2

2.52. A=
.

[ l
1

*
(1

1nmul

- 1, 1], daca
E ]

sec x =

]-1, 1], _.daca oc

-1, 0[, 8(a;)

+ xyx.

] - 1, 1 [, daci't
2 1 .

oc <::;

- 1,

.(nE~'\'
A=
x"'

'2.53. 2.55.

A = R, S(x) = -- (chx + cosx). 2.54. ,L\. = A = It,

n,
.

1 . S(tc) = -- (shx + sinx)

S(x) = - (cbx - cosx). 2.56. A =It S(x) = --- (shx- smx .

2 1

2.57. A = ] -1, 1[, S(x) =

x
1 - x2

2 1 _ 1+x + - 1n . 2.53. A = [ -1,1], 2 1 -- x

, daca x =

A= =
2.69.

1/2
1
S(x) =

o,

2.70. 2.71. 2.72.

, dacax = -1 , daca x = 1,

2ln 2 - 1

~[
2.59. A

-1 + ( 1 + : )ln (1 + x)

daca x E] --1, 1["" {0}

= [ -1, 1],
5/4-2ln 2 daca x = -1 daca x = 1 1/4

=6

S(x)

-~

- - - = (x

x) ew. (n- 1)! 2.61. i) Din definitie gasim

1 -1) 2 l n -- + .!_ ~- x 2 -:c), daca x E ]-- 1, 1[. 2 1_:_x 2 2 n 2 x" n(n - 1) x'' nx" oo x"- 2 oo 2.60. A.vern I; -~ = ~ __:..._ __:..._ + I; --- = a: 2 b . + X _' E "EN n! 11EN n! 11EN 'I&! n ~2 (n - 2)! n=l x"-1 2

.!. (x

S(x )

c:E
'tEZ+

.x") (~ (n+l) x") = 2:; [(n+1 )+ n+(n-1)+

nE Z+

+ ... +

1] x" =

b (n
nEZ+

+ 1) (n + 2) x" = 1 _ rF (
2

L . x"+~)

nEZ +

=
(1 -

1
X) 3

" ( -1)"-" ii) A.vem c - 1;

450

,.-k=o(n-k)!-

{1, dacii

2 dX 2
n = 0

2.73. A .--A(o:

IIEZ+

O,dacan>O.

A=

2.62. Facem produ .. ul . eriilor ~ ( ....,.. 1)"

"E Z .

x2"+1
( 2n

Co= 0 '

Ct

= 1,

Cz

= - 1,

c3

3- ' e4 =
.

+ 1) ! .
'E
"EZ+

?i
1

;, E Z+

b (-

1)" -

x"

n!

G'd.s~m

O,
2 "

e5

= - 30'

Cs -.-

go' ... ; A

1 .

= R.

2.63. Se inmultesc seriilc '}: ( - 1)" - :r

>~E Z +

f!i

( - 1)"- ..r" A = ] - 1, 1[. 2.64.

=

I}.

1.nmu tnn seriile sec . v = -COSX

i'

1.

r-

!..; - ;,- -; !;\1

11EZ+

= - - - - - x 2" I; (-1)" - - nEZ +

x" 2 n. 1

(2n)! ,... ( 1 ' "

2..J

11 E Z +

1)! . ~ a,. :c" ~ 1 =

1

. ; . (2x)2"+1 , , A

R.

2.65.

A Yem

(2n

nE Z;.

( ~ a x ")
nEi+ .,

(2-n)!

Dupa

ce

se

face

produsul

se

identifica
>~EZ+ 1t

coeficient.ii ;
1)"1

; + sinx)
:r:- sin.v).

A =

,1],

2 2 ( - 1)" x " si 1 + ~ ( n - l ) !! x 2 " ; n ,Ez n! ' .t~N n ! 2" x" x" A = ] - 1, 1[. 2.68. inmultim seriilc ~ I ~i I; ( - 1)" - 1 ; A = R +. nE Z + 1t 11E Z + (2?1).

n""(2':.+ "z).

2.66. Se face produsul seriilor

:f. -~~ ~i 'E (11EN

x"_; A = ] - 1, 1]. 2.67. Inmultim sPriile

2.69. !nmultim eria

2~ ( - 1)"- 1 ~~ cu seria de laexercitiul2.6:i.;

nEN

A=] - 1,1].
)

1 (1 - cos 2x) = 1 ( 2.70. AYem sin 2 :r =-- 1 2 2

2.71. .Avem cos 2 x= 2. 72. Sii. observam

=

1 1 1 - (1 +cos 2x) = - I 1 2 2\.

(~x) ~ ( - 1)" -~ -" nE Z + (2n)! 2 'E (- 1)"- (2x) " 11EZ+ (2n)!
2

; A= R.

; A = R.
=

ca }.'

~
EN

- +-

-1
1

11-

+1

1 -

;v" = n e~ J.2 + 2 + ... + n 2 4 ) x"'. Ga.siln :

2

6~
nEN

x"
n(n

+ 1)(2n + 1 )
=
- 1

2n

+1

6(3 - ;c) 6l3- 1 + -

, daca x
.r,

- ( 1) ln
(1 +
X
I

(1 -

x) -

.[. S( x)

4 arc tg Vi-] v-=I ' \X\

X

daca

X E

]-1, 0[,

i +x I;
n= l

00

(n -1)+

613 1
'

.!...) ln (1- x)- - ~= ln 1 + Vx J , dacl1, x

, daca

x=
E

o
]0, 1[

1 -

6[3 -- 4ln2]

, daca x=1, S()EC 0 ([_:1,1]; R)

1 z" I

2. 73. p = 1. Dadi z E C ~i 1 z I = 1, atunci A~ =- B1 (0) = {z \\ z\ <1} . 2.74. p = 1, A A(rt:) = {D1 [0]""{1}, dac~ rt: E ]0 , 1] 2.76. D1 [OJ , daca rt: > 1. A = {0} 2.73. p = e- I, A= D.-, [OJ"' {0}

= 1 ~i deci z" .,.. 0. in concluzie = B1 (0 ). 2.75. p = 1, P = O, A = {0}, 2.77. P = O,

2.79.
p

oo, A = C. 2.30. p

1,

451

B1 [0J
A( a:) =
.

daca

oc ;J!::

~[0]"'{ -1} da.c~ a: E B1 (0), da.ca oc .,;; -1.

o . 1 J-1, 0( 2.81. p = t' A= Bt14[0]"'{1}.

v . ...

~ A- B [0]. 283 - {~(0), daca a:~ o. 28'- p-k - -~>, . p-1 p-1, A(oc)2 .82. 1 B1 [0]"'{1}, daca a. <0. - {B~:-t[O], pentru k ~ 2, TG EN, 2 85 .11 c ') 8~ - 1J A(k) P- J_ 1 00, 1~ "" 0 @B 1(0), pentru k = 1. A= R 1 (0). 2.87. p = 3, A = D3 [2i]"'-{3 + 2i}. 2.88. p = O, A= {0}. 2.89. p = + oo, A = C. 2.90. p = 1/2, A = llt/2(0). 2.91. p = 1. Punctele de pe circumferin~a cercului de convergen~a sint de forma. . . d ev1ne . oo (2n - 2)!! . o . f ormula l ut . z = eo, 6 E [0 , 2 r; ] , tar serta. eo :E e'" . D1n H ==2 (2n 1) ! ! 22 2 2 Wallis :;<tim ca. x" = (n !) " ( n )!! (2Vn) -+ Deci y. ===> (2n)!Vn (2n -1)!! _ (2 n - 2 )!! -+ 0 ~i y,. -+ y:;. Atunci seria. y~ este divergenta. Pe de (2n - 1)!! 1 n =2
0

conT~

2.11 2.112

<

<:

y;.

A=

2Vn
2

a.lta 1)a.rte y ~>+I = y,. n +

00

2n,

<

y,., Vn ~ 2. Folosind criteriullui Abel urmeaz:l.

E

ca seria. e;o +

~
n= 2

y,.-ei" 6 este convergenta pentru orice 6

]0, 2r;[. 2.92. Avem

(z (n

p = 1. Intrucit

I zv"-' In n !
3 3

1 = - --, a.tunci seria. este convergenta in toate punct:i:"

nJ/2

frontierei oB1 [0]. 2.93. p = 1 *i toate punctele circumferintei tlint de conver2 genta. 2.94. p = V _. Seria. este convergenta da.ca 6 E [0, 2r;("'-{ 7t , 3 -r.}.
' 2 2

2.95. p= 1, 6 E

5 (0, 2-r.["'{; , -r., ; } 2.96. p=1, 6 E )0, 2-r.[

{-r.}. 2.97, Pt = pm,

(z-

2.98. p1 = p1fm. 2.99. p1 = max {1, p}. 2.100. Fie z E C, z = peio, 6 E [0, 2r;[.
Obt}nem seria. numerica

a,. p"eho. Deoa.rece

u,.
Un+I

I~ 1 +

.!!:.. , daca
n

z00

n ~ n 0 ~i oc > 1, a.tunci seria. de mai sus este a.bsolut lui Gauss). In concluzie toa.te punctele circumferintei gen~a. 2 101 1}i 2 102. ~ cos (nx) + i ~ sin(nx) = ~ ~ r . n<-Z+ nEN n (e'% )" . = ~ - - = ee'.. = eCOSX+iSin.>: = ecosz [cos(sin x) +

nEZ+

aB~[O] sint de conver-

convergenta (Oriteriul
~ cos(n.x)+isin n x =
A.J ..,,

n'

nEZ+

tv

i sin(sin x) ]. Deci

~
11+-Z+

(
(a(

nEZ+

n!

.:.

cos(nx ) = e 008 "'.cos(sin x) 1}i ~ sin(nx) = ecou.sin (sin x ). 2.103. lsin (cos x) flo nEN n! ch(sin x). 2.104. sh(sin x) cos(cos x). 2.105. 1- cos(cosx) ch(sin x) . 2.106. sin(cosx) sh(sinx). 2.107. Avem e"'=
x" :E -,
nEZ+n!

e"' .. =

~
nEZ.f.

- -, e''% =
n!

w" x"

da.ca n = 3k 1 , daca n = 3k, 2 Deoa.rece w" = w, da.ca n = 3k + 1 ob~inem 1+w"+w "= o, da.ca n=3k+ { wz, daca n = 37c 2 . +1 sau n=3k+2.

{3,

:E
nEZ+

w 2" x"
n!

452

,! -. 3.2.3.
a;3.1

'J

x) =

(3k)! 4

2.108. PI= ~v-lim [a,. [ = -1 , p2 = - -1 - - = 2, n ~oo 2 n lim Vi a,. I

n-oo

iar

coroana

de

absolut

= 1,

convergentaesteA= {zl-} <\z l <2};2.109. PI=1, p2 =3. A ={z\1 <\z \<3}; 2.110. PI=

~,p 2 = ~'A = .

2.111. PI=1,

p2 = 1, A ={z\\z\= 1}.

2.112. PI= O, p2 =+co, A = C""{ O}. 2.113. PI= e-x, p2 =e"', A ={z \ p1 ~ < \z -1 \ <p 2 } . 2.114. p1 = O, p2 = 1, A= B 1 (z0 )""{z9 } . 2.115. p1 = 1=p2 , 1 A= {z \izi = 1}. 2.116. Avem }:; a"- 1 -z-"= _I_ l: =I_ 1 =

(!!:__)"Z

nEN

Z
-I

fiE!'1

1 _ !!:___

x),

z-a '
= -2- ~
Z

daci:i,
-; ) Z

I z\ > I a I> 0 2.117. A vern b a - 2 <n.;oll.z 2"

n = -oo

~
t~EN

z a2<n-1) z-2" =
00

(a2'n-l .
~
nE Z+
1

nEN

= ~2
,...
(

1
,

a 2".z- 2"
{z {n

a2

( \

-2
2

)n =
a

\zl>[ a\> 0. 2.113.

z2
2

to
11 = - oo

(-1)"a- 2 ".z2"= ~ (- 1)~

n=O

~x) ,

at+

=
2

n=l \ z - a }
=
n =2

oo ( b - a )n-1 ~ 1 -, - - =

[z i > ia [ > 0. 2.119.

,

-1

(b -

a)--!

n = -oo

z - a

z - b

Iz

a I > Ib -

a [ # 0. 2.120.

+ 1) a-"-

-z"

f , - (n -

1) a"-2:z-" =

-~
a

\z l >[a !> 0. 2.121.

(z- a) -<"+1> )' =

,teo
2

11=1

f (~ )n-!) = z

(z

=
1

n=-ca
, r; [.

-2

a) 2_

(1- n) (b- a)-"(z- a)"= (z-a) 2( - ..~o (b- a)! daca [ z - a [ > : b- a ! >0. 2.122. Din dezvoltarile ga,sim
~
-I

( -~ ~____!!_
z- b

____:!:____ =

~
tt =O

a"z- <"+ 1)

~i -~- = I; ( - 1t~>:"z-<n.;ov,
z_ a
Z T
Cl.

1,

1 a-2"-1. + a ni'i -2n + 1 11=-oo 2n + 1 (-a) (-a -1) z 2"+1,daca l a[ <[z[, a#O. 2.123.Avem1+ :E \f-a-n+ l) n~ n!

- :2;

Z oo

rt.
_ 2 1 a "-

t~ = O

1 ~--=2
"' - -

z- 2" . Deci ln

a2"-1.z-2"+1

~o,

l].

OC:

n=l

3.39.

1 )-"' daca Iz I> 1 2.124. Gasim 1 1 )" = ( 1 - -( - Z , Z Z

-- + ~
nEN

(2n n - 1 ) !! I z- (Zn-t!)=>

=I_[ 1+
Z

nE~'<

~ (2n- 1 )!!
2" n !
1

. cz2)" =

~[lH
z
1

,;EN
2 -

(- ~) (-i
lzJ> l
hEN

2 n .

-1) . ( n!

~-n-u)1-t-};
fi E~

(-z- 2 )"

2.

a(a + 1) .. .(a+ n-1) (b-a)" (z-a)-"= 1 n!

= -z - (1-z- 2 ) - 112 =

Vz

'

2.125.

Avem

+ 'E (-a) ( -a-1) ... {-ct-n+1)

n!

(-

z -a

b-~)". =(1-.!!._-a)-"=(z-a)",daca lz-a l >lb__:_ai>O. z-a z-b

fra~tii
.

2.126. 1
3)

Are Joe descompunerea in 1 Deoarece - -- =

1- X
t~EZ+

simple j( x) =

'b

x", I xI < 1

~i - 13 -

=
X
11

2( x - 1)

2(x -

_ __:!:_
6

t1 E ~+

~ (9 +__:!:_)
3"
2 ",

- x:_, I a: I < 3, atunci f(x)= ez+ 3"+1 . ,

x" ,

1.1' 1 < 1.

2.127. f(x) =
0

-~ .
J

1 _ ( _ ;: )

= .!!. 2 2 11E Z+

IxI < 2. 2.123. f(x) = { ' daca x = 1 ( x) . 2.129. f . (1- x 2 ) I; x 3", daca I xI < 1. . fiEZ+ =(x-3) _2;nx"-I, lx!< l. 2.130. j( x)=x+1+ I; (<2n + 1 ~ - ) neN nE Z+ 2 xz"+l x", I xI < 1.2.131.. j( x) = 2 I; - - , i xI < 1. 2.132. j(x) = r, (-1)" ,ez+ 2n + 1 nez+ 1 ( - 1)" ( -:.) 2

- ---, lxl < 2, 2.133. f( ;_c ) = ~ [(-1)"2"+1 - 1} - - , l.r i<:1/2 . 1 (n + 1) 2"-~' ,e z+ n +1 2 3 2.134 . .f(x) = (1 + x ) [ 1 + b ( n - ~;!! x 3" I :v I < 1. 2.135. f(x) =
= (1 + x) [1 +

x"~

x"+l

ii

neN

b (n

(2n) ! !

t~EN

(2n) ..

J,

)!! x 2"
=

l, lxl <1.
X 2n

2.136. f(a:) = -.!__. ~ ;r" -sh(n:x), chrx .~N

,

lxl <max {ecx ,e-cx}. 2.137.j( x)

X E

x z" xs<2n.tll ~ - , XER. 2.138.j(x)= ~ 1 11 EZ+ n 1 neZ+ (2n + 1)

] ' 2 139 f ~ (1 ++ 3 2"+1 " . ( x) = -1 k.J l 8 nez+ 2n 1)

2

~ln , X E .

2 1':1 '0 f( X)==

V2 " ( 2 nEE+

1 )"
U1

2 1 1 + 1) x " , xE R. 2.141. f(x)= I; ( - 1 )'" ( +__:1:_) ' (3 a:) "+ , 2n + 1 (2n)! nE Z+ 2n + 1 3 (2n)! 2 1 x E R. 2.142. f( x) = _1 _ _I; (- 1)" (3 2"+ 1 - 1) (2 x ) "+ , x E R. 2.1~3. 2 t~EZ+ (2n, + 1)!

f( x) =

nEZ+

_I; (-1)"

x + 1 2. x " , daca 2(2n + 1) 2 "(2n)!

v

mE

kEZ

4-.kr.- -rr , 4kn+ -3rr]

- I; ( -- 1)"f
t~EZ+

_ 2(2n + l ) +

+ 1 ]

2 2"(2n)!

"

daca x E U ]47trr+ 3 rr, 4krr + 7 rr[ . kEZ 2 2

2 "],

2.l44. f( x) =-=
=

32

__:l:_Lf 10

nez+

I; ( - 1 )" (15 + 6-2 " + 3 2")( 2x)

(2n)!

x E R. 2.145. f( x ) =

nez+

r,

(-1)" 1

(2n + 1)!

x~"

1 - ) x4 + , x E1l . 2.146.f(x)= e[1- ~~ +(__:1:_+ ! 4! (2 !)3

+(- __:1:_ - - - + ' 6! 2!4! (2!) 3 3!

)x + ... J. XE R. 2.147.f( x ) = nez+ I; (-1)" x 2n + 1

6 2 1

"+

i xI < 1. 2.143.
454

f(x) = x +

"eN

I;

( 2n - 1 ) ! !

(2n)!!

x 2"+1 . , IxI < 1. 2.149. 1) Avern 2n + 1

26.

j(x) = e"'

= e"' ex-x, = e""

~
nEZ+

(x

x0

Ell.

11-

-
)

.. Slll

)=

ii) f( x ) = sin x = sin[(x - x 0 ) + x 0 ] = sin(x - .c 0 ) em; x 0 + cos(x 2 , ~ ( - 1 ,. [ (x - x 0 ) cos Xu. (x - x 0 ) " Xo = .t..J Sill Xo , X E 1t. nEZ+ 2n 1 (2n)! 2 lll ... )f( X) __ ~ ( -- 1 )" [ C.OR X - (x- x 0 ) sin x 0 ] ' (x- x 0 ) " ' x E .1,' . .J 0 nEZ.,. 2n 1 (2n)!

+ .

Xo)

)=

- '
_'E
"EZ+

X ]

iv ) f(x) = ln x
(-1)"

=
,

ln(x - x 0 + x 0 ) = ln x 0 + ln ( 1 + - - . - = ln x 0 +
0

X- X)
Xo

)=
1)

(x (1~

+ 2.150~i) Deoarece

:r 11 )"+1 1) :r~+t

\ X- X 0 \

<x 0 .

32 =

{ ~ +:0)

radiani. atm1ci

Rin32 = sin {-~+:O)=

!'
e1ie

=I;
,.Ez 1.

(-1t(-~ +
.

njf:3
180(2'1

ii) Avem 62 = (

~ + ~)

+ 1)

)_((g2~))'.". Deei
n

0,5299189 <sin32 < 0,53023.

.
1)"

,=
x), ,x) ,
x) ,

radiani, Rin 62 =

"~+ ( -

(V~3"+ 180 (2 nn +
(~ 6

1 ))

--:-::---:-:(2n )!

(~1) ~i ~0,88294.75 <sin 62 <

nEZ +

0,88347869. iii) 1ntruciL 36 =

n)

_,
).

radiani, ohtinem cos 36 =

. .

( - 1)"

3 (V 2
~

------=-:-::--7':- - - - : - - )
-

G0(2n

+ 1)
( :5
(n

(for +
1

30

(2n)! . De~i
e)" 1'1

0,80901 <cos 36 < 0,81367. i v) Av em l n 3 = ln (e + 3 - e) = 1 + (-1)"

+ 1) e"+

, de unde
;

+
[.

urmeaza ca 1,0982681 < ln 3 < 1,0986391. 2.1;:)1. Se observa ca.f'(x)=1 + j2(x). Scriind f(x) = ~a,. x", relatia de mai sus devine

uEZ+

~ (n +

1) a,.,.1 x" = 1 +

nEZ+

~ ( ~ at a,.-k) x":;;:ntificind coefieientii

k -= 0
1

B;:J , 2

2T.[.
X)=

2 x =a+ - x 3 + - ,1~ + ... ,.\x 1 < r. /2. g aslm tg. 3 15 ' 7 5 2. 1:J2. f( x) = x + ~ - :x 3 + - x 5 + , I xI< ;cf.J: . Scl'iiud. .-in x = ~ ( -1)" X : . 6 40 . .l.J nE< .J' ~" +l 22" . x~" X - - - - , cos (2 .x) = :E (-1)" , f( x) = ~ a" x", din identi(2n 1)! n E Z+ (2n)! nEZ.;taten sin .:u = f(.v) cos (2x ) gasim a 0 = O, a 1 = 1, a2 = O, a 3 = 5/6, a4 = 0, a;,=

l].

19.

= 7 .' t' 0 ,

...

> 1-3 l

J( x) =

1 : ' - x~ J- -

96 x

+ ... \..r\

< n f?. "'

Sc

~ o b serva

~ ca

2 f(x) j'() =sin x, <lupa care se bee identifica rea coeficientilor. 2.154. 1 j( x) = - rL X + :x 2 + ~ x 3 + ... ], \ \ < L Se obserdi di f(;l~) = ~ an x" Ye2-l
u<=Z+

rifica ecuatia (.r 2

1) j'(J.') +

(1 - x ) f( x ) = (1 + x)

3 2 ' ,

dupi1 care se face

45:>

1,

identificarea coeficientilor. 2.155. f(x) = 1

.

+x+
2

!1'

+ ... ,I xi::;;; 1. Func~ia

I :rl <
J

f(x) verifid ecuatia (1

+x

f'(x)

= f(x), unde f (x) = I; an xn . Se face apoi

= (

identificarea coeficientilor. 2.156. f(x) < r-/2. Se tine eama 2.157. f (x) = x 3
(1 + x) - 112

+ ~:,. ~+ ... ), 12 4D
"
0

ca .f(.r)

J~+ a.,. x"

= ln (cos x) = -

~ tgt dt, I xI <rc/2.

-~~ +} x~ +
.. e l'\

.. ., I x 1 < 1.

Se face produsul seri.iJor

x8

) 11 x" , I .r-1< 1, arcsin = 1 + I; (-1)" (2n-1 ,. 1

2 n. ( 2n

" 3t 2 dt = ~,= 1
y1 -

t,6

:r;3

1;
nEN

2" n!

1) 1 1 (x 3 ) 2" +1

2/1.

+1

, ! xl<l. 2.158. f(.r)= I; (-1)"

'
nE Z +

""
2n

?.n

+1
,

"'

,...-!n+l

(2t!o) ! '

:cEll~ (

r- + -.Z), 2

2.159~

f(x) = -1_
2

I;
nEZ +

(-1)"
(n
.-:r2<+1

+ 1 ) (2n + 1)
<
1

(,., l l

lxl<L

2.166. f(x)
=

= x
n

,. . (2n - 1)!! I; (-1)

11EZ+

(2n)!

2n

+1

, Jxj

1. 2.161. f(~

=
0

I; sin(n+1 ) o:. . x"+l , Jx!<

nEZ+

+1

1. 2.162. f(x) = xn+ l

,

I;
nE Z +

+ 3"+1
2
,.E z+

x"H '
n +l

lxJ<1 /3. 2.163. f(x)= I; (- I t

IIEZ+

(n
=

+ 1)
I;
,
=

JxJ <l. 2.1&.4.f(x)= I; (-lJ"

1

x~+l

(2n

+ 1)
I;

, Jx l ~ 1. 2.165. f(x)

(-1 )"+

xP
,

.. e z

(2n!)( 2n)

ER.

2.166.

j( x)= j( x)

~~

"EZ .c

9n

+1
(')n) '

, Ix !<
1

1. 2.167. J(.r)

I; (- 1)"
nEZ+ 1t!

" I;
A= O

x-1

(2n

+ 1)
(-

, XER. 2.168.
1)" )

= I;
nEZ +

(2n + ) ) !!

- '

x", l .r :<l. 2.169. f(x) =

l f-

I;
nE Z+

(k + l) (n-k +l)

x" 12 ,.
,

I X I< 1. 2.170.

f( x ) =

1 (

v2

V1-lfl - x 2 = l/

+ 2

x-v
+

X+

I;
11E N

( 4n - 1 ) ! !

2-n (2n

,,

+ 1) !

x2'"+l

'

I X I< 1. Se observa ca

1
2

m.

2.17l.f(x) = I;

J~EZ+

f(x) = } _ (e'e" e"e-a). 2.172. f(x) = ~ lin (no:.) x"' X En. Se 2 nE~ n! . ~ f( 1 i" -i") 2 173 f tme seama ca x) = i (ey - e . . . (x) = 1 + <X(l - a) x 2 + 2 2 2 ~ cx(1 - <X) ( a - a + 6 ) a;4 + ... , 1 x 1 < 1. Fnna~ia. data. aa.tiflface ecuati~ 4! e" + e-x 2 (1 x )f"(x) 2{1;j'(x)- a(1- a)f(x) = 0. 2.17,, Avem. f(x) = x =

ch(~cx) n.

x", xE R. Se

de

observa

ca

e"'- e-"

-==I;
ftEZ+

(-1)"+1

4"
(2n)!

B,. , x:;l:O, unde

I;
k =O

.,

( - l )k+l.

41.:
(2k) !

B"
(2(n - k)

+ 1]!

1
= -

(2t~)

--

iar 0

<I xI <

V5.

poi

" 2.175. Avern f(x) = ( ) t2

0

t - cos '-fl dt _ 2t cos cp + 1

I<
'rr/2.

~ cos (m + 1 ) ~sin n-IP d~ =

-:n:

..

0,

Vn

~.

2.176. a1 (}66"=
=

or

--- .
(533)!

3-i33

2.177.

Relatia

din

e:rmnt

devine

~
oEZ+

am xm

(1

x )"

1 (m __;_ ' ) (m

+ Z)'

~ prm m d uc t' P en t ru n x "' . Se d emons treaza 11e .

n

= 1,

-11- 1

gas-irn

~ Ch =

-e = 1, iar -

(n
3

+
,z -1 ~

2) (n
n

7) 2"- ' !,. =1 = 1. Presupunem re-

),

11 = -o

la,t.ia ~u:le'd!l.rata pentru n: ~ al: = - (n

k=G

n-1

+ 2) (n + ip~ - '.
fl

Pentru n

+1

gasim

I; a:,. = au +
m-=&

~
>n=O

(a,+ a,.._ I) =
2

a, + (l,,. = 2 . - (n + 2) (n
3
2

+ 7) 2"-( +a,..

W> = O

Cu1n a.,. -

Cn

+ 1) (n + 2) + Cl. ,

n(n

+ 1) + ... 1

en~-( ,. n 2+-, n --l-8) , 2"-3 ,

2

. " n _L 1 atunm ~a.~= ' (n + 3)(n+8)2"- 3 "'=0 3 + "" I _1_ + ( (Zn - 1)!! . + (2n + 1)!! ,~ L 2 2" +2 (2n 1) n! n!

. "" .r xz 2.118. f(x)=1+-+-+

1

. -

2:1"+ 2

-J
~ >~EZ+

+ n~

m"'=1

2 6 (2m+1)!! (2n- 2m -1)! ' ) . m! (n --rn)! (Zn- 2m+1)

,

.b"+I, daea i xI'

( -lt
.3n

<

4 . . 2.179. Seria in cauza se obtine din seria de pentru x

~
nE Z+

pu.teri
~i

r,3"-1'1

+1

1. Pentn.l seria de puteri avem p

='1
&.:

deoarece seria mumerid\,

(-

lt --3n + 1
1

eite convergenta, atlll!lci seria, 1 ~ (- 1 )" - nEN+

de puteri este l'Uliform convergen.ta pe ]-1, 1]. Deci

e
1

3n

+1

llm

( - 1)
+

11

xf"J, 0

-----3n+l

;_v 3n+ l

hm
x7"1

~
0

--= - ln 2 1+t 8 3

dt

+ --- .
7r:

3V3

2.180. In 2. 2.181.
::;~Ill

4 3
!

2.182. ln 3. 2.183. 6e

2.184. 2. 2.185. 2ln 2. 2.186. f(x) =

~

I;
nez+

(n

+ 1)2

')l=

?,nl
~

-l,

x"; 12. 2.187. f( x) = 4

(2n - 1)!!
(2n) ~ !
'...,2n-1 .:v

mx 2"'+ 1

-=z+ (2m ,.

-=

4~

nEN

2n

+1

~i

+ 1)! ~ x2 J(t) <lt = _'- ..r2

; ~

1
2e
2

. :...138. f( x) = x

'>

[(')n "' - 1)'..t]2 neN (2-n + 2) !

457

lx\<1;

.~N

[(2n ~ 1)!!] 2
(

1/2

+ 2 )!

1 22 ,.+ 2
X 2 , 1X
X

=)
0

arcsmtdt arc sin x

X

-s-= 12 +
= 1

V3

2 -

8 . 2.189.
x2"
---

_ f( X )
.

1
1

+~

(2n - 1)!!

.l.J

nEN

-(~)Li?t 1 1

,.

< 1,

(2n - 1)!!

L.J

11EN

(2n)!!

2n

+1

4 .&Veln

. ~~ arcsin x ex= 1un arcsin t dt = 1 x xf'\1 . t

0
1

~ (2n - 1) ! ! 1 + .l.J ---2 . EN (2n)!! (2n + 1)

11

Pe

.,-;; f2

'

de alta parte . arc sin x dx

X
0

= - ~ ln (sin u) du = -"- ln 2, 2
0

deci egalitatea.
--~---

.:

2.190. Avem f(x)

.

--~

x+1

--.~- =

1 /3 1 - --- 3 -

1/2

+I
2
-

>~EZ-

x+2

x+4

1 -

~ .l.J
neZ~

.(

1 ,.-r T + 8

'J"+
~

1 )
1

. (x + -1)",
1 (

I X+
.

4\ < 2. 2.191. f(x) = 2

( x- :4)" daca 4" '

x+!

z-1 +-'-9
(- 1 .

X- 4 1 + - 4- =

.= 2 [1

+
-

x -:::_!_ +

.,=2

~ (- 1)"-

2n

( 2n) ! !

~ 3 )!!

1~- 41 < 4. 2.192.

-

IzI> .

j(x) =
f(x)
=

1+x

[ 1

+ 2:;
,EN

(1 - cos x)

-2
1

nEZ+
v (

t ___!._( +
2n

+L
1

( 2 n - 1 )! 1 ( . x ) " ) , daca x \ < 1. 2.193. (2n)!! 1+x 1 +x (2n- 1)' 1 ' 2 cos " x), x -1= kn, 7~ E Z. 2.194. f(x} =
nEN

(2n)! 1 ,
1

+X

-x)~" '" ,

1 1

ca ) V(1- x2)(1- t2x2)

0

dx

=J
0

-x I<1,
+X

x>O. 2.195. Se observa

V1-

dcp t2 sin2 cp

: (x = sm cp) i}i apoi se

folose~te
1

-exercitiul 1.133. 2.196. Aven1 j(z) = _]:__ {---- - _ 3 \ z - 2 z

1 6 2 =3
=

+1

_ ) = _

_!_ .
3z

+ ~z

---~1 _ '""' :L

z
2

1~EZ+

Z..

(-1t- 1

-w

3.,.n+l

1 - -

,~

Li . 3

11

zn

2"+1

, zED. 2.197. j(z) -

nEZ+

1 .-, -z,- z 2 - 17 ~+0 - I; (-1) n -Z ,., 1 < lzl <2. 2.198. j(z)
I

~ ~ ~ ~
t)

nEZ+ Z .

hE Z +

c- 1)" (2 + ~) _ } __ + ~ ~ c- 1t- ~ ~ b- ~
1
N

nEZ+

sin (2 vergente

,...,.:!.U+l

j(z)
=

~ 3 !~ -= ~
nEZ+

.l.J

.-1-

E.;

1lEZ-r

'):!l '
,i.J

< 1z I <
2.

2. 2.199.
J(z) =

S 1 (x; a
obvinem

z H 1

+ ~ )' (- 1)" ~,
18 nEZ -;' +
::.J

1
'

< IzI <

1

2.200.

?.n

b-

!; (- 1)"-1.
HEZ +

1
-z - Z(n + l )

').0 .

z2 " ~ -22;;
nEZ+ 2

< IzI<

2. 2.201. J(z) =
%

_ -

1 25

't"'

,.fz+

5n - 1 , - - --;- ~
z2 1 a -r 1)

,.fz+

, ( - 1)

z n 100 . 22"

. 2.202. j(z) =

1 ~ --9 .. ~+

(- 1)" ~

~[ 1 - 0

458

2.139.

1
= -. -

(z1

1)"+1

+ 2:

3n 36 11 ez+

+5

. (z - 1 )" , daca 1

<

z ---'- 1

<

2.. 2.203. j(z) =

(n

108

(z 1)" ~ ((- 1t- 1 -1) - - ,.,Ez+

+
2

2"

1 + - :E (- 1t-

nEZ+

<I Z - l l < 2. 2.20,{,

J(z) = 1 J(z)
=

1 j( z) = - - .
Z- 1

+
11

e z+

I; (-

1t

n i"+1
(z.
l) -

(z - 1) i

+ 1) "+
-

<
lnrrx ]

n+.J Z -

I> 1. 2.205.

-' 3
r(x ) =

+i
-

.LJ tlE Z+

~ (- 1t [(1- i )"- (1
1
- "+1

+ itJ
<
1

1
(z -

1)""'1

, 1z - 11> V2. 2.206

=
11EZ+

1 -~~
N

~
1lE Z+

1 4

I.
11E Z +

, , 1

z1

<

2. 2.207. J( z )

I; -(:- )"+1 +
;<.-

+ I; (- 1)" ,d+
0

z +1 + ---; -- - -- b

(z - It , 1 (2 it+l 8 oo (z 1)"

< Iz
,

11 < V5. 2.208.

f(z) =
3(z

+
3

+ 1)

~
9

+
serie
x) = b,. =

n=2

--:! ' 2.192. 2.193.

J(.r) =

--1

(- 1 )" 2

1
"] - - , 2 i" + I)

Iz I>

1 1 1 < 3. 2.209. j(z) = - I; [1 5 , E z+ 00 z 1 1 3 2 2. 2.210. f(z) = z z ~ 2 6 ,=4n!z"- 3

0

< IZ +

+ + - +- +

- -- ,

I z I > o. 2.211. =
(z- 2)
3

J(z)

+ 6(z 1

2)

. (2n + 2) !(z-

2) 2"-~'

+ + 1

(-1y+ 1 - - I z I > o. 2.212. f(z) = ,ez+ (2n 1)! z2 "- 1 23 (z - 2) ~ lt [ z nez+ (2n+4)(2n+3) _

:E

7t2n t- 1

(nx),

+ (-

- 121
:nx),

,fi+ 1

<

1 )"

I z - 21>
:erva
2.214. f( z)
~
neZ+

o.
=

2.213. J(z)

n=2 Z

f -; - ~- Z

.l -

r8

3
(2n + 1) (n 1 - - ~ (
nEZ+

+ 1)

1 (2n)! (z - 2) 2" '

~ ~- )
( - 1 )"
(z -

z", 1z 1 > 1.
3
_
e-I/2

:E ( ~ inez+ m=O

j_~-

m = n + 2 ?n

h
mei+ (m

m!

+ n + 1)! 2"+1
2.215.

(-

l)m

1t+1
kE Z+

v+
7t [.

(-1r (z ----;;-2

1)\ 1

< lz

- 1 1 < 2.

f(z) =

>~EN

I; [ ( -1)" I;

r=>
f

=:E
=

( -1 )k ] 1 (n+k)!};! 2 2 k (3 z)" ~"+k - a:" +k ~ ( >~EN kEZ + (n k) k!

---- + >~EZ.;. I; (
~r<
2

I;

kE Z +

1 - ---- ) +__:_+ + z"

( - 1 )k ) ( -z ) " , 0 <lzi . 2.216. j(z)~c= (-n+ k)! k! 2 21: 2 ' . ( ~k- ()(l; ) ~ I; z",max:{J a j , l ~ l }< izJ< oo. nE Z+ kEN k(n+k)! .

2.217. Pentru lx I
sin (2n

1 avem / xz"+l cos (2n 2n 1

~> =

+ 1)a I ~ r
~
11EZ+

+ 1)a I ~ r
S1 (~; a)

2 "+1

~i

x 2n

P+l.

Deci seriile in cauza sint absolut

=

~i

+1

1 ""'

l].

uniform con-

2.199.
. J(z) =

vergente pe [ -r, r]. Daca notam !(x: a)

x2"+1

iS 2 (x; a) unde

S1 (x; a) =

2n

+1

cos (2n

+ l )a ~i S ~(x; a)

~
,Ez+

x2"-+'1

19.

2n

+1

sin (2n+1)a,

obtinem
J(:) =
%

S(x; a) =

I;
nez ..

~[ 1 0

+ 1 + 2t cos a + t 2t cos a + t
2

ei" .

eia

+t

dt,

lxl

~ r >1. Deci S(x;a)

459

co~ a , I x I ~ siB. a ~. 1 1 2x cos a x2 ~ r <1, a# krc, k E Z , de unde gastm S1 (x; a) = - ln ~i 4: 1 - 2x cos a +- x 2 2 1 Xn-~' - cos na ~ 8 2( x ; a) = -1 arctg 2 x sin a . 2.213. Pentru lx I ~ 1 a.vem 2 2 2 1 - x 4:n - 1 1 ~ de unde urmeaza Ca seria. in Cauza este absolut ~i UJil.iform 1
-1 1n 1

2x co3 a 1 - 2x cos a

+ x~ + -i + x!! 2

[ arc t g x

+ cos a + arc t g
sin a

x -

atunci
X E

):!.

4n 2 - 1

lim ~
Y -+00

~...Amvergenta. 2.219. Avem - 1 (1 - x)2 cos- s l X ; 2 2 ' 1 cos ( n a cos ( n -:. ) a )cos ~ ,31l+ 3 ( -"' ' 2 kl x ') _J_ 3 2n 1 2 nEZ + .:J?l '

a { - a) = -x
2 2

cos

a+
2

O!J,

~(., .t'):
Rte

+
I

!)

S, (x) = S,.(.r) ~

S2

(x; -2-)
sm . a

a = - sin2 -2 2

+ ~

n EZ +

x2"+3

ll + x sm -2 sin ( n + ~ ) a sin ( n + ~ ) a ) . + . 2n + 3 , 2n + 1

~ 1 -2

. 1 (1

2)

continu lim S.('

., ... 00

conver~

2 - --. Adunind membru cu membru ob~inem __!_ (1-.r 2 ) ros _!-__ '3 2 2

(x; !!:...) + 2
(1 - y 2 )

arMam
~ .-r"
~2 j'{O) =
.. e N

1 (l+ x 2 ) in a- S ( x ;-a ) = -x + 2
2 2
1"

,ez..;. (2n
Y/" 1

x "+

+ 3)(2 n + 1)
\

cos(n + l)a=

~ - S(x ; a ).
2
I

2.220. Observam ca lim (1 - y 2 ) 8 1 ( y;

?

~ ) = lim
2
y/1

urmeaz
lim f(.r:
.s ... o

1 T 2y y 1 . 2 - - ln - - - - - - - .r 4 1 - 2y cos Q y2

COS - X - 1'

LI > L l

-"'

.n

.,(Jy

Slll - -

'3 1 - y2
2

-.2:..sign(sin ~ )2 . 2

Atunci S (l ; x)=2_ _ _l_:_sin~lim(l+y 2 )S 2 2 2 2 y,l'1

Deci r= ln (
= ~
nez .,..

X) = - ( y; -4n - l
2

1 - -r. l . -, XI ~s1n
2

sau stn -XI

2
<">

4 [ -1 - s (1, x) ] =--:2 - - :4~ =._- k.l .

7t

- oos(nx) . 2.221. Avem j 1(x) > j 2 (x)

(1 + x) 2 ;

:l-V5[u ]0, 1 +V5[ . f2(x) >f3(x)

<"> ( 1 +

mnde a est;e radacina ecua~iei 8c1! 3 +15x 2 - 54x-108=0 ~i a

r-( + :r
1
E

(1

) + -x 2

"

"

neN

VxeR.
vi) A\e

> 0<'> x >0 <'>(X

E]

-oo,
]0, a[

-func~ia
= (1 +
i

r:p(y; x) = ( 1

+ -;;-

r!X

]2, 3[. Consideram

f'(x).

1 ,

r:p : [1,

+oo[ X ]0, a[---* R ~i definim ~(y; x ) =

( ~(y,
x) )
8~

-2e- tz
==>0=
t/1.

y) ln ( 1

+;}

~ :[1,

+oo[ x ]0, a[---* n. Gasim r:p(y, x) = exp

E

") - d dx

r
~

f,.(x ) = r:p(n, x), r~ EN, x

1 1 --+
y y

]0, a[. Pentru func~ia ~ avem- (y; tc) =

. . 8y
()y2 y2(y

i ii )

~~~ r X ) =ln 1 + \. y

+ a;

82w ,_ _ . (y,x)=x X + y(2 -

+ x)2

X)

~t hm-(y ,x)= O.
y-.oo

8~ f)y

Daca atlmci

X E
8

]0,2], atunci
(y, x) <0

(fl~_ (y, x) > o, Vy ~ 1. Cum lim a~ (y, x) = o, ay 2 ,. .... +oo ay ~i deci ~(., x) : [1 + co[ --+ R este descrescatoare. Daca
'

]2, a[, atunci

02

fJy2

< (y,

x)

< 0, Vy > Yo= - ._ r - > 1 ~i tinind seama ca

{L' -

lim i'_<jJ (y, x) = 0, urmeaza ea atjJ (y, x) > 0 pentru Vy >Yo = _x ___ . Deci , .... 00 oy ay x - 2 ~(., .r): Jy 0 , + co[ --+ R este crescatoare. Prin urmare cp( ., x) : [1, + co[ --+ R eRte strict descrescatoare daca ~i numai daca x e ]0, 2]. 2.222. Notam S,( x) = a 0 + a 1 x + ... + anx", n e Z+ ~i x e [0, 1[. Din ipoteza avem S,.( x) ~ Sn+l(x) ~i Sn(X) ~ o:, Vn E z f- ~i V.x; E [0, 1[. Cum Sn( .) este functie continua in lim 8,.(1) =
~ -.oo

)
ie

= 1, atunci

0:

lim S,.(x) = S.(1) =

~ a~;;,
/; =0

"

Vn

z+.

Deci

~
UEZ+

a,.. Deoarece
~i

... /1 la,.x" I ~

a,., Vn
~
nEZ +

z+ atunci
~

~
nEN

anx" e te uniform

convergenta pe [0, 1]. aratam

.~"
"EN tl

deci limf(x) =
x ,-:r l

a,. . 2.223. i ) A = [ -1, 1]. ii)

Sa

:),

< 1' < 1. Pe [ -r, r] seriile x"-1 x"-1 ~ ~ ~i ~ - - sint uniform convergente ~i deci j'(x) = ~ - - . Deoarece
d't
j'( x ) >
?'b

o,

Vx e] - 1, 1[. Fie 0

:),
~),

~<EN

11EN

rt

J'(O) = 1, j'(x) > 0, Vx e ]0, r], j'(x) = ln (1 - x)- 1'" > 0. Vx e [- r, 0[, urmeaza c5. j'(x) > 0, Vx e [ -r, r]. iii) !ntrucit f(x) =
X

~
11E :'i

x"?'b
2

atunci

lim f(x) = 1. 2.22{. Notam L 1 =lim

-+0

VIa. 1 ,L
n-+oo

n-.oo

= limY ib,. j . Din ipoteza gasim

u--~ooo

+
[.

L 1 > L 2 Avem L =lim

tt-+00

VIa" + b,. l =

lim ( Via:l

V \ +~/)=lim lfTa~j
" -c---,.......,.

Deci p = PI 2.225. i) (f) = n. ii) f(x) = shx. Fie y E H.. Luind X = = ln (y + V1 + y 2 ) gasim f( x) = y. Deci f(R) = R = codom f . iii) f( -x) = ( -x)2"+1 x 2"+1 x2" = ~ - - -- = - ~ = -f( x) . i v) Intrucit j'(x)= ~ - >0, nez .,. (2n + 1)! nez+ (2n + 1 ) ! nez + (2n)! x2"-1 V x E R, atunci j(.) este strict crescatoare . v) .Avem j"(x) = ~ f(") neN (2n- 1)! " " t2"+1 ) x2"+2 x2n vi) .Avem f(t) dt = ~ dt = ~ = ~ - - 1 =,. e z+ (2n + 1)! 11EZ+ (2n + 2)! mEZ+ (2m)! 0 0 . 2"-1xn- 1 d = j'(x) - 1. 2.226. i) j'(x) = ~ 2 = 2f(x), Vx e H. ii) ~ (e- 2"' j(x))-= ,. eN ( n - 1) ! dx -2e-2x j(" v)+e-2x j'(:v)=O, Vx e R. iii) Din ii) deducem e- 2x j( x)=C , Vx e [R~ ~ C = f (0) = 1. Deci e-2x j(x) = j(O) = 1. 2.227. i) (f) = [ -2, 0[. 1 1 ii) ~ [(x + 1)j(x) ] = .i_ [ "E (x )n.;= '- (x + 1)"=- ~' xe]-2, 0[. dx dx nez+ n 1 _ ne-z+ X iii) 'Vinind seama de punctul precedent gasim (x 1)j(x)=- ln x, Vx E[ -~, 0[. 1, daca x = -1 Deci f(x) = _ ln lx I , daca x e [ _ 2 , O["-{ _ 1}' 2.228 .Avem x arctg w = { l+x

a.,.

n-oo

=L1.

l].

(~

39.

+ +

-1,

461

- h
>1EZ+
:<

x2~>+2

(-1t
2n

1 V x E [ - 1, 1]. Atunci xarctg x- -In (1 + x 2 ) =

2

+1

, VxE [-1, 1]

~i

1 - l n (1 + x 2 ) =
2

>~E Z +

'I ;

_ (-1t
xz"t-2

x 2"-t 2

2n

+1
-

,e z+

'b (-1t - - - - - ~ ( - 1)"cos

(2n+1)(2n + 2)

~ arctg t dt, Ix I ~
0

1. 2.229. Deoarece cos x =

- - - - --,~ ,

x 0 - --

( X-X 0 ) 2 7(_

ne z +

(2n)!

+(1

I; (nE Z +

. 1 )" ' 1 sm x 0
0

(:l1 -XoF"' l
(2n

( -1)"+1 sin cos x 0

(
=

x = cos (x +
0

+ 1) . (2n + 1)
+

(-

1)" cos x 0 atunci

cos

x0 +

n) , 2n -2

'3.1.
~i

: ) ,
-

gasim
" )

cos

x=
x 0)

b;
XE

b
neZ+

+ 2n -n )
2

(x -

x 0 )2"

(2-n)!

L
nEZ +

cos x 0 + (2n + 1) -2
1

(x -

"+1

(2n + 1 ) !
tyl,

=
j(x)
=

Y
4.J NEZ+

cos

(x
0

n~) J:V-=-:l'Jo)~"~ 2 (~ 1 )!
"-Jn
.L -~

= \.~

''EZ+

cos

(x + n -~) j_ x - !:!Q}"_. ')

0

...,;

2.230. Se

~ine

seama ca ( - 1)" sin

x0 =

sin ( x 0

+ 2n ~- )
x x2n+l

r;.i (- 1 )" cos

co :-< y + cos
x

x0 =

= sin ( x 0 + (2n + 1) ; )
=

2.231. Avem sin(x + y) =sin

sin y =

siny

I; (-1 )"
uE Z +

x2"

--, (2n )

+ cosy I (n EZ +

1)"

(2n
11EZ+

+ 1) !
-,.

= sm
,x;z"

1 1

+ x cos 11

+-

2j

xa - - sm y - - cos y + 2! 3!

x2 .
x 2n+l

... , intrucit seriile

Y, (-

1) {-- ) ~1 1 2n "

:E (- 1 )
n E Z -;-

- - -- sint (2n + 1)! ca ln (1

x

absolut convergente daca

~
'rn+l

I :r l

~ r, V r

> 0. 2.232.
= "" _ ._,
I

Se ~t ie

I -

+ x) =

nEZ+

.l.J

(-

1)" -'---- ' 1' n I

,'{:

l - 1 '1] _, ' In (1 - .-:v)

nE Z +

n +l
dx=

+:f= 1 /~

2'

E [

. 1 + x x 2 "+ 1 - 1,1[ ~1 1n - - - = 2 :L 1 - x , e z + 2n 1

,x

] -- 1, 1[.

1)

Avem
2

~In(l +x)

,. ..,

= ~ ( :E (J nEZ+
0

1)"

~:__ ) dx = I (- 1 )"
n + 1
nE Z +

1
(n + 1 1 ,~
,,

"

ueoarece
ii)

seria

12 [0, 1].
_
"2

+~
2s = -

I_; ( -1)"
neZ+
1

x" n +1
=

este
X

uniform

convergenta

pe

Ob~inem
0

( In (1 - x )_ d x
)
0

lim ( ln (1 - t) dt xJI! j t
0
X

= _ b
ue z+

_1 __-:;, = (n + 1)

6
2

iii)

Gasim

~
1

+2a
CO'

1 + x d x= 1 ~ 1 1+- dt =2lm . m 1. \ -1 1n ----1 - In ( X 1 - X xJI t 1 - t 711 ,)

,t

t)

r( ~
0

t " - ) dt=2 ~ -,, 11 E~+ 2n + 1 "ti+

+i_

---=-...,
C)

(2n

+ 1)

.. .

462

2.233. Are descompunerea

R(x.)

1 2x + 1 + i 2x + 1 - i

1-i -'--1- -- - x

r) =

. b

(-1t 1 + i)" - l + i b (-1t(1-i)" = 1 - 2 ~ ( - 1)"[(1 + it + \ 2x. X UE1'+ 2x. ttEZ+ 1 1 +(1-it-: 1] =1----, ~ ( -1)". cos(n-1) ~, unde x > V2 - . 2"z"+1 "EZ~ 4 1t-J 2
nEZ+

:x]
-.'
;)

2-z- x"+l

r. )' -

3.1. Deoa,rece f(- x) = - f(.r), Vx E [ - ;-; , 7t], avem a0 =a,. = 0, Vn E N "' . . 2 . . ( - 1 )" -~' 1 - . ( - 1 )"+1 . ~l b,. = - ~, x sm nx dx = 2 - - - , Vn E N. DeCl j( x) = 2 ~ sm nx,
r.
0

1t

"EX

1t

-?-, ,-

-1)

'V x

]-7t,
n2

r.[.

3.2. f(x)
( -

;-; -

2 1t

-~!._ ~ cos(2n - 1) x .
T.

E [ r.2

r.,

;-c].

3.3.

5erie
t;} =
> .. =

"EN
[

(2n - 1)

j(x) = -- + -! ~ -~ .- cos (nx), x E 3 "E:-1 n 2. (n.r ) 1 sm .' (n:r) . , x E - r., [ --cos 2

n

- n:, n:]. 3A. j(x)= - . (a;-c) _ j( - x ) =2 - sm

r.

+ -;
n-

J ]

;-;[ . 3 u.

~( '-- 1tHnsin(nx), L.J

"EN

+ 2

1;( - 1)"+1.
"EN

:nx), :nx),

n 2 -a-

:x;

E. ]

r.,

n: [ . 11.6. 1 [ sin
n2

j(tc) =

--

+
.

2la i
"

LJ

1:l a I

[2m

+1

( ~ 1)'" cos an]

_n;:;
. 1b .. . Sl.l1 -

""

E''

a2 -

+ ( -1)'H."'+l cos(ar.)

cos(nx),

a I_ i= _ 1,

2a - 1)"
~tie

. sin ar. r 1 ( ----, 1 )" ?n=[ ja j], xE]-;-;, ;-;[.3.7.j(x)= ---- l -+2a ~ - - cos(nx) " a "EN a 2 -n 2 . _
3.U.
f( x ) = - - [2 (m + 1) + ( nl a !

J,

3
XE

l)m+l

+~ ~ - -~

sin (rn+l) nr. Ja j +(- 1)"+111 +1 .sin( ja jn: ) COI;l(nx)daca l a l i= " "EN a2 - n2 [ sin _n_n_.. 2 i ai 2 sh(ar.) a + i= 1 /2, rn = a- x E [ - r., ;-;]. 3.9. j(x) = " 2

l
~
/.

x+
1t [.

sin

(1 aI

r.)] +

:o,rcu

:::eria

+~
=

(-1t
I

[I

11] 2 ,
+ n

[_ 1_

;) .
o, l].

UEN.

a2_j_n2

cd. cos(nx)
tr
2

1l

sin (nx))]'

:r

" '

it [ .

3.10.

f(x) =

pnem

2sh(arr:)
1t

b
nEN

n( - 1)"+1 sin(nx) , x E] _ n,
2

it[.

3 . 1 1. j(x) =

sh(a;-;) [ 1a +
'it

3.39.

+2a

L (-1)~'cos~n:r)],
"EN

:rE[-;-;, ;c]. 3.12.j( x ) =

1

" +~ ~
8

[-

a +n-

it nEN(2n- 1)

- cos(4n- 2) x

+ 2( -1)" -

sin(2n- l) x ], :r E [ - ;-;, r.].

E
r L -

3.13. j(x)

+ -4

.l.J
"EJN

------ '

cos(2n- l) x
(2n -- 1) 2
E [

.1

'

'

~] " . 3 1'' j( X ) ~
n EN

r. + 2
Slll

1
2

;x; -

-~

it

coR(2nx) - -2 "' l..J _ _ __ , x it KEN 4n~- 1

-7t, "].

3.15. f (;x: ) =

[ -2 n- ( -lt+l ] sin(nx) , ? - sin___::+---n-n: 2 n

-1,

463

E ] -

n,

n[.

3.16. f(x)

( -1)m -1

neN

'E

b,.

X E [-

r:,

dadi, n = 2m,

2 n(2m1) 2

4 [3( -1)m+l ____

n(2tn- 1) '
J' E

--J

daca n=2m,-1, m e N. 3.17.

f( x) = 1
x
=

+2 ~

a,''.cos(nx),

[ - r:, n].
~
neN

3.18. j(:r) =
x
E [-

ne~

n~"' ansin(n.r) , I a I

<

1 ,

1 J L -; sm(n.r), 1a ,
neN

>1

[ -

n, r.].

3.19.

j(x) =

a"cos(nx),

n,

n].

3.20.

j{ x ) =

~ "es n

a"

sin(nx), x

E [-

n, r.}. 3.21. !n spaul vectorial C0 ([a, b]; R) se

~

con~idera

produsul sc.ala1 (j, g)

f(x) g(a::)dx.
2nr.x

!n
.

~west
2?m.v

spa\iu sistemul

I!... 2;rx . 2r.,'l" d e .l.lmctu 1, cos--, i'Un - - ,

b-a t nee . -a + ~ 2nnx tl e fu nct"n t r1gonome LJ f a. c o sS el'la 1

b-a

... , co s--,

sm - - este ortogona.l. b-a b-a

. 2nnx + b, sm - ) converb- a

ge

rn

medic catre ftmca

ao

2 "eN\ b- a co ([a, b]; R), dadi. lim

"

li f- S.\1
b_
a

o,

unde

JJ-tOO

11 llf=v (j, f> ~i S,.(x) =

11~00

2 +

A~'
=

I
\ ak

2knx cos b _ a

lim \l j-S. H = 0 =lim (S,., g)

= - ( b - a),

ae
0

< J,

(f,

g), 'ig

1 . Demuece. C0 ([a, b] ;:ll), atunci <f, 1) =

EN=>

+ bk sm

2knx \

"-t OO

2nnx> co~-b-a

b- a =a,.--, 2
b

<.
2

2nnx> j, sm - = b,. b- -a , Vn b-a 2

b

=a

= -2-~ j(x) dx,

b-a

2nr.x dx, b. 2 ~ f(x) s .m 2tHtX a,. = -2- ~ j(x) cos-, .=-- dx, b-a
I

b-a

b-a

b-a

1 V't~ E "'

lll

8e

emon~treazacaare
v v

= j(:.), 'ir;

2n 7tX b . 211-r. X) a,.cos--+ sm-- = b-a b- a ]a, b[, iaJ' daca j(a) = j(b), atunci egalita.tea are Ioc pe [a, b].
(

a0 '["' oc ega I.Jtatea-+ LJ

.. eN

15

lui
= -2 ~ (10 - [) ]0
5

Dir:iehlet).
2nr..x 10

3.22.

.A.Tem 2

a.8 = -2
1&

10

~
5

(10 2

x) dx = O, a,. =

1&

eo~

ux =
(

0,

b,. =
nr:x

10.)
5

l (10 x
E:
E

x) sin

nr.x dx =
10

10

( -1)",

nr.
4n 3 1 2
2

11 10 ~ n EN. De<11 j(:x:) = - LJ n ne N

-- 1 )"-~,in

--

1~

]5,15[.

3.23. j(x)

= --

+
+

+ 4: I,

.. ew

{ _!_ . co~(f x) 2
n

:
.,.

sin(n x) , }\ ,

]0,2 -:t[.

3.24. f( x ) =

17'.

rei
>1

:3 n 2 4on7t ) 2'wr:x + - cos-cos - - -1 ( 1 + .. E ~ 3 3 ?llt . C) 4 ( - 1)" x E ]0,3[. 3.26. f( .x:) = - - - ~ - - - co (n11: x), x E [ -1, 1]. 3.27. j(x) = 2 3 r: 11EN n2 2nJtX cos-= ~ + :: ~ ___ l_' x E [0, Z]. 3.28. j(x) =,. + ~~ cos(2x(2n-1}, 2 4 11EN tt 2 J 7t 11E N (2n-1)
1t ,.E N

2 ~ += 1 2

- 6
r:((2n-1)
2

1 COS (2'n -l)1tX +-

Sill - -

n11:x )
1

-+

~ [ .J

3 (1 2n 2 11: 2

_ j(X) = ]0,-i[. 3.2t>. 3 . 4n7t) . 2n7tX] , -s1n- srn-21t7t 3 3

E

E [ -

3.29. Pentru a dezvolta func~ia f(x) = x, x

[0, .-:] in serie

de simumri vom considera o functie g: [- 11: 1 11:] ~ R cu proprietatHe g( -x) = = - g(.v) ~i g l<r:,OJ =f. .A.Yem g(x) = x, x E [ - r., r.], a 3 = a,. = 0, b,. =
2 ~ = - f( x)-sin(nx) d .r
it
l'l .
?

7t

= 0( "'

-1)"+1

n EN. Deci f (x)

2 ~ - - - sin(nx),
NEN

( -1)"-1
1J,

Vx

2 ~ [ 1 - ( - --+ 1 )" n ] [0, r. [ . 3.30. f(x) = -{ - 1 )" cos(a;c)-1 sin(nx), r. .. EN n n - - a2

r. [.

[0,

3.3l. f(x) = -2 ~

r (-

1)" - 1
7l

n
? ,

7t nE:'<l

1t- 1

a2

(1-( -1)"e""') ] sin(11tx),

2

54 ~ E [O, 11:[. 3.32. f(x)= ~ _ f c -1)" -(+- 1) +--- (+ -1)silln .. no. n-7!:n-Jt n-7t" 3
HE:-iL

108 n7t] fUll . -n;c--COS na~.a

x
?

X E[ 0 1

3 [ 3 , 33 1t 2 ) Slll . f( .r) = -~ { -+2-7t -! r.

X+
1t [.

"" +~

[ 2( - 1t1 , =2 n
= = -

3.34. f(x) 3.35. f(x)

~
1t

n(n- -1)

sin x

2
r.

2cos -- - - ? 2 n-r:
n- - 1

nr.

Sill -

n;:] sm(nx), .
.

[0,
XE

2 [0,11:[

?n

>< = 2

(c-1)"- cos 'M '=) sin(nx), 2

1 sin n;c cos 2 it n = 2 it'n" 3 n(n -1) 2 . ( ] , ~ f( SF 1 . (2n- 1} .-:x [O l] . sm nx), x E [0, 11: . 3 .3u. x) = - - b Sill , x E , 3 ,E:-~ (2n-1) 3 l 3 .37. f(x) = - ~ ~ 2 ( - 1 )" + 1 sin nitX , x E [0, l]. 3.38. f(x) =2 3 it 3 nE:-1 'n l =~ [ sin x + 4 ~ 2 n (sin n;c - ( - 1)" sin(nx ) ] , x E ] - r., 0] 3.39. it ,.=2 n - 1 2 I 2 (.2:. + \ sinx + 4 it}

~[

~ ( 2~

n1t)

j(cc) = ~

.. E N

-1 J (n) ( n 0

sin n . ) . sm nx, a; (r.-1)n 2

E [

-r., 0], un.de Jo(n)=

~ V cos n x .2 dx~
0

1-x

R se considera prelungirea pad. 0] 2 g: [ - "' it] ~ R; g(x) = , _ . A.vem b,. = O, n EN, a 0 = - { -a:,xE]O,,.] rc n B 0, daca n = 2,m 2 ( f(x) d x = - rt, a.. = ( j( x) cos(nx) dx = 4 d aca ~ n = ?. ) 7t "'til - 1 , -n ' -n: (2m-1) 2 1t ,
[-it,

3.10.

Pent.ru

functia

f:

OJ

-+

X,

XE[-

r.,

W-e.

Ul

s;

) -

7t,

r.[.

3.1C. j(x) =
T'"

1:
ge)IJ

b,. sin(ttx),

X E [ - r;,

mE

0]. 3.41. J(x) = 7t 1 . + -4 I; cos(nx), x E [ - r; 2 N. Dem f(x) = - 2 r; ,eN (2 n - 1) 7t 2 I; -1 [1 - (2r. + 1)( - 1)"] cos(nx), x E [-It, 0]. 3.42. = -(2r. + 3) +6
p
T. 11EN

j(x) =

+ 2a. - 'E
+

6 7t 11EN ( - 1 )" e"rr - 1

?

- -

+ . - 'E
2

72

cos -1-

2nr;x

X E [

- 1, 0). 3.43.

j( x ) =

~ (e"r: -1) + 7tl.l

1)
.

r; '1'1 + a. :-;in na cos(n:.r), .1; E -2 b ..:....----:;nEN '

7t nEN na2 2a. ( 1)" ch(ar;) -- 'E

2 2
2

co~(nx),
1

[0,

~t).
x

3.44. f(x) = 1 ItO

(ch (ar:) -

. cos(nx),

E [0,

~t). 3.45.

J(rL' ) = - a
7t

+ +
t-

[0, ;r]. 3.1oG .f(.r) = = - 2

~
11EN

(t"- roR(nJ'), lb

J' E

[0, r.].

llT:

11EN

n-

3.47. j(x) = 1
1 (3 - ;r) +~
4

+ 2 b

nE="

a"COS(nx) ,

"" -2 cosx + 'E

, =2

[0,

~t].
, .

c:

3.49. f(x) = -8

l + :;-'E
2
..
2 ),

Slll nr: -

X E

[0, .-:). :J.4H. J( x) =

~ ( 1 + _:::_) 4
-;: \

n(n 2 - 1)

- -22 ,

( ( - 1), - co:-;nr:) - 1 . 2 - cos(-nx)r

2
n;r

% it

1 3)l0. f~~) =-= - 6 ~ : (3x' - 6n x 2

,ENn

22 3 cos-;;-"'
x
E

1 [

( - 1)" cos

n - 1 n;rx

- , x e [0,2]
2

+- 'E ;r + 2n'), f'

2
taE N

cos 2 2wrrx
n
2

[1, 2].

3.51.

. Functw

f (x) , -

[0, n]
r r

R se

prelunge~te
..

prin parilatc cu

funcF~

~ (3x 2
12

+ 6;rx + 2;r

E [ -

;r, 0[

, g: [ -1., ;r] __. R. Ob~inem b,. =

g( :r) =

1 . Seria Fourier rorespunz3Joare 1e. trinsa la inter= O, n E N, a = 0, a,. =-0 n2 valul [0, ;r] coin<,jde cu memb1ul sting al egalitli\.ii din emm\. 3)i2. i) Se scrie formu1a lui ParseYal-Liapunov pentru functia f(x) = x , f: [ - r:, ;:] -> lL Seria

Fourier eorespunzMoarc

func~iei .f e~;te 'b

nEN

2( - 1)"- 1 . 1 sm(nx) . AYem 4 "EN on 2 = n

~-

ii.) ]:>enlru
-t.

f : [ - .-:, -;:]. 0, n

->

11, f( x) =

- ;r/2, X E [ 0, a: = 0 { ;rf2,
X E

"'

0[ aYt>l11. a 0 = a.,, = O,
;r2 ~ .t.J

= 2rn
. n = Zm - 1, mE N,

bn
"2

= { - -2

. ~ .t.J (lecl
=

)0,

r:]
=

2m -1

....

1
(2n 1)
2

=
X E [ -

3 ,,, ~a .;,a a~ ob servatn ~ ca ~

f( x ) =
a7t =a:

2_[ ~. + 2a r
2

11EN

(2-n - 1)2

( - 1 )~. eo
2 1
2

11EN

8
;r,

(nx)) ,

1t]. i) :Faclnd

X=

~i

,.eN 4t

- - = -. (f.

1 sin

1t

1 2

l
-

I.
_J_
I

2-

(X

I;

t --

r:t.

1t nE!'i (

) - 'fl~
1 = --1t

= -

. .- 2oc ~
nEN

.._I -2 --~
(f.

IX.

-- n-r,

f(x)

=
.. . cern .1'= "-~ ' ar.
.

]. 3.42.

oc.

Obt" COSet vmern-_Sl ll et

[1t + ~ -a ."" (-1)"cos(nr.) l =( .!!:.. _

n

l.J

Cl

1t neN

111 2

TC

--1)

+
+

-+ 2a. ~
= .r,
00

1
n2
/.!

2 nE N et -

: 3.54. Folosind seria Fourier a functiei g : [ - rc, rc] -+ ll ,

j (x) = 2 ( ~ nEN
( - 1)"- 1
n

obtinem

sin(nx) sin x

= 1 - cos 2 x +

"----"-=2 n
~ ( - 1)
,.=3
00

( - 1 r~

[cos(n - l)x - cos(n+l).v] = 1 - cos 2x - - cos x +- cos2x+

--- -n 1 n - 1

P [

. ~J.

~ E
.

J cos(n.r) =
x+

1 2

1 3

1-

-1 cos x + 2 ~ ( - 1),._1 COS?t.E , 2 2 H= 2 n - 1

L"--..;, n]. 3.:')S. f( x )= 2

.

1-. in(n - l) x ] = -

1 ( - 1)"- 1 ~ ( - 1r- 1 - in(n.r) cos x = ~ [sin(n + l)x+ nEN n neN n 00 00 ( 1 1)" ( - 1)" - sin ~ sin(nx ) ~ ~sin(nx) ---: -

---.
n - 1

" -2

n~2

+1

~sin :r+ 2
-. l'E

(0.2}
=

I;
11 = 2

n(

q-

lt sin(nx), x

E ] -

.-:. -..;[.

3.5G. Se dczvolU1 functia j(x) =

n- - 1

f(a:)

= .2:. (n 3

96

6.r 2 .-: + -!x 3 ) in serie de cosinusuri .

jn.r:.' 2V3,

daca x
x

[0, ~f3].
]~-r/3, 2~c/3[.
Se <]c;r,volt11 in serie
E

3.57. Flornctia j(.r )

= ~c2 f6 V3, <lac~

nem bn =

"(r. -x)/2 V3, uaca :r E [2~c/3, ~c] de . inu uri. 3.58. i) j( a:) = ( -1)" -1 (.r - n)(1 - \x- n \), x
9

[?t, n + l ]. ii)

.Axen la interi)

lr) =
1

~tf(x)ux , ~ 4:( n

1)". ( .r(1 ]
0

\x\ ) dx = 2/3. iii) 3]. 3.59.

2 ;:

f( x ) =
b,. =

0 ]
.,,

.= 32
'
=

e scrie ~II. Sel'ia

e !'i (2n-1 )3
2!'1:

~ -.

sin(2n 2;:

J)

~cx,

a.' E [1,

i)

Avem

4~_!_
UEJ11n2

_!_-( f( x) sin(n x) d ..c = ]._ ( f(2r. - t) sin n(2r. - t) d t = 2_ \

~c)
0

r.)
0

j(t) r-;in(nt:) dt =

1t J
2~

I, f( x) =

.=-b,. =b,. = O, Vn

~. ii) a,.= ~ ~ f( x ) cos(nx ) d .v

0

= :

2r.

~ f(2n - t) cosn(27t 0

t) dt =

'= - -1

~ j(.:c)
\I

cos(nt) dt

- a,. = a,.
1r

1, mEN,
-- .2
-

1t

1 f(x) = i an = a

n )
0

r. f( x ) co (2n

"'

1) x dx

= -; }
9

2 (

f(n - t) cos(2n - 1) (n- 't) dt = -

Jf, 'j
' '

.-'

~
e

J(t) cos(2n- 1) t dt
~

= --

a,2 ,.- 1

==;.

ltzn- 1

= O,

'In EN b2 ,. =
n

2 (
7t )
I>

"
J\ilf

sin

(2t~x) d x = ~
I

(
)

(it--f) sin 2-n(it- t) dt = r.

~(

f(t) sin(2nt) dt=- bczn

7t ) Q
~

=:.

b ,.=0,
2

'~'n t: N. ii ) a 2,.= : \
$ .. ..)

_f(ve) cos(2nx) dx
.

=
n

~(
t o.

{I

~
()

f(n-t) cos2n.(n -t)dt

/

= -

2z
7t

==;.

a.2 ,.
.

==;.

0, 'I n

Z+, bzn - 1 =

~
7t

(
) 9

j(X) sin(2n -

1) X d['IJ =

= -- 2 ~f
7t
I)

(-'-t) sm(2n-1) (it-1) .

dt =--= -b 2 ,.- 1 ==;.b 2 n- 1

O, 'In EN.

3.61. A vern:

f: [ -- T,

T] - R, f(x) !ro,TJ = -T- (T-x) x E] T /2, T].

2ll

. f(- v:)=f(a;).Decib,. =O. Vn

! ' - dad\, tt=4n~-2 N,a0 = a,(t,.= (2m- :~/ itz' 0, . da,cu, n=4-m sau n.=2m-1, rn EN.
{ - -4
~.

4n -2 cos -- --- it.t . f( .'t') = -a - 2 !a " . T ]. 3 ,y e2 . f (x)= ~ 1 sm . (tt..r) , Dem "-'. (? T. l) 2 , x E [-T, L .-:it "EN ..,n nEN n 2 mE ] 0, 2r. [; (:Fig. 2~). 3.63. j(:r) oc-= l . ~ _!_ sin (2n.x) , X E], 0, n[, (Fig. 2:)). 2 ,es t~-

3.64~ f(x) = --- ~ - -- - -sm (2nJ~), a; E]- it /2, r. /2 [; (F1g. 24). 3.65. f{x ) =

( --1)"
'/'i.

= . "f
nEN

-~~ eos
n~

nEN

(-nx ), :c E [0, 2r.]; (Fig. 2."> ). 3.66. J(x)

=

=
j

'E
nEl"

1
n
8

sin (nx),

tJ} E

[0, 2-r.];

(Fig. 26). 3.67. f(;r)

=

~
r.EN

R,"COS

(n:.r),

X E

[0, 2r.]

(Fig. 27) . 3.63. f(x) =

2 [

r.eN

~ a" sin (nx), x

X

[0, 2r.]; (Fig. 28). 3.69. f(:r) = --7t

j

( - 1)"2 ~ --'---'-nEN 4-n~-1

1

COS (2t! X) ],

E [0, r.]

(Fig. 29). 3.70. j( x) =

1 :E ifl~--:- )"2 Sin (nx), X E)- 7t .. e:-; 11.- " 1 a

7t [;

(Fig. 30). 3.71. j(a') =

b n(_:-lt~
.. eN

sin

f( x) =
~
Q

:E
t>EN

2n a-.rr 1 -----sin (2ttx), a E] 0, 7t[; (Fig. 32). 3.73. j(a.:) = ---tg - .L, -

n - a

(n~l;),

x E [-it, 7t]; (Fig. 31).

3.-i
~~~

~tt 2 -t 2

2;
]

1 ( - 1}". "COS 2 eN!n -a~

:E

21'hX , X E [

-7t/~, n/2] j (Fig. 33). 3.74. j(x)

.

2[

1 --;, -i
1'"'

[}<e~<.f

..

:Fig. 2.8

Fig. 29

!I
~- --

-7T/2

!:f

- TT

--rf/2Fig. 30 Fig. 31

...
7!/2.
X

-7!/'t
Fig . 32

Fig. 33

T/2

..

I
Fi_;. 35

Pig. 34

!I
1

yl

..

'

- a-=-YIJ .J---i\-:-.
X

T/4 T/2

~- -a->_0_"1-,
T

_ _,....
X

] lig . :16

Fig. 37

pig. 38