Sunteți pe pagina 1din 28

ARGUMENT

Turismul este ansamblul relatiilor si faptelor constituite din deplasarea si sejurul persoanelor pentru care locul de sejur nu este nici domiciliul, nici locul de desfasurare a activitatii profesionale. Turismul a devenit in zilele noastre o activitate la fel de importanta precum cea desfurat n alte sectoare-chei din economia mondial (industrie, agricultur, comer). Turismul conduce la crearea unei game sporite de servicii si bunuri de consum ce determina o stimulare a sectoarelor productive si prestatoare de servicii, cat si extinderea unor sectoare si a unor zone noi, a unor localitati de interes national, la dezvoltarea si mentiunea tezaurului cultural si folcloric, toate acestea ducand la atragerea unui numar tot mai mare de vizitatori. Turismul face parte din sectorul tertial al economiei nationale. Activitatea turistic este bine susinut de un valoros potenial turistic natural antropic difereniat de la ar la ar, n funcie de care sunt organizate diferite tipuri de turism. Mai cunoscute n practica turismului mondial sunt: turismul balnear maritim, cu o larga dezvoltare n teritoriu, practicat pentru cura helioterm sau climateric sau avnd alte motivaii terapeutice; turismul montan i de sporturi de iarn, practicat pe arie larg pentru drumeie, cura climateric i practicarea sporturilor de iarna; turismul de cur balnear, prin care se valorific nsuirile terapeutice ale unor factori naturali (izvoare termal i minerale, nmoluri, aer ionizat); turismul cultural, organizat pentru vizitarea monumentelor de art, cultur i a altor realizri ale activiti umane; turismul comercial expoziional, a crui practicare este ocazionat de mari manifestri de profil (trguri, expoziii), care atrag numeroi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de manifestri cultural-artistice (etnografice, folclorice) naionale sau internaionale; turismul sportiv, de care cunoatem o mare extindere pe plan naional i internaional, avnd ca motivaie diferite competiii pe discipline sportive, interne i internaionale , pn la manifestri sportive de amploare (olimpiade, competiii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de vntoare (safari), practicat de rile occidentale, in general pe teritoriul Africi. Principalele regiuni, areale si centre turistice ale tarii noastre sunt: Litoralul Marii Negre (Mamaia, Constanta, Eforie, Mangalia), nordul Moldovei, zona Brasov - Valea Prahovei, Delta Dunarii, Muntii Apuseni, orasele cu un potential cultural- istoric semnificativ (Bucuresti, Iasi,etc), precum si statiunile balneoclimaterice de importanta internationala (Felix, Baile Herculane,Tusnad, Moneasa, etc). Exista, de asemenea, statiuni turistice active in sezonul de iarna (destinate sporturilor de iarna) cum ar fi:Borsa, Vatra Brasov, Predeal, Sinaia, Paltinis, Muntele Mic, Stana de Vale, Baisoara.
1

Dornei, Poiana

Capitolul 1 ROMANIA DATE GENERALE


1.1 Scurt Istoric

Teritoriul Romaniei a fost locuit inca din Paleolitic. Stramosii romanilor sunt dacii, luptatori de temut, invinsi de romani sub conducerea Imparatului Traian, in urma a doua campanii deosebit de grele, la inceputul secolului al II-lea d.Hr. Desi ocupatia romana a fost relativ de scurta durata (165 de ani), aceasta a lasat o mostenire multiseculara: limba latina, care a supravietuit numeroaselor invazii ale popoarelor migratoare. De-a lungul timpului s-a dezvoltat identitatea nationala a romanilor, ducand la formarea statelor feudale ale Tarii Romanesti si Moldovei, in secolele al XIII-lea si al XIVlea. In ambele state au urmat veacuri de lupta impotriva turcilor. In acest timp, Transilvania a fost ocupata succesiv de Imperiul Otoman si cel Austro-Ungar. In cele din urma, Moldova si Tara Romaneasca s-au unit in 1859, tara a devenit independenta in 1877, iar unirea cu Transilvania a avut loc in 1918. Regimul comunist instaurat dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial a durat 45 de ani si a fost inlaturat prin Revolutia din decembrie 1989.

1.2 Asezarea
1) Aezarea matematic pe glob: - n emisfera nordic - pe paralela de 45 grade latitudine nordic, trece prin Sudul rii - paralela de 46 grade mparte Romnia n 2 pri aproximativ egale - meridianul de 25 de grade longitudine estic se intersecteaz cu paralele de 46 de grade aproape n centrul rii - n Europa: - n mijlocul continentului, la distane aproximativ egale de Oceanul Atlantic i Munii Ural - ar de mrime mijlocie, locul 12 2) Aezarea geografic Este definit prin 3 elemente: este o ar carpatic-2/3 din lanul Munilor Carpai este o ar dunrean, 1075 km se afl n ara noastr este o ar pontic, 244 km litoral la Marea Neagr
2

1.3 Clima
Romnia se afl n zona cu clim temperat Influiene climatice : Scandinavo-baltice n N Est-europene n E Pontice n SE Submediteraneene n SV Oceanice n V i centru Radiaia solar primit de suprafaa terestr, rezult clim mai cald n S, mai rece n N Circulaia maselor de aer , din N continentului vin mase deaer reci, din S mase de aer calde, din E mase de aer rece i uscat Desfurarea Carpailor impune un climat mai umed i mai rcoros n V, mai cald i uscat n S i E Dezvoltarea n altitudine areliefului, impune scderea temperaturii i creterea precipitaiilor Marea Neagr i exercit influen ape litoral, se manifest prin brize, temperaturi moderate i umiditate mai mare a aerului Temperaturi : Temperatura medie anual este de + 10 grade Celsius Temperatura maxim absolut este de +44,5 grade Celsius, nregistrat la staia Ion Sion, lng Brila la 10 august 1951 Temperatura minim absolut estede-38,5 grade Celsius, nregistrat la staia Bodlng Braov, la 25 ianuarie 1942 Precipitaiile : Cad sub form de ploi i zpad Media anual 640 mm/an Variaz n funcie de altitudine 500mm la cmpie, 700-800 la deal i podi, 10001200 la munte Scad de la V la E

Factorii care determin clima : -

Vnturile :
3

Crivul n N-E, aducegeruri mari Vnturile de NV, aduc zpad i ger Austrul, nmoaie gerul i aduce ceaa Brizele de mare i munte Vntul Mare din Depresiunea Fgra, nmoaie gerul i topete zpada Aduc ploi, se folosesc la energia electric, aduc secet i pagube cnd au viteze mari

Etaje climatice : a) Climat de munte Specific la peste 800 m Temperaturi 0-6 grade Celsius Precipitaii 800-1200 mm/an La peste 2000 m, climat alpin Vnturi puternice b) Climat de deal i podi Specific ntre 300-800 m Temperaturi 8-10 grade Celsius Precipitaii 500-800 mm/an c) Climat de cmpie Specific sub 300 m Temperaturi 10-11 grade Celsius Precipitaii 400-500mm/an Iarnase nregistreaz geruri i viscole, iar vara secete Secete, legate de lipsa precipitaiilor pe perioade mari de timp; Ingheul, ntre noiembrie i aprilie; Viscolul, dureaz de la cteva ore la cteva zile; Polei; Brum; Rou; Grindin; Chiciur

Fenomene meteorologice : -

1.4 Cai de Acces


Cu avionul Zboruri regulate si de tip charter ale companiei aeriene romanesti (Tarom) si ale companiilor straine cu filiale la Bucuresti (Delta, Air France, Lufthansa, Alitalia, Swissair, etc.) leaga Bucurestiul de cele mai mari aeroporturi din lume.

Aeroporturile internationale ale Romaniei sunt Bucuresti - Otopeni, Constanta - Mihail Kogalniceanu, Timisoara, Cluj-Napoca. Aeroportul International Otopeni din Bucuresti este situat la o distanta de 18 km de centrul orasului. Se poate ajunge in centru cu autobuzele aeroportului sau cu taxi. In cel de-al doilea caz este de preferat sa va intelegeti cu soferul asupra pretului, inainte de a incepe calatoria. Interesati-va la agentul dumneavoastra de turism, pentru ca diferite agentii interne ofera deseori posibilitati de transfer de la aeroport la preturi convenabile. Cu trenul Trenuri rapide internationale fac legatura intre Bucuresti si principalele capitale din centrul Europei, precum si intre litoralul Marii Negre si orasele mari ale tarii. Romania este membra a Sistemului international de tarife pe calea ferata (RIT) si Inter Rail. Cu masina Caile de acces in Romania sunt: Berlin, Varsovia, Budapesta - Petea E81; Viena, Praga, Budapesta - Bors E60 sau Nadlac E64 sau Varsand E671; Trieste, Belgrad - Moravita E70 sau Portile de Fier E70; Atena, Tirana, Sofia - Giurgiu E85; Istambul, Sofia - Vama Veche E87; Moscova, Kiev, Chisinau - Albita E580; Varsovia, Kiev, Cernauti - Siret E85. Toate drumurile sunt marcate in concordanta cu reglementarile internationale. Se conduce pe partea dreapta a drumului, iar depasirea se face prin stanga. Distantele intre Bucuresti si diferite mari orase sunt: Atena - 1252 km, Berlin - 2154 km, Berna (Zurich) 2125 km, Bruxelles - 2394 km, Bonn - 2100 km, Budapesta - 893 km, Copenhaga - 2587 km, Frankfurt - 2100 km, Haga (Amsterdam) - 2428 km, Helsinki - 2900 km, Istambul - 704 km, Kiev - 1065 km, Chisinau - 445 km, Lisabona - 4120 km, Londra 2577 km, Madrid - 3530 km, Minsk - 1650 km, Moscova - 1963 km, Oslo - 2820 km, Paris 2401 km, Praga - 1465 km, Riga - 1955 km, Roma - 2149 km, Sofia - 404 km, Stockholm 3100 km, Viena - 1100 km, Varsovia - 1797 km. Daca veniti in Romania cu masina, aduceti-va carnetul de conducere, actele masinii si cartea verde. Clubul Automobilistic Roman - ACR - si compania sa de asigurari, CAROM, va stau la dispozitie pentru probleme tehnice sau de orice alt tip, care ar putea aparea la masina dumneavoastra. In Bucuresti, sunati la ACR la numarul 927. Cu vaporul Vapoare de croaziera fac escala in portul Constanta (la Marea Neagra), cel mai mare port al tarii. Ambarcatiuni pentru pasageri circula de asemenea pe Dunare si pe noua cale fluviala transeuropeana Rotterdam - Constanta, care include Canalul Dunare - Marea Neagra. Porturile de pe Dunare sunt Sulina, Tulcea, Braila, Drobeta Turnu Severin si Giurgiu.
5

Capitolul II
RESURSE NATURALE ALE ROMNIEI
Conceptul actual de mediu nconjurtor are un caracter dinamic, care caut s cunoasc, s analizeze i s urmreasc funcionarea sistemelor protejate n toat complexitatea lor. Situat n zona european de interferen a ecosistemelor complexe carpato-danubian i danubiano-pontic, Romnia are o zestre natural i peisagistic de o frumusee, varietate i echilibru de invidiat. Prin resurse naturale se nelege totalitatea elementelor naturale ale mediului nconjurtor ce pot fi folosite n activitatea uman: resurse neregenerabile minerale i combustibili fosili; resurse regenerabile ap, aer, sol, flor, faun slbatic; resurse permanente energie solar, eolian, geotermal i a valurilor. In ntreaga activitate a mediului nconjurtor se urmrete nu numai folosirea raional a tuturor acestor resurse, ci i corelarea activitii de sistematizare a teritoriului i a localitilor cu msuri de protejare a factorilor naturali, adoptarea de tehnologii de producie ct mai puin poluante i echiparea instalaiilor tehnologice i a mijloacelor de transport generatoare de poluani cu dispozitive i instalaii care s previn efectele duntoare asupra mediului nconjurtor, recuperarea i valorificarea optim a substanelor reziduale utilizabile. Resursele naturale reprezint capitalul natural, o component esenial a bogiei Romniei. Valorificarea acestei resurse prin exploatarea att a materiilor prime neregenerabile, ct i a celor regenerabile i prelucrarea lor n produse necesare vieii, determin n mare msur stadiul de dezvoltare economic i social a rii, starea mediului i condiiile de trai ale populaiei. Misiunea dezvoltrii durabile este de a gsi cile de cretere a bogiei totale, concomitent cu folosirea, n mod prudent, a resurselor naturale comune, astfel nct resursele regenerabile s poat fi meninute, iar cele neregenerabile s fie folosite ntr-un ritm care s in seama de nevoile generaiilor viitoare. Este necesar o viziune clar asupra ponderii care se acord acestor factori. Uneori, anumite efecte negative asupra mediului sunt acceptate ca pre al dezvoltrii economice, dar, n alte ocazii, un ecosistem ori un anumit aspect al mediului nconjurtor trebuie s fie protejat mpotriva exploatrii n exces.

2.1. Resursele naturale neregenerabile


Resursele naturale neregenerabile ale Romniei au fost i sunt nc exploatate i prelucrate cu tehnologii care au condus la poluarea intens a unor zone din ar. Extracia i folosirea combustibililor fosili (crbuni, petrol), exploatrile miniere, industria siderurgic i metalurgic, industria energetic, industria chimic i petrochimic, industria celulozei i hrtiei, industria materialelor de construcii i altele, contribuie substanial la poluarea factorilor de mediu cu poluani comuni (dioxid de sulf, dioxid de carbon, oxizi de azot, amoniac), cu metale grele, pulberi sedimentabile i pulberi n suspensie i ali poluani specifici (formaldehide, hidrogen sulfurat, sulfur de carbon, clor, cloruri .a.). Resursele de materii prime principale neregenerabile i cantitile care se extrag sunt sub necesitile economiei naionale, importul de completare constituind o permanen pentru ara noastr. Romnia, datorit diversitii reliefului i formaiunilor geologice posed o gam larg de resurse naturale neregenerabile pe baza crora s-a dezvoltat industria minier, a materialelor de construcii, arta prelucrrii lemnului, argilei, metalelor. Folosirea resurselor neregenerabile de tipul metalelor, mineralelor i hidrocarburilor, asociat cu producerea deeurilor, are un impact important asupra mediului i asupra sntii umane. Consumul de resurse neregenerabile, deja insuficiente, pune n discuie problema etic cu privire la ct ar trebui s utilizm acum i ct ar trebui s pstrm pentru generaiile urmtoare, aceasta fiind o problem a strategiei de dezvoltare durabil.

2.2. Resurse naturale regenerabile


Resursele planetei, n special mediul i resursele regenerabile, precum solul, apa, aerul, lemnul, biodiversitatea i stocurile de pete, se afl sub o presiune puternic pe msur ce creterea populaiei i modelele actuale ale dezvoltrii economice se transform n solicitri crescute de astfel de resurse. Necesarul de resurse crete n mod evident, de aceea, prin exploatare continu se pot depi posibilitile de resurse ale mediului. Teritoriul Romniei prezint o unitate geografic cu o serie de componente: naturale (unitile de relief, reeaua hidrografic, sistemul bioclimatic); umane (originea i repartiia populaiei, sistemul de aezri urbane); economice (resurse naturale, utilizarea agricol, sistemul de transporturi, repartiia teritorial a ramurilor i a centrelor industriale).
7

Unitatea natural a Romniei este dat de axul carpatic, reeaua hidrografic, caracterul concentric i proporional al treptelor mari de relief, precum i de caracteristicile bioclimatice de ansamblu. Aceste elemente formeaz spaiul carpato-danubiano-pontic. Relieful Romniei se compune din trei trepte majore i anume: cea nalt, a Munilor Carpai (cel mai nalt vrf Moldoveanu 2544 m), cea medie, care corespunde Subcarpailor, dealurilor i podiurilor i cea joas, a cmpiilor, luncilor i Deltei Dunrii (cea mai tnr unitate de relief, n continu formare i cu o altitudine medie de 0,52 m). Caracteristica principal a acestor componente ale reliefului este distribuia lor proporional n form de amfiteatru. Alturi de Dunre i Marea Neagr, Carpaii constituie elementul geografic fundamental pentru definirea teritorial a Romniei. Carpaii sunt o bogie natural de importan global, care combin valoarea ecologic imens cu bogia cultural i diferitele moduri de via. Munii Carpai sunt numii, pe bun dreptate, "coloana vertebral" a spaiului mioritic i au o suprafa de 66303 km2, adic aproximativ 27,9% din suprafaa rii. Din cununa Carpailor, relieful coboar n trepte, dispuse aproape concentric. Cea mai mare parte a reliefului rii se dezvolt pe marea unitate structural a orogenului carpatic, iar toate unitile de relief de la exterior sunt constituite din sedimente de provenien carpatic, formarea lor depinznd de nsi evoluia lanului carpatic. Caracterul unic al Carpailor rezult att din neasemuita bogie i diversitate biologic a peisajelor, ct i din motenirea cultural transmis din generaie n generaie, care const n vechi tradiii modelate de stilul specific de via, credine i ritualuri, arhitectur etc. Resursele naturale regenerabile ale Romniei sunt diversificate, dar la rndul lor limitate. Unele materii prime regenerabile constituie adevrate bogii vitale pentru dezvoltarea economic i social a societii omeneti Dintre acestea cele mai importante sunt: resursele de ap, sol, faun, flor i pduri. Resursa de ap reprezint potenialul hidrologic format din apele de suprafa i subterane, n regim natural i amenajat. Apele reprezint o surs natural regenerabil, vulnerabil i limitat, element indispensabil pentru via i pentru societate, materie prim pentru activiti productive, surs de energie i cale de transport, factor determinant n meninerea echilibrului ecologic. Apele fac parte integrant din patrimoniul public. Protecia, punerea n valoare i dezvoltarea durabil a resurselor de ap sunt aciuni de interes general. Resursa de ap a Romniei este constituit din apele de suprafa (ruri interioare, lacuri naturale i artificiale, fluviul Dunrea) i ntr-o msur mai mic, respectiv circa 10%, din apele subterane. In resursa de ap nu este cuprins apa marin sau cea din lacurile
8

salmastre i nici apa din consumul n regim natural prelevat individual, n afara sistemului organizat. Reeaua hidrografic a Romniei are aproape ntreaga suprafa (97,8%) cuprins n bazinul fluviului Dunrea, cu excepia unei pri din rurile Dobrogei, care se vars n Marea Neagr. Rurile interioare sunt n numr de 4864 (inventariate i codificate) cu o lungime de 78905 km. Apele curgtoare ale Romniei sunt dispuse radial, marea majoritate avnd izvoarele n Carpai, principalul colector al acestora fiind fluviul Dunrea, care strbate ara n partea sudic pe o lungime de 1073 km i se vars n Marea Neagr. Dunrea i Marea Neagr constituie ecosisteme distincte care, pe teritoriul aparinnd Romniei, au o importan economic i ecologic aparte. In raport cu celelalte ri dunrene, Romniei i revine circa 38% din ntregul curs al marelui fluviu i peste 45% din lungimea Dunrii navigabile. Caracterul de stat dunrean al Romniei rezult i din faptul c pe teritoriul su se gsesc, aproape n ntregime, cele trei guri de vrsare ale fluviulu i n Marea Neagr, acestea alctuind o imens delt ce a fost declarat, dup anul 1990, Rezervaie Natural a Biosferei. Dunrea este coloana de transport pe cile interioare de ap ale Europei. Prin canalele Dunre Marea Neagr i Rin Main Dunre se leag dou mri, Marea Nordului i Marea Neagr, crend perspectiva creterii traficului pe ap al mrfurilor pe teritoriul Romniei. Dunrea este surs de ap pentru diverse folosine, surs de hran (faun piscicol) i surs de energie ieftin, prin hidrocentralele electrice de la Porile de Fier I i II. Dunrea are o importan deosebit sub multiple aspecte pentru ara noastr. In acelai timp, datorit unor caracteristici naturale excepionale (volumul de ap al fluviului) are influen i asupra celorlalte elemente naturale, precum i asupra navigaiei. Cursul su are un pronunat caracter unitar, avnd n acest fel caracteristicile unei uniti naturale distincte n ansamblul unitilor regionale ale Romniei. Aceast unitate regional grefat pe un sistem hidrografic de mari dimensiuni este totodat i un element de legtur ntre unitile conexe: Munii Banatului, Podiul Mehedini, Podiul Getic, Cmpia Romn, Podiul Dobrogei, Delta Dunrii i chiar Marea Neagr. Marea Neagr este poarta Romniei spre mri i oceane, iar zona de litoral i de platou continental ofer condiii diverse pentru valorificarea bogiilor subterane (petrol, gaze naturale), acvatice (fauna piscicol) i de pe uscat (turism, agrement). Marea Neagr are o importan major pentru Europa, mpreun cu Dunrea, constituind o cale de transport internaional pentru zece ri europene, dintre care cinci
9

Austria, Slovacia, Ungaria, Serbia, Moldova, (fr ieire la mare) au, pe ruta Dunre-Marea Neagr, acces la oceanul planetar. Lacurile sunt reprezentate prin lacuri naturale (de diverse tipuri genetice), rspndite n toate unitile majore de relief, de la cele glaciare n zona muntoas (lacul Mioarelor Fgra la 2282 m) la limanele fluvio-maritime (lacul Techirghiol la 1,5 m) i lacuri antropice, construite pentru valorificarea potenialului hidroenergetic, pentru alimentare cu ap, irigaii, piscicultur i agrement. In Romnia exist peste 3450 de lacuri. Suprafaa total a lacurilor este de cca 2620 km , ceea ce reprezint 1,1% din suprafaa rii. Lacurile sunt n general mici ca suprafa. Circa 91,5% din lacuri sunt sub un kilometru ptrat. Dup origine lacurile se clasific astfel: lacuri naturale: 2300 (2/3 din total) lacuri antropice: 1150 (1/3 din total) Cele mai importante sunt lacurile provenite din fostele lagune de pe malul Mrii Negre (Razim 425 km2, Sinoe 171 km2) i lacurile formate de-a lungul malurilor Dunrii (Oltina, Brate). Lacurile glaciare se ntlnesc n Munii Carpai (Lacul Bucura, cu o suprafa de 10,8 ha este cel mai mare dintre ele). In afar de acestea, mai exist lacuri fcute de om, importante pentru puterea energetic pe care o nmagazineaz, cele mai importante fiind cele de pe Dunre, la Porile de Fier II (40000 ha) i Porile de Fier I (10000 ha, dar cu un volum de ap de 2400 milioane m3- de trei ori mai mult dect la Porile de Fier II), dar i cel de la StncaCosteti (5900 ha) pe Prut i de la Izvoru Muntelui pe rul Bicaz (3100 ha), iar altele sunt utilizate pentru alimentare cu ap, irigaii, piscicultur i agrement. O categorie aparte a bogiilor subsolului o constituie cele peste 2000 de izvoare de ape minerale. Peste o treime din apele minerale ale Europei se gsesc n Romnia. Unele dintre ele sunt simple, altele fierbini, multe radioactive. Inc din antichitate, unele lacuri, acumulate n craterele vechilor mine de sare sau rezultate din eroziunea ori prbuirea unor pri de munte, erau cunoscute ca avnd efecte terapeutice. Acestea constituie, la rndul lor, o alt surs de tratament. Romnia poate fi considerat, pe bun dreptate, o ar fondatoare a turismului balnear. Practic, prin complexitatea factorilor de cur pe care i dein aceste uzine ale sntii, pot fi tratate aproape toate maladiile omului. Sunt renumite staiunile: Bile Herculane, Bile Felix, Covasna, Sovata, Bile Tunad, Vatra Dornei, Slnic Moldova, Mangalia, Eforie Nord, Govora, Bile Olneti, Climneti, Cciulata etc. Cu toate c proprietile naturale curative i balneare sunt apreciate pe plan european, apele minerale reprezint o resurs insuficient valorificat la nivelul Romniei. Din rezerva
10
2

total de ape minerale, n prezent, sunt captate i mbuteliate numai 122 mii m3/zi, rezultnd un procent de valorificare de circa 40% din potenialul acestora. Resursa de sol n Romnia este tot att de important ca i resursa de ap. Din suprafaa total a rii de 238391 km2, 61,71% reprezint suprafaa agricol, 28,44% pdurile, 9,81 apele i alte suprafee. Cele mai fertile soluri sunt cernoziomurile din Cmpia Romn, Cmpia de Vest, Podiul Moldovei, Cmpia Transilvaniei, Dobrogea i alte zone (26,7% din nveliul de sol). Solurile agricole ocup 14,7 milioane ha (0,65 ha/loc), cele arabile reprezint 9,26 milioane ha (0,41 ha/loc), iar cele forestiere circa 6,7 milioane ha (0,3 ha/loc). Vegetaia este condiionat de relief i de elementele pedo-climatice, ntlnindu-se o dispunere etajat a acesteia. Regiunile montane sunt acoperite de pduri de conifere (ndeosebi molid) i pduri de fag. Pe culmi mai nalte se afl pajiti alpine i tufriuri de jneapn, ienupr, afin i altele. In regiunile de deal i de podi se ntlnesc pduri de foioase. Vegetaia de step i de silvostep, care ocup zonele cu deficit de umiditate din Podiul Dobrogei, Cmpia Romn, Podiul Moldovei i Cmpia de Vest, a fost n cea mai mare parte, nlocuit prin culturi agricole. Pdurile, care au rol preponderent n redresarea strii mediului, ocup doar 28,44% din suprafaa rii, fa de 40-50% ct ocupau n trecut i au devenit victima agresiunii antropice att direct, prin tieri peste capacitatea de regenerare, ct mai ales indirect, prin poluare. Recunoscndu-se rolul important pe care l are pdurea n dezvoltarea, n ansamblu, a societii, apare evident i se impune s i se acorde, n continuare, grija necesar pentru a-i menine i dezvolta corespunztor "capacitatea de a satisface cerinele generaiilor viitoare de a-i satisface propriile nevoi". Datorit poziiei geografice a Romniei, flora i fauna prezint influene mediteraneene dinspre sud i componente continental-europene dinspre nord-vest. Diversitatea florei i faunei, const n existena unor extinse habitate forestiere i alpine nealterate, asociate lanului muntos al Carpailor. Ele sunt distribuite armonios i constituie o bogie de mare pre, n condiiile unei valorificri controlate, raionale. Romnia este o ar cu o mare diversitate biologic i cu un procent ridicat de ecosisteme naturale. In vederea protejrii acestui valoros capital natural i asigurrii unei stri favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importan deosebit att la nivel naional ct i comunitar, Romnia a fcut pai importani prin implementarea elementelor legislative specifice Uniunii Europene, ct i a unor programe i proiecte dedicate conservrii biodiversitii.
11

Capitolul III RESURSELE TURISTICE NATURALE ALE ROMANIEI

3.1 Relief
Relieful Romniei este caracterizat prin patru elemente: varietate, proporionalitate, complementaritate i dispunere simetric, dat fiind numrul mare de forme de relief, repartiia aproximativ egal a principalelor uniti de relief (35% muni, 35% dealuri i podiuri i 30% cmpii) i gruparea reliefului. Carpaii Romneti se extind ca un inel, ce nchide o mare depresiune n centrul rii, cea a Transilvaniei. Sunt muni cu altitudine mijlocie, fragmentai, cu un etaj alpin, puni alpine i ntinse suprafee de eroziune, a cror altitudine maxim se atinge n vrful Moldoveanu (din Munii Fgra), la 2 544 de metri. Pe teritoriul Romniei, Munii Carpai au o lungime de 910 km. La exterior Munilor Carpai se afl un inel de dealuri Subcarpaii i Dealurile de Vest locurile cele mai populate, datorit bogatelor resurse de subsol (petrol, crbuni, sare) i condiiilor favorabile culturii viei-de-vie i pomilor fructiferi. n est i sud se extind trei mari podiuri (Moldovei, Dobrogei i Getic), dar i Podiul Mehedini, n timp ce n sud i vest se ntind dou mari cmpii, Cmpia Romn (ngustat spre est) i Cmpia de Vest. Delta Dunrii este cea mai joas regiune a rii, sub 10 m altitudine, cu ntinderi de mlatini, lacuri i stuf. Ceva mai nlate sunt grindurile fluviale i maritime (Letea, Caraorman, Srturile) pe care se grupeaz satele de pescari. Este un teritoriu descris din Antichitate de numeroi oameni de tiin ai vremurilor, printre care Herodot, Strabon, Ptolemeu sau Plinius cel Btrn. Delta Dunrii a fost introdus n lista patrimoniului mondial al UNESCO n 1991 ca rezervaie natural a biosferei. Romnia beneficiaz de toate tipurile de uniti acvatice: fluvii i ruri, lacuri, ape subterane, ape marine. Particularitile hidrografice i hidrologice ale Romniei sunt determinate, n principal, de poziia geografic a rii n zona climatului temperat-continental i de prezena arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificri ale acestor particulariti.

12

3.2. Litoralul romanesc al Marii Negre


Litoralul Marii Negre reprezinta o zona turistica de mare importanta pentru Romania care ofera o gama larga de atractii: statiuni cu plaje intinse, acvarii, spatii de distractie (parcuri, discoteci), parcuri de agrement, dar si statiuni cu potential balneo-climateric si care atrege anual un numar insemnat de turisti romani si straini (in special veniti din Franta, Germania, sau vecinele Romaniei). Forma principala de turism practicata aici este cea balnear-maritima, pentru cura heliomarina (bai de mare, insotite de tratamente cu namol terapautic) si ce climaterica. Pe litoralul Marii Negre aceasta functie este detinuta de urmatoarele statiuni: Mamaia, Neptun, Saturn, Varna, Ialta, Soci etc. Litoralul Marii Negre nu este o resursa de turism 100% naturala. De-a lungul timpului s-au realizat aici indiguiri, s-au construit edificii Antice, parcuri, s-au creat lacuri artificiale, sau ridicat cladiri cu importanta turistica etc.

Vacante in stil mediteranean pe plaje superbe Vremea minunata din primavara pana in toamna si intinderile imense de nisip auriu fac din statiunile de pe litoralul romanesc al Marii Negre o destinatie ideala pentru petrecerea vacantelor la mare. Conditiile oferite sunt de buna calitate: hoteluri de toate categoriile dotate cu toate facilitatile moderne, o viata de noapte activa (discoteci, restaurante, baruri, unele concerte in are liber), o mare varietate de terenuri si sali de sport si numeroase obiective de interes turistic pe coasta, de la castele la podgorii. In totalitatea lui, litoralul romanesc al Marii Negre se intinde pe o distanta de 245 km (153 de mile), de la fascinantele rezervatii naturale intacte ale Deltei Dunarii la numeroasele centre moderne de vacanta. In timp ce suprafata Deltei este strict protejata, zona sudica, cu o lungime de 72 km (45 de mile) a fost transformata intr-un lant de statiuni de litoral si balneoclimaterice care sa satisfaca cele mai exigente gusturi, de la cele ale copiilor la cele ale persoanelor in varsta. Toate aceste statiuni sunt deservite de personalul angajat in serviciile locale de turism si transport din orasul Constanta. In plus, practic nu exista maree la Marea Neagra, asa ca inotul poate fi practicat in conditii de siguranta mult mai bune decat in alte parti ale lumii.

13

Principalele statiuni ale litoralului Marii Negre din Romania: Constanta Avand un aeroport international, un port la mare foarte activ, trenuri rapide pentru a face legatura cu Bucurestiul (in doua ore si jumatate) si o istorie de peste 2500 de ani (poetul latin Ovidiu a trait aici in exil), Constanta este centrul cosmopolit foarte cautat de turisti in fiecare an. Hoteluri, magazine, monumente antice, un splendid cazino pe malul marii si muzee interesante, toate acestea fac parte din atractiile acestui oras. Cel mai cunoscut muzeu al orasului este Acvariul care atrage anual mii de vizitatori din tara si din strainatate. Din Constanta se poate ajunge usor, cu trenul sau cu autobuzul, in oricare dintre statiunile de pe litoralul Marii Negre. Mamaia Principala statiune aflata la nord de Constanta este Mamaia, care se intinde pe o distanta de sapte kilometri intre o splendida plaja cu nisip incredibil de fin si un lac. Aceasta statiune este in mod special potrivita pentru familiile cu copii. Se pot practica sporturi cum ar fi scufundarile si zborul cu parapanta din luna mai pana in octombrie. Restaurantele, barurile si cluburile de noapte ofera distractii in fiecare seara. Pornind din Mamaia, se pot vizita cu usurinta sate tipice zonei, ruinele cetatii antice grecesti din Histria si Delta Dunarii. Tot Mamaia este foarte recunoscuta pentru faimosii palmieri aclimatizati aici in urma hotararii Ministerului Turismului si al autoritatilor locale de a atrage un numar mai are de turisti romani si straini. La sud de Constanta, o fasie de 50 km, acoperita cu nisip auriu, se intinde pana la granita cu Bulgaria, iar aici se afla o serie de statiuni care poarta numele unor personaje feminine celebre sau inspirate din mitologie. Printre cele mai apreciate statiuni se numara Neptun si Olimp, initial construite ca centre de vacanta pentru imbogatitii perioadei comuniste. Acum, aici turistii se pot bucura de confortul unor vile de lux sau al unor hoteluri de calitate excelenta, unele dintre aflandu-se chiar pe plaja, iar altele in linistea padurii Comorova, care se intinde intre coasta si lac. Gusturile celor mai exigenti turisti sunt satisfacute de terenurile de tenis si pentru alte sporturi, de restaurantele in aer liber, de discoteci, de baruri de noapte si de cabarete. Mai la sud, statiunile Jupiter, Cap Aurora, Venus si Saturn ofera o mare varietate de hoteluri foarte accesibile, de campinguri si de camere de inchiriat, iar Costinesti este in primul rand o statiune a tineretului, asigurand cazare ieftina si distractii zgomotoase (discoteci si concerte in aer liber).
14

Mangalia este renumita pentru curele terapeutice. Colonia greceasca fortificata Callatis, construita in secolul al VI-lea i.Hr., a devenit statiunea balneara Mangalia, unde se afla un hotel specializat in astfel de tratamente. Aici, la fel ca si in statiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Neptun, se pot practica o mare varietate de tratamente, inclusiv bai de namol bogate in minerale, thalassoterapie si faimoasa cura romaneasca cu Gerovital. Personalul medical este specializat si foarte bine pregatit, iar clinicile si cabinetele de consultatii raman deschise pe tot parcursul anului.

Vizite organizate in aceasta regiune Pe langa excursiile la distanta mai mare pe care le puteti face in Delta Dunarii, in universul ei misterios, in lumea salbatica a pasarilor si a apelor, sau chiar in Bucovina, pentru a vizita legendarele manastiri pictate, sau la Bucuresti, exista multe obiective de interes turistic in imprejurimi. Printre ele se numara cateva care tenteaza turistii sa renunte la baile de soare zilnice. Am mentionat deja ruinele cetatii grecesti din secolul al VII-lea i.Hr., Histria. La Adamclisi, la 62 de km spre centrul tarii, de la Constanta, se afla un monument circular impresionant, construit la sfarsitul primului secol d.Hr. pentru a comemora victoria imparatului Traian asupra dacilor. Mestesuguri locale, cum ar fi sculptura in lemn sau olaritul, infloresc in satele din apropiere. Dealurile sunt acoperite de podgoriile care produc aromatele vinuri romanesti, inclusiv faimosul Murfatlar. In centrele etnografice se pot admira expozitii de costume populare. Iar daca doriti sa patrundeti in sufletul primitor al spiritului romanesc, luati parte la sarbatorile locale, cu mancaruri traditionale, cu tuica, vin, muzica si dans care va vor ramane in amintire ca parte a unei vacante deosebite la malul marii.

3.3 Delta Dunarii


Delta Dunarii este cea mai reprezentativ delta din Europa i una dintre cele mai complexe din lume. Aceasta reprezint un obiectiv de mare atracie prin prezena n cadrul ei a unei variate vegataii i faune piscicole si ornitologice. Aici exist cea mai bogat i mai variat faun ornitologic din Europa si anume peste 300 de specii de pasri, unele dintre ele declarate monumente ale naturii si ocrotite de lege.

15

Un paradis natural se ntinde la varsarea Dunarii n Marea Neagra, acolo unde fluviul si ncheie calatoria de 2 860 km.Secole de-a randul, suprafata Deltei s-a extins datorita malului adus de fluviu, formandu-se astfel o retea de canale, de lacuri, de insule acoperite cu stuf, de paduri tropicale, de pasuni si de dune de nisip care acum acopera o suprafata de aproape 5 640 km2, din care 3446 km2 se gasesc pe teritoriul Romaniei Din informatiile invatatilor antici si din studiile zilelor noastre se poate sublinia ca in formarea si evolutia Deltei Dunarii sunt etape mai scurte de 200 - 300 ani in care delta este in retragere, ca urmare a ridicarii nivelului marin si deci a unor faze de transgresiune ale Marii Negre, asa cum se intampla de cel putin 100 de ani incoace. Datorita acestor fenomene, la care se asociaza si scaderea volumului de aluviuni adus de Dunare, delta inregistreaza in prezent cresteri numai in fata gurilor de varsare (in delta secundara a Chiliei 40-80 m/an si a bratului Sfantu Gheorghe), iar intre acestea se observa retragerea tarmului, vizibil de la an la altul (rata medie de 3.7 m/an iar in dreptul Lacului Rosu 17.5 m/an). Delta Dunarii a evoluat in stransa legatura cu cele trei brate; Sfantu Gheorghe, Sulina, Chilia. Cele trei brate au varste diferite, cel mai vechi fiind Sfantu Gheorghe (cel din sud), si cel mai tanar Chilia (cel din nord).

Apele Sosita la Patlageanca cu 6400m/s (in medie), Dunarea se bifurca in doua brate, Chilia la N si Tulcea la sud, brat ce la Cetatea lui Ismail se despleteste in Sulina si Sf. Gheorghe. Bratul Chilia, transporta 60% din apele si aluviunile Dunarii .De-a lungul sau se insiruie asezarileChilia Veche, Periprava. Bratul Sulina situat in mijlocul Deltei, are o lungime de 71 Km si transporta 18% din volumul de apa al Dunarii Bratul Sf. Gheorghe transporta 22% din debit. La varsare formeaza insulele Sacalin considerate un inceput de delta secundara.

Ecosistemele Deltei: in interiorul Deltei se gasesc peste 32 de tipuri de ecosisteme dintre care cele mai importante sunt: ecosistemul apelor curgatoare: bratele Dunarii, canale si garle; ecosistemul apelor stagnante: lacurile, canale impotmolite si unele garle; ecosistemul suprafetelor mlastinoase si inundabile (al stufariilor si plaurului);

stufarisurile inconjoara lacurile pe care cu timpul le invadeaza; Un loc aparte in ecosistem il ocupa formatiunea de PLAUR, care este un amestec de radacini, de stuf, ierburi, resturi organice si sol, de obicei plutitor.
16

Plaurul este o formatiune specific stufriilor masive, plaurul este un strat gros de 1 1,6m format dintr-o mpletitur de rizomi de stuf si de rdcini ale altor plante acvatice n amestec cu resturi organice si sol. Initial fixat, plaurul se desprinde de fundul ghiolurilor si bltilor transformndu-se n insule plutitoare cu diferite mrimi care, mpinse de vnt, se deplaseaz pe suprafata apei. Vegetatia plaurului difer de restul stufriilor. Stuful (Phragmites australis) se dezvolt aici n cele mai bune conditii, fiind mai nalt si mai gros. Alturi de stuf ntlnim rogozul, menta, feriga de ap (Nephrodium thelypteris), cucuta de ap, troscotul, salcia pitic, precum si plantele agttoare Calystegia sepium si Solanum dulcamara. Pe plaur se formeaz coloniile de pelicani comun si cret. Tot pe plaur triesc porcul mistret, cinele enot, bizamul, lutra, nurca, vulpea. Clima Deltei este specific, cu puine precipitaii, dar cu umezeal provenit din evaporaii, cu veri rcoroase i cu ierni fr temperaturi foarte sczute, dar vntoase. Datorit variaiei nclziri i rcirii diferite a suprafeelor de nisip i de ap se nate o briz diurn cu efect local. Umiditatea relativ a aerului este mare. Dunrea nghhea uneori iarna, iar blile i lacurile nghe ntotdeauna iarna, ceea ce afecteaz negativ lanul trofic. O mare influen asupra ecosistemelor o are variaia sezonier a apelor care ridic i coboar nivelul n lacuri i bli stimulnd migraia i reproducere animalelor acvatice i cuibritul psrilor. Delta Dunrii este inclus n Rezervaia Biosferei monument al naturii protejat de UNESCO. Spatiile acvatice plane si foarte ntinse, acoperite n diferite grade cu vegetatie, ntrerupte de insulele nisipoase ale cmpurile marine, alctuiesc o suprafat activ specific deltei si lagunelor adiacente, cu totul diferit de cea a stepelor pontice.

Vegetatia in Delta Dunrii Predomin vegetatia de mlastin stuficol, care ocup cca. 78% din suprafata total. Principalele specii stuful, papura, rogozul, n amestec cu salcia pitic si numeroase alte specii. Vegetatia de srturi ocup 6% din total, dezvoltndu-se pe soluri saliniazte si solonceacuri marine. Specificul este dat de prezenta spciilor : Salicornia patula, Juncus marinus, Juncus littoralis, Plantago cornuti. Zvoaiele sunt pduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolt pe 6% din totalul suprafetei. Sunt specifice deltei fluviale, unde dau nota caracteristic peisajului. Intlnim patru tipuri de zvoaie : zvoaiele care cresc pe grindurile fluviatile joase, sunt inundate cea mai mare parte a anului si sunt formate mai ales din Salix alba si Salix fragilis; pe grindurile mai nalte cresc
17

zvoaile formate din Salix alba, Populus alba, Populus canescens; pe grindurile fluviatile cele mai nalte cresc zvoaie foarte rar inundate formate din plop (Populas canescens si P.alba), la care se adaug speciile plantate : plopul negru hibrid, artarul american si frasinul de Pensilvania ; un tip de zvoi mai rar este arinisul (predomin Alnus glutinosa) care apare pe grindurile fluviatile din delta marin. Vegetatia pajistilor de step nisipoas este extins pe 3% din totalul deltei, dezvoltndu-se mai ales pe cmpurile marine Letea, Caraorman si Srturile.Sunt specifice speciile Festuca bekeri, Secale sylvestris, Carex colchica, Ephedra distachya. Nufarul galben, de o importan excepional pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafaa lucie a frunzelor polenizarea o asigur insectele, fructul se coace n adnc iar seminele plutesc. Seminele nuferilor sunt agreate de psri.

Fauna Delta Dunrii este un adevrat paradis faunistic. Aici vietuieste 98% din fauna acvatic european, ntreaga faun de odonate, de lepidoptere acvatice si de moluste gasteropode de Europa si tot aici si gsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris. Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specific faunei deltei. Amfibienii sunt reprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritatea serpi (4 specii). Pestii in cele peste 20 - 25 de Km patrati de locuri si canale din Delta, traiesc peste 110 specii de pesti, 75 de specii de pesti de apa dulce, 36 fiind specifice deltei. 50% din productia de peste de apa dulce a intregii tarii se obtine din Delta Dunarii. Delta Dunarii supranumita si "Paradisul Pasarilor" este vizitata de peste 300 de specii de pasari, dintre care 70 sunt din afara Europei (China, India, Egipt, etc). 176 de specii sunt clocitoare, 103 neclocitoare; dintre clocitoare 44 sunt sedentare si 133 migratoare; cele neclocitoare sunt oaspeti de iarna si de pasaj primavara si toamna. Dupa originea geografica, pasarile apartin urmatoarelor grupe: mediteranean; european; siberian; mongol; chinez; arctic. Multe specii, mai ales dintre rate, gste, pescrusi, apar frecvent n diferiti biotopi. Speciile accesorii sunt cele care se integreaz secundar n avifauna acvatic, devenind din ce n ce mai numeroase pe msura transformrii ecosistemelor acvatice. Zvoaiele sunt populate de silvii, muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adaug, n timpul cuibritului, rate, cormorani si strci. In pdurile de pe cmpurile marine Letea si Caraorman cuibresc 64 specii tipice avifaunei pdurilor nemorale (silvii, mierle, ciocnitori, mcleandru, pitigoi, graur, precum si codalbul (Haliaetus albicilla), gaia brun, acvila pitic, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianus colchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltndu-se rapid.
18

In pajistile de step nisipoas sunt specifice potrnichea, prepelita, cicrliile, pasrea ogorului (Burchinus oedicnemus). In satele deltei, pe lng gospodrii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de cas, rndunica, barza, lstunul. Coloniile de cuibrit. In Delta Dunrii sunt mai multe tipuri de colonii : de strci, loptari, tignusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescrusi, de avoazete si ciocntorsi, de chirighite, de chire. Colonia de pelicani din zona cu regim de protectie integral Rosca-Buhaiova este cea mai mare din Europa si este un exemplu de colonie mixt*. Aici se asociaz mai multe mii de perechi de pelican comun, cu zeci, pn la sute de perechi de pelican cret si cormoran mare, ntr-un peisaj care de aminteste de Jurasic Park. Accesul n apropierea coloniilor este permis numai specialistilor, care au autorizatii speciale obtinute de la ARBDD din Tulcea. Un tinut exotic cu peste 1200 de specii de copaci si plante, cu cea mai bogata fauna ornitologica de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice de pelicani) si ihtiologica (reprezentata de cam 100 de specii, din care amintim heringul de Dunare si sturionii, de la care se obtine pretiosul caviar).

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Aceasta este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand cu din productia interna de peste.

3.4 Faun i flor


Pe teritoriul Romniei au fost identificate 3700 de specii de pl ante din care pn n prezent 23 au fost declarate monumente ale naturii, 74 disprute, 39 periclitate, 171 vulnerabile i 1253 sunt considerate rare.Cele trei mari zone de vegetaie n Romnia sunt zona alpin, zona de pdure i zona de step. Vegetaia este distribuit etajat, n concordan cu caracteristicile de sol i clim, dar i n funcie de altitudine, astfel, grnia, teiul, frasinul (n zonele de step i dealuri joase); fagul, gorunul (ntre 500 i 1200 de metri); molidul, bradul, pinul (ntre 1200 i 1800 de metri); ienuprul, jneapnul i arborii pitici (ntr 1800 i 2000 de metri); pajitile alpine formate din ierburi mrunte (peste 2000 de metri).[104] n largul vilor mari, datorit umezelii persistente, apare o vegetaie specific de lunc, cu stuf, papur,
19

rogoz i adesea cu plcuri de slcii, plopi i arini. n Delta Dunrii predomin vegetaia de mlatin.[112] Fauna Romniei este n special repartizat n funcie de vegetaie. Astfel, pentru etajul stepei i silvostepei sunt specifice urmtoarele specii: iepurele, hrciogul, popndul, fazanul, dropia, prepelia, crapul, carasul, tiuca, alul, somnul; pentru etajul pdurilor de foioase (stejar i fag): mistreul, lupul, vulpea, mreanul, ciocnitoarea, cinteza; pentru etajul pdurilor de conifere: pstrvul, lostria, rsul, cerbul, iar specifice faunei alpine sunt caprele negre i vulturii pleuvi. n particular, Delta Dunrii este slaul a sute de specii de psri, incluznd pelicani, lebede, gte slbatice i psri flamingo, protejate de lege (aa cum sunt de altfel i porcii slbatici i lincii). De asemenea Delta reprezint un popas sezonal pentru psrile migratorii. Cteva dintre speciile rare de psri aflate n zona Dobrogei sunt pelicanul cre, cormoranul mic, loptarul, gsca cu piept rou i grlia mare, dar i lebda de iarn.

20

INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM


In conformitate cu Legea securitii si sntii in munca nr. 319/2006, angajatorul are obligaia de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de munca. Angajatorul are obligaia sa ia masurile necesare pentru: asigurarea securitii si protecia sntii lucrtorilor; prevenirea riscurilor profesionale; informarea si instruirea lucrtorilor;

asigurarea spaiului organizatoric si a mijloacelor necesare securitii si sanatatii in munca; adaptarea la progresul tehnic; nlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai puin periculos; adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecie colectiva fata de masurile de protecie individuala; furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.

INSTRUIREA LUCRATORILOR
Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor sa primeasc o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitii si sanatatii in munca, in special sub forma de informaii si instruciuni de lucru, specific locului de munca si postului sau: la angajare; la schimbarea locului de munca sau la transfer; la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale echipamentului existent ; la introducerea oricrei tehnologii sau proceduri de lucru ; la executarea unor lucrri speciale.

21

OBLIGATIILE LUCRATORULUI
Fiecare lucrtor trebuie sa-si desfoare activitatea, in conformitate cu pregtirea si instruirea sa, precum si cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si alte persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca. In mod deosebit, in scopul realizrii obiectivelor prevzute in articolul de mai sus, lucrtorii au urmtoarele obligaii: sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de producie; sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa l napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru prestare; sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mainilor, aparaturii, uneltelor, instalaiilor tehnice si a cldirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive; sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de munca despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sntatea lucrtorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecie; sa aduc la cunotina conductorului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana; sa i nsueasc si sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora; sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca si inspectori sanitari.

INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA Pentru instruirea personalului in domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraia, studiu de caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistata de calculator. Instruirea lucrtorilor in domeniul securitii si sanatatii in munca cuprinde trei faze: instruirea introductiva generala; instruirea la locul de munca; instruirea periodica.
22

MSURI I REGULI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR PENTRU TURITI:


n spatiile de cazare: este strict interzis n spaiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de

clcat, reouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezint pericol de incendiu; fumatul este permis numai n locuri special amenajate. la unitatea de cazare se studiaz planul de evacuare n caz de incendiu, care trebuie s se identific traseele de evacuare fa de camera de cazare i butoanele manuale de n cazul n care cile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunztor se verific modul de oprire a sistemului de ventilare i climatizare a camerei de cazare

se gseasc afiate pe spatele uilor camerelor de cazare. semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde exist); materiale combustibile, se informeaz personalul de la recepie. (n timpul unui incendiu, camera de hotel n care v aflai poate fi inundat cu fum i gaze toxice dac nu se ntrerupe funcionarea respectivelor instalaii).

PE TRASEELE TURISTICE: efectuarea focului numai n locurile special stabilite, amenajate i marcate, iar orice activitate n pdure, indiferent de natura acesteia, va fi desfurat cu respectarea strict a normelor de prevenire a incendiilor; 100 m; orice nceput de incendiu observat trebuie s fie anunat la numrul unic de urgen 112 pentru a fi lichidat de ctre pompieri nainte de a produce pagube materiale sau pierderi de viei omeneti. accesul autoturismelor particulare n pdure, precum i instalarea corturilor pentru s nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare s sting jarul cu ap; s nu fac foc pe timp de vnt; o grij deosebit trebuie acordat copiilor crora nu trebuie s li se lase la ndemn s nu se fac foc n imediata apropiere a fondului forestier, la o distan mai mic de

cazare n alte locuri dect cele special amenajate este interzis;

mijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete);

23

REGULI DE PSI PENTRU UNITILE DE TURISM:


Conducerea unitii turistice va asigura n permanen buna funcionare a

mijloacelor tehnice de intervenie din dotare (instalaii de hidrani interiori i exteriori, instalaii speciale de semnalizare i stingere a incendiilor, stingtoare, etc.). Se va controla permanent starea de funcionare a instalaiilor utilitare (electrice, de nclzire, ventilaie /condiionare a aerului etc.). Nu se admit modificri sau improvizaii la instalaiile utilitare. Orice lucrri de reparaii sau ntreinere la instalaiile de acest tip se efectueaz numai de ctre personal autorizat. Personalul unitilor de turism va fi instruit periodic asupra modului n care se face alarmarea, anunarea, dirijarea i evacuarea persoanelor spre ieire, precum i asupra modului de folosire a mijloacelor de intervenie. Alarmarea i anunarea n caz de incendiu, se va face n aa fel nct s nu Turitii din fiecare camer, trebuie s aib acces la dou ci de evacuare, n camerele de cazare, pe partea interioar a uilor, se va afia schia cu traseul produc panic n rndul turitilor. independente una fa de alta. de evacuare a turistului (spre ieirea principal i cea de serviciu). Pe noptier, la loc vizibil, se vor gsi fluturai cu instruciuni n cel puin 3 limbi de circulaie internaional, privind comportamentul n caz de incendiu. Focurile de tabr sau pentru prepararea hranei se fac doar pe timp fr vnt, la distan suficient de construcii, culturi agricole sau fondul forestier i cu asigurarea supravegherii permanente i stingerii acestora cu ap.

24

BIBLIOGRAFIE

Vasile Glavan, Resurse turistice pe Terra, Editura Economica, 2001

Pompei Cocean, Geografia generala a turismului, Editura Meteor Press, 2004

Gabriela Stanciulescu, Managementul turismului durabil in centrele urbane, Editura Economica, 2000

Dumitru Fundatura, Managementul resurselor materiale, Editura Economica, 1999

ro.wikipedia.org/wiki/Romnia www.turism.ro/ www.romania.org/

25

26

27

28