Sunteți pe pagina 1din 116
/IMJ~~ II - TEHNIC A 1954 Dr. JUSTIN GHERMAN · INORUMARI IN PRACTICAGEOlOGICA "PROSPECTIUNI PRIN

/IMJ~~

II

-

/IMJ~~ II - TEHNIC A 1954

TEHNIC A

1954

Dr. JUSTIN GHERMAN

· INORUMARI

IN PRACTICAGEOlOGICA

"PROSPECTIUNI PRIN sApATURI ~I FORAjE

EDITURA

1

INTRODUCERE

In regiunile lipsite de deschideri na tura le, sau in ca re aceste d esc hideri si nt alit de rare, i n cH cartarea geo l og i ca obi~nu it a nu esle aplicabila, deoarece "roca v ie'" esle acoperita de formali uni r ecente sa u de so l ~i vegela tie, p e ntru a o btin e date geologice sail pentru a comp leta da!ele exis t ent e, geologul este obligat s a faca deschideri ar tifi ciale, prin lu crari auxi li are, c um sin! sapiit uril e ~i foraj ele. Se i ntimpl ii des eo ri ca tocmai regi,un il e ce le mai interesante d in punet de veder e geologic, ad ica cele cu 0 tec! onjca foarte com- plica!a. sa fie mai putin deschise. Felul lu cr a ril or a uxil iar e necesare depinde de: scopul urma- rit ~i prec izia necesarii pentru studiu ; grosimea materialwlui aco- "erilor sa u adincimea care trebu ie cercetata; timpul ~i foruiuril~ dispon ibile pentru lu cra r e.

stratelor,

sa u mase de

roci,

de

determinarea

co nturului sa u re liefului ing ropat a l unei form atiuni acoperite,

determinarea .ex istenle i ~i·import ante i tJnui accident tectonic (cut a, falie), determinarea ex iste n te i ~i pozitiei unui fil o n, determinarea

e xi s tenle i un o r roci

I. Scopul cercetarii poate fi: determ in a rea pozit iei

doua formaliuni

determi narea raporturi)or dintre

probe pe ntru

stab ilirea profilului con tinult al

ana li ze,

urm a rir ea

une.i forma\iuni, lu area

reper,

unu i strat

sa lt min er al ie util e etc.

loess,

(a lun eca ri ).

a lu viun i, tera se, sa u c hia r formatiuni pr edilu v ia le ca r e mascheaza lt e formaliuni mai vee hi, a ca r or cunoa~tere par e int e r esa nt ii din pun ct de vedere econom ic. Grosimea ma terialului poate sa varieze

a

nisi p, grohoti~uri sa u darimii turi de pante, pornituri

2.

Materialul acoperitor poa t e fi: so l c u

veget at ie,

de

la ciliva centi metri pina la zeci de metri.

3.

Timpu l disponibil, adicil t er menul pi na la ca re trebuie sa

Se

d ea un r aspuns p r ob l emei puse este , un eo ri, foarte

in

aces t caz !rebuie aleasa 0 metoda de lucru rapida, iar; a!teori este

3

r ob l emei puse este , un eo ri, foarte in aces t caz !re

d estul de lun g, pentru ca problem a sa fi e stud ia l a CU mare pre-

c m e. 4 . Fondurile planificate permit un eo ri ce rcetato rului sa am-

pl ifice lu cra rile, pentr u a ob\ine dat e

o bl iga sa traga maximum de co nclu zil din date mai

. Meto da de prospectare, I"in sapaturi sau prin fora ie, se alege

in fun cile de sc"op ul StUd IUIUI , de mat en a lul acopenlor, de tim p 91 de fo ndun . Sapdturile sint ce le mai vechi lu cra ri mini ere c unos-

in s impl e c ur a \iri sau dezve liri ' a le subso - ci\ iva centimetri, sa u in pu turi de sute de

de m et ri . Tn p r os p ec\ iun e, d e o b i-

de-

c ut e.

mal bogate, iar

a lteo ri

it

pu \ ine.

El e

co ns t a u, fi e

lului : fie_in g rori de

m e tn .9 1 In

ga l~fll de

multe mii

ce l, dllnen s luml e pu\urilor 9i a le ga leriil o r nu sint mai mari

dt citeva zeci de metri. Sondajele variaz ;; i ntr e ga uri Ie de ciliva me tfl, execulat e c u burg hie , 9i gaur il e de so nd e, a d inci de mii de

metri.

L~ e xec ularea acestor lucr ari es le uneo ri foa d e gre u sa fie

cea de

separata faza de ~rospectare de faz a de explorar e 9i de

tce ce d i n pr ospectare l a expl o- De ase me nea, un ele lu c r a r i rle

exp loata r~. A c~ea9 1 lu c r are poate

d ir ect la exploala r e.

rar e 91 c hl a r

p rosp ecii un e pe nlru 0 s ub sta nl a util i! si nt de exp lorare ex ploa ta r e pe nt r u alte s ub sta n( e util e.

De exemplu, un m iner dezvele~te roca intr · un loc· unde i

se pare ca a r fi un fi lo n ; e l

Descope r i! intr -adevar fi lo nul , ca re pen tru m ome nt es te fa ra

sem natate, _da r promite sa se liirgeasca. Minerul .sapd in ad in-

r a r e d e exp l o r a r e . Tim p de m a i

mu lt I meln, rez ult ate le s lnt neco ncl udente ; dintr -o da t a apar e

zacami ntul a~teptat 9 i ga l eria tre ce in exp l oa tar e. All exemp lu : printr -o serie de so nd eze se ca uta sa se deter -

Lucrarea

es te de prospectare pentru petrol 9i gaze. Tntr e s trate le folo site

dr ept s tr a le re pe r penlru

nil , a le ca ror g ros imi se delermin ii c u precizie. Tn acesl fel est e

e x p l o r at ziica

p~ ntru 'pe lr o l d ev ine t o todat a 9 i 0 Ill cra r e d e e carbunl .

La tel or de

fo s t. fo loslfe dat~le info rmative ob(inu te tl in so nd ele de p'etro \.

Ii co ns id e-

rate so nd e

au

noi se c unoa 9te $i sit ua\ ia inver si!. La s tud iul zacamjn-

xpl o rar e pe n t ru

mine boHa unui anticlinal care poate co ntine pet rol.

c lm e: urm ii rindu - \. E I exec ~t a 0 lu c

sa u

de

ex ec ut a .0

lu c rare de prospec\i u ne.

in-

corela\ii, apar imp o rt a nte strat e de li g-

mintul de ca rbune . A ~ada r, 0 lu c r a r e d e prospectare

ea rbuni plioceni

din

zona

petrolifera

subca rpatiea

Dec I, s o nd el e sa pate pentrll exploatar,ea li\e iului pot

de prospec\ iun e, sa u de explor a re pe ntru carbune . 'De

ase m e n ea, sondel e de De trol a u d e t e rminat forma 9i extinderea

unor mas ive de sare din regiun ea s ubca rpati ca, mai pr ec is decit lu cr ii r ile miniere.

4

Exemp le le pot fi inmul\ite la infinif. .O.groapa de prospec\lUne poate deveni 0 carier a de nislp,

de

sa~ d e

marna.

Un

put ad i n c d e ce r ce t a r e po a t e

deveni

un put de apa.

 
 

::) e

poate ivi insa

~i un

alt

caz , ~i anum e:

0

lu cr are

de ex-

ploata re

es te co ntinu a t ii c u lu c rari

de prospe ciiune . De exemplu:

c md exp loata rea tr ece sp re partea

pros pectorul pe ntru a nu intirzia expl oata rea. Pleci nd 'de la ha rt a

mini era, trebui e reluat procesul de cercetare ~i fac ute explorari in extind ere. Din aces le exemple se trag douii co ncluzii:

a) Aceea9 i ~u:rare poate da inform al ii geologi ce despre mai

' Tl ulte fe lun de zaca':!1lnte . Tn aceste caz uri, geo log ul nu trebuie

prin c.ipal es te urm arirea sa i nregistreze toate in-

~i despre ce lela lte s ub stan\e, care apar

in profi lul lu cr a rii executa t e.

b) Observa\iil e geo logice sint acelea~i in toa te fazel'e un ei

lucr~ri 111iniere. ProbJ emele care se pun geo logu lui ~i importan\a

prospectare pin a

finala, tr ebuie sa intervinii

sa fl e u11l1 a t er a l. Chlar dad! scopul

lui

un or llnum ite. s ubs tan!e ' utile, el trebuie

fo rma\iil e pe ca r e Ie ob(ine

lucr a nl o r t eh11l ce se deosebe sc ins a de la fa za de

la oea

Tn pr os pectar e, geo log ul are mai mult 0 a t itudi ne d,e ce rce-

t a tor ~i de ginditor pentru descoperirea co ndi\iil o r de fo rmar e a

mai mult ro lul

de indrum a tor practic a l lucrii ril or pentru a ta ca re a oea mai ava n -

ta joasa a ziicii mintului. Tntrllci t lu cr a ril e tehnice pentru pr ospecta re servesc numai

r as it e, ele

slnt m a i p U\ln

fo los lt e un tllnp mal

In exp lorare 9i in exp loa ta re fiind

a tit limp cit ~e f ac o b se r va\ iile geologice, fiind apo i p a

ziicii mint e lo r, ia r in explorare ~i exploat a re, ar e

d e e x p lo r a r e_

prete,:\ ioase.

llldelungat, !ele tr ebuie sa fi e rezis tent e, iar

masuril e de sig uranta, mai ample.

. Tn lu c n~e.a de

fal a

ca re. are

prospec! lUne

drept sc~p. i ndrum a r ea geolo-

gu lul

111

lu c ranl e de

geologIca, se vo r exami na in

primlll

ri nd sa rc inile

geolog ului

in

vederea

prospectarii

~i as-

pect ul

p r actic ~ i ~ tiin\ifi c. al

lu c r ii ril o~ geologulu i

prospecto r.

D e

ase menea , se dau Indl ca\ " as u pra lu cr a rll or tehni ce ~i as u pra apa- rat elor sa u ma9 in ilor fo losi!'e numai in mas ur a in ca r e cunoa9te- rea aces tora este necesa ra geologu) ui, pen tru a rea li za 0 co lab'J - ra re cu bune rezult a!e c u telmici e nii ca re a u rasp und erea execu tie;

te hnice·

.

*

. Tn

procesu l de prosp ,e ctare pri n mijloace a u xi li a r e - ca ~i la

lucru care se

se pot dis tinge tre i etape de

5

ca rl a re a geo log ica -

r

deosebesc in!re ele prin felul lucrarilor ~i prin locul unde se exe- c u!a: a) etapa pregii !itoare ; b) etap a lucr a ril or pe teren ~ic) eta pa prelucrarii in birou a datelor culese.

~i in etapa

de birou sint asemanii!oare celor 'executa!e la cartarea geologica

metoda de

~i se deosebesc numai putin in!re ele, va riind de la 0

Lu criiril e ca re r ev in geologului in dapa pr eg atitoare

cerceta re la a lta. pit ol pentru

De

ac eea, el e vo r

fi

expus e intr-un sin g ur ca-

to ate niijloacele de 'cule ge re a date lo r.

In schimb, in e!ap a

de

lucru pe teren, atit lucr a ril e l ehni ce,

cit ~i ce le ale geolog ului se deo sebesc foart e mult in ce prive~!e mijloace le de culegere a da!elor. De aceea, lucrarile necesitate de prospectiunile prin sa paturi ~i prin foraje se vor dezvolta in C3 -

pitole diferHe.

ob '

\ine imagin ea struc!urala a reg iunii prospecta!e, se folosesc !oa!e

da tele geologice existent e -

c ule se -

se eoor do nea za intr-un tot unit ar, in sec\ iuni ~i hil rti ge o -

.

I n sfir~ it, in e tapa de prelu c rare a m a t e ri a lului. pentru a

indiferent de metoda c u ca re a u fost

logice. ~i se iritocme~te un rapor t geologic.

6

Etapa

I-a

PREGATIREA PENTRU TEREN

Executarea !ehnicii ~i ~tiintificii a lucrari lor de prospectiuni

geo logice tre bui e sa

posibil'e. In acest scop , lu.crarile trebuie sa fie ci t maj bine pr egatite

se fa ca

pe

teren in ce le

mai

bune condili~

inain!e de

pl ecar ea

pc !eren, la biro ul cent ra l al intre prinderii.

De aceea,

dupa

ce S' a

indicat

re g iunea de s!udia t, scop ul cer-

ceta ri i ~i metGda de lu cr u, a tit geo log ul, cit s i sef ul ec hipei - dad:i

sl nt cumulate de ciilre aceeasi per soa na- as upra regiunii . sa faca un proiect de lu-

c ru , sa-s i orga nizeze ech ipa respect ivii 5i sa aiba gr ij ii sa fie i n-

irebuie sa-si ad une date

aceste do ua functiuni nu

zes!r a t a c u ce le persp ect ive mai

gi un

necesa re. U neo ri, i n probleme ma i g rele sau de indepa rt ate , geo log uhef al un it al i i fa ce propu-

ner ea 5i chi a r pro iect ul ge neral pe ntr u luera r.i i ntr- o anumita r e-

e, ap oi nu meste un sef de ec hip;; care se va oc u pa de pre ga -

i

irea u nei echipe p.enlru 'execut area lu criirii pe t ere n.

Du pa caracte rlll activitatilor de pregiit,ire pentru ter e n, aeeasta

tl

tapa se lmp arle in tr ei per ioade:

sa u p r og ramarea

lu cra ril o r

~

i,

i nzes tr area ej eu ce le necesa re .

pregatirea st iin!ifi cii, proie ctarea

i n

s fir~ it, o r ga ni za r ea

ec hip e i

~

i

A. PERIOADA

DE

PREGATIRE ~T"NT(FICI\

Prim a ope rati e co ns tii In c ul ege rea tuturor inf orm a!iilor asu- pra r egiuni·i, ne cesa re oricare i act ivita\ i de prospectare. As tfel sin t

di n pub lic a \ii, d in

~i di n st udiul ha r t il o r to po g r.afice . De ce le ma i

aceste

d

t

a t e l, e as u pra geografiei, geolog i ei ~j ec o n om i e i reg iuni i.

o

part e d in

inf o rm a\ ii se c ul eg

Tapoa rl e geo lo g ice

ll1 ult e ori. lu craril e a uxili are de prospec\ iun e se lexee ut ii Ia pro-

pu nerea geo log il or de eartare , care nu au putut lam ur i prin ca r '

are i n deschideri nat ura le toate prob leme le stratigra iice ~i tec-

7

ionice ale regiunilor studiate de ei. In acest caz, geologul respectiv da informa!ii complete asupra regiunii sau intocme~te persona!

proiectul

foraje se face pe structuri prospectate anter.ior prin metode geofi- zice ~i deci inform aliile asupra geolog i ei , geografiei, condili il or economice ~i conditi; l~r de lucru din regiune trebuie cerute de la

geofizicienii cate au lucrat in regiunea respeC!ivii.

de lucru . Alteori, prospedareaprin lucrari miniere sau

In cazul sondelor de referin!a, care -

fiind lucrari tehnice

mai complicate - dureaza mal mult, au instala!ii mai mari, un consum mare de apa ~i de carburan\i, 0 echipa numeroasa, birouri ~i dormitoare etc. ~i care se ex.ecula de obicei in regiuni studiate numai regional ~i deci mai pu!in cunosc ut e, inainte de intocmirea proiectului Irebuie sa se efedueze 0 recunoa~tere a zonei in care se va sapa. Recunoa~terea va Ii efecluata de g"ologul·~ef al uni- latii super,ioare ~i, eventual, impreuna cu ~eful echipei care va executa lucrarile. Ei vor studi a impreuna, pe teren, situa!ia geo- logica, condiliiIe generale ~i specia le de lucru, posibilila!i le de or- ganizare cu mijloace locale , ~i vor alege de comu n acord locali- latea ~i amp l'asamenlul unde se va fora, aslfel incit sa co respund ii ,

a lit

Pe baza informatiilor oblinule din li leralura de specialitate sau din recunoasterile efecluate la fala locului, se alege cea mai indicata metoda ' de prospectar,e, se deduce volumul lucr a rilor ~i se face proiectul de lucru,

juri

n ua le etc.

scopului geo l ogic, cil ~i necesitalilor t e hnice .

, Une o ri, lu ciirile pot fi executate cu mel o de co mblnat.e : ~an ­

.

~i foraje

manuale,

puluri ~i sondeze,

galerii

~i foraje

ma -

B.

PERIOADA

DE PROI ECTARE

Proiectu l de lucru a re scopul de a prezenta , inaiJ1te de in -

ce pe re a lu cr ii rilor,

lema

lu crarii

~i s a rcinil e

co ncr el e, melod ek

de ce r ce tar e ~ i volumul l ucr a rilor ~ i, in sfir ~ il, mijl o acel e material e

Prin .acest proiect, exeeu -

ta ntii lu e rarii pe teren

cumenl a r ~i de probl eme le care trebUie

eent rala: planificar e, ca dre, matenale, flnanc lar elc ., de sarelm '"

ca re Ie unit alii.

co ndu cer ea

iau c un o~ tinla de materialul ~tiin\if.ic d o ·

pentru i nd eplinirea sarcinilor trasate.

rez olvate, lar servlelll~ dll1 .

co mandal ii

de

r ev in pentru

fie care luerar e

r nto c mirea proi e clului

s e face ?e obicei

de c iil re ~ eful "S~"

g e o l o gul "c hi p ei

sim ple (sa nturi. gropi etc .). In lu cranl e m lm er e s a u de fora] care neces itii '0 o,ga ni za r e te hni cii ma i com plic a t ii , proi ect ul se fac e de

care v a exe c uta luc! arde ~e tr e n; pentru lucranl e

8

caire inginerul-~ef,in col'aborare cu, geologu!, tratind fiecar~ c,api - .

t o lul

d iferitii tehnicienf

sau v~r co labora la lucrare prin aprovizionarea cu materlale, con-

structii, instalal ii electrice etc,

"

speciah~ti care vor lu cra In echlpa respecliva

privitor la specialitatea lui ~1 consu l hn , du-se wtre e l ~I e~ ·

Proieclul pentru lucrii,:ile de volum m,~re sau care"dureaza

o perioada de ma i mulli ant

lo gul ·~ef a l unitii\ii; ap o i este defalcat pe am sa u pe eC~lpe ~I In- tocmit in aman u nt de sefii echipelor executante. Daca In urma lucrarilor incepute se oblin rezultale care justifica mar.irea vol~-'

mului de lucrari sau continuarea lor pe un tlmp mal lung decl! sCa pr,eviiz ut in proiectul initial, esle nece~ar sa se lIl~oc,?e~sca

lucr~ suptiment?r, 1Il ~are sa se prevada ~l sa se

justifice noile lucran care mat lrebule execulate.

Pentru .a corespunde scopu lui propus, ~i anume de a y,:~vedea ~i justiffca tot ce este necesar pent;-u . executarea I,ucr,~rn, pr ~­

i eclu l trebuie sa cuprinda: t e ma, lu cran~, pozil i a r!,~punll 1Il tara,

se face,

In hnl~ man, de c~tre ~eo­

11 n prolecf de

a spect ul ei 'geografic ~i econo.mlc, lstO~lcul cercet~n lor geo l oglce · ~i geofizice, geologia reglunn pe baza "d~tdor eXlstente, ~letoda

de pro s peclare, vol-uffiul

ria lele necesare, Ptimel e capitole s e dezvolla

cartarea geologica in deschideri natural e. Capltol ele din ~rma,

in, pro.iect~1 pentr , "

lucranlor, personalul ~I mate-

~i durata

l a

fel

ca

pr ivit oare la metoda de

de sa pa re sa u foraj

ind ice 0 serie de dat e lehnice absolut necesare pentru preclz~rea

co n di\iilor de lu cru ~i pentru justificarea necesitii,lilo~ malenal e,

dezvo"are ma,l mare, lIltruclt lrebule S,1

lu cru, iau - dat ? rila speclftculul lucrartl o:

0

-

Probl ,e ma

p rinci p ala

pe care ~eo log"ul Ir~bUle sa

0

r e zol ve ··

singur este fixar ea clara a sCOpUIUI urmant $1 mollvarea geolo-

g ica a lucr arilor prop use. '

Data fiind v arietatea lucrarilor de prosp ecliun e, alit'v arie-

t atea sco purilor ca re pot fi

p riv:e~te volumul lu c rarilor , su p rafe! e l e pe · ca re s e p o t e xtmd e

co mplexitatea lu c raril or, es~e ~r~u de dat un m o d,e l unlC de p r o·

iect de lucru.

po r!ii Illai mari s a u mai mici , dupa natur a, volumul " I exlInd e:' r ea lu criiri lor. Un proiect penlru sa parea a zece putun sau a un el so nde po a te Ii nlillla; d e tr e i pagini , pe cind " p;oi e ctul un~i cam - ? a nii i ntin se de for a j co mbinat, eventual, cu sapan de puturl, poa le lua 0 dezvo ltare pinii la 20 de pagini . Evident ca, prop o rti o nal c'.! i ntreaga luerare , fie ca r e capitol va lua ~i el 0 dez voltare mai m a re, fie prin tratarea Ill a i ampl a a diferitelor aspecte ale lere!lului sa u al e met od elor de luc ru , fi e prin ad ii u g area un o r pa ra g raf e nOI.

urmarite , cit ~i diferenl ele mari in ce

!I1sa~1 dezvoltarea

pro lectulUl

" I

la. pro -

Des igur cil

In

lu crarea; 1Il cazu l din urma, el apare impar(it in ca )itoleJ~~~~~~

primu lcaz, t extul a pare ca a sc urt li

n otii

in ca re se'

tT

"

orientarea ae Jerala as u ra

temeI, aSPfct ul , geografIC al reglunii , ist o ri c ul lu cr~rilor ca ract~ri­ zarea geo oglc a. ~;r pe!spect lvele miniere, ap oj metoda' de cer ce - tar e, 6aratur~ loloslla, com poz i!ia ec hip ei, materiale necesare etc

cap.lto le, In care se tra teaza separat:

sc n se'

pn vlt oa r e la Int ocrnirea pro iectel or, in ca re sin! insirate pe punct~

o

~cflerea pr ? ,e ct ulul. Punctele numerot ate nu sin t aninjate in li s t a

l a

" Iverse _IJ1trepn nd e n

sene d, e

au elaborat

ca re

chi a r

ins tru cti uni

sf, tin a

sea

m

~

Ib- ~u de C ll e>l luni ., ue

t reb ui e sa

otdeaun .~ In s u Cces lu nea

lor natural li . U nii proiectanti Ii

T

d

fx~erren!~ "sa u d e

sp irit :: riti c,

(inindu-se de lit e r a

"chesS~~~ru~

a sen!la le, sau

UI

' . acor

Im po~ta n!~ pn::a :"ar e nu smt IJ1 ma sura sa r as punda

0

un o r a

dintre p undel e n ee -

la 0 se rie de intrebari

necesar sa se accen tu eze cii proi ect ul trebui ~

" D e ~c"eea, este

sa CUPCIJ1 a, In form a cea mai co ncisa pos ibiJ

1"sltf l ca exec ut area

a lt ii re g iun e.

Crt,:re deplnd uneon} 1 de mas ura

d e nl

g run e noua trebUle date 0 serie - de in formatii

sare . . pentnl a alt" " a

"

.

lu crii r.ilo r

~i influen\eazii

lu c ru

r~un mod d lfent

de

c un o~~te co ~dl l"le l oca l e de

t ot i factor ii ca re

~xecutarea lor

i n-

Am ii nun te le necesare i n des- in ca re conducerea i ntre rin-

di n r eg iun e. Despre

.

care nu

,

si

t

n

~ re o

_

re ." lun e, jJ1 care i ntrepr inde rea a exec ut at de'a

tehnic geo l og i c trebuie ;ii

tem e i sa u

de 0

intr

0

_

nece

o ~f1e " d: I~ c r ar l. rl~. ge n ~ra l, proiectul

co n . In a

n Ice,

1'1 eceda!e de 0

ducere.

preze nt are

reI catego rll de Informa(i i: geografice, geolog ice ~i teh -

g enera Iii a

Tntr ' un

p:-oiect de proporlii mari , aceste

Ii

,geog . r a IC 15- .

infor ma ; ii

f P

ot

g rup a te In u rmatoare le cap ito le: introd ucere

t Ort C

I

t " '1'

. U

cadr u

cetrce a rt o r geo l oglce , geo l ogia reg iunii, metoda de I~ c rtl

~l apara

<, xemplu,

ura,

un

organlzarea

l ucrulu i.

V o m

a n a li za

'

m a i

JOS

ca

Proi ect fehni c-geologic

.

pentru

Prospecfjuni

prin

foraje

in

Regiunea

.

U

.

d'

.

\

.

I.

Introducerea trebu ie Sa cup'

prospec(iunii

planu l d e

"

pe

u

I

p

u se, incadrarea

roie~; ~ ~ea ~1n lca 11 g-e

~tat Se

b aza '

carDra

ner ale asup ra

al

tem~ j ~ro·

mtreprind e ri i sa ll in

In p l a n ,u J g-e~ er.al u p ot m en~IOtna !;i~ H ot anrde

se

In repnnd e

sa u o rd ineJe j\ I Unisterulu i

'Cxemp!u:

, ~rOSDect!UnJ! nr

Gu vcrn ulu i

pros pecta

rea.

De

tiunil o~'~~ ~;~~n~,jSPoz ifiei Nlinister~ l11i, pentru i n t e n si ficarea p r os p ec-

10

,g r avi rn etr i c e ~i sei~m 'ic~ ~a ' .

.

.

~l~ pc ' ? <lzn u rczultat e l or c~rc C!Ui rilo r

aniiclinale in rcO'iun

'"

ea

'

re au pu s III evrd enta existenta u ne i strucluri

, se pr op tln e prospeclarea regiunii

,

re s p ec tiv e, p rin f ora j c c u so n dezc, p e ntru a verifica ex i ste n ta ~i a de ter -

mina caracteru l ~i d im ensi unil e aceste i s tru ctu ri . Sarci na

pr os p ecta rii regiu n.ji este de a in toe m i 0 ha ria s tructurala,

corelab~1 tn Leva ntin,

II. Cadrul geografi<.e,

rep er

principalii. a

u n

sau in apropie rea Iim itei Leva nlti n/ Dacian ",

In acest capitol

la·

s e preciz,eaza poz iUa reg: iun ii i n

1ara, coo rd o n ate l e e i gcog rafice, regiun i le ~i raioane l e admin i st rati ve I n care

este e u p r in sa sau peste ca re ea se int ind e; s e ar at a d e lim itar ea ei geogra fi c<i.

indi ei n d

~i m i n i m e ~i caracte rul gene ra ll al reliefului. Se ear ,acterizeaza

Se face

a p o!

0

d esc ri ef e sumara a o r ograiiei ~i fieteiei

hidrografi ce.

·cotele max i me

clima regiunii,

ap a pentru fo r a j sau pentr u a lte ne voi {ehnice.

anotimpuri ploioase ~i seo e toase ~i posibiliUiti de alimentare eu

Se indica 3$ezar il e omene~ti, loca1itat~le cele mai

im po rt a.nte, di s lanta

lucr ar ilo r la loca litatile respective. Se d esc r iu apo i caile de cOl11 u n i -

<:at i e: sose l ele natio naf e, r . aiona l e, ca r e p e rmit aeeesul in r~i un e, ind i ci nd dad - ~i c are anume - ~i n t p r aclieab i l e in to t ti mpul an ulu i sa u num ai pe

vreme u seala; lin iile ferate pr i ncipale ~i sec undare, Hn iil e ferate in~us~,

ta n ta pilla 1,3 ga ril e prine ,ip ale sau pin a la ee loe mai apropiate. Tn sfir~it se dau

informatii des pre gradul de industri:tlizare al .regi unii, izvoar·ele de energ-ie.

materialll'1 d e eo n st r llctie. at-e1ierel e de

apr o viz i onare in r egiune ~i p osibi l itati l e d e pr oeura r e a fortelor de rnunca necesa re.

t r e buie s a

cup ri n da 0 ~e urta p ri vire c ritita asupra lu cdi rilor anterioar-e, aUt in privinta Tezultateior, cit ~i in pri v inta metodelor 1nl r ·e bu intate. O rd i n ea de t r alare pre - feraUi este eea c r onologica'. Tn acest capitol se analiz e aza t oa te lucd'irile e ll <:aracter geo l ogic ~i minier execu t ate in reg- i u n e sall in r·~ iun ile vecine; analiz.e d e probe macr oscopice $i microscopice, ana l ize chimice de ape, eva,l uari d e r ezerve etc. In t r-un proiec t ma i dezvoltat, is to ricul ce rce llh ilor se t rateaza intr-un

reparatii, po s i b ili Uiti le d e cazare $i d e

de la do cul

dis-

III . I slor icul cercetiir il of g . eol ogice ~i geof i zice d i n r egiune

,

-capitol s pecial. l :ntr- un proi ect mai scurt, cl poale fi cup r in s in intr odu ce r e, sa u i n capil o lul asupra conslitutie i geol og ice a rcgiuni i.

HI oroiectuluL din care

se dedu C:t imp o rtan t a oercelar il or . m~t'Jda ce a rnai potr iv i1a de ce rce-

tare si pe r sp ectivele €vent ual.e ale r ecr iunii. Ac easta nu in S€-'111na In sa di f':l

trebu ie sa i a 0 dezv oltare prea marc. Tn acest capitol s e prezinta dar $i concis

cu nost intele existente as up ra g-eoloe-ie i

rejiiunii, pe baza d RtE'lor din s tudi il",

din cerc eUi r i l c anteri r:are sa u rf i rdre

trebuie sa

I V.

Geo i ofJ,ia regit IJLii reprczinUi can it olu l d.e bad

existent c. ~i se scot i n relief cont r ad i etiile

inlero reUir ilf'

d;feritil or

31 l tori.

51!

ar<'tI~ li p surilf'

acelor

luerar i

~i

asHe l

se

demon streaZ8 necesitatea de a 1ntreprind,e no i lucdiri de cereet~r·e, Ctl met0de rnai pr e ci se. Expuner . ea mate r ialului se f ace 1 n ordinea ob i~n uiHL sl r a tigr a fia. te ctonioa, in dic at iile eeonomi ee . Di n aceasUi expun e r e tr ebuie sa reia sa $i 1110 - t ive le pen tr u car·e es te pro pu s a reg-iu nea s pr ~ pros peclare . Pentru 0 mai buna o rienlare. se d a in an exa 5i 0 har ta geologica a reg iunii, l a s ea ra potr.iviUi l uera -

rilor proiectale. D esc ri e!'ea poat·e fi arlit de conci s a cit permite 0 inte leg-e r-e cl ad; a s itua - tiei. De exemplu:

r eg iunna

" Prin

ca rtarea

in d a le

des ehideri

geolog-icc

naluralE"

(v.

di n

~eolog'ica

s -au ' sta bilil

) ":

" A. St r afig ra{ ia : Re g-i unea e ste consti fuiUi din r!epoz it'? Oli (!oeen n

urma t oare le

harta, an exa

8i Pli" o cene. c are Ro U fosl de sc ri se amanuntit i n r3po r t ut

geologic din anu l

1952 (B ibli l)g r. N.r. 5)" .

a

r eg iun ii ~i e stc r epreze nt a t p r i n Stratele de Pucioas a ;;i Gr esia de

Fu s arn ".

pe

01 i g

0

c ,e

nu l

se [P-t

in de

0

zona lan:di In

parte a (I,,! n ord

II

" P I i ace nul reprezentat p rin taate elaje·le sa le : Meoti an , Pon -

tia n, D acia n ~i Levanti n , lormeaza toata pa r tea s udica 3 r eg iu n i i s tud ia t e " . "B . Tec tortico. Regi u nea eSte imp a rtita in d oua zone d ife r ite intre

ele ca stil t ecto ni c: zona

 

O li gocen 13 nord ~i

z o n a

monoclinu l u i ,

Pli ace n

la s ud . Aceste

zo ne sin

t se pa rate In t r e

e,e printr-o imp ortanta

lin ie de iahe cu dir ectia est- v es t,

ca re tr ece pe la

s ud de Coste$ti.

I n l un -

g

Ul aces t e i iali i, Me otianu l este lenti li za-t $i

r e du s

tecton ic,

cu

p oz it i j

\'erticat e ~i rasturnate. Pe un e le portiuni , M eo tianuI o h iar di s par e c o m - plei, astfp.1 ca P o nt ia nu I vi ne direct in co nta c t c u O lig ocen u l'·.

prez inta in lu ng ul fa li ei n um e -

roase im preg natii de t itei, fapt ca re ne fa ce sa -i aeo rdam 0

atentie de o-

"c. Illdl caJ i; e : on omice. Meotianul

sebiti:i din punetul de vedere a l perspect ivelor

au

economiee".

fos t executate in r e g- i u n e .

indi eii

ten -

"P r i.n rl u c r a·ril e d e ea rt a r e cil a t e, c ar e

nu

ca planul ei ar fj i ncJinat s prc nord $i deci O lig"oce nu l ar preze nt a

dinta de fndiierare pe s te Pli oce n. In a cest caz ,

pe n t ru

in

ca rburi. Pcntru lamu r irea acestei pro bleme, este necesar sa se faoa lucdiri

put u t sta bili sa Hu l fali e i, ~i nki pozitia p l anului ei. Ex ·i s ta

s -a

M eo tianul

acumularea

ar

de

fi

bine-

hidr o-

ch is $i a r prezen ta cond itii fa vorabiJ e

s upliment a re de pro s pec ti u ni pr j·n so n d eze ".

V. Me/odo de /ItC( lI . Pr ob le ma f,iind cunosc utii , Sf! di sc uta care es te m e -

t o d a oea

u n 1)lan de lu~rari ·ne cesare. Se

fa e

ma i i ndicaUi

~i se

prop u ne r i co ncrete in acest scop. S e I n tocm este-

tr as ea za pe harta prorile le ca re tr e hu ie s tud iate

le l ocatii l e s alltur i l o r. puturi ,]o r , ga l e riil o r sa u son - ·

s e

fixeaza

p e aceste pr ofi

~i

dajeJor care trcbuie sa pale.

P cntr u une le lucrari

nu s e f,ixe a za in proieet amp lasa mentele. ci num a f

z

cn e l e sa u

pr ofile l e pc car e

se va l ucra , Ui s ind g e o loQu lu i de terc n liberta t ea de

a

alege la fat a lo cului amp lasa mente le, potrivit

re li efului te re nului sau cond;-

tii

lor loca,Je, de aca r d e u i ngine rul ed ecuta n t.

Tn acest ca pi to l s'e indica

$i

d i-

men s iu nile lu c ra ri lo r

p r o be1o r s au s i s temu l de eo l-e ct are. P e ntru

Hp (colonna

st riib a tute pr ill forai. Tot aid s e orecizeaza coneret obiectivel e pe c are ,t re bui c ·

s a i e ati ng a l ucdirile si ches tiunil e la care t r ebuie s a

Uirgi me) . in le rva le lc d e coleotare a · sondaJe s e Mi intr - o a n exa un prof i l"

(adincime, htngime,

s1ratigraf'ica ) in d ici nd s uccesiunea d e st rate ca re u r meaza sa fi e

r asp u nd a.

D e ex emptu ~

"Se propun e saparea a 12 g aur i cu sondeze la adincimea de 500 m in zo n a faliei. Loea tiil e sondezelor v or fi dispuse pe fr ei profile t ra ns -

falie, $; anum e

profil de 4 g a u ri pe Val e a Alba. in ca.r e se va fi x.a oso ndez a

(Nr. I),

ve rsa le pe " lin

exa ct peJ a li e

(f ig.

1) " :

(Nr. 2 ),

u n a ,Ia

100 m la

nor d d e falie pe O li.g oce n

a

treia

Ie!

100 m 18 s ud

d e

rn

a i la

slid , to t p

e P o nt ian

6.7

$; 8)

Si unul

p e Val e a

ialie p e Pontian (Nr. 3 ), iar a p at r a

(N

Rea

r.

4 ).

Un Dr o fi l De Valea

(Nr , 9,

10. 11

~i 12)

la

$i do ua p e P o n tian".

l a

100 m

Stancut e i (Nr. 5 .

de asemenea d e ci t e'

d is tanta de 10 0 m int re -

pa i ru so nd €7.e amp l asaie Nl ~i pr e eedentele.

e le : una pe falie, una pe Oligocen

" Forajele pro pu s e io talizeaza 6000

m".

,,500 p u I

f .0 r a j u lu

i

esrte

s a

dete r m ine :"

,.l) ,po zit ia planului fali e i ; 2) saltu l fa li e i; 3) g-ro s im ea norrna l a a' Meotianu lui; 4) eonst rui rea une i harti s tructu rale la un reper corelabil in·

Meotian". " In aces·t scop se va ea rota meoanic con tinuu pe toa.ta ad incim ea

fo

ra j ului. Car ot aj u l e lect r ic s e v a face la a d incimc a d e 350 m $i l a talp a" Eventual se poa{e prevedea ca:

.

 

" Corel a tiil e in t re profi le le s o nd e lo r p ot fi as

igurat e prin car ot aju

t

elect ric, Hir a a fi nevoie sa se caroiez·e meca nic Ia toate foraj ele. Forajur

12

, d I -' , I . la l pa ' [or.jel e Nr. 2,
,
d
I
-'
,
I
.
la l pa ' [or.jel e
Nr.
2,
3,
4
Nr. 1 va carota c.oniJnu u
I
e
· 1 g u[ reacaP; ~a20 m·
ia r ' la r es tul f ora j e lor , se
~; 5 vor
carota cite
un
n! e
rtl
a., ~
,
va ex ecuta num ai caro t a) el ectri c .
,
_
d
500 m
s e
t~ t -_
.
Prin saparea ga urilor de sondeze, pma la a~l~cll~lea e
~
spera b ate Meoiianul ~i dee; s a fi c atin s scopu
.'~
[ 'e
pr 'ln s s au
ee l putin incadrat
planul " f a he l, sa
se
poa a
5
ra
sa
I
I
pr op u s
.
_
.
/
,
:"
0 1
~
-
~
\
~
-
-
--- --- ,~
~
~~
't'
-.-
,---
--
9
" -\.
--
\
~o---"-
fa!
--
/0'
Jl!.~
,
ii, ~
.,,£.,-.,- ---
--
_
--
I'
.
~
-
-v-
r:;;:HI;;o
:t~
~
- l C;j -~ '",£:: ~---~ 7'7_LM'" //
~
~~" -
-_
,.-;r-
-'a
'·7eT
_
.,
L ,,.
, -=-
12
.Qy
-
- -.~.q~-~ - -
,
/
-
l '
p
'
\ - , . -~ ~~ -: ' J 5
~
-
,=~
~
-
" I
"tI'
/,
:c:.\1-
J=:',~
i/ ";:
;,;;:;
1\
_
-
.4":~
,
.
----
-- • . ' •• . '
--
~
.
-+-- -r-
I
-
--- - ,~."
-
---
V
'
",.-x--
_
-
.'
_
-
~
-
-
,
I:'::!
.:
~
~
-, ~ ::::- L'-:::=- I
lJ
\£:
,
= -
.-.- --~~
!W
)IIl
,
'
Fig .
1.
P roiect
de so nd a je
de
pr os peet iun e
,
1
,-1
a p·tol <;.e d eseriu i ipuriie de a pa rate
VI Apara f urii $i mat en al e.
.n ~oe::. c:.
II
I
o r - , ma <:j ni
ca m io a ne tr actoar t e
,
I
I
1" .
o to ar e
p o mp e ~l num 3 fU
<.
y
,
'.
fo losi t e: tur e ,
ro l~,\11
~
'le ria lele nec es a re pen t ru mc r sul lucr ul u
i Sl pen
ru
p e n t ru 1,~an S e?rt~f1 el e . ~\ ma
d o. tuba ·
et c . D e
exe mp l u :
.

.reparat il : p r a J 1I11 d ~ s apa , . co lo a ~~. f~~ t

,. T r ansp o rtu n l e VO l

I

a cu e

J

eu

doua au toeam ione, un tra ctor ~I

.

va hce l a o e nlrul DFAM

u n Gaz 67 e t c . Apro viziona~ea t OU ~:~~~;:~:as~uef~ritor p ro i e cl a t e , d is pu -

l

d in ora~ul 0 . '

en ru nern actua lmente de tre i sondez e, dotatde ~~. ell

-

0

-

'

nnmpe lemn Cll i naltime a de

tr o li i

t'

~

.

0

-

16 m

l11otoar e

SI

d

e

0

t

pa

e

I

-

-

-

-

-

0,

ru . <. apa r at e

$1 po m pe

d

0

<.

.

.

.

0

 

_

 

_

_

talic inalt d e 14 m".

 

",

VI

I.

Organizar ea Jllcran

s e ara

1- a

0

-

/ or

rganizarea d

se Ia~

f

.

:-

.upa

eohl pe l c a

.

ca

re

lucdi.rii pe Hmpul

tr ol iu, pompe, ma~1111, e c., 10

:

0

0

.

. troliu

"

_

pe ora

.

0

Oll

"

motoa re·

turle de

d'

0

I

t

a e

C LI

t r e pi e d m e-

ac ita te a t e hn i d. a e ehip ei.

e~'ec ul a lucrarea

"

~i s e

'

se i mpar te d

e v o r

lu c r an

~

e

car e s e

·1

1n a cest e a pl ,) ' t o

execu ta rea reparat ie la

prevad

ca.le~ at s .Ie d$i~fnd u -se $'i a t e l ie r ele l a

e sonde

la c e. D e e x.emDElu~ .

d e f o ra)·

va Ii

comp . . ll s a in lelul urm a tor 7 : -

'

c"l pa

,.

I

2

3

4 -

5 -

-

-

-

6

-

lng,in e r, ~eful ecillpe l.

. /I'\ ai st ru. $ef ul fora]ulu \.

Geolog .

. magazi o nei ,

meca ni ci . s ud od .

0

0

0

1

$o i e ri .

Adm inist rator.

mai~tri so nd ori.

Co n tabil.

s ondori.

pazn ici .

Normator.

etc.

13

 

"F ? r a.i ul

v~ dura

de I a

25.

II.

1 9 55 pina la

10. I X.

1 95 5.

co n f orm

g

rallc u lU! din

!? Iag ~ama d e

f o. r aj"

anexata

(a n exa 5 ) . V it eza

d e f o r ai

s·a

~alc ul at dupa r ez!sten(a

roo~lo r. lu ata

dup a p ro fil ul

t

ip

a l

regi u ni i ~ i

z i lnic,

d.upa nO~l1lelede foraJ. Pent ru saparea unei sond e la a din cimea de 500 m

~I l a d u ntatea a~tept ata se es tim eaza 7 0 de z il e d e f o ra j. R eparat i i l e mici

se \:or exec uta la a te li eru,j mo bil a l ech ipei , ja r re para(iile g-enera le

ate IJ er ul ce ntr a l a l i n t r e prind e rii din

l a

Dupa t e rm in a r ea f~ra~

ur s

d e

10 z ile in tre

j

ulu i, lic hida r ea Il uc r

10 . ~i 2 0 . I X.

1 955".

a cil or pe

.

t ec·en se va

.

. face i n d ee

.

.

V III. Ra poarte

.

.M e r su l lu c r a r ilo r ~i rez u lt.ate l e obt i n ute

lu nar

~i l a

sfir~i1 u l lu c r a ril o r.

vo r fi rap o rtate

d is pun e de tele-

fo r a j .

p rogr~s ul In ! eglstrat , nu _m a ru ,] de

rooa 10 care s · a sap at. Se m o h veaza op r i ril e f ora j u l ui dad i ex is ta' se com u nicii necesita1 ile de m ate r ia le etc".

ra r e ~l

rec u pe -

fo n ), in fl~ca re .d i m in eaia , _ a.rati nd lu cra

" Ra poar.te:e zilnice se 'vor da telefon ic (dad se

m ~tri

ril e exec u t ai e

l a

f o r ali ,

pr oce n taj ul

Hecare

d e

,, 2. Ra poa rte le lunare s e vor i n a int a pi n a la 5 ale lun ii urm ato a re

;;i V O r e up~in~ e: act i vitat e . a d e ~o.r a j, m e tra~ pl a n iii ca 1 ~ i r e a,l izat, p r ocent u l

de carota}, zl le lucrate ~I op n n , pe n l ru flee-a re foraj, eu 1110tivarea lor".

,, 3. R apo r tul [illal s e va pr ezenia i n te rm en de 30 de zile dupa te r~

g:

minar e a

f'ltd c.geolog icc o bt in ul e, indi catii as upr a pe rs pec ti velo r r egiu nii ;; i pro - pu nen conc rete de lucr u pe ntr u v iitor".

<: i rezu l -

p r o s p ec\ i uni i ~i va

c u pri n de d a 1e l e te h nice a l e

l uc r a r ii

La sfir$itul proiect ului se an exeaza :

I) 0 harta de orientare

la scara 1 : 500 000 cu amplasa rea re-

uni i;

2)

0

ha rt ii

geo log ica

sa u

sau

g eofi z icii

r eg iunii

pe ca r e se indi ca $i amp lasa-

scara

a

la

1

me nt ele pu \ ur ilor sa u so ndelor;

: 1000 00,

I : 50 000

1 : 20000

3 ) sec\ iuni geologice te nt a ti ve la sca r ii pot ri v it ii lu c r ii rii;

sca ra

pe ntru for a )e , un pro fil I : 500;

4)

ti p

a l s ucces iuni s t rat ig r a fi ce la

5)

0

di ag ra mii de for a j .

P e n! ru so nd e, a fa r a de proi ect ul

de lu cru , geo log ul

m a l In-

toc me$te , i mpr eun a c u

o

m

ca rota m eca ni c

de dev ia\ ii etc. Ma i jos

ing inerul de fo r a j . un

fi$ii geo logo-te hni cii, ca r e cupr inde: Iimite le ge ologice, p rog ra-

r im e nt a re.

v a

ul

cI iag r a m e le el ect r ice, mas ur a ri

pro g ram de fo r a j $i

de sapa, de

t ub a i

$i

de

in te r v al e le pe ca re

u n:

se

n o r m a l sa u o rie nt at.

se

a ra t a

c u m t r.e buie intoc mi t

Program de foraj

pe nt ru 0

son da de a din ci me mare.

Tn program'ul de Iu eru se vor ind ica:

I ) ScoplIl so ndei ;;i fo.rm a ti un,jl e pen tru care se sa pa.

De exemp lu:

".Sonda

de referi nt a pe ntru Ju rasie s i T r iasic", sa u " So nd a de e xplo rare

e geolo-

la Ollgoce n s i exploatare la Mioce n Si Plioce n" .

2 ) Li m itel !! g eo l ogice es tim ate pe baza l

ucra r il o r de ' pro s pecti un

g ica sau geo:"izic.1 sa u pe baza u nor cons iderati i geo log-ice ge ne r a le.

14

3)

P rogramlJ/ de s apa i;n care se dau

d iam et rele (f»

s ap e lo r $i adinci-

mea pi na la care se s apa ell fiecare din1re ele.

4)

Pr o gram II I de

tuba j in ca re se d a u d iamet r ele ;;i a d inci m ea coJoa ne.

care se tubea z.a diversele

pin a la

An um ito r d iamet re de sa pa (i n milimet ri ) Ie co r espund anllmite d iamelre-

de co l oana

La

La

L a

La

L a

L a

s

s

s

s

(i n

sa pa

sapa

apa

pa

a

a

apa

pa

ta li ),

~i anum e :

cu

c u

Cll

c u

c u

cu

d

d

diametrul ni am e t r ui d iam et r ul

diame tr u l de

de

d e

de

tru l de

iame trul fi e

iame

450

400

31 0

275

mm -

mm

-

mm -

m m

-

2~5 m m

19 0 mm

-

-

colo~lna 14"

eo loa.na

coloa.n a 8 5 / 8 "

co lo a:na co loan a

co loa~la

12"

7 11

SSM'

5 3 1l'.

Deoa rece co loa ne le se tu beaza te lescop ic, d im ens iunil e lo r se aleg a sfe l.

incH d iamet rul exterior al

met rul inte ri or al co loa ne lor s upe ri oa,re .

co loa ne lo r mai ad inci sa fie putin mai mic dedt dia-

De exempl u:

o

co l oa n ii (' ll

cHa m et rul

d e

12 "

d f>

1{1 . z i

pi n :l

1 <1

I ()fl

s~ u 200

m;

o

co loa n a cu

d ia metrul

de

7 5 /", "

de

l't

zi

pina

la

J 600

m:

0"

co l o a

na

cu

d : am et rul

d e 53h."

d e

1 50 0

m

pina

la

ta l pa

( c oloana

pierdllta); sau

o coloa n a

c o loana.

o

Cll

d ia metr ul

d ia mel rul

de

de

14"

95/8"

pina ia

d e

la

zi

100 m;

pina la

I 500

m ;

o

co

cu loana c u diamet

ru l

de

6 5 /8"

de la

zi

pi n a

la

talpa .

P entru fix a rea di a m etre l o r d e co l oane , i n giner Ut i d e for a i va ti n e s':'ama

i ~i va in toc !ni pr o gramuT

de

) P rog r am d e c i me n i ar e. Prim a co l oana se ci m eni-eaza d e l a ~i u p ina la zi. A dona coloana se cimentea za de la ta lpa pina la $iul colnanei precedente-

d e mate ri a lu i d e ca r e di<; pun e si d e g- r eulatile d ' e fora

t u baj , t i:nin d

5

~eam a d e

aceste e!e m ente $i d e

aoo rd cu geo log tl l.

s au pin a

l a ci roa 200

m, dea s upra si ratu iu i oet rol ifer sau 1l3ze iie r.

A tre ia coloana, dad est e i n forma1i uni productive, se

cimen1eaza pe

teata lu ngimea e i.

D rep t exem plu se poa te da tuba ju l unei sonde ca re a fost preva zu t5 pen-

tru adlncimea 'de 4 000 m. Limitele geologice esti ma te sint:

DIP circa

1100

m

P/M circa

161 5

m

j\lIMioc circa

1700

m

Coloana

Co loa.n a I J31/ '

Coloana Co lo a n a

6)

18"

sall

16" la 150m , cime ntaUi pin a la zi.

13

1 800 Ill. c iment a ta

pin a la zi.

de

1a

f 700

la~2 800

111,

cimenta ta in inhe~jll1e.

de

l a

2

600

la

3500

m,

cimentata i n i n l r eg ime .

Ca r 0

t e

me c an i 0 e:

se indi ca exact

P8 s "

53l l '

Operatii s peciale.

ad[nci~

mile de la C.'lre ~e vo r scoa te ca r a t e m ecani6e obis n uite. carole o r i entate , pr o b e ·

de 13 s ita

daciene, in nisip urile meoiiene sa n in

Si inte r va l ele pe ca re se va

0 l ee t r ic

oa r ota co n t inu u ( de exemo lu : i n ni si pur il e oele m iocen e, in tot J urasicu l etc.).

iungimea

Ca r a t a j u I

n or m a I

se

executa

pe

toata

gaurii inainie de tl1ba re.

un

t imp ma i lung, s e executa

sonde i care sint indicate de geol og du pa studierea profi lului elect r ic normal.

C

a.f 0 t a j u I

e l eo t r ic

B. K. Z.,

fq n d m a i eosti s itor

~i n eoesi t in d

nu m a i pe porti un ile mai

interesa:nte ale profilulu r

15

.,

. Atuncea d od s e prevede ca nu vor putea fi lu ate ca r ote o ri en ta t e mecanic

lie ~ In. cauz,a Jorma1iunii care y s-~ r putea darima. f i c din caud ca apar atele nu

ar f! d!spomb,.Je~ se re~~manda ,sa se prev a dii masurarea o ri e nUirii meto da electrlca nUl1l!ta pan da] metr ie.

stratelo r prin

D

e,viaJia

~rie.n ~ ata a gau r ii:

se vor indica

i nte r va l ele

1<1

ca re t,reb Ule masu rata devla11a or ienta1a a ga urii , de exe mp Ju di·n 100 in 100 m "

Tn. caw,' unOr so nd e sa pa te in ap rop ie rea unei ialij sa ll intre alte son de

mult . ~_evlate, m prog , ra mul de . lu cru trebu i e sa se i ndi ce ~i secto rul in care este

\'a

admlsa S~ ll ,i n ca r e vtreb u ie

. s a u din

200 in 200 m.

d i rijala

~au r a son d e i.

D e e.I\emplu,

t a lpa sond ei

avea devlat la totala ·de 25 m spre N 30° E, de la verticala gu rii son de i,

T oate " aces t e p~~vede ri se tr , ec pe graf i c ul

numi t

" Fi ~a ge o -

logo· tehm,ca. a so ndel , care ar e coloa ne specia le cuprinzind: pro·

~ i c o l oa n e l or,

int erva le le

de

in forma '

g l eutatea

de ca r o t at

fora ]

tlV de lu cru pentr u sondor i $i sondor ii -$efi.

f l~lIl geo l og i c, .du ~ lt a tea r ~c", dIameirul

$i va

spec lfl ca

a

norOl ului , pres iun ea

et c . fi

F I~a este

s e mn ata

de

afi$ata i n so n da,

sapelor

pompe lo r,

s i

d e

geo l og

in cri n e

rul

servind

drept ' prog r an'i

ln tocmirea dev!zu lu ! lu crerii se face de ciHr e un specia li st, pe baza date lo r c u p nnse ill pro lect ul de lu c ru. La i n! ocmi re a l UI atlt geolog u , l , cil ~ i i ng in e r ul ca r e co n d u ce l ucriirile tehni ce

b uie sii dea toate expli catii le necesare $i sa co nfrol.eze calcularea prelu ri lor. At uncea ci nd la intocm irea proiect ulu i $i a dev izu lLli se ivesc

tehnie, a dmini s!raliv, co nt ab il s i li- c u ajuiorLl I specia,li $li lor respe~tiv!.

o sene de pro blem e de or din nan Qlar, e le trebuie liim ur ite

lr e~

C. PERIOADA DE ORGANIZARE ~I DE ECHIPARE

. O rg a ni ~a r e.a ee hi pe l o r

~i inzestrarea l o r C Ll ech i pame n t, u ll e'l -

t e

~ I In ~ta l at Jl pent ru pr o spectari

prin

~ i f o r . aje,

ne cesita

o

at en \le mu lt mai mare decit pen tru

siipiit Llri ec hi pele

geo log ice de car-

tar

e"

$1 d ll e r a, c hlar in ca drul siipiit

u r il

o r $i fo r a j e lo r,

de

l a

0 mp -

10da de lu crll la. alta

Deoarece ee hi pe le a u , in

un e le caz uri , per-

. s?n.al .n~mer os ~ I un

' ln ve ntar mar e

d e in si ru mente, a p arate, m a-

SIOJ $1 In stalatH" de lucr~,.organiz a rea $i ec hip a n ia se lac de ca-

l le d ir ect", ulllt al " , se r vlc lul cadre lor, se rvi ci

co ndu ce lu c r iiri l e d e sii p at uri sa u f o raj e), ser-

ul i ehn ico-p rod uct iv

( ~n g ln er ll ca.re vo r

v lc lul. mate n a le etc. Ro lul aceslor s erv ici i poate de pa$ i in aceste

C U m ult pe ace la al geolog ului . Geo log ul are insii ob li ga-

tl.a d:

lu cra ril or. ang-aja

ec ~i ~ei. lm pre un a eu serV ICIU! de a prov l zlo nare eu materia Ie, a u sarcina

e rvi ci ul . t e hni co'p r o ducti v,

n ec.esa r , co nf orm

Cit sa co resp und a scoDului

caz lln

a se Int eresa . de to ata org a ni za rea ~i ec hiparea, astfel in ·

S~r v ici ul d . e

ca dr e va

d e In c~ drare a

perso n a llli

S

. :c h e m e l " flp

16

sa obli na aparatele $; instalaliile .necesa re sapal ulu i ~i forajului :

tirniico.a pe , lopeli, vago nete, $ine de ca le fer a t ii, for a loar e, expl ozi v i, so nd eze le ~i u tilaj ul a nex

ce le de tr ansport: ca mi oa ne, lr actoare, . c istern e, comb ustibil $i

b e n 21in a, ul e iuri , un sor i, piese de schimb,

maler ia le pentru reparatii etc.

intra in

parte din ele a u fost me nlionate la car -

tarea geologica : h ilrli topografice ~i geo log ice, ca rn ete, b usole,

sfe r a l ui de pneoc u piir i. 0

co mpre 50 are, per- etc., apo i mijl oa-

mater i a l e l e d e intrel in ere:

Geo log ul

va

trebui sa

procur e instru mentele

care

altimetr u , t er mometr u , ceaso rni c, metru pliant sa u rul e t ii , lup a, acid c l or hi d ri c ~ i a l I i reactiv i , c r e i oane co l orate, !u~ n egr u $ i ro$U,

saci pentru

probe etc.

. Cioca n ele ~i n; n aeoapele po t Ii fo l os H e un eo ri ce le o bi $-

nuite la carfare. Pentru ~ucrul in pu(uri ~i ga ler, i se adaugii la

cum $i dil ili ~i sfredele pentr u lu a! probe

hirt ie milimetricii

~i hirlie

de

ca lc

pentru

ptanuri,

.

.

acestea ~i alte le specia le, sau pent ru batut ga uri.

pe n t ru studii l e i n p u luri, cioca nu l ob i~nuit geo -

log ic este inloc uit cu un cioca n tirniicop , avi nd lntr-o parte gura

sub forma de sapii ingustii, ia r In partea op usa, un cioca n pentru

sparl roci le ta ri.

Coada de lem n a re lun gi mea de ci rca 50· cm.

De e xe mp lu ,

Pent r u mas ura rea

pozilie i s trat elor i n $a nlu ri s i put uri

se

fo lose$ te 0 cruce formata din tr e i brale de lem

n mob il e, care

se

infig In perelii put ulu i sa u ai $a ntu lu i. P entru lucrar ile In ga lerii - i n specia l In ce le sapate i n roci dure - se lolosesc unelte specia.l·e d e spa rt ~i de tiiia! miner e ul.

Dinlre acestea se menlioneaza:

kg, co nfecl io nat d in olel, de minereu , are capetele

de izbire pu t in bombate. Co .ada are lu ngim ea de 0,70- 0,90 m $i

co n fecl ionala din lem n d e frasin. Ba ro s u l es le

fo l osi t $ i l a bater ,e a ma nu ala a

se recoma nd ii sa. fie

Barosal

(S TAS 305-49),

de 5-

10

pentrll spa rt buciiti le mari de

roea sa u

gaur il or, In ca rier e l e de piatra ~i

in

unele exploatari subt era ne. P ulea sau fi slalll (STAS

305-49)

<oste

un c ioea n mai

mic,

'e u

grelltatea de 2-

2,5 kg, avi nd gu r a rot und a sa u ova la, iar coa -

da

in sta la rea cii ii fer a t e.

de fras in

de

25 -

40

c m . S e r veste

l a

s lr ede litul

manua l

~i

l a

TinCtl ~ul are lun g i mea ' de 0,25 - 0,40 h, c u virfu l asc u li t co -

rfe mll it In mine le m eta- de piatra de pe tavanul

sa u ;n

o I'

tal pa ( pilu gi) pe nt ru in!rod ucerea capetelor gr in zi lo r sau ale stil-

pi lor.

n ic, l un g de 4-5 c m . EI es te fo los it fo a

lifere la copturi!

~i per et ii

(despri nd er,ea bu ciitii or

un

ga leriil o r ). ~i l a e xec utarea

ga ll ri in

pe r eli

.

'2

-

Tndrumlld In pradica gco!ogicl1

17

Dalla es te as emii niit oa re tincu '

C'l, va ce ntimetri.

• .Tirnacopul obi~nuit are doua

I

.

-

 

~u UI ,

Ill sa

eu

un

tai~ lat

d e

t

.

.

CU tal~I~t,sa u ambe le capete ascu!if~a~~e !'nul asc ul lt ;" celil lnl!

are un s lO g ur ca pat , care ' es t e as c u :tit. 'G:,~nacopul speCIal.

u ta tea p nmulul

tJrnaco {>

~e ~ina

este d e 2 - fecfjonata

§ i lun gimea de 75 -8 5 cm .

4 k g , iar a

din l emn

de

ce lui

d e

.

'.

fr asi n

~na, de

u

Je

cI r ca

.J ,5

k/<. Coa da can-

sec!l~nea o l ' alii

Co rn , are

se l or

Tirnacop ul o bis nUit se r veste J

l'ini ei f e raJ/ , e

'

i a r ce l s{>ecia l

I a ~apa r~a loca~ uril o r tr ave r-

pere! ii $i ceri mea' ga leri ei.

,a

espn nderea copt uril or din

e. ,80-

1.'5

~ ~Igroasii

R anga este a barii d e ate !, 2,5 cm . Until dintre ca

et

de 1,5-

lUll

ga

• dO,

serve~te l~ copt uril, c a ~i tirn~c~p~~te pullI. a rw lt $ 1 asc u li!. Ea

la

fa ra d e

~

aceste

uneit e, in

a run ca tul m a terial

min a

_

In ca r ca tul sau

i ca

.

$1

- In $anl un . $1 puluri ,

.

.

sape, furci, troace de 'emn de dive r

sltiilil,e de folosire

s i 0

sed e d

foloslt e : lop e li,

sl~ orme $1 mawnl, dupa nece-

u f

UI ma l'. S IO

t

!orare: cioc . a n e p~ellmati ce

t

e m eca lll ce d e sapa r e $ i p e r-

In lu cr ari t ehni oe s pec ial e.

'

p

r ora

oa re etc.,

car e s lnt

descr

ise

Du pa

ce

a

fa st com pl et ata c

tri,mi sii< la

I

u

I' fe~sora ul §I CU m a teriale le Uneori Se trimi!

lu crilri p r e-

necesar e, eohi pa es te

mai in W sp ec ia li s tii care tre buie o':,u ,

e

uc ru

g

nlor §i ca nt olla mell tului , top ograf ii telor; ap ol se transporta s a a torii

zineri i , ~ i, i n sfi r § it, int r ea/a

a se organiza caza

cli exi s t ii) § i se pr~~~'t~;~~ ~~ ~~pb~;eourllie, : l1 a.gaz iil e: ate li er ul (da-

oa e cele necesare pe ntrll

e c hi C. "

biro u-

f,xarea an!p lasamen-

lln:'t~ le , m eca lll C II § i maga·

,it it oa r e:

de exemp lu, a dministra~~r~fecute pnme l e

t'

rentru

pe n ru

.pa c u

. a

pregat lfea

lI crarll prop "u z lse.

18

Lucrarile pe

logice·. In aceasta

E t ap ci.

a

II-a

LUCIl.UL PE TEREN

teren co n sti tui e temeLia' or ica r ei cerc.eta ri geo-

observal iil e geolog ice Cll aj ll -

etap a se a d un a

t o rul

ca rora se va

c1iidi ima gi nea s tru ct ur a lii a reg iuni cerce ta te.

Spre

deosebire de ca rtarea geol ogica, und e observa\ia se face di-

rect i n deschideri naturale, I,a prospectarea prin mijl oace au xi -

liare se deosebesc doua cat ego rii de lu crari: tehnice 9i §tiinlif ice.

Or ice

foraj, prin ca re se exec ut a deschideri a rtifici a le pina la roca vie, sau se scot la zi probe din for ma t iun ea asc uns a sub dep oz ite le ma,i noi. Apo i se co ntinu a prin lucra rea $tiin !if ica de culeger e a datelor de observa \i e din acesle desc hid eri sa u de pe probele ex- trase.

st udiu se incepe printr- o lu cr a re te hni ca, de sapa re sa u de

In ce le ce urm eaza se vor da i ndi catii as u pra exec u(i ei t eh- as upra avantaje lor 9i dezavantaje lor uno r luc ra ri 9i se va

ni ce,

in si s ta m ai a les as upr a m o dului de .a c ulege d atele geo logice.

mal eri a lului este urmiHoarea: se va

incepe c u lu cr a ri.le ce le Imi i simp le §i se va trece treptat sp re ce le

fi st udi ate :

mai comp li cate. Astfe l vor

O rdin ea

de

tr atare a

La sa p!'iluri: dezve liri , g ropi, 93 nt uri , pu!uri 9i ga ler;;;

La fora je: foraj e rila nu a le de diametru

r ed us

(2");

for a je'

manual e de 8- 12", foraj e de prospectiune cu so ndeze, foraj e de

ref erinlii cu

so nde ~i ca r ote ori entate .

ca fa c lil o lo-

gice $i tectonice as upr a formaliunii i n loc, tot a lit de bine ca §i

Ava nl a jul sapiit uril or fa!a

mar i, un de

de foraje cons t ii in faptul

se

po t

efect ua, o bse r vatii

in t ere n desc hid eri

i n

deschideril e natura le

$i,

un eo ri , chia r

in condil ii

rr.ai

bune.

Adeseo ri insa sapa t ur il e

nu

po t

Ii

folo s it e din ca uza

ca prowe-

seaza incet §i neces ita chei,tui eli ma ri. Uneori , sapal uril e nll pot Ii

exemp lll:

executa te la adincimile

dacite,

din cauz e nat ur a le, de

19

pinze boga te

zuri

m a , repede

sonde,

30 -

EO

l a

de

de ape subJera ne 1

d"

a

.

~

si n t mai ava nt a j'oase fora' 1 a

F

.

I

j e e.

lll Clme mi ca.

Tn acesie c a-

. oraje e au lilta de siipiit uri ava

~

i

c u

pr d uri

mult

.

t

n

~j

.

U

I

c

i u

'

~u';;"e

re~ a 111 ,

e

de a se exec uta mult

mici

CIiTIea de 300 m dura altadatii doi p t' .saparea U~UI pUf la adin:

un el

I

pe ntru aceea~i adinci~e. De ex~n~'t'~ICI~ de 6- IO or i mai

aceea ~ i adin« im e zile . Foraje l e

a~

pe c lnd

l oraj ul

pro b e, se la c e acum

in

studier~a r oc ii i n 1 0<c ( "in sit~~) ,eza.van~aj~ l ?e , a nu . permit "

rwlul se scoate l a

b

suor afa t~

. ,a su

I

'

orma de probe, adic ii de carote.

oa ~tn sapatuII, mtru c lt

mate -

DEZVELlRI Dezveliril e ~igropile sin!

$ 1 GROPI "

c

I

.