inonl.

lrReA pACIENTILoR cu rLJMoRr CEREBRALE

Tumorile pot fi benigne sau maligne.

',:l

intrucat tumorile benigne pot sa apard, uneori, in zonele vitale, ele pot avea aceleagi consecinle grave ca 9i tumorile maligne. Tumorile intracraniene pot fi primare (care apar din celulele Jesuturilor cerebrArar 9i secundare sau metastatice, care provin cel mai frecvent de la un cancer nulmo6ll genital, al tubului digestiv, osos, cutanat sau alte organe. Tumorile cerebrale sunt numite dupa numele fesuturilor in care apar; astf4 deosebim: gliomul- reprezintd cam jumitate din tumorjle cerebrale; apare in orice parte a lesutului conjunctiv meningiomul- apare in inveligurile meningelui ; neuromul- tumoare de nervi cranieni (neuronul acustic) angiomul - tumoare a vaselor de sdnge Manifestdri de dependenti
iSemne 9i simptome)

crize de epilepsie de tip jacksonian (motorii) paralizii laciale de partea opusi lobului bolnav

celalee localizatd in dreptul lobului lezat

Lobuloccipital

tulbur6ri vizuale (hemianopsie, cecitate) halucinalii vizuale, agnozie vizuald (9u recunoagte obiecte sau persoane cunoscute) - cefalee cu localizare occipitali Lobul temporal - halucinafii vizuale, olfactive sau gustativc - crize epileptice parliale - alazie, depresie, adesea agitalie - tulburAri de echilibru

Lobulparietal tulburdri de sensibilitate (hipoestezie, parestezii)

de padea

opusi lobului afectat - pierderea discriminirii stAnga-dreapta (nu gtie care este panea dreaoti sau oartea stAnoA)

Simptomele tumorilor intiacraniene rezulti din efectele locale 9i generale ale tumorii. O tumoare cerebrald de orice tip, situata oriunde in interiorul cavitdfii cerebrale, poate cauza creFterea presiunii intracraniene. Tumorile produc, prin cregterea lor, fenomene de comprimare la nivelul encefalului, care se vor manifesta (in afarA de semnele de localizare) prin semnele sindromului de
H.T.t.C.

-apraxie

ConJinutul cutiei craniene neavAnd unde sa se extindd (deoarece cutia cranianl este inchisd, rigidi), masa cerebrald va avea tendinla sd hernieze, iar hernia cerebrali, a, odatd declangatA, reprezintA un grad maxim de gravitate. Manifestdrile de dependenld vor fi, deci, manifestdrile'sindromului de H.T.l.c.
,

- tulburAribe oridntare in - crize epileptice jacksoniene (senzitive) in membrele 9i hemifata opusi lobului lezat Ventricul cerebral - cefalee intermitentA, care apare 9i dispare in funcfie de schimbarea de pozifie a capului - somnolenld - crize de epilepsie - apar 9i dispar brusc
Problemele

ti^rngp^o"lr-dl o. +vocrrfq Ap\oct 4ttr'"L\i] t d

spafiu

Simptomele din
H.T.l.C. (vezi
tema anterioarA)

- cefalee - varsdturi - tulburAri vizuale - edem papilar - tulburiri psihice - tulburdri vegetative
Zonain care este localizati:
leziunii - tulburdri de personalitate - schimbare de comportament (tendinJa de a face glume vulgare ) - depresie, indiferenfd, scdderea atentiei, neglijenld - scdderea memoriei (hipoamnezie) - tuiburdri de echilibru gi coordonare 322

pacientului

alterarea percepliei senzoriale: vizual6, auditivi, kinestezicd, gustativi, tactil6, olfactivd

- alterarea procesului de gAndire - teami - disconfort - durere - modificarea perfuziei fesutului cerebral (H.T.l.C.) - deficit de cunoagtere - a stdrii de sdndtate - modificdriale mobilitdlii tizice - dezechilibru.
NOTA:

Simptome in

funclie de
localizarea

tumorii

Lobul frontal - paralizii sub formi de monopareze (monoplegii)) brahiale sau crurale, hemipareze (hemiplegii) de partea opusd

r-;

Obiectivele pacienlului
ingrijirea pacientilor cu

H.T.|.C.

9i intervenliile

asistentei

sunt cele descrise la

i

Deoarece acegti pacienfi vor li supugi unor intervenfii chirurgicale, vom descrie ingrijirile (intervenliile asistentei) preoperatorii 9i postoperatorii:
323

INGRIJIRI PREOPERATORII

PACTENTT CU TUMORI CEKEBRALE

acordA sprijin psihologic pentru pacient 9i familie = intervenJie prioritard !. incurajeazA pacientul gi farnilia sd-gi exprirne tenrerile (temerile pot fi in legAturd o.t modificarea infdlisirii, de dependenjd, de moarte) - inregistreazd datele de bazi ale aprecierii neurologice 9i fiziologice - urmiregte obJinerea acordului scris penlru operatie (solicitat de neurochirurg) de b cea mai apropiatd rud6, in cazul in care pacientul nu este capabil sA semneze aceq acord.

lnterventiile asistenlei (cu rol propriu 9i delegai):

vegheaze pacientul in perioada postoperatorie, aobservA - semnele cre$terii presiunii intracraniene (vezi cap. H.T.l.C.) - functiile vitale 9i vegetative; respiralia, T.A., puls, temperaturA, diurezi - culoarea tegumentelor

g;ice modificare apdrutd, care prevestegte hemoragia sau iritarea creierului sau alte simptome, trebuie raportate imediat neurochirurgu lui.

starea de congtienfA reactia pupilelor

lsiguri Pozilia Pacientului i agaz6, pacientul in pozilia indicatd de medieul neurochirurg in funcfie de starea

[l I I
-

pneozaRE: chiar

'9i

atunci cAnd pacientul 9i-a dat consimldmAntul,

rudele

apropiate trebuie consultale Si sA-Si dea consimfAmAntul inainte de operatie.

.r - decubit lateral sau semidecubit ventral, cu fala in jos - pacientul comatos i neintubat, pentru a asigura o respiralie adecvatA, pentru a preveni aspirarea
mare, pacientur nu va ri curcar pe partea arectara 'r#Ti:i:'"X:l]:?JJilil::i deplasare a structurilor cerebrale sub in{luen}a greutA}ii).
6e

oacientului (congtient, incongtient, intubat sau detubat) 9i in luncfie de actul chirurgical:

explici tratamentul 9i procedurile (chiar dacd nu este sigurd

ci

pacientul sau familia

(pericor

le inJelege) favorizeazd, intAlnirea pacientului (daci acesta doregte) cu persoana cdruia doregte sA i se confeseze inainte de operaJie - pdstreazA pirul (dupi raderea capului), pentru a fi dat pacientului, deoarece acesta poate fi folosit la o perucA

pregdtegte familia pentru cAnd vor vedea prima oard pacientul dupd operalie:

pansament la cap; edeme sau echimoze ale fetei, care ii vor disiorsiona aspectul (stare mentali temporar redusi, afazie).
DE 9TIUT:

Baci operalia a fost efectuatA in zona supratentorialA, pacientul va fi agezat in: - pozifie semigezAnd, asigurati prin ridicarea pirlii cefalice a patului la 45 grade 9i prin plasarea unei perne mari sub capul 9i umerii pacientului; se dinrinueazd, astfel, ' posibilitatea hemoragiei, se asiguri o mai bund circulalie a lichidului cefalorahidian gi se ugureazd intoarcerea circulaliei venoase. gacd a fost excizatd o tumord infratentorialA, patul trebuie menlinut orizontal, iar paclentul va fi: - culcat pe o parte, cu o pernd mic6 agezati sub gAt.

in unele spitale, existd obiceiul de a rade pdrul pacientului numai in zona in care acesta trebuie operat. PArul frontal poate fi, uneori, ldsat pentru ca, dupd operalie, sd poatA {i pieptinat (pentru a acoperi cicatricea). Nu se administreazd clisme inainte de operatie, din cauza pericolului cregterii presiunii intracraniene prin efortul depus gi din cauza absorbfiei lichidului.

ri

ATENTIE!

i &j
fu

o TreUuie evitati orice flectare a gAtului, fie pe linia mediand, fie lateral (per.icol de
aparilie a unor complicalii respiratorii 9i a comprim6rii trunchiului cerebral).
:

$uprave gheazd pacientul incongtient

INCRIJIRI POSTOPERATORII
lntervenfiile asistentei (rol propriu 9i delegat):
Prcgdtegte materialele necesare pentru ingrijirea postanestezicd: dispozitiv pentru aspirafie cu catetere

- pentru a nu-9i smulge pansamentul, sondele, canula de perfuzie; pentru a nu se leza singur (sd nu se zgdrie, loveascA). Pentru a preveni aceste leziri, unii pacienli trebuie protejafi prin bandajarea mAinilor, tolosirea mdnugilor fdr6 degete, aplicarea unei tes6turi de bumbac pe mdna care se $xeazi cu benzi adezive la nivelul incheieturii. Degetele trebuie separate cu tifon, pentru a preveni iritarea pielii.
Supravegheazi pansamentul capului 9i ingrijegle plaga operatorie: - se verificd gradul de imbibare a pansamentului cu sAnge, cu secrelii. Dacd are o culoare verzuie, se anunfA imediat medicul, deoarece indici (probabil) pierderea de lichid spinal. Pansamentele care devin umede trebuie inlocuite de neuro-

- lrusi

rpatulA linguald

pentru punclie lombard 9i substanle pentru urgenje medicale (stimulente

tn'Ttn"or,,
sd

serdiace 9i respiratorii, medicamente anticonvulsive, Amytal) -= elringi, ace intravenoase 9i hipodermice = lrrrsA pentru traheostomie - sd fie disponibili.

pansamentul poate fi scos in prima sau a doua zi dup6 operalie, ca rana tie expusi circulaliei aerului. (Daci nu este acoperit capul, existi, insi, riscul ca

pacientul si se scarpine). - se supravegheazA drenul (dacA existd).

324

325

Mulfi pacienfi prefera sa poarte calote pentru acoperirea capului. pacientur ra care porfiunea de os indepartaie lpentru craniotomie; nu a tost pusd ra roc o depresiune in scarp 9i trebuie prevenit de pericorur o" roui in aceas* :3:{."^

Mobilizarea

Anunfd medicul ori de c6te ori apar manilestiri palologice:

"

""prr

- dispnee (respirafie stertoroasa, - hipotensiune

respiraJie cneyne_siockes etc.)

i

dilatarea pupireror, care devin fixe (apare in edem ..r*nr"iii"u"rsibir). La indica;ia medicului, asislenta u" i"g rrjiri cu ror deregat, astrer: a pentru corectarea hipotensiunii "i".ir"

, ;.;J:'i:$,X Jiia ffi :f ffi:,.!;i: fjid - aparilia unor pararizii, rigiditate, convuisii,

acce nru ata ; ta

g
vo m

ATENTTE!

ip n ee

xp roziv{

Se verificd posibira hipotensiune posturard a pacienturui.

PRECIZARE:

afazie (trddeazS aparifia hematomuru.]

- aspirafia -

tusea 9i voma trebuie,evitate (cresc presiunea intracraniand)

dacd este inoicaid--

ll1it;ijJ,.Tli;.,i,,,r*
Participarea familiei

substituenli. perruzie cu noradrenatind, Hemisuccinat de o pentru problemele respiratorli; - administreazd oxigen (hipoxia cregte edemul intubat, se pregdtegte mateiiatut necesai pentru cerebral); dacd pacientul nu esle intubalie; aparatele de respiralie asistatd.

"rpii"i"" o"'iil,'"*",ci]iite

;fi;;!"ria-i"""i

eT/cu a:en1ie pentru pentru respir.afie profundd

n,o,;:n::t":':iilil::"tau

;f,l",J,iJ[;;""ff,i:Xiiil;:#".ifi;"li,,:"?i"'"r,

a trombo'ebite,or se race dupd

la^planurile de ingrijire pe -membriifamirieipot prezenta reacliiemo-liJnlr! termen lung: r"u"r" Trebuie sfdtuita famiria'cums-j.:P,i"" fipsite de tact in faJa acestuia, rr"iu

a pentru coreclarea creSlerii tenslunii intracraniene:

#,qiJ,i",?T:f :ilf Ji?:ilXilj',T"'*il,iun,1, .IrJ"i-"ili.!"ru"

o"ll""rrr,

incat,

sidificultdlide aJaptare, care

u";;;;"";

nevoie sd se

ilJr'?:ff *';

;:ft;:"Jj:jl,".#:i:ji"111,r:L^o'::r,".1f"::ri:e
e d a t iv

de medic (grucozd hipertonica

'

clordelazin). ffiil"",:#!

e,,n r"i; p; ; i ;;, il il' il" r il :"n:n*,1';,I:""':1",1.::"::-i?i-g[;H"*ffi : :: T 1 I "^.l:-: : : 0"" r-. ;; ;;#;;#; ; ffi lH i:'n:, i:yl ::.:""^",11' ude), administrare de " "" 'n "t;
eu
I,

T::3:1".,,f ":']f

sd ajbi grijd sa nu facd remarci anxieratea, depresia, frica.

medicamente,

daci sunt prescris\; iff:::11,1

face

(imp ach eti ri in

incnumnA eAcIENTTLoR corrrATo$r

aspirind oral sau rectal) o compresd cu gheafd, pusd pe cap, ameliore az6 durereade cap.

Asigurarea confortului durerea de cap, prezentd in primele 2448 ore, se combate cu medicamente prescrise de medic, administrate parenteral sau oral (sulfat de codeinE _ parenteral.

Eliminarea - trebuie avut grijd ca pacientur sd elimine suficient; in caz de retenlie urinard, se instaleazd sonda vezicald ,,a ddmeure,, - se combate constipalia prin laxative sau purgative ugoare (pacientul trebuie instruir sa nu depund eforturi la defecare). - --- F-'i

si varsdtu'.; l; ;:"JJ.?::'iit;ilii,X.XX?irica ",.[r"" """t,#," .o,o,,prin drenai r"t,"*r, de inshilire ei vetopatarin sunt prezenie, tichidete se ;rfl,: ,T:lJl,.li - se urmdregte cu strictele bilanlul hidro_electrolitic.

Alimentalia pacienfilor incongtienli sau cu tulburdri de deglutifie se va parenteral gi prin sondd gastricd,

evitandu-se supraincdrcarea cu-richide (pericor de

(l :ii:l":T ilT#,""llil;ffi; rH:J:::'Sl,l: dependenrd, mdsuri,e de si ilx,T"','it$;#'F:#l,""r,mt:tliff#"'lT;'i,i3iilr+:*i; t.i doar cateva completdri priuinJlur"gerea
{t
l:l

fi
F1

de

Ll'

J:ftJffi

de dare si

probremere

famitib*ffi ,"n,''1;:;,l:za - cdnd a apdrut coma - simptomele concomitente - prezenla durerii - prezenla simptomelor vizuale
se obfine de ra

^"il:il;o?"',:T"T'"1?

326

Date obiective: - funcfiile vitale - semnele de la nivelul pupilei (dimensiune, egalitate, reaclii)

jLi'JL-';;"1,,T::':",f# jiJi,r-

- examinarea reflexului corneei (prin apAsarea ugoar{ q corneei cu o bucatd de tifon; reflex intact = clipirea ochilor) - examinarea re{lexului velopalatin (atingerea ambelor pi4i ale laringelui cu o spatulA linguald); absenla acestui refle; indicd pericolul aspirdrii alimentelor 9i lichidelor.
PRECTZA,RE: Pentru o apreciere de urgenfd a stdrii 6s congtienfi (profunzimea comei), se poate folosi Testul

Problemele pacientului
comatos

Glasgow. Acesta presupune acordarea

urmitoarele date clinice: a) exanrinarea reacJiei oculare la diferili stimuli (deschiderea ochilor - spontan la stimuli) b) examinarea rdspunsului verbal c) examinarea rdspunsului motor la un stimul (exemplu la un stimul dureros, pacientul duce mAna la locul dureros, incercdnd sd se apere) Se acordd note pentru fiecare din cele trei date clinice. Scala Glasgow pentru comd 4
ruorA: OchrT deschigi - spontan 3 - la cerere

de note la

slaba irigare a yesuturilor, imobilitate) alterarea comunicdrii i"^ senzorial 9.i.. motor (inco n gtienJd) l!"_"1 sau alterarea percepJiei.senzoriale lvizuala, auditivd, gustativd, tactild, olfactivd, kinestezicd) - imobilitate (incongtientd, deficit motor) - incapacitate de a se alimenta. Si hidraia (dificultate de deglutitie, incongtientd, incapacitare de a ingera ;i;;"i; 9i tichide) - risc de alterare a mucoaselor: Olcafa, conirn-.tiu"fa (lipsa igienei bucale, uscarea mucoaselor) -' ---Jerr\ - risc de arterare a integritdlii pierii (imobiritate, arterarea perfuziei tisulare periferice) - incapacitate de a-9i acorda ingrijiri igienice (incongtienld, deficit

- respiralie ineficienti (acumurare de secretii gi hipotonia vdrurui palatin) - circulafie inadecvatd (modificarea perfuziei rvr!vL'vr tesutului cerebral,

Lucretia

abolirea refluxului sfincterian) modificdri ale temperaturii (tulburAri de termoreglare)

motor) alterarea funcliei de eliminare intestinara gi urinara (incontinenf6,

2 - la aplicarea unor stimuli durerogi (supraorbital, asupia patului unghial) 1 - ochii nu se deschid Cel mai bun rdspuns verbal 5 - orientat in timp, spaJiu 9i fald de persoane 4 - este confuz 3 - rispunde fragmentar, cu pauze lungi 2 - emite sunete neinteligibile 1 - nu rispunde la intrebdri '' Rdspunsul motor 5 - executA migcarea solicitatd de examinator (exemplu: deschide gura) 4 - duce mdna la locul unde s-a produs stimulul dureros 3 - reacfioneazi la stimuli durerogi prin flexia unui membru, fira orientare spre locul dureros 2 - reaclioneazd la stimuli durerogi prin extensia membrelor 'l nici o reactie motorie Prin totalizarea notelor de la cele trei date clinice, pacientul poate prezenta: nota maximi (4 + 5 + 5) = 14 = nu este ?n comd nota intre g - 13 = coffid reversibili nota intre 6- 8 = comd profundd notaintr6 3 - 5 = come grava
328

obiectivere gi interventiire asistenrei (vezi ,,Breviar de ingrijiri speciare,, _ Titirci)

-se.vorbegte cu pacientul inainte Oe a_f atinge' 9i masarea ugoard a abdomenuru"ipoate servi ca stimurare a peristartis9i ;1,i"0"r"" -indepdrtarea Ientireror de contact cu atenfie sd nu producd
se

CAteva pecizdri legate de interventiile asistentei;

rezareacorneei.

FISA 2.14. ixcnr.nnnA BoLNAvILoK rNcoNgTrENTr gr coMATO$r

categorii de imborndviri, congtienta bornaviror poate fi temporar. Astfel deosebim stdri ca: rotat fald de mediu ei persoana proprie; _tr1,:i:;::r:"f,^?j^...9"_1in1",9, o^1::y:r nu sesizeaza craice _ tn po ate ri t reti ; ;; T,.n _ ".og.o ::,? ! lo av u I in diverse srade a stdrii jL conetienld, "?T",, ;,f:,,1,t:,T.:?,,1"j,11i.1u li:lg"j"? relalie, cu perturtoare" noi prfi,i;..l',lffit: l,Y:,9Jij:::f!ii.de vietii vegetative. Deosebim: comd ugoard sau vigird stadiur r congtienla nu este compret pierduta, circulalia gi respiralia sunt normale;

in cursul unor

_":#::::1: :: f :.!:,!

s;;;;;#;;;il .il; ;; ;;;;

r"i ,irt,""

-,; coma caru, - stadiur ilr - apar turburSri vegetative (respiratorii, ci midriazd, colaps, hipotermie. ; - comd depd1itd (ireversibild) - stadiul lV - bolnavul este menlinut in viafd prin respiralie mecanicd. cauzele comeror sunt foarte variate: accidente vascurare cerebrare, circulafie);

rize azd p n p erd e rea co Jvr rtttgt eti e nf ei, ;":T:":::? :! ::::11'yl l, :: "T".1g ey9it1ri, reflexete sunt aoorite,lunlriire vierii :,,1?1??11:,,1::i:?,I"t{e sunt pdstratelrespiralie,
ri
i

ii"Tl; 3 LP ;?,,":lt] : "F hipoglicemii, bori grave hepatice,

124

(b ro n h

opn

eum

i"n"i",

opatie obstru ctivd io n " "al, irit""lioase, endocrine e3.

i

abet

I t
I I t I I I

llffi:f"Jlice

lndiferent de cauza care a dus la pierderea congtienlei, asistenta trebuie sd ia ei orsanizatorice cAnd este pusd in fafa unui botnav in stare de

*!ff"r!r^lf

StaOilirea. diagnosticului cade in sarcina medicului, dar asistenta, prin observafiile sale, ii poate da un mare ajutor. lngrijirea bolnavilor incongtienli 9i comatogi cuprinde doud categorii de mdsuri: mesyri ./9 urgenld-in cazde complicalii care-i pun viala in pericoi imediat (coma reprezintd in toate cazurile o urgenld medicald); ingriiiri generale-comrrne, indiferent de cauzele care au determinat

I
I t I I

2.14.1. MAsuBr DE
MATERIALE NECESARE acorddrii primului ajutor: aspirator de secrelii, deschizdtor de guri, oxigen, pipd Gueddel, mijloace de respiralie artificiatd, aparat de de urgenld gi solutii sterite de per-fuzie.
Obiective perfuzie, transfuzie, seringigiace, eprubete, tuburide cauciuc, sonde, medicamente

'RGENTA

I I
I I t I t I I

Mdsuri de realizare

I I
I

Eliberarea | 1.1. Curatirea cavitdlii bucoJaringiene de mucozitili 9i resturi atimenrare alimentare. I la |I 1.2. Agezarea bolnavuluiin decubit lateral. lateral. I t.S. Hiperextensia capului subluxalia anterioard a u I bolnaviicu tul- I t.s. mandibutei. I burdri respira- | mandibulei. torii grave t.c. tntroOucerea tntrooucerea pipei Gueddel. orave II t.C. Gueddet. I j OBSERVATII. Oesenvnlll. Aceste manevre au drept scop scop impiedicarea alunecdrii atunecArii limbii timbii si si
1.
cdilor aeriene superioare ldrgirea diametrului antero-posterior al faringelui. Dacd respiralia nu se reia, se uu ." va institui imediat respiralia,,gurd respirafia,,gurd la gurd*sau ,,gurd la ta gurd,,sau ta nas,,.

I I

i
I I

nas,,.

lr I
I
I t I I I I I

2. Crearea
accesului la o vend 9i instipertuirea unei per-

Concomitent cu mdsurile de resuscitare respiratorie, sunt

necesare:
I

insti-

z.t. Punctie Runclie | 2.1.

ilf"
luzii

venoasd sau denudarea venei. 2.2. lnstituirea unei perfuzii (solulie de glucozd stucozd 5%).

venei.

5%).

I
I I I I I

orr=*uoJll. crearea Crearea accesului la o vend, eventual eventuat la ta ambele ambete brate, trebuie trebuie I OBSERVATII. aplicatd in toate comele profunde, care se pot complica in orice moment, cu cu I insuficienld circulatorie perifericd. in acest caz putem institui lerapia terapia gocului care I gi-ar "ar" aparitia. I Si-ar putea face aparilia.
3' Recoltarea 3. Recoltarea. 3.1. Recortarea unor egantioane de sange pentru sAnge pentru | de I s.t. Recoltarea produse biobio-

LI
lroduse

logice necesare

| determinarea: ureei,

|:il.r""ffi:esare | | diagnosticului

glicemiei, hemogramei etc. 3.2. Recoltarea urinei, aspiratutui aspiratului gastric.

sastric.

etc.

I I

4. Aprecierea funcliilor vitale gi vegetative

4.1. Se urmdresc: respiralia, pulsul, T.A., deglutilia, tegumentele, comportamentul bolnavului gi se semnaleazd medicului.

2.14.2. MASURI DE iNGRUIB,E GDNERALE

CAnd respiralia gi circulalia sunt stabilite in limitele normale, starea comatoasd poate dura incd B-1 0-14 zile sau chiar mai mult. in aceastd perioadd asistenta va

ingriji 9i indeplini prescripliile medicale.

OBSERVATII. Viata bolnavilor incongtienti depinde in mare mdsurd de congtiinciozitatea, tenacitatea 9i perseverenla cu care asistenta ii va ingriji. ingrijirea bolnavilor incongtienfi, comatogi, trebuie fdcutd totdeauna cu convingerea fermi c5, printr-o ingrijire 9i un tratament congtiincios, suslinut 9i permanent, ei pot fi salvali.
Obiective

Mdsuride realizare
1.1. Se izoleazl, bolnavul intr-o rezervd. Temperatura camerei 1B-20.C. 1.2. Bolnavul va fi aranjat comod in pat, cu saltea pneumaticd compartimentatd. Patul va avea apdrdtori laterale, utilaj auxiliar, pentru ca in caz de agitatie sd nu cadd, sd nu se

1. Pregdtirea condiliilor de ingrijire

rineascd.
2. Asigurarea pozitiei corespunzdtoare Pozifla poate fi:

2.1. ln decubit dorsal, fdri pernd, cu capul rotit intr-o parte

pentru a se preveni cdderea limbii spre glotd. 2.2. SemigezAnd, dacA nu existA contraindicatii. 2.3. De drenaj postural, dacd are secrelii, cu picioarele mai ridicate 9i cu capul intors intr-o parte (v. fig. 33).

2.4. ln decubit lateral, cu orificiul bucal indreptat ugor spre

suprafafa patului: faciliteazd drenarea secrefiilor din gurd. oBSERVAT!E. 3. Permeabilizarea ciilor
respiratorii
|

laci bolnavul este agitat, i se vor lega mAinile.

3.1. Asistenta aspird secreliile traheo-brongice cu aspirator sau seringd Guyon. 3.2. Previne cdderea posterioard a limbii pe orificiul glotic (prin pozilia capului, pipa Gueddel) 3.3. La indicatia medicului, administreaz5 oxigen.

su-

|
|

perioare, asigurarea respiratiei

ATENTIE! Depre siu nea respiratorie trebuie imediat semnalatd medicului.

126

i:1.

4. Urmdrirea,
notarea funcfiilor vitale 9i a tulburdrilor de termo-reglare

4.1. Pulsul, T.A., respirafia, temperatura se mdsoard la

intervale cerute de medic, cdteodatd de mai multe ori pe ord.

4.2.in caz de hipotermie se va incdlzi bolnavul cu termofoare sau sticle cu apd caldd, invelite intr-o flaneli sau prosop.

ATENJIE! Sd nr se producd arsuri! 4.3. in hiperpirexie de supozitoare.

impachetdri reci, antipiretice sub formi

4.4. Asistenta va avea grijd sd acopere bolnavul, prevenindu-se rdceala (bolnavii incongtienli se dezvelesc).

Urmdrirea, I S.t . in caz de vdrsdturi capul se intoarce intr-o parte (se vdrsi- | pregdtegte tdvita renald). turilor, evacud- | S.Z. Se gterg sau se aspird din guri resturile alimentare. rilor de urind Si
5.
notarea

fecale

ATENTIE! Prin aceasta se previn 9i bronhopneumoniile de aspiralie.

5.3. Urina se determind cantitativ, captAndu-se in vase gradete. 5.4. ln caz de incongtientd se asigure bolnavului urinar (invelit in flaneld) sau bazinet de cauciuc. 5.5. ln caz de retenfie urinard se aplicd un termofor
pe

regiunea suprapubiand (se apasd cu grijd vezica urinard). 5.6. La indicafia medicului se va introduce 9i fixa sonda vezical6,,d demeure". 5.7. Se face zilnic spdldtura pe sondd cu solulie de acid boric 3/"incitlzil la temperatura de 36'C.

ATENTIE! Tehnicile sd se execute in condilii de asepsie perfecti. 5.8. ln caz de constipafie se face clismd evacuatoare.

5.9. ln caz de meteorism se face aspiralie gastricd 9i

se

introduce un tub de gaze in rect (nu va fi finut mai mult de doud ore, deoarec e I av orizeazd apariti a escarel or). 5.10. Asistenta va semnala eventualele modificiri ale aspectului scaunului. 6. Asigurarea igienei corporale

6.1. Bolnavul va fi spdlat in fiecare zi complet (pe segmente). 6.2. Se va face toaleta pa{ialA ori de cAte ori s-a murdirit. La femei toaleta genitald se va face de mai multe ori pe zi. 6.3. Dupd spdlare se fricfioneazd cu spirt mentolat.

127

ATENTIE! Toate materiatele folosite trebuie sd fie de o curdfenie exemplard perfect sterile.

9i

tifii

7. lgiena cavibucate

1.1. S" indepdrteaz d proteza. 7.2. Dimineala gi seara,r" f?9g toateta gurii cu un tampon de de, acid oo,ic t'n"sau museler. buzete, gingiite se vor gterge cu gii."i;';'Oor"*"ta ].s,t_1mO.a, de 2-3 ori pe zi. 7.4. Buzele vor fi unse cu vaselind 9i se aplicii peste gurd un tifon imbibat cu solufie de ser fiziolo;ic-.- '

ylr,ty"lii:p]rtig

ATENTIE! Compresa trebuie sd se menlini umedd. 8. Prevenirea

uscdrii corneei

8.1. Se spali ochii cu acid boric

4To,

3;?,*"T:fji,::I,_:, solutie sau ser fiziologic.

cAte o

"orp,".ainmuiatd

ceai de mugelel. r!"v'q(q in rrr qu.'ticr)l aceeaei

yr,l.:,'|" in sacii conjunctivati cAte o picdturd de 3;1;* vitamina

A de 2-3 ori pe zi.
9. Asigurarea igienei pArului 10. Prevenirea

9.1. Femeile vor fi pieptdnate zilnic. 9.2. Se va spdla pdruita 1_2 siiptimAni.

escarelor

9grgul laterat, stAng 9i drept. 19.? 9" vor fotosi 9i cotacide cauciuc invetili in ftanetd. 10.3. Ceargaful va fi absolut curat Silntin., ,r."r. ]9.1. 9" indepdrteazd eventuatef" ,".trri-0" atimente. 10'5. Lenjeria de corp.trebuie sd nu-prezinte cute, si fie schimbatA ori de cAte ori s_a uOat sau mlioarit. 106. 9" pudreazd pielea Ootnavutuicu p-u-jra de
talc.

10.1. Bolnavii vor fi intorgi din ord in ord, pe rdnd, in decubit

11. Asigurarea alimentatiei

11.1. Dacd reflexul de deglutifie ." p* treazd,, bolnavul va fi alimentat pe cale bu_ cald'cu lingurila, cu foarte ,lr" ut"ntL
diluate).

(supe calde, compot, sucuri,

fierturi

oeglutilie, se va alimenta prin sondd intro_ dusd prin nas sau prin peifuzie Sgj.Aig12. Prevenirea complicaliilor si
incidentelor

11.2. Dacri nu se pdstreazd reflexul de

1.3. Se va face bilanfui rriOric

miqclli pasive, pentru prevenirei co'mpficatiilor embolice

lichidelor introduse 9i 12.1. Se uo|, tu""@

_1

pierdute.

priniroiaiea

Fis. 3e. sondi din materialptasric

cale

orald.", n"r;a
trombo_

12.2. ln caz de convulsii se cdptugegte patul cu perne sau pAturi pentru ca bolnavul si nu se rineascd. 12.3. Pentru acelagi motiv, bolnavul poate fi imobilizat. 12.4. in caz de crize epileptiforme se agazd intre arcadele dentare o apdrdtoare de cauciuc sau lemn (invelitA in mai multe gtraturi de tifon). 12.5. ln caz de hemiplegii, incd din primele zile, se vor evita pozifiile vicioase ale extremitdtilor paralizate prin mobilizarea pasivd a fiecirei articulatii de 3-4 ori pe zi.
13. Urmdrirea altor tulburdri care pot apdrea in starea de comd

13.1. Se vor Lrrmiri tonusul muscular, dimensiunile pupilei, aparilia edemelor, coloralia tegumentelor, halena, anunlAnduse modificdrile survenite medicului.