Sunteți pe pagina 1din 17

III.

Actul juridic civil


1. Notiunea, caracterele si clasificarea actului juridic civil
1. Precizari
Raportul juridic concret poate avea ca izvor fie un eveniment (imprejurari, fapte care se produc independent de vointa omului), fie o actiune omeneasca, desavarsita fie cu intentia de a provoca efecte juridice, fie fara aceasta intentie. Actiunile care se produc cu intentia de a crea efecte juridice se numesc acte juridice, iar cele produse fara o asemenea intentie se numesc fapte juridice.

2. Notiune si caractere
Actul juridic civil reprezinta manifestarea de vointa facuta cu intentia de a produce efecte juridice, respectiv de a da nastere, a modifica sau a stinge un raport juridic civil. Caractere: Este o manifestare de vointa libera, constienta si exteriorizata spre a fi cunoscuta; E facuta cu intentia de a produce efecte juridice; Efectele constau in nasterea, modificarea sau stingerea unui raport juridic civil.

3. Terminologie
Termenul de act juridic civil are doua sensuri: Opertiune juridica (negotium juris) manifestare de vointa realizata cu scopul producerii de efecte juridice civile; Instrument probator (instrumentum probationes) inscris constatator al manifestarii de vointa, suportul material al acesteia.

4. Clasificarea actelor juridice civile


Dupa numarul partilor: Acte juridice unilaterale e suficienta si necesara manifestarea de vointa a unei singure parti. Nu se confunda cu contractual unilateral. (testamentul, acceptarea mostenirii, renuntarea la mostenire) Acte juridice bilateral e necesara manifestarea de vointa a celor doua parti sub forma consimtamantului. (contractual de vanzare-cumparare, donatia)

Acte juridice multilateral implica acordul de vointa al mai multor parti. (contractual de societate civila)

Importanta juridica a acestei clasificari consta in regimul juridic diferentiat al viciilor de consimtamant, precum si al criteriilor de apreciere a valabilitatii actelor. Dupa scopul urmarit de parti la incheierea actului: Acte cu titlu oneros una din parti procura celeilalte un folos patrimonial in schimbul unui echivalent. (vanzare-cumparare, locatiune). Se subdivide in: o Acte comutative partile cunosc din momentul incheierii lor existenta si intinderea obligatiilor ce le revin. (vanzare-cumparare, locatiune); o Acte aleatorii la incheierea lor partile nu cunosc intinderea obligatiilor, existand posibilitatea unui castig sau riscul unei pierderi, datorita unei imprejurari viitoare incerte. (renta viagera) Acte cu titlu gratuit se procura cuiva un folos patrimonial fara a se urmari obtinerea a ceva in schimb. (donatia, comodatul, mandatul gratuit). Se subdivid in: o Liberalitati dispunatorul isi micsoreaza patrimoniul fara a urmari sa primeasca in schimb un echivalent. (donatiile, legatele) o Acte dezinteresate dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara a-si micsora patrimoniul. (mandatul gratuit, comodatul = imprumut de folosinta, depozitul neremunerat, etc.)

La actele cu titlu gratuit legea civila e mai pretentioasa cu privire la capacitatea de a incheia actul. Leziunea nu priveste actele cu titlu gratuit. Dupa efectele produse: Acte constitutive dau nastere unui drept subiectiv civil care nu a existat anterior si care se stabileste, de regula, la data incheierii actului juridic. (ipoteca, amanetul, gajul) Acte transaltive se stramuta un drept dintr-un patrimoniu in alt patrimoniu. (vanzarecumparare, donatie) Acte declarative consoideaza sau definitiveaza un drept subiectiv existent inaintea incheierii actului. (partajul, tranzactia). O specie a actului declarative este actul confirmativ prin care o persoana renunta la dreptul sau de a ataca un act juridic cu actiunea in anulabilitate.

Prezinta interes deoarece actul constitutiv produce efecte numai pentru viitor, cel declarative produce si pentru trecut. Numai dobanditorul unui drept prin act translativ are calitatea de avand cauza, numai actele transaltive pot constitute just titlu pentru uzucapant, actele declarative nu sunt supuse publicitatii imobiliare.

Dupa importanta lor: Actul de conservare urmareste mentinerea unui drept subiectiv. (somatia, inscrierea unei ipoteci sau a unui privilegiu, etc.) Actul de administrare se urmareste gestionarea unui bun sau patrimoniu. (culegerea fructelor, asigurarea unui bun) Actul de dispozitie au ca rezultat iesirea unui drept sau bun din patrimoniu sau grevarea sa cu o sarcina reala. (vanzarea-cumparare, donatia, renuntarea la un drept, etc.)

Dupa continut: Acte patrimoniale au un continut susceptibil de evaluare in bani; Acte nepatrimoniale - nu au un continut evaluabil in bani.

Dupa forma ceruta: Acte juridice consensuale se incheie prin simplu acord de vointa, fara a fi nevoie de o anumita forma. (schimbul, mandatul, etc.) Acte juridice solemne/formale necesita pentru validitate o anumita forma autentica. (vanzarea-cuparare de terenuri, schimbul de terenuri, contract de donatie) Acte juridice reale pentru incheierea sa valabila, pe langa acordul partilor este necesara si remiterea bunului care face obiectul actului. (imprumutul, gajul, darul manual)

Dupa momentul producerii efectelor: Acte intre vii (inter vives) sunt facute pentru ca efectele lor sa se produca in timpul vietii subiectelor care le incheie. Acte pentru cauza de moarte (mortis causa) sunt incheiate pentru a produce efecte la moartea autorului (testamentul, asigurarea de viata, etc.).

Dupa rolul vointei partilor: Actul subiectiv continutul sau e determinat prin vointa autorului sau a autorilor. Actul-conditie continutul este predeterminat, iar partile isi exprima doar vointa in privinta nasterii actului. (inchirierea, casatoria, etc.)

Dupa modalitati: Actul pur si simplu lipsit de modalitati. Unele acte juridice civile sunt incompatibile cu modalitatile: optiunea succesorala,recunoasterea filiatiei.

Actul afectat de modalitati cuprinde o modalitate: imprumutul, asigurarea, donatia, etc.

Dupa raportul dintre ele: Acte principale are o existenta de sine statatoare; Acte accesorii soarta sa juridica depinde de existenta unui act juridic principal. (clauza penala, gajul, etc.)

Dupa legatura de cauza: Actul cauzal valabilitatea lui se determina prin analiza cauzei ori scopului sau. Actul abstract este detasat de elemental cauza.

Dupa modalitatea de incheiere: Actul strict personal poate fi facut numai personal; Actul prin reprezentare.

Dupa denumirea lor legala: Act numit (tipic) are o denumire stabilita de legea civila si o reglementare proprie (contractile civile si actele unilaterale); Act nenumit (atipic) nu se bucura de reglementare si denumire proprii (prestari de serrvicii, etc.)

Dupa modul de executare: Cu executare dintr-o data (uno ictu) executarea sa presupune o singura prestatie din partea debitorului. Cu executare succesiva executarea s apresupune mai multe prestatii esalonate in timp. (inchiriere, renta viagera, etc.)

2. Conditiile actului juridic civil


1. Definitie. Terminologie.
Conform art. 984 Cod Civil: Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: Capacitatea de a contracta; Consimtamantul valabil al partii ce se oblige; Un obiect determinat;

O cauza licita.

2. Clasificarea conditiilor.
Dupa aspectul la care se refera: Conditii de fond privesc continutul actului juridic; Conditii de forma se refera la modul de exteriorizare a vointei;

Dupa obligativitatea respectarii: Conditii esentiale cerute pentru valabilitatea actului; Conditii neesentiale pot lipsi.

Dupa sanctiunea nerespectarii: Conditii de validitate nerespectarea se sanctioneaza cu nulitatea actului juridic; Conditii de eficacitate nerespectarea atrage alte consecinte decat nulitatea: neputinta dovedirii actului, inopozabilitatea fata de terti, etc.

3. Capacitatea de a incheia acte juridice civile


Capacitatea reprezinta aptitudinea subiectelor de drept civil de a devein titular de drepturi si/sau obligatii civile prin incheierea de acte juridice civile. Aceasta aptitudine este atat expresia capacitatii de folosinta (intrucat capacitatea reprezinta dreptul de a incheia acte juridice), cat si a capacitatii de exercitiu, deoarece exprima aptitudinea omului de a dobandi drepturi si de a-si asuma obligatii prin incheierea de acte juridice. Principiul capacitatii se refera la faptul ca in acest domeniu, regula e capacitatea partilor, iar incapacitatea e exceptia. Se bazeaza pe idea ca in timp ce capacitatea este o stare de jure, discernamantul este o stare de facto, putand exista si la o persoana incapabila, la fel cum o persoana capabila poate sa nu aiba discernamant. Incapacitatile pot fi generale sau speciale. Persoanele lipsite de capacitate de exercitiu sunt incapabile de a incheia acte juridice civile, cu exceptia celor marunte si a celor de conservare. Exceptii: Minorii; Interzisii; Toti acei carora legea le interzice incheierea de contracte.

Lipsa capacitatii se sanctioneaza cu nulitate absoluta.

4. Consimtamantul
a. Consimtamantul este acea conditie esentiala, de fond si generala a actului juridic civil care consta in hotararea de a fi incheiat un act juridic civil, manifestata in exterior. Alaturi de cauza formeaza vointa juridica. Vointa juridica este dominata de doua principii: Principiul libertatii actelor juridice civile, conform caruia subiectele de drept civil sunt libere sa incheie orice fel de act juridic civil. Principiul vointei reale conform caruia in ipoteza neconcordantei dintre vointa interna (reala) a partilor si forma ei de manifestare exterioara, prioritate are vointa reala.

b. Validitate Pentru a fi valabil, consimtamantul trebuie sa intruneasca cumulative conditiile: Sa provina de la o persoana cu discernamant. In cazul persoanelor fizice cu deplina capacitate de exercitiu, legea prezuma ca acestea au discernamant. Minorii si interzisii nu au discernamant, iar minorii intre 14 si 18 ani au discernamant in curs de formare. Trebuie exprimat cu intentia de a produce efecte juridice. Conditia nu e indeplinita cand: o Manifestarea de vointa a fost facuta in gluma (jocandi causa); o S-a facut sub conditie pur potestativa (care depinde de una din partile contractante), din partea celui care se obliga; o Este vaga; o E facuta cu o rezerva mintala cunoscuta de destinatarul acesteia. Trebuie sa fie exteriorizat. Totusi, prin exceptie, tacerea poate constitui consimtamant: o cand legea prevede expres; o prin vointa partilor; o potrivit obiceiului. Nu trebuie sa fie alterat de vicii de consimtamant.

c. Vicii de consimtamant reprezinta imprejurari care afecteaza caracterul constient si liber al vointei de a face un act juridic. Eroarea este falsa reprezentare a realitatii la incheierea unui act juridic civil. Clasificare: Dupa consecinte:

Eroarea-obstacol impiedica formarea actului juridic, cazand fie asupra naturii actului ce se incheie, fie asupra identitatii obiectului. Atrage nulitatea absoluta. Eroarea-viciu de consimtamant atrage nulitatea relativa si poate aparea sub forma: o Asupra substantei (error in substantiam) constituie viciu de consimtamant numai cand eroarea cade asupra insusirilor esentiale ale obiectului. o Asupra persoanei (error in personam) constituie viciu de consimtamant cand calitatile contractantului sunt determinante pentru incheierea actului juridic civil. Eroarea indiferenta e falsa reprezentare a unor imprejurari mai putin importante, care nu afecteaza valabilitatea actului, ci poate atrage doar o diminuare valorica a prestatiei.

Dupa natura realitatii fals reprezentate: Eroare de fapt falsa reprezentare ce vizeaza o situatie faptica la incheirea actului juridic (obiectul actului, valoarea, etc.) Eroare de drept falsa reprezentare a existentei ori continutului unui act normativ.

Pentru ca falsa reprezentare a realitatii sa fie socotita viciu de consimtamant sunt necesare doua conditii: Imprejurarea asupra careia cade eroarea sa fie hotaratoare pentru incheierea actului juridic; In cazul actelor cu titlu oneros se cere ca partea cocontractanta sa fi stiut despre falsa reprezentare.

Dolul (viclenia) reprezinta inducerea in eroare a unei persoane prin mijloace viclene pentru a o determina sa incheie un act juridic. Dupa consecinte: Dol principal (dolus dans causam contractui) cade asupra unor elemente determinante in incheierea unui actu juridic civil. Atrage nulitatea relativa. Dol incident (dolus incidens) cade asupra unor elemente nedeterminante la incheierea actului juridic civil. Nu atrage nulitatea, cid a nastere unei actiuni in despagubire.

Structura: - elementul obiectiv, ce consta in utilizarea de mijloace viclene pentru a induce in eroare. Poate consta fie intr-o actiune pozitiva (fapt comsiv, care se numeste in material liberalitatilor sugestie sau captatie), fie intr-una negativa (fapt omisiv, care se numeste dol prin reticenta); - elementul subiectiv, intentional, ce consta in intentia de a induce in eroare o persoana -pentru a o determina sa incheie un act juridic civil. In aceasta privinta, jurisprudenta

a decis ca: - Lipsa discernamantului si dolul sub forma captatiei se exclud, datorita incompatibilitatii; - nu exista dol in cazul in care cocontractantul a cunoscut situatia pretins ascunsa; - daca eroarea e provocata din neglijenta, far area-credinta, nu exista dol. Conditii: Sa fie determinant pentru incheierea actului juridic. Caracterul determinant se apreciaza dupa un criteriu subiectiv; Sa provina de la cealalta parte ori de la un tert sau reprezentant al celeilalte parti.

Dolul nu se presupune si trebuie dovedit prin orice mijloc de proba. Violenta consta in amenintarea unei persoane cu un rau de natura sa-I indufle o temere ce o determina sa incheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi incheiat. Clasificare: Dupa natura raului: Violenta fizica amenintarea vizeaza integritatea fizica a persoanei sau patrimoniul acesteia. Violenta morala amenintarea cu un rau moral, vizeaza onoarea, cinstea sau sentimentele persoanei.

Dupa caracterul amenintarii: Violenta justa (legitima) e facuta in exercitarea unui drept si nu determina anulabilitatea actului juridic. Violenta injusta (nelegitima) determina anulabilitatea actului juridic.

Structura: Un element obiectiv, ce consta in amenintarea cu un rau; Un element subiectiv, ce consta in insuflarea unei temeri persoanei amenintate.

Conditii: Sa fie determinant pentru incheierea actului (criteriu subiectiv); Sa fie nelegitima.

Leziunea reprezinta disproportia vadita intre doua prestatii. In structura leziunii intra un singur element, de natura obiectiva, care consta tocmai in disproportia contraprestatiei. Conditii: Sa fie rezultatul direct al actului incheiat; Sa existe in raport cu momentul incheierii actului; Sa existe o disproportie vadita intre contraprestatii.

Domeniul de aplicare: la nivelul legislatiei actuale, leziunea are un domeniu de aplicare restrans, atat in ceea ce priveste persoanele, cat si in ceea ce priveste actele ce pot fi anulate pentru leziune. Persoanele care pot invoca leziunea sunt minorii intre 14 si 18 ani, adica persoanele cu capacitate de exercitiu restransa. Din perspective actelor ce pot fi anulate pentru leziune e necesar sa se indeplineasca conditiile: Sa fie acte de administrare; Sa fie incheiate de minorul cu varsta intre 14-18 ani fara incuviintarea ocrotitorului legal; Sa fie de natura a aduce un prejudiciu minorului; Sa fie comutativ.

d. Obiectul actului juridic civil reprezinta conduita partilor stabilita prin acel cat juridic civil, respectiv actiunile ori inactiunile la care sunt indreptatite sau la care sunt obligate partile. Conditii de valabilitate: Generale: o Sa existe (de regula, obiectul se refera si la bun obiectul derivat); o Sa fie in circuitul civil. o Sa fie posibil. o Sa fie licit si moral, adica in concordant cu normele juridice si cu bunele moravuri. o Sa fie determinat sau determinabil.

e. Cauza (scopul) actului juridic civil reprezinta motivul pentru care s-a incheiat un act juridic civil. Structura:

Scopul imediat (causa proxima), numit si scopul obligatiei, este un element abstract si invariabil. Difera de la o cateogire de acte juridice la alta, astfel: o In actele sinalagmatice este dat de prefigurarea mental a contraprestatiei; o In contractile reale consta in prefigurarea remiterii bunului; o In actele cu titlu gratuit consta in intentia de a gratifica; o In actele aleatorii consta in elementul risc. Scopul mediat (causa remota) numit si scopul actului juridic e un element subiectiv ce consta in motivul determinant al incheierii actului juridic si difera de la un act juridic la altul. E mobilul principal care determina partile sa consimta la incheierea actului.

Conditii: Sa existe. Lipsa cauzei duce la nulitate absoluta. Sa fie reala. In principiu, o cauza falsa duce la nulitate relativa. Sa fie licita si morala. daca e ilicita si/sau imorala nulitate absoluta.

Cauza este prezumata. f. Forma actului juridic civil. Forma actului juridic civil reprezinta acea modalitate de exteriorizare a manifestarii de vointa a partilor, facuta cu intentia de a naste, a modifica sau a stinge un raport juridic civil concret. Sensuri: Stricto sensu reprezinta modalitatea de exteriorizare a vointei juridice; Lato sensu reprezinta conditiile de forma: o Ad validitatem, forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic; o Ad probationem ceruta pentru probarea actului juridic; o Pentru opozabilitatea fata de terti.

Principiul consensualismului domina in dreptul civil in ceea ce priveste forma. Din acest princpiu simpla manifestare de vointa este necesara si suficienta pentru ca un act juridic civil sa ia nastere sis a fie valabil din punct de vedere al formei. Forma ad validitatem este acea conditie esentiala ceruta de lege pentru valabila incheiere a unui act juridic civil si care consta in exteriorizarea manifestarii de vointa a partilor cu o anumita solemnitate, de obicei forma scrisa autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute. Caractere: este un element constitutiv esential al actului juridic, a carui absenta e sanctionata cu nulitate absoluta.

E incompaatibila cu manifestarea tacita a vointei. Este exclusiva, partile neavand posibilitatea sa adopte o alta forma de exteriorizare a vointei lor.

Conditii: Intregul continutal actului juridica trebuie sa imbrace forma ad validitatem; Actul aflat in interdependenta cu actul solemn trebuie sa imbrace si el forma solemna.

Forma ad probationem este acea cerinta care consta in intocmirea unui inscris care sa probeze actul juridic civil. Sanctiunea este imposibilitatea dovedirii actului cu alt mijloc de proba. Caractere: E obligatorie. Nerespectarea ei duce la sanctiunea inadmisibilitatii dovedirii actului prin alt mijloc de proba. e o exceptie de la principiul consensuialismului.

Forma ceruta pentru opozabilitatea fata de terti consta in acele formaitati care sunt necesare pentru a face actul juridic opozabil si persoanelor care nu participa la incheierea lui, in scopul ocrotirii drepturilor si intereselor lor. Sanctiunea nerespectarii este inopozabilitatea. Caractere: se justifica in idea de protectie a tertilor; este obligatorie.

g. Modalitatile actului juridic civil sunt elemente neesentiale ale unui actu juridic civil care consta intr-o imprejurare ce are influenta asupra efectelor pe care acel act le produce sau trebuie sa le produca, in sensul amanarii, limitarii sau desfiintarii lor. Exista doua tipuri de acte dpdv al modalitatilor: acte pure si simple, neafectate de modalitati; acte care nu pot exista decat afectate de modalitati si stipularea acestora in acele acte constituie o situatie juridica normala si obligatorie.

Elemente: o imprejurare poate consta fie in scurgerea timpului, fie intr-un eveniment natural, fie intr-o actiune omeneasca. Imprejurarea trebuie sa afecteze efectele actului juridic;

i) Termenul (dies) este un eveniment viitor si sigur ca realizare, pana la implinirea caruia este amanita inceperea sau incetarea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor ce decurg din respectivul act. Clasificare: Dupa efecte: Suspensive amana exrcitarea unui drept/ executia unei obligatii pana la data indeplinirii lui. Extinctive amana stingerea exercitarii unui drept/executiei unei obligatii pana la data implinirii sale.

Dupa titularul beneficiului: In favoarea debitorului debitorul poate plati mai inainte, dar nu poate fi silit de creditor la aceasta; In favoarea creditorului creditorul poate cere executia obligatiei inainte de implinirea termenului fara ca debitorul sa se poata opune; In favoarea ambelor parti executarea anticipate a obligatiilor este posibila cu acordul partilor.

Dupa izvoare: Voluntar/conventional stabilite prin conventie de parti. Legal e stabilit de lege; Judiciar acordat de instanta debitorului.

Dupa cunoasterea datei implinirii: Cert; Incert.

Efectele termenului. Termenul afecteaza numai executarea actului juridic. Efectele termenului suspensiv nu afecteaza existenta drepturilor si obligatiilor, ci numai exercitarea drepturilor si executarea obligatiilor. Termenul extinctiv consta intr-o suita de termene successive, al caror effect e acela de a marca data stingerii dreptului subiectiv si a obligatiei corelative.

Conditia reprezinta un eveniment viitor si nesigur ca realizare, de care depinde existenta (nasterea sau desfiintarea) unui act juridic civil. Trsasaturi: E un eveniment viitor; E un eveniment nesigur; Spre deosebire de termen, conditia afecteaza insasi existenta actului juridic.

Clasificare: Dupa efecte: Suspensiva de implinirea ei depinde nasterea actului juridic civil. Rezolutorie de indeplinirea ei depinde desfiintarea actului juridic.

Dupa legatura dintre vointa partilor si indeplinire: Cauzala realizarea ei nu sta in puterea nici uneia dintre parti. Depinde de hazard. Mixta realizarea depinde de vointa uneia dintre parti sau de vointa altei persoane, determinate. Potestativa depinde de vointa uneia sau a celeilalte dintre parti. o Pura depend de vointa celui ce se oblige; o Simpla depind de vointa celui ce s eobliga, dar si de o imprejurare exterioara.

Dupa modul de formulare: Pozitiva afecteaza actul juridic printr-un eveniment ce urmeaza sa se indeplineasca; Negativa afecteaza actul juridic printr-un eveniment ce urmeaza sa nu se indeplineasca.

Efectele conditiei sunt guvernate de doua principia: Conditia afecteaza insasi existenta actului; Isi produce efectele retroactiv.

Si nu mai scriu nimic despre efecte ca sunt incurcate si nu le inteleg si ma enerveaza, bag picioarele. Oricum nu par asa importante. Sunt sigur ca nu sunt. Sarcina este obligatia impusa de dispunator gratificatului, in actele cu titlu gratuit, care poate fi, dupa caz, o obligatie de a da, a face sau a nu face ceva. Clasificare:

Dupa beneficiar: In favoarea dispunatorului; In favoarea gratificatului; In favoarea unui tert.

Dupa valabilitate: Licita, morala, posibila; Ilicita, imorala, imposibila.

Efectele nu afecteaza valabilitatea actului, nici executarea sa, ci numai eficacitatea acestuia, in sensul ca, la neindeplinire, da nastere dreptului de a se cere revocarea actului. Comparative termen-conditie. Asemanari: Ambele sunt modalitati; Constau in imprejurari viitoare;

Deosebiri: Termenul e sigur ca realizare, conditia e nesigura; Termenul afecteaza executarea, conditia afecteaza existenta; Termenul produce efecte ex nunc (pt viitor) conditia produce efecte ex tunc.

Comparative sarcina-conditie Asemanari: Sunt modalitati;

Deosebiri: Sarcina afecteaza actele cu titlu gratuit, conditia afecteaza si actele cu titlu oneros; Conditia opereaza de drept, sarcina opereaza la aprecierea instantei in ce priveste revocarea actului.

3. Efectele actului juridic civil


1. Notiune
Efectele actului juridic civil sunt drepturile subiective si obligatiile civile care iau nastere, se modifica sau se sting prin actul juridic. In determinarea efectelor actului juridic trebuie parcurse doua etape: Dovedirea existentei actului juridic; Interpretarea actului juridic (cacat!).

2. Interpretarea actului juridic


Art. 977: interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor, nu dupa sensul literal al termenilor folositi Art. 978: cand o clauza are dublu inteles, se interpreteaza in sensul in care ar produce un effect, nu in sensul in care nu ar produce efecte Art. 979: termenii susceptibili de doua intelesuri se interpreteaza in intelesul ce se potriveste mai mult cu natura contractului Art. 980: dispozitiile indoielnice se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a incheiat contractul Art. 981: clauzele obisnuite intr-un contract se subinteleg, desi nu sunt expres prevazute Art. 982: toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecreia intelesuri ce rezulta din intregul act Art. 983: dispozitiile dintr-un contract se interpreteaza in favoarea celui ce se obliga Art. 970, alin. (2): conventiile obliga nu numai la ceea ce e expres prevazut, ci si la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea le da obligatiei, dupa natura sa. Also, cred ca nu ar fi trebuit puse totusi ghilimele. Nu par citate exacte. Si mi-e lene sa verific.

3. Principiile care guverneaza efectele actelor juridice


Sunt reguli de drept care arata cum si fata de cine se produc aceste efecte. a. Principiul fortei obligatorii. b. Principiul irevocabilitatii.

c. Principiul relativitatii. a. Principiul fortei obligatorii pacta sunt servanda o conventie devine obligatorie intre parti asa cum este legea insasi. Exceptii: Situatiile in care un act juridic civil valabil incheiat produce efecte mai intinse sau mai restranse decat cele dorite de parti, din motive independente de vointa acestora: o Incetarea contractului de locatiune ca urmare a pieirii bunului sau a faptului ca bunul nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei avute in vedere la incheierea actului juridic. (restrangere) o Incetarea contractului de mandat prin moartea sau punerea sub interdictie a mandantului. (restrangere) o Prelungirea prin efectul legii a consecintelor unui act juridic peste termenul convenit de parti. (extindere) o Prelungirea efectelor unui act de executare succesiva datorita suspendarii sale pentru o perioada egala cu perioada suspendarii.

b. Principiul irevocabilitatii unui act juridic bilateral nu I se poate pune capat prin vointa uneia dintre parti, iar unui act juridic unilateral nu I se poate pune capat prin manifestarea de vointa in sens contrar a autorului sau. Exceptii: Acte bilaterale: o Donatia intre soti este esentialmente revocabila; o Denuntarea contractului de locatiune incheiat fara termen de catre locatar sau locator; o Incetarea contractului de societate civila la cererea unuia dintre asociati; o Incetarea contractului de mandat prin renuntarea mandatarului sau prin revocarea acestuia de catre mandant. Acte unilaterale: o Testamentul este esentialmente revocabil; o Renuntarea la succesiune poate fi retractata in anumite conditii; o Oferta este revocabila pana in momentul ajungerii la destinatar.

c. Principiul relativitatii un act juridic produce efecte numai intre partile contractante, nu si fata de terti.

Parte persoana care participa fie direct, fie indirect, prin reprezentanti la incheierea actului juridic civil. Tertul persoana care nu participa nici direct, nici indirect la incheierea actului juridic. Avand-cauza persoana care nu participa la incheierea actului, dar suporta consecintele acestuia datorita unor legaturi pe care le are cu partile. Sunt avanzi-cauza succesorii (universali, cu titlu universal si cu titlu particular) si creditorii chirografari. Succesorii universali sunt persoanele cu vocatie la un patrimoniu. Succesorii cu titlu universal sunt persoanele cu vocatie la o parte dintr-un patrimoniu. Succesorii cu titlu particular sunt persoane cu vocatie la un bun determinat din patrimoniu. Creditorii chirografari sunt creditorii a caror creanta nu e garantata cu o garantie reala. Exceptii: Aparente (efectele se produc asupra tertilor in temeiul legii si nu prin vointa partilor) : o Situatia avanzilor-cauza (succesorii dobandesc drepturile autorilor lor in temeiul legii); o Promisiunea faptei altuia; o Simulatia; o Reprezentarea; o Actiunile directe (lucratorii folositi de un antreprenor, dar neplatiti de acesta pot actiona clientul pentru a fi platiti de acesta). Veritabile: o Stipulatia pentru altul o convntie intre stipulant si promitent prin care cel din urma se obliga sa execute ceva in favoarea unui tert.