Sunteți pe pagina 1din 1

LECTIA DESPRE CUB, de Nichita Stanescu neomodernismSe ia o bucat de piatr se ciopleste cu o dalt de snge, se lustruieste cu ochiul lui Homer,

se rzuieste cu raze pn cubul iese perfect. Dup aceea se srut de nenumrate ori cubul cu gura ta, cu gura altora si mai ales cu gura infantei. Dup aceea se ia un ciocan si brusc se frm un colt de-al cubului. Toti, dar absolut toti zice-vor : -Ce cub perfect ar fi fost acesta de n-ar fi avut un colt sfrmat! Neomodernismul este un curent ideologic, o orientare literar care s-a manifestat n perioada postbelic i se caracterizeaz prin redarea temelor grave ntr-o manier ludic, ce ascunde ns tragicul. Scriitorii neomoderniti doresc s se despart de spiritul veacului, care este cel al rzboaielor i doresc s recupereze adevratele valori i modele. Literatura neomodernist este definit printr-un imaginar poetic inedit, limbaj ambiguu, metafore subtile i expresie ermetic. Poezia capt puternice accente lirice, fiind caracterizat prin extinderea imaginaiei pn la zona suprarealului, prin luciditate i fantezie, sensibilitate i ironie, confesiune sau reflexivitate puternic. Creaia neomodernist este expresia metaforic a tririlor profunde ale poetului, a unor emoii puternice, o revigorare a lirismului pur, dup o perioad dominat de dogmatism. Adevrata revenire a lirismului se produce odat cu generaia 60, reprezentat, mai ales de Nichita Stnescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana. Poezia acestei generaii pune accent pe valoarea estetic, aadar frumosul devine elementul primordial al operei literare, ntorcnduse ctre marile teme ale lirismului, tratate n tonalitate subiectiv. Apelul la tradiia liric autentic, ntoarcerea la poeticitate i apelul la o motivaie etic a discursului liric sunt trsturi ale neomodernismului poetic romnesc. Neomodernismul isi propune sa reia temele si procedeele literare specifice modernismului adaugand, insa, si cateva aspecte originale. Astfel, se prefera temele filozofice, accentul cazand, totusi, pe tema creatiei, a raportului dintre artist, opera de arta si public, tema timpului, a conditiei umane si tema iubirii. Limbajul poetic se bazeaza pe ambiguitate, descifrarea corecta facandu-se prin identificarea metaforelor-cheie. In privinta prozodiei, se prefera versul liber si ingambamentul. Introducere opera. Universul liric al lui Nichita Stanescu cuprine trei mari etape de creatie: 1. lirica erotica: primele doua volume (O viziune a sentimentelor, Sensul iubirii) 2. lirica filozofica de maturitate artistica (Dreptul la timp, Unsprezece elegii, Necuvintele) 3. lirica frigului: artele poetice din ultima perioada de creatie (Opere imperfecte, Maretia frigului) Poezia Lectie despre cub deschide volumul Opere imperfecte (1979) si este o arta poetica neomodernista deoarece dezbate problema raportului dintre creator-creatie-public. Tema operei este, asadar, efortul creatorului de a crea o opera de arta nu perfecta, ci originala . In plus, se

folosesc opinii legate si de modul in care opera este perceputa de catre publicul mult prea superficial, incapabil de a distinge adevarata valoare. Desi in text nu apar verbe si pronume de persoana I ca marci gramaticale ale eului liric, totusi, lirismul este subiectiv, asa cum reiese din folosirea adjectivelor pronominale posesive de persoana a II-a singular gura ta si a exclamatiei retorice de la final (-Ce cub perfect ar fi fost acesta/de n-ar fi avut un colt sfrmat!). Titlul cuprinde simbolul central al textului, cubul sugerand perfectiunea actului artistic; substantivul articulat hotarat lectia are rolul de a anticipa structura specifica a poeziei, aceasta parand ca include o serie de instructiuni pentru realizarea operei perfecte. Din punct de vedere structural, poezia are patru secvente lirice pe parcursul carora se analizeaza procesul creatiei si al repetarii ei. I.Secventa initiala (versurile 1-5) este structurata sub forma unei retete, verbele avand forma reflexivimpersonala (se ia, se ciocneste); printr-o insiruire de metafore, eul liric inregistreaza etapele procesului artistic, de la materia bruta (bucata de piatra), pana la produsul finit (cubul). Pentru a crea o opera perfecta este nevoie de participarea afectiva a autorului (dalta de sange), de capacitatea de a vedea esenta, profunzimea lucrurilor (prin referire la poetul orb, Homer) si de inspiratie (se razuieste cu raze). II. Receptarea unei opere considerate perfecta este ilustrata in a doua secventa (versurile 6-8); metafora sarutului sugereaza aprecierea atat personala cat si a celor din jur. III. Cea de-a treia secventa (versurile 9-10) surprinde hotararea cretorului de a-si pune amprenta asupra creatiei, oferindu-i o nota de originalitate, autenticitate. Astfel, gestul sfaramarii unui colt al cubului ilustreaza nota particulara, unica, a fiecarei opere. IV.Secventa finala prezinta, intr-o maniera ironica, reactia publicului, care este obisnuit sa judece valoarea unei opere in functie de incadrarea ei intr-un tip prestabilit. Receptorii sunt incapabili sa inteleaga ca, de fapt, unicitatea este cea care da valoare artei, nu incadrarea intr-o stereotipie. Caracteristici ale limbajului poetic. Principala caracteristica a limbajului poetic este ambiguitatea, ideea poetica fiind incifrata prin folosirea metaforei-cheie (cubul) si a unor trimiteri culturale cum este, de exemplu, referirea la Homer. Ca elemente de recurenta (repetitie), se remarca utilizarea constructiei dupa aceea in doua secvente distincte si a secventei pleonastice cub perfect. Elemente de prozodie (versificatie). Din punct de vedere prozodic se respecta trasaturile neomodernismului: organizarea astrofica, vers liber, ingambament si masura variabila. Analiza pe niveluri de interpretare. La nivel morfo-sintactic se remarca utilizarea verbelor reflexiv-impersonale la prezent cu scopul generalizarii mesajului poetic. Concluzie. In concluzie, Lectia despre cub este un text un text reprezentativ pentru lirica neomodernista atat prin tema abordata (creatia cat si modul de receptare al artei) cat si prin ambiguizarea limbajului poetic, prin prezenta metaforei cheie si prin elementele de versificatie.