Sunteți pe pagina 1din 18

Stropirea si tratamentul pomilor fructiferi

Tratamente importante la specia mar sunt; 1. tratam. in reraus vegetativ pana in faza de urechiusa de ,,soarece" co OLEODIAZOL 1,5% , APLAUDUS super- 1,5%, OlEOCARBETOX- 1,5% 2. tratament prefloral -pana la faza de rasfirare a inflorescentei . Se comb. urmatoarele boli Focul bacterian (Erwinia a.)daca a fost inf. in anul trecut; Rapan- este tratament cheie pentru combatr. acestei boli; Fainare + oua de Aphide, insecte defoliatoare etc. Se folosesc la tratam urmatpp. Alcupral 0,2% sau Funguran 0,2%, sau Champion 0,2% + insacticid ca Diazol 0,15% sau Carbetox 0,4% sau Sinoratox 35CE 0,2% etc. 3. tratament dupa scuturatea petelelor - tratament cheie pentru rapan - se executa daca in anul anterior au fost infectii puternice cu acest agent fitopatogen ( Venturia i Se folosecte un fungicid sistemic : Topsin 0,1% sau Carbendazim 0,1% sau Sisthane forte 0,02% 4. tratament pentru generatia a-I-a la Viermele marului si ag. fitop. ca ( Rapan , Fainare , Monilioza etc. )Se efect.in 10- 15 mai , cand fructele au marimea unei alune. Se folosesc pp. ca ; Reldan 0,1%; Sinoratox, carbetox, diazol etc.complexat cu un ul din fungicidele indicate mai sus. 5. La 8-10 zile se repete tratamentul nr. 4 - scopul este pentru a combate larvele - viermele marului care au eclozat dupa efectuarea tratamentului 4 6.Tratament pentru a comb. generatia a-IIa - viemele merelor + rapan, fainare etc. Se executa spre sf. lunii iunie , cand fructul are marimea unei nuci . Se folosesc produsele indicate la tratamentul anterior, nu este bine sa folositi acelasi produs la mai multe tratamente , faceti o alternare a produsele. TRATAMENTE LA PRUN 1. Tratament in rep. vegetativ pana la faza de Buton verde . Se folosesc aceleasi pp. ca la mar 2. Tratam. pentru Hoplocampa m. - Viespea cu fierastrau Se efectz. tratam. cand 10 %- 15 % din petale s-au scuturat Se folosesc insecticide ca Sinoratox Plus sau CalYpso 480 Sc - 0,02% sau Talstar- 0,04% sau Cipertrin - 0,02% 3. Tratam. pentru- Eurytoma sch. - Viespea semintelor de prun . Se executa la 8- 10 zile de la tratamentul anterior Se foloseste unul din pp. indicate mai suu. Nu acelasi insecticid care s-a folosit la tratm. 2 4. Tratament se repeta la 10 - 12 zile. Se folosete unul din isecticidele indicate mai sus. Si la prun se poate complexa tratamentuele cu fungicide pentru a combate; Moniloza. patarea rosie, ciuruire etc. cu Folpan, Bravo 0,15%, Captan 0,15%

Tratamente fitosanitare pentru sp. cais si piersic 1. TRATAMENT IN REPAUS VEGETETIV cand temp. sunt >+4 grade C. cu :Oleodiazol , Aplaudus super, Oleodiazinon - aceleasi concentr. ca la mar si par. 2. Daca in anul anterior a fost infectie puternica cu Taphrina d. , faceti un tratament in faza de dezmugurire cu un produs cupric : Alcupral 0,5% sau zeama bordeleza 0,5% (Se gaseste la fitofarmacii)

2. TRATAMENT Cheie pentru Taphrina deformans ( Basicarea frunzelor)si Monilioza ,Fainare, Ciuruire + Molia piersicului. Tratamentul se executa in faza de rasfirare a inflorescentei si inclusiv pe toata perioada fenofazei de buton roz. TOPSIN 70 = 0,1% + Sinoratox 35 CE = 0,15% sau Decis 0, 03% 3.TRATAM. pentru GRAFOLITA MOLESTA (Molia piersicului )si Aphide, Insecte defoliatoare + Boli ca Taphrina D.(Basicarea frunzelor) Fussicocum amYgdali(Uscarea cenusie a ramurilor )etc. Talstar10 EC= 0,04 %sau Diazol o,15 % sau DEcis etc. + fungicid sistemic CARBENDAZIM = 0,1% sau TOPSIN sau BRAVO =0,15% Tratamentul se va executa imediat dupa scuturarea petalelor. 4. TRATAM. pentru a combate: PADUCHELE DIN SAN JOSE _ Generatia a I a + daunatorii si bolile enumerate la tratamentele de mai sus. Se efectueaza in 10-15 iunie cu; RELDAN=0,15% sau CARBETOX=0,5% sau CYPERTRIN = 0,015% + UNUL DIN FUNGICIDELE ENUMERATE la tratam. anterioare 5.TRATAM. pentru generatia aII a -PADUCHELE DIN S.J+ TAPHRINA D., MONILIOZA etc. SE va folosi unul din insecticidele + unul din fungicidele enumerate la tratm. 2,3, IN cazul in care se constata infectie cu Taphrina deformans( IN special in anii ploiosi) se efectueaza tratamente la aparitie.

Este indicat ca in perioada de repaos vegetativ sa se realizeze doua stropiri:una cu un insecticid pe baza de ulei(OLEOCARBETOX OLEODIAZOL),cea de-a doua cu un fungicid(zeama bordeleza, ALCUPRAL). Stropirile se vor realiza cand temperatura depaseste 1 grad C,pentru ca solutia sa nu inghete pe copac.

Pentru urmatoarele tratamente ai mai jos perioadele si substantele de stropire (astea se executa in perioada de vegetatie) 10-15 aprilie - Captadin si Decis - toate speciile 25-30 aprilie - Dithane si Sinoratox - toate speciile 10-15 mai - Topsin si Mospilan - toate speciile 25-30 iunie - Systhane si Sinoratox - mar - Dithane si Decis - par, prun, cais, piersic, nectarin 5-10 iulie - Topsin si Nissorum - mar, par, prun 5-10 septembrie - Zeam bordelez 1% - cais, piersic, nectarin, cire, viin In perioada de repaus vegetativ aplic n timpul iernii (ianuarie, februarie) 2 tratamente, n zilele cu temperatura peste 3-4 C. Primul tratament se face cu una din substanele: Oleocarbetox, sau Carbetox, sau Polisulfur de bariu, iar al doilea tratament, la un interval de cel puin 10 zile, cu Sulfat de cupru, fr var, n concentraie de 3%. Acum da doar cu zeama bordeleza si dupa aceea urmeaza tratamentele din perioada de vegetatie.

Cu ce trebuie stropiti pomii fructiferi in aceasta perioada?Am auzit 2 variante:cu zeama bordeleza si/sau cu ceva ulei special .Nefiind specialista nu stiu cu ce sa incep si daca aceasta perioada este buna.Avem in curte cais,mar,piersic si in anii trecuti au avut frunzele atacate de niste musculite verzi.As vrea sa preintampin acest lucru ,motiv pentru care va cer parerea cu amindoua!zeama bordeleza se foloseste in concentratie mai mare decit vare si anume 23%!daca nu sti cum se prepara intreaba!se stropeste prin imbaiere(se urmareste sa fie ud tot pomul de la tulpina si pina la virf (fara a avea pe cit posibil curgeri de substanta) in zile fara vint (sau ma rog) si cu temp exterioara peste 0 celsius!are rol in combaterea bolilor!impotriva daunatorilor(musculite,paduchi si a oualelor acestora etc) se foloseste un ulei special; pt pomicultura(de ex US-1 produs de oltchim care este insecticid-acaricid) care il gasesti la magazinele ce comercializeaza substante de protectie fitosanitara!se prepara conform instructiunilor de pe ambalaj(bidon 1 lt de obicei,poti sa-l foloseati mai multe ierni) si la fel se stropeste pina cind intreg pomul este imbaiat insistind unde sint crapaturi in scoarta si la imbinarea crengilor(deci efectiv trebuie ca pomul sa fie ud ,incercind sa nu faci risipa de substanta care sa curga pe scoarta)!momentul este optim pt aceste stropiri!pot fi urmate de altele inainte de inmugurire dar concentratiile sint mai mici!in timpul perioadei de vegetatie se fac alte tratamente daca vrei sa ai productie de calitate si pomi care sa vegeteze si sa arate bine!nu stiu daca cele doua substante specificate de mine sint compatibile(zeama bordeleza si uleiul) deci este recomandat sa stropesti separat ,intr-o zi cu una si in alta zi cu alta de preferat intii cu zeama bordeleza1spor la treaba!

1 Repaos vegetativ Pduchele de San Jose, ou de cotari, afide, acarieni, larve miniere Oleockalux 1,5%, Applaud 40SC 0,025% plus ulei horticol 0,2%, Polisufura de bariu 6% 2 nceputul dezmuguritului Grgria florilor, finare Sulf muiabil 0,7%, Kumulus 0,3%, Bumper 25EC 0,03% plus insecticid, Ekalux 0,1%, Carbetox 37EC 0,5%, Sinoratox 0,2% 3 Alungirea inflorescenelor Focul bacterian, rapn, ou de iarn duntori Turdacupral 0,5%, Zeam bordelez 0,5%, Champion 0,3% i insecticid 4 nceputul nfloririi Rapn, finare, defoliatoare, larve miniere, foc bacterian, grgria florilor Systane 0,1%, Atemic 0,1% Rubigan 0,04%, Szstane 12EC 0,04%, Score 250 EC 0,01% i Dithane M45 0,2% Folpan 50 WP 0,3%, Champion 0,4%, Poliram 0,3% i Decis 2,5 0,03%, Sumialpha 0,03%, Chinnix 5SC 0,03% 5 nceputul scuturrii petalelor Rapn, finare, defoliatoare, larve miniere Fungicid sistemic, Fungicid de contact i insecticid selectiv pentru albine ( Zolone 35 EC 0,2%) 6,7,8 Din 2 n 2 sptmni Rapn, finare, defoliatoare, viermele merelor Idem tratamentul nr 5 dar cu alta combinatie de pesticide 9,10 La 2 sptmni dup tratamentul anterior Rapn, finare, defoliatoare, acarieni, pduchele lnos, pduchele de San Jose Pt rapn:Dithane M45 0,2%,Captadin 50 PU 0,25%, Vondozeb 80 WP 0,2%,Polyram 0,25%

Pt finare: Karathane 0,1%, Afugan 0,1%, Bayleton 0,05%, Kumulus 0,3%, Pt acarieni: Danirun 0,06%,Nissorun 0,04%, Sanmite 0,05%, Mitac 0,2% Insecticide: Ekalux 0,1%, Karate 0,02%, Sumithion 0,1%, Victenon 0,03%, Mospilan 0,02% 11,12,13 La 10-14 zile dup tratamentul anterior Rapn, finare, defoliatoare, acarieni, pduchele de San Jose, viermele merelor Tratamente complexe cu 3-4 produse dar altele dect la tratamentele anterioare pentru a nu crea forme de rezisten 14 Dup cderea frunzelor Focul bacterian, forme de rezisten a bolilor i duntorilor Turdacupral 0,5%, Zeam bordelez 2%, Champion 0,3%

Taiatul pomilor este o arta, trebuie tinut cont de o sumedenie de factori, taiatul sau fortarea ramurelor lacome pt a face rod anul urmator, taierea crengilor interioare, coborarea rodului cat mai jos spre etajele inferioare si de mijloc si aducerea lui spre tulpina principala, pastrarea cepilor de rod pt ca sunt cei mai valorosi. Sunt mai multe metode de formare a copacului de care depinde si durata lui de viata - palisare pt rod intensiv, taiere la rotund, con. Am atasat cateva poze cu livada personala pusa in palisare in sistem intensiv, am pastrat in primii 3 ani mai multe etaje urmand sa ma decit pt 3-4 cele mai sanatoase si aspectuase geometric. Un alt lucru importan ar fi ca soiurile s-au schimbat in ultimul timp si ceea ce se gaseste acum in pepiniere sunt soiuri facute pt cultura intensiva care asigura productie mare dar au o durata de viata scurta. Stropirile cele mai importante: -cel din toamna dupa caderea totala a frunzelor -noiembrie cu sulfat de cupru si insecticid, -uleiul horticol cu insecticid care se da "in uscat" din februarie sau la tept de + 5 grade dupa ce sau facut taierile, -insceticid, mana, fainare, rapan inaintea inflorii si infrunzirii (cand e frunza cat urechiusa soricelului), -stropirea dupa scuturarea a 2/3 din flori -ar mai fi necesar dupa asta inca o stropitura la 2 saptamani Dupa aceste prime stropiri vitale, ca principiu stopirile se fac preventiv ideal la 10 zile sau 14 uzual pana cu 2 saptamani inainte de maturarea fructelor. Trebuie sa mai stiti ca stropirile au rolul de a distruge ouale daunatorilor si nu pe ei, deja cand vedem daunatori e prea tarziu pt a-i distruge pe ei pt ca substanta nu ii afecteaza prea mult, de aceea ele se fac in mod regulat la 14 zile, o genearatie de daunatori are cam 15 zile cilul de viata iar o stopire adecvata cu substante remanente ce persista cateva zile asigura combaterea oualelor in mod eficient. Este foarte important ca stropirile sa se faca cat mai des cand frunzele sunt proaspete (aprilie mai) si fructul ajunge la 3-5 saptamani. Fructele (samburoasele de obieci - prunele) cad din copaci inainte de a ajunge la maturitate din cauza stropirii ineficiente in perioada preflorala. Atunci isi depune ouale viespea a carei larva traieste in samburele infectat. Acest daunator traieste in samburele care cade in pamant si eclozeaza in primavara, de asta se vad primavara insecte care ies din pamant si zboara, sunt larvele ajunse la maturitate. Va recomad ca toamna sa adunati fructele cazute si sa le dati foc, la fel si frunzele care sunt focare adevarat de infectie. Nu neglijati ca atunci cand taiati o greanga sa lasati 10-25 mm fata de ramra principala care o

sustinea (in functie de grosime crengii), pt ca lemnul interior putrezeste iar coaja de pe creanga taiata asigura cicatrizarea ranii si previne astfel aparitia altor boli

In aceasta perioada se stropeste cu ulei horticol, OLEECALUX cred ca asa se cheama produsul fabricat de Oltchim, produs care are in componenta substante care combat ouale depuse in scoarta copacilor. puteti alege si alte marci de ulei horticol dar cred ca sunt sensibil mai scumpe decat cel autohton. Subsantele active din produse se schimba de la an la an si se imbunatatesc (sper), de aceea e si recomandat ca insecticidele de la stropiturile de peste an sa fie alternate pt a nu da imunitate la unele specii de daunatori. La fiecare stropitura se utilizeaza produse specifice in functie de specia de pom, starea de dezvoltare a acestuia si dinamicii vegetatiei, nu se utilizeaza numai insecticide sau produse pt fainare si mana, difera in functie de ce se cere si ideal ar fi sa se mearga prin stropiri dese pe prevenirea problemelor ce ar putea aparea nu pe combaterea celor ce apar deja. Pe langa daunatorii de tip insecte sau paianjeni sunt si alti daunatori invizibili cu ochiul liber care produc boli de genul mana, fainare, rapan, ect. Mai sunt apoi bolile de copac - foc bacterian (cancer) sau virusii genetici care se produc din incrucisarea neadecvata a unor specii necompatibile de portaltoi cu altoi si care duc la durata de viata scurta a copacului. In priviinta substantelor puteti cere sfatul vanzatorilor specializati si nu alegeti intotdeauna cel mai scump produs pt ca de obicei toate fac acelasi lucru daca sunt aplicate la timp. Repet, conteaza mult mai mult sa faceti stropirile mai dese (10-14 zile) decat sa cheltuiti sume mari pt substante cu care stropiti din luna in luna. O stropitura ratata (nedata la timp) poate duce la compromiterea intregii productii indiferent de cate stropiri s-au facut inainte sau de cate se vor face dupa, daunatorii o data ce au depus oule si ajung in fruct orice stropire este ineficienta. Dupa infrunzire urmariti ca substanta sa fie aplicata pe dosul frunzelor proaspete in special pt ca acolo se aduna paduchii si daunatorii iar in 2-3 zile dupe ce au fost depusi frunza gazda se face cochilie si nu mai permite accesul substantei la ei permitandu-le dezvoltarea in liniste pana la maturitate. Am fost astazi la un magazin fitosanitar si am primit o brosura , cu etapele pentru tratamentul pomilor , pe care am sa o reproduc mai jos :

TRATAMENT PENTRU POMI: STROPIRILE LA NEGRU : - Toamna , dupa ce cad frunzele , se va face o imbaiere a pomilor cu unul dintre urmatoarele uleiuri horticole : - US1 sau APLAUDUS se dizolva 150ml/10 l apa (1 l = 65 l apa) ; - OLEOCARBETOX se dizolva 100 ml / 10 l apa (1 l = 100 l apa) ; - OLEODIAZOL se dizolva 150 ml la 10 l apa (1 l = 65 l apa) ; - FYFANON 50EC se dizolva 60 ml/10 l apa ; - OLEOEKALUX se dizolva 125ml / 10 l apa . STROPIREA ALBASTRA :

- PIATRA VANATA se dizolva 200 gr in 10 l de apa fara var (1 kg = 50 l apa) sau se poate face si cu : - CURZATE MANOX se dizolva 50gr/10 l apa ; - CHAMPION 50 WP se dizolva 50g / 10 l apa . Stropirea la negru se va face separat de stropirea albastra , in zile diferite , in conditiile de mai jos : - temperatura sa fie peste 5 grade C - sa nu fie ceata , umezeala ; - pomul sa nu fie umed ; - se va imbaia pomul in intregime . PRIMAVARA : - inainte de inmugurire se mai face un tratament cu ULEI HORTICOL si un tratament cu fungicide pe baza de cupru ; - SULFAT MUIABIL impotriva fainarii la mar si par . LA MUGURUL FRUNZEI : - tratament cu fungicide ( CURZATE , CHAMPION , TURDACUPRAL ). LA FLOARE : - Inainte de a se deschide florile se aplica un insecticid , cum ar fi ( KARATE , ACCTELIC , RELDAN , MOSPILAN , FASTAC , DECIS 1 fiola = 10 l apa ; - Dupa ce cad din flori se mai aplica un insecticid ca ( RELDAN , VICTENON , SUMITHION , CALYPSO 1 fiola = 8 l apa . LA FORMAREA FRUCTULUI ( fructul sa fie cat o boaba de mazare ) : - fungicid ( MERPAN , FOLPAN , NOVOZIR , CAPTADIN , SHAVIT) ; - insecticid ( KARATE , MOSPILAN , RELDAN , SUMITHION ) . DUPA RODIRE se fac tratamente repetate la interval de 2-3 saptamani cu urmatoarele substante : - insecticide ( pentru combaterea paduchilor , afidelor , viermilor , viespilor) ; - fungicide ( pentru combaterea rapanului , fainarii , manei , putregaiului ) ; - acaricide ( pentru combaterea acarienilor ) ; Inainte cu doua saptamani de coacerea fructelor , se va face ultimul tratament . TOAMNA se pot pune ingrasaminte complexe in jurul fiecarui pom.

TAIEREA POMILOR FRUCTIFERI http://www.youtube.com/watch?v=WP990dAMhB0

POMI FRUCTIFERI http://www.yurta.ro/content/subcategorii-produse/subcategorii-produse/cires

PLANTARE POMI http://www.youtube.com/watch?v=o5SPsnJ2HyQ

ZMEURA http://rubenbudau.wordpress.com/2011/02/07/cultura-zmeurului-partea-i/ http://www.gradina.ro/plantarea-zmeurei-si-a-murelor.html

Cand sa plantati zmeura ? Luna octombrie este luna perfecta pentru plantarea zmeurei, dar ea poate fi sadita si in luna martie, daca vremea si solul permit acest lucru. Pentru a planta zmeura , sapati un sant de 30 de cm adancime si un metru Zmeura are nevoie de suport. Instalati suportul dupa ce ati sapat santul, dar inainte de a planta . Planta nu trebuie legata strans de acest suport. Puneti zmeura in santul sapat, cu plantele la 45 de cm una de alta, si acoperiti radacina cu pamant. Acest lucru va ajuta la formarea unor radacini mai viguroase. In sfarsit, taiati planta pana ajunge la cam 15 cm de nivelul solului. Acest lucru poate parea putin drastic, dar daca retezarea nu se face corect, planta latime. Daca plantati mai mult de un singur rand, lasati aproximativ 1.7 m intre randuri, pentru a permite radacinilor sa se raspandeasca liber , si pentru a putea aduna fructele vara

ZMEURUL (Rubus ideaus L. Fam. Rosaceae Subfam. Rosoideae)

Fructe de zmeur Pentru c mi pun sperane mari n cultura zmeurului n Romnia, i sunt ferm convins de faptul c zilnic se caut pe internet informaii despre aceast cultur, doresc s m altur i eu celor care pun la punct astfel de informaii n mediul online urmnd ca n acest articol s prezint informaii generale despre cultura zmeurului. Importana culturii Zmeurul se cultiv pentru fructele sale deosebit de apreciate att pentru consumul n stare proaspt, ct i pentru industrializare sub form de dulcea, compot, gem, sirop, suc, ngheat etc. Aceast valoare ridicat este dat de coninutul complex al fructelor: 4,5-10,6% zaharuri, 1,12,3% acizi organici, 0,5-2,8% pectine, 1,2% proteine, sruri de K, P, Ca, Mg, Mn, Na, Zn, Cu, Fe, etc., vitamina B1,B2,D,P,C (25mg/100g).

Fructe de zmeur nainte de recoltare.

Fructele, lstarii i frunzele tinere se folosesc n industria farmaceutic pentru prepararea unor medicamente sau ceaiuri mpotriva, anginei, amigdalite, diareei etc. Specia are o mare plasticitate ecologic, fiind cultivat n diferite condiii de la es pn la altitudini foarte mari (peste 1000 m). Datorit drajonrii puternice i a sistemului radicular ramificat i destul de profund, zmeurul este i o plant care combate eroziunea solului, valorificnd n acelai timp solurile subiri, srace i improprii altor culturi. Plantaia de zmeur intr repede pe rod (dupa un an de zile) i permite recuperarea investiiilor n timp scurt. Cerintele zmeurului fata de factorii ecologici Lumina influenteaza pozitiv calitatea fructelor. Este o specie exigenta fata de lumina. De aceea zmeurul se va planta pe versantii cu expozitie favorabila. De asemenea, directia rndurilor se va orienta n asa fel nct sa valorifice la maximum lumina, mai ales n zonele nalte. Temperatura poate fi un factor limitativ pentru cultura zmeurului. Acesta nu suporta temperaturi excesiv de scazute (-20 -25C) n perioada de repaus, dar nici extrem de ridicate n perioada de vegetatie. Cultura reuseste bine n zone cu ierni blnde si veri n care temperatura medie nu depaseste 16-17C. Pentru desfasurarea normala a nfloritului necesita 580-600C. Temperatura solului nu trebuie sa depaseasca 16C. Daca, toamna este rece si umeda, lignificarea tulpinilor este deficitara iar rezistenta la ger scade pna la -15C. Umiditatea reprezinta unul din factorii principali de care depinde reusita culturii zmeurului. Este o specie cu pretentii mari fata de umiditate. Se recomanda a se cultiva n zone cu 700-1000 mm precipitatii anuale, bine repartizate n perioada de vegetatie (iunieaugust). n caz contrar, este absolut obligatorie irigarea. Excesul de apa (baltirea) este, de asemenea, daunator putnd provoca asfixierea radacinilor. Pnza de apa freactica trebuie sa fie la peste 80 cm. Zmeurul creste si se dezvolta bine n zone n care umiditatea relativa este mai mare. Solul cel mai recomandat pentru cultura zmeurului este cel nisipo-lutos, bogat n humus, cu buna capacitate de retinere a apei si bine aerisit, cu pH = 5,6-6,5, cu subsol permeabil si cu o grosime de cel putin 50 cm, bogat n azot si proteine. Este sensibil la deficitul n Fe si Mn. Nu sunt recomandate solurile sarace, foarte grele, reci, sau uscate si calcaroase. Curentii de aer, iarna pot mari pagubele prin nghet, vara maresc seceta atmosferica etc. Totusi lipsa totala a acestora favorizeaza aparitia bolilor si mareste pericolul ngheturilor trzii de primavara. nfiintarea si ntretinerea plantatiilor Pentru esalonarea maturarii si a perioadei de recoltatare, ntr-o parcela se vor planta 3-4 soiuri cu diferite perioade de maturare. La pregatirea terenului se va fertiliza intens cu ngrasaminte organice si minerale, deoarece dupa intrarea pe rod lucrarea se efectueaza cu greutate datorita drajonarii puternice.

Functie de nivelul de aprovizionare a solului se vor efectua fertilizarea cu 60-80 t gunoi de grajd, 600-800 kg superfosfat si 400-500 kg sare potasica/ha. Desfundatul se face la 40- 50 cm, cu subsolaj. Pe terenurile cu panta peste 20%, se amenajeaza terase pe care se vor planta minimum doua rnduri, iar pe cele cu panta sub 20%, zmeurul se planteaza sub forma de gard fructifer, pe directia curbelor de nivel. AICI OFERTA Butasi de zmeur, coacaz, mur, agrise Oferta toamna 2012 Epoca de plantare - toamna dup cderea frunzelor; - primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie. Plantarea Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40 cm, i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime.

Plantarea zmeurului Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de conducere: - cultura n benzi cu spalieri 2,5-3 m; - cultura sub form de gard fructifer 2,5-3 m; - cultura sub form de evantai 1,5-2,5 m, iar distana pe rnd 1-l,2 m; - cultura pe araci -1,2 m. Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i reavene. Majoritatea soiurilor de zmeur necesita sistem de sustinere. Fiind autofertile, soiurile de zmeur nu au nevoie de polenizatori.

Sistemul de sustinere cel mai indicat

Sistem de sustinere sub forma de gard fructifer LUCRRILE DE NTREINERE solul se ntreine ca ogor negru; la 3 ani se aplic gunoi de grajd (3/4 kg/m2); n sezoanele secetoase este necesar udatul; primvara, se suprim de la baz tulpinile uscate (de 2 ani), care au rodit; tulpinile anuale se rresc, lasnd 18-20 tulpini la 1m liniar de band (lat de 40-50 cm), drajonii de prisos se suprim; fertilizarea cu must de gunoi de grajd si urin n cantitate de 3-4 l/plant (o parte must la 4 pari ap); combaterea bolilor: zmeurul necesit o stropire nainte de nflorire, contra bolilor (arsura lstarilor, ptarea frunzelor); acest tratament se repet de 2-3 ori si dupa nflorit; combaterea duntorilor: se fac stropiri cu insecticide contra: gndacului florilor, paianjenilor rosii, afidelor. n continuare cteva poze despre modul de conducere a culturii de zmeur n Anglia. Mulumesc pe acest cale prietenilor Tudor T. i Mdlin G. pentru fotografiile spuse la dispoziie.

Privire de ansamblu a rndurilor de zmeur cultivat n solarii n sistemul intensiv sub form de gard fructifer. Zmeur cultivat n containere.

Sistem de irigaie pentru containere.

Garduri fructifere de zmeur.

n sperana c aceste cteva informaii (este doar partea I) legate de cultura zmeurului v sunt folositoare, v doresc spor la munc .

FORUM Hai mai oameni buni, fiti seriosi... Zmeura este chiar foarte usor de plantat si intretinut, rezista bine... Poti planta dupa caderea frunzei pana in perioada de inmugurire daca planta inmugurita este doar "mutata" in conditii corespunzatoare... In ce priveste rodul, va rodi inca din primul an daca folosesti plante mature... Pe scurt, lastarii cumparati de pe la furnizori sunt de obicei plante foarte tinere, de anul 1 (adica rasarite in acel an) sau plante mai batrane dar taiate la cateva noduri, adica foarte scurt, aprox 20-30 cm... Astia nu vor rodi, intr-adevar... Daca insa cumperi plante viguroase, de 4-8 mm diametru, taiate la 50-60 cm adica peste 10-15 noduri, cu siguranta vor rodi aproape normal inca din primul an. Planta va dezvolta ramuri secundare, crescute din nodurile superioare, iar fiecare din aceste ramuri va purta flori si fructe din abundenta... In varianta butasilor comerciali va trebui sa astepti ca din radacinile plantei sa dea tulpini tinere care, apoi inlaturi tulpina plantata si faci taierea de rod pe cele tinere.... In varianta butasilor mai lungi, va rodi asa cum spuneam din primul an si la fel ca in cazul precedent, inlaturi tulpina batrana dupa ce ai tulpini tinere bine dezvoltate, adica de obicei in anul imedfiat urmator, primavara... Intretinerea plantei dupa ce aceasta s-a prins... Tulpinile batrane care deja au produs odata , adica dupa 1 sau cel mai frecvent al doilea an, se inlatura...practic se usuca singure si le incerci aplecand coarda...daca se rupe de la baza, e uscata....daca e elastica e inca verde si trebuie sa decizi ce faci cu ea...daca e prea groasa si a produs deja 1-2 ani la potentiqal maxim, o elimini pt ca iti incetineste coardele tinere... Coardele tinere, cele pe care le pastrezi, au o culoare mai deschisa, cenusie (spre deosebire de cele uscate care pot fi ori deschise ori foarte brune...). Pe cele viguroase le tai pt rod, in functie de modul in care doresti sa le pastrezi si cum sunt plantate...eu prefer sa le tai cam de 50-80 cm inaltime... poti varia in functie de vigurozitatea plantei , cele tinere care totusi le tai le tai mai scund, cele viguroase le lasi mai inalte. Poti de asemenea lasa un numar de tulpini foarte tinere si netaiate, acestea nu vor rodi, vor creste in anul urmator urmand sa le tai in primavara urmatoare cand vor deveni bune de rod... Nu e nici o mare scofala, e mult mai simplu decat la vita de vie...

In ce priveste cantitatea de plante cu care sa incepi iti recomand sa nu te arunci pentru ca nu ai ce face cu atatea... nu spun sa incepi cu 10 plante DAR e bine sa stii ca se inmultesc foarte repede si viguros si le poti intinde controlat foarte repede...dintr-o suta de plante plantate poti avea anul urmator 4-5 sute , asta daca incepi cu plante taiate lung..daca incepi cu butasi comerciali taiati scurt, mai ai de asteptat un an... Zmeura se prinde foarte usor...dintr-un manunchi de tulpini, 5-6, poti separa fiecare tulpina daca are radacina proprie (unlele pleaca 2 din aceeasi radacina, majoritatea se separa sau chiar se pot rupe radacinile fara a compromite plantele rezultate...) In mod normal zemura e o planta care creste sub forma de coarde direct din pamant, ca un maces, fiecare cu radacina ei, inghesuite in manunchiuri pt ca "dau" lastarii din radacinile plantelor batrane... Asta e cam de tip maces ca sa zic asa... Exista si soiuri care cresc mai viguroase si formeaza tufe de gen arbust cum e coacazul samd.. Fructele sunt de diverse forme si culori, nu stiu sa iti spun exact nume de soiuri..ca o observatie personala, zmeura cu fructe rotunde si rozalii este foarte parfumata.... Zmeura cu fructe in forma de inima si de culoare mai inchisa are productie buna si fructe mai bune la transport dar nu are aceeasi aroma... De asemenea, exista soiuri care rodesc o singura data dar exista si zmeura care fructifica de mai multe ori intr-un sezon... (practic de 2 ori dar cu perioade de coacere care acopera aproape tot sezonul cald din iunie pana toamna....)

CA o "tehnologie" personala.... avand in vedere ca lastarii tineri rasar din radacini mai ales langa tulpina batrana dar si printre tulpini, din vechi radacini sau radacini extinse departe de tulpina plantei, este practic imposibil sa mentii o plantatie ordonata pe parcursul a mai mult de 2 ani... planta se "intinde" prin noi lastari foarte mult... Eu sunt de principiul ca platele trebuie ordonate, prea des inseamna diminuarea productiei..si crede-ma, poti ajunge sa omori cultura de tot daca nu raresti... Ei bine, eu sunt adeptul replantarii de primavara... cand planta inca nu a inmugurit sau chiar dupa inmugurire, eu scot toate platele, le aleg pe cele viguroase, de productie, le separ coarda cu coarda, fiecar cu radacina, elimin tot ce e bolnav (sunt tot felul de paraziti care iti pot ataca plantele...) si replantez pe randuri...

Distanta intre randuri e bine sa fie de aprox 80-150 cm, depinde de specificul si soiul plantei si de inaltimea la care faci taietura... aleg doar plante intre 4-8-10 mm care nu au fost taiate pt rod anterior, foarte putin din cele deja rodite, doar daca planta e evident inca foarte viguroasa... distanta intra lastari intre 20 si 50 cm, la fel, in functie de planta si specificul ei, functie si de inaltime si distanta intre randuri..la randuri mai rare plantez mai des, la randuri dese plantez mai rar ... plantele foarte tinere care sunt scoase de pe randuri sau dintre randuri le replantez separat de cele de productie...ori intregi, pt dezvoltare si replantare in anul urmator ori taiate si ele la varf pt productie, asta insa rar si mai mult ca experiment...

In felul asta ai productie buna in acelasi an la cele viguroase si ai ordine in p0lantatie, ai control asupra densitatii.... De asemenea elimini "carpeala" care e necesara pt ca unele plante se usuca de tot, sau raman in locul lor plante foarte tinere/mici langa plante foarte viguroase, puternice...cele mici practic vor fi sufocate, vor avea inaltimi diferite, etc...In plus, nici nu mai sacrifici plante puternice viabile, acolo unde trebuie sa raresti...sacrificarea e necesara daca nu replantezi pentru ca cada incerci sa scoti dintr-o tufa doar 1-2 lastari sa-i replantezi poti deranja radacina ramasa si sa afectezi oarecum plnata, rupi radacina, etc...

Mie imi palce ordinea si disciplina, plantez pe categorii , cu variatia distantei intre randuri si plante functie de dimensiune, functie de asezarea N-S si cantitatea de lumina .... scoaterea totala si replantarea e un procedeu care mie imi merge de minune... asigura si material viguros pt extindere, asigura si posibilitatea unei selectii precise si replantare la fel de riguroase... Poti replanta la 2 ani sau anual, poti replanta alternativ, jumate de plantatie la 2 ani, in cazul asta daca se intampla ceva nu pierzi... Concluzia: Zmeura e o planta foarte prietenoasa si usor de intretinut, foarte viguroasa si potrivita pt a invata in vederea altor culturi de arbusti fructiferi... Ca si furnizori de plante eu am cumparat de la Yurta din Sacele, e drept ca nu zmeura ci agris, coacaz de toate felurile, vita de vie, pomi, etc...sunt ok, gasesti si plante mai bune si soiuri mai bune dar pt inceput sunt ok si ei... Totusi , iti recomand sa incepi cu plante luate de la vre-un amic pt a cunaoste intai planta si a te familiariza cu intretinerea ei , macar un an...daca tai la 60-80 cm iti va si rodi din primul an, comerciantii nu vand decat plante taiate scurt... Mare atentie la lumina si aerisire... plantele prea dese , tufele prea dese, etc... pot scadea productivitatea de cateva ori...

Plantarea zmeurei si a murelor


Murul si zmeurul sunt plante care sunt plantate frecvent in gradinile de acasa. Sunt considerate a fi din clasa maracinilor, au o crestere puternica si viguroasa, sunt rareori afectati de inghetul de primavara, si ofera in mod constant aceeasi cantitate de fructe. Fructul este foarte util, se poate folosi pentru prepararea gemurilor, dulceturilor, jeleurilor, s.a. Cetona de zmeura 62,90 RON Datorita cresterii sale viguroase, murul sau zmeurul trebuie plantat intr-o zona in care poate fi combatut. Deasemenea, este foarte propice pentru folosirea lui drept gard de-a lungul liniilor de proprietate. O reducere a diponibilitatii murelor si zmeurei in anumite zone, fac aceste fructe chiar mai populare decat necesar in unele zone. Prin alegerea diferitelor tipuri de maracine, se pot recolta fructe proaspete timp de cateva luni bune pe an. Tipuri de mure Exista doua tipuri principale de mure: mure cu ghimpi sau mure fara ghimpi.

Tipul de mur care are ghimpi, nu necesita spalier, si de obicei, fructele acestuia se maturizeaza mai devreme cu 2-3 saptamani decat sin tipul celor fara ghimpi. De obicei, tipul fara ghmpi, arfe fructele ajunse la maturitate mult mai dulci decat celalalt soi. Tipul de mur fara ghimpi sunt mult mai usor de intretinut si de taiat. El produce nuiele taratoare de pana la 8-10 metri lungime, si care nu sunt suficient de puternice penrtu a sprijini ei insisi fructele, si necesita spalier de sprijin. Uneori, fructele murului fara ghimpi pot avea arsuri solare, deoarece acesta se maturizeaza in perioada fierbinte din vara.

Tipuri de zmeura:

Zmeurul de vara, cu fructe rosii produce cea mai mare recolta de fructe in timpul verii, de aici tragandu-si si numele Zmeurul cu fructe negre nu este foarte productiv ca celelalte tipuri, din cauza faptului ca este foarte susceptibil la boli. Nuielile pe care le formeaza, nu sunt foarte drepte, si necesita sa fie prinse Zmeurul cu fructe purpurii se maturizeaza vara tarziu. Ramurile sunt viguroase, dar de obicei necesita prindere. Zmeurul de toamna, cu fructe rosii produc fructe atat toamna dar si la inceputul verii. Cea mai mare productie de fructe se afla in parte superioara a ramurilor, iar in partea inferioara, cultura este mai mica. Acesta este singurul tip de rug de mure, care produce fructe in anul in care cresc nuielele (ramurile).

Selectarea si pregatirea locului de plantare Pe cat este posibil, zmeura si murele se planteaza la minum 100 metri de salbaticie sau de alte

plantatii existente, pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor boli sau probleme. Se vor evita zonele in care au fost cultivate recent rosii, cartofi sau vinete, pentru a se evita ofilirea rugilor. Primul pas pentru pregatirea locului de plantare este acela de a lua un esantion de pamant, si a se verifica daca acesta corespunde cu indicatiile trecute pe specificatiile rugului de zmeur sau mur. Dupa aceasta, se va astern un rand de ingrasamant, care are proprietatea de a ucide toate buruienile sau iarba din acea zona. Acest lucru va fi facut inainte de a parcurge la plantarea propriu-zisa a rugului. Plantarea corecta Zmeurul si murul pot fi plantati in orice moment in care sunt latenti, de obicei intre 1 noiembrie 15 martie. In cazul in care se apeleaza la plantarea de toamna, un mulci asezat la baza plantei, poate reduce ranirea in timpul iernii. Se mai pot planta butasi de radacina, care se ingroapa la o adancime de 3-4 cm. Dupa ce se planteaza, se batatoreste solul bine la radacina, si se uda cu apa din abundenta. Distantele utilizate pentru plantarea murelor si zmeurii:

In rand:

o o o

Mure fara ghimpi 2,4 metri Mure cu ghimpi 1,0 metri Zmeura 0,8 2,0 metri

Intre randuri:

o o o

Mure fara ghimpi 3,0 metri Mure cu ghimpi 3,0 metri Zmeura 2,5 3,0 metri