Implicarea Organizatiei Nonguvernamentale Terra Mileniul III in solutionarea problemei de mediu Deseurile menajere

Student: Nicoleta Mihaela Caravan Grupa 1326 Seria A

Profesor coordonator: Carmen Trica

2013
1

CUPRINS

Capitolul I Prezentarea generala Terra Mileniul III 1.1 1.2 1.3 1.4 Scurt istoric Structura organizatorica Domenii de activitate ale Terra Mileniul III Identificarea activitatilor fiecarui domeniu

Capitolul II Comunicarea dintre Terra Mileniul III si alte categorii de operatori 2.1 2.2 2.3 Comunicarea cu operatori guvernamentali Comunicarea cu operatori nonguvernamentali Legislatia proiectului realizat pentru problema de mediu desertificarea

Capitolul III Studiu de caz: Deseurile menajere 3.1 Caracteristicile problemei de mediu 3.2 Denumirea proiectului ca alternativa la solutionarea problemei de mediu Deseurile menajere 3.3 3.4 3.5 3.6 3.7 3.8 3.9 3.10 Necesitatea implementarii acestui proiect Obiectivele generale ale proiectului Obiective specifice ale proiectului Activitati desfasurate de Terra Mileniul III pentru atingerea obiectivelor Analiza economica a proiectului Analiza de mediu a proiectului Analiza SWOT a proiectului Concluzii si propuneri la proiect

Capitolul I Prezentarea generala Terra Mileniul III

1.1

Scurt istoric

Fundaia TERRA Mileniul III este o organizaie apolitic, neguvernamental i non-profit de protecie a mediului, nfiinat n baza legii 21/1924, conform hotrrii judectoreti nr. 15 din 09.02.1998 la dosarul 38/PJ/1998. Sediul social al Fundaiei este n Romnia, Bucureti, str. Cluj, nr. 43, Sector 1, cu posibilitatea deschiderii de filiale i sucursale, n funcie de necesitile acesteia. Misiunea organizaiei TERRA Mileniul III este de a desfura programe ecologice n vederea contientizrii populaiei asupra efectelor schimbrilor climatice i de a promova programe de dezvoltare durabil la nivel naional, regional i global. O.N.G.-ul TERRA Mileniul III a fost nfiinat ca fundaie n Bucureti, n ziua de 22 decembrie 1997, conform procesului verbal nr. 1/ 22 decembrie 1997. Patrimoniul fundaiei TERRA Mileniul III la constituire este: n valoarea de 2 000 000 lei depus n contul fundaiei. Din patrimoniu vor mai face parte: a. bunuri mobile i imobile, b. mijloace de transport i telecomunicaii, c. orice valori, n condiii legale. Sursele de constituire a fondurilor bneti i a mijloacelor materiale sunt urmtoarele: - donaii; - subvenii i sponsorizri; - alte venituri legale. Numrul de membrii ai fundaiei TERRA Mileniul III nu este limitat. Componena membrilor este urmtoarea: membrii fondatori i membrii de onoare. - Membrii de onoare, precum i membrii Consiliului Director nu pot pstra/dobndi aceste caliti dac au fost colaboratori sau ofieri ai Securitii Romne din perioada comunist. Membrii n funcie, precum i persoanele propuse a dobndi aceast calitate au obligaia de a semna o declaraie pe proprie rspundere n acest sens. - Membrii fondatori sunt persoane fizice semnatare ale contractului de asociere ncheiat n Bucureti la data de 22 decembrie 1997.

Obiective TERRA Mileniul III i propune: activiti i programe de protecie a mediului nconjurtor, la nivel local, regional i global, cu preponderen cele legate de reducerea efectelor provocate de fenomenul schimbrilor climatice; activiti i programe de prevenire a impactului negativ al unor proiecte publice sau private
3

asupra mediului i comunitilor; activiti i programe de promovare a legislaiei i modificrilor legislative n domeniul mediului i n sectoarele conexe; activiti educaionale pentru copii i aduli; ncurajarea dezvoltrii transferului de tehnologii i tehnici nepoluante, cercetarea tiinific n domenii legate de protecia mediului; colaborarea cu administraiile locale i/sau regionale i comunitile n vederea realizrii proteciei ecosistemelor locale i regionale; s realizeze programe comune cu organizaii internaionale similare n domeniul social, educaional i al proteciei mediului nconjurtor; promovarea participrii cetenilor, n special a tinerilor, la procesul de luare a deciziilor i la rezolvarea problemelor de mediu. Mijloace de realizare a obiectivelor n vederea realizrii scopurilor i obiectivelor, fundaia va folosi mijloace adecvate de aciune cum ar fi: 1. organizarea de activiti specifice precum: seminarii, conferine, dezbateri; publicarea demateriale: cri, brouri, reviste; acordarea de consultan n domeniul proteciei mediului; 2. participarea n cadrul proceselor de consultare public cu privire la proiecte, planuri i programe; 3. analiz a proiectelor publice sau private cu impact potenial asupra mediului, cercetare i elaborarea de rapoarte i documente de poziie; 4. acordarea de asisten tehnic i logistic organizaiilor noi, sau oricrei persoane fizice care dorete informaii i instruire n domeniile practicate de fundaie; 5. organizarea de aciuni cu scop educativ att pentru copii ct i pentru aduli; 6. dezvoltarea i implementarea de activiti i proiecte ce au ca scop protecia mediului nconjurtor, reducerea efectelor negative produse de schimbrile climatice i a impactului sectorului energetic asupra mediului; 7. iniierea unor procese pentru realizarea obiectivelor, putnd angaja avocat n nume propriu sau prin mandatar.

1.2

Structura organizatorica

Organele de conducere ale Fundaiei TERRA Mileniul III sunt: 1. Consiliul Director; 2. Cenzorul sau comisia de cenzori. 1. Preedintele Preedintele Consiliului Director este ales dintre membrii acestuia cu majoritate simpl de voturi i este membrul fondator al Fundaiei. El reprezint organizaia n relaiile cu alte organizaii, organele i organismele de stat, ale administraiei ct i cu cele similare prin obiectul de activitate, interne i internaionale, angajnd-o fa de acestea prin semntura i tampila fundaiei. ncheie acte juridice de dispoziie, conservare, reprezentare i administrare
4

n numele i pe seama Fundaiei, putnd semna valabil n numele acesteia ori de cte ori este nevoie. La prima edin a Consiliului Director Preedintele are obligaia s raporteze activitatea sa. Pune n aplicare Hotrrile Consiliului Director. 2. Consiliul Director Consiliul Director al Fundaiei TERRA Mileniul III este organul suprem de conducere ntrunindu-se n edine ordinare i extraordinare la solicitarea unuia dintre membrii Consiliului Director, el fiind format din 5 membrii. Aceti membrii se ntrunesc o dat pe an, n edine ordinare fiind convocat n scris, cu minimum 14 zile nainte de data fixat, menionndu-se data i ordinea de zi; sedintele extraordinare pot fi convocate de orice membru al Consiliului Director precum i de directorul executiv, cu 2 zile nainte de data edinei.

Organigrama

Presedinte

Director executiv

Asisten manager
Atributiile presedintelui:
- reprezinta

PR Officer

Asistent comunicare si PR

Asociatia in relatiile cu tertii. - coordoneaza activitatea compartimentelor Asociatiei. - conduce Consiliul director si prezideaza Adunarea generala. - indeplineste orice alte atributii stabilite de Adunarea generala.

Atributiile directorului executive: - fundamenteaza prognozarea serviciilor firmei pentru anul curent si in perspectiva. - stabileste, conform structurii organizatorice si ROF, sarcinile si responsabilitatile personalului din subordine. - coordoneaza si participa la solutionarea conflictelor de munca - exercita permanent sau temporar, prin delegarea competentelor, acele atributii specifice specialitatii sale, stabilite prin actul constitutiv al societatii sau prin organul decizional statutar (AGA, CA) in sarcina reprezentantului legal. Atributiile asistentului manager: - preia si transmite mesaje, - redacteaza corespondenta simpla, - expediaza corespondenta, - primeste vizitatorii, - organizeaza sedinte, - organizeaza agenda sefului, - are cunostinte de contabilitate (Stocuri) - participa la intalnirile de afaceri, Atributiile PR Officer: - cercetator - purtator de cuvant - realizator - atasat de presa/ relatiile cu mass-media - organizator de evenimente - gazda - redactor - orator - copywriter - editor - responsabil cu expozitiile - responsabil cu publicitatea - responsabil cu comunicarea interna - responsabil cu informatiile - responsabil cu audiovizualul - administrator Atributiile asistentului comunicare si PR: - analist: el trebuie s cunoasc organizaia (statut, istorie, imagine, cultur), bunurile i serviciile organizaiei, publicuri variate, mediul, comunicrile anterioare. - cercettor: va ncerca s obin toate datele, s fac sondaje, anchete, analize, pentru a p utea aprecia i sftui organizaia, propunnd soluii (fiind aadar i consilier);

- implementator de strategie: implementeaz strategii pentru interior sau pentru exterior in conformitate cu obiectivele vizate, incitnd, persuadnd, pentru a atrage atenia publicurilor sau a schimba atitudini i comportamente; - responsabil cu logistica: realizeaz bugete i calendare ale aciunilor; creator: concepe mesajul; - specialist: alege forma mesajului, caractere potrivite pentru tipar, fotografii, ilustraii, culori, prezentri grafice; - rol tehnic: alege mass-media; - rol de imaginaie: alege suporturile; - rol de expertiz: alege tehnicile de comunicare

1.3 Domenii de activitate ale Terra Mileniul III Domeniile de activitate sunt: schimbari climatice energie transport educatie ecologica

Schimbarile climatice includ nu numai o modificare a temperaturii medii, ci si schimbari ale diverselor aspecte ale vremii, cum ar fi tipurile de vant, cantitatea si tipul de precipitatii, cat si tipul si frecventa evenimentelor meteorologice extreme. De fapt, termenul schimbari climatice globale descrie mai clar situatia cu care ne confruntam. Schimbarile climatice reprezinta o problema serioasa, intrucat atat sistemul natural cat si cel socio-economic sunt sensibile la schimbari ale climei, iar amploarea si viteza prognozate pentru acestea vor avea un impact semnificativ, care va ameninta durabilitatea acestor sisteme. Ecosistemele, viata salbatica si oamenii sunt capabili sa se adapteze schimbarilor climatice care apar de-a lungul unor perioade mari de timp. Pana acum, cercetatorii nu au cazut de acord in privinta rapiditatii cu care vor avea loc schimbarile. Totusi, impactul activitatilor umane asupra climei va putea fi masurat peste cateva decenii, si nu secole sau milenii. Motivatia de a actiona in legatura cu schimbarile climatice nu trebuie neaparat gasita in ceea ce omenirea a observat pana acum, ci in ceea ce anticipeaza modelele stiintifice pentru viitorul apropiat. Daca procesul de incalzire va continua in ritmul prognozat astazi, lumea va intra intr-o perioada de schimbari climatice fara precedent in istoria umanitatii. Impactul schimbarilor climatice se reflecta in: cresterea temperaturii medii cu variatii semnificative la nivel regional, diminuarea resurselor de apa pentru populatie, reducerea volumului calotelor glaciare si cresterea nivelului oceanelor, modificarea cilcului hidrologic, sporirea suprafetelor aride adica desertificarea, modificari in desfasurarea anotimpurilor, cresterea frecventei si intensitatii fenomenelor climatic extreme, reducerea biodiversitatii etc.
7

Energie Conform unei Hotarari a Guvernului Romaniei care aproba Strategia Nationala in domeniul Eficientei Energetice, economia de energie reprezinta cea mai ieftina sursa de energie, fiind nepoluanta si usor de obtinut, in comparatie cu combustibilii fosili sau sursele de energie regenerabile. La nivel national, potentialul mediu al economiei de energie (calculat ca medie ponderata a potentialurilor de economisire in sectoare economice precum industria, transporturile, sectorul rezidential etc.) este in prezent evaluat la aproximativ 30-40%. Dezvoltarea economica nu poate avea loc intr-un mod durabil fara a creste eficienta energetica. Astfel va fi asigurata decuplarea cresterii consumului de resurse energetice de cresterea economica. Sursele regenerabile de energie reprezinta sursele care se reintregesc in mod natural si continuu. Aceste surse sunt reprezentate de: soare, vant, ape termale, valuri si maree, diferenta de temperatura a apelor, ape curgatoare, biomasa, biocombustibili. Fiecare sursa regenerabila de energie poate fi exploatata prin diferite tehnologii pentru obtinerea de energie termica, apa calda menajera, energie electrica sau biocombustibili. Transport Autovehiculele, si in special autoturismele, sunt principala sursa de poluare a aerului in zonele urbane la nivel european. Sectorul transporturi este responsabil pentru 63% din emisiile de NOx, 47% din emisiile de compusi organici volatili, precum benzenul, 10-25% din pulberi si 6,5% din emisiile de SO2 in mediul rural - valorile fiind mai mari in zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii, batranii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi celor mai mari riscuri de sanatate. La nivelul Uniunii Europene, circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt datorate transportului, 84% din aceste emisii provenind din transportul rutier. Mai mult de 10% din emisiile de dioxid de carbon provin in UE din traficul rutier din zonele urbane.

Educatie ecologica Obiectivele generale ale educatiei ecologice urmarite prin implementarea proiectelor lor sunt: - imbunatatirea si mentinerea calitatii vietii; - informarea si sporirea cunostintelor copiilor despre mediu; - constientizarea rolului lor in crearea si prevenirea problemelor de mediu; - sensibilizarea acestora fata de natura; - invatarea unor deprinderi de viata care reduc impactul negativ asupra mediului; - cercetarea modalitatilor de reabilitare a starii mediului inconjurator prin antrenarea elevilor in activitati de ingrijire a spatiilor verzi, de reciclare a deseurilor, de salubrizare a localitatilor etc.; - cresterea dorintei de a ocroti, respecta si proteja natura prin implicarea copiilor in activitati
8

cu caracter experimental si demonstrativ; - promovarea unor atitudini pozitive de ocrotire a mediului inconjurator.

1.4 Identificarea activitatilor fiecarui domeniu

Schimbri climatic - reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser din sectorul energetic i cel de transport. - adaptarea la efectele schimbrilor climatice reprezint una dintre principalele procupri ale TERRA III, n contextul n care temperatura medie global a crescut n ultimul secol cu 0.74C. - TERRA Mileniul III a realizat n vara anului 2011 filmul plus 2 Celsius, primul documentar despre adaptarea la schimbrile climatice n Romnia. Energie - TERRA Mileniul III promoveaz trecerea de la combustibilii fosili i energie nuclear la eficien energetic i utilizarea surselor regenerabile de energie. - desfoar campanii si activiti ce promoveaz eficiena energetic ca prim msur n asigurarea unei energii durabile.Romnia se bazeaz n proporie de 60% pe energia obinut din combustibili fosili. Transport - urmresc armonizarea legislaiei romneti cu cea european pentru dezvoltarea unui sistem de transport durabil. - proiectele organizaiei vizeaz ncurajarea participrii publice n procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiecte de infrastructur de transport, pentru a reduce impactul negativ social i de mediu al acestora. - Terra Mileniul III sprijin dezvoltarea unui sistem de transport public sustenabil i ncurajeaz mersul cu bicicleta sau pe jos. Educaie ecologic - activittile Fundaiei TERRA Mileniul III urmresc asigurarea cunotinelor, deprinderilor, motivaiilor i valorilor necesare copiilor i tinerilor pentru a nelege influena comportamentului lor asupra mediului.

Capitolul II Comunicarea dintre Terra Mileniul III si alte categorii de operatori

2.1

Comunicarea cu operatori guvernamentali

Ministerul Mediului si Padurilor a luat parte la proiectul Schimbari Climatice de care se ocupa si Terra Mileniul III. Ministerul Mediului a realizat un proiect pentru impadurirea zonelor afectate de desertificare. Membrii Ministerului Mediului si Padurilor au realizat cercetari stiintifice care confirma faptul ca incalzirea globala este un rezultat direct sau indirect al activitatilor umane care determina schimbarea compozitiei atmosferei globale si care se adauga la valabilitatea naturala a climei, observate pe o perioada de timp comparabila. Au aratat ca impactul schimbarilor climatic se reflecta in: cresterea temperaturii medii cu variatii semnificative la nivel regional, desertificarea, diminuarea resurselor de apa pentru populatie, reducerea volumului calotelor glaciare si cresterea nivelului oceanelor, modificarea ciclului hidrolog, sporirea suprafetelor aride, modificari in desfasurarea anotimpurilor etc. Potrivit informatiilor furnizate de Grupul interguvernamental de experi n evoluia climei ( IPCC ) care a luat parte la acest proiect impreuna cu Ministerul Mediului si Padurilor si Terra Mileniul III, la nivel mondial , eficienta unor rezervoare naturale de dioxid de carbon, precum oceanele, a scazut semnificativ in ultimii 50 de ani, ceea ce inseamna ca eforturile umane pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera trebuie se fie extrem de eficiente pentru a putea mentine cantitatea de dioxid de carbon la un nivel care sa nu afecteze stabilitatea atmosferei. Rolul organizatiei este publicarea unor rapoarte cu privire la implementarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra Schimbarilor Climatice. Deasememea IPCC prezinta rezultatele cercetarilor stiintifice si observatiile privind schimbarile climatice la nivel global, precum si previziunile realizate pe baza utilizarii unor metode climatice. Concluziile principale sunt urmatoarele: - temperatura la nivelul Europei a crescut cu aproape un grad Celsius, mai mult decat rata globala de ncalzire de 0,74C; - in prezent, concentratia gazelor cu efect de sera din atmosfera depaseste valorile nregistrate n ultimii 650.000 de ani, iar previziunile indica o crestere fara precedent; - pana n anul 2100, temperatura globala va creste cu 1 pana la 6,3 grade Celsius, iar nivelul oceanului planetar va creste cu 19 pana la 58 cm; - s-a intensificat frecventa aparitiei si intensitatea fenomenelor meteorologice extreme (furtuni, tornade, uragane), modelele regionale climatice si de precipitatii (valuri de caldura, secete, inundatii) s-au schimbat, iar tendintele indica o crestere graduala n urmatorii ani; - scaderea grosimii si a extinderii ghetarilor din zona artica (cu 40% n ultimii 30 de ani) si posibilitatea disparitiei complete a acestora, pana n anul 2100; - retragerea ghetarilor din zone montane (Muntii Alpi, Himalaya, Anzi) si posibilitatea disparitiei a peste 70% din ghetarii continentali; - dezvoltarea unor mutatii la nivelul biosistemelor: nflorirea timpurie a unor specii de plante, disparitia unor specii de amfibieni etc;
10

- daca nu se ntreprind actiuni de reducere, nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera n anul 2030 va avea o valoare cu 25 - 90% mai mare fat de nivelul actual, cele mai importante cresteri provenind din sectorul transporturi; - cel putin doua treimi din cresterea emisiilor la nivel global va proveni din trile n curs de dezvoltare, emisiile pe cap de locuitor n anul 2030 vor fi semnificativ mai mari n tarile dezvoltate decat n tarile n curs de dezvoltare; - pana n anul 2030, scenariile privind reducerea emisiilor pot fi atinse cu un cost care reprezinta doar 3% din PIB-ul global, costurile fiind mai mari dupa anul 2030; - cei mai caldurosi 15 ani la nivel global au fost nregistrai n ultimele dou decade, anii 1998 i 2005 fiind reprezentativi. Ministerul Mediului si Pdurilor a descoperit mai multe efecte asupra agriculturii, silviculturii, gospodaririi apelor si asupra aseazarilor umane. A cercetat tendintele emisiilor de gaze cu efect de sera pe sectoare si s-a constatat ca sectorul Energie este cel mai important sector in ceea ce priveste emisiile de gaze cu efect de sera, fiind responsabil pentru 68,63% din emisiile totale de gaze cu efect de sera, generate la nivel national, in anul 2008. Emisiile din acest sector au scazut cu 46,85% fata de nivelul inregistrat in anul 1989. Deasemenea a cercetat datele privind emisiile anuale de dioxid de carbon, de metan, de protoxi de de azot, de gaze fluorurate. Ministerul Mediului si Padurilor, IPCC si Terra Mileniul III au actionat in vederea reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera si au mentionat in privinta aceasta utilizarea mecanismelor prevazute de Protocolul de la Kyoto. Au aratat ca Romania s-a implicat cu succes in realizarea proiectelor de investitii de tip Implementare in Comun, prin colaborarea cu diferite state, in vederea realizarii transferului de tehnologie pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, cresterea eficientei energetic a obiectivelor unde realizeaza aceste investitii si imbunatatirea calitatii mediului. Din analiza comparativa a numarului de certificate de emisii de gaze cu efect de sera alocate fiecarui sector in parte, realizata de Ministerul Mediului si Padurilor, si valoarea emisiilor verificate ale instalatiilor din aceste sectoare, s-a remarcat ca sectorul de producere a celulozei si hartiei a inregistrat in anul 2009, un nivel redus al emisiilor de CO2, acestea reprezentand 19,3% fata de numarul de certificate alocate acestui sector.La polul opus se afla sectorul energie, emisiile verificate generale de acest sector, in anul 2009, reprezentand 81,3% comparativ cu numarul de certificate alocate pentru 2009. Ministerul Mediului si Padurilor, IPCC si Terra Mileniul III au realizat scenariile privind schimbarea regimului climatic in Romania pe perioada 2001-2030. Pentru simularea caracteristicilor sistemului climatic global si pentru proiectarea raspunsului sistemului la scenariu ale influentei unor factori externi se utilizeaza modelele de circulatie generala atmosfera- ocean ( AOGCM). Modelele furnizeaza informatii referitoare la climatul regional si schimbarea climei la nivel regional. Gradul de imprastiere e estimarilor obtinute in cadrul unui ansamblu de mai multe AOGCM- uri este utilizat pentru caracterizarea incertitudinilor in proiectarea schimbarilor climatice. O imprastiere mai mare arata o incertitudine mai mare. Media schimbarilor pe un ansamblu de multi- modele este considerate valoarea medie conform Raportului IPCC. Datorita complexitatii, rezolutia orizontala a competentei atmosferice a acestor modele globale se situeaza in intervalul de la 400 la 125 km, ceea ce este insuficient pentru
11

necesitatile practice privind studiul impactului schimbarilor climei asupra diferitelor ecosisteme. Pentru a obtine informatii la o scara mai fina (downscaling), comparative cu modelarea AOGCM, exista doua metode care se utilizeaza, mentionate de IPCC in ultimul Raport: metoda dinamica, reprezentata de modelele climatice regionale care sunt cuplate la conditiile laterale cu modelel climatice globale; metoda statica, care se bazeaza pe relatii statistice stabilite pe baza datelor de observatie intre variabile climatice la scara locala sau regionala si variabile atmosferice la scara mare; in ambele cazuri, calitatea produselor obtinute prin downscaling depinde de calitatea modelelor globale; ambele metode prezinta avantaje si dezavantaje si de aceea pentru o anumita regiune, de considera ca este ideal sa se utilieze cele doua metode, in vederea unei mai bune estimari a incertitudinilor.

Proiectiile privind schimbarile in regimul climatic din Romania pentru perioada 20012030, fata de perioada 1961- 1990, au fost realizate de doua modele de downscaling aplicate unor modele climatice globale sau regionale, in conditiile scenariului IPCC de emisie A1B care presupune o rata ponderata de crestere a concentratiei gazelor cu efect de sera pentru secolul 21. Scenariul A1B presupune un viitor in care cresterea economica va fi rapida, populatia globului va ceste pana la sfarsitul secolului, dupa care se va inregistra o scadere si vor fi puse in aplicare noi tehnologii intr-un mod rapid.Acest scenariu prevede un echilibru in ceea ce priveste utilizarea sursei de energie, in sensul ca nu se va folosi o anumita sursa de energie, intreg lantul de aprovizionare cu energie beneficiind de niveluri de crestere tehnologica similara. Acest proiect a fost finantat de Ministerul Mediului si Padurilor. Cu metoda downscaling statistic 1 se cerceteaza temperature aerului si regimul precipitatiilor iar cu metoda downscaling dInamic se cerceteaza Calibrarea modelului pentru Romania. Relatia dintre Terra Mileniul III, Ministerul Mediului si Padurilor si IPCC este o relatie de colaborare. Relatii cu ong-uri; Legislatie pt desertificare

12

Capitolul III Studiu de caz: Deseurile menajere

3.1 Caracteristicile problemei de mediu Deseurile menajere Deseurile menajere si impactul negativ asupra mediului. Dintre numeroasele probleme de mediu care ameninta planeta noastra, o problema majora o constituie, fara nici o ndoiala, deseurile. Fiecare dintre noi, mic sau mare, arunca zilnic n pubela sa obiecte care nu ne mai servesc, care sunt goale sparte sau uzate. Serviciul de salubrizare actioneaza o singura data pe saptamana, golind pubela care adesea depaseste marginile si le depoziteaza n afara orasului, n locurile numite "gropi de gunoi". Depozitarea deseurilor, pe langa faptul ca este un proces tehnologic destul de scump, mai prezinta un dezavantaj: polueaza mediul.Solutia nu consta n depozitarea acestora pe locuri virane, pe spatiile verzi sau n parcuri, ci n colectarea selectiva si reciclarea lor. Aceasta metoda permite recuperarea substantelor valoroase pentru reciclare! CE PUTEM FACE NOI? Fiecare dintre noi, ca reprezentat al comunitatii, are puterea si obligatia de a influenta procesul de ecologizare a propriului oras sau a zonei unde si petrece vacanta.. Solutia este la ndemana noastra si consta n depozitarea selectiva a deseurilor.

3.2 Denumirea proiectului ca alternativa la solutionarea problemei de mediu Deseurile menajere Proiectul realizat ca alternativa la solutionarea problemei de mediu Deseurile menajere se numeste Pro regione pura- Infiintarea unui serviciu public de salubritate si colectare a deseurilor menajere in micro- regiunea Valea Nirajului Proiectul se adreseaza locuitorilor din micro- regiunea Valea Nirajului din judetul Mures. Dupa implementarea proiectului toti locuitorii beneficiaza de servicii de salubritate bine organizate la costuri reduse, de colectarea selectiva a deseurilor menajere

3.3 Necesitatea implementarii acestui proiect Scopul proiectului este infiintarea unui serviciu public de salubrizare pentru colectarea selectiva a deseurilor, comun pentru cele 12 comune si orasul Miercurea Nirajului din micro- regiunea Valea Nirajului, judetul Mures. In unele localitati din zona exista colectarea organizata, insa problema colectarii selective nu a fost abordata in niciun fel, iar in alte localitati nu exista colectare organizata. Este cunoscut faptul ca hotararile administrative nu pot rezolva singure aceste probleme, fiind necesare mai multe masuri: 1. Constientizarea populatiei despre avantajele directe si indirect ale colectarii selective ale deseurilor; 2. Schimbarea atitudinii locuitorilor fata de deseurile menajere, schimband notiunea de eliminare a deseurilor cu notiunea de gospodarire a deseurilor
13

3. Constientizarea populatiei despre impactul negative asupra mediului al deseurilor eliminate, compromiterea frumusetii natural a raului Niraj si a zonelor de dealuri si paduri din vecinatate; 4. Implicarea autoritatilor locale si a organizatiilor neguvernamentale in activitati de colectare selective; 5. Reducerea la minimum a cheltuielilor ce trebuie suportate de populatie pentru colectare si transport prin cresterea gradului de valorificare a deseurilor reciclabile; 6. Informarea populatiei despre sprijinul financiar acordat de organismele Uniunii Europene pentru implementarea tehnologiilor modern, eficiente de gospodarire a deseurilor.

3.4 Obiectivele generale ale proiectului Obiectivele generale ale proiectului sunt: 1. Reducerea semnificativa a volumului deseurilor; 2. Imbunatatirea substantial a managementului gestionarii deseurilor prin crearea unui sistem durabila destinat acestui sector si a protectiei mediului in micro- reiunea Valea Nirajului.

3.5 Obiective specifice ale proiectului Obiectivele specific ale proiectului sunt: 1. Implementarea prioritatilor Planului National de Dezvoltare, a directivelor UE pentru sporirea potentialului de investitii, implementarea prioritatilor din Planul Regional de Gospodarire a Deseurilor, precum si din Planul Local de Activitati pentru Protectia Mediului a Judetului Mures; 2. Imbunatatirea capacitatii autoritatilor administratiei publice locale din micro- regiunea Valea Nirajului de a contribui la protectia mediului; 3. Introducerea si imbunatatirea metodelor eficiente si simple de tratare a deseurilor cu un raport cost- beneficiu satisfacator.

3.6 Activitati desfasurate de Terra Mileniul III pentru atingerea obiectivelor Activitatile specifice ale proiectului: a) Activitati premergatoare Primariile au organizat intalniri de constientizare a populatiei in legatura cu avantajele colectarii selective a deseurilor, au prezentat activitatile detaliate, au incheiat conventii cu reprezentantul fiecarei gospodarii.
14

In urma studiului realizat in zona pe valea Nirajului si in zona apropiata paraurilor s-au descoperit zeci de depozite ilegale de deseuri. ONG- urile din zona impreuna cu conducerea scolilor si parintii elevilor au inventariat gropile si depozitele ilegale si au stabilit un plan de masuri pentru eliminarea lor. Prin acest proiect fiecare gospodarie a primit instructiuni de realizare a unor platform proprii de compostare de o capacitate foarte mica si care pot fi realizate cu costuri minime si eficienta maxima.

b) Derularea activitatilor Fiecare gospodarie este dotata cu saci de plastic prevazuti cu banda colorata si li s-au comunicat data colectarii fiecarui sortiment. Colectarea se realizeaza cu aotogunoiere respective autotransportor- containere la data stabilita. Trimestrial se organizeaza actiuni de colectare a obiectelor scoase din uz precum si a anvelopelor uzate. De asemenea, trimestrial sunt colectate si deseurile periculoase. Conform programului stabilit pentru eliminarea depozitelor ilegale s-a asigurat baza logistica ( transportoare, containere, gunoiere) necesara acestei activitati. Aceste activitati s-au realizat inclusiv la nivelul blocurilor de locuinte prin intermediul administratorilor si responsabililor de scara, precum si la societatile comerciale din zona pe baza unui contract. Reziduurile selectate la sursa sunt transportate la baza de selectie Acatari. c) Activitati desfasurate la baza de selectie Fiecare sortiment este reselectat cu ajutorul unei benzi de selectie. Prin reselectare specializata se realizeaza sortimente de acelasi fel prelucrate primar si pregatite pentru valorificare ( de exemplu: materialul plastic se sorteaza in 5 variante in functie de tip). Astfel, hartia si cartonul sunt presate in baloti, sticla de aceeasi culoare este depozitata in containere separate, plasticul este balotat, granulat si ambalat in saci, textilele si metalul balotate, iar deseurile periculoase colectate in containere special sunt transportate si depuse la rampa ecologica Ungheni. Deseurile mixte provenite din refuzul de compostare, oase, cojile de la fructele citric, cenusa si alte material in cantitati mici sunt transportate de asemenea la rampa ecologica. Din dezmembrarea diverselor obiecte scoase din uz, elementele din lemn sunt transportate si depozitate pentru a putea fi utilizate ulterior ca lemn de foc.Anvelopele si alte obiecte din cauciuc sunt de aseemenea valorificate.

3.7 Analiza economica a proiectului Conceptul de eficienta economica

15

Eficienta economica nseamna obtinerea unor efecte economice utile, n conditiile cheltuirii ntr-un mod rational si economicos a unor resurse materiale, umane, financiare, folosindu-se pentru aceasta metode stiintifice de organizare a activitatii. Nivelul eficientei este cu att mai ridicat cu ct este mai mare efectul util pe unitate de efort cheltuit sau cu ct este mai mic efortul consumat raportat la o unitate de efect util. Facnd o analiza a notiunii de eficienta economica a investitiilor se constata ca aceasta este o suma de factori calitativi, fapt ce i confera acesteia un caracter complex, viznd perfectionarea activitatii n domeniul n care are loc punerea n functiune a investitiei respective, care poate fi de modernizare, retehnologizare, reconstructie sau dezvoltare. Studiul eficientei economice a investitiilor presupune n fond o analiza cauzala a factorilor care determina decizia n mediul de risc aferent. Exprimarea eficientei economice prin indicatori economico financiar Producia exerciiului Venituri Productivitatea muncii Cheltuieli Rentabilitate Cheltuieli: Cheltuieli de exploatare: cheltuieli privind amortizarea imobilizarilor, cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile, cheltuielile cu utilitatile, cheltuielile cu personalul, cheltuieli cu instruirea, cheltuieli privind combustibilul, cheltuieli privind materialele pentru ambalat, cheltuieli cu studiile si cercetarile, cheltuieli cu intretinerea si reparatiile alte cheltuieli de exploatare; Cheltuieli variabile: cheltuielile cu materiile prime directe, cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi, cheltuieli cu retributiile, o parte din cheltuielile cu intretinerea si functionarea utilajelor, cheltuieli de amenajare a terenurilor,cheltuieli cu echipamentele folosite,cheltuieli cu instalatiile, cheltuieli cu taxele, cheltuieli cu colaboratorii, cheltuieli de protocol, reclama si publicitate, cheltuieli cu transportul de bunuri si personal; Cheltuieli fixe: cheltuieli cu telefonia si telecomunicatiile Venituri: Fondurile de la bugetul statului si/ sau bugetul local Din Programul PHARE Productie si vanzari in urma colectarii selective a deseurilor Lista produselor si preturilor de vanzare aferente lor: Plastic: capacitate anuala: 932 tone pret de vanzare: 250/ tona Hartie: capacitate anuala: 813 tone pret de vanzare: 100/ tona Sticla: capacitate anuala: 466 tone pret de vanzare: 150/ tona Metal: capacitate anuala: 235 tone, din care:
16

- Produse din aluminium: 30 tone pret de vanzare: 380/ tona - Metale feroase: 205 tone pret de vanzare: 130/ tona Textile: capacitate anuala: 466 tone pret de vanzare: 100/ tona Sursele de finantare ale proiectului: Proiectul este finantat de Uniunea Europeana prin Programul Phare 2003 Coeziune Economica ai Sociala, Schema de investitii pentru proiecte mici de gestionare a deseurilor; Din fondurile de la bugetul statului si/ sau bugetul local; 3.8 Analiza de mediu a proiectului

Varianta fara proiect Varianta cu proiect - zona tratata nu beneficiaza de servicii - beneficierea de servicii bine organizate bine organizate de salubrizare de salubrizare - daca ar beneficia de servicii de salubrizare - costuri reduse costurile acestor servicii sunt foarte ridicate - zonele afectate de depozitele ilegale - locuitorii sunt obligati sa elimine dispar creand un mediu curat, sanatos care reziduurile in locuri si conditii nepermise va asigura si o baza de dezvoltare a - s-au creat depozite imense ilegale de turismului rural deseuri in toata zona Vaii Nirajului, pe - beneficiaza si societatile care recicleaza vaile paraurilor, in gropi, pe pasuni, pe deseuri, avand la dispozitie o cantitate de marginile drumurilor, pe camp materie prima reciclabila la pret redus - existenta unui mediu poluat si nesanatos - beneficiar al proiectului este intreaga - zonele afectate de deseuri nu dispar economie nationala prin scaderea - consumurile energetic mai ridicate consumurilor energetic - lipsa turismului in zona rurala - beneficiari sunt si agentii economici din zona dar si unitatile turistice

3.9 Analiza SWOT a proiectului Puncte tari: - Servicii de salubrizare bine organizate - Costuri mai reduse - Crearea a 22 de locuri noi de munca - Eliminarea depozitelor ilegale - Reducerea impactului depozitelor ilegale de deseuri asupra mediului - Reciclarea deseurilor - Educarea si instruirea locuitorilor din zona afectata pentru a colecta selectiv deseurile si a nu le mai depozita in locuri nepermise

17

Mediu mai sanatos si mai curat prin remedierea treptata a efectelor poluante ale depozitelor ilegale Refacerea echilibrului ecosistemelor bogate de-a lungul paraului Niraj Prin dezvoltarea infrastructurii edilitar- gospodaresti se incetinesc procesul de migrare a populatiei si descresterea populatiei din zonele rurale Imbunatatirea calitatii apei Implicarea voluntarilor

Puncte slabe: - Resurse financiare limitate - Nu toti locuitorii au fost atrasi de proiect - Investitia nu va fi recuperate pe termen scurt - Problema unei abordari integrate Oportunitati - Redarea terenurilor destinatia anterioara (agricola) - Valorificarea prin compostare a deseurilor biodegradabile - Cresterea interesului pentru turismul rural, agroturism precum si pentru ecoturism - Atragerea investitorilor Amenintari - Posibilitatea formarii de noi depozite ilegale de deseuri - Refuzarea unor locuitori sa se conformeze cu proiectu - Realizarea investitiei intr-o zona invecinata unei potentiale arii protejate, propusa ca sit Natura 2000 reprezinta un factor de risc pentru atingerea obiectivelor proiectului

3.10 Concluzii si propuneri la proiect Prin implementarea proiectului s-a refacut echilibrul naturii din zona care influenteaza in mod cert viata oamenilor, dat fiind faptul ca majoritatea lor se ocupa cu agricultura, castigandu-si existent din resursele naturii, iar intreprinzatorii turistici isi pot dezvolta activitatea in domeniul agroturismului, al turismului rural si al ecoturismului. Dezvoltarea generala a zonei atrage noi investitii si genereaza dezvoltarea celor deja existente. Prin infiintarea serviciului public de salubrizare pentru colectarea selectiva a deseurilor s-au creat noi locuri de munca, fiind necesar 22 de angajati pentru functionarea unui astfel de serviciu. Prin reciclarea deseurilor colectate, si astfel prin fluxul de numerar continuu in bugetul serviciului, se reduc semnificativ cheltuielile suportate de populatie pentru colectare si transport. Se reabiliteaza intreaga imagine estetica a regiunii.

18