Sunteți pe pagina 1din 25

Universitatea din Craiova Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor Contabilitate i Raportari Financiare conforme cu Standardele Internaionale

OPERAIUNI PREMERGTOARE NTOCMIRII SITUAIILOR FINANCIARE

INVENTARIEREA

Masterand: Iriza Livia-Anca

Craiova, 2013

CUPRINS

Cap. I. PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE.pag. 3

Cap. II. INVENTARIEREA SI EVALUAREA ELEMENTELOR ..pag. 6

2.1. Inventarierea-organizare si efectuare...pag. 6 2.2. Determinarea rezultatelor inventarierii.pag. 16 2.3. Contabilitatea diferentelor constatate la inventariere...pag. 19

BIBLIOGRAFIE pag. 25

CAP. 1. Prezentarea situatiilor financiare anuale


Situatiile financiare sunt alcatuite de regula din : bilant, contul de profit si pierdere, situatia modificarii pozitiei financiare, note explicative, alte situatii si alte materiale suplimentare care sunt parte integranta din situatiile financiare. Nu se cuprind rapoartele directorilor, declaratiile presedintelul consiliului de administratie, etc. Situatiile financiare sunt ntocmite si prezentate cel putin anual, se adreseaza unei sfere largi de utilizatori si raspund unor nevoi comune de informatii. Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare si tranzactiilor desfasurate de o ntreprindere, oferind informatii despre : active, datorii, capital propriu, venituri, cheltuieli, cstiguri, pierderi fluxurile de numerar a ntreprinderii. Aceste informatii, mpreuna cu cele prezentate n notele explicative, ajuta utilizatorii la estimarea viitoarelor fluxuri de numerar a ntreprinderii, a momentului si gradului de certitudine a generarii numerarului si echivalentelor acestuia. Responsabilitatea ntocmirii si prezentarii situatiilor financiare anuale revine consiliului de administratie, administratorului, sau altui organ de conducere al unei ntreprinderi. ntreprinderile sunt ncurajate sa prezinte, pe lnga situatiile financiare anuale, o analiza financiara efectuata de conducere, care descrie si explica caracteristicile principale ale performantei financiare si pozitiei financiare a ntreprinderii, precum si principalele incertitudini cu care se confrunta. La finele exerciiului financiar fiecare unitate economic este interesat i trebuie s cunoasc situaia patrimoniului, precum i rezultatele obinute. Potrivit Legii contabilitii nr. 82/1991, exerciiul financiar ncepe la 1 ianuarie i se ncheie la 31 decembrie, cu excepia primului an de activitate, cnd acesta ncepe la data nfiinrii unitii patrimoniale. Bilanul contabil este documentul oficial de sintez sau de raportare financiar ce se folosete pentru finalizarea exerciiului financiar, care trebuie s dea o imagine fidel, complet i clar a situaiei patrimoniului i a rezultatelor obinute. Bilanul contabil, prin coninutul informaional, reflect, dup norme metodologice unitare, comparativ cu exerciiul precedent, n mod sintetizat i sistematizat, toate elementele de activ i de pasiv ale ntreprinderii la sfritul exerciiului, precum i n alte situaii, cum sunt fuziunea, ncetarea activitii etc. Bilanul propriu-zis este documentul contabil de sintez prin care se prezint activele patrimoniale i pasivele unitii economice la nchiderea exerciiului, grupate dup destinaie i, respectiv, dup proveniena lor. Din punct de vedere grafic, la noi n ar schema de bilan se prezint sub form de list, n sensul c pasivul se succede activului. Att n partea de activ, ct i n cea de pasiv, elementele constitutive ale patrimoniului sunt sistematizate, pornind de la conturi, pe grupe, posturi bilaniere, dup anumite criterii subordonate necesitii muncii de informare i analiz economic. n principiu, fiecrui post din bilan i corespunde un cont din contabilitatea curent, astfel c o parte din soldurile debitoare sau creditoare ale conturilor se trec n

bilan preluate direct din conturi. Majoritatea conturilor nu apar sub form de posturi individuale, ci sub forma unor posturi concentrate n funcie de coninutul lor economic. La ntocmirea bilanului contabil se au n vedere, potrivit art. 28 din Legea contabilitii, urmtoarele reguli: posturile nscrise n bilan s corespund cu datele nregistrate n contabilitate, puse de acord cu situaia real a elementelor patrimoniale stabilite pe baza inventarului; nu sunt admise compensri ntre posturile ce se nscriu n bilan. n activul bilanului posturile de active imobilizate i circulante, sunt nscrise la valoarea net contabil obinut din valoarea de intrare n patrimoniu diminuat cu amortizrile i provizioanele pentru deprecierea acestora. De asemenea, tot din motive de evaluare, soldurile conturilor de diferene de pre (n cazul cnd evidena unor elemente patrimoniale se ine la alte preuri dect cele efective) se nsumeaz algebric cu soldurile conturilor de active circulante, pentru ca aceste elemente patrimoniale s fie evaluate la valoarea efectiv. Bilanul contabil ca s dea o imagine fidel, clar, complet a patrimoniului, a situaiei financiare i a rezultatelor obinute presupune: respectarea regulilor privind evaluarea patrimoniului, respectarea principiilor prudenei, permanenei metodelor, continuitii activitii, independenei exerciiului, intangibilitii bilanului de deschidere cu cel de nchidere, necompensrii. ntruct unitatea patrimonial este interesat s cunoasc n detaliu veniturile obinute din activitatea desfurat i cheltuielile ocazionate, s-a introdus un al doilea instrument de sintetizare a informaiilor contabilitii generale i anume "Contul de profit i pierdere". Introducerea acestui instrument a fost determinat i de necesitatea controlului respectrii interesului fiscal al statului n condiiile autonomiei economicodecizionale a unitii patrimoniale n economia de pia. Contul de profit i pierdere, prin structura sa, evideniaz i explic ntr-o form analitic rezultatele prin prisma ecuaiei de echilibru dintre cheltuieli i venituri. VENITURI - CHELTUIELI = REZULTATE Contul de profit i pierdere cuprinde: cifra de afaceri, veniturile i cheltuielile, precum i rezultatul exerciiului, profit sau pierdere. Veniturile i cheltuielile sunt structurate n cadrul contului de profit i pierdere, respectndu-se anumite criterii economice. Astfel, avnd n vedere faptul c se face distincie ntre activitatea curent a unitii, activitatea financiar i cea cu caracter excepional, contul de profit i pierdere, prezint veniturile i cheltuielile grupate dup natura lor. Din punct de vedere grafic, contul de profit i pierdere se prezint sub form de list, adic, mai nti, sunt nscrise veniturile i apoi cheltuielile. Faptul c aceste dou categorii de elemente sunt delimitate pe grupe, exist posibilitatea stabilirii mrimii rezultatului din activitatea curent (care este format din rezultatul din exploatare i rezultatul din activitatea financiar) i a rezultatului din activitatea excepional.

Anexa la bilan se ntocmete pentru realizarea n contabilitate a principiului imaginii fidele a patrimoniului i cuprinde un set de formulare (situaii sau tabele) n cadrul crora se reflect indicatori ai activitii desfurate, precum i ai situaiei economico-financiare. Ea are ca principale obiective completarea i explicarea n detaliu a datelor nscrise n bilan i contul de profit i pierdere. Anexa la bilan este compus din urmtoarele situaii: - Anexa 1 - Repartizarea profitului - Anexa 2 - Situaia stocurilor i a produciei n curs - Anexa 3 - Situaia creanelor i datoriilor - Anexa 4 - Situaia altor provizioane - Anexa 5a - Date informative - Anexa 5b - Pli restante - Anexa 5c - Impozite, taxe i alte obligaii datorate i vrsate - Anexa 6 - Situaia activelor imobilizate - Anexa 7 - Alte informaii privind regulile i metodele contabile i date complementare Datele necesare ntocmirii anexei la bilan sunt preluate din conturi i prelucrate potrivit cerinelor formularelor respective. Alte date din aceste situaii sunt extracontabile (numr mediu de salariai, de colaboratori, etc.). Raportul de gestiune se prezint sub forma unui document netipizat, dar care prezint o deosebit importan pentru c n el se face o analiz amnunit a celor mai importante aspecte ale activitii patrimoniale. n cadrul raportului de gestiune se fac referiri, n principal, la urmtoarele: situaia unitii patrimoniale i evoluia sa previzibil: evenimentele care au intervenit n activitatea unitii dup ncheierea exerciiului; participaiile la capital la alte uniti; activitatea i rezultatele subunitilor proprii; activitatea de cercetare-dezvoltare; menionarea factorilor care au influenat favorabil sau nefavorabil rezultatele, a lipsurilor manifestate n gestionarea patrimoniului; informaiile referitoare la regulile i metodele contabile aplicate; situaiile care au determinat schimbarea metodelor de evaluare cu toate influenele asupra patrimoniului, situaiei financiare i rezultatelor; analiza veniturilor, cheltuielilor i a profitului; analiza lichiditii i a capacitii de plat; repartizarea profitului; msuri preconizate pentru mbuntirea activitii viitoare.

Cap. 2. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si pasiv 2.1. Inventarierea- organizare si efectuare
Inventarierea este un ansamblu de operatiuni prin care se constata existenta faptica a elementelor de activ si pasiv, cantitativ si valoric sau numai valoric, la un moment dat. Inventarierea trebuie sa cuprinda toate elementele de activ si de pasiv precum si bunurile si valorile materiale detinute cu orice titlu apartinnd altor persoane fizice sau juridice. Inventarierea patrimoniului trebuie efectuata de toate persoanele juridice prevazute la art. 1 din Legea contabilitatii nr. 82/1991, si anume: - Societatile comerciale, societatile/companiile nationale, regiile autonome, institutele nationale de cercetare-dezvoltare, societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice; - Institutiile publice, asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial; - Subunitatile fara personalitate juridica, cu sediul iin strainatate; - Organismele de plasament colectiv care nu sunt constituite prin act constitutiv, astfel cum sunt prevazute in legislatia pietei de capital, fondurile de pensii facultative, fondurile de pensii administrate privat si alte entitati organizate pe baza Codului civil; - Persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri si care sunt obligate, potrivit legii sa tina contabilitatea in partida simpla. Societatile comerciale au obligatia efectuarii inventarierii generale astfel: La nceputul activitatii, cu scopul de a stabili si evalua aportul actionarilor la capitalul social al societatii Cel putin o data pe an, de regula la sfrsitul exercitiului, pe parcursul functionarii societatii n cazul fuzionarii, divizarii sau ncetarii activitatii In cazul modificarii preturilor sau tarifelor La cererea unor organisme externe societatii, abilitate prin lege Ori de cte ori sunt indicii ca exista lipsuri sau plusuri n gestiune si care nu pot fi stabilite altfel dect prin inventariere Ori de cte ori intervine o predare primire de gestiune Cu ocazia reorganizarii gestiunilor Ca urmare a calamitatilor naturale sau a unor cauze de forta majora Raspunderea pentru buna organizare a inventarierii revine administratorului sau altei persoane mputernicite cu gestionarea societatii. Aceste persoane au obligatia: Numirii, prin decizie scrisa, a comisiilor de inventariere formate din persoane cu pregatire corespunzatoare, tehnica si economica, care sa asigure efectuarea corecta si la timp a inventarierii. elaborarii si transmiterii catre comisiile de inventariere de instructiuni scrise privind organizarea lucrarilor de inventariere, adaptate la specificul fiecarei societati.

Din comisiile de inventariere nu pot face parte gestionarii gestiunilor suspuse inventarierii si nici contabilii care tin contabilitatea gestiunilor respective. n deciziile privind efectuarea inventarierii se mentioneaza: Componenta comisiilor de inventariere inclusiv a comisiei centrale care coordoneaza ntreaga activitate de inventariere. Modul de efectuare a inventarierii Gestiunile suspuse inventarierii Data de ncepere si data de terminare a operatiunilor de inventariere Obligatiile conducerii societatii n ceea ce priveste asigurarea conditiilor necesare efectuarii inventarierii, se refera la urmarirea urmatoarelor: Organizarea depozitarii valorilor materiale grupate pe: Sorto - tipo - dimensiuni Codificarea acestora ntocmirea etichetelor de raft inerea la zi a evidentei tehnic-operative a gestiunilor materiale si a celei contabile Participarea la lucrarile de inventariere a ntregii comisii de inventariere Asigurarea personalului necesar pentru manipularea valorilor materiale (asezare, sortare, cntarire, masurare etc. Asigurarea participarii unor persoane competente din unitate sau din afara unitatii pentru identificarea bunurile de inventar, (unde este cazul) respectiv calitatea, pretul, sortimentul etc. Dotarea gestiunilor cu aparate si instrumente adecvate pentru masurare,cntarire, etc. Dotarea comisiilor cu mijloace tehnice de calcul si sigilare a spatiilor inventariate Daca inventarierea unei gestiuni se face pe parcursul mai multor zile, gestiunea trebuie dotata cu doua rnduri de ncuietori diferite. In ceea ce privesc comisiile de inventariere, acestea au obligatia: De a lua decizii scrise de la gestionarul raspunzator de gestiunea valorilor materiale; Identificarea tuturor locurilor n care exista valori materiale ce urmeaza a fi inventariate; Sigilarea tuturor locurilor n care exista valori materiale , cu exceptia locurilor in care a nceput inventarierea si care se sigileaza numai n cazul n care se ntrerup operatiile de inventariere si se paraseste gestiunea. La reluarea lucrarilor se verifica daca sigiliul este intact. n cazul contrar se ntocmeste proces verbal de desigilare. n cazul gestiunilor care folosesc metoda cantitativ-valorica: Bararea si semnarea, la ultima operatiune, a fiselor de magazie sau mentionarea datei la care s-au inventariat valorile materiale; Vizarea documentelor care privesc intrari sau iesiri de valori materiale, existente in gestiune si nenregistrate, nregistrarea acestora in fisele de magazie si predarea lor la contabilitate. La unitatile de desfacere cu amanuntul care folosesc metoda global-valorica: ntocmirea de catre gestionar, nainte de nceperea inventarierii, a raportului de gestiune n care sa se nscrie valoarea tuturor documentelor de intrare si iesire a marfurilor si cele privind numeralul depus la casierie, ntocmite pna la momentul nceperii inventarierii

Depunerea raportului de gestiune la contabilitate Verificarea numeralului din casa si stabilirea sumei ncasarilor din ziua curenta; solicitarea ntocmirii monetarului (la gestiunile cu vnzare cu amanuntul) si depunerea numeralului la casieria unitatii; ridicarea benzilor de control de la aparatele de casa; Se controleaza daca toate instrumentele si aparatele de masura sau de cntarire au fost verificate si daca sunt n buna stare de functionare. n cazul n care gestionarul lipseste se procedeaza astfel: o Comisia de inventariere aplica sigiliul si comunica acestea conducerii unitatii patrimoniale; o Conducerea unitatii ncunostinteaza imediat n scris pe gestionar despre inventarierea ce urmeaza sa se efectueze indicnd locul, ziua si ora fixate pentru nceperea lucrarilor; o Daca gestionarul sau reprezentatul sau legal nu se prezinta la locul, data si ora fixate, inventarierea se efectueaza n prezenta altei persoane numita prin decizie scrisa, care sa-l reprezinte pe gestionar. Desfasurarea corespunzatoare a inventarierii presupune sistarea operatiunilor de predare-primire a bunurilor supuse inventarierii, lundu-se masuri pentru a nu se stnjeni procesul normal de livrare sau de primire a bunurilor. Daca operatiunile de predare-primire a bunurilor nu pot fi suspendate se stabileste o zona tampon n care sa se depoziteze bunurile primite n timpul inventarierii sau sa permita expedieri la clienti iar operatiunile respective se efectueaza numai n prezenta comisiei de inventariere, care mentioneaza pe documentele respective "primit sau eliberat n timpul inventarierii", dupa caz, cu evitarea inventarierii duble sau a omisiunilor. Programul si perioada inventarierii se afiseaza la loc vizibil. Raspunderi si atributii Comisia de inventariere are urmatoarele atributii si raspunderi: ia declaratii scrise de la gestionarul raspunzator de gestiunea inventariata studiaza instructiunile pentru efectuarea inventarierii; ia masurile necesare pentru separarea bunurilor proprii de cele ale altor unitati; efectueaza inventarierea cantitativa si calitativa a tuturor bunurilor materiale supuse inventarierii prin numarare, cntarire, cubare, dupa natura fiecarui bun; n cazul coletelor originale sigilate, comisia va efectua inventarierea prin sondaj, facnd mentiunea despre aceasta n lista de inventariere si n procesul verbal; confrunta stocurile faptice de pe teren cu stocurile scriptice rezultate din contabilitate, stabilind diferenta n plus sau n minus, face propuneri pentru compensari, acordarea de perisabilitati conform normelor legate, imputarea lipsurilor si nregistrarea plusurilor; controleaza toate locurile n care pot sa existe bunuri supuse inventarierii; ia note explicative de la gestionari privind diferentele constatate; stabileste persoanele vinovate pentru producerea minusurilor sau a degradarii bunurilor; raspunde de exactitatea datelor nscrise n listele de inventariere; ntocmeste liste separate, pe categorii, cu bunurile din depozit sau folosinta pe care le propune pentru casare datorita starii for de degradare sau uzura, aratnd n

procesul verbal cauzele care au determinat uzura sau degradarea, n acest din urma caz indicnd si persoanele vinovate, de la care ia nota explicativa. Metodologia de lucru nainte de nceperea operatiunii de inventariere, se ia de la gestionarul raspunzator de gestiunea valorilor materiale o declaratie scrisa din care sa rezulte daca: - gestioneaza valori materiale si n alte locuri de depozitare; - n afara valorilor materiale ale unitatii patrimoniale respective, are n gestiune si altele apartinnd tertilor, primite cu sau fara documente; - are plusuri sau lipsuri n gestiune despre a caror cantitate sau valoare are cunostinta; - are valori materiale nereceptionate sau care trebuie expediate (livrate), pentru care s-au ntocmit documentele aferente; - a primit sau a eliberat valori materiale fara documente legale; - detine numerar sau alte hrtii de valoare rezultate din vnzarea bunurilor aflate n gestiunea sa; - are documente de primire-eliberare care nu au fost operate n evidenta gestiunii sau nu au fost predate la contabilitate. De asemenea, gestionarul va mentiona n declaratia scrisa felul, numarul si data ultimului document de intrare si de iesire a bunurilor n/din gestiune. Declaratia se semneaza si se dateaza de gestionari precum si de membrii comisiei de inventariere, aceasta constituind data nceperii inventarierii. Reguli Generale nscrierea bunurilor inventariate n listele de inventariere se face cu completarea tuturor datelor de identificare (cod, denumire, unitate de masura). Listele de inventariere se ntocmesc distinct pe feluri de bunuri inventariate astfel: - materii prime si materiale - obiecte de inventar - echipamente de protectie - piese de schimb - combustibili - mijloace fixe - bunuri n custodie. Listele de inventariere se vor ntocmi n ordinea codurilor, fiecare cod figurnd n lista o singura data; se ntocmesc n 3 exemplare (cu exceptia celor pentru custodii care se ntocmesc n 4 exemplare), nscrierea facndu-se o singura data, cu indigo. Pe ultima fila a listei de inventariere, gestionarul trebuie sa mentioneze daca toate valorile materiale din gestiune au fost inventariate si consemnate n liste n prezenta sa. De asemenea, acesta mentioneaza daca are obiectii cu privire la modul de efectuare a inventarierii. n acest caz, comisia de inventariere este obligata sa analizeze obiectiile, iar concluziile la care a ajuns se vor mentiona la sfrsitul listelor de inventariere. Listele de inventariere se semneaza pe fiecare fila de catre membrii comisiei de inventariere si de catre gestionari. Exemplarul 2 al listei se retine de catre gestionar, iar originalul si exemplarul 3 se retine de catre comisie n vederea constituirii dosarelor de inventariere.

Inventarierea Imobilizarilor Inventarierea consta n identificarea imobilizarilor existente n teren si nscrierea lor n listele de inventariere. Listele se vor ntocmi pe locuri de utilizare. La ntocmirea listelor se va respecta clasificarea generala . n cazul n care imobilizarile sunt dispuse n camere, comisia va proceda si la ntocmirea inventarului de camera. Personalul care are asupra sa imobilizari va asigura conditii n vederea bunei desfasurari a activitatii de inventariere.Sefii punctelor de lucru au obligatia ca n declaratia de nceput a inventarierii sa arate ce imobilizari mprumutate utilizeaza n sectii.Inventarierea se efectueaza prin verificarea inventarelor personale si a fapticului existent pe oameni. Bunurile aflate asupra angajatilor la data inventarierii (echipament, scule, unelte etc.) se inventariaza si se trec n liste separate, specificndu-se persoanele care raspund de pastrarea lor. n cadrul evidentierii acestora pe formatii, locuri de munca, bunurile vor fi centralizate si comparate cu datele din evidenta tehnico-operativa, precum si cu cele din evidenta contabila. n verificarea stocului faptic se va acorda o atentie deosebita stabilirii obiectelor al caror grad avansat de uzura necesita scoaterea din uz. Pentru aceasta categorie se va ntocmi o lista de inventar separata. Mijloacele fixe care n perioada inventarierii se afla n afara unitatii (vapoare, locomotive, vagoane, avioane, autovehicule etc.) plecate n cursa de lunga durata, masinile de forta si utilaje Se inventariaza naintea iesirii lor din energetice, masinile, utilajele si instalatiile unitatea economica. de lucru, aparatele si instalatiile de masurare, control si reglare si mijloace de transport date pentru reparatii n afara unitatii Pe baza documentelor care atesta Terenurile proprietatea acestora si a schitelor de amplasare. - identificarea lor potrivit titlurilor de proprietate si a dosarului acestora; - inspectare; Cladirile - compararea constatarilor cu datele prevazute n titlurile de proprietate si dosare Constructiile si echipamentele speciale, Potrivit regulilor stabilite de detinatori retele de energie electrica, termica, gaze, apa, canal, telecomunicatii, cai ferate etc. Imobilizarile necorporale Prin constatarea existentei si apartenentei acestora la unitatile detinatoare. n cazul brevetelor, licentelor, know-howurilor, marcilor de fabrica este necesara

10

Imobilizarile necorporale si corporale n curs de executie

Imobilizarile corporale executate cu forte proprii ale unitatii patrimoniale Investitiile puse n functiune total sau partial, carora nu li s-au ntocmit formele de nregistrare ca mijloace fixe Lucrarile de investitii care nu se mai executa, fiind sistate sau abandonate Productia n curs de executie

dovedirea existentei acestora pe baza titlurilor de proprietate. Se mentioneaza pentru fiecare obiect n parte pe baza constatarii la fata locului: - denumirea obiectului - descrierea amanuntita a stadiului n care se afla, pe baza valorii din documentatia existenta( devize) si n functie de volumul lucrarilor realizate la data inventarierii. Materialele si utilajele primite de la beneficiari pentru montaj si nencorporate n lucrari se inventariaza separat. In listele de inventariere a lucrarilor neterminate respective se includ cheltuielile aferente articolelor de deviz la care nu s-a executat ntregul complex de lucrari prevazute n nomenclatoarele de norme de deviz. Se nscriu n liste de inventar separate Se nscriu n liste de inventariere separate, aratndu-se cauzele sistarii sau abandonarii, aprobarea de sistare si masurile ce se propun. Se inventariaza: - produsele care nu au trecut prin toate fazele (stadiile) prelucrarii impuse de procesul tehnologic de productie; - produsele care, desi au fost terminate, nu au trecut toate probele de receptionare tehnica sau nu au fost completate cu toate piesele si accesoriile lor; - lucrarile, serviciile si studiile n curs de executie sau neterminate; La societatile de constructii-montaj, n listele de inventariere a productiei neterminate se includ: - categoriile de lucrari si parti de elemente de constructii la care nu a fost executat ntregul volum de lucrari prevazute n indicatoarele de norme de deviz; - lucrarile executate (terminate), dar nereceptionate de catre beneficiar. Materiile prime, materialele, prefabricatele, piesele de schimb, semifabricatele etc.,

11

Lucrarile de reparatii capitale neterminate ale cladirilor, instalatiilor, masinilor, utilajelor, mijloacelor de transport si a altor obiecte, n cazul n care are loc o crestere a valorilor acestora sau o marire a duratei de functionare.

aflate la locurile de munca si nesupuse prelucrarii, nu se considera productie n curs de executie. Acestea se inventariaza separat si se repun n conturile din care provin, diminundu-se cheltuielile, iar dupa terminarea inventarierii se evidentiaza n conturile initiale de cheltuieli nainte de nceperea inventarierii productiei n curs de executie si a semifabricatelor din productie proprie este necesar: - sa se predea la magazii si la depozite toate piesele, ansamblurile si agregatele a caror prelucrare a fost terminata; - sa se colecteze din sectii sau ateliere toate produsele reziduale si deseurile, ntocmindu-se documentele de constatare; - sa se ntocmeasca documentele de constatare si sa prezinte la control semifabricatele a caror utilizare este ndoielnica. Determinarea stocurilor faptice se face astfel nct sa se evite omiterea sau inventarierea de doua sau mai multe ori a acelorasi bunuri. n acest scop, se recomanda ca procedeu dubla inventariere. Inventarierea productiei n curs de executie din cadrul sectiilor auxiliare se face prin stabilirea gradului de executare a lucrarilor( reparatii, lucrari pentru terti etc.). - se inventariaza prin controlul la fata locului a stadiului fizic al lucrarilor; - se consemneaza n liste de inventariere separata n care se indica denumirea obiectului supus reparatiei, costul de deviz si cel efectiv al lucrarilor executate.

Evaluarea imobilizarilor EVALUAREA imobilizarilor se efectueaza la: valoarea ramasa neamortizata; valoarea actuala, n functie de pretul pietei; starea fizica si utilitatea lor n cadrul unitatii, n cazul imobilizarilor constatate ca fiind depreciate; valoarea contabila neta, n cazul imobilizarilor corporale pentru care au fost constituie provizioane pentru deprecieri. Valoarea contabila neta se compara cu valoarea actuala stabilita cu ocazia inventarierii.

12

n cazul mijloacelor fixe, corectarea valorii contabile si aducerea lor la nivelul valorii de inventar se face prin una din urmatoarele modalitati: prin nregistrarea unei amortizari exceptionale, cnd se constata o depreciere ireversibila (definita, caz tipic pentru mijloacele fixe inutilizabile propuse pentru a fi casate); prin constituirea unor provizioane pentru deprecierea mijloacelor fixe, cnd se constata o depreciere relativa a acestora, ca urmare a unor cauze cum sunt: aparitia unei uzuri morale de care nu s-a tinut seama cu ocazia amortizarii, supraevaluarea mijloacelor fixe, prin aplicarea unor coeficienti neadecvati cu ocazia reevaluarii lor; lipsa de utilitate a acestora pentru unitate n momentul inventarierii ( aflate n conservare, neutilizabile pentru activitatile desfasurate n momentul inventarierii); alte cauze care determina o evaluare actuala mai scazuta a mijloacelor fixe dect valoarea cu care figureaza n contabilitate. Inventarierea stocurilor (materii prime, materialelor si obiectelor de inventar, etc.) Inventarierea bunurilor de mai sus se efectueaza prin stabilirea stocurilor faptice prin numarare, masurare, cntarire, cubare, dupa caz. Produsele de masa, se pot inventaria pe baza de calcule tehnice, mentionndu-se n liste modul n care s-a facut inventarierea, precum si datele tehnice care au stat la baza calculelor. Obiective Mod de inventariere Stocuri faptice Prin numarare, cntarire, masurare sau curbare Bunurile aflate n ambalaje originale intacte Se desface prin sondaj Lichidele a caror cantitate efectiva nu se poate - se verifica prin scoaterea de probe din vase stabili prin transvazare si masurare, continutul - organoleptic, prin masurare de probe de vaselor stabilit n functie de volum, densitate, laborator cnd se constata densitatea, compozitia compozitie etc. si alte caracteristici ale lichidelor Materialele de masa (ciment, otel beton, produse de cariera si balastiera, materiale si produse agricole etc.), a caror inventariere prin Se pot inventaria pe baza de calcule tehnice. cntarire si masurare ar necesita cheltuieli importante sau ar conduce la degradarea bunurilor. Bunurile apartinnd altor unitati (nchiriere, n Se nscriu n liste separate. leasing, n custodie, cu vnzare n consignatie, Listele de inventariere pentru bunurile n custodie spre prelucrare etc.) contin: - informatii cu privire la numarul si data actului de custodie si ale documentului de livrare (factura) - alte informatii utile - se trimit si persoanei fizice sau juridice careia i apartin bunurile - proprietarul bunurilor urmeaza sa comunice eventuale nepotriviri. Neconfirmarea presupune recunoasterea exactitatii datelor nscrise n listele de inventariere;

13

- n caz de nepotriviri, unitatea detinatoare clarifica diferentele si comunica constatarile persoanei fizice sau juridice careia i apartin bunurile. - se trec in liste separate cu specificarea persoanelor care raspund de pastrarea lor Bunurile aflate asupra angajatilor la data - se evidentiaza pe formatii si locuri de munca si inventarierii (echipament, cazarmament, scule, centralizat unelte etc.) - se compara cu datele din evidenta tehnicoperativa si din contabilitate Se inventariaza cu prioritate, fara a se stnjeni Bunurile cu grad mare de perisabilitate desfacerea imediata - se verifica realitatea soldurilor conturilor respective Celelalte elemente patrimoniale de activ si pasiv - pentru cele aflate la terti se fac cereri de confirmare care, dupa primirea confirmarii, se ataseaza la listele de inventariere. Bunurile depreciate, inutilizabile sau Liste de inventariere separate. deteriorate, fara miscare sau greu vandabile, comenzi n curs, abandonate sau sistate; Produsele aflate n expeditie Se inventariaza de catre unitatile patrimoniale furnizoarea si se nscriu n liste de inventariere Evaluarea stocurilor STOCURILE se evalueaza cu respectarea principiului permanentei metodelor, care conduce la continuitatea aplicarii regulilor si normelor privind evaluarea, nregistrarea n contabilitate si prezentarea elementelor si a rezultatelor, asigurnd comparabilitatea n timp a informatiilor contabile. La stabilirea valorii de inventar se aplica principiul prudentei, potrivit caruia nu este admisa supraevaluarea elementelor de activ si a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinnd cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibile generate de desfasurarea activitatii exercitiului curent sau anterior. n listele de inventariere se nscriu: valorile din contabilitate, n cazul n care se constata ca valoarea de inventar este mai mare dect valoarea din contabilitate; valoarea de inventar, n cazul n care valoarea de inventar este mai mica dect valoarea din contabilitate. n cazul constatarii unor deprecieri: relative (nedefinitive), se constituie provizion pentru deprecieri, care sa reflecte situatia reala existenta, chiar si n cazul n care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute fiscal; ireversibile (definitive) la mijloacele fixe sau la obiectele de inventar, se procedeaza la constituirea unei amortizari suplimentare n vederea punerii de acord a valorii contabile nete cu valoarea stabilita cu ocazia inventarierii, amortizate care nu este deductibila fiscal.

14

Inventarierea creantelor Obiective Mod de inventariere Se verifica si confirma pe baza: - extraselor soldurilor debitoare si creditoare ale conturilor de clienti si furnizori. Confirmarea soldurilor pentru creante cu vechime mai mare de sase luni se face pe baza de adresa cu confirmare de primire; - punctajelor reciproce; - conturilor sau deconturilor externe periodice confirmate de partenerii externi(n cazul unitatilor care efectueaza decontarea creantelor si obligatiilor pe baza de conturi sau decontari externe periodice). Liste de inventariere separate.

Creantele fata de terti

Creante si obligatii incerte ori n litigiu.

Evaluarea creantelor si datoriilor EVALUAREA creantelor si datoriilor se face la: valoarea nominala, pentru nregistrarea n contabilitate; valoarea probabila de ncasare sau de plata (valoare de utilitate) cu ocazia inventarierii. Cu acest prilej se constituie provizioane pentru deprecierea creantelor, pentru cresterea datoriilor si pentru sumele aflate n litigiu; la cursul de referinta al Bancii Nationale a Romniei din ziua de 31 decembrie, n cazul creantelor si datoriilor exprimate n devize. pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor, comisia d inventariere trebuie sa primeasca explicatii scrise de la persoanele care au raspunderea gestionarii. pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate comisia de inventariere stabileste caracterul pagubelor, propunnd modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate n urma inventarierii. Inventarierea disponibilitatilor din banca si casa Obiective Disponibilitati aflate n conturi la banci Disponibilitatile n lei si n valuta din casieria unitatii Mod de inventariere Prin confruntarea soldurilor din extrasele de cont emise de banci cu cele din contabilitate. - se inventariaza n ultima zi lucratoare a exercitiului financiar, dupa nregistrarea tuturor operatiunilor de ncasari si plati privind exercitiul respectiv; - se confrunta soldurile din registrul de casa cu cele din contabilitate

15

Inventarierea imprimatelor cu regim special si a altor valori Obiective Formularele cu regim special Mod de inventariere Se nscriu n listele de inventariere n ordinea codurilor Evaluarea titlurilor de valoare TITLURILE de valoare (titluri de participare, titluri imobilizate ale activitatii de portofoliu, titluri de plasament, alte titluri imobilizare) se evalueaza la: valoarea de cotare din ziua de 31 decembrie, n cazul celor cotate la bursa; valoarea probabila de vnzare, n cazul celor necotate la bursa. Daca valoarea de inventar este mai mica dect valoarea cu care figureaza n contabilitate, se procedeaza la constituirea de provizioane pentru deprecierea titlurilor respective. Titlurile de valoare se inventariaza si evalueaza cu respectarea principiului prudentei, astfel: - n situatia n care se apreciaza ca valoarea de vnzare este superioara valorii contabile, n listele de inventariere se nscrie valoarea contabila; - n cazurile n care se constata aprecieri determinate de nregistrarea de rezultate financiare necorespunzatoare la unitatile la care sunt detinute titlurile, situatie care conduce la scaderea valorii probabile de vnzare n listele de inventariere, acestea se evalueaza la aceasta valoare, urmnd sa se constituie provizioane pentru depreciere.

2.2.Determinarea rezultatelor inventarierii


STABILIREA rezultatelor inventarierii presupune parcurgerea urmatoarelor etape: confruntarea faptic-scriptic; stabilirea lipsurilor imputabile; compensarea lipsurilor cu plusurile constatate; scazamintele legale. a. Compararea faptic-scriptic REZULTATELE inventarierii se stabilesc prin compararea datelor constatate faptic si nscrise n listele de inventariere cu cele din evidenta tehnic-operativa (fisele de magazie) si contabilitate. n cazul inventarului intermitent, stocurile fizice existente la ncheierea perioadei de gestiune se stabilesc fara a mai fi necesara confruntarea acestora cu stocurile scriptice, iar valorile materiale inventariate se evalueaza la pretul de nregistrare al ultimei nregistrari n gestiune. Pe aceasta baza se efectueaza corectarea cheltuielilor pe naturi. Pentru stabilirea rezultatelor inventarierii se procedeaza la: controlul exactitatii stocurilor din fisele de magazie si a soldurilor din contabilitate pentru bunurile inventariate. Erorile descoperite se corecteaza operativ; confruntarea cantitatilor consemnate n listele de inventariere, varianta simplificata cu evidenta tehnic-operativa pentru fiecare pozitie n parte; preluarea pozitiilor cu diferente n lista de inventariere centralizatoare;

16

obtinerea de catre comisia de inventariere a explicatiilor scrise, de la persoanele care au raspunderea gestionarii, pentru plusurile, lipsurile si deprecierile constatate, precum si pentru pagubele determinate de expirarea termenelor de prescriptie a creantelor sau din alte cauze; stabilirea pe baza explicatiilor primite si a documentelor cercetate, a caracterului lipsurilor, pierderilor, pagubelor si deprecierilor constatate, precum si a plusurilor; elaborarea de propuneri privind modul de regularizare a diferentelor dintre datele din contabilitate si cele faptice, rezultate n urma inventarierii; nregistrarea ca atare n contabilitate, fara a se face compensari, a plusurilor si minusurilor rezultate n urma inventarierii, n vederea punerii de acord a evidentei contabile cu valorile inventariate. b. Stabilirea lipsurilor imputabile n cazul constatarii unor lipsuri imputabile, administratorii iau masura imputarii acestora la valoarea lor de nlocuire. Pretul de nlocuire = costul de achizitie al bunului respectiv la data constatarii pagubei. Costul de achizitie = pretul de cumparare practicat pe piata + taxele nerecuperabile, inclusiv TVA + cheltuieli accesorii necesare pentru punerea n stare de utilitate sau pentru intrarea n gestiune a bunului respectiv. n cazul bunurilor constatate lipsa ce urmeaza a fi imputate, care nu pot fi cumparate de pe piata, valoarea lor de imputare se stabileste de catre o comisie formata din specialisti n domeniul respectiv. c. Compensarea lipsurilor cu plusurile constatate n cazurile n care lipsurile n gestiune nu sunt considerate infractiuni, la stabilirea valorii debitului se are n vedere posibilitatea compensarii lipsurilor cu eventualele plusuri constatate, daca sunt ndeplinite urmatoarele conditii: existenta riscului de confuzie ntre sorturile aceluiasi bun material, din cauza asemanarii n ceea ce priveste aspectul exterior: culoare, desen, model, dimensiuni, ambalaj sau alte elemente. Listele cu sorturile de produse, marfuri, ambalaje si alte valori materiale care ntrunesc conditiile de compensare datorita riscului de confuzie se aproba anual de catre administratori, respectiv ordonatorii de credite. Listele sunt de uz intern; diferentele constatate n plus sau n minus sa priveasca aceeasi perioada de gestiune si aceeasi gestiune; lipsurile constatate la inventariere sa nu provina din sustragerea sau din degradarea bunurilor respective datorita vinovatiei persoanelor care raspund de gestionarea lor. La stabilirea valorii de imputare nu se au n vedere provizioanele pentru depreciere constatate. Compensarea se face pentru cantitati egale ntre plusurile si lipsurile constatate la sorturile supuse compensarii. Pot exista doua ipoteze: cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat plusuri, sunt mai mari dect cantitatile sortimentelor admise la compensare la care s-au constatat lipsuri. n aceasta situatie se procedeaza la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a diferentei n plus ncepnd cu sorturile care au preturile scazute, n ordine crescnda;

17

cantitatile sorturilor supuse compensarii, la care s-au constatat lipsuri, sunt mai mari dect cantitatile sorturilor admise la compensare, la care s-au constatat plusuri. n aceasta situatie se procedeaza la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depasesc total cantitativ al plusurilor, ncepnd cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, n ordine crescnda. d. Scazamintele legale Se aplica la valorile materiale la care sunt acceptate scazaminte. n cazul compensarii lipsurilor cu plusurile stabilite la inventariere, scazamintele se calculeaza numai n situatia n care cantitatile lipsa sunt mai mari dect cele constatate n plus. Cotele de scazaminte se aplica: n primul rnd, la valorile materiale la care s-au constatat lipsurile; daca n urma aplicarii scazamintelor respective mai ramn diferente cantitative n minus, cotele de scazaminte se pot aplica si asupra celorlalte valori materiale admise n compensare, la care s-au constatat plusuri sau la care nu au rezultat diferente. Normele de scazaminte nu se aplica anticipat, ci numai dupa constatarea existentei efective a lipsurilor si numai n limita acestora. Normele de scazaminte nu se aplica automat, fiind considerate limite maxime. Diferenta stabila n minus n urma compensarii si aplicarii tuturor cotelor de scazaminte, reprezentnd prejudiciu pentru unitate, se recupereaza de la persoanele vinovate. Imputarea pagubelor constatate n gestiune se face la valoarea de nlocuire. Rezultatele inventarierii se nregistreaza n evidenta tehnic-operativa si n contabilitate. Pe baza registrului-inventar si a balantei de verificare se ntocmeste bilantul contabil, ale carui posturi trebuie sa corespunda cu datele nregistrate la stabilirea egalitatii cantitative prin eliminarea din calcul a cantitatii care depaseste totalul cantitativ al plusurilor, ncepnd cu sorturile care au preturile unitare cele mai scazute, n ordine crescatoare. Stabilirea rezultatelor inventarierii constituie sarcina exclusiva a comisiei ce a efectuat lucrarea de inventariere. Rezultatele inventarierii se determina prin stabilirea diferentelor ntre cantitatile faptice de pe teren si cele ce figureaza scriptic n contabilitate. Determinarea diferentelor de face direct pe listele de inventariere. naintea stabilirii diferentelor - plusuri sau minusuri - comisia are obligatia de a analiza fiecare pozitie n parte verificnd exactitatea tuturor calculelor, procednd la corectarea eventualelor erori ce pot influenta rezultatele. De asemenea comisiile au obligatia de a proceda la verificarea atenta a listelor de inventar pentru ca acestea sa ndeplineasca conditiile necesare ca forma si fond, respectiv sa nu cuprinda stersaturi, suprascrieri, adaugiri sau corectii efectuate fara respectarea normelor de corectare a documentelor. n urma analizei lucrarilor de inventariere comisia ntocmeste procesul verbal de inventariere n care se va cuprinde: recapitulatia valorica a bunurilor inventariate, modul cum au decurs operatiunile de inventariere, concluziile cu privire la cuantumul diferentelor, cauzele lor, persoanele vinovate, precum si propunerile concrete cu privire la modul de solutionare a diferentelor, eventuale propuneri pentru compensari, scazaminte

18

legate sau casare. De asemenea, se vor face propuneri cu privire la masurile ce urmeaza a se lua n viitor n vederea prentmpinarii abaterilor si a deficientelor constatate n administrarea si gestionarea bunurilor respective si propuneri pentru punerea n circuitul economic a bunurilor iara miscare. O atentie deosebita se va acorda de catre comisie depistarii valorilor materiale a caror conditii de depozitare si conservare nu asigura mentinerea calitatii acestora, facnd mentiuni speciale n procesul verbal cu privire la masurile de conservare ce trebuiesc luate. Dosarul comisiilor de inventariere va cuprinde urmatoarele documente: declaratia gestionarului la nceputul inventarierii; , listele de inventariere; procesul verbal cu concluziile si propunerile comisiei; situatia de compensari, daca este cazul; situatia plusurilor si minusurilor ce nu intra n compensare; declaratia gestionarului n care se justifica n amanunt cauzele diferentelor constatate pe fiecare pozitie n parte; centralizatoarele pe locuri de folosinta sau pe puncte de lucru; listele cu propunerile pentru scoaterea din uz; listele cu bunurile degradate nsotite de procesul verbal n care se arata cauzele si persoanele vinovate. Se atrage atentia comisiilor de inventariere ca respectarea stricta si n totalitate a acestor instructiuni este obligatorie, orice abatere constituind nendeplinirea sarcinilor de inventariere.

2.3. nregistrarea n contabilitate a diferenelor constatate la inventariere


A. Plusurile de elemente patrimoniale constatate la inventariere : a1) imobilizrile corporale, reprezentate de mijloace fixe: 21x = 131 Imobilizri corporale Subvenii pentru investiii a2) materii prime, materiale consumabile, obiecte de inventar, mrfuri, ambalaje cumprate: 301 = 601 Materii prime Cheltuieli cu materiile prime sau 601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime, cu suma n rou; a3) elemente patrimoniale de natura semifabricatelor i, respectiv produselor finite obinute din producie proprie: % = 711 341 "Venituri din producia stocat "Semifabricate" 345 "Produse finite"

19

a4) plus de numerar: 531 "Casa"

758 "Alte venituri din exploatare"

B. Lipsurile de elemente patrimoniale constatate la inventariere : - bunuri constatate lips a cror valoare nu se imput unor persoane: b1) imobilizri necorporale reprezentate de un program informatic, parial amortizat, ce se scoate din eviden: % = 208 280 "Alte imobilizri necorporale" "Amortizri privind imobilizrile - pentru valoarea amortizat necorporale" 6583 " Cheltuieli privind activele cedate i - pentru valoarea neamortizat alte operaii de capital" b2) imobilizri corporale reprezentate de un mijloc fix, parial amortizat, ce se scoate din eviden: % = 21x 281 "Imobilizri corporale" "Amortizri privind imobilizrile - pentru valoarea amortizat corporale" 6583 " Cheltuieli privind activele cedate i - pentru valoarea neamortizat alte operaii de capital"

b3) elemente patrimoniale de natura stocurilor provenite din cumprri (de exemplu materii prime): 601 "Cheltuieli cu materiile prime" = 301 "Materii prime" b4) bunuri de natura stocurilor provenite din producie proprie (stocuri de semifabricate produse finite): 711 = % "Venituri din producia stocat" 341 "Semifabricate" 345 "Produse finite" bunuri constatate lips la inventariere a cror valoare se imput: n plus, pe lng formulele contabile de descrcare a gestiunii ceea ce nseamn scoaterea din eviden a bunurilor respective (vezi operaiile anterioare, b1, b2, b3, b4), se nregistreaz i operaia de imputare, respectiv de creare a creanei fa de persoana vinovat de producerea pagubei: 4282 = % "Alte creane n legtur cu personalul" 758 sau "Alte venituri din exploatare" 461 4427 "Debitori diveri" "TVA colectat"

20

C. Reflectarea n contabilitate a operaiunilor de regularizare, care se refer la urmtoarele: a) operaiuni privind amortizrile i provizioanele. Cu ocazia inventarierii generale a patrimoniului, valoarea de inventar stabilit ar trebui s fie egal cu valoarea rmas de amortizat (valoarea net). Dac valoarea de inventar este mai mic dect valoarea rmas de amortizat, situaia se poate regulariza astfel: - nregistrarea unui amortisment excepional dac deprecierea este apreciat ca ireversibil (definitiv) i se modific, n mod corespunztor, planul de amortizare; 6811 = 281 "Cheltuieli de exploatare privind "Amortizarea imobilizrilor corporale" amortizarea imobilizrilor " - constituirea unui provizion pentru depreciere dac deprecierea se apreciaz ca reversibil (provizorie). 6813 = Conturi din grupa 29 "Cheltuieli de exploatare privind "Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor" provizioanele pentru deprecierea imobilizrilor" Provizioanele pentru deprecieri se constituie pentru acele elemente de activ care nu sunt supuse amortizrii i a cror valoare de inventar (valoare actual), la data nchiderii exerciiului, este mai mic dect valoarea contabil de intrare n patrimoniu. Deoarece aceste micorri de valoare se consider c au un caracter reversibil regularizarea la nchiderea exerciiului urmtor se face astfel: - pentru deprecierile constatate cu ocazia inventarierii i pentru care nu s-au constituit provizioane se constituie provizioanele respective pe cheltuieli: 6814 = % "Cheltuieli de exploatare privind 39x provizioanele pentru deprecierea "Provizioane pentru deprecierea stocurilor i activelor circulante" produciei n curs de execuie" 491 "Provizioane pentru deprecierea creanelor clieni" 6863 = % "Cheltuieli financiare privind 296 provizioanele pentru deprecierea "Provizioane pentru deprecierea imobilizrilor imobilizrilor financiare" financiare" 59x "Provizioane pentru conturilor de trezorerie" 495 "Provizioane pentru deprecierea creanelor decontri n cadrul grupului i cu asociaii" - n situaia n care deprecierea calculat pe baza inventarului este superioar provizionului deja constituit se procedeaz la suplimentarea provizionului; n acest caz se efectueaz o nregistrare identic cu cea menionat anterior;

21

- n situaia invers, n care deprecierea constatat, pe baza inventarului, este inferioar provizionului constituit, acesta se diminueaz, diferena prelundu-se la venituri. b) operaii de regularizare privind provizioanele pentru riscuri i cheltuieli La ncheierea exerciiului financiar se nregistreaz provizioanele destinate s acopere riscurile i cheltuielile ce vor surveni prin evenimentele viitoare, precizate prin obiect (litigii, garanii acordate clienilor, cheltuieli care devin exigibile n perioadele urmtoare), dar nu i prin sum i a cror realizare este incert: 6812 = 151 "Cheltuieli de exploatare privind "Provizioane pentru riscuri i cheltuieli" provizioanele pentru riscuri i cheltuieli" Ca urmare a analizei provizioanelor constituite la sfritul exerciiului precedent i cele constituite n exerciiul curent se poate constata c riscul a crescut (caz n care se efectueaz o majorare a provizionului), s-a diminuat (provizionul se vireaz asupra veniturilor) sau a rmas neschimbat. c) operaii de regularizare privind delimitarea n timp a cheltuielilor i veniturilor. n vederea determinrii corecte a rezultatului exerciiului financiar este necesar separarea n timp a cheltuielilor i veniturilor aferente fiecrui exerciiu, att a celor nregistrate pe parcursul exerciiului curent dar care privesc exerciiile viitoare sau preluarea din soldul conturilor exerciiului financiar precedent, a cotei pri din cheltuielile i veniturile care aparin exerciiului curent. - cheltuielile constatate la finele exerciiului ca fiind aferente exerciiilor urmtoare se trec asupra contului 471 "Cheltuieli nregistrate n avans": 471 = 60x; 611; 621-626; 628; 658; 666; 668 "Cheltuieli nregistrate n avans" "Conturi de cheltuieli" - se repartizeaz cheltuielile efectuate n exerciiile precedente (nregistrate n contul 471) asupra cheltuielilor exerciiului curent: "Conturi de cheltuieli" 611, 621= 471 626, 628, 658, 666, 668 "Cheltuieli nregistrate n avans" - se nregistreaz veniturile n avans efectuate n cursul exerciiului (n contul 472 "Venituri nregistrate n avans"), constatate la finele perioadei ca fiind aferente perioadelor urmtoare: 411 = 472 "Clieni" "Venituri nregistrate n avans" - se nregistreaz trecerea veniturilor nregistrate n avans asupra veniturilor perioadei curente. De exemplu venituri din chirii: 472 "Venituri nregistrate n = 706 avans" "Venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii" d) operaiuni privind regularizarea diferenelor de curs valutar aferente creanelor i datoriilor exprimate n devize. Cu ocazia nchiderii exerciiului se stabilesc i se nregistreaz diferene de conversie pasiv pentru diferenele favorabile de curs valutar, ca urmare a creterii cursului valutar al creanelor n devize i ca urmare a scderii cursului valutar pentru

22

datoriile n devize. n situaia invers rezult diferene nefavorabile de curs valutar care se nregistreaz ca diferene de conversie activ. Diferenele favorabile de curs valutar aferente disponibilitilor n devize (la banc, n cas i acreditive) constituie pentru unitate venituri din diferene de curs valutar, iar diferenele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilitilor n devize se nregistreaz de unitate pe cheltuieli financiare. e) operaiuni de regularizare privind taxa pe valoarea adugat. - n situaia n care TVA colectat este mai mare dect TVA deductibil se compenseaz TVA colectat cu TVA deductibil, lundu-se n calcul i TVA de recuperat, respectiv TVA de plat din perioadele precedente: 4427 = 4426 "TVA colectat" "TVA deductibil" Pentru soldul creditor al contului 4427 TVA colectat se creeaz obligaia de plat fa de bugetul statului: 4427 "TVA colectat" = 4423 "TVA de plat" n cazul n care, pe baza ordinului de plat, se achit suma respectiv: 4423 = 5121 "TVA de plat" "Conturi la bnci n lei" n cazul n care TVA deductibil este mai mare dect TVA colectat, soldul debitor al contului 4426 TVA deductibil se trece n contul 4424 TVA de recuperat, reprezentnd o crean a unitii fa de bugetul statului: % = 4426 4427 "TVA deductibil "TVA colectat" 4424 "TVA de recuperat" Se ncaseaz suma de la buget 5121 "Conturi la bnci n lei" = 4424 "TVA de recuperat"

D. Determinarea rezultatului exerciiului Dup efectuarea nregistrrilor de regularizare este necesar s se nchid conturile de cheltuieli i venituri prin transmiterea soldurilor conturilor respective asupra contului 121 "Profit i pierdere", situaie n care se efectueaz nregistrrile contabile, astfel:. - Se deconteaz (se transfer) cheltuielile colectate n cursul perioadei asupra rezultatului exerciiului (contului 121): 121 = Conturi cls. 6 Conturi de cheltuieli "Profit i pierdere" (601 - 687) - Se deconteaz (se transfer) veniturile nregistrate n cursul perioadei asupra rezultatului exerciiului (contului 121): cls. 7 Conturi de venituri (701 = 121 "Profit i pierdere" 787) Soldul creditor al contului 121 "Profit i pierdere" reprezint profitul brut realizat, dac veniturile depesc cheltuielile, iar soldul debitor reprezint pierderea realizat, dac cheltuielile depesc veniturile.

23

- Se determin impozitul pe profit i se nregistreaz obligaia ctre buget privind impozitul pe profit: 691 = 441 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" "Impozitul pe profit" - Se deconteaz (se nchid) cheltuielile privind impozitul pe profit: 121 "Profit i pierdere" = 691 "Cheltuieli cu impozitul pe profit" - Pe baza ordinului de plat se nregistreaz achitarea impozitului pe profit: 441 "Impozitul pe profit" = 5121 "Conturi la bnci n lei" n urma acestor nregistrri soldul creditor al contului 121 "Profit i pierdere" reprezint profitul net obinut de unitatea patrimonial. Se efectueaz repartizarea parial sau total, dup caz, a profitului net realizat i nregistrrile contabile corespunztoare. Repartizarea profitului net se efectueaz conform normelor legale din ara noastr, n mod difereniat, pe anumite destinaii, n funcie de forma de proprietate a unitilor patrimoniale (societate comercial cu capital privat sau regie autonom). In acest scop se utilizeaz contul 129 "Repartizarea profitului". E. ntocmirea celei de a doua balan de verificare a conturilor (balana general sintetic definitiv) reprezint ultima lucrare preliminar ntocmirii bilanului, asigurndu-se centralizarea datelor contabilitii curente i obinerea unei situaii generale a patrimoniului unitii economice.

24

BIBLIOGRAFIE

Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 2861/2009 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, cu modificarile si completarile ulterioare;

Ordinul ministrului finantelor publice nr. 3512/2008 privind documentele financiar- contabile, cu completarile ulterioare

25