Sunteți pe pagina 1din 5

Abordarea calitativa si cantitativa a

Cercetarea calitativa
-plasata pe pozitia fenomenologica comprehensiva -cercetare este asemanata cu cea din stiintele naturii -cuvinte cheie:comprehensiune, profunzime -obiectivitatea si generalizarea trec in planul secund -domina logica descoperirii -exista interes pentru stabilirea unei cauzalitati locale -procedurile variaza prin natura observatiei -pozitia cercetatorului este de actor participant -rezultatele sunt de o mare bogatie -domina limbajul natural

Cercetarea cantitativa
-plasata pe pozitia pozitivismului -consta intr-o abordare etimologica -cuvinte cheie: control, intindere -are ca preocupari obiectivitatea si generalizarea -domina logica verificarii -prezinta interes pentru stabilirea de relatii cauzale -are procedee fixe, din utilizarea interviului si chestionarului standardizat -pozitia cercetatorului este neutra -rezultatele sunt de mare fidelitate -raportul de cercetare este inlocuit de grafice, tabele

cercetarii
Asemanari intre abordarea calitativa si abordarea cantitativa
Obiectul cercetarii este acelasi difera doar modul in care este tratat Se face apel la intuitie ca si in stintele naturii

Interviul- este o metoda de investigatie aplicata in cunoastere unui


fenomen socialm are ca valente interviul jurnalistic sau cconvorbire medic-pacient. 1

Scopuri: -identificarea variabilelor si relatiile dintre ele -tehnica principala de adunare a informatiei -tehnica de adunare a informatiei complementare obtinuta prin alte metode

Avantajele interviului Dezavantajele interviului


-flexibilitate -rata ridicata a raspunsurilor -observarea comportamentului nonverbal -asigurarea standardizarii conditiilor de raspuns -asigurarea controlului asupra succesiunii raspunsurilor -spontaneitatea rasunsurilor -asigurarea raspunsurilor fara interventia altcuiva -asigurarea raspunsurilor la toate intrebarile -precizarea datei si locului convorbirii -studierea unor problenme mai complexe -costul ridicat -timpul indelungat -erorile datorate operatorilor -imposibilitatea subiectilor de a consulta unele documente -li se cere subiectilor sa raspunda indifferent de starea psihica -neasigurarea anonimatului -lipsa de standardizare in formularea intrebarilor -dificultatila accesul celor inclusi in esantion

Clasificarea interviului dupa lucrarea lui Septimiu Chelcea


a) Interviul de opinie si de personalitate Interviul de documentare b) Dupa gradul de libertate acordat cercetatorului in folnularea intrebarilor (Interviul structurat, nestructurat, semistructurat) Dupa numarul de participanti (Interviul individual, de grup)

c) Dupa continutul comunicarii (Interviul de personalitate, de documentare) Dupa calitatea informatiei obtinute (Interviul intensiv, extensiv) Dupa gradul de libertate al cercetatorului (Interviul clinic, centrat, structural) Dupa repetabilitatea convorbirilor (Interviul unic, repetat) Dupa numarul personajelor implicate (Interviul personal, de grup) Dupa statusul socio-demografic (Interviul cu diverse categorii demografice, cu personalitati) Dupa modalitatile de comunicare (Interviul fata in fata, telefonic) Dupa functia pe care o indeplinesc in investigatie (Interviul de preancheta, de coancheta, de postancheta)

Specificul interviului calitativ


Este o metoda bazata pe discutie, care propune culegerea de informatii care depend de subiectivitatea celui supus intervievarii. Specificul rezida din atitudinea nondirective, subiectul fiind lasat sa raspunda asa cum a inteles el intrebarea . Interviul calitativ presupune ca cercetatorul sa aiba discutii total libere cu populatia studiata.

Tipuri de interviu calitativ


-Interviul de tip clasic (utilizat in cercetarea etnografica si antropologica ) -Studiile de istorie orala (interviu nestructurat care consista in reconstituirea orala a unor intamplari) - Interviul creative (se apropie de istorisirea vietii personale) -Miscarea postmodernista -interviu polifonic(inregistrarea fidela a spuselor celui intervievat) -interviu interpretativ (se axeaza pe momente majore din viata indivizilor)

Specificul interviului cantitativ

Intrebarile si ordinea lor sunt prestailite, subiectul avand sarcina de a allege variante de rasouns ce i se par potrivite.

Ancheta sociologica- metoda de cercetare care include tehnici si instrumente interrogative de culegere a informatiilor. Se presupune un demers metodologic riguros , pentru realizarea anchetei sociale, pentru a suplini lipsa de control asupra variabilelor Ancheta este o metoda complexa din pricina instrumentelor folosite, al tehnicilor pe care le foloseste. Ea sstudiaza opiniile oamenilor. Este o metoda de baza a sociologiei. Ancheta este o metoda active de cercetare , prin continutul intrebarile sale atrage atentia asupra problemelor supuse cercetarii. Ancheta sociala este o metoda de interogare asupra faptelor sociale, la nevelul grupurilor umane.

Clasificare anchetelor
-In functie de telurile urmarite: Anchete intensive: realizate pe populatii restranse. Anchete extensive: realizate pe populatii numeroase. Anchete caliatative: realizate pe indivizi din comunitati restranse . Anchete cantitative: realizate pe populatii mari representative din punct de vedere statistic. Anchete colective: aplicate in vederea colectarii informatiei necesare. Anchete individuale: intereseaza opiniile distincte ale subiectilor supusi investigatiei. Anchete directe: colectarea de informatii cu privire la opiniile lor fata de fapte, fenomene. Anchete indirecte:realizate asupra unor teme legate de viata si activitatea populatiei investigate. -Dupa continutul problemelor investigate Anchete socio-economice: se surprinde o seama de aspecte legate de evolutia nivelului de trai. Anchete asupra dezvoltarii zonale, rurale, urbane: sunt studiate diferite aspecte ale modernizarii rurale si urbane. 4

Anchete comerciale:consecrate studiilor de marketing. Anchete de opinie publica:asupra diferitelor probleme sociale. Anchete asupra mijloacelor de comunicare in masa: studierea cerintelor publicului fata de componente ale mass-media.