Sunteți pe pagina 1din 64

Contabilitate si Infomatica de Gestiune

Profesor : Anica Adrian Student :

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI 2009-2010


Cuprins:
Capitolul 1-Date generale despre intreprindere.2 1.1.Scurt istoric ...2 1.2.Date de identificare a intreprinderii......................................................................2 1.3. Scopul evaluarii,clientul si beneficiarul..................................................................4 1.4. Tipul de valoare......................................................................................................4 1.5.Data evaluarii si data raportului de evaluare.4 1.6.Ipoteze si conditii limitative......................................................................................5 Capitolul 2-Analiza diagnostic..6 2.1. Diagnosticul juridic.................................................................................................6 2.2 Diagnosticul operational(tehnic)..13 2.3. Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei..................................18 2.3.1.Diagnosticul Managementului.............................................................................19 2.3.2.Diagnosticul resurselor umane. 20 2.4.Diagnosticul comercial... 23 2.4.1.Mediul...23 2.4.2.Produsele si serviciile societatii23 2.4.3.Furnizorii de materii prime si servicii..32 2.4.4.Piata si clientii...32 2.4.5.Furnizorii...32 2.4.6. Concurenta.........................................................................................................33 2.4.7.Organizarea activitatii comerciale........................................................................33 2.4.8.Politica de preturi.................................................................................................33 2.4.9. Analiza cererii si a ofertei...................................................................................33 2.5. Diagnosticul financiar............................................................................................34 Capitolul 3-Evaluarea intreprinderii S.C Prodplast S.A 3.1.Metoda fluxurilor financiare actualizate(Discounted Cash-Flow /DCF) 3.1.1.Premise generale
2

3.1.2.Rata de actualizare 3.1.3.Durata de previziune 3.1.4.Valoarea reziduala 3.1.5 Determinarea cash-flow-urilor 3.2.Metoda capitalizarii profitului ANEXA1-Situatiile financiare (2007-2008) ANEXA2-Situatiile financiare (2008-2009) ANEXA3ANEXA4ANEXA5-Calculul rezultatului financiar previzionat Bibliografie

1.Date generale despre intreprindere


1.1Scurt istoric Prodplast S.A. este o companie romneasc care activeaz n domeniul prelucrrii materialelor plastice, nfiinat n 1957. Compania are capital 100% privat, dispune de trei fabrici i este cotat la Bursa de Valori Bucureti. S.C. PRODPLAST S.A. este constituita pe structura Intreprinderii de mase plastice Bucuresti si este prima fabrica de prelucrare a maselor plastice din Romania, fiind infiintata in anul 1957 prin reprofilarea Fabricii Chimice nr.10, diversificandu-si continuu fabricatia, astfel ca, in prezent, produsele sale se adreseaza unei game foarte largi de utilizatori, atat industriali cat si casnici, fiind apreciate pe piata romaneasca cat si in 25 de tari din patru continente. Din 1990 functioneaza ca societate pe actiuni. n anul 2008, compania a fost divizat. Din capitalurile proprii ale Prodplast S.A., 53,5% au fost repartizate la Prodplast Imobiliare compania nfiinat n urma divizrii, n timp ce restul de 46,5% din fonduri sunt deinute de ctre Prodplast Bucureti. Cel mai mare acionar al Prodplast este Nord Bucureti (deinut de omul de afaceri Florin Pogonaru), cu 27,6%, urmat de fondul de invesitii Broadhurst Investments, cu o deinere de 12,7%. De asemenea, SIF Oltenia i SIF Banat-Criana dein o participaie de 11,01%, respectiv 8,35%, n timp ce fondul RC2 are 6,89% din capitalul social al companiei. Prodplast S.A. are peste 50 de ani de experienta in domeniul prelucrarii materialelor plastice. Este recunoscuta ca lider in Romania prin performantele produselor sale si prin raportul calitate - pret. Infiintata in 1957, S.C. Prodplast S.A. si-a diversificat continuu fabricatia, astfel ca, in prezent, produsele sale se adreseaza unei game foarte largi de utilizatori atat industriali cat si casnici, fiind apreciate pe piata romaneasca cat si in 25 de tari din patru continente. Firma are in prezent 100% capital privat (romanesc si strain), fiind cotata la Bursa de Valori Bucuresti.

Este recunoscuta ca lider in Romania prin performantele produselor sale si prin raportul calitate pret si este cotata la Bursa de Valori Bucuresti. Obiectul de activitate principal consta in producerea si comercializarea pe piata interna si externa a prelucratelor din mase plastice si a complexelor acestora cu alte materiale, a articolelor de uz medical din materiale plastice, produselor alimentare si nealimentare, executarea si comercializarea de stampile si clisee de imprimare. 1.2.Date de identificare a intreprinderii Denumirea societatii este societatea comerciala S.C. PRODPLAST S.A. Bucuresti. Societatea comerciala "PRODPLAST" S.A. este persoana juridica romana, organizata ca societate pe actiuni. Sediul societatii de la infiintare si pana la data evaluarii se gaseste situat in Bucuresti,Str. Ziduri Mosi Nr.23, sector 2(Obor). ADRESA, TELEFON, FAX DE LA SEDIU SI PUNCTELE DE LUCRU Sediul social Strada Ziduri Mosi nr.23, sector 2, Bucuresti, Romania; Tel: (+40) 21 252 35 78 Fax: (+40) 21 252 36 17; E-mail: office@prodplast.ro; Puncte de lucru: Fabrica 1 Prelucrare PVC Strada Ziduri Mosi nr.23, sector 2, Bucuresti, Romania; Tel / Fax: (+40) 21 252 68 40, (+40) 21 252 26 82; E-mail: pvc@prodplast.ro; pvcsales@prodplast.ro; Fabrica 2 Produse injectate Str. Ziduri Mosi nr. 23, sector 2, Bucuresti, Romania; Tel / Fax: (+40) 21 252 52 09, (+40) 21 252 48 78; E-mail: inj@prodplast.ro; Fabrica 3 Prelucrate din polietilena Str. Ziduri Mosi nr.23, sector 2, Bucuresti, RO; Tel / Fax: (+40) 21 252 76 30, (+40) 21 252 48 73; E-mail: pepack@prodplast.ro; pepacksales@prodplast.ro; Fabrica 4 Matrite - Strada Ziduri Mosi nr.23, sector 2, Bucuresti, Romania; Tel / Fax: (+40) 21 252 78 85 E-mail: inj@prodplast.ro Conform statutului, la infiintare capitalul social al societatii este subscris si varsat integral in valoare de 17.072.385. Societatea comerciala a fost inmatriculata la Oficiul Registrului Comertului, Municipiul Bucuresti, sub nr. J40 /161/1991, avand Codul Unic de Inregistrare 108. Piata reglementata pe care se tranzactioneaza valorile mobiliare emise este Bursa de Valori Bucuresti S.A.-Categoria a II-a Actiuni(simbol de piata PPL). TIPUL ACTIVITATII PRINCIPALE ACTUALE SI CODUL CAEN1 Activitatea principala actuala: Sector: Materii prime si materiale de baza Ramura: Produse fabricate din plastic si cauciuc Cod CAEN: 2524 Fabricarea altor produse din material plastic NATURA CAPITALULUI
1

Capital integral privat, romanesc si strain. Actionari: S.C. NORD S.A.; S.I.F. BANAT-CRISANA; BROADHURST INVESTMENTS LIMITED; RAIFFEISEN ZENTRALBANK AG AUSTRIA; S.I.F. MOLDOVA; ALTI ACTIONARI. CAPITALUL SOCIAL LA DATA SOLICITARII CREDITULUI Capital social subscris si varsat: 37.847.280 RON divizat in 37.847.280 actiuni nominative in valoare de 1RON/actiune, reprezentand 100% din capitalul social. ASOCIATI, ACTIONARI PRINCIPALI LA DATA SOLICITARII CREDITULUI (NUME, ADRESA COMPLETA, VALOARE, PONDERE) La data de 31.10.2007 Actionari: S.C. NORD S.A. 9.454.124 actiuni / 24.97% / 9.454.124 RON S.I.F. BANAT-CRISANA 3.031.441 actiuni / 8.01% / 3.031.441 RON BROADHURST INVESTMENTS LIMITED 2.254.368 actiuni / 5.96% /2.254.368 RON RAIFFEISEN ZENTRALBANK AG AUSTRIA 2.020.800 actiuni / 5.34% / 2.020.800 RON S.I.F. MOLDOVA 1.947.516 actiuni / 5.15% / 1.947.516 RON ALTI ACTIONARI 19.141.031 actiuni / 50.57% / 19.141.031 RON 1.3. Scopul evaluarii,clientul si beneficiarul Scopul evaluarii este determinarea "valorii de piata" a societatii SC Prodplast S.A Bucuresti in vederea vanzarii. Clientul evaluarii:S.C. Prodplast S.A. Beneficiarul evaluarii:S.C. Alfa S.A 1.4. Tipul de valoare Valoare de pia. Suma estimat pentru care o proprietate va fi schimbat, la data evalurii, ntre un cumprtor decis i un vnztor hotrt, ntr-o tranzacie cu pre determinat obiectiv, dup o activitate de marketing corespunztoare, n care prile implicate au acionat n cunotin de cauz, prudent i fr constrngere Evaluarea este realizata in conformitate cu Standardele internationale de evaluare in vigoare, din care, tinand seama de scopul evaluarii, in principal cu IVS 1 Valoarea de piata si GN 6 Evaluarea intreprinderii 1.5.Data evaluarii si data raportului de evaluare
5

Data Evaluarii Data Raportului

1 Martie 2009 29 Aprilie 2009

1.6.Ipoteze si conditii limitative Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate cu privire la opiniile exprimate in prezentul raport de evaluare. Pe parcursul elaborarii prezentului raport de evaluare au fost luate in considerare urmatoarele ipoteze si conditii limitative: Se presupune de catre evaluator ca nu exista conditii ascunse sau neevidentiate ale proprietatii, care ar face ca proprietatea sa valoreze mai mult sau mai putin, neasumandu-se nici o raspundere pentru astfel de conditii Se presupune ca toate datele si informatiile sunt autentice si corecte. Se presupune de catre evaluator ca proprietatea este detinuta cu responsabilitate si ca se aplica un management competent al acesteia. Evaluatorul, prin natura evaluarii, nu va fi solicitat sa ofere consultata ulterioara sau sa depuna marturie in instanta in legatura cu proprietatea in cauza decat daca au fost facute initial aranjamente in aceasta privinta. Prezentul raport de evaluare nu va putea fi inclus in intregime sau partial in documente, circulare sau declaratii, nici publicat sau mentionat in alt fel, fara acordul scris al evaluatorului si respectiv al clientului acestuia, cu precizarea expresa a formei si a contextului in care ar urma sa apara. Posesia acestui raport sau a unei copii nu confera dreptul de publicare. Nici una dintre partile raportului nu vor fi difuzate public prin reclama, relatii publice, stiri, agentii de vanzare sau alte cai mediatice, fara acordul scris si aprobarea evaluatorului Evaluatorul isi asuma intreaga responsabilitate cu privire la opiniile exprimate in prezentul raport de evaluare. Pe parcursul elaborarii prezentului raport de evaluare au fost luate in considerare urmatoarele ipoteze si conditii limitative: Se presupune de catre evaluator ca nu exista conditii ascunse sau neevidentiate ale proprietatii, care ar face ca proprietatea sa valoreze mai mult sau mai putin, neasumandu-se nici o raspundere pentru astfel de conditii Se presupune ca toate datele si informatiile sunt autentice si corecte.

Se presupune de catre evaluator ca proprietatea este detinuta cu responsabilitate si ca se aplica un management competent al acesteia. Evaluatorul, prin natura evaluarii, nu va fi solicitat sa ofere consultata ulterioara sau sa depuna marturie in instanta in legatura cu proprietatea in cauza decat daca au fost facute initial aranjamente in aceasta privinta. Prezentul raport de evaluare nu va putea fi inclus in intregime sau partial in documente, circulare sau declaratii, nici publicat sau mentionat in alt fel, fara acordul scris al evaluatorului si respectiv al clientului acestuia, cu precizarea expresa a formei si a contextului in care ar urma sa apara. Posesia acestui raport sau a unei copii nu confera dreptul de publicare. Nici una dintre partile raportului nu vor fi difuzate public prin reclama, relatii publice, stiri, agentii de vanzare sau alte cai mediatice, fara acordul scris si aprobarea evaluatorului Ipoteze speciale: la stabilirea valorii juste a titlurilor financiare a fost considerat costul de achizitie al acestora, in absenta unor alte informatii furnizate de client pentru aplicarea altor metode de evaluare. Declaratia de conformitate Prezentul raport de evaluare a fost elaborat de urmatorul colectiv : 1. Avram Ionela Daniela 2. Boian Victoria 3. Chirica Alina 4. Costea Oana-Maria Evaluatorul declara ca se situeaza pe pozitia de evaluator neutru, in acest sens declarand ca nu are nici un interes prezent sau viitor asupra proprietatii evaluate Prin prezenta lucrare certificam ca toate datele si informatiile prezentate in raport sunt corecte si adevarate si au fost verificate in limita posibilitatilor evaluatorului Opiniile, analizele si concluziile prezentate in cadrul lucrarii sunt personale, limitate de ipotezele considerate si conditiile limitative specifice, nefiind influentate de vreun factor generat de obligatii materiale sau morale Prezentul raport a fost elaborat in conformitate cu Codul Deontologic al profesiei de evaluator si cu Standardele Internationale de Evaluare Datele, informatiile si continutul prezentului raport fiind confidentiale, nu vor putea fi copiate in parte sau in totalitate si nu vor putea fi transmise unor terti fara acordul scris si prealabil al evaluatorului

2.Analiza diagnostic a intreprinderii

2.1. Diagnosticul juridic


Diagnosticul societatii din punct de vedere juridic, are drept scop aprecierea situatiei actuale privind riscurile care pot apare in conditiile in care drepturile societatii sunt lezate de terte persoane juridice sau fizice. In cele ce urmeaza vor fi analizate drepturile de functionare ale societatii, drepturile de proprietate, drepturile sociale, comerciale, etc. Forma de organizare: societate pe actiuni. Caracteristicile societatii comerciale pe actiuni sunt: se constituie prin contract de societate si statut; Contractul de societate si statutul pot fi incheiate sub forma unui inscris unic, denumit act constitutiv. Denumirea "act constitutiv" desemneaza, in baza Legii nr.31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, atat inscrisul unic, cat si contractul de societate si/sau statutul societatii. exista doua modalitati de constituire a societatii pe actiuni: prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv sau prin subscriptie publica; societatea pe actiuni este societatea ale carei obligatii sunt garantate cu patrimoniul social, actionarii fiind obligati numai pana la concurenta capitalului social subscris; societatea se constituie cu un numar minim de asociati/actionari, capitalul social este divizat in actiuni, raspunderea actionarilor pentru pentru obligatiile sociale este limitata pana la concurenta capitalului subscris; societatile astfel infiintate pot cota la bursa parti sociale si pot realiza imprumuturi prin emiterea de obligatiuni; Capitalul social inregistrat la 31.12.2009 este 17.072.385 RON, impartit in 17.072.385 actiuni in valoare nominala de 1 RON/actiune. Structura actionariatului la data de 25.01.2007, dupa inregistrarea majorarii capitalului social, este SC Nord SA = 24,93 % - actionar semnificativ SIF Banat Crisana = 6,58 % SIF Moldova = 5,08 % Alte persoane juridice si fizice = 63,41 % Numarul total de actionari la data de 25.01.2007 este de 3.624, din care : persoane juridice 48 ( 28.177.769 actiuni reprezentand 74,45 %) persoane fizice 3.576 ( 9.669.484 actiuni reprezentand 25,55 %) Activele imobilizate puse in functiune in cursul anului 2009 sunt in suma de 9.356.430 lei, compuse din: o imobilizari corporale = 9.352.996 lei o imobilizari necorporale = 3.434 lei Imobilizarile puse in functiune in anul 2009 s-au achizitionat din surse proprii (exemple:
8

reamenajare magazin prezentare si intrare principala, masina imprimare in linie, etc.). In cursul lunii ianuarie 2007 s-a platit avansul de 20%, finantarea fiind asigurata din surse atrase de la actionari prin subscriere la majorarea capitalului social. Litigii In prezent exista pe rol la Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a Civila, un proces civil din anul 2002, pentru revendicarea a 3.922 m2. Dosarul se afla in curs de rejudecare pe fond dupa casarea hotararilor anterioare. Instanta a dispus efectuarea unei expertize pentru identificarea si evaluarea imobilului revendicat (teren + cladiri) si a numit un expert tehnic pentru efectuarea expertizei. Apararea societatii este asigurata de avocat si de consilierul juridic. In luna Octombrie 2007 s-a perfectat contractul nr. CN07123 CD01 cu o firma din Taiwan, pentru livrare a doua masini de prelucrare mase plastice pentru Fabrica 3 (masina de imprimare in 4 culori + sudeza pentru saci si huse de mari dimensiuni), livrare in trimestrul I 2008. Achizitia acestor masini a fost aprobata de Directorat si Consiliul de Supraveghere, in baza competentelor acordate de AGAE din 28 Aprilie 2007. Valoarea totala a contractului 161.000 dolari (CIF Constanta), plata 80% prin acreditiv si 20% dupa protocolul de acceptanta. Societatea are litigii in justitie pe rol pentru : a) SC Dic Grup SRL Pitesti, facturi emise de Fabrica 1 si Fabrica 3 in anul 2003, in valoare totala de 7.959,7 lei (cu TVA). Dosarul penal nr. 2911/109/2006 aflat pe rolul Tribunalului Arges Sectia Penala, are ca obiect tragerea la raspundere penala a inculpatilor Diculescu Mihai si Constantin Diculescu Musa Nicoleta pentru savarsirea infractiunii de inselaciune cu file de CEC si Bilete la Ordin fara acoperire. In cauza societatea noastra s-a constituit parte civila pentru suma de 79.597.050 lei vechi (cu TVA) reprezentand contravaloarea a 6 facturi (file CEC) si 3 Bilete la Ordin refuzate la plata pentru lipsa de disponibil in contul SC Dic Grup SRL Pitesti, societate care a fost administrata de inculpatul Diculescu Mihai. Procesul este in curs de desfasurare fiind in faza de audieri a inculpatilor. b) Teodorescu A.M. si Leonida D.P.- litigiu teren 3.922 m2 prezentat la pct. 4 din Nota nr.1. c) Dosarul nr. 1415/3/2008, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti - Sectia a IV-a Comerciala, are ca obiect cererea formulata de actionarul Nica Leon, care solicita anularea Hotararilor AGAE din 21.06.2006 si 06.12.2007 si a tuturor actelor subsecvente acestora. La primul termen (26.02.2008) s-a acordat un nou termen (25.03.2008) pentru ca reclamantul sa ia cunostinta de intampinarea depusa de societate si pentru ca un alt complet sa solutioneze cererea de reexaminare de reclamant privind plata taxei de timbru. Apararea societatii noastre este asigurata de avocat si consilier juridic. d) Dosar nr. 10029/3/2008, aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti termen 25.03.2008, paratul fiind Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania, pentru despagubirile acordate prin Hotararea de stabilire a despagubirilor nr. 58/30.10.2007
9

emisa de Comisia pentru aplicarea Legii 198/2004 a Consiliului Local Tunari, aferente exproprierii unei suprafete de 3.048 m2 de teren si 163 m2 construiti prevazute in Hotararea Guvernului 1124/2007. Reprezentarea juridica a societatii este asigurata contractual cu casa de avocatura. e) Dosarul nr. 6131/3/2005 privind falimentul SC CCCF SA Bucuresti aflat pe rolul Tribunalului Bucuresti Sectia a IV-a Comerciala, la care societatea noastra s-a inscris la masa credala cu suma de 2.570,09 lei si in care creanta a fost achitata de Agentia de lucru DUNAPOR Giurgiu si in prezent se asteapta sentinta de inchidere a procedurii falimentului. Societatea comerciala detine in proprietate terenuri si anume: - 43.494 m2 situati in str. Ziduri Mosi, in proprietate exclusiva si 1.372 m2 in cota indiviza cu SC Incerplast SA, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. MO3-2581/ 29.12.1995 eliberat de Ministerul Industriilor ; - 29.558 m2 in comuna Tunari, in proprietate exclusiva, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. MO3-1499/06.12.1994 eliberat de Ministerul Industriilor si a Hotararii Guvernului nr. 1124/2007 privind exproprierea unei suprafete de 3.048 m2 de teren si 163 m2 de constructii si a Hotararii de stabilire a despagubirilor emisa de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 a Consiliului Local Tunari nr. 58/30.10.2007. Exproprierea pentru utilitate publica s-a facut pentru extinderea la 4 benzi a Soselei de Centura a Bucurestiului. Valoarea exproprierii (140/m2) este contestata de SC Prodplast SA (vezi punctul 2 litera d din Nota nr. 2) ; - 91.242 m2 in comuna Belciugatele, jud. Calarasi, in proprietate exclusiva, conform Contractelor de vanzare-cumparare autentificate la notariat sub nr. 4437/22.06.2007 si 5348/03.08.2007 si alipite cu Actul nr. 7694/31.10.2007. Terenurile aflate in patrimoniul SC Prodplast SA sunt intabulate in Cartea funciara. Terenul situat in str. Ziduri Mosi este impartit in 17 parcele cu subnumere cadastrale corespunzator cladirilor importante.

Cladirile aflate in patrimoniul S.C. Prodplast la data de 31.12.2009 insumeaza o Suprafata construita de 21.448 mp si o suprafata desfasurata de 39.814 mp, ele fiind reevaluate la data de 31.12.2004. In patrimoniul S.C. Prodplast S.A. sunt 810 imobilizari corporale amortizate integral (86%) si 128 imobilizari corporale neamortizate integral (14%). Imobilizarile financiare in suma de 501.658 lei reprezinta : o 492.750 lei actiuni detinute la S.C.Romtatay S.A. o 8.908 lei garantie platita la RADET
10

O parte din terenul si cladirile situate in strada Ziduri Mosi sunt inchiriate catre SC Romtatay SA conform prevederilor din contractul de asociere, astfel: o 2 hale (si birouri) 2.724 mp + terenul de sub si dintre cele 2 hale (3.729 mp). Conform hotararilor AGAE Prodplast SA din 13.10.2001 si respectiv 27.04.2002, durata de functionare a societatii mixte Romtatay SA a fost prelungita cu inca 10 ani (pana in 2012) prin prelungirea corespunzatoare a contractului de societate (de asociere). De asemenea exista un contract de comodat pe 5 ani incheiat cu Cabinetul Medical pentru o suprafata de 57 mp situati in pavilionul administrativ (valabil pana la 30.09.2009). Titluri de participare, filiale, asocieri etc.: Prodplast SA detine titluri de participare in actiuni la SC Romtatay SA Bucuresti 45,54% din capitalul social al societatii mixte romano spaniole, in valoare de 492.750 lei (valoare nominala). Societatea a fost infiintata in anul 1991, cu durata de 10 ani. In anul 2002 conform hotararii AGA contractul de societate s-a prelungit cu inca 10 ani, celelalte contracte (inchiriere, furnizare utilitati), prelungindu-se corespunzator. Societatea mixta isi desfasoara activitatea in spatii inchiriate de la SC Prodplast (hale, birouri, teren) pentru care plateste chirie lunara. Pentru anul 2006 chiria calculata si incasata a fost de 269.939 lei. Utilitatile sunt furnizate de Prodplast SA pe baza unor contracte de prestari servicii. Reprezentantii Prodplast SA in CA / AGA Romtatay SA sunt presedintele si vicepresedintele CA Prodplast si directorul economic. Rezultatele obtinute de SC Romtatay SA sunt: Credite, angajamente acordate / primite In cursul anului 2008 nu s-au angajat credite bancare. Creditul existent in sold la 1.01.2008 in valoare de 1.899.375 lei pentru investitia Battenfeld de la Fabrica 1, contractat in anul 2007, a fost rambursat integral, in avans, in cursul lunii februarie 2008. Nu s-au perceput comisioane de rambursare anticipata. Hotatarea privind rambursarea anticipata a fost luata de Consiliul de Administratie. Scrisori de garantie bancara In conformitate cu prevederile contractelor comerciale incheiate si a caietelor de sarcini, in anul 2008, am acordat angajamente sub forma de scrisori bancare, valoarea cea mai mare garantata cu ipoteca asupra unor active fiind pentru (plata polietilenei la 45 zile de la livrare).

Salariati, drepturi sociale a) Numarul de angajati la 31.12.2007 : 303 din care 225 muncitori calificati, 11 maistrii si tehnicieni, 44 persoane cu studii superioare, 23 persoane cu alte incadrari. Gradul de sindicalizare a fortei de munca - 96 %. b) Exista Contract Colectiv de Munca (Administratie - Sindicat) la nivelul societatii comerciale, contracte individuale de munca si de administrare. In societate nu este organizat un sindicat al salariatilor. Nu au fost inregistrate conflicte de munca intre conducere si salariati.
11

Drepturile salariatilor au fost achitate la zi, iar salariul minim respecta prevederile legale. Licente, emblema, marca de comert, brevete Pana la aceasta data firma a reusit ca pe baza unor relatii corecte sa-si atraga parteneri care i-au incredintat lucrari care includ importuri, multe indirecte, iar o parte din produse au fost fabricate cu incredintarea si sub protectia de marca a unor firme din exterior Puncte tari, puncte slabe ale diagnosticului juridic: Diagnosticul situatiei juridice prezinta atat avantaje, cat si dejavantaje: avantajele ar fi, ca au fost puse pe parcursul anului 2008 in functiune noi imobilizari, a avut loc reamenajarea magazinului de prezentare, au fost amortizate total o serie de bunuri si o alta parte casate, a avut loc o alta majorare a capitalului social etc.. deasemenea, un avantaj major este ca societatea detine in proprietate o serie de terenuri, cladiri, hale, iar o parte din ele sunt date spre inchiriere pe o perioada de pana la minim decembrie 2012 detine titluri de participare in actiuni la SC Romtatay SA Bucuresti 45, 54% din capitalul social al societatii mixte romano spaniole, in valoare de 492.750 lei care deasemenea isi desfasoara activitatea in spatii inchiriate de la Prodplast un dezavantaj il prezinta existenta pe rol a unui proces civil pentru revendicarea a 3.922 mp, teren situat in cea mai mare parte sub Hala III Confectii (fab.3) existenta unor scrisori de garantie catre diversi furnizori, preintre care si o garantie cu ipoteca catre SNP Petrom, Sucursala Arpechim Pitesti putem insa lua in considerare ca societatea nu este indatorata nici catre angajati, nici catre alte institutii financiare. Articol privind divizarea in 2 a companiei S.C Prodplast S.A din Ziarul Financiar. Titlurile producatorului de mase plastice Prodplast Bucuresti (PPL) vor intra maine la tranzactionare, dupa ce aceste actiuni au fost suspendate timp de mai bine de un an pentru derularea unui proces de divizare a societatii. In urma operatiunii, din Prodplast s-au desprins principalele active imobiliare, care au fost incluse intr-o alta societate, denumita Prodplast Imobiliare, ce este detinuta de aceiasi actionari cu cei ai producatorului de mase plastice. Actiunile Prodplast se numarau printre titlurile cu lichiditate medie de pe Bursa, fiind cautate mai ales de investitorii institutionali. Actiunile Prodplast se numarau printre titlurile cu lichiditate medie de pe Bursa, fiind cautate mai ales de investitorii institutionali. Compania a pierdut insa prin divizare componenta care o facea atractiva, respectiv terenurile pe care le detinea in Bucuresti. Divizarea in doua a companiei a fost aprobata de actionari inca din luna august a anului 2008, insa a fost amanata din cauza unui proces intentat de unul dintre actionarii semnificativi ai companiei, respectiv fondul de investitii Broadhurst Investments Limited, care a contestat proiectul de divizare. Prodplast a castigat in luna aprilie a anului trecut procesul cu Broadhurst. Fondul de investitii detine in prezent 12,69% din actiunile producatroului de materiale plastice. Compania este controlata indirect de omul de afaceri Florin Pogonaru,
12

presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania (AOAR), care detine aproape 33% din actiuni, in principal prin intermediul vehiculului de investitii Nord Bucuresti (NORD), care este, de asemenea, listat pe piata RASDAQ. SIF Oltenia are o participatie de 11% din actiunile Prodplast. Prodplast Imobiliare, firma infiintata din divizarea Prodplast, a primit 77,5% din activele producatorului de mase plastice, respectiv terenurile si cladirile din Bucuresti (langa piata Obor), evaluate in august 2008 la 206,3 milioane de lei (circa 59 mil. euro).Pe de alta parte, valoarea contabila a Prodplast a scazut la data de 30 septembrie 2009 pana la 40,9 milioane de lei (9,6 milioane de euro), fata de 76,6 milioane de lei (21,9 milioane de euro), la cat se ridica in urma cu un an.Totodata, in urma divizarii, capitalul social al Prodplast s-a redus de la 37,8 milioane de lei la 17 mil. lei in prezent, fara modificarea valorii nominale a acestor titluri, care este in continuare de 1 leu.Ultima tranzactie cu titlurile Prodplast Bucuresti s-a derulat in luna septembrie din 2008 la un pret de 3,3 lei/actiune, nivel la care, cu noul capital social, capitalizarea companiei se ridica la 13,6 mil. euro. De la acea data insa, indicele general al pietei BET-C a inregistrat o scadere de 25,6%.Dupa primele noua luni din 2009, profitul realizat de Prodplast s-a redus cu 53,5%, pana la 1,7 mil. lei (0,4 mil. euro), pe fondul unor afaceri in scadere cu 32,2%, de 35,4 mil. lei (8,4 mil. euro).Prodplast si-a rectificat in sens negativ tinta de profit anul trecut, estimand pe intreg anul un castig de 2,3 milioane de lei (0,53 milioane de euro), fata de estimarea initiala de 3,3 milioane de lei (0,76 mil. euro). O alta companie care a lipsit mult de la tranzactionare de pe Bursa este producatorul de sisteme de climatizare, grupuri de racire si accesorii auto Electroaparataj Bucuresti (ELJ), care in urma unui proces asemanator de divizare a fost retras de la tranzactionare in perioada iulie 2008 - noiembrie 2009.

2.2 Diagnosticul operational(tehnic)

13

Obiectivul diagnosticului operational sau de exploatare este de a analiza in ce masura societatea comerciala este dotata din punct de vedere tehnic si material pentru a-si indeplini scopul propus prin obiectul de activitate.

Informatii privind productia si tehnologiile utilizate a) Principalele produse realizate / principalele piete de desfacere / metodele de distributie : Prelucrate din PVC: granule, tevi, tuburi, profile / pentru industria de cabluri, incaltaminte, constructii; Produse injectate : repere industriale, bunuri de larg consum / consumatori casnici si industrie; Ambalaje flexibile din polietilena : folii, pungi, saci, sacose / industrie si consumatori casnici. Metode de distributie : vanzari en gros si en detail, distribuitori si comisionari b) Ponderea categoriilor de produse in cifra de afaceri cca. 60% prelucrate PVC, cca. 27% ambalaje PE. c) Produse noi avute in vedere: diversificari in cadrul profilului actual. Activele corporale ale SC PRODPLAST SA 2.1. Capacitatile de productie sunt amplasate la sediul societatii din str. Ziduri Mosi nr. 23 Sect. 2 Bucuresti si anume : linii fabricatie granule PVC (includ instalatii de transport, dozare, malaxare, granulare PVC) linii de extrudere tuburi, tevi, profile (cu diametrul snec 45 125 mm) masini de injectie (80 - 800 tone forta) linii de extrudere folie (cu diametrul snec 32-90 mm), masini de imprimare si masini sudare folie 2.2. Din totalul imobilizarilor corporale (cladiri, echipamente tehnologice, etc), marea majoritate au o vechime considerabila si sunt amortizate integral 87 % din numarul de pozitii existente la 31.12.2007. 2.3 Terenurile aflate in proprietatea SC Prodplast SA sunt : - 43.494 m2 situati in str. Ziduri Mosi, in proprietate exclusiva si 1.372 m2 in cota indiviza cu SC Incerplast SA, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. MO3-2581/ 29.12.1995 eliberat de Ministerul Industriilor ; - 29.558 m2 in comuna Tunari, in proprietate exclusiva, conform Certificatului de atestare a dreptului de proprietate nr. MO3-1499/06.12.1994 eliberat de Ministerul Industriilor si a Hotararii Guvernului nr. 1124/2007 privind exproprierea unei suprafete de 3.048 m2 (9,3%) de teren si a Hotararii de stabilire a despagubirilor emisa de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 a Consiliului Local Tunari nr. 58/30.10.2007 ; - 91.242 m2 in comuna Belciugatele, jud. Calarasi, in proprietate exclusiva, conform Contractelor de vanzare-cumparare autentificate la notariat sub nr. 4437/22.06.2007 si
14

5348/03.08.2007 si alipite cu Actul nr. 7694/31.10.2007. Terenurile aflate in patrimoniul SC Prodplast SA sunt intabulate in cartea funciara. In prezent exista pe rol la Tribunalul Bucuresti, Sectia a IV-a Civila, un proces civil din anul 2002, pentru revendicarea a 3.922 m2. Dosarul se afla in curs de rejudecare pe fond dupa casarea hotararilor anterioare. Instanta a dispus efectuarea unei expertize pentru identificarea si evaluarea imobilului revendicat (teren + cladiri) si a numit un expert tehnic pentru efectuarea expertizei. Apararea societatii este asigurata de avocat si de consilierul juridic. SC Prodplast SA a introdus o cerere de chemare in judecata in contradictoriu cu Statul Roman prin Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania SA la Tribunalul Bucuresti Sectia a VI-a Comerciala avand ca obiect recalcularea despagubirilor in raport cu valoarea de circulatie a terenului si constructiilor expropriate, precum si plata prejudiciilor suferite ca urmare a exproprierii. 2.4. O parte din terenul si cladirile situate in strada Ziduri Mosi sunt inchiriate catre SC Romtatay SA conform prevederilor din contractul de asociere, astfel: - teren inchiriat 3.729 mp ; hale si birouri inchiriate 2.724 mp. De asemenea exista un contract de comodat pe 5 ani incheiat cu Cabinetul Medical pentru o suprafata de 57 mp situati in pavilionul administrativ. PROFIL DE FIRMA - STRUCTURA PRODUCTIEI PRELUCRATE PVC (Fabrica 1) : pondere in venituri exploatare 66 % In anul 2007 s-a inregistrat o crestere a productiei fizice cu 8 % si a veniturilor din exploatare de cca. 12 % fata de 2006, ponderea importanta in aceasta crestere avand-o productia de granule PVC de uz electrotehnic (+ 8 %) si productia de granule PVC cu diverse aplicatii (+ 36 %). PRODUSE INJECTATE (Fabrica 2) : pondere in venituri exploatare 7 % In anul 2007 a continuat procesul anticipat de scadere a vanzarilor, reflectat in diminuarea productiei fizice cu 9 % si a veniturilor din exploatare fata de 2006 cu cca. 5 %. PRELUCRATE DIN POLIETILENA (Fabrica 3) : pondere in venituri exploatare-23% In anul 2007 s-a inregistrat o scadere a productiei fizice la ambalaje flexibile fata de anul 2006 cu 15 % si a veniturilor din exploatare cu 20 %. Scaderea s-a inregistrat pe piata interna in principal, ca urmare a deciziei de logistica si de marketing a unor grupuri internationale producatori de materiale de igiena si spalare de a inlocui unele ambalaje colective din material plastic cu ambalaje colective din carton, asa cum de altfel s-a anticipat la prezentarea programului si bugetului pe 2007. Ponderea exportului (40%), cresterea pretului polietilenei (pretul barilului de petrol),volatilitatea cursului de schimb, aprecierea leului fata de euro (cca. 6% fata de 2006) au influentat negativ veniturile si profitul operational.

15

MATRITE SI SDV-uri (Sectie) : pondere in venituri exploatare sub 1 %, in anul 2007 fata de anul 2006 inregistreaza o usoara crestere. SMEA (utilitati si diverse). Cele 3 fabrici si sectia matriterie functioneaza ca centre de profit si costuri. In anul 2007 toate centrele au realizat profit, cu mentiunea ca la Fabrica 2 Produse Injectate acesta a fost nesemnificativ (ca de altfel, in ultimii ani). In 2008, cele 3 fabrici componente ale societatii au nregistrat evoluii diferite fa de anul anterior, toate fiind ns marcate de reducerea vnzrilor ncepnd din trimestrul IV pe fondul afectrii mediului de faceri de criza financiar i economic declanat n Romnia i n rile europene(export de produse).

FABRICA DE PRELUCRATE DIN POLIETILENA -pondere n veniturile din exploatare: 28% In anul 2008 s-a nregistrat o cretere a produciei fizice cu 16% i respectiv a veniturilor din exploatare cu 26% fa de 2007, n principal ca urmare a punerii n funciune a noilor instalaii de producie(linie folii coextruse, maina automat de sudat saci i huse de mari dimensiuni), precum i al ctigrii unor licitaii conjuncturale. FABRICA DE PRELUCRATE PVC -pondere n veniturile din exploatare: 63% In contextul reducerii ncepnd din octombrie-noiembrie 2008 a comenzilor industriale generat de declamarea crizei financiare i economice, n anul 2008 s-a nregistrat o scdere a veniturilor din exploatare de cca. 4% fa de 2007. FABRICA DE PRODUSE INJECTATE , MATRIE SI SDV-uri - pondere n veniturile din exploatare: 63% Procesul anticipat de scdere a vnzrilor a continuat i n 2008, fabrica nregistrnd pierderi din exploatare n luna decembrie cu afectarea ntregului an, ceea ce a impus luarea unor msuri de restructurare (pn la oprirea integrala activitii de producie) n prima parte a anului 2009, ca urmare a hotrrilor Consiliului de Supraveghere i Directoratului. Situaia importului i exportului 2007 (EURO) Import pentru 3.015.780 producie Export 4.106.227 Import pentru 1.001.300 investiii

2008 (EURO) 2.815.120 4.060.775 121.968

16

Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului operational Puncte tari Marea majoritate a fondurilor fixe au datele de achizitionare si punere in functiune dupa anul 2004, ceea ce le confera siguranta in exploatare pentru perioada imediat urmatoare; Implementarea sistemului de asigurare a calitatii Posibilitatea retehnologizarii in orice moment; Existenta unui spatiu propriu pentru sediul societatii; Posibilitatea organizarii pe verticala a unor fluxuri operationale in hala etajata.

Puncte slabe societatea nu exploateaza utilajele detinute la capacitatea maxima; criza economica a afectat volumul cererii pe piata pentru produsele comercializate de societate.

17

2.3. Diagnosticul resurselor umane si al managementului firmei

18

2.3.1

Diagnosticul managementului firmei :

Managementul societatii SC Prodplast SA este alcatuit din Consiliul de Supraveghere si Directorat, respectiv Conducerea Executiva. Forma simplificata a structurii ierarhice, organizatorice si functionale este prezentata in organigrama firmei.

Lista conducerii S.C. PRODPLAST S.A.: Consiliul de Supraveghere,ales de AGA/29.04.2009: Pogonaru Florin Ion- Presedinte al Consiliului de Supraveghere, 57 ani, Doctor in Economie si absolvent al Facultatii de Drept, experienta profesionala 34 ani, Presedinte AOAR, nu detine actiuni PPLla data de16.04.2010; Dumitru Matei Membru al consiliului de Supraveghere, 37 ani, Inginer Calculatoare, experienta profesionala 18 ani, nu detine actiuni PPL la data de 16.04.2010; Grigore Aurelia Gabriela- Membru al Consiliului de Supraveghere, 55 ani, Director General SIF Banat Crisana, experienta profesionala 32 ani, nu detine PPL la data de 16.04.2010; Directorat, numit de Consiliul de Supraveghere (contracte de mandat/ administrare): Pantazi Elena Presedinte al Directoratului, 57 ani, chimist, experienta profesionala 33ani, Director General, (vechime in functie 14 ani), participare la Capitalul Social al SC Prodplast SA sub 1%; Vedel Alexandru Membru al Directoratului, 58 ani, chimist, experienta profesionala 35 ani, Director Fabrica, (vechime in functie 20 ani), participare la Capitalul Social al SC Prodplast SA sub 1%; Vladescu Anda Michaela - Membru al Directoratului, 54 ani, inginer, experienta profesionala 30 ani, Director Fabrica, (vechime in functie 13 ani), participare la Capitalul Social al SC Prodplast SA sub 1%; Neacsu Ion - Membru al Directoratului, 56 ani, economist, experienta profesionala 32 ani, Director Economic, (vechime in functie 21 ani), participare la Capitalul Social al SC Prodplast SA sub 1%; Conducerea Executiva: chim.Pantazi Elena -Director General; ec. Neacsu Ion -Director Economic; ing. Ciochirca Diana -Director Comercial(din 01.03.2009); chim. Vedel Alexandru -Director Fabrica1;
19

ing. Vladescu Anda Michaela -Director Fabrica3; ing.Herea Gabriel -Sef Sectia MEA;

Nici una dintre persoanele prezentate mai sus nu a fost implicata in ultimii 5 ani in litigii sau proceduri administrative referitoare la activitatea acestora in cadrul SC Prodplast SA. 2.3.2 S.A) Diagnosticul resurselor umane (Aspecte legate de angajatii S.C. PRODPLAST

Exista Contract Colectiv de Munca (Administratie Sindicat) la nivelul societatii, contracte individuale de munca si de administrare. Gradul de sindicalizare a fortei de munca este de 78%.

20

Structura si situatia salariatilor cu contract de munca se prezinta astfel : -leiS al ari ati 2007
(nr.pers.) N.s.m ediu anual N.s.0 N.S.1 din care:

2008
(nr.pers.)

2009
(nr.pers.)

Di n ami ca absol u ta
(2009\ 2008)

Di nami ca absol u ta
(2009\ 2007)

Din ami ca absol u ta


(2008\ 2007)

324 348 303 225 44 11 23 63,545,484.00 65,038,476.00 5,179,061.00 209,721.07 214,648.44 17,092.61

279 303 258 188 40 10 20

193 258 170 119 29 9 13

-86 -45 -88 -69 -11 -1 -7

-131 -90 -133 -106 -15 -2 -10

-45 -45 -45 -37 -4 -1 -3

Di n ami ca Di n ami ca re l ati va(%) re l ati va(%) (I2009/ 2008) (I2009/ 2007) 69.18 59.57 85.15 65.89 63.30 72.50 90.00 65.00 69.45 67.29 67.25 105.40 102.13 102.06 74.14 56.11 52.89 65.91 81.82 56.52 71.20 68.76 66.88 126.90 122.55 119.21

Di n ami ca re l ati va(%) (I2008/ 2007) 86.11 87.07 85.15 83.56 90.91 90.91 86.96 102.52 102.18 99.46 120.40 120.00 116.81

m uncitori calificati personal cu studii superioare m aistri si tehnicieni persoane cu studii m edii si alte incadrari CA Qex Pr W= C A / Ns W= Qex/ Ns W= Pr/ Ns

65,147,817.00 45,244,245.00 66,454,342.00 44,718,808.00 5,151,056.00 252,510.92 257,574.97 19,965.33 3,463,895.00 266,142.62 263,051.81 20,375.85

-19,903,572.00 -18,301,239.00 1,602,333.00 -21,735,534.00 -20,319,668.00 1,415,866.00 -1,687,161.00 13,631.70 5,476.84 410.52 -1,715,166.00 56,421.55 48,403.38 3,283.24 -28,005.00 42,789.85 42,926.53 2,872.72

Din punct de vedere al principalelor categorii de angajati peste 70% dintre acestia sunt muncitori calificati, 17% cu studii superioare, 5% este reprezentat de personal tehnic-ingineresc, iar persoanele cu studii medii si alte calificari reprezinta 8%.Din punct de vedere al calificarii personalului prodomina cei cu pregatire medie (aproximativ 70% din total personal angajat) in toti cei trei ani analizati.

21

Situatia veniturilor medii lunare pe salariat este urmatoarea : 2007 2008 venit mediu brut 1.438 1.473 lunar(lei/sal) venit mediu net 1.045 1.102 lunar(lei/sal) valoarea medie lunara 127 138 a Tichetelor de Masa(lei/sal)

2009 1.643 1.311 142

Indice2009/2008 111,54% 109,89% 102,90%

Cresterea venitului mediu lunar (brut si net) in 2009 fata de 2008 a fost determinata in principalde salariile compensatorii platite salariailor care au plecat prin inchiderea fabricii de injectie si matrite. Analiza evolutiei numarului de salariati indica faptul ca valoarea acestuia este in descrestere de la an la an astfel :in 2008 fata de 2007- cu 45 persoane mai putin(-14%), iar in 2009 fata de 2008- cu 88 persoane(-34%) Reducerile de personal s-au efectuat prepoderent la nivelul categoriei de personal direct productivi : muncitori calificati (-37%) si persoane cu studii medii si alte incadrari(-35%) in 2009, ceea ce indica faptul ca managementul a decis la modernizarea si retehnologizarea activitatii. Reducerea personalului salariat in cursul anului 2009 de la 258 persoane la 170 persoane s-a produs prin : pensionari (20 persoane), la cerere (19 persoane), deces(1 persoana), somaj (49 persoane). Valoarea cifrei de afaceri a cunoscut o crestere in 2008 fata de 2007 cu 1602333lei( 2,52%), insa in 2009 s-a redus cu 31%.Comparativ cu dinamica numarului de personal(-34%) se constata o situatie favorabila , identificata la nivelul productivitatii ,in crestere(+ 5% in 2009). Desi in 2009 firma prezinta o scadere de profit cu 32,75%, productivitatea muncii in functie de profit este superioara ( 20375,85 lei/sal ) fata de cea din 2008, 19965,33lei/sal, cand societatea a inregistrat crestere de profit. Rezulta ca situatia este favorabila Eficienta utilizarii resurselor umane prin indicatorul productivitatea muncii (W) exprimata atat cu ajutorul cifrei de afaceri cat si cea in functie de productia exercitiului sau rezultat indica in anul 2008 o valoare superioara fata de cea inregistrata in anul anterior, cu aproximativ 20%. In urmatorul an situatia s-a schimbat, astfel ca acesti trei indicatori au avut valori in crestere cu aproximativ 2%, desi CA , Q.ex, Pr. si Ns au inregistrat scaderi in 2009 comparativ cu 2008. Situatia firmei in cei trei ani analizati este explicabila, mai ales , tinand cont de contextul macroeconomic si anume criza economica din 2009.Firma a inregistrat cresteri intensive si extensive in 2008 fata de 2007, iar in 2009 firma a procedat la restructurari prin reducerea activitatii, ceea ce a condus si la concedieri de salariati.
22

In aceasta perioada s-au implementat masuri severe de reducere a costurilor.S-a inchis firma de injectie si matrite, activitate cu pondere mica in venituri( sub 5%), dar cu influente nefavorabile in rezultate, conform celor prezentate in AGA/aprilie 2009.Aferent inchiderii activitatii de mai sus, precum si reanalizarii necesarului de personal si la alte activitati numarul de angajati a fost redus cu 103 persoane, fata de aceeasi perioada a anului trecut.Reducerea s-a efectuat prin pensionari,disponibilizari si trimiteri in somaj tehnic(in functie de productia si lucrarile contractate) generand costuri de cca 231 mii lei in sem.I, prin aplicarea prevederilor contractului colectiv de munca (salarii compensatorii). Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane: Puncte tari: Conducerea este reprezentata de persoane competente; Managementul este alcatuit preponderent din persoane in jurul varstei de 50ani, manifestandu-se efectul de experienta ; Personalul operativ competent; Deciziile managementului au fost adaptate potrivit situatiei de constrictie existente pe piata; Respectarea prevederilor contractelor colective de munca ; Puncte slabe: Varsta medie a conducerii este foarte ridicata, experienta acestora neputand inlocui in totalitate dinamismul si imaginatia unui personal tanar si nici continuitatea activitatii societatii.

2.4.

Diagnosticul commercial

2.4.1.Mediul Zona principala in care actioneaza S.C.Prodplast SA este municipiul Bucuresti ,raza de actiune fiind extinsa insa pe intreg teritoriul tarii,firma considerandu-se lider de piata in acest domeniu. 2.4.2.Produsele si serviciile societatii Prodplast SA are peste 50 de ani de experienta in domeniul prelucrarii materialelor plastice. Este recunoscuta ca lider in Romania prin performantele produselor sale si prin raportul calitate pret.

23

Prin cele trei fabrici ale sale, S.C. PRODPLAST S.A. pune la dispozitia clientilor sai urmatoarele : PRELUCRATE PVC FABRICA 1 (policlorura de vinil) *GRANULE PLASTIFIATE PENTRU EXTRUDERE Granule plastifiate pentru extrudere se recomanda pentru furtune si tuburi flexibile. Aspectul, forma, dimensiunile si culoarea granulelor: Granulele au aspect omogen, forma cilindrica sau lenticulara, culoare uniforma, dimensiuni de maximum 5 mm (se admit maximum 4% granule in afara acestor limite sau granule lipite). Granulele pot fi natur sau colorate, conform cerintelor clientului. Ambalarea granulelor: Granulele se ambaleaza in saci din polietilena de 30 kg, saci din polietilena reambalati in saci de polipropilena de 30 kg sau containere flexibile din polipropilena caserata de 750 kg. Depozitarea si transportul granulelor: Granulele se depoziteaza in spatii inchise, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minimum 2 m de surse de caldura; temperatura de depozitare se recomanda sa fie intre +50C si +400C. Inainte de procesare granulele trebuie conditionate minimum 24 h la temperatura camerei. Transportul granulelor se face cu mijloace de transport acoperite. Proprietatile tehnice ale granulelor: Proprietatile tehnice ale granulelor sunt prezentate in tabelele urmatoare. Valorile prezentate in tabele sunt rezultatul testelor efectuate pe epruvete realizate in conformitate cu standardele de metoda specifice fiecarei caracteristici si nu constituie valori ale caracteristicilor pe produsul finit obtinut din granule. * Granule plastifiate pentru injectie Se recomanda pentru talpi de incaltaminte, papuci, cizme etc Aspectul, forma, dimensiunile si culoarea granulelor: Granulele au aspect omogen, forma cilindrica sau lenticulara, culoare uniforma, dimensiuni de maximum 5 mm (se admit maximum 4% granule in afara acestor limite sau granule lipite). Granulele pot fi natur sau colorate, conform cerintelor clientului. Ambalarea granulelor: Granulele se ambaleaza in saci din polietilena de 30 kg, saci din polietilena reambalati in saci de polipropilena de 30 kg sau containere flexibile din polipropilena caserata de 750 kg. Depozitarea si transportul granulelor : Granulele se depoziteaza in spatii inchise, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minimum 2 m de surse de caldura; temperatura de depozitare se recomanda sa fie intre +50C si +400C. Inainte de procesare granulele trebuie conditionate minimum 24 h la temperatura camerei. Transportul granulelor se face cu mijloace de transport acoperite. Proprietatile tehnice ale granulelor: Proprietatile tehnice ale granulelor sunt prezentate in tabelele urmatoare.Valorile prezentate in tabele sunt rezultatul testelor efectuate pe epruvete realizate in conformitate cu standardele de metoda specifice fiecarei caracteristici si nu constituie valori ale caracteristicilor pe produsul finit obtinut din granule.

24

* GRANULE PLASTIFIATE PENTRU INDUSTRIA CABLURILOR ELECTRICE Granulele plastifiate pentru industria cablurilor electrice se recomanda pentru izolatii si mantale de uz general sau pentru izolatii si mantale cu caracteristici speciale, cum ar fi: rezistenta marita la propagarea flacarii, la temperaturi ridicate, la temperaturi scazute etc. Aspectul, forma, dimensiunile si culoarea granulelor: Granulele au aspect omogen, forma cilindrica sau lenticulara, culoare uniforma, dimensiuni de maximum 5 mm (se admit maximum 4% granule in afara acestor limite sau granule lipite). Granulele pot fi natur sau colorate, conform cerintelor clientului. Ambalarea granulelor: Granulele se ambaleaza in saci din polietilena de 30 kg, saci din polietilena reambalati in saci de polipropilena de 30 kg sau containere flexibile din polipropilena caserata de 750 kg. Depozitarea si transportul granulelor: Granulele se depoziteaza in spatii inchise, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minimum 2 m de surse de caldura; temperatura de depozitare se recomanda sa fie intre +50C si +400C. Inainte de procesare granulele trebuie conditionate minimum 24 h la temperatura camerei. Transportul granulelor se face cu mijloace de transport acoperite. Proprietatile tehnice ale granulelor: Proprietatile tehnice ale granulelor sunt prezentate in tabelele urmatoare. Valorile prezentate in tabele sunt rezultatul testelor efectuate pe epruvete realizate in conformitate cu standardele de metoda specifice fiecarei caracteristici si nu constituie valori ale caracteristicilor pe produsul finit obtinut din granule. Se pot face la cerere corelari cu standardele internationale (DINVDE 0207, GOST 5960) * GRANULE RIGIDE PENTRU EXTRUDERE Granule rigide pentru extrudere se recomanda pentru tuburi electroizolante, tevi pentru transportul fluidelor necorosive fata de PVC, fitinguri, accesorii. Aspectul, forma, dimensiunile si culoarea granulelor: Granulele au aspect omogen, forma cilindrica sau lenticulara, culoare uniforma, dimensiuni de maximum 5 mm (se admit maximum 4% granule in afara acestor limite sau granule lipite). Granulele pot fi natur sau colorate, conform cerintelor clientului. Ambalarea granulelor: Granulele se ambaleaza in saci din polietilena de 30 kg, saci din polietilena reambalati in saci de polipropilena de 30 kg sau containere flexibile din polipropilena caserata de 750 kg. Depozitarea si transportul granulelor : Granulele se depoziteaza in spatii inchise, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minimum 2 m de surse de caldura; temperatura de depozitare se recomanda sa fie intre +50C si +400C. Inainte de procesare granulele trebuie conditionate minimum 24 h la temperatura camerei. Transportul granulelor se face cu mijloace de transport acoperite. Proprietatile tehnice ale granulelor: Proprietatile tehnice ale granulelor sunt prezentate in tabelele urmatoare. Valorile prezentate in tabele sunt rezultatul testelor efectuate pe epruvete
25

realizate in conformitate cu standardele de metoda specifice fiecarei caracteristici si nu constituie valori ale caracteristicilor pe produsul finit obtinut din granule. TUBURI ELECTROIZOLANTE DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA Tuburile electroizolante din policlorura de vinil neplastifiata se recomanda pentru protejarea instalatiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V. Aspect: Tuburile sunt drepte, cu sectiunea transversala circulara si capetele taiate perpendicular pe axa tubului; suprafetele interioara si exterioara ale tuburilor sunt netede, fara fisuri, perforatii, bule de aer sau incluziuni de corpuri straine; pot prezenta usoare ondulatii. Culoare: Natur sau colorate Dimensiuni: Lungime 3 +/- 0,03 m Ambalarea tuburilor: Tuburile se livreaza sub forma de pachete legate in trei locuri cu fir rezistent Depozitarea si transportul tuburilor: Tuburile se depoziteaza in spatii acoperite sau in locuri ferite de actiunea directa a razelor solare. Temperatura de depozitare se recomanda sa fie de +50C pana la +400C. Tuburile care au fost pastrate la o temperatura sub +50C se tin timp de minimum 24h la temperatura de +15...+250C inainte de a fi montate. Pachetele cu tuburi se aranjaza in rastele orizontale, stivuindu-se pe o inaltime de maximum 0,75 m. Transportul tuburilor se face in mijloace de transport acoperite tinand seama de prescriptiile de mai sus in ceea ce priveste aranjarea lor. *TEVI DIN POLICLORURA DE VINIL NEPLASTIFIATA Tevile din policlorura de vinil neplastifiata se recomanda pentru transportul apei potabile, al apelor de scurgere, in instalatiile tehnologice pentru transportul lichidelor necorosive fata de PVC, pentru aductiuni de cabluri. In functie de presiunea nominala, tevile din policlorura de vinil se clasifica in trei tipuri: - - tip 1 (usor): presiune nominala 2,5x105 N/m2 - tip 2 (mediu): presiune nominala 6x105 N/m2 tip 3 (greu): presiune nominala 10x105 N/m2 Aspect: Tevile sunt drepte, cu sectiunea transversala circulara si capetele taiate perpendicular pe axa tevii; suprafetele interioara si exterioara ale tevilor sunt netede, fara fisuri, perforatii, bule de aer sau incluziuni de corpuri straine; pot prezenta usoare ondulatii. Culoare: tip 1 (usor): negru, tip 2 (mediu): nature, tip 3 (greu): gri Dimensiuni: Lungime 4 +/- 0,05 m Ambalarea tevilor: Tevile cu diametrul mai mic de 40 mm se livreaza sub forma de pachete legate in trei locuri cu fir rezistent. Tevile cu diametrul peste 40 mm se livreaza vrac. Depozitarea si transportul tevilor: Tevile se depoziteaza in spatii acoperite sau in locuri ferite de actiunea directa a razelor solare. Temperatura de depozitare se recomanda sa fie de +50C pana la +400C. Tevile care au fost pastrate la o temperatura sub +50C se tin timp de minimum 24h la o temperatura de
26

+15...+250C inainte de a fi montate. Tevile se aranjaza in rastele orizontale, stivuindu-se pe o inaltime de maximum 0,75 m. Transportul tevilor se face in mijloace de transport acoperite tinand seama de prescriptiile de mai sus in ceea ce priveste aranjarea lor. PRODUSE INJECTATE FABRICA (din polietilena, polipropilena, polistiren, poliamide, poliacetal etc.) 2

*ARTICOLE SANITARE SI DE MENAJ Set baie: rama WC; savoniera, periuta unghii; baite 30-40 litri; ligheane 5-50 litri; olita copil, scaun WC copil; galeata 10 litri cu sau fara capac; batator covor, faras; sufertas, scafa; cani, cesti, farfurii, pahare de forme si dimensiuni diverse; storcator citrice, strecuratoare; compotiere, castroane, vase de bucatarie cu diametre 160-320 mm; vas mixer, cutii cu capac pentru ambalare sau depozitare alimente; cos paine, cos fructe; uscator vesela cu sau fara tava; umerase; tavi de forme si dimensiuni diverse. *ARTICOLE DE VOIAJ,BIROU SI GRADINA Set birou; ceasca turist; set tacam turist; suport oua; naveta pliabila 475 x 345 x 235 mm; cos birou; masuta cu rotile; masuta mic dejun; cutii alimente; cutie cu bride; set ceai : cana, ceasca, farfurii; suport mobil flori; cos gunoi cu capac 315 x 315 x 585 mm; ghivece flori cu sau fara farfurie; jardiniera flori cu sau fara tava; galeata 5 l; lighean 50 l. *AMBALAJE Naveta pentru racoritoare (24 sticle / 250 ml) 430 x 300 x 265 mm; naveta TUBORG (20 sticle / 500 ml) 400 x 300 x 265 mm; naveta bere (24 sticle / 500 ml) 500 x 340 x 265 mm; naveta legume pentru Piata de Gros 600 x 400 x 200 mm, 400 x 300 x 150 mm; naveta legume fructe 600 x 400 x 170 mm; naveta sticle 1 l (12 sticle / 1000 ml) 415 x 320 x 370 mm; naveta pliabila 475 x 345 x 235 mm. *ARTICOLE INDUSTRIALE Diverse repere injectate situate in compartimentul motor, habitaclu exterior pentru : DACIA, ARO, OLTCIT, DAEWOO, ROMAN, COMPA, ROCAR (scaun autobuz), ACUMULATORUL (monoblocuri cu capace 12-55, 12-66, 12-143, cutii PAS pentru baterii mijloace transport intern); tehnologii secundare : sudura cu ultrasunete, serigrafie; casti protectie (avizate MMPS pentru constructii civile, industriale, CONEL); cutii scule-diverse marimi; dibluri; crepine pentru instalatii de filtrare apa; dopuri : sampanie, coniac, detergenti; suporti pentru deodorante toaleta, odorizante, aromatizante; capac borcan 400g.

27

PRELUCRATE DIN POLIETILENA - FABRICA 3 SACOSE DIN POLIETILENA Material: Polietilena de joasa densitate si polietilena de inalta densitate. Culoare: Natur, albe sau colorate, neimprimate sau imprimate in 1-6 culori inclusiv cvadricromie, conform machetei clientului. Tipuri si dimensiuni: sacose cu maner tip "banana" cu/fara petic sudat, cu/fara pliu de fund, sacose cu maner tip "maieu" (individuale sau in topuri de 50 bucati) cu pliuri laterale, sacose cu maner injectat. Utilizare: Ambalarea si transportul unei foarte largi game de produse. Ambalare: In cutii de carton sau in huse de polietilena. Depozitare: Sacosele se depoziteaza in spatii inchise, curate si uscate, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minim 2 m de orice sursa de caldura. Limitele ce trebuie asigurate sunt: temperatura 15 - 25 C, umiditatea 10 - 65 %. Transport: Se va face cu mijloace acoperite si curate, care sa asigure integritatea unitatii de ambalaj. *PUNGI SI SACI DIN POLIETILENA Se recomanda pentru ambalarea si transportul diverselor produse textile, chimice, fiind avizate sanitar si pentru produse alimentare Material: Polietilena de joasa densitate si polietilena de inalta densitate, avizate sanitar pentru ambalajele produselor alimentare. Culoare: Natur, albe sau colorate, neimprimate sau imprimate in 1-6 culori conform machetei clientului. Tipuri si dimensiuni: pungi cu sudura laterala, pungi cu sudura de fund, saci individuali sau rolati. Utilizare: Ambalare si transport diverse produse: alimentare, textile, chimice. Ambalare: Se realizeaza conform cererii clientului, in cutii de carton sau in huse de polietilena. Depozitare: Sacii si pungile se pastreaza in depozite acoperite, curate si uscate, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minim 2 m de orice sursa de caldura. Conditii de depozitare: temperatura 15 - 25 C, umiditatea 10 - 65 %. Transport: Se va face cu mijloace de transport acoperite si curate, care sa asigure integritatea ambalajelor. *FOLII DIN POLIETILENA PENTRU UZ GENERAL Se recomanda pentru sacose, pungi si saci subtiri sau de mare rezistenta, pentru agricultura (solarii), pentru benzi avertizoare, termocontractibila pentru ambalaje colective sau individuale, cu bule in dublu strat pentru protectii speciale la soc. -FOLII DIN POLIETILENA PENTRU UZ GENERAL Material: Polietilena de joasa densitate si polietilena de inalta densitate. Culoare: Natur sau colorata, neimprimata sau imprimata in 1-6 culori, conform machetei clientului. Tipuri si dimensiuni:
28

- folii simple sau tubulare (cu sau fara pliuri laterale) pentru ambalaje colective sau individuale si acoperiri diverse ; - folii simple sau tubulare (cu sau fara pliuri laterale) pentru saci subtiri, saci industriali, pungi si sacose, izolatii contra umezelii; - folii de mare rezistenta pentru saci destinati ambalarii produselor chimice si materialelor de constructii ; - folii pentru agricultura (solarii). Ambalare: Folia se roleaza pe teava din PVC. Greutatea rolelor precum si modul de ambalare se stabilesc cu clientul. Depozitare: Rolele de folie se pastreaza in depozite acoperite, curate si uscate, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minim 2 m de orice sursa de caldura. Conditii de depozitare: temperatura 15-25 C, umiditatea 10-65%. Transport: Se va face cu mijloace de transport acoperite si curate, care sa asigure integritatea rolelor. Utilizare: Folia este destinata ambalarii laptelui pe instalatii automate. -FOLIE PENTRU AMBALAREA LAPTELUI Material: Polietilena de joasa densitate avizata sanitar de catre Ministerul Sanatatii. Culoare: Alba, neimprimata sau imprimata in 1-6 culori, conform machetei clientului. Se utilizeaza cerneluri speciale nontoxice care asigura imprimarii rezistenta la actiunea agentilor chimici (acid lactic, grasimi etc) Utilizare: Folia este destinata ambalarii laptelui pe instalatii automate. Ambalare: Folia se roleaza pe teava din PVC si se protejeaza in folie din polietilena cu bule. Dimensiunile rolei se stabilesc de comun acord cu clientul (maxim 300 mm). Depozitare: Rolele de folie se pastreaza in depozite acoperite, curate si uscate, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minim 2 m de orice sursa de caldura. Conditii de depozitare: temperatura 15-25 C, umiditatea 10-65%. Transport: Se va face cu mijloace de transport acoperite si curate, care sa asigure integritatea rolelor. -FOLIE CU BULE Material: Polietilena de joasa densitate. Culoare: Natur sau colorata.Folia cu bule este realizata din doua straturi de PEJD : strat de baza si strat pe care se formeaza bule (alveole) prin vacumare. Diametrul bulelor: 6 mm (145 bule / dm2) Utilizare: Folia este destinata protectiei speciale la soc a produselor sensibile din industria electronica, electrotehnica, optica, mobilei, sticlariei etc. Datorita bulelor cu aer, folia are si proprietati termoizolante. Ambalare: Folia se roleaza pe teava din PVC. Diametrul rolelor se stabileste conform cererii clientului
29

Depozitare: Rolele de folie se pastreaza in depozite acoperite, curate si uscate, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minim 2 m de orice sursa de caldura. Conditii de depozitare: temperatura 15-25 C, umiditatea 10-65%. Transport: Se va face cu mijloace de transport acoperite si curate, care sa asigure integritatea rolelor. -FOLIE DE AVERTIZARE Material: Polietilena de joasa densitate. Culoare: Divers colorata, neimprimata sau imprimata in 1-6 culori, conform machetei clientului. Utilizare: Folia este destinata marcarii zonelor publice in care se executa diverse lucrari. Ambalare: Folia se roleaza pe teava din PVC si este protejata in saci din polietilena. Depozitare: Rolele de folie se pastreaza in depozite acoperite, curate si uscate, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minim 2 m de orice sursa de caldura. Conditii de depozitare: temperatura 15-25 C, umiditatea 10-65%. Transport: Se va face cu mijloace de transport acoperite si curate, care sa asigure integritatea rolelor. -FOLIE TERMOCONTRACTIBILA Material: Polietilena de joasa densitate aditivata. Culoare: Natur. Utilizare: Folia este destinata realizarii de ambalaje compacte pentru borcane, sticle, flacoane, pungi, cutii continand produse alimentare, chimice, cosmetice cat si pentru articole de uz medical, menaj, placi lemnoase etc. Contractibilitatea foliei se realizeaza functie de grosimea ei, la temperatura de 120-200 C. Ambalare: Folia se roleaza pe teava din PVC si se protejeaza cu huse din polietilena. Dimensiunile rolei se stabilesc de comun acord cu clientul. Depozitare: Rolele de folie se pastreaza in depozite acoperite, curate si uscate, ferite de actiunea directa a razelor solare, la o distanta de minim 2 m de orice sursa de caldura. Conditii de depozitare: temperatura 15-25 C, umiditatea 10-65%. Transport: Se va face cu mijloace de transport acoperite si curate, care sa asigure integritatea rolelor. PROFILE REALIZATE PRIN EXTRUDERE: *PROFILE OBTINUTE PRIN EXTRUDERE din polimeri termoplastici cu sau fara armatura, simple sau coextruse, cu ornamente de protectie sau finitie. Profilele sunt obtinute prin extrudere din polimeri termoplastici cu sau fara armatura, simple sau coextruse, cu ornamente de protectie sau finitie. Domenii de utilizare : - industria auto : DACIA, DAEWOO, MAN, ARO - industria mobilei - profile cu geometrie speciala
30

*CLISEE FLEXOGRAFICE DIN FOTOPOLIMERI Aceste clisee sunt obtinute din placi fotopolimerice pe linia tehnologica DUPONT si inlocuiesc cliseele din cauciuc. In functie de domeniul de utilizare, cliseele sunt realizate in patru tipuri : CARACTERISTICI TIP 1 TIP 2 TIP 3 TIP 4

DOMENII DE IMPRIMAR IMPRIMARE P IMPRIMAR IMPRIMARE UTILIZARE E PE EFOLIE DIN E PE PE CARTON RECOMANDATE HARTIE POLIETILENA, CARTON ONDULAT POLIPROPILEN A DETALII DE IMAGINE: - LINII FINE, GROSIME -PCTE IZOLATE, DIAMETRU SEMITONURI - IN ECRANE DE MAXIM COMPATIBILI TATEA CERNELII DE IMPRIMARE CU SOLVENTUL 0,175 mm 0,250 mm 2-95 % 60 linii/cm 0,175 mm 0,250 mm 2-95 % 60 linii/cm 0,25 mm 0,60 mm 3-90 % 34 linii/cm 0,40 mm 1,00 mm 3-90 % 24 linii/cm

- alcool apa - glicol

alcool apa - glicol

- apa

- apa

***MATRITE matrite pentru produse injectate, suflate si termoformate SDV-uri pentru linii de extrudere piese de schimb pentru echipamente specifice prelucrarii maselor plastice reparatii matrite Principalii clienti: Avand o gama foarte diversificata de produse, asa cum a fost prezentat mai sus, societatea se adreseaza atat persoanelor fizice, cat si persoanelor juridice, avand un segment variat (firme, hoteluri, gospodarii, etc).

31

Piata de desfacere este atat interna, cat si externa. Prodplast, pe langa magazinul de prezentare cu vanzare al societatii, este si distribuitor catre firme cu vanzare directa sau indirecta, ce pot realiza si exporturi. 2.4.3. Furnizori de materii prime si servicii: Prodplast foloseste petru desfasurarea activitatii spatii cu vaste destinatii (productie, ambalare, prezentare, depozitare, birouri etc.), uitilitatile necesare fiind multiple: apa,energie, materiale, etc. Ca exemplu putem enumera o serie de furnizori (ApaNova, Distrigaz, SNP Petrom, diversi furnizori de materii prime si materiale).

2.4.4.Piata si clientii Fiind considerata lider de piata in acest domeniu S.C PRODPLAST S.A. detine o mare parte din clientii interesati de acest domeniu.Experienta acumulata de-a lungul a peste cinci decenii au facut ca firma sa se bucure de increderea si fidelitatea clientilor,oferind in tot acest timp calitate si preturi foarte bune in acest mod diminuandu-si sansele de a fi intrecuta de ceilalti concurenti in domeniu. S.C. Prodplast S.A - prin experienta, profesionalismul si motivarea angajatilor sai, prin tehnologiile si utilajele de care dispune, prin controlul atent aplicat produselor sale - are capabilitatea tehnica si umana de a satisface cele mai exigente cerinte ale clientilor sai,ea si-a diversificat continuu fabricatia, astfel ca, in prezent, produsele sale se adreseaza unei game foarte largi de utilizatori atat industriali cat si casnici, fiind apreciate pe piata romaneasca cat si in 25 de tari din patru continente. 2.4.5.Furnizorii

Prodplast foloseste petru desfasurarea activitatii spatii cu vaste destinatii (productie, ambalare, prezentare, depozitare, birouri etc.), uitilitatile necesare fiind multiple: apa,energie, materiale, etc. Ca exemplu putem enumera o serie de furnizori (ApaNova, Distrigaz, SNP Petrom, diversi furnizori de materii prime si materiale). Programul de vanzari previzionat: Prodplast are contracte de distributie a materilalelor prelucrate si a produselor cu diferiti clienti persoane juridice pe perioade de timp si in cantitati stabilite, insa pot aparea noi clienti atat persoane fizice, cat si juridice. Societatea poate cunoaste volumul fizic si cel valoric al vanzarilor pe baza contractelor incheiate pe termen lung si prin o previziune fata de vanzarile realizate in anii anteriori prin intermediul magazinului de desfacere.

32

2.4.6. Concurenta In aceasta privinta firma nu isi face prea mari probleme.Dat fiind faptul ca este lider in domeniu pe piata, concurentii sunt considerati mai mult fiind niste piloni in dezvoltarea pe viitor a firmei.Concurenta in domeniu insa nu este de neglijat pentru ca odata cu noile norme europene au inceput sa se dezvolte foarte mult producatorii in domeniu,de aceea firma este intr-o continua evolutie,prin valorificarea potentialului de care dispune dar si de proiecte de investitii viitoare pentru a se mentine pe locuri fruntase in clasament. 2.4.7.Organizarea activitatii comerciale Deoarece activitatea societatii i este bine cunoscut pe pia, iar nevoia sacoselor si pungilor biodegradabile este din ce n ce mai mare, promovarea produselor nu va necesita activitai de publicitate extinse, deci nu vor fi cheltuieli deosebite. n funcie de termenul de recuperare al investiiei iniiale i de evoluia pieei reale i poteniale, precum i a produselor oferite de societatea noastr, vom lua n calcul promovarea activitii noastre prin intermediul site-ului web al societaii. n ce priveste distributia, se va avea n vedere retelele de magazine i supermarket-urile existente pe pia, att clienii existeni, ct i cei poteniali. Ca i canal de distribuie, considerm c este suficient serviciul nostru de distributie si c nu vor fi nevoie de alte servicii. 2.4.8.Politica de preturi Politica de preturi practicata are la baza o analiza bazata atat pe indicatorii interni cat si factorii externi.Preturile oferite sunt foarte bune daca facem un raport calitate/pret.Spre exemplu preul de comercializare a unei pungi va fi diferit n funcie de mrimi, dar i de opiunile fiecrui client. 2.4.9. Analiza cererii si a ofertei La ora actual, cea mai mare parte din produc ia mondial de plastic se transform in de euri poluante. Ambalajele din plastic ajung primele la groapa de gunoi sau, n cazurile fericite, la centrele de colectare. La nivelul Uniunii Europene, datele din anul 2004 privind de eurile de ambalaje arat c, din 13 milioane de tone de ambalaje de plastic generate, doar 3 milioane au fost reciclate.Ambalajele de plastic nu sunt separate pe tipuri de materiale, dar se apreciaz c de eurile de tip PET reprezint circa 3% din cantitatea de de euri de ambalaje.Din ianuarie 2008, la initiativa EuPC (European Plastics Convertors)si a asociatiilor de specialitate din Italia, se deruleaz un proiect PHARE cu participarea asociatiilor de profil din Italia, Bulgaria, Croa ia, Grecia i Turcia. Romnia este reprezentat de ASPAPLAST (Asocia ia Patronal a Prelucrtorilor de Mase Plastice din Romnia) n acest proiect.
33

Productorii romni de mase plastice, alturi de cei din 4 tri ale zonei sud-est europene,respectiv din Italia, Bulgaria, Croa ia, Grecia si Turcia beneficiaz de cele mai bune modalitti de management al deseurilor din plastic i de nouttile privind normele si legisla ia european n domeniu.Pentru a se adapta cerintelor impuse de Uniunea European, productorii interni de mase plastice vor realiza investitii n vederea includerii in portofoliu a diverselor produse biodegradabile. Astfel, companiile de pe piata maselor plastice investesc in retehnologizare,fabricnd produse noi. Totodat, pstreaz n continuare mrfurile care i aduc profit din segmentul bunurilor de larg consum. Puncte tari si puncte slabe ale diagnosticului comercial Diagnosticul comercial reflecta faptul ca firma are furnizori stabili si seriosi prin care isi poate realiza productia in conditii bune, relatiile cu clientii sunt stabile deoarece piata nu variaza si i se adreseaza unui segment variat de clienti. Firma poate incerca sa isi largeasca orizontul si sa gaseasca noi clienti (persoane juridice). Un lucru benefic este faptul ca firma realizeaza productii proprii, are o gama foarte larga de productie cu intrebuintari diverse si isi desfasoara activiatea in legaturi parteneriale bune cu furnizorii. Un dezavantaj este ca firma nu promoveaza destul produsele, activitatea si complexitatea activitatilor desfasurate.

2.6 Diagnosticul financiar


Analiza pozitiei financiare Formula de calcul 2007 SN=Activ total-Datorii 72.980.530 totale Fond de rulment(FR) FR=Acrt+ch avans-Dat 38.581.348 (rd46) t.s-Ven avans (rd24+rd30+rd36rd45-rd62) Nevoia de fond de NFR=St+Creante 10.347.161 rulment(NFR) +ch avans-(Dat t.s+ven avans) Trezoreria TN=FR-NFR 28.234.187 neta(TN) Viteza de rotatie a Vrot=(FR/CA)*3 0.59890046 FR (zile) 60zile Viteza de rotatie a Vrot=(NFR/CA)* 57,823045 NFR (zile) 360zile Dinamica indicatorilor starii de pozitie
34

Indicatori Situatia neta(SN)

2008 39.255.283 28.112.606

2009 42.719.178 32.664.318

12.849.245

13.128.865

15.263.361 0.425093327 69,946066

19.535.453 0.710073324 102,74467

Indicatori calcul SN SN 0 FR FR 0 NFR -NFR 0 TN TN 0 Situaia net

Formule SN=SN 1 FR=FR 1 -

de

2007-2008 -33.725.247 -10.468.742 2.502.084 -12.970.826

2008-2009 3.463.895 4.551.712 279.620 4.272.092

NFR=NFR 1 TN=TN 1 -

Situaia net exprim sumele care vor revenii asociailor sau acionarilor n caz de lichidare, dac cesiunea elementelor de activ (excluznd non-valorile) asigur lichiditi la un nivel corespunzator valorii nete bilaniere a acestora i dac nu apar datorii necontabilizate. n cazul de fa situaia net nregistraz valori pozitive de-a lungul celor trei ani analizai.Totodat, are loc o scadere a indicatorului la nivelul anului 2008, datorit unei creteri mai accentuate a datoriilor totale, fa de de creterea activului total. Astfel incat observm o scdere a situaiei nete cu 33,725,247, respectiv cu 46.21%, scdere datorat n principal reducerii considerabile a valorii activului total, datorit nregistrrii amortizrii i a unor provizioane pentru deprecierea activelor.In anul urmator se poate constata o usoara crestere de 3.463.895,adica cu 0.0882 %. Fondul de rulment Fondul de rulment pe ntreaga perioad analizat este pozitiv. Astfel, activele circlante transformate n lichiditi ntr-un termen scurt vor permite nu numai rambursarea integral a datoriilor pe termen scurt, dar i degajarea unor lihiditi suplimentare. Aceast situaie reflect o perspectiv favorabil ntreprinderii sub aspectul solvabilitii sale. ns, trebuie precizat i faptul c n anul 2008 fa de anul 2007 valoarea stocurilor scade, ns cea a creanelor crete, lucru neavorabil pentru ntreprindere, dac lum n considerare temenul de ncasare al creanelor
35

comerciale (care crete), precum i cel de plat al furnizorilor (care scade). Pe de alt parte, dacne propunem s calculm fondul de rulment dup relaia: FR= Capitaluri permanente Active imobilizate, vom obine, de asemenea, valori pozitive ale FR. Datorit acestei situaii, capitalurile permanente finaneaz o parte din activele circulante, dup finanarea integral a imobilizrilor nete. Astfel, fondul de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen lung i a contribuiei acestuia la realizarea echilibrului finanrii pe termen scurt. Nevoia de fond de rulment Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul i resursele de capitaluri circulante (ale exploatrii). Constatm o NFR pozitiv i cresctoare, ceea ce semnific un surplus de nevoi pe termen scurt n raport cu sursele temporare. n cazul nostru avem o situaie favorabil, deoarece este rezultatul unei politici de cretere a cifrei de afaceri, care antreneaz o cretere a stocurilor i a creanelor. Trezoreria net ntreprinderea deine o trezorerie net pozitiv, ceea ce smnific un echilibru financiar i totodat faptul c excedentul de finanare , expresia cea mai concludent a desfurrii unei activiti eficiente, se va regsi su forma disponibilitilor baneti n conturi bancare i n cas. Avem o situaie favorabil, deoarece firma dispune de lichiditi ce i permit rambursarea datorilor financiare pe termen scurt. Putem s vorbim, astfel, chiar de o autonomie financiar pe termen scurt. Diminuarea valorii trezoreriei nete pe parcursul celor trei ani este pus exclusive pe seama scderii casei i a conturilor la bnci, deoarece firma nu deine pasive de trezorerie

Solduri intermediare de gestiune a)Varianta franceza

36

Indicatori Productia vanduta(rd02) (+/-)Variatia stocurilor(rd06-rd07) (+)Productia imobilizata(rd08) (=)Productia exercitiului (+)Marja comerciala(rd03-rd14) (-)Consumuri externe(rd11+rd12+rd13+rd25 ) (=)Valorea adaugata (+)Ven subventii din exploatare(rd05) (-)Cheltuieli cu personalul(rd15) (-)Impozite si taxe(rd26) (=)Excendentul brut din exploatare(EBE) (+)Alte venituri din exploatare(rd09) (-)Alte cheltuieli din exploatare(rd27) (+/-)Ajustari(Amortizar i si provizioane)(rd18+rd21) (=)Rezultat din exploatare (+/-)Rezultat financiar (=)Rezultat curent (+/-)Rezultat extraordinar (=)Rezultat brut (-)Impozit pe profit(rd62) (=)Rezultat net

2007 63,545,484 1,492,992 0 65,038,476 107,231 52,566,583

2008 65,147,817 1,306,525 0 66,454,342 121,976 53,767,733

2009 45.244.245 -525.437 0 44.718.808 96.711 37.327.593

12,579,124 0 7,830,251 127,968 4,620,905 102,036 209,627 1,008,585 3,504,729 1,674,332 5,179,061 0 5,179,061 785,092 4,393,969

12,808,585 0 7,859,209 163,070 4,786,306 64,563 204,628 2,427,920 2,218,321 3,728,203 5,946,524 0 5,946,524 795,468 5,151,056

7.487.926 0 6.291.870 42.992 1.153.064 86.480 95.034 1.217.640 -7.3130 3.906.386 3.833.256 0 3.833.256 369.361 3.463.895

Marja comercial Marja comercial raportat la vnzrile de mrfuri reprezint practic adaosul comercial
37

practicat de firm. La noi se observ faptul c valorile marjei comerciale inregistreaza o crestere in 2008 n timp de aici deducem c cifra de afaceri realizat din vnzarea de mrfuri permite acoperirea costurilor mrfurilor cumprate, remunerarea terilor. Producia exerciiului Producia exerciiului este un indicator inevitabil, dar ambiguu, ntruct este constituit din elemente eterogene: unele sunt evaluate la pre de vnzare (producia vndut), iar altele sunt evaluate la pre de producie (producia stocat i producia imobilizat). Referitor la evoluia ei, producia exerciiului are un trend ascendant in 2007-2008, lucru datorat unei evoluii n acelai sens a produciei vndute, fapt ce compenseaz scderea produciei stocate din 2008 fa de 2007. Valoarea adugat Exprim creterea de valoare rezultat din utilizarea factorilor de producie, ndeosebi a factorilor munc i capital, peste valoarea materialelor i serviciilor cumprate de ntreprindere de la teri. Valoarea adugat asigur remunerarea participanilor direci i indireci la activitatea economic a ntreprinderii. Fluxurile prin care sunt remunerai acetia i care se deduc treptat din VA sunt urmtoarele: - cheltuielile cu personalul ce asigur remunerarea salariailor implicai n desfurarea procesului de producie; - impozitele i taxele ce revin statului; - amortizarea, o cheltuial calculat de ntreprindere n scopul asigurrii rennoirii capacitilor actuale de producie; - cheltuielile cu dobnzi, ce revin creditorilor; - profitul net (distribuit ca dividende), prin care se remunereaz proprietarii ntreprinderii pentru capitalurile pe care acetia le-au avansat n afacere. Excedentul brut din exploatare Excedentul brut din exploatare scoate n eviden fluxurile de numerar implicate n activitatea de exploatare a ntrepriderii, fapt dovedit prin neincluderea n calculul EBE a veniturilor i cheltuielilor de natur fiscal, precum i a celor legate de amortizare i de provizioane. n cazul nostru, ntreprinderea realizeaz un ctig din activitatea de exploatare, adic un excedent brut din exploatare, iar diminuarea valorii soldului intermediar este pus pe seama creterii cheltuielilor cu personalul, precum i a impozitelor si taxelor datorate statului, n timp ce valoarea subveniilor pentru investiii este nul de-a lungul celor trei ani.
38

Rezultatul din exploatare Rezultatul exploatrii privete activitatea de exploatare normal i curent a ntreprinderii. Acest sold intermediar de gestiune este influenat de politica de investiii a ntreprinderii i ne arat n mod indirect suma din resursele create de ntreprindere prin activitatea de exploatare direcionat ctre meninerea dotrilor materile ale firmei. Putem observa faptul c firma se poate baza pe resursele create din activitatea de exploatare pentru a acoperii cheltuielile sale financiare,in primii 2 ani de analiza si mai putin in anul 2009 cand inregistreaza o pierdere de -7.3130. Rezultatul curent Spre deosebire de rezultatul din exploatare, rezultatul curent are o evoluie ascendent in anii 2007-2008, ce se datoreaz creterii considerabile a veniturilor financiare n anul 2008 fa de perioada de baz, cretere ce este cu mult superioar creterii cheltuielilor financiare.Spre deosebire de anii anteriori de observatie in 2009 rezultatul curent se remarca printr-o scadere drastica de 2,113,268,fapt ce trebuie sa intre in atentia managementului. Rezultatul net al exerciiului Rezultatul net al exerciiului exprim mrimea absolut a rentabilitii financiare, cu care vor fi remunerai acionarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest rezultat prezint valori pozitive (profit) i n cretere de la anul2007 la anul 2008, fapt favorabil pentru ntreprindere deoarece aceasta poate folosi profitul pentru reinvestire sau pentru remunerarea acionarilor.Nu acelasi lucru se poate spune sin in anul 2009 care se caracterizeaza printr-o situatie nefavorabila la toate nivelurile de analiza. b) Varianta anglo-saxona Indicatori a. Venituri din exploatare monetare cifra de afaceri (rd 01) variatia stocurilor (rd 06-rd07) alte venituri din exploatare (rd 09) b. Costuri aferente vnzrilor 2007 66,015,329 64,420,301 1,492,992 102,036 51,449,698 2008 67,503,874 66,132,786 1,306,525 64,563 52,597,954 2009 45,562,374 46,001,331 -525,437 86.480 35,509,965

39

cheltuieli cu materii prime i materiale (rd 11) alte cheltuieli cu materii prime (rd 12) cheltuieli cu marfurile (rd 14) cheltuieli cu energia si apa (rd13) Marja brut (a-b) c. Cheltuieli operaionale celtuieli cu personalul (rd 15) alte cheltuieli de exploatare (rd 24) EBITDA (marja brut - c) (-)cheltuieli cu amortizarea i provizioanele (rd 18+rd 21) (+)venituri financiare (rd 42) (-)cheltuieli financiare (rd 49-rd 46) (=)EBIT e. Cheltuieli cu dobnda (rd 46) EBT (EBIT e) f. Cheltuiala cu impozitul pe profit (rd 62) Rezultat net (EBT - f)

47,176,672

48,436,663

32,405,870

68,995

43,184

3,765

767,586 3,436,445 14,565,631 10,052,317 7,830,251 2,222,066 4,513,314 1,008,585

862,993 3,255,114 14,905,920 10,259,679 7,859,209 2,400,470 4,646,241 2,427,920

660,375 2,439,955 10,052,409 8,907,899 6,291,870 2,616,029 1,144,510 1,217,640

2,620,648 946,316

5,360,567 1,632,364

4,737,469 831,083

5,179,061 0 5,179,061 785,092

5,946,524 0 5,946,524 795,468

3,833,256 0 3,833,256 369,361

4,393,969

5,151,056

3,463,895

Analiza acestor indicatori evideniaz sursele din care provine rezultatul net al societii.
40

EBITDA Prin analiza acestui indicator se poate observa o scdere a nivelului rezultatului din exploatare n 2009 fat de 2007 si 2008, fapt datorat unei creteri a majoritii cheltuielilor legate de activitatea de exploatare. EBIT EBIT, privit ca un rezultat curent al ntreprinderii, nregistreaz un trend ascendent n 2 ani din cei 3 analizai, lucru justificat de faptul c rezultatul financiar reprezint un profit, ce depete valoarea cheltuielii cu amortizarea n anii 2007 i 2008. EBT n ceea ce privete EBT, cu excepia anului 2009, n care firma nregistreaz o scadere de 1,687,161, n anii anteriori soldul intermediar are aceeai evoluie cu a lui EBIT. Capacitatea de autofinantare a) Metoda deductiva Indicatori EBE (+)Alte venituri din exploatare (rd 09) (-)Alte cheltuieli din exploatare (rd 27) (+)Venituri financiare -(venituri provizioane caracter financiar)( rd 42-rd 45) (-)Cheltuieli financiare -(cheltuieli provizioane)(rd 49-rd 44) (+)Venituri extraordinare (-)Cheltuieli extraordinare (-)Impozit pe profit 2007 4,620,905 102,036 2008 4,786,306 64,563 2009 1.153.064 86,480

209,627

204,628

95,034

2,620,648

5,360,567

4,691,182

946,316

1,565,310

831,083

0 0 785,092

0 0 795,468

0 0 369,361

41

(=)CAF b)Metoda aditiva Indicatori Rezultat net (+)Cheltuieli neplatibile (rd 19+rd 22+rd 44) (-)Venituri neincasabile (rd 20+rd 23) (=)CAF

5,402,554 2007 4,393,969 1,008,585

7,578,976 2008 5,151,056 2,427,920

4,635,248 2009 3.463.895 3,833,669

5,402,554

7,578,976

7,297,564

Capacitatea de autofinanare, reflect potenialul financiar degajat de activitatea rentabil a firmei la sfritul exerciiului financiar, destinat s autofinaneze politica de investiii din perioada viitoare i s remunereze acionarii prin dividende. La baza determinrii capacitii de autofinanare st gruparea fluxurilor de venituri i cheltuieli n dou categorii, respective: 1. Fluxuri realizabile ( a ) venituri incasabile la o anumita scadenta ex: veniturile din vanzarea marfurilor, produselor finite - CA, veniturile din dobanzi, dividende ( b ) cheltuieli platibile la o anumita scadenta ex: cheltuielile cu materialele, cu impozite sit axe, cu personalul, cu dobanzi si dividende 2. Fluxuri calculate ( a ) venituri calculate , ce nu afecteaza direct si imediat trezoreria ex: reluari asupra provizioanelor de exploatare, financiare ( b ) cheltuieli calculate ex: amortizari si provizioane calculate, valoarea net contabila a elementelor de active cedate VNCEAC. Aceast clasificare are la baz distincia dintre interpretarea financiar i contabil a fluxurilor de venituri i cheltuieli. Astfel, din punct de vedere contabil, veniturile i cheltuielile sunt nite potenialiti drepturi i obligaii posibile i, n cele din urm, profitul net ca rezultat al prelucrrii acestora reprezint doar un potenial de finanare dac nu se sprijin pe un flux monetar net, pe o trezorerie neta pozitiva. O separare a fluxurilor de venituri i cheltuieli sub aspectul impacturilor asupra trezoreriei
42

evideniaz dou categorii de venituri i cheltuieli- realizabile i calculate ce stau la baza determinrii capacitii de autofinanare. Indiferent de metoda de calcul utilizat, rezultatul obinut este acelai. n cazul Prodplast SA, capacitatea de autofinanare cunoate o cretere semnificativ n anul 2008, fa de anii precedeni, lucru pozitiv pentru ntrprindere, avnd n vedere n acelai timp i trezoreria net pozitiv. Astfel, firma are capacitatea de a se autofinana pentru realizarea investiiilor, putnd n acelai timp s distribuie dividende acionarilor. Analiza pragului de rentabilitate 2007 64,420,301 51,449,698 12,970,603 11,060,902 1,909,701 1,674,332 3,584,033 2008 66,132,786 52,597,954 13,534,832 12,687,599 847,233 3,728,203 4,575,436 2009 46001331 35509965 10491366 10125539 365827 3833256 4199083

Cifra de afaceri (CA) (-)Costuri variabile (rd 11+rd 12+rd 13+rd 14) (=) Marja asupra costurilor variabile (-)Costuri fixe de exploatare (rd 15+rd 18+rd 21+rd 24) (=)Rezultat din exploatare (+)Rezultatul financiar (=)Rezultat current

MCV=CV/CA CAPR(RE)=CFexpl /(1-MCV) CAPR(RC)=(CFexpl+Rezult financiar)/(1-MCV)

0.80 54,935,505.79 63,251,308.18

0.80 61,993,105.60 80,209,545.32

0.771933 44397295 18411655

Pragul de rentabilitate este un punct mort, punct de echilibru, punct critic i reflect valoarea cifrei de afaceri la care profitul este nul. n acest punct, veniturile totale acoper cheltuielile totale, iar marja asupra cheltuielilor variabile egalizeaza cheltuielile fixe. La baza determinrii pragului de rentabilitate st clasificarea cheltuielilor n variabile i
43

fixe n funcie de volumul de activitate. Astfel sunt categorii de cheltuieli: - cheltuieli variabile proporionale cu volumul de activitate ( ex: cheltuieli directe cu materii prime, salariile personalului productive, consumuri tehnologice) - cheltuieli fixe relative independente de volumul de activitate, ele nregistrandu-se chiar i n lipsa cifrei de afaceri (ex: salariile personalului administrative, cheltuieli cu amortizarea, iluminatul). Aceast separaie n cheltuieli fixe i variabile trebuie abordat prin prisma timpului, deoarece pe termen scurt toate cheltuielile sunt variabile i doar pe termen lung unele sunt variabile i altele fixe. Pe lng abordarea valoric, prezentat n tabelul anterior, pragul de rentabilitate poate fi exprimat i ca volum fizic, semnificnd numrul de buci de produse ce trebuie fabricate i vndute pentru ca profitul s fie nul. Q PR = ChF /pu-cvu n cazul de fa se putea calcula dar nu sunt date suficiente, respectiv valoarea preului unitar. Aceast modalitate de abordare presupune pstrarea constanei n timp a preului unitar.n realitatea economic ns, preul de vnzare nu poate rmne constant, deoarece concurena dar i inflaia ofer siuatii diverse. Astfel, n cazul scderii cererii pe pia, preurile se vor reduce. Acest fenomen va fi nsoit de ntrzierea plilor, creterea stocurilor, a provizioanelor pentru exploatare. Drept urmare, cheltuielile relative independente constante se vor majora considerabil, iar profitul va nregistra o scdere semnificativ. Aceasta va determina creterea pragului de rentabilitate.

Evaluarea riscului de exploatare structural Indicatori Levierul din exploatare(Lexpl) = (RE/RE0)/(CA/CA0) Levierul din exploatare (Lexpl) = CA/(CACAPR( RE)) Levierul financiar(Lfin) = (RC/RC0)/(CA/CA0) Levierul financiar(Lfin) = RE/(RE-ChFin) Levierul combinat = Lexpl * Lfin 2007 6.79 2008 15.98 2009 0.172968

6.79 1.98 1.98 13.46

15.98 -1.08 -1.08 -17.24

28.67849 0.270212 -0.78629 -22.5497

44

Levierul operaional msoar variabilitatea rezultatului din exploatare, n raport cu cifra de afaceri. Valoarea levierului din exploatare evideniaz cu cte procente variaz rezultatul din exploatare la modificarea cu un procent a cifrei de afaceri. Spre exemplu n anul 2007, o valoare de 6.79 a Lexpl indic faptul c majorarea cifrei de afaceri cu un procent a determinat creterea cu 6.79 procente a profitului. Pentru urmtorii doi ani raionamentul este identic. Analiza levierul financiar este similar cu cea a levierului din exploatare. De acest dat se urmrete cuantificarea variaiei rezultatului curent, n raport cu cifra de afaceri. Analiza indicatorilor pe baza ratelor SISTEMUL DE RATE Prin sistemul de rate se urmrete msurarea rentabilitii i aprecierea condiiilor de echilibru financiar pentru evaluarea gradului de independen sau autonomie financiar a firmei. Msura ndeplinirii acestui obiectiv este data de un sistem de rate de eficien determinate n general ca raport ntre efecte economico - financiare obinute i eforturi depuse de firm pentru obinerea lor. Construcia general a sistemului de rate pornete de la expresia conform creia Eficienta = Efect / Efort. Reficenta = Efecte economico-financiare ( SIG, CAF) / Eforturi (CP, Datorii, Capitaluri permanente, AE sau Capitalul angajat) Metoda ratelor are o importan deosebit, deoarece permite o analiza sistematic a gestiunii la un moment dat, dar i evoluia ei pe mai multe exerciii successive, furniznd informaii privind cauzele i efectele unor schimbri. Comparaiile ntre firme ar fi greu de realizat, cu precizarea c trebuie evitat calculul o singura dat pe o singur perioad far posibilitatea realizrii unor aprecieri n timp i spaiu (cu condiia realizrii unor mrimi de referin pe economie sau pe sectorul de activitate a firmei analizate). RATE A.Rate de rentabilitate I.Rate de rentabilitate comerciala 1.Rata marjei comerciale=marja comerciala/venituri vz marfuri 2.Rata EBE=EBE/CA 3.Rata marjei nete=Rez net/CA
45

2007

2008

2009

(%) 12,26 7,17 6.82 12.38 7.24 7.79

(%) (%) 12.77 11.84 7.52

II.Rentabilitatea economica=(Rez net/Act total)*100 III.Rentabilitatea financiara=(Rez net/CPR)*100 B.Rate de lichiditate 1.Rata lichiditatii generale=ACR/DAT TS 2.Rata lichiditatii reduse=(Creante+disbonibil)/Dat TS 3.Rata lichiditatii immediate=Disponibilitati/Dat TS 4.Solvabilitate=Act Total/Dat Totale C.Rate de structura(de rotatie) 1.Viteza de rotatie ACR=CA/ACR 2.Viteza de rotatie ACR(Dr)=(ACR/CA)*360 zile 3.Viteza de rotatie FZ(VR)=CA/FZ 4.Durata de rotatie(Fz(Dr)=(Fz/CA)*360(zile) D.Rate de indatorare 1.Rata independetei financiare=CPR/Cperm 2.Rata levierului=Dat tot/CPR

5,27 6,36

11.84 7.06

41.89 8.10

4.72 3.51 2.74 8.05 1.32 272.04

7.59 4.57 2.54 10.23 2.06 174.87

3.14 10.26 7.24 9.80 1.17 305.87

7.00 51.43

21.93 16.42 69.15

5.20

1 0.1418

1 0.1084

1 0.06

Rate de rentabilitate comercial (de marj) Rata marjei comerciale Rata marjei comerciale evideniaz strategia comercial a firmei i apreciaz influena constrngerilor pieei. O cretere a ratei marjei comerciale sau o scdere a vnzrilor arat c firma ncearc si menin marjele promovnd o politic de preuri nalte. Din contr, scderea ratei i o cretere puternic a vnzrilor reflect faptul c firma prefer scderea preurilor de vnzare n scopul cuceririi unui nou segment de pia. Creterea ratei alturi de creterea vnzrilor reflect o situaie favorabil firmei, respectiv punerea n vnzare de produse cu performane superioare i ocuparea unei poziii concureniale forte pe pia. n cazul de fa, n cadrul firmei, remarcm o evoluie aproape constant a acestei rate, cu
46

o uoar scdere n 2007, apoi, n 2008, crescnd nesemnificativ peste nivelul anului 2006. Totodat, vnzrile au o evoluie asemntoare, dar cu o cretere mai semnificativ n anl 2008. Putem afirma c n ultima parte a perioadei analizate, firma a comercializat produse mbuntite din punct de vedere calitativ. Rata EBE Rata marjei brute de exploatare indic aptitudinea proprie activitii de exploatare de a generea profit. La societatea noastr rata marjei brute are o evoluie descendent, scznd cu dou procente la nivelul anilor 2007 i 2008 fa de anul 2006. Acest lucru se datoreaz faptului c excedentul brut din expoatare nregistraz o scdere semnificativ n anii 2007 i 2008 fa de periaoada de baz, n timp ce cifra de afaceri are un trend cresctor de aproape trei milioane de lei n anul 2008, spre deosebire dse anul 2006. Rata marjei nete Rata marjei nete reflect eficiena global a activitii firmei. Aceasta are o evoluie cresctoare de la an la an, lucru dovedid de creterea anual a profitului net, precum i de creterea anual a cifrei de afaceri. Rata rentabilitii economice Rata de rentabilitate economic exprim eficiena activului economic. Ele reflect capacitatea firmei de a degaja o acumulare brut sau net prin capitalurile angajate de aceast activitate. Rentabilitatea economic trebuie s depeasc n mod necesar rata inflaiei, altfel nu ar permite firmei recuperarea capitalului alocat pentru desfasurarea activitii sale. n economiile dezvoltate, stabile, se consider corespunztoare o rentabilitate economic real mai mare de 25 %, ceea ce nseamn c n maxim 4 ani firma i poate rennoi capitalurile angajate prin EBE / PNET. ( excedentul brut de exploatare / profitul net) n condiiile economiei romneti, ce nregistreaz durate medii de roatie ale activelor economice mult mai mari de 4 ani, pragul minim al ROA va fi mult mai mic dect cel din economiile dezvoltate, mult mai mic de 25 % deci. 29 Astfel, n cazul Prodplast SA, dup ce n anii 2006 i 2007 ROA se menine aproape constant, n anul 2008, aceasta nregistreaz o certere cu aproximativ ase procente, ajungnd
47

de la 5.33% n anul 2006 la 11.84% n anul 2008. Acest lucru se explic prin faptul c prfitul net a crescut cu aproximativ 30% n anul 2008 fa de anul 2006, iar activul total valorizat pe ansamblul activitii a sczut cu aproximati 40% n 2008 fa de 2006. Rata de rentabilitate financiar Rata de rentabilitate financiar exprim capacitatea firmei de a degaja profit net prin capitalurile anagajate n activitatea sa. Totodat, msoar randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului pe care l-au fcut acionarii n cumprarea de aciuni ale firmei. Ratele financiare ncorporeaz 2 elemente: - o dimensiune pentru remunerarea n timp a acionarilor cel puin la nivelul ratei dobnzii; - o prim de risc specific firmei respective. La aceast firm rentabilitatea financiar atinge valoarea de 7.06% n anul 2008, crescnd cu 10% fa de 2007 cnd nregistra valoarea de 6.36%. B. Rate de lichiditate Urmresc capacitatea firmei de a-i achita obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i evaluarea riscului incapacitii de plat. Rata lichiditii generale Compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La SC Prodplast SA, aceasta nregistreaz valori suficiente, fluctund de la 9.55 n anul 2006, cnd nregistreaz i valoarea maxim a perioadei analizate, la 4.72 n anul 2007, atunci cnd datoriile pe termen scurt au o cretere de 104%, ca apoi s ajung la valoarea de 7.59, fapt datorat unei scderi a DatTS ce devanseaz cu mult scderea activelor circulante. 30 Rata lichiditii reduse Exprim capacitatea firmei de a-i onora datoriile pe termen scurt din creane i disponibiliti baneti. Acseasta, de asemenea, nregistreaz valori suficiente, dei nregistreaz o scdere de 54% n 2007 fa de 2006 i apoi, n 2008 o cretere de 30% fa de 2007. Rata lichiditii imediate Se constat o scdere cu aproximativ 60%, n 2007 i 2008 fa de 2006, a capacitii de onorare a obligaiilor pe termen scurt din disponibilitati, Acest lucru se datoreaz, n anul 2007
48

unei scderi a disponibilitilor cu 15% fa de 2006 i unei creteri a datoriilor pe termen scurt cu 104% tot fa de 2006. n timp ce n anul 2008 scderea ratei lichiditii imediate este pus pe seama scderii att a disponibilitilor ct i a datoriilor pe termen scurt, fa de 2007, cu 62%, respectiv cu 89%. Solvabilitatea cuantific riscul de incapacitate de plat a datoriilor. Aici, acest indicator are valori supraunitare, ceea ce nseamn c firma poate aloca valoarea ntreag a activelor pentru acoperirea datoriilor. C. Rate de structur (de rotaie) Indicatorii de rotaie se pot exprima i n numr de zile, respectiv ca durate n care postul analizat se transform n lichiditi. Rata de rotaie a ACR constituie unul din cei mai relevani indicatori legai de activitatea firmei. n cazul stocurilor este recomandabil ca durata de rotaie s fie limitat la nivelul duratei normale de rotaie a ciclului de priducie. Astfel, este de preferat ca aceast durat s fie redus ct mai mult la 0. n cazul creanelor, prin acest indicator se poate aprecia eficiena ntreprinderii n colectarea creanelor sale. O valoare n cretere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditelor comerciale, n consecin, crene mai greu de ncasat. n cazul nostru se observ o reducere de aproape 100 zile n anul 2008 fa de anii anteriori, lucru favorabil pentru activitatea ntreprinderii, deoarece firma va ncasa mult mai repede creanele fa de clieni. 31 Rata de rentabilitate comercial (de marj) Rata marjei comerciale Rata marjei comerciale evideniaz strategia comercial a firmei i apreciaz influena constrngerilor pieei. O cretere a ratei marjei comerciale sau o scdere a vnzrilor arat c firma ncearc s i menin marjele promovnd o politic de preuri nalte. Din contr, scderea ratei i o cretere puternic a vnzrilor reflect faptul c firma prefer scderea preurilor de vnzare n scopulcuceririi unui nou segment de pia. Creterea ratei alturi de creterea vnzrilor reflect o situaie favorabil firmei,
49

respectiv punerea n vnzare de produse cu performane superioare i ocuparea unei poziii concureniale forte pe pia. n cazul de fa, n cadrul firmei, remarcm o evoluie aproape constant a acestei rate, cu o uoar scdere n 2007, apoi, n 2008, crescnd nesemnificativ peste nivelul anului 2006. 28 Totodat, vnzrile au o evoluie asemntoare, dar cu o cretere mai semnificativ n anl 2008. Putem afirma c n ultima parte a perioadei analizate, firma a comercializat produse mbuntite din punct de vedere calitativ. Rata EBE Rata marjei brute de exploatare indic aptitudinea proprie activitii de exploatare de a generea profit. La societatea noastr rata marjei brute are o evoluie descendent, scznd cu dou procente la nivelul anilor 2007 i 2008 fa de anul 2006. Acest lucru se datoreaz faptului c excedentul brut din expoatare nregistraz o scdere semnificativ n anii 2007 i 2008 fa de periaoada de baz, n timp ce cifra de afaceri are un trend cresctor de aproape trei milioane de lei n anul 2008, spre deosebire dse anul 2006. Rata marjei nete Rata marjei nete reflect eficiena global a activitii firmei. Aceasta are o evoluie cresctoare de la an la an, lucru dovedid de creterea anual a profitului net, precum i de creterea anual a cifrei de afaceri. Rata rentabilitii economice Rata de rentabilitate economic exprim eficiena activului economic. Ele reflect capacitatea firmei de a degaja o acumulare brut sau net prin capitalurile angajate de aceast activitate. Rentabilitatea economic trebuie s depeasc n mod necesar rata inflaiei, altfel nu ar permite firmei recuperarea capitalului alocat pentru desfasurarea activitii sale. n economiile dezvoltate, stabile, se consider corespunztoare o rentabilitate economic real mai mare de 25 %, ceea ce nseamn c n maxim 4 ani firma i poate rennoi capitalurile angajate prin EBE / PNET. ( excedentul brut de exploatare / profitul net) n condiiile economiei romneti, ce nregistreaz durate medii de roatie ale activelor economice mult mai mari de 4 ani, pragul minim al ROA va fi mult mai mic dect cel din economiile dezvoltate, mult mai mic de 25 % deci.
50

29 Astfel, n cazul Prodplast SA, dup ce n anii 2006 i 2007 ROA se menine aproape constant, n anul 2008, aceasta nregistreaz o certere cu aproximativ ase procente, ajungnd de la 5.33% n anul 2006 la 11.84% n anul 2008. Acest lucru se explic prin faptul c prfitul net a crescut cu aproximativ 30% n anul 2008 fa de anul 2006, iar activul total valorizat pe ansamblul activitii a sczut cu aproximati 40% n 2008 fa de 2006. Rata de rentabilitate financiar Rata de rentabilitate financiar exprim capacitatea firmei de a degaja profit net prin capitalurile anagajate n activitatea sa. Totodat, msoar randamentul capitalurilor proprii, deci al plasamentului pe care l-au fcut acionarii n cumprarea de aciuni ale firmei. Ratele financiare ncorporeaz 2 elemente: - o dimensiune pentru remunerarea n timp a acionarilor cel puin la nivelul ratei dobnzii; - o prim de risc specific firmei respective. La aceast firm rentabilitatea financiar atinge valoarea de 7.06% n anul 2008, crescnd cu 10% fa de 2007 cnd nregistra valoarea de 6.36%. B. Rate de lichiditate Urmresc capacitatea firmei de a-i achita obligaiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite grade de lichiditate, precum i evaluarea riscului incapacitii de plat. Rata lichiditii generale Compar ansamblul activelor circulante, cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La SC Prodplast SA, aceasta nregistreaz valori suficiente, fluctund de la 9.55 n anul 2006, cnd nregistreaz i valoarea maxim a perioadei analizate, la 4.72 n anul 2007, atunci cnd datoriile pe termen scurt au o cretere de 104%, ca apoi s ajung la valoarea de 7.59, fapt datorat unei scderi a DatTS ce devanseaz cu mult scderea activelor circulante. 30 Rata lichiditii reduse Exprim capacitatea firmei de a-i onora datoriile pe termen scurt din creane i disponibiliti baneti. Acseasta, de asemenea, nregistreaz valori suficiente, dei nregistreaz o scdere de 54% n 2007 fa de 2006 i apoi, n 2008 o cretere de 30% fa de 2007. Rata lichiditii imediate Se constat o scdere cu aproximativ 60%, n 2007 i 2008 fa de 2006, a capacitii de
51

onorare a obligaiilor pe termen scurt din disponibilitati, Acest lucru se datoreaz, n anul 2007 unei scderi a disponibilitilor cu 15% fa de 2006 i unei creteri a datoriilor pe termen scurt cu 104% tot fa de 2006. n timp ce n anul 2008 scderea ratei lichiditii imediate este pus pe seama scderii att a disponibilitilor ct i a datoriilor pe termen scurt, fa de 2007, cu 62%, respectiv cu 89%. Solvabilitatea cuantific riscul de incapacitate de plat a datoriilor. Aici, acest indicator are valori supraunitare, ceea ce nseamn c firma poate aloca valoarea ntreag a activelor pentru acoperirea datoriilor. C. Rate de structur (de rotaie) Indicatorii de rotaie se pot exprima i n numr de zile, respectiv ca durate n care postul analizat se transform n lichiditi. Rata de rotaie a ACR constituie unul din cei mai relevani indicatori legai de activitatea firmei. n cazul stocurilor este recomandabil ca durata de rotaie s fie limitat la nivelul duratei normale de rotaie a ciclului de priducie. Astfel, este de preferat ca aceast durat s fie redus ct mai mult la 0. n cazul creanelor, prin acest indicator se poate aprecia eficiena ntreprinderii n colectarea creanelor sale. O valoare n cretere a indicatorului poate indica probleme legate de controlul creditelor comerciale, n consecin, crene mai greu de ncasat. n cazul nostru se observ o reducere de aproape 100 zile n anul 2008 fa de anii anteriori, lucru favorabil pentru activitatea ntreprinderii, deoarece firma va ncasa mult mai repede creanele fa de clieni. 31 Rata de rotaie a furnizorilor exprim perioada medie n care se realizeaz plile fa de furnizori. n cazul furnirorilor este mai avantajoas o durat de rotaie mai ndelungat. Privind comparativ cele dou rate de rotaie se observ faptul c durata de rotaie a furnizorilor este mai mic dect durata de rotaie a activelor circulante. n cazul acesta, firma nu va fi finanat (ca finanare net) de furnizorilor, ci va finaa ea nsi alte firme. D. Rate de ndatorare
52

Rata independenei financiare Exprim gradul de independen financiar a firmei fa de creditori. n cazul nostru, aceasta are valoare unitar pe ntreaga perioad analizat, ceea ce semnific faptul c firma nu necesit surse atrase, aceasta finanndu-se exclusiv din surse proprii, ceea ce reprezint o situaie favorabil pentru societate. Rata levierului Valoarea acestei rate este de dorit s fie mai mic dect 1 pentru a acorda firma n continuare credite n condiii de garantare sigur. Cu ct levierul este mai mare, cu att firma va depinde mai mult de creanierii si. n cazul nostru valoarea acestei rate este mai mic dect unu, nregistrnd o cretere cu aproape 92% n anul 2007 fa de anul 2006, ca apoi sa scad de la 0.14 la 0,1 n anul 2008. Analiza cash-flow-ului pentru evaluarea ntreprinderii Indicatori CF total =TN Profit net (+) Ch.cu amortizarea, rd.18 (+)Ch. Cu dobanzi financiare, rd.46 =CF gestiune (-)Cresterea economica (Imobilizari brute+ ACRN) Imobilizari brute (Imob1-Imob0+Ch.am.) ACRN 2008/2007 -2.970.826 5.151.056 2.427.920 0 7.578.976 -33.737.168 -23.268.426 -10.468.742 41.316.144 2009/2008 4.272.092 3.463.895 1.217.640 0 4.681.535 -4.373.880 -8.925.592 4.551.712 9.055.415

(=)CF disponibil

In analiza cash-flow-urilor unei societatii un rol foarte important il are cash-flow-ul disponibil (CFD), care arata fluxurile societatii. Practic el exprima capacitatea efectiva a societatii de a remunera actionarii si creditorii. Este efectiva deoarece nu ia in calcul impozitul pe profit. CFD-ul se calculeaza ca diferenta intre CF de gestiune al societatii, care arata daca

53

societatea dispune sau nu de lichiditati si cresterea economica, care reprezinta practic CF de investitii care arata daca societatea face investitii sau vinde active. In cazul societatii analizate, CFD cunoaste o reducere semnificativa, in anul 2009, fata de anul 2008, cu 32.260.729lei, situatie nefvorabila, insa, avantajul este ca inregistreaza totusi o valoare pozitiva (+9.055.415). lei Indicatori Valoarea adaugata 2007 12,579,124 2008 12,808,585 42.272,557 19.625,491 61.35% 11.74% 25.937,983 2009 7.487.926 29.022,968 14.857,581 84.02% 13.54% 24.387,093

Valoarea adaugata /Nr.salariati 36.146,908 Profit brut/ Nr.salariati Ch.cu adaugata salariile/ Valoarea 14.882,359 62.24% 12.33% 22.500,721

Ch.cu salariile /Ch.totale Ch.cu salariile/Nr.salariati

Valoarea adaugata pe salariat a evolua tcrescator in 2008 fata de 2007 cu 16,94%, inregistrand o scadere in 2009 fata de 2008 cu 31,34%. Profitul brut pe salariat a inregistrat de asemenea o crestere importanta in 2008 cu 31,87%, datorita cresterii profitului cu peste 14,81% fata de numarul salariatilor care s-a redus doar cu 12,39%. In 2009 acest indicator a scazut cu 24,29%. Cheltuielile salariale raportat la numarul de salariati au inregistrat o crestere semnificativa, de la 22.500,721 lei in 2007 si 25.937,983lei in 2008,in anul 2009 avand loc o usoara scadere in valoare de 24.387,093 lei. Indicatori Profit net lei Variatie profit net realizat CA RPr net/CA 2007 4393969 64420301 6.82% 2008 5151056 17,23% 66132786 7.78% 2009 3414674 -33,71% 46001330 7.42%

54

Profitul net a inregistrat o crestere de 17,23% in 2008 fata de 2007,si o scadere vertiginoasa in 2009 fata de 2008. Rata profitului net pe cifra de afaceri s-a situat astfel: 6,82% % in 2007, 7,78% in 2008 si 7,42 % in 2006. Se observa o crestere a profitului net in raport cu cifra de afaceri, datorata efortului societatii de a creste marja de profitabilitate in 2008 fata de 2007, respectiv mentinerea la un nivel favorabil in 2009.

55

Indicatori Cheltuieli privind materiile prime si mterialele consumabile Cheltuieli cu energia si apa Alte cheltuieli materiale Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli privind prestatiile externe Cheltuieli cu personalultotale Salarii si indemnizatii Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala Ajustari de valoare privind mobilizarile corporale si necorporale Cheltuieli financiare Total cheltuieli

2007 4717667 2 3436445 68995 767586 1884471 7830251 6050850 1779401

2008 4843666 3 3255114 43184 862993 2032772 7859209 6072940 1786269

2009 3240587 0 2439955 3765 660375 2478003 6291870 4899752 1392118

2007

2008

2009

74.34 5.42 0.11 1.21 2.97 12.34 9.54 2.80

72.38 4.86 0.06 1.29 3.04 11.74 9.08 2.67

69.67 5.25 0.01 1.42 5.33 13.53 10.53 2.99

1008585 946316 6345691 6

2427920 1632364 6691791 7

1217640 830403 4651488 1

1.59 1.49 100%

3.63 2.44 100%

2.62 1.79 100%

Din punct de vedere al structurii costurilor rezulta: cea mai mare pondere o au cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile(fapt ce reprezinta o situatie normala avand in vedere specificul activitatii de productie), urmate de cele cu personalul, acestea din urma inregistrand un maxim in 2008, in special datorita faptului ca atunci firma a cunoscut un avant si o cerestere a volumului de activitate, respective un minim in 2009 ca effect al crizei economice, a reducerii numarului de salariati.Ponderea celorlalte cheltuieli se incadreaza in limite normale in toti cei trei ani analizati.

56

Profitul brut a inregistrat o scadere vertiginoasa in 2009 fata de 2008 de 64,46%, anuland efectul pozitiv al cresterii de 14,81% in anul 2008 fata de 2007. Analiza corelatiei creante-obligatii 2007 Indicatori lei Cifra de afaceri Creante 64,420,301 7982271 100.00 100.00 % lei 66.132.786 8591454 % lei 69,55 87 % 102.66 46.001.331 107.63 7473824 2008 2009

Obligatii

10315604

100.00

4233224

41.04

2631349 62.20

In anul 2008 creantele au crescut intr-un ritm superior celui aferent cifrei de afaceri, ceea ce influenteaza nefavorabil fluxul de disponibilitati. Aceasta influenta este atenuata partial de raportul dintre creante si obligatii, care inregistreaza o crestere semnificativa. In anul urmator se inregistreaza o irautatire a situatiei, cifra de afaceri avand o scadere accentuata. Acest lucru va duce la cresterea gradului de imobilizare a capitalului firmei.In anul 2009,se remarca o scadere considerabila atat a obligatiilor cat si a creantelor, situatie favorabila pentru firma.

57

CAPITOLUL 3- EVALUAREA SOCIETATII COMERCIALE


3.1 Metoda fluxurilor finnaciare actualizate (Discounted Cash Flow- DCF) 3.1.1 Premise generale Metoda Discounted Cash Flow este una dintre cele mai complexe metode de evaluare, dar si cea mai corecta din punct de vedere teoretic. Ea se bazazea pe actualizarea tuturor beneficiilor economice ale intreprinderii utilizand o rata de actualizare ce reprezinta costul capitalului pentru acea investitie. 3.1.2 Rata de actualizare Rata de actualizare este determinat utilizand modelul CAPM (Capital Assets Pricing Model) dupa formula: CKp= Rf+(RM-Rf)* in care:

CKp- costul capitalului; Rf rata rentabilitatii fara risc; RM rata medie de rentabilitate a pietei; coeficient de evaluare a riscului sistematic determinat prin compararea cursului actiunilor firmei cu indicele evolutiei pietei bursiere; Specificatie Rata rentabilitatii fara risc (Rf) Rata medie de rentabilitate a pietei (Rm) Coeficient de evaluare a riscului ( ) Costul capitalului (Ckp) -Rata de actualizare 6,30% 8,60% 1,103 8,84%

Tab. Calculul ratei de actualizare 3.1.3 Durata de previziune Perioada de previziune este de 5 ani (2008-2012) din care: primii 2 ani (2008,2009) previziunile au grad mare de incredere; urmatorii 2 ani (2010,2011) previziunile se fac prin extrapolarea principalilor parametri din perioada anterioara; 2012 perioda indepartata- in care previziunile se mentin la nivel constant.

58

3.1.4 Valoarea reziduala Valoarea reziduala este estimata la sfarsitul perioadei de previziune utilizandu-se metoda capitalizarii profitului. Vreziduala=Profit net2012/(rata de capitalizare-rata de crestere) Vreziduala= 114.400.886,20 lei Vreziduala actualizata=74.911.513,63 lei 3.1.5 Determinarea cash-flow-urilor Prezionarea contului de profit si pierdere Pentru determinarea fluxurilor financiare de disponibilitati se foloseste urmatorul scenariu: Cifra de afacere creste de la o perioada la alta astfel: in primii 2 ani cu 1%, in urmatorii 2 ani cu 3%, iar in ultimul an cu 4% (CA a sectorului creste cu 15% , iar CA a firmei SC Prodplast SA creste in medie cu 3% in perioada 2007-2009); Rata de crestere a cheltuielilor din exploatare pentru 2010-2014 este urmatoarea: 4.6%, 0.7%, 2.25%, %, 2.3%; Cheltuielile din exploatarea sau impartit in : cheltuieli materiale, cheltuieli cu marfurile, cheltuieli cu salariile, cheltuieli cu utilitatile, cheltuieli cu tertii, alte cheltuieli din exploatare si cheltuieli cu amortizarea Cheltuielile cu materialele au fost previzionate in functie de indicatorul cheltuieli materiale la 1000 lei CA considerat constatnt pe intreaga perioada de previziune (cheltuieli materiale/CA *1000) Calcul cheltuieli materiale ANEXA nr.3 Cheltuieli cu salariile sunt calculate in functie numarul de salariati, s-a presupus ca numarul de salariati scade cu 4 % in fiecare an din perioada de previziune; Cheltuielile cu utilitatile, chletuieli cu tertii si alte cheltuieli din exploatare cresc in acelasi ritm cu CA: 3% in primii 2 ani (2010,2011), 4% urmatorii 2 ani (2012,2013) si cu 3% in 2015 Cheltuielile cu amortizarea raman constante; Rezultatul din exploatare este calculat in functie de rentabilitatea comerciala; Se considera ca pe intreaga perioada de previziune firma nu realizeaza investitii; Avand in vedere evolutia din ultimul an de analiza (2009) a rezultatului financiar pentru perioada 2009-2014 se previzioneaza o rata de crestere a acestuia dupa cum urmeaza: 13% in 2010,2011; 17% in 2010,2011 si 20% in 2012 Calcul rezultat financiar previzionat ANEXA nr.5. Tab.- Contul de profit si pierdere previzionat Indicatori 2009 2010 2011 Venituri din exploatare 45562374 46017997.74 46478177.72
59

2012 47872523.05

2013 2014 49308698.74 54239568.61

din care : CA Alte venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare din care: ~Cheltuieli materiale ~Cheltuieli cu salarii ~Cheltuieli cu utilitati ~Cheltuieli cu terti ~Alte cheltuieli din exploatare ~Cheltuieli amortizare Rezultat din exploatare Rezultat financiar Profit brut Cota de impozit Impozit pe profit Profit net

46001331 -438957 45535504 32405870 6291870 2439955 2478003 2616029 1217640 73130 3906386 3979516 16% 369361 3463895

46461344.31 -443346.57 45482697.31 32729928.7 3775122 2513153.65 2552343.09 2694509.87 1217640 535300.43 4414216.18 4949516.61 16% 791922.6576 4157593.952

46925957.75 447780.0357 44532748 33057227.99 2265073.2 2588548.26 2628913.383 2775345.166 1217640 1945429.719 4988064.283 6933494.003 16% 1109359.04 5824134.962

48333736.49 -461213.4368 44804984.48 34048944.83 1359043.92 2614433.742 2734069.918 2830852.069 1217640 3067538.569 5836035.212 8903573.781 16% 1424571.805 7479001.976

49783748.58 51775098.52 475049.8399 2464470.091 45531576.5 35070413.2 815426.352 2640578.08 2843432.715 2944086.152 1217640 3777122.242 6828161.198 10605283.44 16% 1696845.35 8908438.089 53801334.01 45815058.74 489255.8112 1848404.656 2075705.882 2355268.922 1217640 438234.6041 8193793.437 8632028.041 16% 1381124.487 7250903.555

Construirea tabloului DCF *Durata de rotatie a NFR-ului creste cu o zi in fiecare an al perioadei de previziune. Specificatie Durata rotatie NFR zile CA NFR 2009 103 2010 104 46461344.3 46001331 1 13422166.1 10347161 3 2011 105 46925957.7 5 13686737.6 8 2012 106 48333736.4 9 14231600.1 9 2013 107 49783748.5 8 14796836.3 8 565236.196 1 2014 108 51775098.52 15532529.56

Variatie NFR

--

3075005.13 544862.509 4 264571.544 5 Tab. Calcul CF actualizat 2010 4157593.952 1217640 2011 5824134.96 2 1217640 3075005.13 4 3966769.8 0 0
60

735693.1735

Elemente (+)Profit net (+)Amortizare

(-)Variatie NFR 3075005.134 CF exploatare 2300228.818 Venituri vanzare active 0 Achizitii 0

2012 7479001.97 6 1217640 3075005.13 4 5621636.84 0 0

2013 8908438.08 9 1217640 3075005.13 4 7051072.96 0 0

2014 7250903.555 1217640 3075005.134 5393538.42 0 0

CF investitii 0 Intrari credite 0 Rambursari 0 CF finanatatre 0 CF cumulat 2300228.818 Rata de actualizare factor de actualizare 0.918805186 CF actualizat 2113462.167 Valoarea reziduala actualizata

0 0 0 0 3966769.8 0.84420296 9 3348758.9

0 0 0 0 5621636.84 8,837% 0.77565806 6 4360467.96 82051641.45

0 0 0 0 7051072.96 0.71268127 3 5025167.65

0 0 0 0 5393538.42

0.65481585 3531774.45

Valorea intreprinderii Vintreprindere= CFactualizat cumulat=5393538.42lei Vreziduala actualizata =82051641.45lei Vintreprindere =5393538.42+82051641.45=100431272.5

3.2 Metoda capitalizarii profitului Aceasta metoda se bazeaza pe raportarea unui singur flux de venit/ beneficiu economic, aferent unei singure perioade la o rata de capitalizare. Vintrepindere= Venit/Rata de capitalizare Cel mai adesea evaluatorii utilizeaza ca venit/beneficiu economic in cadrul metodei capitalizarii, indicatorul profit net. Avand in vedere evolutia profitului net in perioada 2010-2014, pentru calculul valorii prin metoda capitalizarii vom folosi profitul net mediu calculat aferent perioadei de previziune. In acest caz rata de crestere este egala cu zero, iar rata de capitalizare este egala cu rata de actualizare(8.8369% calculata anterior). Vintrepeindere=Profit mediu/Rata capitalizarii Profit mediu= 6724014.5 lei Rata de capitalizare = 8.8369% Vintreprindere = 76089335 lei
61

3.3. Concluzii Vintreprimdere calculata utilizand DCF = 100431272.5lei Vintreprindere calculata utilizand metodata capitalizarii venitului = 76089335lei Se considera ca valoarea intreprinderii calculata dupa metoda Discounted Cash Flow este cea mai relevanta. Aceasta metoda este considerata cea mai corecta metoda, bazandu-se pe transformarea fluxurilor viitoare de lichiditati in valoarea prezenta a proprietatii care genereaza acele fluxuri, este utilizata pe scara larga pe pietele financiare pentru a estima pretul unei actiuni si pe aceasta baza a orienta deciziile de investire/dezinvestire, metoda este acceptata din partea justitiei si a fiscului.

62

ANEXA nr.3 Calcul cheltuieli materiale previzionate Indicat ori CA 2009 2010 2011 2012 2013 2014 Valoare Valoare %Valoare %Valoare %Valoare %Valoare % 4600133 4646134 1 4692595 1 4 3 4978374 3 5177509 4 1 4.31 % 8 % 8333737 % 9 % 9 %

Cheltui eli materi ale la 7 1000 04.4550 7 lei CA 52 04.455 Cheltui eli 3 materi 3 2729928. ale 2405870 7

1 000 04.455

1 000 04.455

1 000 04.46

1 000 078.029

1 000

1 3305722 % 7.99

1 3404894 % 4.83

3 5 3 5070413 3 5815058. % .2 % 74

4 %

ANEXA nr.4 Calculul rezultatului din exploatare previzionat

Indicatori 2009 Rentabilitatea 100% comercialaRezultat exploatare/CA*100 creste cu : Rentabilitatea 0.158973661 comerciala (%) CA 46001331

2010 56.2892062 9

2011 38.6972928 5

2012 24.6737415

2013 15.6433578 5

2014 21.73686814

8.94850119 12.4113289 8 1 46461344.3 46925957.7 1 5 Rezultat din 4157593.95 5824134.96 exploatare 73130 2 2 ANEXA nr.5 Calculul rezultatului financiar previzionat

15.4736681 2 48333736.4 9 7479001.97 6

17.8942694 49783748.5 8 8908438.08 9

14.00461566 51775098.52

7250903.555

Indicatori Rata de crestere a rezultatului financiar Rezultat financiar previzionat

2009

2010 13% 4414216.1 63 8

2011 13% 4988064.28 3

2012 17% 5836035.21 2

2013 17% 6828161.19 8

201 20%

3906386

8193793.4

Bibliografie:
-Vasile Robu, Ioana Anghel , Evaluarea intreprinderii, Bucuresti,2002; -Gheorghe Valceanu, Vasile Robu, Nicolae Georgescu, Analiza economic-financiara, Editura Economica , 2005, Bucuresti; -Geogeta Vintila, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura Didactica si Pedagogica, 2006, Bucuresti ; www.prodplast.ro http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/ramasa-fara-terenurile-de-la-obor-prodplastrevine-la-tranzactionare-dupa-15-luni-5367408/ http://www.zf.ro/zf-24/titlurile-prodplast-bucuresti-intra-in-picaj-minus-55-la-jumatateasedintei-5385812/ www.bvb.ro www.mfinante.ro

64