Sunteți pe pagina 1din 22

Montarea si Executarea Constructiilor Metalice | constructii metalice, contravantuiri, ferme metalice, hale industriale, montare, pane

DOMENIU DE UTILIZARE Tehnologia de lucru se va aplic la execuia i montarea elementelor structurilor metalice (stlpi, pane, ferme, contravntuiri, etc.). Tehnologia de execuie se aplic la urmtoarele tipuri de construcii din oel : structuri de rezistenta integral metalice cu sau fr poduri rulante ; acoperiuri metalice pe stlpi din beton armat ; structuri integral metalice pentru cldiri multietajate ; construcii metalice interioare (platforme, pasarele, scri) ; schelete metalice pentru susinerea de utilaje sau instalaii tehnologice ; nchideri exterioare sau compartimentri interioare la hale industriale ; schelete metalice pentru construcii provizorii (barci, oproane, etc) ; elemente secundare: placi metalice nglobate in beton, console metalice, elemente de completare.

Prezenta instruciune nu se aplic la : montarea utilajelor tehnologice ; montarea construciilor metalice componente ale utilajelor tehnologice ; montarea altor construcii metalice supuse prescripiilor tehnice ISCIR.

Prezenta tehnologie de lucru nu trateaz execuia la mbinarea elementelor de construcii din oel. DOCUMENTE DE REFERINTA DOCUMENTUL TITLUL STAS 8018-80 Constructia pentru sustinerea cailor de rulare a macaralelor si produselor rulante. Prescriptii generale. STAS 767/0-88 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Constructii din otel. Conditii tehnice generale de calitate STAS 6911/80 Cai de rulare si opritoare pentru poduri rulante si macarale. Prescriptii generale C 150/1999 Normativ privind calitatea mbinrilor sudate P 100/1992 Normativ privind proiectarea antiseismic a construciilor C 56/1985 Normativ privind verificarea i recepia construciilor C 133-82 Instruciuni tehnice privind imbinarea elementelor de construcii cu uruburi

de inalta rezistenta pretensionate DEFINIII SI PRESCURTRI mbinarea metoda de legtura rigida/ elastica, demontabila / nedemontabila a doua pieselor /elementelor piese metalice care formeaz un element de construcie sau a doua sau mai metalice multe elemente care formeaz o structura / construcie metalica de ansamblu. Se folosesc urmtoarele tipuri de imbinari: prin sudare, prin uruburi de inalta rezistenta pretensionate si prin nituire DESCRIEREA TEHNOLOGIEI Condiii prealabile Pentru lucrari de montaj se vor folosi numai elemente metalice prevazute in proiect (stilpi, ferme, pane, contravintuiri, grinzi si sine de rulare), care corespund din punct de vedere calitativ prevederilor si standardelor in vigoare, sau poseda certificate de omologare. Asigurarea materialelor si mijloacelor pentru transport si montaj in cantitatea si calitatea necesara. Asigurarea cu forta de munca corespunzatoare calificata pentru montaj. Preluarea frontului de lucru pentru montare. Pregatirea execuiei lucrarilor se face in conformitate cu prevederile din dosarul tehnologic si fisa tehnologica a lucrarii concrete.

Materiale utilizate Materialele utilizate fac parte din grupa de oteluri de uz general pentru construcii i ele trebuie sa aib compoziia chimic i caracteristicile mecanice corespunztoare pentru mrcile i clasele de calitate prevzute n proiecte, garantate prin certificate de calitate conform standardelor de produs. Mrcile i clasele de calitate ale oelurilor, materialelor de baz, precum i caracteristicile mecanice ale organelor de asamblare (suduri, piulie, aibe) nu pot fi schimbate fr acordul scris al proiectantului. La executarea confeciilor metalice se vor lua msurile necesare pentru a nu se introduce alte materiale dect cele prevzute n proiect, cu calitile prescrise de normativele i standardele n vigoare. Orice nepotrivire constatat cu ocazia verificrii proiectelor sau pe parcursul operaiilor de ablonare, se va aduce la cunotina proiectantului pentru a efectua coreciile necesare

nainte de trasarea sau debitarea materialelor. nainte de trasare i debitare, laminatele se vor verifica bucat cu bucat n ceea ce privete aspectul exterior, dimensiunile i planeitatea, pentru a constata dac acestea se ncadreaz n toleranele admisibile prevzute n normativele i standardele n vigoare. Verificarea se va face pe baza numrului arjei sau lotului, imprimat pe laminat i pe baza documentelor de calitate. Dac este cazul, laminatele se vor ndrepta, n condiiile prevzute de STAS 3461/1975.

Transportul la obiect al elementelor de construcii metalice Alegerea tipului de transport - cale ferata, mijloace auto sau alte mijloace speciale se face in funcie de: distanta de transport, greutatea elementului, forma si dimensiunile acestuia, caile de transport existente sau care urmeaz a se executa ; alegerea se face din faza de proiectare, pentru ca elementele foarte mari sa fie corect tronsonate. Transportul elementelor liniare gabaritice nu ridica probleme deosebite, neimpunand amenajri speciale ale vagoanelor de cale ferata sau ale mijloacelor auto. Elementele se pachetizeaza, dup obiectul de destinaie si dimensiuni si se marcheaz corespunztor, pentru indentificare ulterioara. Transportul elementelor plane gabaritice impune amenajri ale mijlocului de transport pentru meninerea elementelor in poziia stabilita prin proiectul de execuie, pentru a se asigura nedeformabilitatea. Amenajrile fac obiectul unui proiect special, ntocmit de regula de ctre executant si avizat de ctre proiectantul structurii metalice si de ctre proprietarul mijlocului de transport. Transportul elementelor agabaritice impune amenajri speciale studiate si proiectate de ctre executant si avizate in condiiile de mai sus, precum si de ctre administratorii construciilor, drumurilor si reelelor care pot fi afectate temporar prin acest transport.

Depozitarea la obiect a elementelor de construcii metalice Depozitarea la obiect a elementelor de construcii metalice necesita amenajarea la obiect a unor depozite provizorii, care sa asigure integritatea elementelor pe toata durata depozitarii, stabilite funcie de tipul elementelor care se depoziteaz, iar mrimea lor se stabilete in funcie de graficul de montaj, Tipurile de amenajri sunt foarte diferite, in funcie de tipul materialelor si elementelor. In cadrul depozitului, in principiu trebuie sa existe rastele, precum si aparate de reazem care sa asigure pstrarea in bune condiii a elementelor cu zbrele, a elementelor liniare masive cu greutate mare (stlpi, grinzi de rulare cu deschidere mare), a elementelor liniare cu greutate

relativ mica si deformabilitate mare (pane, rigle), a elementelor spaiale, a elementelor secundare (contravantuiri, etc). La fiecare tip de material / element trebuie sa fie asigurat accesul corespunztor. Materialele si elementele se depoziteaz pe sortimente si caliti de otel, fiind marcate corespunztor. La materiale se va indica tipul de laminat si calitatea otelului iar la elementele de construcii metalice se va indica denumirea conform proiectului, obiectul unde se monteaz si poziia in cadrul obiectului.

Tierea Tierea laminatelor se va executa cu fierstrul, cu foarfec, sau cu flacra. Tieturile efectuate n elemente, nu trebuie s prezinte fisuri sau crestturi; se vor efectua prelucrri pn la dispariia acestora. Se admite tierea pieselor metalice cu oxigaz. Neregularitile dup taiere cu flacra se vor rectifica.

Gurirea Gurile se executa cu burghiul sau prin poansonare. Poansonarea se va face numai la piese mai subiri de 16 mm. Gurirea cu burghiul se execut la diametrul definitiv, conform prevederilor proiectului. Gaurirea prin poansonare se execut la un diametru cu 5 mm. mai mic, urmnd ca la asamblare sa se fac alezarea la diametrul definitiv. Nu se admite gurirea cu flacra oxiacetilenic. Este interzis ajustarea gurilor cu pila, lrgirea lor cu dornuri sau cu flacra oxiacetilenic. Gurile trebuie s fie circulare (dac n proiect nu se prevede altfel) fara reziduri, iar pereii trebuie sa fie perpendiculari pe suprafaa materialului, iar muchiile curate de bavuri. Gurile pentru uruburi se execut, de regul, dup operaiile de ndreptare i sudare; iar unde este posibil piesele de strns adiacente se vor guri simultan pentru garantarea psuirii poziiilor.

Asamblarea Asamblarea, n special sudurile se vor executa n spaii nchise, ferite de umiditate, cu temperatura mediului ambiant de peste +5o C. Asamblarea se va face pe schele de montaj sau dispozitive, care s asigure pstrarea poziiei pieselor asamblate n vederea sudrii. Ordinea de asamblare a pieselor componente ale unui obiect de construcie va fi stabilit printr-o fi tehnologic. Ordinea de asamblare trebuie astfel aleas nct s asigure posibilitatea sudrii tuturor pieselor componente n condiii normale de lucru. Asamblarea prin sudare provizorie (haftuirea) trebuie fcut prin sudori autorizai, cu electrozi de aceeai marc cu cei cu care se vor suda cordoanele de

rezisten n funcie de materialul de baz. Lungimea punctelor de prindere va fi de minimum 60 mm, iar grosimea funcie de materialul de sudare, dar nu sub 3 mm. Eventualele abateri trebuie s se ncadreze n limitele toleranelor admisibile din STAS 767/1988.

Sudarea Toate materialele de adaos (electrozi, srme, fluxuri) vor fi de tip bazic i se vor utiliza n aa fel nct rezistenele necesare ale cordoanelor de sudur s depeasc cu minimum 20% rezistena materialului de baz. La alegerea tehnologiilor se vor prevedea msuri pentru reducerea deformaiilor i prevenirea concentrrii tensiunilor proprii prin indicarea modului de fixare a pieselor, ordinea de execuie a cordoanelor de sudur, a trecerilor, etc. i indicarea parametrilor optimi ai regimurilor de sudare. Toate sudurile se vor executa la dimensiunile prevzute n proiect, cu respectarea abaterilor limit. La sudarea n mai multe straturi, suprafaa se va cura cu grij, mai ales de marginile stratului depus anterior. Eventualele defecte se vor nltura i repara nainte de aplicarea stratului urmtor. Se recomand pe ct posibil ca sudarea s se fac n poziie orizontal, evitndu-se sudurile n poziie vertical i peste cap. La executarea cordoanelor de sudur se va asigura trecerea lin de la materialul de baz la sudur. Clasele de calitate ale sudurilor se nscriu pe planele proiectului, conform prevederilor Normativului C 150/1999. Eventualele remanieri ale defectelor se vor executa cu respectarea standardelor i normativelor n vigoare. Pentru defectele constatate mai frecvent, trebuie s se stabileasc cauzele apariiei lor i msurile care trebuie luate pentru excluderea repetrii lor. Lucrrile de sudur se vor executa numai de persoane autorizate cu calificarea corespunztoare calitii impuse.

Montajul construciilor metalice - elemente generale Operaiile de montaj constau in principal in : poziionarea la locurile indicate in proiect a elementelor de construcii metalice; prinderea provizorie a acestora; imbinarea lor prin procedeele indicate prin proiect, care pot fi: cu sudura, buloane, uruburi de inalta rezistenta pretensionate si, mai rar, cu nituri. mbinrile impun o execuie exacta, tolerantele fiind foarte mici. Din acest motiv, inaintea nceperii montajului propriuzis, elementele de construcii metalice trebuiesc verificate, iar eventualele neconformitati eliminate prin masuri stabilite cu acordul proiectantului si beneficiarului.

In acest scop se verifica : existenta certificatelor de calitate ale materialelor / elementelor si a buletinelor de control pe faze a execuiei elementelor; dimensiunile si aspectul general al elementelor si al mbinrilor; axele si cotele elementelor existente pe care urmeaz sa se monteze noile elemente de construcie metalica si zonele lor de imbinare. Toate elementele structurilor metalice se monteaz numai pe baza de fisa tehnologica in care sunt rezolvate in detaliu toate fazele de lucru si operaiile de executat. In etapa de realizare a lucrrilor pregtitoare montajului se executa conform fisei tehnologice urmtoarele lucrri: montare schele si eafodaje; stabilirea traseelor de deplasare si a punctelor de staionare a macaralelor pentru montaj; stabilirea si amenajarea acceselor la obiect a mijloacelor de transport al elementelor; asigurarea dispozitivelor de ridicare; asigurarea echipamentelor, sculelor si dispozitivelor necesare realizrii imbinarilor; asigurarea masurilor de protecia muncii si PSI; instruirea personalului executant asupra prevederilor proiectului, prezentelor instruciuni si fiselor tehnologice.

Elemente generale pentru realizarea montajului Realizarea montajului elementelor de construcii din otel la nivelul calitativ prescris impune cunoaterea si respectarea stricta a urmtoarelor masuri prealabile : executarea cu mare precizie a elementelor pe care se monteaz si se fixeaz construciile metalice: fundaii, stlpi din beton armat, buloane de ancorare, piese metalice inglobate, etc; verificarea executrii (in uniti industriale de profil, in atelierele proprii ale executantului sau pe antier) a reperelor si elementelor asamblate, cu respectarea stricta a dimensiunilor din desenele de execuie si a calitii otelurilor utilizate; transportul si depozitarea corecta a elementelor metalice confecionate cu mijloace si dispozitive care sa le asigure integritatea si indeformabilitatea; asigurarea proteciei contra aciunii agenilor atmosferici prin vopsire, peliculizare sau alte masuri speciale stabilite prin proiect, precum si a integritii acestora in toate etapele de montaj. Nerespectarea acestor masuri poate sa conduc la degradri ale elementelor pana la un nivel care sa le fac inutilizabile (nepotriviri mari intre element si sistemul de fixare in structura, deformaii inacceptabile, coroziune avansata, etc).

Dup locul de montaj al elementelor metalice se disting : elemente asamblate la sol si montate sub forma unor parti mai mari de construcii; elemente montate bucata cu bucata in poziia finala. Alegerea uneia din aceste doua variante de montaj se face tinand seama de: tipul structurii si al elementelor metalice; forma si dimensiunile elementelor metalice; greutatea elementelor; posibilitile de asigurare la locul de montaj a utilajelor de ridicat adecvate; spaiul de care se dispune in antier pentru depozitare si preasamblarea la sol a prtilor de construcie metalica; gradul de calificare si numrul personalului muncitor de care se dispune pentru executarea operaiilor de montaj; tipul si numrul mbinrilor ce trebuiesc executate.

Pregtirea lucrrilor de montaj consta in urmtoarele activiti : aprovizionarea si recepia elementelor de construcii si materialelor necesare montajului in conformitate cu procedurile si instruciunile specifice, precum si asigurarea depozitarii lor corecte; asigurarea mijloacelor de transport special echipate (unde este cazul) pentru transportul de la locul de confecionare la locul de montaj; asigurarea traseelor de transport funcie de gabaritul mijloacelor de transport si greutatea elementelor; stabilirea locurilor si modului de depozitare la antier; asigurarea utilitilor necesare: surse de apa, energie electrica; elaborarea unei fise tehnologice adecvate pentru executarea montajului prin care sa se prevad modul de montaj, utilajele necesare pentru manipulare, construcii provizorii necesare la montaj (daca este cazul), precum si numrul si calificarea personalului muncitor; preluarea frontului de lucru pentru montaj, respectiv a elementelor pe care se monteaz si se fixeaz construciile metalice de la executantul acestora, pe baza procesului verbal de predare-primire a frontului de lucru, nceperea montajului nu se poate face pana cnd nu au fost eliminate / soluionate impreuna cu proiectantul lucrrii toate neconformitatile constatate cu ocazia verificrii frontului de lucru pentru montaj.

Conform Normativului P100/1992, montajul construciilor metalice se efectueaz numai pe baza unui proiect de montaj, n care se vor indica cotele principale construciei, ordinea n care se face montajul i se execut mbinrile, dispozitivele i utilajele folosite, innd cont de urmtoarele: tehnologia de execuie a lucrrilor se va stabili pe categorii de operaii; montarea diferitelor pri ale construciei se va face introducnd pe msura montrii elementelor de legtur, contravntuirile prevzute n proiect, astfel ca partea ridicat s aib asigurat stabilitatea i rezistena necesar pentru a prelua ncrcrile din timpul montajului. fixarea construciei i executarea mbinrilor de montaj se vor face dup verificarea poziiilor n plan i elevaie a elementelor construciei i a corespondenei cotelor din proiect; se va evita nsumarea abaterilor pentru a nu se depi toleranele admise de STAS 767/1988; se interzice forarea construciei (sau a unor elemente componente) prin presare, ndoire, lovire, evitndu-se deformarea pieselor i apariia unor eforturi suplimentare. definitivarea mbinrilor se va face n ordinea din proiectul de montaj; riglele i fermele se vor cala i centra la montaj prin intermediul prinderilor cu guri ovalizate; mbinrile prevzute n proiect pentru realizarea fermelor se va efectua la sol, iar pentru contravntuiri, la poziie.

nainte de execuia construciei metalice propriu zise se va elabora o documentaie care va cuprinde: operaiile de uzinare necesare realizrii elementelor de construcii; tehnologia i ordinea de executare a sudurilor i a tierilor; modul de realizare a preasamblilor de uzin; depozitarea marcarea i ambalarea pentru transport.

Trasarea La trasarea sau tierea materialelor se va ine seama c valorile din proiect sunt cote definitive. Precizia la trasare va fi de 1,00mm. Nu se admite cumularea mai multor tolerante pe aceeai linie de trasare.

Realizarea lucrarilor

Montarea stlpilor metalici n vederea montajului stlpilor se va elabora un plan n care se vor stabili: tipul macaralei, fluxul tehnologic, poziia staiilor, etc. Pregtirea stlpului : verificarea dimensiunilor i geometriei stlpului conform proiectului ; verificarea existenei pe stlp a eventualelor piese necesare pentru prinderea n macaraua de montaj ; marcarea cu vopsea, pe stlp, a axelor pe cele patru laturi. Pregtirea fundaiilor : verificarea pieselor de prindere prevzute n proiect (buloane, plci metalice nglobate n fundaie) din punct de vedere al axrii pe cele dou direcii i a cotelor de nivel. n caz de abateri fa de proiect, soluiile de remediere se stabilesc de ctre proiectantul structurii i se supun acordului beneficiarului ; marcarea cu vopsea nelavabil a axelor pe cele dou direcii ; se marcheaz cu vopsea axele modulare, ale halei pe faa superioar a cuzineilor cu buloane ; prin msurile de nivelment se determin cota cuzinetului, la partea superioar care se trece n planul de montaj ; se verific poziionarea buloanelor din cuzinet fa de axele modulare ale halei i se trece n planul de montaj ; se verific cota capului buloanelor prin msurtoare de nivelment ; se cur i se verific partea filetat a buloanelor ; se trece cu piulia de prob pentru control, se scoate piulia de prob ; se introduce un manon de protecie din tabl (gros.bulon + 5 mm) ; se cur partea superioar a cuzinetului ; se stabilete grosimea de completare (cota beton cuzinet, cota talp stlp metalic grosimea calajului metalic) ; se fixeaz calajele metalice la grosimea rezultat din cupoane de tabl ; se verific ca suprafaa de contact a calajelor s fie perfect orizontal pe toate direciile. Se fixeaz pe stlp scara metalic din oel beton 16 cu trepte la 30 cm. Plantarea stlpului pe cuzineii fundaiei : se aduce macaraua n staie i se caleaz ; se prinde dispozitivul de montaj n capul stlpului metalic, n gurile de montaj ale fermei cu buloane ; se prinde crligul macaralei de dispozitivul montat n capul stlpului. Se ridic stlpul n

poziie vertical pn deasupra capetelor buloanelor din fundaie ;. se introduce stlpul pe buloanele din fundaie, se las din crligul macaralei pn la sprijinirea pe calajele existente. se scot manoanele de protecie de pe buloane ; se prinde stlpul cu cte o piuli la fiecare bulon din fundaie ; se prind ancorajele de piesele special prevzute i cu ajutorul lor se verticalizeaz stlpul ; se execut mbinarea final conform proiectului ; se desprinde stlpul de macara. Dispozitivul de montat stlpi metalici La montajul stlpilor se va folosi un dispozitiv special de montaj. La montajul stlpilor, abaterile se vor ncadra n urmtoarele valori,conform STAS 8018/80 abaterea limita +/- 5 mm +/- 15 mm +/- 20 mm zona unde este permisa pozitionarea stalpului inclinarea stalpilor la varf denivelarea suprafetei de rezemare

Pentru a prentmpina balansarea n crligul macaralei, stlpul se va lega cu frnghii. Pe timpul deplasrii spre fundaie,stlpul va fi ghidat de la distan cu aceste frnghii. Este strict interzis desfacerea stlpului din crligul macaralei nainte de fixarea lui cu cte o piuli la fiecare din buloanele nglobate n fundaie. Ancorajele se pstreaz pn la prinderea stlpului cu grinzi, portale, etc.

Montarea grinzilor metalice Pregtirea grinzii - n cadrul creia se realizeaz : verificarea dimensiunilor i geometriei grinzii conform proiectului ; verificarea existenei pe grind a eventualelor piese necesare pentru prinderea n macara marcarea cu vopsea a axelor logitudinale ale grinzilor ; montarea, conform fiei tehnologice, a susinerilor pentru grinzi.

Pregtirea elementelor pe care se monteaz grinzile, constnd n : verificarea consolelor stlpilor din punct de vedere al axelor pe cele dou direcii i al cotelor de nivel ; trasarea cu vopsea a poziiei grinzii pe consola stlpului.

Montarea grinzilor de rulare implica realizarea urmtoarelor masuri special : se face releveul consolelor ambelor iruri de stlpi i, n funcie de rezultatele

acestui releveu, se traseaz poziia celor dou iruri de grinzi de rulare ; se verific i se uniformizeaz cotele pe toat lungimea ambelor iruri de console ale stlpilor ; se execut montajul grinzilor la fel ca la punctul de mai sus.

Asamblarea tronsoanelor de ferm Asamblarea pe antier a fermelor formate din tronsoane este extrem de important, deoarece aceasta trebuie s conduc la realizarea unor elemente cu o geometrie relativ complicat n condiii mai dificile (lipsa unui ablon). Operaia este mult facilitat dac tronsoanele au fost corect executate ca geometrie i dac, la atelierul de confecionare, au fost asamblate de prob i retuate corespunztor.

Etapele asamblrii fermei sunt urmtoarele : montarea unor stative (capre) pe pozii anterior determinate prin fia tehnologic ; montarea tuturor tronsoanelor pe stative la poziia fixat ; verificarea geometriei fermei astfel pregtite (liniaritatea tlpilor, contrasgeata, dac este cazul, planeitatea general a elementului) i fixarea tronsoanelor n aceast poziie ; executarea propriuzis a mbinrii (acordnd mult atenie ordinii sudurilor prevzute n proiect, pentru pstrarea indeformabilitii).

Montajul fermelor Se ncepe cu tronsonul de capt. Continuarea montajului cu celelalte ferme care se leag de tronsonul de capat se va realiza dup ce tronsonul de capt se contravntuiete, conform fazelor din prezenta procedur.

Schema montaj - ferm Succesiunea operatiilor de montaj se verific poziia n plan a axelor stlpilor i cotelor de nivel la console prin efectuarea unui releveu complet al capetelor stlpilor pe care urmeaz s se monteze ferma ; se corecteaz cota capetelor stlpilor n funcie de rezultatul releveului, i se traseaz poziia fermei ; se caleaz macaraua pentru montaj ; se echipeaz ferma cu piesele necesare pentru ridicare ; se aga ferma n dispozitivul special de ridicare i se transport cu macaraua la locul i la nlimea de montaj ;

se aeaz ferma pe eafodaje (vecine cu stlpii) ; ferma nu se desprinde din dispozitiv dect dup prinderea de toate buloanele din capul stlpului (la fiecare extremitate) i ancorarea la sol pe ambele direcii ; la montajul fermelor metalice abaterile se vor ncadra n valorile prevzute n STAS 8018/80 ; se monteaz ferma, executndu-se total imbinarea, conform prevederilor proiectului i ale fiei tehnologice ; se ancoreaz ferma cu tirani pentru a preveni rsturnarea ei sau orice alt deformaie perpendicular pe planul ei ; se desprinde ferma din macara i se continu operaiile cu alt ferm.

Aceast tehnologie impune o mare atenie la realizarea coliniaritii nodurilor; n consecin, releveul capetelor stlpilor i trasarea corect a poziiei fermei sunt absolut necesare, n caz contrar panele, fie nu se vor mai putea monta coliniare, fie nu se vor monta n nodurile fermei. Montajul contravntuirilor longitudinale Schema de montaj Succesiunea operatiilor de montaj. Montajul contravntuirilor longitudinale se realizeaz dup fixarea i ancorarea fermelor. Ancorajele rmn la poziie pn la montajul panelor. Pentru montajul contravntuirilor metalice abaterile se vor ncadra n valorile prevzute n STAS 767/c-77. Montajul panelor Schema montaj pane. Succesiunea operatiilor de montaj : se monteaz panele curente i blocajele lor pe ferme ; lucrul la nlime se va efectua de pe podine amenajate ; panele pe care se circul cu ajutorul podinelor n vederea montajului, vor avea prevzute legturi cu tirani de oel fixai de ferma respectiv ; se va evita depozitarea pachetelor de tabl cutat pe acoperi care s depeasc ncrcrile ce pot fi preluate de elementele respective n faza de legare ; abaterile de montaj nu vor depi prevederile din STAS 767/c-77. Montajul contravntuirii transversale Schema montaj contravntuiri transversale. Succesiunea operaiilor de montaj :

se monteaz legturile n plan vertical ntre talpa superioar a fermei i pane ; se monteaz ancorajele ; se vor respecta abaterile prevzute n STAS 767/c-88 ; dac hala este prevzut cu luminator, acesta se asambleaz la sol i se monteaz folosind ca platforme de lucru panourile din tabl montate. Montarea nvelitorii din tabl se ncepe cu tronsonul de capt. Montajul grinzilor de rulare metalice Schema de montaj. Tehnologia de montaj a grinzilor de rulare : se face releveu topo al suprafeelor de rezemare a grinzilor de rulare pe tot irul de stlpi ai halei ; se stabileste poziia n plan a grinzilor de rulare i grosimea fururii pentru fiecare stlp n parte ; se fixeaz furura prin sudur ; se verific poziia n plan a grinzii de rulare, abaterile permise pentru frontul de lucru i pentru grinzile de rulare fiind conform STAS 8018-80 ; se strng provizoriu piuliele buloanelor de prindere ; se monteaz n continuare tronsoanele grinzilor de rulare.

Dup montarea tuturor tronsoanelor grinzii de rulare se aliniaz grinda i se realizeaz prinderea lateral n dreptul stlpilor. se executa sudurile intre grinda de rulare si grinda de frinare se string definitiv suruburile de prindere a grinzii de rulare Dupa o perioada de functionare a podului rulant de maxim o luna se vor verifica toate suruburile de prindere a grinzii de rulare pe stilp si se vor stringe. Tehnologia de montaj a sinelor de rulare se face controlul caracteristicilor geometrice a talpii superioare a grinzii de rulare se curata suprafata de contact dintre talpa superioara a grinzii de rulare si sina fara a fi lustruita in scopul asigurarii unui coeficient de frecare corespunzator. prinderea sinei de rulare se face cu placute speciale si cu suruburi prevazute in proiect sina se va aseza astfel incit sa corespunda ecartamentului podului cu abateri laterale de maxim + - 5 mm,conform STAS 6911/ dezaxarea axei sinei de rulare fata de axa inimii grinzii de rulare nu va depasi nicaieri 10 mm stringerea suruburilor prinderii se va realiza concomitent pe ambele parti astfel incit

sa se asigure o rezemare a sinei pe partea centrala deasupra inimii grinzii de rulare sina de rulare nu se considera montata decit dupa circa o luna de la montarea podurilor rulante.In aceasta perioada suruburile de prindere a pieselor de fixare a sinei de rulare se vor verifica si stringe cu cheia.

Montarea nchiderilor metalice nchiderile metalice sunt formate din stlpi si rigle metalice. Stlpii se monteaz la fel ca si stlpii metalici ai structurii. Riglele metalice se monteaz, in principiu, astfel: se traseaz pe stlpi poziia scaunelor; se monteaz scaunele pe stlpi; se monteaz riglele pe toata lungimea faadei.

Montarea platformelor, pasarelelor si altor elemente metalice Platformele, pasarelele, estacadele, scrile sunt de obicei formate din elemente gabaritice. Montajul lor se realizeaz astfel: se verifica si se traseaz poziia de montaj a fiecrei piese; se monteaz elementele bucata cu bucata pe eafodaje si se executa imbinarile intre ele, de obicei prin buloane, dup care se scot eafodajele de montaj. Protecia lucrrilor n perioada de execuie n timpul execuiei, elementele i subansamblele care intr n alctuirea structurii sunt protejate prin straturile de vopsea anticoroziv prevzute n proiect. n zonele n care au fost executate suduri de montaj, se vor aplica proteciile anticorozive prevzute n proiect. n zonele n care s-au produs eventuale deteriorri ale proteciei anticorozive la montaj, se vor efectua corecii pentru refacerea proteciei anticorozive. Controlul execuiei Controlul tehnic de calitate se va efectua dup fiecare faz de prelucrare. O atenie deosebit se va acorda dup debitare, dup asamblare i dup sudare. Se va supraveghea cu personal autorizat i competent urmtoarele operaii: preincalzirea; detensionarea; nceperea i terminarea joantelor la mbinrile la capete cu plcue prelungitoare; scobirea rdcinii sudurilor prin craituire.

Toate sudurile executate trebuie sa fie accesibile controlului. Se recomand practicarea controlului parial al calitii sudurilor, acolo unde controlul final nu mai este posibil, datorit formei constructive a construciei sau elementului de construcie. Sudurile prezentate la control trebuie sa fie curate de zgur si neacoperite cu vopsea. Controlul sudurilor se va efectua cu respectarea prevederilor Normativului C150/1999. Verificarea condiiilor tehnice generale de calitate la montaj se va face cu respectarea prevederilor din STAS 767/1988 i a Normativului C56/1985. Recepia dup uzinare se efectueaz dup ncheierea tuturor fazelor de uzinare, inclusiv aplicarea straturilor de protecie anticoroziv prevzute a fi executate la uzinare. Rezultatele verificrilor efectuate se consemneaz n certificatele de calitate ntocmite n conformitate cu dispoziiile legale n vigoare. Elementele respinse la recepie vor fi remediate conform prevederilor STAS 767/1988. Dac remedierile nu sunt posibile, precum i n cazurile n care documentele de verificare a calitii lipsesc sau sunt incomplete, decizia admisibilitii va fi luat de proiectant. n cazul n care se prevede efectuarea unor ncercri sau modificri ale elementelor, dispoziiile se vor da n scris i vor face parte integrant din dosarul de recepie, ca i rezultatele ncercrilor, respectiv verificarea execuiei corecte a modificrilor prescrise. Controlul si calitatea lucrarilor la uzinare verificarea calitatii materialelor verificarea respectarii tehnologiei de executie pentru fiecare faza intermediara (indreptare,indoire,taiere,sudare,etc.) verificarea imbinarilor care se executa in uzina verificarea formei si dimensiunilor geometrice ale elementelor de constructii verificarea aspectului verificarea conditiilor privind comportarea unor piese sau elemente sub incercari

Recepia la antier a confeciilor metalice uzinate La recepia elementelor pe antier, se va ine seam de reglementrile din Normativul C 150/1999 i C 56/1984 privind recepia, expedierea i primirea mrfurilor, precum i stabilirea rspunderii expeditorului, cruului i destinatarului, ncheindu-se procese verbale. Procedurile de recepie la antier a confeciilor metalice uzinate se vor desfura cu respectarea prevedreilor din STAS 767/1988.

Verificarea calitii elementelor din otel / subansamblelor consta din: Verificarea existentei si examinarea coninutului documentaiei de atestare a calitii

elementelor din otel transmise de furnizorul acestora cat si a corespondentei calitii otelului pieselor si a clasei de calitate a sudurilor cap la cap cu prevederile proiectului de execuie si ale prescripiilor tehnice. Documentaia de atestare a calitii trebuie sa cuprind: certificatele de calitate ale tuturor elementelor din otel livrate; confirmarea scrisa a executantului elementelor din otel, bazata pe certificatele furnizorilor sai sau pe incercari proprii, ca toate materialele utilizate corespund proiectului si prescripiilor tehnice; buletinele de verificare nedistructiva pentru toate cordoanele de sudura cap la cap executate in uzina / atelier si pentru care proiectul prevede astfel de incercari; din buletine trebuie sa rezulte in mod clar clasa de calitate rezultata prin incercare; procesele verbale de recepie a montajului de proba prealabil, daca acesta este prevzut in proiectul de execuie,cu specificarea realizrii contrasagetii prescrise; documente privitoare la incercarea prin incarcare a construciei, daca aceasta a fost prevzuta in proiectul de execuie, in actele de control sau a fost ceruta prin expertiza tehnica; schitele cu marcarea si poziionarea elementelor din otel; piesele scrise si desenate ale proiectului de execuie care au suferit modificri si completri pe parcursul execuiei, inptite de aprobarea in scris a proiectantului si beneficiarului pentru fiecare din modificri. Verificarea prin incercari directe a calitii confecionrii elementelor din otel (verificarea vizuala si prin msurare a formei si dimensiunilor pieselor care alctuiesc elementul cat si ale elementului in ansamblu, inclusiv imbinarile), a pregtirii suprafeelor in vederea aplicrii proteciei anticorozive, precum si a realizrii stratului de protecie temporara. ncercari directe asupra calitii materialelor si imbinarilor pentru toate elementele furnizate fara certificat de calitate, pentru cele care au fost deteriorate inaintea montrii sau care provin din demontarea unei construcii existente.

Verificarea calitii lucrrilor la montaj Verificri ale suportului verificarea poziiei n plan i a nivelului feei superioare a fundaiilor (inclusiv uruburile de ancoraj sau golurile pentru uruburi) a zonelor de rezemare pentru elementele construciei din oel ; verificarea mbinrilor care se execut la montaj (nituite) sudate sau cu uruburi de nalt rezisten pretensionate ; verificarea condiiilor privind comportarea unor elemente sau a construciei din oel sub ncercri. Verificarea pieselor i a elementelor de construcii din oel din punct de vedere a aspectului

i al respectrii abaterilor admise la dimensiunile geometrice, se efectueaz bucat cu bucat. Verificarea calitii materialelor utilizate i montajul construciilor din oel se face pe baza certificatelor de calitate eliberate de ctre productor. Verificarea respectrii tehnologiei de execuie se face separat pentru fiecare faz intermediar. Trecerea de la o faz la alta este permis numai dup verificarea realizrii n faza precedent a condiiilor de calitate prescrise. Verificarea mbinrilor se face pe baza prescripiilor tehnice legale n vigoare. Verificarea formei i dimensiunilor geometrice ale elementelor de construcii din oel se va face conform datelor din documentaia tehnic. Verificarea aspectului se face pentru ca elementele de construcii din oel s corespund condiiilor tehnice de calitate cu privire la neregularitile de execuie. Verificarea poziiei n plan i a nivelului feei superioare a fundaiilor (inclusiv uruburile pentru ancoraj sau golurile pentru uruburi) sau a zonelor de rezemare pentru elementele construciei din oel se face conform datelor din documentaia tehnic i din standardele n vigoare. Pentru orice abateri eventuale de la obligaiile de calitate prescrise executantul va proceda imediat la operaii de remediere, dac pentru acestea sunt prevzute soluii n documentaia tehnic de execuie sau n prescripiile tehnice. n caz contrar, lucrrile pot fi continuate numai dup ce proiectantul i-a dat avizul n scris n acest sens i dup executarea tuturor remedierilor n conformitate cu soluiile pe care le-a indicat. Toate remedierile efectuate vor fi consemnate n procese verbale, menionndu-se pe ce baz s-au adoptat soluiile respective. Pentru toate lucrrile care urmeaz s devin ascunse prin acoperire sau nglobare n alte categorii de lucrri sau elemente, se vor ntocmi procese verbale de lucrri ascunse, conform reglementrilor legale n vigoare. Verificarea existenei i examinarea coninutului documentelor de atestare a calitii materialelor i a corespondenei cu prevederile proiectului i ale prescripiilor tehnice. Verificarea prin ncercri directe a calitii materialelor n conformitate cu prevederile prescripiilor tehnice corespunztoare.

Materialele care nu corespund la verificarea calitii vor fi respinse la recepie. Verificri nainte de nceperea lucrrilor de montare Montarea elementelor oricrei construcii din otel va putea incepe numai dup efectuarea urmtoarelor verificri care sa ateste : - ntocmirea de ctre unitatea care execut lucrrile de montare a proiectului / fielor

tehnologice de montare care trebuie s aibe coninutul minim prevzut n anexa la prezenta instruciune tehnic ; - executarea integral i de bun calitate de ctre unitatea furnizoare a completrilor sau a remedierii deficienelor de calitate (dac este cazul), n conformitate cu avizul scris al proiectantului i prevederile prescripiilor tehnice ; - exactitatea axelor principale ale construciei, precum i ale elementelor n raport cu axele construciei ; - existena i coninutul documentelor de verificare i recepionare a elementelor de construcii care constituie suporturi sau reazeme pentru construcia metalic i care s ateste c sunt corespunztoare prescripiilor proiectului i prescripiilor tehnice ; - poziia n plan ca nivel al reazemelor i al buloanelor de ancorare. Dac buloanele nu sunt betonate sau sunt lsate n fundaii, guri, care se vor betona la montare, se va verifica exactitatea poziionrii lor, dac au fost bine protejate i dac au adncime suficient ; - ndreptarea de ctre unitatea de montaj a pieselor sau barelor elementelor din oel, deformate n timpul manipulrilor, depozitrii sau transportului pe antier. ndreptarea deformaiilor mai mari dect abaterile din STAS 767/0-88 trebuie s fie executate n conformitate cu soluia aprobat n scris de ctre proiectant ; - instruirea suficient i nsuirea corect a tehnologiei de execuie de ctre echipele care execut mbinrile cu uruburi pretensionate ; - existena i poziionarea corect a elementelor provizorii de susinere, ancorare, etc.

Toate aceste verificri se efectueaz de ctre conductorul tehnic al lucrrii mpreun cu delegatul beneficiarului sau al controlorului CQ, conform planurilor de control de calitate, verificri i ncercri.

Verificri pe parcursul efecturii lucrrilor de montare n perioada executrii lucrrilor de montare se vor efectua verificri referitoare la : - ndeplinirea tuturor prevederilor proiectului pentru tehnologia de montare a elementelor din oel ; - realizarea de bun calitate a lucrrilor de montare, precum i poziionarea corect a elementelor din oel. Verificarea dimensional i calitativ se face prin ncercri directe, n mod permanent pe parcursul fazelor de montare. Abaterile limit admise la lucrrile de montare sunt cele cuprinse n STAS 767/0-88 ; - recepia lucrrilor sau prtilor de construcie care devin ascunse (cordoane de sudur care nu mai sunt accesibile la sfritul fazei de lucrri, prelucrarea marginilor pieselor care se mbin prin sudur la montare, executarea diferitelor straturi de protecie anticoroziv, verificarea calitii curirii elementelor care se mbin prin uruburi pretensionate, etc).

Rezultatele acestor verificri se consemneaz in procese verbale de recepie calitativa, ncheiate de ctre executant i dirigintele de antier i condiioneaz nceperea urmtoarelor operaii ; - verificarea prin ncercri nedistructive a calitii sudurilor cap la cap executate la montare, a cror verificare este indicat n proiectul de execuie ; - verificarea strngerii uruburilor de nalt rezisten, precum i realizarea chituirii, grunduirii i vopsirii mbinrilor controlate.

n cazul constatrii unor defecte de calitate sau depirii abaterilor admise la lucrrile de montare, acestea vor fi consemnate n mod detaliat n procesele verbale de constatare, nsoite de relevee. Remedierile sau consolidrile se execut pe baza soluiilor elaborate de ctre proiectant i acceptate de ctre beneficiar, efectuarea executrii conforme a acestora trebuind s fie demonstrat prin documentele de atestare a calitii specifice (certificate de calitate, buletine de ncercri, procese verbale de recepie calitativ).

Verificri la terminarea lucrrilor de montare La terminarea fiecrei faze a lucrrilor de montare, prin care se nelege montarea fiecrei categorii de elemente din oel pe un sector dat se verific calitatea lucrrilor executate, care cuprinde : Examinarea existenei i coninutul documentaiei de atestare a calitii, care trebuie s cuprind : cartificate de calitate sau buletine de ncercri pentru toate piesele i materialele metalice folosite att la montare ct i la eventuale refaceri, consolidri sau remedieri executate ; procesele verbale de recepie calitativ a lucrrilor, inclusiv cele ascunse, buletine de ncercare nedistructiv a sudurilor cap la cap, a cror executare la montare este prevzut n proiectul de execuie, buletinele unor eventuale ncercri dispuse prin dispoziiile de antier ale proiectantului, prin acte de control, etc ; tabelele cu poansonul sudorilor autorizai care au executat sudurile de montare ; documentele n care au fost consemnate rezultatele controlului efectuat de echipe speciale atestate, nsrcinate cu execuia i cu controlul mbinrilor de nalt rezisten, conform prevederilor Instruciunilor tehnice C 133-82 (dac este cazul) ; dispoziiile de antier ale proiectantului i beneficiarului date pe parcursul montrii, rezultatele eventualelor expertize tehnice la care a fost supus construcia metalic, procesele verbale ncheiate de organele de control n construcii ; procesele verbale de recepie a refacerii, consolidrii sau remedierii tuturor deficienelor de confecionare i montare constatate n toate etapele ; piesele scrise i desenate ale proiectului de execuie cu toate modificrile i completrile

intervenite pe parcursul montrii, insoite de aprobarea n scris a proiectantului i beneficiarului pentru fiecare n parte.

Verificri directe care se refer la : terminarea integral a lucrrilor de montare din cadrul fazei ; verificarea dimensional i calitativ, bucat cu bucat, a mbinrilor i celorlalte lucrri de montare a elementelor metalice care au fost executate n cadrul fazei respective, inclusiv eventualele refaceri, consolidri sau remedieri dispuse.

Verificarea calitii la terminarea fazelor de lucrri de montare se efectueaz de ctre conductorul tehnic al lucrrii si de ctre controlorul CQ. Verificarea lucrrilor ascunse si nregistrarea rezultatelor se face de ctre conductorul tehnic al lucrrii impreuna cu dirigintele de antier, care da acordul asupra trecerii la faza de lucru urmtoare. Livrarea i transportul Aceste operaii se vor desfura conform prevederilor din STAS767/1988. Livrarea la antier a elementelor de construcie se va realiza pe baza unui grafic, avnd n vedere ordinea normal de montaj. Prevederi finale Masurile coninute n prezenta procedur de lucru nu sunt limitative, ele putnd fi completate cu prevederile din normativele tehnice i caietele de sarcini, ntocmite de proiectanii de specialitate, putndu-se completa cu alte msuri suplimentare, care nu contravin celor de mai sus i care pot conduce la sporirea calitii execuiei. RAPOARTE NREGISTRRI FORMULARE Proces verbal de recepie nainte de livrare pentru toate elementele de construcii din oel uzinate, efectuat prin organele de control tehnic de calitate al uzinei ; Verificarea calitii construciei din oel montate se face conform reglementrilor n vigoare privind efectuarea recepiei obiectivelor de investiii ; Planul de control al calitii lucrrilor executate, elaborat de proiectant ; Planul calitii elaborat de constructor ; Proces verbal recepie calitativ ; Certificat de calitate al materialelor puse n oper.

TEHNOLOGIA DE MONTARE A CONSTRUCIILOR METALICE

Proiectul tehnologic pentru montare, care se ntocmete de ctre executant, trebuie s conin obligatoriu urmtoarele elemente : msuri privind depozitarea i transportul pe antier a elementelor de construcie din oel ; organizarea asamblrii n tronsoane, pe antier, a elementelor din oel, cu indicarea mijloacelor de transport i de ridicat necesare ; indicarea dimensiunilor a cror verificare este necesar pentru asigurarea realizrii toleranelor de montare impuse prin proiectul de execuie i prin prescripiile tehnice ; materialele de adaos, metode de prelucrare a marginilor pieselor, procedeul i regimul de sudare, planul de succesiune a executrii sudurilor de montaj, msurile ce trebuiesc luate pentru evitarea sau reducerea n limitele admise a deformaiilor i eforturilor remanente produse prin sudurile de montaj, prelucrarea ulterioar a suprafeelor cordoanelor de sudur la elementele solicitate dinamic, etc ; msuri pentru execuia mbinrilor cu uruburi pretensionate ; verificarea cotelor i nivelelor indicate n proiect pentru elementele montate ; marcarea elementelor i ordinea fazelor operaiei de montare, cu asigurarea stabilitii elementelor din oel n fazele operaiei de montare ; planul operaiilor de control n conformitate cu prevederile proiectului de execuie i a prescripiilor tehnice ; metodele i frecvenele verificrilor ce trebuie executate pe parcursul i la terminarea fazelor de lucrri de montaj.
Literatura de specialitate

1. Pruteanu N. Tehnologia efecturii construciilor. Ciclu de prelegeri, Partea I, 1995.


2. Pruteanu N. Tehnologia efecturii construciilor. Ciclu de prelegeri. Partea II, 1997. 3. N. Pruteanu. Tehnologia montrii prefabricatelor. ndrumar de proiectare la tehnologia efecturii construciilor, 1997. 4. Voloin P., Isac A., Pruteanu N. Tehnologia lucrrilor de construcie i de montare. ndrumri metodice privind elaborarea proiectului de curs, 1997. 5. Cazac O., Isac A., Rabei Gr. Indicaii metodice la elaborarea fielor tehnologice pentru nlimea edificiilor monolite cu ajutorul cofrajelor spaiale, 1992. 6. Pop S. Cum hidroizolm fundaiile. Bucureti, 1992 . 7. l ., Giuc N., Pamfil E., 1988. Tehnologia i mecanizarea lucrrilor. Vol. I, II, Iai, 1988.

Referitor la intrebarea cu planul de fundatii Se deseneaza vazute de sus fundatiile (partea vazuta a acestora pe care urmeaza a se monta stalpii). Practic ai niste patrate sau dreptunghiuri. De asemenea, se pun axele pe cele doua directii, cotele (deschideri, travei, cotele intre limitele partii vazute a acestor fundatii, etc).

Zic parte vazuta pentru ca dupa executarea fundatiilor, se va realiza umplutura compactata in jurul acestora, afara ramanand doar cuzinetul pe care se vor monta stalpii. Acest plan de fundatii este etapa 1 Asa cum am vorbit, la etapa 2, copiezi acest plan de fundatii (dar doar cu cotele pentru deschideri si travei) pe care incepi sa montezi stalpii halei in zona tramei stabilizata de portale. Montezi doi stalpi aflati la o distanta de o travee, dupa care portalul dintre ei. Acest lucru se intampla de pe un culoar de macara paralel cu traveea si situat undeva in apropierea sirului respectiv de stalpi. Elementele se iau de pe un trailer paralel cu macaraua. Faci o intoarcere cu macaraua (cu axa culoarului racordata) si vi paralel cu sirul de stalpi opus unde repeti operatiile. In dreptul acestei etape, dai o nota care specifica aspectul ca stalpii halei pana la montajul portalelor, se stabilizeaza pe directia slaba cu cabluri (am vorbit despre asta). La etapa 3 copiezi planul cu elementele deja montate in etapa 2, si in plus desenezi la baza stalpilor fermele care se premonteaza in picioare pe rastele, in vecinatatea locului de montaj (fermele sunt paralele cu deschiderile). Aici macaraua este calata in mijlocul deschiderii si culege semipanourile de ferma de pe trailerul dispus avantajos (paralel cu deschiderea undeva in spatele macaralei (macaraua este intre culoarul de trailer si stalpi). Dupa care din acelasi punct de statie (din care a montat semipanourile la sol) desenezi o raza cu care arati ca pune ferma montata pe stalpi. Aici in dreptul stalpilor desenezi niste esafodaje (vazute de sus) pe care se urca muncitorii sa monteze ferma la pozitie. Dupa aceea faci o intoarcere cu macaraua si trailerul si vi la sirul de stalpi opus (al aceleiasi trame) in oglinda si repeti operatiunile. Tot in aceasta etapa vi cu macaraua paralel cu traveea si montezi panele intre aceste doua ferme deja montate (de la mijlocul unei deschideri pana la margine inspre macara (culoarul trailerului fiind paralel cu cel de macara). In aceasta etapa vine o naota care spune ca pana la montarea panelor, fermele se stabilizeaza cu cabluri pe dirctia perpendiculara pe planul lor. Etapa 4 - copiezi ce este montat in 3 (fara macarale si alte chestii), dupa care repeti secventa de montare a stalpilor ca la etapa 2, doar ca acum montezi odata un stalp care se stabilizeaza cu cabluri (intr-o travee vecina de la un capat al halei) dupa care faci intoarcerea cu macaraua si repeti secventa la celallt capat in traveea vecina opusa. Cand spun travee vecina ma refer la prima travee in stanga sau dreapta cele in care au fost montate fermele. Etapa 5 redesenezi ce este la 4 si repeti secventa cu premontajul urmatoarei ferme la sol si cu raza respectiva figurezi montarea fermei la pozitie pe stalpii deja montati. Si aici figurezi esafodajele care permit accesul muncitorilor la montaj. De asemenea se specifica nota cu stabilizarea fermei pana la montajul panelor. Tot in aceasta etapa vi cu macaraua paralel cu traveea si montezi panele (pe 1 / 2 deschidere) intre ferma deja montata in etapa 5 si vecina montata in etapa 3. Panele se monteaza in prelungirea celor deja montate. Etapa 6 Se continua asa pana cand ajungi la o extremitate a halei (in acest sens dai o nota - cum ca aceasta etapa este o succsiune de etape intermediare). La sf. acestei etape ai jumatate de hala montata dar cu panele dispuse pe 1/2 deschidere. Etapa 7 Redesenezi ce este in etapa 6 dupa care figurezi macaraua care merge din travee in travee (paralel cu acestea si cu trailerul paralel cu ea) si monteaza panele pe cealaita jumatate de deschidere pe tronsonul de hala realizat. Etapa 8 - Desenezi toaa hala vazuta de sus motata, mai putin contravantuirile din planul acoperisului. Etapa 9 - Desenezi ce este la 8 si adaugi contravantuirile (fara macarale).