Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. Introducere
Acest capitol va cuprinde rezultatele monitorizarii si analizei a doua canale tematice de desene animate, anume Fox Kids si Cartoon Network. Monitorizarea s-a efectuat n perioada 29 octombrie 11 noiembrie, fiind urmarite 6 ore de emisie, din care o parte dimineata (orele 9-10) si o parte seara (orele 18-22). Trebuie mentionat ca ora 22 reprezinta pentru ambele canale ora de nchidere a programului. Analiza a avut n vedere aflarea urmatorilor itemi: 1. Indicatorii clasici ai violentei (frecventa a scenelor de violenta, durata a scenelor de violenta si pondere a scenelor de violenta din durata emisiunii) pentru ntreaga perioada monitorizata, pentru zilele de week-end si pentru zilele lucratoare precum si pentru anumite intervale de timp (intervalul 9-10, 18-19, 20-22). 2. Tipurile de violenta cel mai frecvent ntlnite n aceste programe pentru copii, tipuri care - si ele vor fi urmarite pe structurare a esantionului (total, zile week-end / zile lucratoare, intervale orare). n unele cazuri vor fi analizate de asemenea si formele de manifestare a violentei. 3. corelarea indicatorilor violentei cu anumite variabile: genul desenului animat, natura personajelor si nivelul de autenticitate al universului pe care l prezinta (vom explica ce nseamna toate aceste variabile cnd vom ajunge la acest capitol). Trebuie sa spunem ca cercetarea s-a focalizat pe canalul Fox Kids caruia s-a ncercat sa i se descopere identitatea (sa i dse realizeze un portret). Astfel, analiza acestuia a cuprins, pe lnga descrierea naturii generale a personajelor corelata cu tipurile de violenta, un subcapitol n care au fost studiati actorii actelor de violenta, ntelegnd prin aceasta aflarea att a rolului lor n naratiune (erou, anti-erou, personaj neutru), ct si natura lor mai exacta (animala, umana, masini-roboti, monstriimutanti etc). Tot pentru aflare ct mai exacta a profilului canalului respectiv, s-a ncercat identificarea, dincolo de indicatorii cantitativi ai violentei, contextelor de semnificare n care aceasta apare. Aceasta deoarece, pe lnga cantitatea de violenta transmisa de canalele de desene animate, alt factor cu potential nociv pentru copii telespectatori este contextul de semnificare n care este prezentata violenta. Se are n vedere contextul de gratuitate, de legitimitate, cel ludic etc. Va exista cte un capitol de analiza pentru fiecare canal n parte ( care capitol va avea structura expusa mai sus), urmate de un capitol de analiza comparativa a celor doua canale.
286
despre care vorbim reprezinta nsumarea tuturor secundelor care au cuprins, efectiv, acte de violenta. Astfel, un minut, poate reprezenta nsumarea a 30 de acte de violenta a cte doua secunde fiecare, secunda fiind unitatea de masura n care s-a realizat cercetarea. Transformarea n minute a fost facuta din considerente practice, pentru a putea manevra si ntelege mai bine datele (altfel ar fi trebuit sa spunem ca avem 31 354 secunde de violenta din totalul de 256 080 secunde de emisiune).
Fox Kids - durata scenelor de violenta din durata total emisiuni (min)
4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 4268 3179 durata emisiunilor durata scenelor de violenta 108 general week-end 415 zile lucratoare
1089 523
Minutele de violenta reprezinta, pentru ntreaga perioada monitorizata, n medie, 12% din durata. Dupa cum se poate observa si din graficul de mai jos, zilele de week-end au, comparativ cu zilele lucratoare, mai putina violenta sub aspectul ponderii procentuale pe care o ocupa aceasta n cadrul emisiunilor, 10% fata de 13%.
12
Un alt indicator clasic folosit n masurarea violentei televizuale este cel al numarului si al duratei violentei per ora de emisiune. n ceea ce priveste durata, situatia n cazul canalului Fox Kids se prezinta n felul urmator: la nivel general, pentru ntreg esantionul, ntr-o ora de emisiune, 7 minute sunt exclusiv cu scene violente.
287
n functie de criteriul zi lucratoare/zi week-end, aceasta durata se modifica dupa cum urmeaza: durata scenelor de violenta dintr-o ora de emisie este de 6 minute, n timp ce, n zilele de luni pna vineri, durata scenelor de violenta creste la 8.
ponderea scenelor de violenta n cadrul unei ore de emisiune (n week-end)
n cadrul acestor minute de violenta s-au nregistrat 4920 scene de violenta, ele fiind repartizate astfel: 948 scene de violenta n zilele de week-end si 3972 scene n zilele de luni pna vineri. Aceste cifre reprezinta numarul total al scenelor de violenta transmise de respectivul canal n perioada monitorizata.
288
Pentru a putea nsa compara frecventa difuzarii violentei n zilele de week-end fata de zilele lucratoare, indicatorul pe care l putem folosi este cel al frecventei medii pe ora. Acest indicator a relevat faptul ca avem de-a face cu un numar extrem de mare de scene de violenta n emisiunile pentru copii.
69
general
week-end
zile lucratoare
Se poate remarca si nivelul acestui indicator aceiasi tendinta ca, n perioada week-end-ului, continutul de violenta sa fie mai scazut. Oricum, valorile ramn alarmante, fiind de retinut faptul ca un copil vede la televizor, pe un canal special dedicat lui, ntre 0,89 si 1,25 scene de violenta pe minut. Repartitia pe intervale orare Dupa cum am amintit si mai sus (vezi Introducere), un alt obiectiv al acestei cercetari a fost aflarea modului n care se distribuie acest continut violent pe trei intervale orare (9-10, 18-20 si 20-22). Acest item al analizei ni s-a impus dat fiind ca exista niste pattern-uri de vizionare TV chiar si pentru cei mai mici dintre telespectatori, iar aceste pattern-uri includ printre altele (locatia preferata pentru consum TV, compania preferata pentru consum TV, nsotirea consumului TV cu alte activitati etc.) si o anumita specificatie legata de orarul de vizionare. Acest orar va varia, dincolo de preferintele individuale ale copilului, n functie de vrsta, ocupatie etc. Ori, din acest punct de vedere a aparut ca important de aflat daca exista variatii de continut violent n programele pentru copii pe anumite
289
intervale de timp n care accesul la televizor este restrns pentru unele segmente de vrsta (restrictiile fiind impuse de programul de scoala/gradinita si de un, presupus, orar de somn).Pentru zilele lucratoare, rezultatele arata astfel:
Repartitia violentei pe intervale orare - n zilele lucratoare(minute cu continut violent)
Este surprinzator faptul ca, contrar asteptarilor, intervalul cu cea mai multa violenta este intervalul 9-11, continutul de violenta (ca durata) scaznd n mod constant n urmatoarele intervale (de la 157 minute, la 134 si apoi sa 123). n ceea ce priveste numarul scenelor cu continut violent, asa cum se poate vedea si n diagrama de mai jos, diferenta este si mai accentuata ntre primul interval orar si urmatoarele. Practic, numarul de scene violente care sunt transmise n intervalul 9-11 este doar cu putin mai mic dect suma numarului de scene violente din celelalte doua intervale la un loc.
Repartitia violentei pe intervale orare - n zilele lucratoare(numar de scene cu continut violent)
Aceasta nseamna ca, actele de violenta transmise n prima parte a zilei difera, calitativ, de cele transmise n a doua parte a zilei, prin faptul ca sunt mult mai scurte, ca durata. n zilele de week-end, situatia este oarecum mai echilibrata, desi se regaseste aceiasi tendinta ca primul interval orar sa fie mai violent dect celelalte. Nu se mai regaseste nsa, cel putin la nivelul duratei violentei, tendinta de constanta descrestere de pe parcursul zilei.
290
34
33
Si n ceea ce priveste numarul de scene de violenta, n zilele de week-end, situatia seamana, ca tendinta, cu cea din zilele lucratoare. Astfel, avem aceiasi tendinta descrescatoare a numarului de scene de violenta pe parcursul zilei, cu toate ca discrepantele dintre intervalele de timp s-au redus, ele nemaifiind asa mari.
Repartitia violentei pe intervale orare - n zilele week-end(numar de scene cu continut violent)
Comparativ, repartitia violentei pe cele doua tipuri de zile si cele trei intervale de timp arata astfel: sub aspectul duratei, se remarca o tendinta descrescatoare pe parcursul zilei n zilele de weekend si o tendinta oscilatorie n zilele lucratoare, n timp ce, sub aspect cantitativ, se remarca faptul ca, oricare ar fi intervalul de timp considerat, durata violentei n zilele lucratoare este mai mica dect oricare interval din zilele de lucru.
291
Evolutia violentei pe parcursul unei zile - analiza comparativa20 15,7 15 10 5 0 9--11 18--20 20--22 10 8,25 8,5 13,4 12,3 durata violentei ntr-o zi medie de week-end (min) durata violentei ntr-o zi lucratoare medie (min)
Tendinta de descrestere este prezenta si evolutia frecventei scenelor de violenta, de data aceasta n ambele tipuri de zile considerate. Este de remarcat nsa, panta cu care descreste numarul de scene de violenta n zilele lucratoare, acesta cobornd la sub jumatate de la primul interval pna la ultimul.
evolutia frecventei scenelor de violenta pe parcursul unei zile -analiza comparativa200 150 100 50 0 9--11 18--20 20--22 89,25 79 192,8
numarul scenelor de violenta ntr-o zi de week-end medie numarul scenelor de violenta ntr-o zi lucratoare medie
Tipuri si forme de manifestare ale violentei n desenele animate Tipurile de violenta luate n considerare la stabilirea grilei de analiza au fost: violenta fizica, verbala, psihologica, sociala, sexuala si economica. Desi am primit ntmpinari cu privire la inoportunitatea folosirii, n grila de analiza a desenului animat a unei categorii cum este cea a violentei sexuale, am optat totusi pentru mentinerea ei n grila din doua motive: 1. pentru a putea, eventual, compara rezultatele acestei cercetari, focalizata pe violenta televizuala difuzata de canalele destinate copiilor, cu rezultatele cercetarii, desfasurata n paralel, care vizeaza violenta televizuala difuzata de canalele generaliste, era necesar ca grila de analiza sa fie simetrica; 2. aceasta tipologie a violentei este una clasica, majoritatea studiilor care se fac despre acest fenomen, fie ca sunt studii despre fenomenul violentei n sine, fie ca este vorba de perceptia oamenilor asupra fenomenului sau de monitorizare reflectarii lui n presa, folosind aceasta tipologie.
292
Pentru ntreaga perioada monitorizata, rezultatele analizei ne indica urmatoarea repartitie a duratei scenelor de violenta:
Repartitia violentei pe tipuri - pentru ntrega perioada monitorizatadurata violentei
0,1 243,7
violenta fizica violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica violenta sexuala
174,5
Se poate observa ca cea mai mare pondere o ocupa violenta fizica, urmata de violenta verbala, psihologica, economica, sociala si, pe ultimul loc, cum era de asteptat pe un canal destinat copiilor, cea sexuala. Pentru perioada de week-end, structura repartitiei violentei pe cele sase tipuri ramne aceiasi, doar valorile concrete diferind. Mai trebuie remarcat faptul ca, n perioada week-end-ului, nu a existat nici un caz de violenta sexuala, durata acesteia fiind, n grafic, nula, acea valoare de 0,1 pe care o avea durata de violenta sexuala pentru ntreaga perioada monitorizata datorndu-se, n fapt, unicului caz de hartuire sexuala care a aparut n cele doua saptamni monitorizate.
Repartitia violentei pe tipuri - pentru perioada de week-enddurata violentei
0,0 52,5
violenta fizica violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica violenta sexuala
28,4
n zilele lucratoare, situatia se repeta, structura repartitiei este aceiasi, regasind pentru acest interval acele 0,1 minute de violenta sexuala care aparea la total general.
293
48,7
5,3 34,8
0,1 191,2
violenta fizica violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica violenta sexuala
146,1
Sub aspect procentual, exista totusi o evolutie a diferitelor tipuri de violenta, pe cele doua intervale de timp considerate. Se poate observa astfel, o crestere n zilele lucratoare a ponderii violentei verbale, n defavoarea violentei fizice, a celei psihologice si a celei economice (toate acestea scad n perioada de week-end).
Ponderea procentuala a tipurilor de violenta -week-endviolenta fizica 11% 0% 15% 48% 0% violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica violenta sexuala
1% 11% 46% 8% 0% violenta fizica violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica 34% violenta sexuala Ponderea procentuala a violentei -zile lucratoare-
26%
Daca ar fi sa analizam comparativ, durata scenelor de violenta pe zi medie de week-end, respectiv pe zi medie lucratoare, n functie de diferitele tipuri de violenta, rezultatele ar fi cele indicate de graficul de mai jos. Se poate observa faptul ca duratele violentei economice, a celei psihologice, a celei sociale si a celei sexuale nu se modifica simtitor de la un interval de timp la altul, variatiile regasindu-se n ceea ce priveste violenta fizica si cea verbala.
294
19,1 14,6 13,1 violenta fizica 7,1 violenta verbala 4,9 4,0 violenta psihologica 3,5 3,0 violenta economica
n ceea ce priveste numarul (ca valoare reala, mai nti si ca valoare procentuala, apoi) de scene de violenta, repartitia violentei n functie de tipul de violenta arata n felul urmator:
Numarul de scene de violenta repartizat pe tipuri de violenta pentru ntrega perioada
1
29 536
455
2277
violenta fizica violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica
2007
violenta sexuala
295
1% 10%
9%
0%
violenta fizica
42%
violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica violenta sexuala
38%
Evolutia pe cele doua intervale temporale a tipurilor specifice de violenta poate fi observata n cele doua grafice de mai jos, care prezinta valoarea procentuala a frecventei fiecarui tip specific de violenta.
Ponderea procentuala a frecventei violentei perioada week-end-ului
Ponderea procentuala a frecventei violentei zilele lucratoare
0% 11% 11%
0% 45%
violenta fizica violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica violenta sexuala
10%
1% 8%
0% 42%
violenta fizica violenta verbala violenta psihologica violenta sociala violenta economica violenta sexuala
33%
39%
Se remarca, faptul ca, si n ceea ce priveste frecventa scenelor de violenta, n zilele lucratoare avem de-a face cu o crestere a violentei de tip verbal, n defavoarea celei fizice, a celei economice precum si, a celei psihologice. n mare deci, pentru acest item de analiza, tendinta ramne aceiasi ca cea pe care am identificat-o la durata violentei.
185,6 169,7
105,25
77,5
42,9 26,75
2,6 0,75
35,2 25,75
0,1 0
violenta psihologica
violenta sociala
violenta economica
violenta sexuala
zi medie de week-end
zi medie lucratoare
296
Formele de manifestare ale violentei A. Violenta fizica Pentru violenta fizica, formele de manifestare luate n considerare au fost urmatoarele: accident de circulatie, accident natural/catastrofa, agresare/ciocnire, bataie, explozii, luarea de ostatici, palma ranire cu arme de foc, ranire cu obiecte contondente, ranire fara arme, tentativa de omor, violenta de masa si altele (cuprinde acele manifestari care au fost rare si nu au putut forma o categorie). Trebuie mentionat faptul ca, sub-itemii de analiza ai grilei care au fost folositi la acest punct au fost n parte teoretici, n parte empirici, existnd o ajustare a grilei impusa de natura subiectului de analiza. La acest subcapitol al analizei, toate duratele sunt date n secunde, deoarece transformarea n minute ar fi nsemnat pierderea unor categorii care ar fi devenit subunitare.
2759 1331
32
42
118
122
354
369
741
763
1024
1097
1242
Tentativa de omor
Frecventa violentei fizice pe forme de manifestare pentru ntraga perioada monitorizata 817
10
omicidere
12
Accident natural/catastrofa
12
Palma
20
Violenta de masa
21
Ranire cu arme de foc
64
Accident de circulatie
67
Luarea ca ostatic
103
Tentativa de omor
106
Ranire fara arme
128
Altele
205
208
208
Explozii
Agresare/ciocnire
Bataie
Agresare/ciocnire
Accident natural/catastrofa
Violenta de masa
omicidere
Luarea ca ostatic
Accident de circulatie
Explozii
Palma
Bataie
Altele
297
Structura fiecarui sub-capitol care se refera la detalierea unui tip anume de violenta, pe formele specifice de manifestare ale acesteia, este urmatoarea: n primul rnd vor fi calculate si reprezentate grafic duratele si frecventele cu care apar formele specifice ale respectivului tip de violenta; apoi vom introduce un grafic care sa indice repartitia procentuala a fiecarei forme de violenta n cadrul aceluiasi tip; repartizarea
Repartitia procentuala a frecventei violentei fizice pe forme de manifestare
altele
7% 42%
Luarea ca ostatic
3%
5% 5% 6%
880 72
Accident de circulatie
22
Accident natural/catastrofa Agresare/ciocnire
160
Luarea ca ostatic
3
Palma
27
Ranire cu arme de foc
164
Ranire cu obiecte contondente
316 33
Tentativa de omor Ranire f ara arme
34
Violenta de masa
Altele
298
158 36
Agresare/ciocnire Altele
52
Bataie
68 19
Explozii Luarea ca ostatic
3
Accident natural/catastrofa
2
Palma
4
Ranire cu arme de foc
26
Ranire cu obiecte contondente
6
Ranire fara arme
30
Tentativa de omor
3
Violenta de masa
9
Accident natural/catastrofa
10
omucidere
10
Palma
17
Ranire cu arme de foc
17
Violenta de masa
48
Luarea ca ostatic
52
Accident de circulatie
73
Tentativa de omor
82
Altele
100
Ranire fara arme
140
Explozii
153
182
Bataie
Repartitia violentei fizice, ca durata, pe formele de manifestare n zilele de lucru 3668 1913 95
Ranire cu arme de foc
29
Palma
42
omucidere
96
Accident natural/catastrofa
297
Accident de circulatie
320
Violenta de masa
533
Altele
581
Luarea ca ostatic
757
Explozii
926
1064
1167
Tentativa de omor
Bataie
Agresare/ciocnire
Graficul de mai jos indica evolutia, ca urmare a unei analize comparative, a frecventei formelor de manifestare ale violentei fizice, pe parcursul celor doua intervale de timp pe care a fost structurat
299
Agresare/ciocnire
esantionul nostru. Pentru aceasta a fost nsa necesara transformarea indicatorilor generali, cum ar fi frecventa pe perioada de week-end, sau frecventa n zilele lucratoare, n niste indicatori care sa devina comparabili. Din acest motiv s-a optat pentru folosirea variabilelor zi medie de week-end, respectiv zi medie lucratoare.
211,5 191,3 116,7 57,5 53,3 75,7 66,75 106,4 8,25 Ranire fara arme Tentativa de omor 58,1 40 Luarea ca ostatic 92,6 79 32 8,5 Violenta de masa
0 4,2 omucidere
zi medie de week-end
zi medie lucratoare
Tentativa de omor
Accident natural/catastrofa
Agresare/ciocnire
zi medie de w eek-end
Luarea ca ostatic
zi medie lucratoare
A. Violenta verbala
Violenta de masa
Explozii
Bataie
omucidere
Altele
Accident de circulatie
Palma
70 60 50 40 30 20 10 0
65,9
39,5 18,2 4,75 4,8 0 1 0,5 1 1 1,7 6,5 10 1,5 7,5 7,3 1,7 0,75
3 5,2
15,3 13
1714
300
Repartitia duratei violentei de tip verbal pe forme specifice de manifestare (ntrega perioada) 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0 34 90 105 170 180 182 535 599 1353 5068
828
Injurie
Calomnie
Atac la pers.
Cearta
altele
Ridiculizare
altele Calomnie Cearta Etichetari Injurie Insulta Ridiculizare
Insulta
Lbj licentios
45%
3% 7% 15% 1%
Limbaj licentios/obscen
Repartitia frecventei violentei de tip verbal pe forme specifice de manifestare (ntrega perioada)
1000 800 600 400 200 0 11 Calomnie 24 Lbj licentios 52 Atac la pers. 56 argoul si lbj de cartier 67 Injurie 72 Cearta 209 287
897
137 Insulta
143 altele
Ridiculizare
Etichetari
Etichetari
301
Repartitia duratei violentei de tip verbal pe forme specifice de manifestare (week-end) 1200 1000 800 600 400 200 0 1095
0 Atac la pers.
0 Calomnie
0 Lbj licentios
10 Injurie
33 Ridiculizare
57 altele
163 Etichetari
167 Insulta
250
Cearta
repartitia duratei violentei de tip verbal pe forme specifice de manifestare Repartitia frecventei violentei de tip verbal pe forme specifice de manifestare (week-end) 180 160 140 120 100 80 60 40 20 0 169
0 Atac la pers.
0 Calomnie
0 Lbj licentios
Insulta
Repartitia duratei violentei de tip verbal pe forme specifice de manifestare (n zilele de lucru) 4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0 3973
1320 33 altele 34 Calomnie 105 Limbaj licentios/obscen 160 Injurie 170 Atac la persoana 172 argoului si limbaj de cartier 368 Insulta 436 Etichetari 578 Tipete, ridicare ton Cearta Ridiculizare
Etichetari
302
Repartitia frecventei violentei de tip verbal pe forme specifice de manifestare (n zilele de lucru) 800 700 600 500 400 300 200 100 0 728
282 11 Calomnie 24 Limbaj licentios/obscen 50 argoului si limbaj de cartier 52 Atac la persoana 52 Cearta 61 Injurie 108 Insulta 139 146
altele
132 14,25 3,3 altele 17,2 2,5 17 0 62,5 57,8 Calomnie 3,4 0 Etichetari Cearta 43,6 40,75 Injurie 16 2,5 Insulta 41,75 36,8 10,5 0 Ridiculizare 8,25 Tipete, ridicare ton
Limbaj licentios/obscen
Atac la persoana
42,25 28,2 14,6 1,75 5 1,5 5,2 0 Calomnie Atac la persoana 1,1 0 Cearta 5 5,2 Etichetari Injurie argoului si limbaj de cartier 17,5 13,9 6,1 1,5 Insulta 10,8 7,25 2,4 0 Ridiculizare 1,25 Tipete, ridicare ton
Limbaj licentios/obscen
Ridiculizare
Etichetari
303
B. Violenta psihologica
Repartitia duratei violentei de tip psihologic pe forme specifice de manifestare (ntraga perioada)
2411
1013
2
Stereotipuri sexuale
21
culpabilizare
56
altele
62
stereotipuri etnice
156
Hartuirea
201
Umilirea Victimizare Amenintarea
Repartitia frecventei violentei de tip psihologicpe forme specifice de manifestare (ntreaga perioada)
287
128
1
Stereotipuri sexuale
2
culpabilizare
6
stereotipuri etnice
7
altele
15
Hartuirea
34
Umilirea
Victimizare
Amenintarea
Repartitia procentuala a frecventei violentei de tip psihologic pe forme specifice de manifestare (ntreaga perioada)
1% 27%
7% 0% 1% 3% 0%
61%
304
Repartitia duratei violentei de tip psihologic pe forme specifice de manifestare (n week-end) 800 700 600 500 400 300 200 100 0
altele stereotipuri etnice Stereotipuri culpabilizare sexuale Hartuirea Umilirea Victimizare Amenintarea
723
128 0 0 0 10 29 65
75
17 12 0 0 0 1 2
Repartitia duratei violentei de tip psihologic pe forme specifice de manifestare (zile lucratoare) 1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1688
885
2
Stereotipuri sexuale
11
culpabilizare
56
altele
62
stereotipuri etnice
127
Hartuirea
136
Umilirea Victimizare Amenintarea
305
Repartitia frecventei violentei de tip psihologicpe forme specifice de manifestare (zile lucratoare) 250 200 150 111 100 50 1 0
culpabilizare Stereotipuri sexuale stereotipuri etnice altele Hartuirea Umilirea Victimizare Amenintarea
212
13
22
150 100 50 0
5,6 0 altele 2,5 1,1 Amenintarea culpabilizare 12,7 7,25 Hartuirea 6,2 0 stereotipuri etnice 0 0,2 Stereotipuri sexuale 16,25 13,6 Umilirea 32 Victimizare 88,5
zi medie lucratoare
zi medie de week-end
4,25
Victimizare
0,1 0,25
Amenintarea culpabilizare
1,3 0,5
Hartuirea
0,6 0
stereotipuri etnice
0,1 0
Stereotipuri sexuale
zi medie lucratoare
zi medie de week-end
306
Deoarece violenta sexuala si cea sociala ocupa o pondere foarte mica, comparativ cu celelalte tipuri de violenta, pe acestea doua nu le-am mai detaliat, pentru a vedea, n mod concret, care au fost formele de manifestare ale violentei D. Violenta economica
Repartitia duratei violentei de tip economic pe forme specifice de manifestare (ntreaga perioada) 2500 2000 1500 1000 500 0 2020
43 Acte de coruptie
52 altele
55 Abuz/exploatarea victimei
259 Furt
Repartitia frecventei violentei de tip economic pe forme specifice de manifestare (ntreaga perioada) 400 350 300 250 200 150 100 50 0
5 altele
6 Acte de coruptie
8 Abuz/exploatarea victimei
16 Jaf
25 Furt
307
Repartitia frecventei violentei de tip economic pe forme specifice de manifestare (ntreaga perioada)
6% 4% 2% 2% 1% 1%
Abuz/exploatarea victimei acte ale crimei organizate Acte de coruptie altele Distrugere bunuri victima Furt Jaf
84%
Repartitia duratei violentei de tip economic pe forme specifice de manifestare (n week-end) 600 500 400 300 200 100 0 526
114 0 acte ale crimei organizate 0 Acte de coruptie 8 Jaf 18 Abuz/exploatarea victimei 20 altele Distrugere bunuri victima 87 Distrugere bunuri victima Furt 6 Furt
Repartitia frecventei violentei de tip economic pe forme specifice de manifestare (n week-end) 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0
0 Acte de coruptie
1 altele
2 Abuz/exploatarea victimei
2 Jaf
308
Repartitia duratei violentei de tip economic pe forme specifice de manifestare (zile lucratoare) 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1494
34 altele
37 Abuz/exploatarea victimei
43 Acte de coruptie
145 Furt
309
Jaf
Repartitia frecventei violentei de tip economic pe forme specifice de manifestare (zile lucratoare) 350 300 250 200 150 100 50 0 292
5 altele
6 Abuz/exploatarea victimei
6 Acte de coruptie
14 Jaf
3,7 4,5
3,6 0
4,3 0
3,4 5
Acte de coruptie
Furt
28,5 14,5
altele
zi medie lucratoare
zi medie de week-end
Furt
Jaf
309
0,6 0,5
0,8 0
0,6 0
0,5 0,25
1,9 1,5
1,4 0,5
Acte de coruptie
altele
zi medie lucratoare
zi medie de week-end
Analiza violentei televizuale de tip fictional cuprinde, n general, corelatia indicatorilor clasici ai violentei (durata, frecventa, pondere) cu variabila numita gen televizual. Aceasta deoarece, daca n unele genuri (cum ar fi filmul de actiune, filmul politist, thriller etc.) asteptarile consumatorilor cu privire la continutul de violenta sunt mari si deci se poate spune ca exista o pregatire psihologica din partea receptorului pentru violenta ce va urma, n cazul altor genuri aceste asteptari sunt minime, violenta din respectiva emisiune lund telespectatorul pe nepregatite. Asa se explica necesitatea acestei corelatii n analizele violentei fictionale. Extinderea acestei corelatii la analiza violentei din desene animate s-a impus odata cu trecerea de la desenul animat care se centra pe gaguri, la un desen animat complex, asemanator, de multe ori, n ceea ce priveste firul narativ, intriga etc, cu filmele artistice1 si serialele. Aceasta face ca sa devina interesant de aflat nu numai care este cantitatea de violenta la nivel general (n desene animate), ci si distributia acesteia pe diferite tipuri/genuri de desene. Grila folosita n analiza acestui item a fost o mbinare de teoretic cu empiric, ncercndu-se ca genurile clasice/uzuale de emisiuni fictionale sa fie adaptate la desene animate. S-a ajuns la urmatoarea grila: gen sit-com, drumul initiatic, aventura, de dragoste, extra-toon (desen scurt, fara fir narativ, bazat, n general, pe gaguri), memorialistic, istoric/legendar, informativ/educativ, altul (care?). n programele difuzate de canalul Fox Kids, n ntreaga perioada monitorizata, au fost regasite doar urmatoarele tipuri de emisiuni: aventura / actiune, gen sit-com, memorialistic, drum initiatic, informativ educativ si extra-toon. Asa cum se observa si din graficele de mai jos, ponderea cea mai mare o ocupa primele doua tipuri (aventura si sit-com) cu 94%. Nu trebuie totusi neglijat, pentru imaginea canalului, ca exista (desi procentual, este la un nivel subunitar, faptul ca exista poate fi un semnal care sa se transforme, eventual, n tendinta) emisiuni (de fapt o emisiune, anume Familia de ce) de tip educativ / informativ.
Vezi n acest sens articolul, Fassin, Eric, 1993, Disneylove. La Petit sirne et la Belle et la Bte, Esprit, ianuarie, 1993 n care se vorbeste despre noua politica a lui Disney de a produce desenul animat pentru ntreaga familie concomitent cu filmul artistic pentru copii.
Furt
Jaf
310
1611
25
aventura informativ / educativ
147
memorialistic
7
extra-too sit-com
83
drum initiatic
durata emisiunilor
38%
56%
0% 3% 1%
aventura
informativ / educativ
memorialistic
extra-too
sit-com
drum initiatic
1906
52 aventura
14 memorialistic
10
85 sit-com
311
Pentru a putea masura nsa care dintre tipurile de desene este mai violent, trebuia construit un indicator care sa fie comparabil (deoarece era normal ca, odata ce desenul animat de aventura era cel mai des ntlnit, n cadrul acestui tip sa se gaseasca cea mai multa cantitate de violenta). Pentru aceasta s-a construit indicatorul numar scena de violenta/minut de emisiune/tip de emisiune.
Numarul scenelor de violenta per minut de emisiune pentru ntreaga perioada 2,50 2,00 1,50 1,00 0,50 0,00 aventura drum initiatic extra-too informativ / educativ memorialistic sit-com
1,19 0,63 0,40 0,58 1,18 2,00
Dupa cum se poate observa si din graficul de mai sus, contrar asteptarilor, desenul animat de aventura nu este cel mai violent, acest titlu revenindu-i desenului extra-toon, care este urmat de cel de aventura si, n mod surprinzator de cel gen sit-com. Printre cele mai putin violente sunt cele care descriu un drum initiatic (echivalentul, n desen animat al Bildungsroman-ului), cele memorialistice (este vorba despre acele desene animate n care este rememorata viata cuiva, sau doar o parte din ea; ar fi o transpunere n desen animat a unei povesti ca Amintiri din copilarie), pe ultimul loc la capitolul violenta fiind desenele de tip informativ /educativ.
durata a scenelor de violenta pe diferitele tipuri de emisiuni (n secunde)
19878
10317
102 extra-too
36 informativ / educativ
n ceea ce priveste durata scenelor de violenta, repartitia acesteia pe diferitele tipuri de emisiune este prezentata grafic n tabelul de mai sus. Dupa cum am amintit deja, nici acest grafic nu ne poate da o comparatie ntre tipurile de emisiuni, sub aspectul violentei continute. Pentru a realiza totusi aceasta comparatie s-a construit indicatorul durata (n secunde) violentei/minut de emisiune/tip de emisiune.
312
Durata (n secunde) pe care o ocupa violenta n cadrul unui minut de emisiune 12,00
10,85
10,00 8,00
6,97 7,29 5,38 3,60 5,41
6,00 4,00 2,00 0,00 aventura drum initiatic extra-too informativ / educativ
memorialistic
sit-com
Am vrut, de asemenea, sa comparam, doar sub aspectul tendintei si nu cel numeric (e de altfel imposibil de comparat frecventa cu durata), tendintele de crestere, respectiv descrestere a violentei de la un tip de emisiune la altul.
5,41 1,18
sit-com
2,00
3,60 0,40
informativ / educativ memorialistic
0,58
Durata (n secunde) pe care o ocupa violenta n cadrul unui minut de emisiune Numarul scenelor de violenta per minut de emisiune
S-a constatat, dupa cum se vede n graficul de mai sus, ca, n general, se pastreaza tendintele de variatie att la durata ct si la frecventa, singura exceptie facnd-o violenta din desenele de tip drum initiatic, unde, desi frecventa scenelor de violenta este mai scazuta dect n desenele de tip aventura sau cele de tip extra-toon, totusi, ca durata le depaseste pe cele doua. Explicatia ar fi aceea ca, n acest tip de desene, actele de violenta sunt mult mai lungi dect actele de violenta care apar n celelalte tipuri. Personajele desenului animat Alt item al analizei l-a constituit corelarea indicatorilor violentei cu variabila personaje ntlnite n desenul animat. Prin aceasta s-a urmarit aflarea tipului de desen (tip definit de aceasta data prin criteriul natura personajului principal) care contine cea mai multa cantitate (att sub aspectul duratei ct si a timpului) de violenta. Itemul natura personajului principal a fost definit prin urmatorii subitemi: animale, masini / roboti, oameni, monstri, precum si toate combinatiile posibile ntre aceste patru posibile naturi.
313
Mai mult, pentru a identifica, ct mai exact, care este identitatea canalului studiat, am nceput acest subcapitol cu cteva date despre repartitia, pe perioada monitorizata, a diferitelor tipuri (cu specificatia de mai sus) de emisiuni. Deoarece continutul etichetelor de pe axa orizontala nu se vedea n grafic (dat fiind ca era prea mare), am ales sa identificam fiecare nregistrare cu codul folosit n monitorizare. Astfel, conventional, am codificat ci cifra 1 animale, cu cifra 2 masini / roboti, cu cifra 3 oamenii si cu cifra 4 pe monstri. Combinatiile le-am denumit dupa cum era cazul, cu 1&2 sau 2&3&4, etc.
Numar de emisiuni cu respectivele tipuri de personaje
66 50
25 10 13 17 20
1
2&3
2
1&2&3&4
5
1&2
5
1&4
6
2&3
2&3&4
3&4
1&2&3
1&3&4
1&3
numar de emisiuni
9% 23% 11%
n ceea ce priveste modul cum este mpartita violenta, n ntreaga perioada monitorizata, pe aceste tipuri de desene animate (desen animat cu personaje oameni, desen animat cu personaje animale etc), graficele de mai jos vor indica valoarea numerica pe care o iau indicatori violentei n cazul fiecarui tip, precum si valoarea procentuala a acestora.
314
1201
12
2&4
50
1&2&3&4
94
1&4
138
191
229
285
354
397
440
1&2
2&3
3&4
2&3&4
1&2&3
1&3&4
1&3
1.Animale 10. Oameni & Monstri 2% 31% 4% 0% 8% 5% 7% 9% 11. Animale & Masini / roboti& Oameni 12.animale&monstrii&oameni 13. Masini, oameni, monstrii 14.oameni, animale, monstrii, masini/roboti 3.Oameni 6% 1% 24% 5. Animale & Masini / roboti 6. Animale & Oameni 7. Animale & Monstri 8. Masini / roboti& Oameni 9. Masini / roboti & Monstri
3%
Pentru a putea compara diferitele tipuri de emisiuni, n ceea ce priveste continutul violent al acestora, s-au creat indicatorii numar scene de violenta /emisiune/tip de emisiune si numar scene de violenta /minut/ tip de emisiune.
numarul mediu de scene de violenta per emisiune
30,58 28,50 25,00 20,82 15,88 17,62 22,00 18,20 18,80 27,60
31,83
12,00
3&4
1&2&3
1&3&4
2&3&4
1&2&3&4
1&2
1&3
1&4
2&3
2&4
315
1,63 1,45 1,31 1,11 0,78 0,88 1,11 1,14 0,94 1,08
1,55
1,00
3&4
1&2&3
1&3&4
2&3&4
1&2&3&4
1&2
1&3
1&4
2&3
2&4
8363 7530
2757
2832
837 66
2&4 1&2&3&4
1&2
1&4
2&3
2&3&4
3&4
1&3&4
1&2&3
1&3
316
Nu trebuie sa se nteleaga ca aceasta valoarea ponderii procentuale - care nseamna ca, din totalul de X secunde de violenta, 27% s-a gasit n desene animate cu personaje animale & oameni ne ndreptateste sa concluzionam ca desenele animate cu personaje animale si oameni sunt cele mai violente. Pentru a afla acest lucru trebuie, din nou, calculat un indicator.
durata (n sec) scenelor de violenta per minut
19,02
10,63
5,50
3&4
1&2&3
1&3&4
2&3&4
1&2&3&4
1&2
1&3
1&4
2&3
2&4
Se poate observa ca cele mai violente emisiuni, sub aspectul duratei, sunt cele n care apar toate cele patru tipuri de personaje. Cele mai putin violente sunt cele n care apar doar animale, urmate de cele n care apar doar oameni.
Ultima variabila cu care s-a urmarit sa se coreleze indicatorii violentei a fost cea a nivelului de autenticitate al universului prezentat. Aceasta din urma corelatie s-a impus dat fiind ca nu este nici pe de parte indiferent daca violenta televizuala pe care o recepteaza cei mai tineri telespectatori are loc, este prezentata, ntr-un univers cu grad mare de autenticitate - n care chiar daca exista diferente de reprezentare a elementelor realitatii, totusi prin legarea acestora, prin structurarea, ierarhia si valorile prezentate, se poate cu usurinta recunoaste o copie a universului real, sau mai corect spus, a unui anumit tip de societate s-au este prezentata ntr-o lume n care elementul fantasticului predomina. Spuneam ca nu este indiferent deoarece, n timp ce este posibil ca violenta prezentata ntr-un univers fantastic sa produca un efect de catharsis, violenta prezentata ntr-un univers cu nivel ridicat de autenticitate, poate avea ca efect, din contra, o naturalizare a acesteia, efect care se va simti si n modalitatile de percepere a violentei din societete. Pentru aceasta s-au folosit urmatorii sub-itemi n cadrul grilei: prezinta o lume n oglinda fata de cea reala, prezinta o lume n care se regasesc elemente din lumea reala dar si elemente de fantastic, prezinta o lume fantastica. Structura acestui subcapitol va cuprinde: prezentarea grafica a ponderii pe care o ocupa diferitele tipuri de emisiuni, definite dupa cele trei criterii de mai sus, n cadrul ntregii perioade monitorizate, dupa care vor exista corelatii ntre durata si frecventa a violentei pe tipurile respective de emisiuni.
317
1300
2369 599
univers fantastic
Se poate observa ca cea mai mare pondere o ocupa, n intervalul monitorizat, emisiunile n care este prezentat un univers n care se regasesc si elemente de real si elemente de fantastic. Interesant de constatat este faptul ca, desi se adreseaza cu preponderenta copiilor - de unde te-ai astepta sa fie o mare pondere a logicii basmului, te-ai astepta ca desenul animat sa prezinte un tarm fantastic, n care binele si raul sa se lupte si sa existe o nfrngere a acestuia din urma n perioada monitorizata s-a constatat ca emisiunile n care era prezentat un univers exclusiv fantastic erau cel mai slab reprezentate, fiind, ca pondere, dupa cele n care este prezentat un univers asemanator cu cel real.
Frecventa scene de violenta repartizata pe tipuri de emisiuni n perioada monitorizata
1191
2899
830
univers fantastic
24%
59%
17%
univers fantastic
318
Asa cum era de asteptat (dat fiind ca acesta era tipul de emisiune cel mai des ntlnit), cea mai multa violenta s-a regasit n emisiunile n care era prezentat un univers cu elemente de real si de fantastic.
frecventa scene de violenta pe minut de emisiune 0,18 0,18 0,17 0,17 0,16 0,16 0,15 0,15 0,14 0,14 0,13
0,18 0,17
0,15
univers fantastic
Comparnd cele trei tipuri de emisiune construite mai sus ntre ele dupa indicatorul numar de scene de violenta pe minut, vom constata ca ordinea se schimba, cele mai violente fiind acele emisiuni care prezinta un univers fantastic, urmate de cele care prezinta un univers asemanator cu cel real, pe ultimul loc fiind cele cu un univers n care se ntrepatrund elementele de real cu cele de fantastic.
Durata scene de violenta (sec) pe tipuri de emisiuni
7073
19555
4726
univers fantastic
Sub aspectul duratelor, tendinta la nivelul ntregului esantion nu se schimba, ordinea ramnnd aceiasi. Procentual, situatia sta astfel: 62% din durata scenelor de violenta nregistrata pe parcursul monitorizarii apare n emisiunile care prezinta un univers mixt, 23% apare n emisiuni n care universul prezentat este asemanator cu cel real si 15% apar n emisiuni care prezinta un univers fantastic.
319
durata violentei (n sec) dintr-un minut de emisiune 9,00 8,00 7,00 6,00 5,00 4,00 3,00 2,00 1,00 0,00 univers asemanator cu cel real univers fantastic univers real +univers fantastic
5,44 7,89 8,25
Comparnd cele trei tipuri de emisiune, se poate observa ca, n ceea ce priveste durata, cele mai violente sunt desenele care prezinta univers n care se amesteca elemente de real si elemente de fantastic, urmate de cele cu un univers fantastic si de cele cu un univers asemanator.
9,00 8,00 7,00 6,00 5,00 4,00 3,00 2,00 1,00 0,00
7,89 5,44
8,25
durata violentei (n sec) dintr-un minut de emisiune frecventa scene de violenta pe minut de emisiune
Un grafic sintetic, care sa ne arate n ce masura se pastreaza tendintele la nivelul celor trei tipuri de emisiuni, ne indica faptul ca emisiunile cu univers real si fantastic, desi au cel mai mic nivel de violenta, sub aspectul numarului de scene de violenta pe minut, au cea mai mare cantitate de violenta sub aspectul duratei continutului violent n cadrul unui minut de emisiune.
320
Cartoon Network Durata si frecventa actelor de violenta fictionala Total general si repartitia pe zile lucratoare zile week-end
zile de weekend
zile lucratoare
durata totala
durata violenta
10,00 9,50 9,00 8,50 8,00 7,50 pentru ntreaga zile de weekperioada end zile lucratoare
8,82 8,45
ponderea procentuala
321
5,96
5,29 5,07
general
week-end
zile lucratoare
63,36 48,08
68,44
general
week-end
zile lucratoare
322
Repartitia numarului de scene de violenta pe intervale orare - pe ntreaga perioadan valori absolute
1494
1684
30%
34%
1804
36%
20--22
9--11
18--20
9--11
18--20
20--22
Repartitia duratei scenelor de violenta pe intervale orare - pe ntreaga perioadan valori absolute (min)
135,13
143,13
32%
35%
138,07
33%
9--11
18--20
20--22
9--11
18--20
20--22
15%
61%
323
Ponderea procentuala a frecventei violentei, repartizata pe tipuri de violenta - pentru ntrega perioada
13% 0% 4% 0%
20% 63%
16% 66%
Ponderea procentuala a frecventei violentei, repartizata pe tipuri de violenta - pentru zilele lucratoare
0% 2%0%
12%
21%
65%
324
Repartitia violentei pe tipuri - zile week-enddurata violentei (termeni procentuali) 1% 10% 0% 47% 30%
12%
Ponderea procentuala a frecventei violentei, repartizata pe tipuri de violenta - pentru zilele de week-end
1% 16%
10%
0%
56% 17%
analiza evolutiei duratie viloentei, corelat cu tipurile de violenta, n doua unitati de timp
40 35 30 2519,29 20 15 10 14,23 5 0 violenta fizica
4,45 4,79 3,54 violenta verbala 8,97 violenta psihologica 0,00 0,30 violenta sociala 0,75 2,88 violenta economica 0,00 violenta sexuala
zi medie de week-end
zi medie lucratoare
325
263,8
0 2 violenta sociala
0 violenta sexuala
zi medie de week-end
zi medie lucratoare
77%
aventura
extra-too
film
informativ/educativ
sit-com
326
durata violentei repartizata pe diferitele tipuri de misiuni (procent din durata totala a violentei)
5% 13%
5%
5%
72%
aventura
extra-too
film
informativ/educativ
sit-com
frecventa violentei repartizata pe diferitele tipuri de emisiuni (procent din numarul total al scenelor de violenta)
2% 15%
5%
5%
73%
aventura
extra-too
film
informativ/educativ
sit-com
42,00
26,23
aventura
extra-too
f ilm
informativ/educativ
sit-com
327
frecventa scenelor de violenta pe minut de emisiune 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8 0,6 0,4 0,2 0,0
aventura extra-too f ilm informativ/educativ sit-com 0,96 0,89 1,40 1,16 0,94
1337
1458
234 73
258
323
401
405
476
Estetica
Exaltare
Context neg
Legitima
Ludica
Logica
1272 319
Eroizare
1382
1734
2457
3099
3104
Exaltare
Context neg
Legitima
Ludica
Logica
328
121
59 3
Eroizare
12
18
20
29
39
Exaltare
Estetica
Context neg
Ludica
Logica
1223
360 23
Eroizare
389
65
95
96
143
Exaltare
212
Estetica
Context neg
Ludica
Logica
726 542
266 185 31 35 72 90
Gratuita
93
Estetica Context neg Legitima Ludica Logica
329
1886
117
Gratuita
Estetica
Context neg
Legitima
Ludica
Logica
57 7
Estetica
0
Eroizare
8
Gratuita
23
Context neg
30
37
Exaltare
Logica
1233 1117
359 248 0
Eroizare
432
454
39
Gratuita
54
Estetica Exaltare Context neg Legitima Avertizare Ludica Logica
330
132
148
153
184
510 119
Eroizare Gratuita
660
661
690
693
Estetica
Exaltare
Logica
Ludica
331
Contextele de semnificare n care apare violenta de tip social 114 91 60 27 8 Avertizare Ludica Exaltare Eroizare Logica Context neg 34
120 100 80 60 40 20 0
332
192 172
5
153
121
59
39
72 30 29 7
Avertizare
Context neg
Eroizare
Estetica
Exaltare
Gratuita
Legitima
Logica
Ludica
violenta economica
violenta fizica
violenta psihologica
violenta verbala
violenta sociala
333
Fox Kids vs. Cartoon Network Durata si frecventa actelor de violenta fictionala Total general si repartitia pe zile lucratoare zile week-end
335
zile de week-end
zile lucratoare
CN - durata violenta
zile de week-end
zile lucratoare
CN - durata violenta
12 8,82
general
week-end
zile lucratoare
FK-ponderea procentuala a scenelor de violenta din durata emisiunilor CN-ponderea procentuala a scenelor de violenta din durata emisiunilor
336
6 4 2 0
general
week-end
zile lucratoare
FK-durata medie a scene de violenta pe ora (min) CN-durata medie a scene de violenta pe ora (min)
FK-numarul mediu de scene de violenta per ora de emisie CN-numarul mediu de scene de violenta per ora de emisie
337
Analiza comparativa a frecventei scenelor de violenta pe intervale de timp (ntreaga perioada) 2500 2285 2000 1500 1000 500 0 9--11 18--20 20--22 CN-numarul de scene violente 1684 1804 1596
1494 1039
Analiza comparativa a repartitiei frecventei scenelor de violenta pe tipuri de violenta 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0
3176 2277
2007 996 628 536 29 8 violenta sociala 455 176 violenta economica 1 0 violenta sexuala
violenta fizica
violenta verbala
violenta psihologica
338
FK-durata violentei
sit-com
Fox Kids
Cartoon Network
339
CONCLUZII
n final vom enunta cteva concluzii, la nivel mai degraba de tendinte, concluzii care se vor referi, pe rnd, la fiecare canal analizat, la datele comparative ale acestora si, nu n ultimul rnd, la compararea datelor despre violenta televizuala din programele de desene animate, cu datele despre violenta televizuala care apare pe n emisiunile de tip fictional de pe canale generaliste. Pentru canalul Fox Kids: remarcabila este, n primul rnd frecventa foarte mare a scenelor de violenta. Astfel, pentru ntreaga perioada monitorizata, numarul mediu de scene de violenta este de 69 scene pe ora, ceea ce reprezinta mai mult de 1,1 scene de violenta pe minut. Repartitia acestor scene pe perioada de week-end si perioada a zilelor lucratoare ne arata faptul ca aceasta din urma perioada este, din punctul de vedere al frecventei violentei, cu mult mai violenta dect prima perioada (75 scene de violenta /ora fata de 52 de scene de violenta/ora). n ceea ce priveste durata violentei, datele sunt vizibil mai putin spectaculoase, valorile fiind urmatoarele: pentru ntreaga perioada, media este de 7 minute de violenta /ora de emisiune, pentru perioada de week-end, media este de 6 minute de violenta/ora, n timp ce, pe parcursul zilelor lucratoare, durata medie a scenelor de violenta este de 8 minute/ora; tot pentru canalul Fox Kids, surprinzatoare este variatia indicatorilor violentei n timpul unei zile, pe intervalele de timp luate n cosiderare (9-11, 18-20 si 21-21). Se observa, la acest capitol, faptul ca cel mai violent interval orar este, n ceea ce priveste frecventa violentei, att pe ntreaga perioada monitorizata ct si pe fiecare interval (de week-end si zile lucratoare) de timp, segmentul de dimineata, adica orele 9-11, iar cel mai putin violent interval orar, este cel al orelor 21-22. Tendinta este de descrestere constanta a numarului de scene de violenta pornind de la emisiunile de dimineta spre celede seara; tot ca o tendinta generala, dar la nivelul tipologiei violentei, ponderea cea mai mare din totalul violentei o detine violenta de tip fizic, verbal si psihologic (n aceasta ordine); un ultim lucru care ar merit a fi spus despre violenta televizuala difuzata de acest canal ar fi faptul ca cele mai violente universuri prezentate n desenul animat sunt cele fantastice, urmate de cele care sunt, practic, o oglindire a universului real (univers cu grad mare de autenticitate) si, abia n al treilea rnd, sunt urmate de acele universuri n care elementele reale sunt mbinate cu elemente fictionale.
Pentru canalul Cartoon Network: frecventa scenelor de violenta ramne la cote foarte ridicate: 63 scene de violenta/ora la nivelul ntregii perioade monitorizata, 48 scene de violenta pe ora n perioada week-end-ului, respectiv 69 scene de violenta/ora n zilele lucratoare. Durata violentei pe ora este, n acest caz, relativ uniforma, avnd valorile de 5,29 , 5,98 si 5,07 pentru ntreaga perioada monitorizata, zilele de week-end, repectiv zilele lucratoare. Analiza repartitiei violentei pe intervale de timp, ne indica faptul ca segmentul median al zilei este cel mai violent sub aspectul frecventei violentei, urmat de segmentul 9-11 si, din nou, segmentul 21-22 reprezinta cel mai putin violent interval orar. Din totalul actelor de violenta transmise de canalul studiat, sub aspectul tipologiei generale a actelor de violenta, mai mult de jumatate (63%) au fost acte de violenta fizica, urmate de violenta verbala ( 20%) si cea psihologica (13&).
Fox Kids vs. Cartoon Network Analiza comparativa a celor doua canale indica o relativa omogenitate n ceea ce priveste valorile indicatorilor violentei. Totusi, se poate remarca o mai accentuata frecventa a scenelor
340
de violenta n programele canalului Fox Kids att, ca medie, pentru ntreaga perioada (7 fata de 5,29 de scene de violenta /ora) ct si, ca medie, pentru zilele lucratoare (8 fata de 5,07 scene de violenta /ora). n schimb, n perioada week-end-ului, valorile frecventei violentei sunt comparabile (n jurul cifrei de 6,06). Repartitia violentei pe tipuri de violenta releva faptul ca daca valorile violentei economice, psihologice, sociale si sexuale sunt, n general, la acelasi nivel (pentru cele doua canale), n ceea ce priveste frecventa actelor de violenta fizica si cele de violenta verbala, situatia se schimba. Astfel, incidenta violentei verbale este de mai mult de doua ori mai mare pe canalul Fox Kids dect pe canalul Cartoon Network, n timp ce, pe acesta din urma, violenta fizica este majoritara, cea verbala fiind de mai mult de trei ori mai mica.
Canalele de desene animate vs.canalele generaliste analiza comparativa a indicatorilor violentei din desenele animate (indicatorilor medii pe canal de desen animat), si a indicatorilor violentei fictionale (care apare pe un canal mediu generalist) ne releva faptul ca programele de desene animate sunt de mai mult de 7 ori mai violente dect programele de tip fictional transmise de canalele generalist. Acestea din urma au, n medie, 9 scene de violenta pe ora, fata de 66 cte au cele de desene animate. n schimb comparatia duratei scenelor de violenta pe ora de emisiune, ntre aceleasi doua tipuri de canale, este favorabila canalelor de desene animate (avnd, n medie, 6 minute de scene de violenta/ora, fata de 9,6 minute de violenta/ora ct aucanalele generaliste.
341