Sunteți pe pagina 1din 6

Clonarea

Clonarea este procesul de creare a unei copii identice. n biologie clonarea se refer la procesul folosit pentru crearea de copii ale fragmentelor de ADN (clonare molecular), celulelor (clonare celular) sau a organismelor. Termenul include i modul de reproducere asexuat.

Etimologie
Termenul de clonare este derivat din grecescul (mldi). n horticultur se refer la o generaie a unei plante de cultur, obinut prin nmulire vegetativ.

Clonarea molecular
Clonarea molecular se refer la procedura de izolare a unei anumite secvene ADN i obinerea mai multor copii ale acesteia in vitro. Clonarea este frecvent folosit pentru amplificarea secvenelor ADN ce conin gene, dar poate fi folosit i pentru amplificarea oricrei secvene ADN cum ar fi promotorii, secvene necodate i secvene aleatoare ale ADN. Este folosit ntr-o larg varietate de experimente in biologie precum i o serie de aplicaii practice cum ar fi producerea pe scar larg a proteinelor. Uneori termenul este greit utilizat ca referindu-se la identificarea locaiei cromozomilor unei gene cu un anume fenotip, precum "positional cloning". n practic localizarea unei gene la un

anumit cromozom sau regiune genomic nu permite neaprat izolarea sau amplificarea secventei genomice relevante. n esen , pentru a amplifica o secven ADN ntr-un organism viu acea secven trebuie s fie legat deoriginea replicrii, un element al secventei capabil s direcioneze propagarea ei nsi i a tuturor celor conectate de ea. n practic totui, un numr de alte elemente sunt dorite i exist o varietate devectori care permit expresii proteice, marcarea, producerea de ARN i ADN de sine stttori. Clonarea oricrui fragment ADN presupune n esen patru pai: fragmentare, ligaturare, transformare (transfection) i selecie.

Controverse
Clonarea este considerat de unii o provocare biotehnologic fr etic pentru c lezeaz identitatea individului i a speciei, i atac direct demnitatea persoanei. Comitetul National de Bioetic ( din Italia) este mereu atent s examineze cazuri i situaii , care s cointereseze lumea tiinific , legislatorii i publicul , la o mas rotund care s duc toate forele n direcia tutelrii sntii omului i ambientului. Decizia European Patent Office ( EPO ) de a concede Universit ii din Edimburg, brevetul care prevede izolarea i cultura celulelor staminale de embrioni i de esuturi adulte i modificarea lor genetic, a readus n atenie chestiunea etic a producerii i utilizrii de embrioni n scop comercial. CNB i-a exprimat n ocazii anterioare, n mod expres , propriile rezerve privind brevetarea fiinelor vii i experimentarea pe embrionul uman i opoziia fa de clonarea uman , n particular - Raportul despre brevetarea organismelor

vii din 19 noiembrie 1993, Identitatea i statutul embrionului uman din 22 iunie1996, Clonarea din 17 octombrie 1997.

Legalizarea clonrii
n Marea Britanie, o lege votat n 1990 autoriza doar crearea de embrioni pentru cercetare n cadrul luptei mpotriva problemelor de fertilitate. n ianuarie 2001, camera Lorzilor, din Marea Britanie, a adoptat legea care autorizeaz clonarea embrionului uman n scopuri terapeutice. Noua lege autoriza clonarea embrionului uman ntr-un cadru mult mai larg, dar n special n cel al luptei mpotriva cancerului i a bolii Alzheimer. Clonarea umana Desi practica clonarii organismelor este raspindita de cateva sute de ani in horticultura, recentele descoperiri tehnologice care au permis si clonarea animala sunt extrem de controversate. S-au desfasurat multiple programe pro si contra clonarii umane. Unele grupari se opun clonarii terapeutice, dar cele mai multe organizatii religioase, guvernamentale si stiintifice se opun clonarii reproductive. Unele persoane considera non-etic folosirea unei clone umane pentru a salva viata cuiva. Biserica Catolica si multe organizatii religioase se opun tuturor formelor de clonare, deoarece viata incepe cu conceptia. Iudaismul nu considera viata incepind o data cu conceptia si au unele intrebari in legatura cu clonarea. Ortodoxismul nu se opune ferm clonarii.

Ce este clonarea umana? Clonarea umana reprezinta creearea unei copii genetice a unui om care exista deja. Termenul este folosit pentru clonarea umana artificiala, facuta in laborator si nu cea naturala gemenii, tripletii monozigoti. Clonarea presupune lipsa aportului genetic masculin la conceptie. Clona poate apartine genetic unui barbat sau unei femei in viata. Contactul sexual dintre cele doua sexe nu mai este necesar. Fertilizarea nu mai este facuta de catre un spermatozoid. Pentru clonare poate fi folosita orice celula adulta din corpul uman. Este necesar un ovul de la care s-a inlaturat nucleul si in care se introduce nucleul unei celule adulte din corpul uman, alta decat un ovul. Prin anumite tehnici care se vor aplica ovulului acum fertilizat acesta va incepe sa se divida precum intro conceptie normala cu un spermatozoid. Zigotul nou format va fi implantat in uterul unei mame purtatoare.Clona sau copia genetica care se va naste va prezenta fenotipul (aspectul fizic, caracteristicele comportamentale, fiziologice si biochimice) precum si genotipul (totalitatea factorilor ereditari-genele) celui care a donat celula adulta si nu a donatoarei ovului sau a mamei purtatoare. Avand in vedere ca toate celulele corpului uman, indiferent de localizare anatomica si functie indeplinita poseda acelasi ADN, poate fi folosita orice celula pentru clonare. Totusi functia distincta a celulei prelevate va fi inhibata de catre ovul care va reprograma ADN-ul celulei pentru a se divide ca un zigot (ou fecundat) . Toate aceste procese au loc fara prezenta unui spermatozoid, in laborator pe o placa de sticla, sub microscop si nu in uterul mamei. Aceasta este clonarea umana reproductiva din care vor rezulta nou-nascuti identici cu donatorul. Clona va avea

doar un singur parinte genetic-donatorul de celula. Acesta poate fi considerat fratele geaman identic al donatorului, dar mai tanar. De ce este importanta clonarea? Scopul acestor cercetari nu este de a obtine copii ale unor animale deja existente ci folosirea acestora drept modele expermentale in vederea rezolvarii unor boli umane, pentru obtinerea unor celule stem sau a unor substante terapeutice. O alta explicatie terapeutica ar putea fi modificarea genetica a unor animale pentru ca organele lor sa poate fi tolerate de sistemul imun si transplantate la om. Astfel clonarea la om reprezinta o modalitate de control si tratament al bolilor. Exista si voci care se opun clonarii umane etic. In timp s-au deosebit clonarea eproductiva (producerea unui embrion uman cu scopul de a se initia o sarcina si de a se naste un copil) de clonarea terapeutica prin care se urmareste obtinerea unor celule stem (susa) pluripotente care au potentialul de a produce celule sau tesuturi normale, utile pentru inlocuirea celor distruse prin boli. Tipuri de clonare: Exista trei tipuri diferite de clonare: 1. Clonarea embrionara Reprezinta o tehnica medicala care produce gemeni monozigoti (identici) sau tripleti. Aceasta duplica procesul pe care natura il foloseste pentru a produce gemeni sau tripleti. 2. Clonarea ADN-ului adult (clonarea reproductiva) Aceasta tehnica intentioneaza sa produca duplicate ale unui animal existent. A fost folosita pentru a clona oi si alte mamifere. ADN-ul dintrun ovul este inlaturat si inlocuit cu ADN-ul matur dintro celula adulta. Apoi ovulul fertilizat denumit acum preambrion este implantat in uter si permite dezvoltarea unui nou

animal. 3. Clonarea terapeutica (clonarea biochimica) Este o procedura ale carei stadii initiale sunt identice cu clonarea de ADN adult. Totusi celulele stem sunt prelevate de pe embrioni pentru a produce tesuturi sau un intreg organ pentru transplantul inapoi a persoana care a donat ADN-ul. Pre-embrionul folosit moare in acest proces.