Mazarea

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai
MAZAREA (Pisum sativum L.)
ndrumtor: ef Lucr. Dr. Irimia Liviu Realizator: Sandu Ctlin
Cuprins
MAZAREA.........................................................1 (Pisum sativum L.)...............................................................................1 Cuprins.....................................................................................................................2 Cap. 1. Caracterizarea botanic, agrobiologic, tehnologic a speciei horticole ...................................................................................................................................1
Denumirea tiinific i popular a speciei..............................................................1 Caracterizarea botanic, agrobiologic i tehnologic............................................2 1.3 Areale de cultur i cerinele agrotehnice..............................................3 1.4. Compoziia chimic a produsului horticol i valoarea sa alimentar nutritiv, dietetic, nutraceutic, medicinal i energetic....................................................7 Valoarea energetic deosebit a boabelor de mazre este conferit de prezena n cantitate mare, n compoziia chimic, a amidonului..............................................7 Mazrea verde conine: proteine (3%), hidrai de carbon (6%), sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C.......................................7 Cenua conine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44% P2O5), magneziu (4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Blteanu, 1998)............................7 Boabele ajunse la maturitate au un coninut mare n vitaminele A i B, iar cele n stare verde conin vitaminele C i B2......................................................................8 Tulpinile i tecile conin ap 15%, proteine 14,3%, lipide 1,9%, glucide 22,8%, celuloz 38,6% i cenu 7,4%.................................................................8 Compozitia chimic ................................................................................................8 * Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, careeste un remediu extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar sipentru intarirea imunitatii, pentru combaterea infertilitatii la barbati, pentrusustinerea functiei pancreasului. Un studiu facut in Slovenia arata ca boabele demazare sunt printre cele mai bune surse naturale pentru acest oligoelement.Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceastaleguminoasa creste. 9 .............................................................................................................................. 9 Valoarea medicinala..........................................................................................9

Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 g fructe si legume pe zi. Aceasta ratie asigura circa 20% din necesarul de calorii pentru om.Atunci cand analizam un aliment trebuie sa avem in vedere alaturi de aportul energetic si aportul nutritive dat de substante biologic active pe care le contine produsul vegetal. Regnul vegetal are un aport ridicat in substante minerale care contribuie prin reactia alcalina a acestora la mentinerea pH-ului sangelui, contrabalansand reactiile acide data de produsele de origine animala.. .9 Continutul de potasiu si sodium ridicat din produsele vegetale are influenta favorabila asupra metabolismului apei prin eliminarea sau absortia acesteia........9 Foarte mare importanta in alimentatie o are prezenta aligoelementelor: fier, magneziu, cupru, zinc si cobalt. Efectul terapeutic al mazarii previne: Osteoporoza-mazarea verde este o importanta sursa de vitamina K, pe care organismul o foloseste pentru fizarea calciului in oase.Mazarea verde mai contine vitamina B6 care previne eliminarea calciului din oase si fragilizarea acestora. ....9 Consumul de mazare minim 200 grame de 3 ori pe saptamana este un foarte bun tratament pentru prevenirea pierderilor de sustanta osoasa. Prevenirea infartuluiconsumul de mazare tine sub control nivelul colesterolului (LDL) din sange, ajuta la reglarea tensiunii arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele de hipertensiune,tulburarile de ritm cardiac si infartul. ..............................................9 Boala canceroasa-boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii canceroase. Pentru ca vitaminele (C,A,B1,B2), fibrele insolubile, flavonoidele continute de acesta leguminoasa sunt remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales atunci cand sunt administrate pe timp lung. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte antioxidante, mazarea este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, pancreatic.........................10 Mazarea este utila in prolilaxia formelor de cancer hormono-dependente cum ar fii cel ovarian,de col uterin,de prostate sau la san. Hipertensiune arteriala-un grup de cercetatori de la Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabele mazarii o proteina care administrate pe cale orala duce la o scadere cu 20% tensiunea arteriala.Deci consumul de mazare este un remediu excelent contra valorilor ridicate ale presiuni sanguine.Ca atare mai ales in perioadele cu risc ridicat pentru hipertensivi se recomanda consumul de mazare verde..................10 Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete. Anemie feripriva-mazarea verde este bogata in fier,o portie de 250 de grame din aceasta leguminoasa contine aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement. .............................................................................................................................. 10 Mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6 care sunt esentiale pentru asimilarea fierului si pentru combaterea anemiei. ...............................................10 Epuizare, simdromul oboselii cornice - in boabele mazarii verzi gasim o combinatie de vitamine din complexul B, dar si unele minerale (Mg,Fe,Se) cu efecte exceptionale in combaterea oboselii. Mai mult mazarea este un aliment

usor digerabil bogat in zaharuri usort asimilabile dar si proteine cu grad scazut de toxicitate. .............................................................................................................10 Constipatia - fibrele alimentare continute de mazarea verde laolalta cu polizaharidele pe care acesta leguminoasa le secreta in boabele sale au capacitatea de a debloca tranzitul intestinal si de a elimina toxinele din colon....10 Diabet - mazarea face parte din alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi e bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce, mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu efect usor hipoglicemiat........................................................................................10 Vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidarea colesterolului si trigliceridelor pe peretii arterelor prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora.........................................................................................10 Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceasta leguminoasa creste...............................................................................................11 Precautii Mazarea verde contine purine, care se pot transforma in acid uric. Doua dintre afectiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta si calculii renali. De aceea, persoanele ce sufera de aceste boli e bine sa limiteze sau sa evite consumul de mazare.............................................................................................11 1.5. Destinaia produciei i modaliti de valorificare a acesteia.........................11 n anii secetoi imediat dup semnat este indicat tvlugitul culturii.Combaterea bolilor n vegetaie vizeaz n special antracnoza mazrii. Tratamentele se fac la avertizare, primul tratament dup rsrirea plantelor, al doilea tratament la nceputul nfloririi i al treilea dup formarea primelor psti...............................13 Caracteristici morfologice i de producie.............................................................13 1.7. Condiionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)............................................18
Cap. 2. Standarde de comercializare .................................................................20

2.1. Cerinele minime privind calitatea.................................................................20 2.3. Clasificarea n funcie de calitate....................................................23 Pastrarea in stare proaspata pe perioade mai mari a boabelor de mazare in vederea prelucrarii ulterioare se face in silozuri, depozite frigorifice....................30 2.4. Calibrarea.....................................................................30 2.5. Toleranele...............................................................................................31 2.5.1 Toleranele de calibru.........................................................................31 10 % din greutatea mazrii care nu satisface nici cerinele clasei i nici cerinele minime, cu excepia produselor afectate de putregai, boli evolutive sau alte deteriorri, care le fac improprii consumului.........................................................31 3.1. Omogenitatea................................................................................................ 31 3.2. Ambalarea......................................................................................................32

3.3. Prezentarea....................................................................................................33 Fiecare pachet trebuie s aib un coninut uniform i s cuprind numai mazre de aceeai origine, de acelai soi, de acelai tip comercial i de aceeai calitate. Partea vizibil a coninutului pachetului trebuie s fie reprezentativ pentru ntregul coninut. Mazrea se ambaleaz astfel nct produsul s fie protejat n mod adecvat. Materialele utilizate n interiorul pachetului trebuie s fie noi, curate i de o calitate care s evite vtmarea extern sau intern a produsului. Utilizarea materialelor, n special a hrtiei sau timbrelor cu specificaii comerciale, este permis cu condiia ca imprimarea sau etichetarea s fie fcut cu cerneal sau adezivi netoxici. Pachetele nu trebuie s conin materii strine. n cazul mazrii, sortarea dup mrime nu este obligatorie....................33 Mazre verde dulce boabe 2,5 kg......................................................................34 Mazre verde boabe 425 ml...............................................................................34
Cap. 4. Marcajul...............................................................41
4.1. Identificarea................................................................................................... 42 4.2. Natura produsului......................................................................42 - "mazre boabe", "mazre psti", "mazre dulce" sau denumirile echivalente, n cazul n care coninutul nu este vizibil din exterior;..............................................42 4.3. Originea produsului........................................................................................42 4.4. Caracteristicile comerciale.............................................................................42 4.5. Marcajul de control (facultativ).......................................................................43
Cap. 5. Metodele de control...........................................................43

5.1. Definiii...........................................................................................................43 5.2 Controlul de conformitate....................................................................45 5.2.1 Observaii generale...........................................................................45 5.2.2 Locul de efectuare a controlului...............................................................45 5.2.3 Identificarea loturilor i/sau o viziune de ansamblu n privina lotului supus controlului ...............................................................................................45 5.2.4 Prezentarea produselor ...........................................................................46 5.2.5 Controlul fizic ..........................................................................................46 5.2.6 Controlul produsului .................................................................................46 5.2.7 Raportarea rezultatelor inspeciilor .........................................................47

5.2.8 Diminuarea valorii produsului n urma controlului de conformitate ........47 5.2.9 Model de etichet.....................................................................................48 5.2.10 Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E. ........................................................................................................................... 48
Biliografie...............................................................................................................49
Cap. 1. Caracterizarea botanic, agrobiologic, tehnologic a speciei horticole
Denumirea tiinific i popular a speciei.
Mazrea este o plant ierboas, cultivat i leguminoas. Rdcina sa este pivotant, cu nodoziti. Tulpina este ierboas i volubil, ns fr esut de susinere. Frunzele sunt compuse i se termin cu crcei. Florile sunt pe tipul 5 pedunculi, 5 sepale verzi, 5 petale inegale, 9 stamine unite, i un pistil. Fructul se numete pstaie. Regn: Increngtur: Clasa: Ordin: Familie: Gen: Specie: Plantae Magnoliophyta Magnoliopsida Fabales Fabaceae Pisum P. sativum Fig. 1.0
Caracterizarea botanic, agrobiologic i tehnologic
Fig.1 .2 Seciune transversal prin pericarpul fructului de mazre:
A vedere la microscop; ep epiderm; sc sclerenchim; f fascicule liberolemnoase; sp strat pergamentos; p parenchim. B - vedere de ansamblu; cs cordon clerenchimatic; tp esut pergamentos; f fascicule libero-lemnoase Fig.1.2 Mazarea este cultivata pentru boabe, care se pot folosi in alimentatia umana sau in furajarea animalelor. In alimentatia umana se folosesc boabele provenite de la soiuri care apartin mazarii de gradina, care se recolteaza la maturitatea verde. In aceasta faza boabele se folosesc ca leguma in stare proaspata, congelate sau in conserve si de regula se asociaza cu alte alimente. Ajunse la maturitate boabele sunt decorticate, macinate si intra in compozitia unor supe, piureuri sau ca adaos in sortimentul de paine proteinizata.Consumul boabelor mature de mazare este specific pentru Europa Centrala si de Vest, in estul Europei se foloseste fasolea, iar in Orient se folosesc cu precadere nautul si lintea.In furajarea animalelor se folosesc : boabele mature, care intra in diferite proportii in compozitia unor retete de nutreturi combinate pentru diverse categorii de animale crescute in sistem industrial ( pui pentru carne , gaini pentru ouat, tineret porcin sau la ingrasat, bovine la ingrasat ) si se pot folosi ca atare in hrana oilor si caprelor.
2
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Mazarea intra in compozitia borceagurilor alaturi de secara sau ovaz si se consuma in stare verde, fan sau siloz.Dupa recoltare vrejii sunt foarte apreciati in hrana oilor si caprelor.Importanta agronomica este data de faptul ca este foarte buna premergatoare pentru toate culturile ( cu exceptia orzului si orzoaicei pentru bere ), deoarece elibereaza terenul devreme, il lasa curat de buruieni si resturi vegetale, imbogatit in substanta organica si azot, lasa solul structurat si cu umiditate suficienta pentru a fi arat devreme si a obtine o aratura de calitate.Cultura este integral mecanizata si datorita recoltarii foarte timpurii in zona de campie pot fi infiintate culturi succesive.
1.3 Areale de cultur i cerinele agrotehnice

Mazarea este o cultura a zonei temperate cu un areal restrans intre 40 si 50 latitudine si nu se cultiva mai spre nord datorita insuficientei caldurii si nici mai spre sud din cauza temperaturilor excesive (la peste 25-28 C avorteaza florile sau pastaile), secetei si daunatorilor. Suprafata cultivata cu mazare pe glob a scazut, iar in anul 2001 a fost de 6,2 milioane hectare, cu o productie medie mondiala de 1688 kg/ha . Cele mai mari suprafete s-au cultivat in Canada (1,39 mil. ha) urmata de China (750 mii ha) si India (700 mii ha) , Franta (417 mii ha) , Ucraina (300 mii ha) , Germania (164 mii ha) si Danemarca (60 mii ha).Cele mai mari productii medii se realizeaza in tarile vest europene, in anii favorabili Franta, Belgia si Olanda depasesc productia de 4000 kg/ha.In tara noastra suprafata cu mazare a fost destul de fluctuanta. Evolutia suprafetei cu mazare in Romania
Tab.1.0 Anul 939 Suprafata (mii ha) 1 3 09 1 952 1 2 1 71 59, 5 19 73 12, 0 19 87 10 19 92 22 19 1 15 200
Mazrea gsete condiii favorabile de cultur n majoritatea
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai zonelor agricole din ara noastr (fig. 1.3., dup Gh. Blteanu i colab., 1983). Zona foarte favorabil se ntlnete n Cmpia de Vest, n centrul i nord-vestul Banatului, unde precipitaiile sunt bine repartizate, iar temperatura din perioada fructificrii se situeaz n jurul a 20C. Zona favorabil I cuprinde sudul Cmpiei Romne (cu excepia Brganului i a zonei nisipurilor din Oltenia), Cmpia Transilvaniei, Valea Mureului i Trnavelor, Depresiunea Sibiului, ara Brsei, Cmpia Criurilor, Nordvestul rii i Depresiunea Jijiei-Bahlui. Zona favorabil II i III include restul terenurilor agricole din vestul rii, Podiul Transilvaniei, Podiul Getic, Brganul, Dobrogea i cea mai mare parte a Moldovei. Zona puin favorabil cuprinde regiunile premontane, subcarpatice i nisipurile din Lunca Dunrii i Siretului. Productia medie in Romania a fost in 1992 de 1509 kg/ha, iar in 2001, numai 1333 kg/ha. Din cauza lipsei cererii pietei, suprafata cu mazare a scazut in ultimul timp. Fig.1.3 Harta ecologica a mazarii
Specii i soiuri Mazarea apartine genului Pisum care prezinta doua specii :
4

a)
Pisum sativum mazarea comuna, cu florile albe, cultivate pentru boabe care se Pisum arvense mazarea furajera, prezinta un inel violaceu la baza stipelelelor,
recolteaza inainte de maturitate ( pentru consum alimentar ) sau la maturitate deplina; b) florile sunt de culoare violaceu la si intra in compozitia borceagului. Mazarea comuna cuprinde mai multe varietati care se diferentiaza dupa marimea semintelor, aspectul neted sau zbarcit al boabelor si culoarea boabelor la amturitate. Datorita dificultatilor care pot apare la recoltare ( maturarea esalonata, recoltarea divizata, pastaile dehiscente si pierderile de boabe prin scuturare ), in tarile vestice care cultiva mazarea pentru boabe uscate, au fost create soiuri tip afila ( la care foliolele frunzelor sunt transformate in carcei ) , care au pastaile mai grupate si maturitatea mai uniforma , carceii realizeaza in lan o retea care mentine plantele relativ erecte pana la maturitate si permite recoltarea la o singura trecere cu combina. Soiurile de mazre cultivate n Romnia. Soiurile aflate n cultur la noi n ar se prezint n tabelul 1.1. (dup Catalogul oficial al soiurilor (hibrizilor de plante de cultur din Romnia pentru anul 2003). Ele aparin varietii vulgatum, avnd semine mici-mijlocii, netede, de culoare galben, galben-portocalie. In unele ri mari cultivatoare au fost create n ultimii ani i s-au rspndit n cultur soiuri de mazre de cmp cu unele nsuiri care permit recoltarea direct cu combina, reducnd pierderile prin scuturarea boabelor. Este vorba de soiurile de tip afila (aici aparine i soiul romnesc Dora) la care coacerea pstilor este mai uniform, foliolele frunzelor sunt transformate n crcei, iar plantele i menin poziia erect la maturitate, uurnd recoltarea direct din lan cu combina. Locul n asolament. Avnd o cretere lent n primele faze de vegetaie, mazrea trebuie s urmeze dup plante care las terenul curat de buruieni, cum sunt culturile pritoare (porumb, cartof, sfecl pentru zahr, floarea-soarelui) i cerealele pioase. Mazrea nu trebuie s revin pe acelai teren mai devreme de 3-4 ani, deoarece determin fenomenul de oboseal a solului i nici nu se cultiv dup alte leguminoase pentru a se evita bolile (fuzarioza) i duntorii specifici. La rndul su, mazrea este o plant bun premergtoare pentru majoritatea culturilor, n
5
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai special pentru grul de toamn, deoarece se recolteaz timpuriu i are o influen deosebit de favorabil asupra structurii i fertilitii solului (las n sol 30-100 kg N/ha), putndu-se ncadra uor n rotaii. Prin ncadrarea mazrii n rotaii de 3-6 ani se asigur planta amelioratoare n cadrul asolamentului.
Caracteristicile soiurilor de mazare cultivate in Romania Tabelul 1.1 Denumirea Soiul Tara de Origine Perioada de vegetatie (zile) Alfetta Olanda 73-87 Pozitia plantelor la maturitate Erecta 1997 CEBECO ZADEN B.V. Alina Atol Romania Franta 69-90 85-87 Semierecta Semierecta 1995 1994 ICDA Fundulea ROMANVERNEUIL Baccara Franta 70-80 Erecta 2000 ROMANVERNEUIL Caracal 39* Corina Romania Romania Soi de toamna 70-85 Semierecta Culcat 1984 1981 SCDA Caracal ICDA Fundulea, SCDA Secuieni Dora Eiffel Romania Franta 70-82 75-85 Erect Erecta 1989 1999 SCDA Turda ROMANVERNEUIL Grafila Germania 68-86 Semierecta 1997 SAATEN UNION ROMNIA SRL Loto Franta 75-85 Erecta 2000 ROMANAnul Menintorul
inregistrarii soiului
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai VERNEUIL Magistra Marina Mona Montana Romania Romania Romania Olanda 75-85 80 75-85 72-85 Culcata Culcata Erecta Erecta 1975 1990 1999 1997 ICDA Fundulea ICDA Fundulea, SCDA Podu Iloaiei ICDA Fundulea CEBECO ZADEN B.V Monique Franta 66-82 Erecta 1998 ROMANVERNEUIL Profi Renata Danemarca Franta 72-87 73-88 Erecta Erecta 1995 1995 DANISCO A/S ROMANVERNEUIL Rodil Spirit* Romania Franta 70-90 Soi de toamna Semierecta Erecta 1994 2002 ICDA Fundulea VERNEUIL RECHERCHE Turbo Germania 72-75 Erecta 1995 SATEN UNION ROMANIA SRL Vedea Romania 82-85 Culcata 1991 SCDA Teleorman
1.4. Compoziia chimic a produsului horticol i valoarea sa alimentar nutritiv, dietetic, nutraceutic, medicinal i energetic.
Valoarea energetic deosebit a boabelor de mazre este conferit de prezena n cantitate mare, n compoziia chimic, a amidonului. Mazrea verde conine: proteine (3%), hidrai de carbon (6%), sodiu, potasiu, calciu, fosfor, fier, vitamina A, B1, B2, niacin, vitamina C. Cenua conine o cantitate mare de potasiu (36-53% K2O), fosfor (22-44% P2O5), magneziu (4-13% MgO), calciu (2-8% CaO) (Gh. Blteanu, 1998).
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Boabele ajunse la maturitate au un coninut mare n vitaminele A i B, iar cele n stare verde conin vitaminele C i B2. Tulpinile i tecile conin ap 15%, proteine 14,3%, lipide 1,9%, glucide 22,8%, celuloz 38,6% i cenu 7,4%. Compozitia chimic Intr-un bob de mazare.avem: * Vitamina A - o portie de mazare (160 de grame) contine nu mai putin de 35%din necesarul de vitamina A pentru o zi. Vitamina A este esentiala pentru piele,pentru ochi, pentru sistemul imunitar, pentru prevenirea si combaterea unorafectiuni tumorale. * Vitaminele complexului B - boabele de mazare contin vitaminele B1, B2, B3,B6. Mazarea este cunoscuta mai ales ca una din cele mai bune surse alimentarenaturale de vitamina B1, doua sute de grame de boabe verzi continandaproximativ 32% din necesarul zilnic din aceasta vitamina foarte importantapentru activitatea cardiovasculara, a sistemului nervos si digestiv. * Vitamina C - este supranumita si vitamina imunitatii, deoarece are un rolesential in mentinerea sanatatii si functionalitatii sistemului natural de aparareal organismului. Dar rolul sau nu se limiteaza la atat, vitamina C fiind esentialasi pentru sistemul cardiovascular, pentru sistemul muscular si cel nervos. Eibine, si la acest capitol mazarea verde este pe podium, doua sute de grame dinacest aliment preparat corespunzator asigurand nu mai putin de 40% dinnecesarul zilnic de vitamina C. * Vitamina K - alaturi de fasolea verde, mazarea verde este un lider denecontestat in acest domeniu, o portie de 160 de grame de boabe verziasigurand aproximativ 52% din necesarul zilnic din aceasta vitamina, foarteimportanta pentru inchiderea ranilor si pentru coagularea sangelui, dar si pentrurezistenta oaselor, ea ajutand la "sudarea" moleculelor de calciu din os. * Fosfor - intr-un sfert de kilogram de mazare gasim aproape o treime din ratiazilnica necesara de fosfor. Fosforul este un oligoelement esential pentrusistemul nervos, pentru regenerarea celulelor si pentru consolidarea oaselor. * Potasiu si magneziu - o portie de 160 de grame de mazare verde contine 22%din necesarul zilnic de potasiu al unui adult si 15% din necesarul de magneziu.Ambele minerale sunt esentiale
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai pentru mentinerea functionalitatii inimii (elealcatuiesc si celebrul "Aspacardin", folosit in aritmia cardiaca), pentru sanatateasistemului nervos si al celui muscular. * Zinc - este un oligoelement necesar pentru activarea sistemului imunitar,pentru refacerea tesuturilor distruse, precum si pentru functia de reproducere(atat la femei, cat si la barbati). Intr-o portie de mazare gasim aproximativ12,6% din necesarul zilnic de zinc. * Seleniu - ne referim, evident, la seleniul in forma organica, asimilabila, careeste un remediu extraordinar pentru prevenirea si combaterea cancerului, dar sipentru intarirea imunitatii, pentru combaterea infertilitatii la barbati, pentrusustinerea functiei pancreasului. Un studiu facut in Slovenia arata ca boabele demazare sunt printre cele mai bune surse naturale pentru acest oligoelement.Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceastaleguminoasa creste
Valoarea medicinala Intr-o ratie alimentara este considerat normal un consum de circa 600-950 g fructe si legume pe zi. Aceasta ratie asigura circa 20% din necesarul de calorii pentru om.Atunci cand analizam un aliment trebuie sa avem in vedere alaturi de aportul energetic si aportul nutritive dat de substante biologic active pe care le contine produsul vegetal. Regnul vegetal are un aport ridicat in substante minerale care contribuie prin reactia alcalina a acestora la mentinerea pH-ului sangelui, contrabalansand reactiile acide data de produsele de origine animala. Continutul de potasiu si sodium ridicat din produsele vegetale are influenta favorabila asupra metabolismului apei prin eliminarea sau absortia acesteia. Foarte mare importanta in alimentatie o are prezenta aligoelementelor: fier, magneziu, cupru, zinc si cobalt. Efectul terapeutic al mazarii previne: Osteoporoza-mazarea verde este o importanta sursa de vitamina K, pe care organismul o foloseste pentru fizarea calciului in oase.Mazarea verde mai contine vitamina B6 care previne eliminarea calciului din oase si fragilizarea acestora. Consumul de mazare minim 200 grame de 3 ori pe saptamana este un foarte bun tratament pentru prevenirea pierderilor de sustanta osoasa. Prevenirea infartului-consumul de mazare tine sub control nivelul colesterolului (LDL) din sange, ajuta la reglarea tensiunii
9
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai arteriene, previne excesul de greutate,previne puseele de hipertensiune,tulburarile de ritm cardiac si infartul. Boala canceroasa-boabele de mazare sunt printre cele mai bune alimente pentru prevenirea bolii canceroase. Pentru ca vitaminele (C,A,B1,B2), fibrele insolubile, flavonoidele continute de acesta leguminoasa sunt remedii antitumorale, efectele lor benefice fiind resimtite mai ales atunci cand sunt administrate pe timp lung. Datorita bogatiei sale in substante cu efecte antioxidante, mazarea este utila pentru prevenirea leucemiei, a cancerului pulmonar, pancreatic. Mazarea este utila in prolilaxia formelor de cancer hormono-dependente cum ar fii cel ovarian,de col uterin,de prostate sau la san. Hipertensiune arteriala-un grup de cercetatori de la Universitatea Manitoba (Canada) au descoperit in boabele mazarii o proteina care administrate pe cale orala duce la o scadere cu 20% tensiunea arteriala.Deci consumul de mazare este un remediu excelent contra valorilor ridicate ale presiuni sanguine.Ca atare mai ales in perioadele cu risc ridicat pentru hipertensivi se recomanda consumul de mazare verde. Doza zilnica recomandata este de 150-250 de grame de boabe proaspete. Anemie feripriva-mazarea verde este bogata in fier,o portie de 250 de grame din aceasta leguminoasa contine aproximativ 40% din necesarul zilnic din acest oligoelement. Mazarea este bogata si in magneziu si vitamina B6 care sunt esentiale pentru asimilarea fierului si pentru combaterea anemiei. Epuizare, simdromul oboselii cornice - in boabele mazarii verzi gasim o combinatie de vitamine din complexul B, dar si unele minerale (Mg,Fe,Se) cu efecte exceptionale in combaterea oboselii. Mai mult mazarea este un aliment usor digerabil bogat in zaharuri usort asimilabile dar si proteine cu grad scazut de toxicitate. Constipatia - fibrele alimentare continute de mazarea verde laolalta cu polizaharidele pe care acesta leguminoasa le secreta in boabele sale au capacitatea de a debloca tranzitul intestinal si de a elimina toxinele din colon. Diabet - mazarea face parte din alimentele recomandate pentru stabilizarea glicemiei pacientilor cu diabet de tip I si II. Desi e bogata in hidrati de carbon, avand chiar un gust dulce, mazarea contine fibre alimentare si unii compusi cu efect usor hipoglicemiat. Vitaminele si flavonoidele din boabele de mazare impiedica oxidarea colesterolului si trigliceridelor pe peretii arterelor prevenind sau stopand procesul de ingrosare a acestora.
10
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Procentajul de seleniu depinde foarte mult si de tipul de sol pe care aceasta leguminoasa creste. Precautii Mazarea verde contine purine, care se pot transforma in acid uric. Doua dintre afectiunile provocate de excesul de acid uric sunt guta si calculii renali. De aceea, persoanele ce sufera de aceste boli e bine sa limiteze sau sa evite consumul de mazare.
1.5. Destinaia produciei i modaliti de valorificare a acesteia.
Materia prim: Folium Coryli, frunze de form oval, lungi de 6-13 cm, late de 5-9 cm, cu vrful ascuit i baza cordiform, neregulat dinate, cu peiolul lung de 1-2 cm, acoperite cu peri glanduloi pe ambele fee, mai evident pe peiol. Fr miros, gustul astringent. Recoltare : Perioada optim n lunile iunie-iulie, cnd frunzele sunt tinere; se recolteaz prin strujire numai frunzele verzi, ntregi, neptate sau atacate de duntori.
11
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Pregtirea produsului n vederea prelucrrii : Dup ce se ndeprteaz frunzele ptate, atacate, se usuc fie pe cale natural la umbr, n poduri sau oproane aerate, n strat subire, fie pe cale artificial - pn la 50. Randamentul la uscare : 2-4/1. Condiiile tehnice de recepie prevd frunze tinere, cu peiol de 1-2 cm, adminduse un coninut maxim de frunze decolorate sau brunificate de 5%, alte pri din plant 2%, corpuri strine organice i minerale - max. cte 0,5%, umiditate - max. 13%.
1.6. Combaterea bolilor i a duntorilor

Bolile mai frecvente in culturile de mazre sunt: antracnoza, rugina si mana.Antracnoza, produs de ciuperca Mycosphaerella pinodes (Berk. et Bloks) Niessl., apare pe frunze, tulpini si psti sub forma unor pete circulare, de culoare galbuie-cenusie, cu marginea brun-inchisa. Pentru combatere se recomand folosirea de sman sntoas sau dezinfectat cu produse organo-mercurice. Rugina, cauzat de Uromyces pisi (Pers.) De Bary, este o boal frecvent in culturile de mazre, mai ales in anii cu precipitaii abundente in timpul verii. Atacul apare sub forma unor pete glbui pe frunze si tulpini, care devin apoi negricioase. Frunzele atacate cad, iar planta se usuc. Pentru prevenirea apariiei bolii se recomand rotaia culturilor si folosirea soiurilor rezistente la rugin. Mana, produs de ciuperca Peronospora pisi Syd., apare sub forma unor pete mari neregulate, verde-glbui pe faa superioar a frunzelor si stipelelor, iar in anii cu precipitaii multe sunt atacate si pstile. Organele atacate se inglbenesc si se usuc, pierderile de recolt ajungand pan la 20%. Prevenirea atacului se face prin igiena cultural si aplicarea unei agrotehnici superioare. Dintre dunatori, cei mai pgubitori sunt grgria mazrei, grgria leguminoaselor si molia pstilor de mazre. Grgria (Bruchus pisorum L.) produce pagube foarte mari (50-90%) la culturile pentru sman. Femelele depun ouale pe pstile tinere, iar larvele care apar ptrund in semine si se hrnesc cu continutul lor pan ajung la starea adult. Adulii ierneaz in seminele depozitate sau in cele scuturate pe camp. Insecta are o singur generaie pe an.
12
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Combaterea const in tratarea seminelor cu sulfur de carbon in cantitate de 1 kg la 1000 kg semine, imediat dup treierat. Tratamentul se face cu mare atenie, in incperi ermetic inchise. Grgria leguminoaselor (Sitona lineatus L.) i molia pstilor de mazre (Laspeyresia dorsana F. i Laspeyresia nigricana F.) au fost tratate, prima la cultur borceagului, iar a doua la soia.
Lucrri de ingrijire - Combaterea buruienilor din culturile de mazre este lucrarea cea mai important i se realizeaz n prezent n condiii optime prin erbicide. n anii secetoi imediat dup semnat este indicat tvlugitul culturii.Combaterea bolilor n vegetaie vizeaz n special antracnoza mazrii. Tratamentele se fac la avertizare, primul tratament dup rsrirea plantelor, al doilea tratament la nceputul nfloririi i al treilea dup formarea primelor psti. Caracteristici morfologice i de producie Sistemul radicular. Sistemul radicular se caracterizeaza printr-o mare capacitate de solubilizare i absorbie a fosforului i potasiului. Rsrirea la mazre este hipogeic (cotiledoanele rmn n sol) i are loc la 6-9 zile de la semnat. Rdcina Radacina (Fig,1,4) este pivotant, de tipul II, ramificat i bine dezvoltat, ajungnd pn la adncimea de 100 cm. Nodozitile sunt mici i numeroase, dispuse ndeosebi pe ramificaiile laterale ale rdcinii. . Fig.1.4 Rdcin mazre n primele 10-15 zile de vegetaie, rdcina are o cretere mai rapid dect partea aerian. Sistemul radicular se caracterizeaz printr-o mare capacitate de solubilizare i absorbie a fosforului i potasiului. Tulpina
13
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Tulpina este nalt de 50-150 cm, cu o cretere nedeterminat, fistuloas, cilindric (uor muchiat), glabr, de culoare verdei ramificat de la baz. Avnd esutul mecanic de susinere slab tulpina se menine erect numai pn la nflorire, dup care sub ramificaiilor, la unele soiuri cu talie mai nalt, se culc la pmnt, din deficienele culturii. Frunzele Frunzele (Fig.1.5) sunt paripenat compuse, cu 1-3 perechi de foliole, terminate cu crcei ramificai. La baza frunzei se afl dou stipele mai mari dect foliolele. Primele 1-3 frunze bazale sunt mai mici, celelalte avnd mrimea i forma normal. Soiurile de mazre de tip afila au foliolele frunzelor modificate n crcei care ajut plantele s se susin ntre ele i s-i menin poziia erect pn la recoltare. La aceste soiuri, peiolurile frunzelor, bine dezvoltate i stipelele foarte mari realizeaz procesul de fotosintez. Fig.1.5 Frunz mazre Florile Florile sunt dispuse cte 2-3 n raceme axilare la subsuoara frunzelor i apar ealonat de la baz spre vrf. O plant nflorete n 10-20 zile, durata nfloririi fiind influenat de condiiile climatice. n anii ploioi, durata nfloririi se prelungete fa de anii secetoi cnd i numrul de flori formate este mai mic. Polenizarea este autogam i se produce naintea deschiderii florilor. este albstruie dezvoltat, greutatea fiind una
Fructul
14
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Fructul (fig.1.6) este o pstaie dehiscent pe linia de sutur a valvelor, predispus la pierderi de boabe prin scuturare, dar unele forme zaharate de mazre au pstile indehiscente. Fig.1.6 pstaie mazre Seminele Sunt globuloase, mai rar muchiate, cu MMB cuprins ntre 50-450 g i MH ntre75-80 kg, iar culoarea poate fi galben sau verde. Gh. V. Roman (2001) distinge patru perioade n ciclul vegetativ al mazrii: perioada I-a, care este cuprins ntre rsrire i nceputul nfloririi; perioada a II-a, de la nceputul nfloririi pn la atingerea stadiului limit de avortare, cnd la prima pstaie lungimea bobului este de 6 mm; perioada a III-a cuprinde intervalul dintre stadiul limit de avortare i momentul cnd pstaia de pe ultimul etaj florifer conine o smn mai mare de 6 mm; perioada a IV-a dureaz pn la maturitatea fiziologic; n aceast faz se petrece umplerea seminelor. Elementele de productivitate (componentele produciei) se formeaz n aceste perioade dup cum urmeaz: - numrul de plante/m2 se formeaz n perioada I i rezult din densitatea de semnat i procentul de rsrire; - numrul de boabe/m2 se formeaz de la iniierea floral pn la ncheierea perioadei a III-a; - mrimea boabelor (MMB) se edific n intervalul de la nceputul stadiului limit de avortare i pn la maturitate. Mazrea este puin pretenioas fa de factorii de vegetaie, fiind planta zonei temperate, cu climat mai umed i rcoros, arealul su de cultur atingnd paralela de 67 latitudine nordic i 1800 m altitudine n Munii Alpi. Temperatura Temperatura minim de germinaie a seminelor este de 1-2C (3-4C la soiurile zaharate, cu bobul zbrcit), optima fiind de 25C, iar maxima de 35C. Plantele tinere suport, pe perioad scurt, temperaturi sczute de 5, 6C, n unele zone cultivndu-se i ca form de toamn (cnd
15
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai plantele pot rezista pn la 10, -12C). Creterea plantelor ncepe primvara la temperatura de 4-5 C, dar pe msura avansrii n vegetaie cerinele fa de temperatur cresc. n perioada de cretere, temperatura optim este de 14-15C, n timpul nfloritului 1518C, iar la coacere 18-20C. Temperaturile de peste 30C mpiedic fecundarea i umplerea bobului i favorizeaz atacul de grgri (Bruchus pisorum). La maturitate are cerine termice moderate, iar pentru ntreaga perioad de vegetaie necesit 1350-1800C. Umiditatea Mazrea are cerine moderate fa de umiditate, fiind mai rezistent la secet dect fasolea i soia. Pentru ncolire, necesarul de ap, raportat la masa seminei, este de 95-120 %. Pretinde mai mult ap n perioada de la nflorire pn la formarea boabelor. Sunt favorabile mazrii precipitaiile din lunile mai i iunie care trebuie s ajung la 120140 mm. Seceta i cldurile mari din aceast perioad determin formarea unui numr redus de psti i de boabe i favorizeaz atacul de grgri. Este foarte duntor excesul de umiditate pentru c prelungete nfloritul, ealoneaz coacerea i favorizeaz atacul de boli. Ploile din timpul maturrii determin cderea i putrezirea plantelor, iar alternana dintre ploi i perioade de ari mrete dehiscena pstilor cauznd pierderi de boabe. Lumina Mazrea este o plant de zi lung, dar exist i soiuri ce fructific n condiii de zi scurt i chiar indiferente fa de acest factor de vegetaie. Solul. Cele mai favorabile pentru mazre sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipolutoase, calde, profunde, bogate n humus, bine aprovizionate n fosfor, potasiu i calciu, bine structurate, cu capacitate mare de reinere a apei, cu reacie neutr (pH=6,7-7,5), cum sunt cernoziomurile, solurile brun-rocate i aluviunile.
16
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Nu d rezultate bune pe soluri grele, argiloase cu exces de umiditate, neaerate, acide, nisipoase, srturoase etc. Aplicarea ngrmintelor i amendamentelor. Pentru o producie de 1000 kg boabe plus tulpinile, mazrea consum n medie, dup diferii autori: 57,5 Kg N, 15,5 kg P2O5, 30,5 K2O i 32 kg CaO (V. Velican, 1972). Mare parte din necesarul de azot (42-78 %) i-l procur din aer prin intermediul bacteriilor simbiotice (Gh. Blteanu, 1991), iar restul este asigurat din rezervele solului. De aceea reacioneaz mai slab la ngrmintele azotate administrate n agricultura ecologic i ele se aplic numai ocazional la aceast plant. Pe terenurile fertile i dup premergtoare bine fertilizate, utilizarea azotului la mazre nu este oportun, acesta putnd avea chiar o influen negativ asupra activitii bacteriilor fixatoare de azot. Avnd rdcini cu mare capacitate de solubilizare a fosforului din combinaii mai greu solubile, mazrea valorific bine rezervele de fosfor din sol. Fosforul stimuleaz dezvoltarea sistemului radicular i formarea nodozitilor, avnd o influen favorabil asupra fructificrii. ngrmintele organice nu se aplic direct mazrii, aceasta valorificnd bine efectul remanent al gunoiului administrat plantei premergtoare. Tratarea seminelor de mazre cu biopreparatul Nitragin aduce nsemnate sporuri de recolt i mbuntete coninutul de proteine n boabe. Pe solurile acide se folosesc amendamente calcaroase n doze de 4-6 t/ha, ncorporate n sol sub artura de baz. Lucrrile solului. Lucrrile de pregtire a terenului sunt asemntoare cu cele executate la culturile de primvar cu nsmnare timpurie. n funcie de perioada cnd elibereaz terenul planta premergtoare, artura se execut varasau toamna, la adncimea de 20-25 cm, cu plugul n agregat cu grapa stelat i trebuie s asigure ncorporarea n sol a resturilor vegetale. Se recomand ca artura s fie lucrat cu grapa cu discuri pn la venirea iernii pentru nivelarea terenului, mrunirea bulgrilor i distrugerea buruienilor.
17
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Nivelarea arturii nc din toamn determin o zvntare mai rapid i mai uniform a terenului, ceea ce permite un semnat mai timpuriu n primvar i uureaz recoltatul mecanizat. Pregtirea patului germinativ se face primvara foarte devreme, dar numai dup zvntarea terenului, folosind discuitorul n agregat cu grapa cu coli reglabili, combinatorul sau grapa rotativ combinat printr-un numr ct mai redus de treceri pe teren cu agregatele agricole pentru a evita pierderea apei i tasarea solului. Cultura pentru producerea de seminte Agrotehnica culturii pentru samanta la mazarea furajera nu se deosebeste de aceea pentru nutret. Se seamana in cultura pura pentru a se realiza productii m ai mari de samanta. Recoltarea se face cand pastaile de la baza plantelor au cap atat culoarea bruna. Se foloseste masina de recoltat mazare (MRM-2,2), care smul ge plantele si le asaza in brazde continue, cu latimea de 1 m. Dupa uscare, maza rea se treiera direct din brazde cu ajutorul combinei. Semintele se trateaza ime diat dupa recoltare cu sulfura de carbon.
1.7. Condiionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)

Recoltarea i pstrarea recoltei. La recoltarea mazrii se ntmpin unele dificulti datorit coacerii ealonate a pstilor (de la baz spre vrful tulpinii), scuturrii boabelor i poziiei culcate a plantelor. Momentul optim de recoltare este atunci cnd plantele s-au nglbenit, frunzele s-au uscat i 70 % din psti sunt galbene i boabele s-au ntrit. Culturile semincere se recolteaz ceva mai
18
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai trziu. Pentru prevenirea pierderilor prin scuturare se recomand ca recoltarea s se fac ntr-un timp foarte scurt, n zile noroase, dimineaa devreme, pe rou i spre sear. Recoltarea se face divizat (n dou etape): n prima etap se smulg sau se taie plantele (manual sau mecanizat), care rmn pe teren, n brazd continu, 2-3 zile pentru uscare, iar n a doua etap se treier direct n cmp. Pentru recoltarea mecanizat se folosete maina de recoltat mazre (MRM-2,2 M) care smulge sau taie plantele i le las pe teren n brazde (poloage) continui, late de 1 m, cteva zile pentru uscarea complet a boabelor. Treieratul se face cu combina de cereale prevzut cu ridictor de brazd. Pentru evitarea spargerii boabelor, la combin se reduce turaia tobei (maximum 600 rotaii/minut) i se mrete distana dintre bttor i contrabttor. Lucrarea de treierat se face cu pierderi minime la umiditatea boabelor cuprins ntre 1820 %. Introducerea i extinderea n cultur a soiurilor de tip afila (cu plante erecte la maturitate), cum este soiul Dora, face posibil recoltarea direct a mazrii printr-o singur trecere cu combina. Dup treierat, n vederea depozitrii, seminele de mazre sunt supuse operaiilor de condiionare (uscarea pn la 14% umiditate i selectarea pentru eliminarea impuritilor i a boabelor atacate de grgri). Produciile medii obinute la noi n ar la aceast cultur sunt n jur de 1500 kg/ha, dar n condiiile aplicrii unor tehnologii corespunztoare se pot obine 2000-4000 kg/ha. n Frana se realizeaz curent producii medii pe ar de peste 4000 kg/ha. Din producia total a plantelor,boabele reprezint 35-50 %. Calitatea boabelor de mazare se defineste prin indicatori generali si individuali ai speciei si soiului.Aspectul exterior al lor este notiunea ce include o serie de indicatori calitativi privind gradul de prospetime si integritate, prezenta corpurilor straine, culoarea, forma si dimensiunile, stadiul de maturitate, starea igienico-sanitara etc. Boabele de mazare destinate industrializarii trebuie sa fie proaspete, intregi fara lovituri mecanice, neatacate de boli, curate, fara urme de produse fitofarmaceutice, de culoare, marime si forma specifica soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala. Continutul ridicat in substante utile, reprezinta un alt factor important de indicatori calitativi, ce se impun legumelor destinate industrializarii. Aici este inclusa si notiunea de
19
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai randament obtinut la curatirea lor (raportul dintre partea utila (comestibila) si deseuri; de asemenea este foarte importanta proportia principalilor constituenti ai partii comestibile (hidrati de carbon, aminoacizi, saruri minerale, vitamine etc.) precum si raportul dintre acestea.
Cap. 2. Standarde de comercializare

Definitia produsului Standardul se aplic soiurilor de mazre psti pentru boabe (cultivari) derivate din Pisum sativum L, mazrii pentru consum sub form de psti sau mazre timpurie (mazre psti) derivate din Pisum sativum L. var. macrocarponi mazrii dulci derivate din Pisum sativum L. var. saccharatum, furnizate consumatorului n stare proaspt, mazrea destinat prelucrrii industriale fiind exclus
2.1. Cerinele minime privind calitatea

Condiiile de calitate se aplic mazrii verzi din soiuri (cultivare) provenite din Pisum sativum L. pentru a fi livrat n stare proaspt la consumator. Potrivit tipului de consum, mazrea verde este clasificat n dou grupe: mazre de decorticat (mazre rotund, mazre crea) destinat consumului fr pstaie; mazre care se mnnc cu totul i mazre cu pstie dulce destinate consumului cu pstaie. a) Cerine minimale: Pstile trebuie s fie:
20
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai florale); fr filamente tari sau pielie, la mazrea care se mnnc cu totul i mazrea cu pstaie dulce; practic fr duntori; practic fr deprecieri cauzate de duntori; fr umiditate exterioar anormal; fr orice miros i/sau gust strin. Seminele trebuie s fie: - proaspete; - sntoase, produsul afectat de putrezire sau depreciere astfel nct s l fac impropriu pentru consum este exclus; - cu dezvoltare normal n psti; - practic fr duntori; - practic fr deprecieri cauzate de duntori; - fr orice miros i/sau gust strin. ntregi, totui mazrea care se mnnc cu totul i mazrea cu pstaie dulce pot avea capetele nlturate; sntoas, produsul afectat de putrezire sau depreciere astfel nct s l fac impropriu consumului este exclus; curat, lipsit practic de orice materii strine vizibile (inclusiv pri
2.2 Cerintele de maturitate Dezvoltarea i starea mazrii verzi trebuie s fie astfel nct s i permit: - s suporte transportul i manipularea - s ajung n condiii satisfctoare la locul de destinaie.
b) Categoria I: Mazrea verde din acesat categorie, trebuie s fie de bun calitate i s fie caracteristic soiului i/sau tipului comercial.
21
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Pstile trebuie s fie: -
proaspete i turgescente; fr deprecieri cauzate de grindin; fr deprecieri cauzate de ncingere;
Pentru mazrea de decorticat: o pstile trebuie s fie: - cu pedunculul prezent; - bine umplute, coninnd cel puin 5 semine. o seminele trebuie s fie: - bine formate; - fragede; - suculente i suficient de ferme, adic s se turteasc i s nu se dezintegreze cnd sunt strnse ntre dou degete; - dezvoltate cel puin pe jumtate, dar nu complet dezvoltate; - neamidonate; - nevtmate, fr crpturi n pieli. Urmtoarele defecte uoare ale pstii sunt totui admise cu condiia ca acestea s nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, meninerea calitii i prezentarea n ambalaj: - uoare defecte ale pieliei, vtmri i ptri; - uoare defecte de form; - uoare defecte de coloraie. Pentru mazrea care se mnnc cu totul i mazrea cu pstaie dulce: - seminele dac sunt prezente trebuie s fie mici i nedezvoltate; Urmtoarele defecte uoare ale pstii sunt totui admise, cu condiia ca acestea s nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, meninerea calitii i prezentarea n ambalaj: - foarte uoare defecte ale pieliei, vtmri i ptri; - foarte uoare defecte de form;
22
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai - foarte uoare defecte de coloraie.
2.3. Clasificarea n funcie de calitate

Cerine de calitate i de prezentare pentru mazrea proaspt Prevederile prezentului capitol se aplic soiurilor de mazre psti, boabe derivate din Pisum sativum L, mazre pentru consum sub form de psti sau mazre timpurie (mazre psti) derivate din Pisum sativum L. var. Macrocarpon i mazre dulce derivat din Pisum sativum L. var. Saccharatum, furnizate consumatorului n stare proaspt, mazrea destinat prelucrrii industriale fiind exclus. Seciunea 1. Cerine privind calitatea Cerinele stabilite n prezentul capitol au ca scop definirea cerinelor de calitate fa de mazre, dup prelucrare i ambalare. Pentru toate clasele, sub rezerva dispoziiilor speciale pentru fiecare clas i a toleranelor admise: 1) pstile trebuie s fie: a) intacte, se admite mazrea psti i mazrea dulce fr capete; b) sntoase; se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorri care le fac improprii consumului uman; c) curate, fr materii strine vizibile (inclusiv pri din flori); d) fr fire tari sau pelicule, n cazul mazrii psti i mazrii dulci; e) fr duntori; f) fr defecte cauzate de duntori; g) fr umezeal extern anormal; h) fr miros i/sau gust strin; 2) boabele trebuie s fie: a) proaspete; b) sntoase: se exclud produsele afectate de putregai sau deteriorri care le fac improprii consumului uman; c) fr duntori; d) fr defecte cauzate de duntori;
23
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai e) fr miros i/sau gust strin; f) dezvoltate normal, n cazul mazrii boabe; 3) gradul de dezvoltare i starea mazrii trebuie s fie astfel nct aceasta s poat rezista la transport i manipulare i s poat ajunge n stare satisfctoare la locul destinaiei. Mazrea se clasific n dou clase definite: 1) clasa I mazrea din aceast clas trebuie s fie de bun calitate i trebuie s fie caracteristic soiului i/sau tipului comercial. Pstile trebuie s fie: a) proaspete i turgescente; b) cu pedunculi ataai; c) fr deteriorri cauzate de grindin; d) fr daune cauzate de secet; 2) clasa II mazrea din aceast clas nu se ncadreaz n clasa I, dar satisface cerinele minime specificate. La mazrea boabe din clasa I: 1) pstile trebuie s fie cu pedunculii ataai, bine umplute i s conin cel puin cinci boabe; 2) boabele trebuie s fie: a) bine formate; b) fragede; c) suculente i suficient de tari, de exemplu, n cazul n care snt strivite ntre dou degete, s se turteasc fr a se dezintegra; d) dezvoltate cel puin pn la jumtate din mrimea normal, dar nu dezvoltate complet; e) nefinoase; f) nedeteriorate, cu pielia fr crpturi; 3) se admit urmtoarele defecte minore ale pstii, sub rezerva ca acestea s nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea de pstrare i prezentarea n ambalaj: a) defecte foarte mici ale pieliei, leziuni, vtmri; b) defecte foarte mici ale formei; c) defecte foarte mici ale coloritului.
24
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai La mazrea psti i mazrea dulce din clasa I: 1) boabele trebuie s fie mici i subdezvoltate; 2) se admit urmtoarele defecte minore ale pstii, cu condiia ca acestea s nu afecteze aspectul general al produsului, calitatea, calitatea conservrii i prezentarea n ambalaj: a) defecte foarte mici ale pieliei, zgrieturi, leziuni; b) defecte foarte mici de form; c) defecte foarte mici de culoare. La mazrea boabe din clasa II: 1) pstile trebuie s conin cel puin trei boabe; 2) poate fi mai coapt dect cea din clasa I, dar se exclude mazrea prea coapt; 3) se admit urmtoarele defecte, sub rezerva ca mazrea s-i menin caracteristicile eseniale n ceea ce privete calitatea, calitatea conservrii i prezentarea: a) defecte ale pstilor: b) defecte ale pieliei, leziuni i vtmri, sub rezerva ca acestea s nu fie evolutive, i fr riscul afectrii boabelor; c) defecte de form; d) defecte de culoare; e) o oarecare pierdere a prospeimii, pstile ofilite fiind excluse; f) defecte ale boabelor; g) defecte mici ale formei; h) defecte mici ale coloritului; i) boabele pot fi puin mai tari; j) boabele pot fi uor deteriorate. La mazrea psti i mazrea dulce din clasa II: 1) n cazul n care exist, boabele pot fi uor mai dezvoltate dect cele din clasa I; 2) cu toate acestea, se admit urmtoarele defecte ale pstii, sub rezerva ca acestea s pstreze caracteristicile eseniale n ceea ce privete calitatea, calitatea conservrii i prezentarea: a) defecte mici ale pieliei, leziuni, vtmri; b) defecte mici ale formei, inclusiv cele datorate formrii boabelor;
25
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai c) defecte mici ale coloritului; d) o oarecare pierdere a prospeimii, cu excepia pstilor ofilite i incolore.
Conditii de calitate Materia prima -; mazarea -; trebuie sa corespunda documentelor tehnice normativ de produs; ea reprezinta factorul esential in asigurarea calitatii produselor finite. La fabricarea conservelor de mazare se folosesc ca materii prime boabe de mazare proaspete sau preconservate. Aprecierea calitatii materiei prime utilizate in industria conservelor se face tinand seama de conditiile impuse de procesul tehnologic de prelucrare. Calitatea boabelor de mazare se defineste prin indicatori generali si individuali ai speciei si soiului. Aspectul exterior al lor este notiunea ce include o serie de indicatori calitativi privind gradul de prospetime si integritate, prezenta corpurilor straine, culoarea, forma si dimensiunile, stadiul de maturitate, starea igienico-sanitara etc. Boabele de mazare destinate industrializarii trebuie sa fie proaspete, intregi fara lovituri mecanice, neatacate de boli, curate, fara urme de produse fitofarmaceutice, de culoare, marime si forma specifica soiului, recoltate la stadiul de maturitate industriala. Continutul ridicat in substante utile, reprezinta un alt factor important de indicatori calitativi, ce se impun legumelor destinate industrializarii. Aici este inclusa si notiunea de randament obtinut la curatirea lor (raportul dintre partea utila (comestibila) si deseuri; de asemenea este foarte importanta proportia principalilor constituenti ai partii comestibile (hidrati de carbon, aminoacizi, saruri minerale, vitamine etc.) precum si raportul dintre acestea. Notiunea de calitate a legumelor destinate industrializarii include de asemenea si comportarea lor in diferite faze ale procesului tehnologic, in scopul pastrarii proprietatilor calitative cat mai apropiate de cele initiale. Calitatea boabelor este conditionata si de perioada de recoltare. Stabilirea corecta a momentului optim de recoltare, practic se poate realiza numai prin cunoasterea foarte exacta a diferitelor stadii de maturitate a legumelor.
26
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Stadiul de maturitate se caracterizeaza prin numeroase modificari ce au loc in structura lor, culoarea verde se transforma in culori specifice datorita pigmentilor vegetali (caroten, licopen), apar aromele ca rezultat al formarii uleiurilor eterice, gustul devine placut in urma stabilirii unor raporturi armonizate intre principalii constituenti: zaharuri, acizi organici, substante minerale. ..) In procesul de maturizare a legumelor se disting urmatoarele etape principale: maturitatea comerciala; maturitatea industriala maturitatea de consum; maturitatea fiziologica. Maturitatea de consum reprezinta stadiul in care boabele de mazare indeplinesc insusirile organoleptice si fizico-chimice tipice soiului, au valoarea alimentara maxima si un coeficient ridicat de digestibilitate. La majoritatea legumelor maturitatea de consum precede maturitatea fiziologica. Este cazul legumelor verzi (mazare, fasole, pastai, ardei, dovlecei, castraveti, verdeturi etc.), care se consuma in stare imatura din punct de vedere fiziologic. Maturitatea industriala reprezinta stadiul optim de prelucrare a lor si in general trebuie sa coincida cu maturitatea de consum, tinand seama de caracteristicile legumelor in aceasta etapa. Pentru a se asigura mazarea corespunzatoare industrializarii, se impun urmatoarele masuri generale, ce trebuie aplicate de catre producatori si de catre unitatile de industrializare si anume: cultivarea din soiurile cu calitati indicate pentru industrializare; esalonarea culturilor in scopul prelungirii campaniei de prelucrare; asigurarea conditiilor de maturizare uniforma a loturilor in scopul aplicarii recoltarii mecanizate . Boabele de mazare preconservate desinate prelucrarii ulterioare sub forma de conserve, se obtin prin aplicarea urmatoarele metode: deshidratarea sterilizare ; congelare . Pe langa conditiile calitative ce se impun materiei prime destinata industrializarii, la legumele preconservate se va acorda o atentie deosebita consistentei, avand in vedere tratamentele termice la care se supun produsele in procesul tehnologic de fabricare al conservelor. Boabele proaspete si preconservate trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate impuse de documentele tehnice normative de produs in vigoare.
27
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Receptie Receptia reprezinta controlul calitativ si cantitativ al boabelor de mazare. Receptia calitativa consta in examenul organoleptic si verificarea conditiilor tehnice inscrise in documentul tehnic normativ de produs. Un rol hotarator il au: examenul organoleptic si verificarea starii sanitare a lor, fara sa o poata stabili intotdeauna valoarea lor tehnologica. De asemenea, nici prin determinarile de laborator nu se pot stabili cu precizie valoarea tehnologica legumelor, din lipsa unor metode analitice rapide, care sa indice eventualele degradari. Singura metoda justa de determinare a calitatii consta in aprecierea legumelor pe baza intregului complex de date, obtinute prin examen organolpetic, precum si prin analize, ce se pot executa in timp util in laboratoarele intreprinderilor industriale. Pentru verificarea calitatii se recolteaza probe medii din lotul de materie prima supus receptiei. Continutul fiecarui mijloc de transport (autocamion sau vagon) se considera un lot. Marimea unui lot nu trebuie sa depaseasca 10 tone. La recoltarea probelor medii, se vor inlatura ambalajele cu legume, ce au suferit deteriorari in timpul transportului, acestea constituind un lot separat. Prelevarea probelor se face in conformitate cu prevederile SATS 7218-65 Fructe si legume proaspete. Luarea probelor. Astfel, la produsele transportate in lazi, se iau la intamplare din diverse locuri ale lotului un numar de ambalaje conform tabelului nr.32. La produsele in vrac se iau la intamplare din cel putin 5 locuri si straturi diferite, cantitati mici de boabe, care formeaza proba medie de marime specificata in tabelul nr.33. Din proba medie omogenizata, prin reduceri succesive se obtine proba de laborator, de minim 3 kg, care se supune analizei. Transport Aprovizionarea cu mazare se face in general de pe o raza cat mai apropiata de unitatea de prelucrare, pentru a reduce timpul de transport de la centrele de recoltare la sectiile de prelucrare industriala. Transportul se face cu mijloace de transport acoperite pentru a proteja materia prima de influenta intemperiilor.
28
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Pe parcursul transportului, legumele trebuie ferite de socuri si vatamari mecanice. De aceea, ambalajele recomandate pentru transport sunt adecvate speciei, folosindu-se diferite tipuri de lazi, containere, bene, cisterne etc. In cazul lazilor sau containerelor, nivelul de umplere trebuie sa fie cu 5-10 cm, sub inaltimea ambalajului pentru a evita provocarea de vatamari mecanice si terciuire prin strivire. Ambalajele trebuie sa asigure aerisirea produselor ambalate, sa fie in stare functionala, curate, fara miros strain si sa nu modifice caracteristicile de calitate ale produsului ambalat. Este obligatorie spalarea si dezinfectia tavilor, benelor si cisternelor dupa fiecare transport cu mazare de la statia de batozare la fabrica. Spalarea se efectueaza in spatii amenajate speciale, cu apa calda cu adaos de 2% soda calcinata, urmata de clatire, cu apa rece din abundenta. Dezinfectia se executa cu apa clorinata (50-100 mg clor activ la litru). Spalarea containerelor se efectueaza ori de cate ori se impune. In cazul in care containerele se incarca cu resturi de legume sau pamant, spalarea este obligatorie dupa fiecare transport. Dupa spalare, containerele se reintroduc in circuitul de transport numai dupa uscare. Depozitarea temporara Stocarea boabelor de mazare pana la introducerea in procesul de industrializare trebuie limitata, daca este posibil chiar suprimata, astfel incat pe durata pastrarii sa nu se produca modificari ale caracteristicilor specifice. Depozitarea temporara se realizeaza in magazii, soproane, platforme acoperite, bazine cu apa, silozuri, depozite simple sau frigorifice, curate, cat mai putin supuse actiunii directe a radiatiilor solare si ploilor cu posibilitati bune de ventilatie naturala sau mecanica a atmosferei interioare - conform prevederilor STAS 56952-83 Fructe si legume proaspete. Conditii generale de ambalare, marcare, depozitare si transport. Documente. Pentru mazare se practica si depozitarea in bazine cu apa. In timpul stocarii temporare, boabele de mazare sufera o serie de modificari de natura fizica, biochimica si microbiologica. Modificarile survenite sunt in functie de specie, soi, grad de maturitate, conditii de pastrare (temperatura, umiditate, circulatia aerului) si durata depozitarii. Dintre modificarile fizice, cea mai importanta este pierderea apei datorita evaporarii, avand ca rezultat scaderea greutatii si deshidratarea superficiala (zbarcirea), cea ce confera
29
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai boabelor de mazare un aspect necorespunzator, cu implicatii negative asupra calitatii produselor finite si consumurilor specifice. Principalele transformari biochimice ale boabelor de mazare in perioada de depozitare sunt urmatoarele: inmuierea tesuturilor vegetale, ca urmare a hidrolizei enzimatice sau substantelor pectice insolubile; pierderi de substante zaharoase prin transformarea lor in bioxid de carbon si apa, in procesul de respiratie; transformarea zaharului in amidon ex. mazare); reducerea continutului de vitamine, cauzata de procesul de oxidare. Depozitarea indelungata in conditii necorespunzatoare a boabelor de mazare, poate duce la aparitia unor fenomene microbiologice nedorite (mucegaire si fermentare) cu degradarea calitatii materiei prime si infectarea liniilor de fabricatie, avand ca rezultat final cresterea procentului de bombaje. Factorii principali care determina intensitatea transformarilor microbiologice sunt: conditiile de pastrare (temperatura, umiditate, circulatia aerului); sistemul de depozitare (in lazi, containere, vrac); calitatea igienico-sanitara a spatiilor si ambalajelor. Pastrarea in stare proaspata pe perioade mai mari a boabelor de mazare in vederea prelucrarii ulterioare se face in silozuri, depozite frigorifice
2.4. Calibrarea
In funcie de sortiment, dup calibrare, mazrea trebuie s se ncadr e z e n urmtoarele dimensiuni i condiii de calitate: Mazare foarte fina: 7.58.2mm, pt soiul cu bob neted 7.5....8.2 mm, pt soiul zaharat
Mazare fina: 8.2....8.75 mm, pt soiul cu bob neted 8.2....9.3 mm, pt soiul zaharat
Mazare semifina: 8.75.....9.3 mm, pt soiul cu bob neted 9.3.....10.2 mm, pt soiul zaharat
Mazare boabe:
30
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai > 9.3 mm, pt soiul cu bob neted > 10.2 mm, pt soiul zaharat
2.5. Toleranele 2.5.1 Toleranele de calibru

Pentru toate categoriile, se accept un procent maxim de 10 % n numr sau n greutate.
2.5.2. Tolerante de calitate

Toleranele calitative sunt permise n fiecare pachet, n cazul produselor care nu satisfac cerinele clasei indicate. Clasa I 10 % din greutatea mazrii care nu satisface cerinele clasei, dar le ndeplinete pe cele ale clasei II sau care se ncadreaz, n mod excepional, n toleranele pentru clasa respectiv. Clasa II 10 % din greutatea mazrii care nu satisface nici cerinele clasei i nici cerinele minime, cu excepia produselor afectate de putregai, boli evolutive sau alte deteriorri, care le fac improprii consumului.
Cap.3. Prezentarea produsului

3.1. Omogenitatea
Coninutul fiecrui ambalaj trebuie s fie omogen i s nu cuprind dect mazare de aceeai origine, calitate, soi sau tip comercial i calibru (atunci cnd sunt calibrate).
31
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Partea vizibil a coninutului ambalajului trebuie s fie reprezentativ pentru ntregul coninut.
3.2. Ambalarea
Mazrea se ambaleaz astfel nct produsul s fie protejat n mod adecvat. Materialele utilizate n interiorul pachetului trebuie s fie noi, curate i de o calitate care s evite vtmarea extern sau intern a produsului. Utilizarea materialelor, n special hrtie sau timbre, imprimate cu specificaii comerciale, este permis sub rezerva ca imprimarea sau etichetarea s fie fcut cu cerneal sau adezivi netoxici. Mazarea poate fi ambalata atat in ambalaje din materiale traditionale cum ar fi:sticla, metalul, cat si din materiale noi cum ar fi materiale plastice si complexe. Cel mai bun material pentru ambalarea mazarei este de natura metalica. Caracteristicele si cerintele de igiena specifice materialeler de natura metalica : Am ales acest tip de ambalaj deoarece este compatibil cu produsul meu, mazarea nu are cum sa patrunda pana la stratul de baza deoarece tabla a fost acoperita cu un strat protector de lac (operatia de versimare) care indeplineste conditiile de igiena. Tabla cositorita este cea mai folosita in industria alimentara apoximativ 90-95 %. Aceasta este obtinuta prin procedeele de: - laminare la rece( se obtine foaia din tabla), - decapare (sunt indepartate urmele de ulei si alte substante chimice), - acoperirea cu Sn sau cositorirea tablei prin prcedeul la cald sau procedeul la rece, - pasivizarea (tabla este trecuta printr-o baie de saruri ale acidului cromic), - versimizare (lacuire compatibila cu mazarea). Structura tablei lacuite Cutia de conserva pentru mazare este formata din 2 elemente constitutionale: - capacul cutiei - corpul cutiei. Prin ambutisare se obtine profilul capacului, prin rolare se obtine curba necesara inchiderii capacului.
32
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Exista 2 modalitati de lipire sa de inchidere a corpurilor: - .lipirea propriu zisa - sudarea. Pentru ca un ambalaj sa pastreze in conditii optime caracteristice mazarei pe tot timpul de viata al acesteia este necesar ca ambalajul sa fie inchis ermetic, astfel incat intre produs si mediu exterior sa nu existe schimburi reciproce. Avantaje si dezavantaje pentru ambalajele metalice la ambalarea mazarei: Avantaje : - rezistenta mecanica foarte buna; - are un transfer termic foarte bun, care permite transmiterea din autoclave a temperaturii de sterilizare; - opacitatea materialului foarte buna(opreste decolorarea mazarei); - capacitate buna de imprimare(date referitoare la mazare pot fi introduce pe cutie foarte usor); - au o capacitate buna de reflectare; - impermeabilitatea materialului care asigura rezistenta la acestuia la gaze, vapori de apa si arome;
3.3. Prezentarea
Fiecare pachet trebuie s aib un coninut uniform i s cuprind numai mazre de aceeai origine, de acelai soi, de acelai tip comercial i de aceeai calitate. Partea vizibil a coninutului pachetului trebuie s fie reprezentativ pentru ntregul coninut. Mazrea se ambaleaz astfel nct produsul s fie protejat n mod adecvat. Materialele utilizate n interiorul pachetului trebuie s fie noi, curate i de o calitate care s evite vtmarea extern sau intern a produsului. Utilizarea materialelor, n special a hrtiei sau timbrelor cu specificaii comerciale, este permis cu condiia ca imprimarea sau etichetarea s fie fcut cu cerneal sau adezivi netoxici. Pachetele nu trebuie s conin materii strine. n cazul mazrii, sortarea dup mrime nu este obligatorie
33
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Mazre verde dulce boabe 2,5 kg
Coninutul de energie la 100 g: Valoare energetica 258 kJ valoare energetica 61 kcal proteine 5,6 g carbohidrati 7,9 g lipide 0,8 g Nu conine conservani. Se poate servi n salate dar i sub form de garnitur cald. Fr decongelare, se fierbe n ap cu sare timp de aprox 10-12 min. Se condimenteaz dup gust. Mod de pstrare: la -6C= 1 sptmn; la -12C = 1 lun; la -18C pn la sfritul datei nscrise pe ambalaj. Ingrediente: mazre verde dulce boabe
Mazre verde boabe 425 ml Coninutul de energie la 100 g: valoare energetic 250 kJ valoare energetic 59 kcal proteine 5,1 g carbohidrai 8,5 g llipide 0,5 g Fr conservani, bogat n fibre. Se pregtete la cald. Delicioas n garniturile calde dar i n salate. Mod de pstrare: A se pstra ntr-un loc uscat i rcoros. Dup deschidere, a se pstra n frigider max 24h, ntr-un recipient nemetalic acoperit. Ingrediente: mazre verde boabe necalibrat, ap, zahr, sare
34
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Caracretisticile organoleptice Mazrea verde conservat Tipul a)Mazre cu semina zbrcit; b)Mazre cu semina rotund sau neted; Culoare c) mazre de alte tipuri ( hibrizi de tipul (a) i (b) ) n afar de mazrea conservat colorat artificial, mazrea trebuie s aib o culoare caracteristic mazrii conservate i specific tipului folosit. Mazrea conservat care conine ingrediente sau aditivi alimentari permii pot fi considerate de o culoare caracteristic pentru substanele respective folosite dac nu exist o decolorare anormal a Gust i miros acestora. Mazrea trebuie s aib un gust adecvat i s fie lipsit de gusturi i mirosuri strine. Mazrea care conine ingrediente speciale trebuie s aib un gust Consistenta caracteristic mazrii i altor substane folosite. Mazrea trebuie s fie rezonabil de fraged, uniform i coapt. Coninutul de alcool insolubil nu trebuie s depeasc 21% la toate Materie prim tipurile de mazre. a) mazre proaspt, congelat, ntreg, verde, sau de grdin; b) ambalat cu ap sau un alt lichid adecvat, ndulcitori, condimente, sau alte ingrediente. c) Prelucrat la cldur ntr-o modalitate corespunztoare, nainte Defecte Mazrea poate conine o mic cantitate de sedimente i trebuie s fie rezonabil lipsit de defecte. a)Mazre stigmat (mazre care este uor 5% m/m sau dup sigilarea n container, pentru a preveni alterarea. Limite maxime
35
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai ptat) b)Mazre stigmat puternic (mazre ptat, decolorat sau altfel de pete (incluznd mazrea mncat de viermi) sau este serios deteriorat aspectul exterior sau calitatea. c) fragmente de mazre ( pri de mazre sau cotilidoane strivite sau rupte; cu nveliul desprins; dar care nu include mazrea ntreag fr nveli. d) mazre galben (mazre care este n ntregime galben i are o culoare foarte palid) e) material semincer strin (const din frunze, fragmente de psti de la planta de mazre sau alt material inofensiv care nu a fost adugat ca ingredient) Totalitatea defectelor anterioare a), b), c), d), e). Colorani Tartrazine CI 19 140
36
1% m/m
10% m/m
2% m/m
0,5% m/m
12 % m/m
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Briliant blue FCF CI 42 090 ) 100 mg/kg singure sau n combinaie Contaminani ngrediente de baz Beta carotene Plumb (Pb) ) 1mg/kg
Staniu (Sn) 250mg/kg Mazre i lichidul corespunztor produsului i alte ingrediente opionale: 1) Sare, zaharoz, zahr invertit, dextroz, sirop de glucoz, sirop uscat de glucoz. 2) Plante aromatice i condimente, suc de legume i plante aromatice (spanac, ceap, morcov, etc.); ngrediente compuse din una sau mai multe legume ( spanac, ceap, morcov; piper negru sau rou n combinaie sau singur) pna la 15% din totalul ingredientului uscat; esen de mint. 3) Unt sau alte grsimi vegetale sau animale sau uleiuri. Dac este folosit untul trebuie s fie nu mai puin de 3% din produsul final. 4) Amidon ingredient natural, fizic sau enzimatic folosit mpreun cu untul. Cu excepia mazrii care este ambalat cu sosuri speciale, mediul de ambalare nu trebuie s fie vscos astfel ca lichidul nu se va separa de mazre la 20C. Nu trebuie s aib culoarea sau aspectul strin produsului. 1) Glutamat de sodiu
Mediul de ambalare
Aditivi alimentari
limitat de GMP
2) Aromatizator de mint (ulei de mint) limitat de GMP Aditivi de solidificare Clorur de calciu Lactat de calciu finit Gum vegetal Gluconat de calciu Gum arabic Carrageenan Pectin Gum de guar Alginate ( Ca, K, Na, NH4)
37
) ) 350mg/kg total de calciu n produsul ) ) ) 1% m/m singure sau n combinaie ) )
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Alginat propilenglucol ) 1% m/m singure sau n combinaie Amidon modificat de urmtoarele tipuri: Amidon tratat cu acizi Amidon tratat cu baze Amidon nlbit Fosfat de diamidon Fosfat de diamidon tratat cu trimetafisfat de sodiu Fosfat de monoamidon Amidon acetilat Hidroxipropil de amidon Amidon oxidat Amidon, hidroxipropil Umplerea corespunztoare cu capacitatea minim drenat Etichetarea Not: 1% m/m singure sau n combinaie Capacitatea drenat a produsului nu trebuie s fie mai mic de 60% m/m de ap distilat la 20 C, temperatur care este meninut n interiorul containerului sigilat cnd este umplut complet. 1) Denumirea produsului trebuie s fie mazre, mazre verde, mazre de grdin, mazre verde de grdin, mazre dulce etc. Sau descrierea echivalent folosit n ara n care se fabric produsul. 2) dac snt folosite sosuri speciale sau condimente, trebuie specificate n denumire de ex. cu..... sau n.... 3) denumirea produsului poate include mazre : rotunde, neted, zbrcit
Amidon modificat
Mazre coapt conservat Tipul Definirea produsului Poate fi folosit orice tip de mazre Mazre coapt conservat este produsul: a) Preparat din semine ntregi, curate, treierate, uscate i coapte.
38
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai b) Ambalate cu ap creia iau fost adugai ndulcitori, condimente i alte ingrediente. c) Prelucrat cu cldur nainte sau dup sigilarea n container, Culoare Miros i gust pentru prevenirea alterrii. Mazrea uscat trebuie s o culoare caracteristic mazrii procesate conservate, lund n consideraie toi colorani artificiali folosii. Mazrea trebuie s aib un gust adecvat i s fie lipsit de gusturi i mirosuri strine. Mazrea care conine ingrediente speciale trebuie s aib un gust Consistena Defecte i tolerane a)Mazre stigmat (mazre care este uor ptat) b)Mazre stigmat puternic (mazre ptat, decolorat sau altfel de pete (incluznd mazrea mncat de viermi) sau este serios deteriorat aspectul exterior sau calitatea. c) fragmente de mazre ( pri de mazre sau cotilidoane strivite sau rupte;cu nveliul desprins; d) material semincer strin ( const din frunze, fragmente de psti de la planta de
39
caracteristic mazrii i altor substane folosite. Mazrea trebuie s fie rezonabil de fraged i uniform. 10% m/m 2% m/m
10% m/m
0,5% m/m
15% m/m
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai mazre sau alt material vegetal Totalitatea defectelor anterioare a), b), c), d). ngredieni de baz ngredieni opionali a) mazre b) ap a) sare b) c) unul sau mai muli carbohidrai ndulcitori i fructoz plante aromatice i condimente, sucuri de legume i plante
aromatice ( spanac, ceap etc.) ngrediente din una sau mai multe legume ( spanac, ceap, piper negru sau rou singuri sau n combinaie etc.) pn la 15% din ingredientele uscate. Mediul de ambalare d) esene a) Mediul de ambalare nu trebuie s fie vscos pentru a nu se separa de mazre la 20 C. Colorani b) Nu trebuie s aib culoare sau aspect strin produsului. Fast Green FCF ) Tartrazine Contaminani Aditivi alimentari Briliant blue FCF Plumb (Pb) Staniu (Sn) Ageni de solidificare a) clorur de calciu b) calciu lactat c) calciu gluconat combinaie Agenii de solidificare i lichifiere nu trebuie folosite n acelai produs Ageni de lichifiere ) 200 mg/kg singure sau n combinaie ) 1mg/kg 250mg/kg ) ) ) ) )350 mg/kg ) exprimat n Ca, )singur sau n
40
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai a) bicarbonat de sodiu exprimat ca Na b) citrat de sodiu Aromatizatori Minimum total de coninut solid ) )singur sau n combinaie Aromatizatori naturali i echivalenii lor sintetici a)Coninutul solid al produsului nu trebuie s fie mai mic de 19,5% de cantitatea de ap distilat la 20C, temperatur ce trebuie meninut n containerul sigilat b)Cerinele pentru coninutul minim solid trebuie s corespund cnd media coninuturilor solide din toate containerile examinate nu este mai mic dect minimum cerut i este prevzut c nu este nici un deficit iraional n containere. c)Ca o cerin alternativ, o cantitate minim de 60% m/m de ap distilat la 20C, temperatur ce este meninut n containerul sigilat cnd este complet umplut. Etichetarea n caz de contradicii, cerina (a) va fi cerin i metod de referin. Denumirea produsului trebuie s fie mazre prelucrat sau mazre coapt, mazre uscat preparat etc. Sau o descriere echivalent a rii n care urmeaz s se comercializeze produsul. Trebuie stipulai aromatizatorii i condimentele folosite. (Ex. Cu....) Eticheta produsului trebuie s conin tipul i/sau culoarea mazrii dac aceasta nu este verde. (Ex. mazre galben) ) )150 mg/kg
Cap. 4. Marcajul
Fiecare ambalaj trebuie s conin, n caractere grupate pe aceeai parte, lizibile, de neters i vizibile din exterior, urmtoarele indicaii:
41
4.1. Identificarea
Ambalatorul i/sau expeditorul: numele i adresa sau codul unic de identificare de stat (IDNO), atribuit de organul nregistrrii de stat. Cu toate acestea, n cazul n care se utilizeaz un cod de identificare, n imediata apropiere a acestuia trebuie s se menioneze referina "ambalator i/sau expeditor" (sau abrevierile echivalente).
4.2. Natura produsului

- "mazre boabe", "mazre psti", "mazre dulce" sau denumirile echivalente, n cazul n care coninutul nu este vizibil din exterior; - "curat", "cu vrfurile i cozile tiate" sau alte indicaii, pentru mazrea psti sau mazrea dulce de la care s-au nlturat pedunculii i/sau captul cu inflorescen, dup caz.
4.3. Originea produsului

- ara de origine i, facultativ, zona de producie sau denumirea localitii sau regiunea.
4.4. Caracteristicile comerciale

categoria; calibrul, indicat prin:
diametrul minim i maxim (calibrare)
diametrul minim, urmat de cuvintele i mai mult sau i + sau +, sau prin diametrul maxim, urmat de cuvintele i mai puin sau i sau (criblare); denumirea calibrului (facultativ); data expirrii (facultativ);
42
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai greutatea net; anul recoltrii (facultativ).
4.5. Marcajul de control (facultativ).
Cap. 5. Metodele de control
5.1. Definiii
Colet - parte individualizat a unui lot prin ambalajul i coninutul su conceput astfel nct s faciliteze manipularea i transportul unui anumit numr de uniti de vnzare sau de produse n vrac sau ordonate, pentru a evita deteriorarea cauzat de manipularea fizic i de transportul acestora. Containerele de transport rutier, feroviar, maritim i aerian nu sunt considerate colete. Ambalaj pentru comercializare - parte individualizat a unui lot prin ambalajul i coninutul su conceput astfel nct s constituie, la punctul de vnzare, o unitate de vnzare pentru utilizatorul final sau consumator. Preambalaje - ambalaje pentru comercializare concepute n aa fel nct ambalajul s acopere n ntregime sau parial coninutul, dar astfel nct coninutul s nu poat fi modificat fr a deschide sau modifica ambalajul. Peliculele protectoare care acoper produsele individuale nu sunt considerate preambalaje. Expediie - cantitatea de produse destinat comercializrii de ctre un comerciant, prezent n momentul controlului i definit printr-un document. O expediie se poate compune dintr-unul sau din mai multe tipuri de produse; ea poate conine unul sau mai multe loturi de fructe i legume proaspete, uscate naturale sau uscate artificial.
43
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai Lot - cantitatea de produse care, n momentul controlului, are aceleai caracteristici privind: identitatea ambalatorului i/sau a expeditorului; ara de origine; natura produsului; categoria produsului; calibrul (n cazul n care produsul se claseaz n funcie de calibrul su); soiul sau tipul comercial (dup dispoziiile corespunztoare ale standardului); tipul ambalajului i prezentarea. Eantionare - aciunea de a efectua o prelevare temporar a unei anumite cantiti din produs n timpul unui control de conformitate. Eantion elementar - colet prelevat la ntmplare din lot, n cazul produselor ambalate sau, n cazul produselor prezentat n vrac (ncrcare direct ntr-un vehicul de transport sau ntr-un compartiment al vehiculului), o cantitate prelevat la ntmplare dintr-un punct al lotului. Eantion global - mai multe eantioane elementare, considerate ca fiind reprezentative pentru lot, prelevate n cantitate suficient pentru a permite evaluarea lotului n funcie de toate criteriile. Eantion secundar - o cantitate egal de produse prelevat la ntmplare din eantionul elementar. n cazul altor produse ambalate, eantionul secundar este constituit din 30 de uniti, dac greutatea net a coletului este de maxim 25 kg i acesta nu conine ambalaje pentru comercializare. Aceasta nseamn c, n anumite cazuri, trebuie controlat ntregul coninut al coletului, dac eantionul elementar nu conine mai mult de 30 de uniti. Eantion compozit (doar n cazul produselor uscate natural sau uscate artificial) - un eantion compozit este un amestec, n greutate de cel puin 3 kg, din toate eantioanele secundare din cadrul unui eantion global. Produsele care compun eantionul compozit sunt amestecate n mod omogen. Eantion redus - cantitate de produse prelevat la ntmplare din eantionul global sau compozit, cu un volum limitat la cantitatea minim necesar care este suficient pentru a permite evaluarea anumitor criterii individuale. n vederea evalurii criteriilor privind gradul de dezvoltare i/sau de maturitate, eantionarea este structurat n conformitate cu metodele obiective prezentate n Orientrile privind efectuarea de teste obiective n vederea determinrii calitii fructelor, legumelor i produselor uscate naturale sau uscate artificial .
44
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai n vederea determinrii conformitii lotului pe baza diferitelor criterii, pot fi prelevate mai multe eantioane reduse dintr-un eantion global sau compozit.
5.2 Controlul de conformitate 5.2.1 Observaii generale

Controlul de conformitate se efectueaz prin evaluarea probei globale prelevate la ntmplare din diferite puncte ale lotului ce urmeaz a fi controlat. Proba global trebuie s fie reprezentativ pentru ntregul lot supus controlului.
5.2.2 Locul de efectuare a controlului

Controlul de conformitate poate fi efectuat n timpul operaiunilor de ambalare, la punctul de expediere, n timpul transportului, la punctul de recepie, n cadrul vnzrii cu ridicata i a vnzrii cu amnuntul. n cazurile n care organismele de control nu efectueaz controlul de conformitate n spaiile proprii, deintorul pune la dispoziie spaii care s permit desfurarea controlului.
5.2.3 Identificarea loturilor i/sau o viziune de ansamblu n privina lotului supus controlului
Identificarea loturilor se efectueaz n funcie de marcajul acestora. n cazul expedierilor compuse din mai multe loturi, inspectorul trebuie s aib o viziune de ansamblu asupra acestora, prin intermediul documentelor nsoitoare. Inspectorul determin, pe baza controlului, gradul de conformitate a loturilor, pe baza datelor ce figureaz n documentele nsoitoare. Dac produsele trebuie s fie sau au fost ncrcate ntr-un mijloc de transport, indicaiile referitoare la mijlocul de transport trebuie s serveasc la identificarea expedierii.
45
5.2.4 Prezentarea produselor
Inspectorul stabilete coletele pe care dorete s le examineze. Coletele trebuie s fie apoi puse la dispoziia inspectorului de ctre operator sau de reprezentantul su, n vederea efecturii controlului de conformitate. Operaiunea de control const n prezentarea probei globale i furnizarea tuturor informaiilor necesare identificrii loturilor. Dac este necesar o prob redus sau secundar, inspectorul o alege din proba global.
5.2.5 Controlul fizic

Evaluarea ambalajului i a modului de prezentare a produsului cu ajutorul probelor elementare n funcie de cerinele prevzute prin standardele de comercializare, se va avea n vedere verificarea conformitii i igienei ambalajului, precum i a materialelor utilizate pentru confecionarea acestuia. n cazul n care standardul respectiv prevede un anumit tip de ambalaj, inspectorul va verifica dac aceast cerin este respectat. Controlul marcajului cu ajutorul probelor elementare n primul rnd este bine s se determine dac marcajul este conform cu standardele de comercializare. n cursul efecturii controlului de conformitate, inspectorul determin n ce msur caracteristicile marcajului sunt corecte i/sau dac trebuie modificate.
5.2.6 Controlul produsului
Produsul care urmeaz a fi controlat trebuie s fie scos complet din ambalajul su. Inspectorul poate renuna la aceasta, n cazul fructelor cu coaj sau dac tipul i natura ambalajului permit verificarea coninutului acestuia, fr a desface ambalajul. Verificarea omogenitii, a caracteristicilor minime, a categoriilor de calitate i a dimensiunii trebuie s se
46
Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai realizeze cu ajutorul probei globale, exceptndu-se fructele , la care aceast verificare se face cu ajutorul probei compozite. n cazul n care produsul prezint defecte, inspectorul determin procentul de produse neconforme cu standardul de comercializare respectiv, n funcie de numrul sau greutatea produselor. Verificarea criteriilor privind starea de dezvoltare i/sau de maturitate se poate face cu ajutorul instrumentelor i metodelor prevzute n acest sens, n cadrul standardelor de comercializare sau n conformitate cu practicile recunoscute.
5.2.7 Raportarea rezultatelor inspeciilor
Inspectorul elibereaz certificatul de conformitate sau, dac este cazul, procesul-verbal de constatare a neconformitii. n caz de neconformitate cu standardele de comercializare, operatorii sau reprezentanii acestora sunt imediat informai, n scris, asupra cauzelor care au determinat neconformitatea. Dac este posibil ca produsului s i se reasigure conformitatea cu standardele de comercializare, prin modificarea marcajului, operatorul sau reprezentantul su va fi informat n legtur cu aceasta. Dac produsul prezint defecte, procentul considerat neconform cu standardul de comercializare trebuie s fie precizat.
5.2.8 Diminuarea valorii produsului n urma controlului de conformitate
Dup efectuarea controlului de conformitate proba global este pus la dispoziia operatorului sau reprezentantului acestuia. Inspectorul nu este obligat s restituie elementele probei globale care au fost distruse n timpul efecturii controlului.
47
5.2.9 Model de etichet
5.2.10 Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E.
48

1)
Dac produsul este reexportat, se menioneaz ara de origine, n csua. Bifai meniunea inutil.
2)
Biliografie
1. Samuil Costel, Tehnologii de agricultura ecologica, 2007, Iasi 2. ORDIN nr. 592 din 24 august 2006 privind efectuarea controlului de conformitate cu standardele de comercializare la legumele si fructele proaspete 3. Ion Ceauescu, Valentin Voican, Petre Savichi, Grigore Radu, Nistor Stan, Legumicultur general i special 1992, Ed. Didactic i pedagogic R.A. Bucureti
4. Cultura leguminoaselor pentru boabe, Editura Agro-silvic, Bucureti, 1967
5. http://www.eur-lex.europa.eu 6. http://ro.wikipedia.org/wiki/Maz%C4%83re
7. http://www.bursaagricola.ro/Info-Mazare-71-24289-1.html 8. http://www.scribd.com/doc/65325479/a-Frigorifica-Pentru-Site
49

Mazarea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mazarea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

MAZAREA (Pisum sativum L.)

ndrumtor: ef Lucr. Dr. Irimia Liviu Realizator: Sandu Ctlin

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

Cap. 2. Standarde de comercializare .................................................................20

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

Cap. 5. Metodele de control...........................................................43

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

Cap. 1. Caracterizarea botanic, agrobiologic, tehnologic a speciei horticole

Denumirea tiinific i popular a speciei.

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

Caracterizarea botanic, agrobiologic i tehnologic

Fig.1 .2 Seciune transversal prin pericarpul fructului de mazre:

1.3 Areale de cultur i cerinele agrotehnice

Mazrea gsete condiii favorabile de cultur n majoritatea

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

1.5. Destinaia produciei i modaliti de valorificare a acesteia.

1.6. Combaterea bolilor i a duntorilor

1.7. Condiionarea (sortarea, calibrarea, ambalarea)

Cap. 2. Standarde de comercializare

2.1. Cerinele minime privind calitatea

proaspete i turgescente; fr deprecieri cauzate de grindin; fr deprecieri cauzate de ncingere;

2.3. Clasificarea n funcie de calitate

2.5. Toleranele 2.5.1 Toleranele de calibru

2.5.2. Tolerante de calitate

Cap.3. Prezentarea produsului

) ) 350mg/kg total de calciu n produsul ) ) ) 1% m/m singure sau n combinaie ) )

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

4.2. Natura produsului

4.3. Originea produsului

4.4. Caracteristicile comerciale

4.5. Marcajul de control (facultativ).

Cap. 5. Metodele de control

5.2 Controlul de conformitate 5.2.1 Observaii generale

5.2.2 Locul de efectuare a controlului

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

5.2.4 Prezentarea produselor

5.2.5 Controlul fizic

5.2.6 Controlul produsului

5.2.7 Raportarea rezultatelor inspeciilor

5.2.8 Diminuarea valorii produsului n urma controlului de conformitate

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

5.2.9 Model de etichet

5.2.10 Certificatul de conformitate cu standardele de comercializare U.E.

Universitatea de tiine Agricole i Medicin Veterinar Ion Ionescu de la Brad, Iai

S-ar putea să vă placă și