Curs 04 Teoria Arhitecturii Ta02

COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
CURS 04
PAUL KLEE:
Orice forma picturala incepe cu punctul care se pune in miscare ... si se naste linia prima dimensiune. Daca linia aluneca pentru a forma planul, obtinem elementul cu doua dimensiuni. In miscarea de la plan la spatiu intalnirea planurilor da nastere corpului (tri-dimensional)... O suma de energii cinetice care muta punctul intr-o linie, linia intr-un plan si planul intr-o dimensiune patiala.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Elementele primare ale formei sunt: Punctul element fara dimensiune Linia element uni-dimensional Planul element bi-dimensional Volumul element tri-dimensional Fiecare dintre aceste alemente poate fi considerat la nivel conceptual si la nivel formal, ca element visual al vocabularului arhitecturii. Ca elemente conceptuale, punctul, linia, planul si volumul nu sunt vizibile. Ele exista numai in mintea noastra. Daca nu exista in concret, simtim insa fara indoiala prezenta lor. Putem vedea punctul la intersectia a doua linii, o linie marcand itersectia a doua planuri, planurile inchizand un volum si putem intui volumul ce ocupa un spatiu. Atat in desenele unui proiect cat si in realitate, in spatiul tri-dimensional, aceste elemente devin forma cu atributele acesteia: contur, marime, culoare si textura.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
PUNCTUL indica o pozitie in spatiu un punct extins devine o linie LINIA are proprietatile: * lungime * directie * pozitie o linie extinsa devine un plan
PLANUL are proprietatile: * lungime / latime * contur * suprafata * orientare * pozitie un plan extins devine volum VOLUMUL are proprietatile: * lungime / latime / adincime * forma si spatiu * suprafata * orientare * pozitie
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Un punct marcheaza o pozitie in spatiu, nu are lungime, latime, adancime si este ca urmare static, orientat catre sine, indicand de obicei un centru. Ca prim element al vocabularului formal, punctul poate servi pentru a marca: * Capetele unei linii * Intersectia a doua linii sau trei planuri * Intersectia a doua muchii ale unui volum * Centrul unei suprafete Teoretic punctul nu are forma sau contur Ca centru punctul este stabil si static, organizand in jurul lui elementele din zona de influenta dominandu-le. Daca punctul este amplasat alaturi de centrul zonei de influenta relatia punct zona devine dinamica: intervine o tensiune intre punct si zona de influenta pentru dominatia campului vizual.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Un punct nu are dimensiune. Pentru a marca o pozitie in spatiu sau in plan, un punct rebuie sa fie proiectat e verticala intr-o forma liniara, ca un obelisc, o coloana sau un turn. Oricare dintre aceste elemente sunt vazute in plan ca un punct si pastreaza in consecinta caracteristicile vizuale ale punctului.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Muntele St.Michel / Franta
Piazza del Campidoglio / Roma
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Alte elemente care au aceleasi atribute vizuale, fiind generate de un punct

Cercul Templul Tholos din Epidaur
Cilindrul
Baptisteriul din Pisa
| SEMESTRUL
Sfera
Cenotaf pentru Newton Proiect / Boulee
| 2009-2010
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Doua puncte descriu o linie care le conecteaza. Doua puncte dau o lungime finita unei linii.
Doua puncte pot sugera o axa perpendiculara pe linia care le conecteaza, axa fata de care cele doua puncte sunt simetrice.
Deoarece aceasta axa este infinita ca lungime ea poate deveni mult mai puternica decat linia. In orice caz, dpdv vizual, perechea formata de linia celor doua puncte si axa domina fata de orice alte linii care trec prin oricare dintre cele doua puncte.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Doua puncte pot denota o poarta seminificand trecerea dintr-un loc in altul. Pe verticala cele doua puncte determina un plan al accesului.
| SEMESTRUL
Poarta templu ISE / Japonia
| 2009-2010
Doua puncte localizate in spatiu prin doua elemente (coloane) pot defini o axa un instrument de ordonare uzual pentru organizarea formelor si spatiilor in arhitectura
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Axa Lincoln Memorial / Washington Monument / Cladirea Capitoliului perpendiculara pe o serie de trasee ce leaga puncte de mai mic interes
| 2009-2010
| SEMESTRUL
The Mall Washington DC
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Un punct extins devine o linie. Conceptual linia nu are decat lungime nu si latime sau ad. Linia este prin definitie dinamica (un punct in miscare) exprimand o directie. Linia este un element critic in formarea oricarei imagini vizuale. Dpdv vizual linia poate lega sau conecta, poate suporta, poate inconjura sau intersecta alte elemente ale campului vizual. Linia poate defini muchiile sau conturul unor forme sau planuri.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Linia articuleaza si valoreaza suprafetele unor planuri sau Volume,
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Desi teoretic nu are decat o dimensiune, pentru a fi vizibila linia trebuie sa aiba o anume grosime. Ea se vede ca linie pentru ca lungimea domina net cealalta dimensiune. Caracterul liniei este dat de perceptia noastra privitor la proportia intre lungime si cealalta dimensiune si gradul se continuitate.
| SEMESTRUL
2 | 2009-2010
Chiar si cea mai simpla repetare a unor elemente identice sau asemanatoare, daca au un grad de continuitate suficient, pot fi percepute ca o linie.
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Orientarea unei linii afecteaza rolul acesteia in determinarea imaginii vizuale. In timp ce o linie verticala poate exprima o stare de echilibru in raport cu fortele gravitationale, poate simboliza conditia umana sau marca o pozitie in spatiu, orizontala poate exprima stabilitatea, pamantul, orizontul sau repaosul.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
Orientarea unei linii afecteaza rolul acesteia in determinarea imaginii vizuale. Linia oblica este o deviere de la verticala Sau orizontala si poate fi vazuta astfel ca o verticala in cadere sau o orizontala in ascensiune. In oricare dintre situatii diagonala este dinamica si activa (sugerand miscarea) prin starea ei de abatere de la echilibru.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Piata Goya din Zaragoza
Turnul din Pisa
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE Elemente liniare verticale coloane, turnuri, obeliscuri au fost ridicate pentru a marca evenimente sau puncte semnificative in spatiu.
Palatul din Luxor
Columna lui Traian
menhir
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE Elemente liniare verticale Liniile verticale pot defini un volum transparent in spatiu. Cele patru minarete ale moscheei din Edirne contureaza un domeniu spatial care delimiteaza cupola punand-o in valoare, mariundu-i scara si ridicand-o spre cer.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Moscheea lui Selim / Edirne
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE
Podul Salginatobel / R.Maillart / Elvetia
2 | 2009-2010
| SEMESTRUL
Elementele liniare care au suficienta forta materiala pot indeplini functia de elemente structurale. Un pod este un element liniar care sugereaza miscarea si conectarea.
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE Cariatidele templului din Erechteion au functia structurala de coloane care suporta greutatea antablamentului.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
la Templul din Erechteion Moscheea luiCariatidele Selim / Edirne
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE Elementele liniare pot fi componentele unei structuri spatiale stalpi si grinzi care constituie scheletul portant al cladirii.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Vila imperiala / Katsura / Jponia
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE Un element liniar poate fi constituit de linii care nu sunt vizibile dar care constituie trama structurala de compozitie a obiectului sau ansamblului arhitectural. Exemplu: Villa Aldobrandini axa care leaga doua puncte fata de care toate celelalte elemente ale ansamblului sunt situate simetric.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Vila Aldobrandini / Giacomo della Porta
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE Un element liniar poate fi constituit de linii care nu sunt vizibile dar care constituie trama structurala de compozitie a obiectului sau ansamblului arhitectural. Spatiul arhitectural exista in spatiu dar poate avea o dezvoltare liniara dominanta, adapostind circulatia.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
John Hejduk / Vila 10
Vila imperiala / Katsura / Jponia
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE Cladirile pot fi ele insele de forma liniara, mai ales cand sunt constituite din elemente repetabile (camere de studenti) organizate de-a lungul unor culoare. Forma liniara poate fi si o solutie corecta de adaptare la sinuozitatile sitului.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Caminele de studenti / Cornell University / Richard Meier
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE La scara mai mica elementele liniare pot articula muchiile si suprafetele planurilor si volumelor. Aceste linii pot fi exprimate de rosturi intre cladiri sau materiale diferite, trama structurala a fatadei sau trama structurala aparenta. Textura suprafetei este imfluentata de greutatea vizuala, espasarea si directia acestor linii. Bamboo Wall Vila / China
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Mies van der Rohe / Crown Hall Illinois IT
Centru CSET / China
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
DE LA LINIE LA PLAN Doua linii paralele au proprietatea de a descrie vizual un plan. Cu cat cele doua linii sunt mai apropiate cu atat prezenta planului este mai puternica.
| 2009-2010
O serie de linii paralele, prin repetitivitatea lor intaresc perceptia planului pe care-l descriu vizual. Cu cat liniile sunt mai apropriate, golurile dintre ele diminuandu-se cu atat aceste intreruperi ale suprafetei planului descris sunt din ce in ce mai putin perceptibile.
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE DEFININD PLANURI
Altes Museum - Berlin
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Stoa lui Attalus / Agora din Athena
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE LINIARE DEFININD PLANURI Planul unui sir de coloane sustinand un Planurile intersectate ale sirurilor etaj superior asigura o legatura interior de coloane creaza ritmul interior de exterior cu o curte interioara. nuantare spatiala.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Manastirea Moissac / Franta
Catedrala St.Phillibert / Tournus / Franta
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
PLANUL O linie extinsa pe o directie alta decat cea intrinseca siesi descrie un plan. Dpdv conceptual un plan are proprietati de lungime, latime, directie si suprafata. Conturul este prima caracteristica definitorie a planului, determinat de linia care formeaza limitele planului. Vedem un plan in adevarata marime numai intr-o proiectie frontala (ortogonala). Proprietati suplimentare ale planului ca suprafata: textura, culoarea, structura influenteaza greutatea si stabilitatea vizuala. Intr-o imagine vizuala planul foloseste pentru definirea limitelor volumului. Arhitectura fiind o arta vizuala ce lucreaza tri-dimensional dar reprezinta bi-dimensional planul constituie un element de vocabular esential.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
PLANUL Planurile definesc mase si volume tridimensionale. Proprietatile fiecarui plan marime, contur, culoare, textura precum si relatiile spatiale intre ele, determina in cele din urma atributele vizuale ale formei pe care o definesc si calitatile spatiului pe care-l inchid. Definim trei tipuri de planuri (1) Acoperiri ale spatiului (acoperisuri, tavane) (2) Inchideri ale spatiului (pereti) (3) Pavimente (pardoseli, terase, dalaje, curti)
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Pavimentul este planul care sustine intreaga constructie. Caracterul topografic al pavimentului (terenului) influenteaza forma cladirii care se naste din acesta. Cladirea poate fi ingropata, poate fi asezata pe aviment sau poate fi inaltata fata de acesta.
Macchu Pichu / Peru
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Piazza di Spania / Roma
Templul mortuar al reginei Hatsheput / Egipt
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Pardoseala interioara a unei cladiri poate fi si ea manipulata ca un element de valorare a spatiului la fel ca si pavimentul exterior al cladirii
Tronul Imperial / Palatul Imperial Tokyo
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Mies van der Rohe / Baccardi Offices
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Peretii exteriori constituie coaja cladirii izoland o portiune de spatiu pentru a asigura intimitate si protectie climatica. Legatura interior-exterior se realizeaza Santa Maria Novella / Florenta prin goluri in peretii exteriori. Peretele exterior modeleaza atat spatiul interior cat si forma exterioara a cladiri descriind forma, volumetria si imaginea ei
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Air-Space Building / Tokyo
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Planul peretilor exteriori poate fi articulat ca prima fatada a cladirii in ansambluri urbane definind piatete publice, curti interioare, strazi si piete comerciale.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Piazza San Marco / Venezia
Pallazo Uffizi
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Peretii au constituit in arhitectura element portant, pentru sustinerea acoperisului si a planseelor intermediare. Dispunerea paralela a acestor pereti defineste portiuni de spatii avand puternice calitati directionale.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Proiect de muzeu anul IV 2009
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Peretii (neportanti) sunt utilizati in arhitectura moderna (miscarea moderna) pentru separarea spatiului (plan liber) fara a crea volume strict determinate. Peretii sunt planuri in configuratii de T, L si | care articuleaza o serie de spatii care se intrepatrund.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Mies van der Rohe / Country House
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Peretii interiori dau marimea si conturul spatiilor interioare si camerelor unei cladiri. Proprietatile lor vizuale, relatiile intre ei si marimea si repartizarea golurilor din cadrul acestora determina atat calitatea spatiilor pe care le definesc cat si gradul in care spatii adiacente se relationeaza.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Pavilion finlandez / Alvar Aalto
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE In timp ce peretii asigura intimitatea si constituie bariere la un moment dat, usile si ferestrele sunt golurile rin care se restabileste continuitatea cu spatiile vecine si permit luminarea si ventilarea naturala. Pe masura ce cresc aceste goluri erodeaza sensul natural al inchiderilor.
Box house
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Frank Gehry Fred & Ginger/Praga
Glass house
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Ca element important in arhitectura un perete poate sa fie in cotact cu pavimentul si acoperirea sau sa fie articulat ca un element izolat. Poate fi tratat pasiv ca un suport pentru alte elemente ale spatiului respectiv sau se poate afirma ca un element activ prin cuoarea, forma, textura si materialele din care este conceput.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Pavilion de expozitie / Milano 2006
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE In general intr-o cladire suntem in contact fizic cu pavimentul si cu peretii, plafonul fiind cel care nu ne este la indemana. Planul de acoperire este aproape intotdeuna un eveniment strict vizual in spatiu. Planul de acoperire poate fi exprimarea sincera a structurii de rezistenta sau este un element strict apartinand imaginii arhitecturale. De multe ori plafonul este facut sa simbolizeze cerul sau elementul de oprotectie primara. Inca din vechime planul tavanului a fost suport pentru fresce sau o decoratie incarcata, fiind suprafata disponibila fara sa aiba destinatie functionala alta decat inchiderea Spatiului.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Brick House Phillip Johnson
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE Planul de acoperire este elementul esential care protejeaza interiorul cladirii de elementele climatice. Maniera in care este conceput depinde de sistemul de constructie si tehnologiile disponibile. Ca element arhitectural planul de acoperire este semnificant deoarece are un impact deosebit de important asupra formei generale a cladirii.
F.L.Wright Robie House
Dolmen primitiv
Le Corbusier Shodhan House
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE PLANARE
Forma globala a cladirii poate capata o nota distinctiv planara printr-o atenta amplasare a golurilor si tratarea speciala a muchiilor verticale si orizontale. Accentul poate fi pus pe planuri orizntale sau pe planuri verticale acest joc fiind intotdeuna accentuat de elemente de textura, culoare, material.
F.L.Wright Kaufman House
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
Schroder House Adolf Loos
FORMA
VOLUM Un plan extins intr-o directie alta decat cea intrinseca siesi devine un volum. Dpdv conceptual un volum are trei dimensiuni: lungimea, latimea si adancimea. Un volum poate fi analizat si inteles ca fiind constituit din: * Puncte sau vertex-uri (colturi) unde se intalnesc trei planuri * Linii sau muchii unde se intalnesc doua planuri * Planuri sau suprafete care definesc limitele sau conturul volumului Forma este prima caracteristica a volumului si este stabilita de contur si relatiile intre planurile ce descriu limitele volumului. Ca element tri-dimensionale al vocabularului arhitectural volumul poate fi un plin sau un gol.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
VOLUM In arhitectura un volum poate fi vazut ca o portiune de spatiu continut si definit de planurile peretilor, pardoselii si tavanului sau acoperisului, sau o cantitate de spatiu dislocat de masa cladirii. Este important de inteles aceasta dualitate, mai ales la citirea planurilor, elevatiilor si sectiunilor.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE VOLUMETRICE Cladirile care sunt asezate izolate citesc ca obiecte ce ocupa un volum in spatiu
Vila Stein Le Cor busier
| SEMESTRUL
Parthenon - Athena
| 2009-2010
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
ELEMENTE VOLUMETRICE
Templul Chaitya Hall / Kalli
Sanctuarul budist este un volum spatial scobit in stanca
| 2009-2010
| SEMESTRUL
Camerele interioare sunt dispuse in jurul unei curti interioare il cortile principala curte a unui palat italian
Pallazo Thiene - Italia
TA02
ELEMENTE PRIMARE
FORMA
CURS 05
EDMUND N.BACON:
Formsa arhitecturala este punctul de contact intre volum si spatiu . . . Forma arhitecturala, textura, materialele, modularea luminii si a umbrei, culoarea, toate se combina pentru a induce calitate spiritului ce articuleaza spatiul. Calitatea arhitecturii va fi determinata de abilitatea proiectantului de a folosi si relationa aceste elemente, atat la interior cat si in spatiul din jurul cladirii.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
TA02
ELEMENTE FORME PRIMARE PRIMARE
FORMA

Limbă

Curs 04 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 04 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Muntele St.Michel / Franta

Piazza del Campidoglio / Roma

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Alte elemente care au aceleasi atribute vizuale, fiind generate de un punct

Baptisteriul din Pisa

Cenotaf pentru Newton Proiect / Boulee

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Poarta templu ISE / Japonia

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

The Mall Washington DC

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Linia articuleaza si valoreaza suprafetele unor planuri sau Volume,

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Piata Goya din Zaragoza

Turnul din Pisa

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Columna lui Traian

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Moscheea lui Selim / Edirne

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Podul Salginatobel / R.Maillart / Elvetia

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH