Sunteți pe pagina 1din 4

BALTAGUL

Aparitia lui Mihail Sadoveanu in peisajul literaturii romane de la inceputul secolului al XX-lea este imediat remarcata si valoarea prozatorului este admirata de la debut, vocea autoritara a lui Titu Maiorescu fiind printre primele care se exprima in termini elogiosi despre prozator. Supranumit pe drept cuvnt de G.Clinescu tefan cel Mare al literaturii romne i de Geo Bogza Ceahlul prozei romneti, Mihail Sadoveanu este creatorul care a avut o propensiune deosebit pentru a evidenia n plan literar valorile autentice ale poporului romn, fiind un scriitor interbelic, dar i postbelic, opera sa incluznd peste o sut douzeci de volume i ntinzndu-se pe aproape o jumtate de secol. Mihail Sadoveanu se va impune in literatura noastra datorita talentului sau epopeic, de povestitor care recompune, combinand datele unei realitati generoase cu un imaginar artistic de factura lirica. Fascinatia scriitorului pentru departe si pentru odinioara strabate toata creatia in proza. Asa se explica faptul ca autorul isi gaseste refugiul in istoria medievala a Moldovei, in natura virginala si in zonele izolate, acolo unde timpul pare sa fi stat in loc. Inca de la aparitie, in 1930, romanul Baltagul a fost considerat una dintre cele mai reusite scrieri ale lui Sadoveanu. Criticii literari au relevat profunzimea romanului, generozitatea acestuia in diversitatea codurilor de lectura pe care le permite, complexitatea realtiilor umane, si nu in ultimul rand forta personajului principal, Vitoria Lipan. Tema abordat de narator este una social cu substrat arhaico-pastoral. Evenimentele din volumul Baltagul se petrec la sfritul secolului XIX-lea i nceputul celui de-al XX-lea ntr-o societate patriahal, arhaic, ns strpuns de zorii unei noi civilizaii, de noi relaii sociale capitaliste. Opera zugrvete o societate rural, cu obiceiurile i mentalitile ei, este o monografie a lumii pastorale. Romanul are la baz valorificarea mitului transhumanei i al marii treceri, fapt conturat nc din motto-ul romanului: Stpne, stpne, / Mai cheam i-un cne. Firul narativ al romanului l urmeaz pn la un punct pe cel al baladei Mioria, dar aciunea romanului se complic, Baltagul dovedindu-se att o creionare a vieii pastorale, ct i o demonstraie veridic a reechilibrrii unei lumi, cci deznodmntul vine s evidenieze o veche nvtur popular: Dup fapt i rsplat. Datorita stratificarii planurilor sale narative si datorita spatiilor ample de gesticulatie conflictuala, romanul abordeaza tema vietii si a mortii, a iubirii, a datoriei, a initierii, dar si tema familiei dintr-o perspectiva aproape mistica, situand relatiile dintre membrii familiei sub un clopot cosmic, unde rasuna ritmurile grave ale legitatii divine, net superioare celei umane. Titlul nsui reflecta tema romanului, anun mesajul ascuns: lexemul vine de la etimonul grecesc labris, care a generat prin traducere ideatic termenul de baltag, arm cu dou tiuri, i care n concepia popular rmne ptat de snge dac nu a fost folosit justiiar, dar prin traducere

formal a dat termenul de labirint, anticipndu-se tehnica dominant, dar i drumul iniiatic ce va fi parcurs de eroi. Preluand schema epica a romanului politist, Baltagul dezvaluie in profunzime un amplu scenariu mitic, in care se regasesc elemente fundamentale ale odiseei zeitei Isis plecata in marea calatorie a recompunerii trupului dezmembrat al lui Osiris, si ale coborarii in Infern a lui Orfeu. Echivalentele dintre ordinea cosmica si cea umana, dintre ordinea naturii si cea a individului sunt relevate intr-o lege universala, pe care autorul si personajele sale o numesc randuiala. Structurata in 17 capitole, actiunea este prezentata cronologic, cu rare abateri in analepse menite sa recupereze figura memorabilia a celui disparut. Pe firul epic al cautarii lui Nechifor Lipan se ordoneaza numeroase conflicte: unul de natura morala, care presupune pedepsirea ucigasilor pentru savarsirea faptei, altul de natura interioara, detectabil in suferinta nevestei din Magura Tarcaului si in tentativele ei de a ramane tare in fata loviturilor destinului. Rolul cel mai important ii revine Vitoriei Lipan, personajul care apare in toate scenele romanului si prin intermediul caruia se realizeaza actiunea, dar se si configureaza portretele. Romanul este al unui suflet de munteanca, adica nu subiectul confera spectaculozitate operei, ci eroina, cu modul ei specific de a se raporta la existenta. Chiar daca luam in considerare opinia lui G.Calinescu, anume ca Vitoria Lipan este o exponenta a spetei, ea depaseste categoria generalului si devine un personaj foarte bine individualizat, inconfundabil in galeria personajelor feminine din literatura noastra.
Expoziiunea prezint viaa de la munte cu personajele, oamenii i datinile specifice. Vitoria Lipan triete la rndul ei, aceast via grea n care brbaii sunt pricepui oieri sau muncesc la pdure, iar femeile trag lna n fuali. Soul muntencei, Nechifor, este plecat la Dorna cu oile. Familia Lipan l include i pe tnrul Gheorghi, un flcu de 17 ani, i pe Minodora. Intriga este dispersat n expoziiune. Vitoria devine ngrijorat n legtur cu absena prelungit a soului ei plecat de 73 de zile i, avnd unele vise premonitorii, merge la baba Smaranda, vrjitoarea satului, n sperana unei edificri. Gheorghi vine acas, aflnd de ngrijorarea mamei sale, i amndoi decid ca urmtoarea zi s mearg la Piatra. Desfurarea aciunii surprinde drumul Vitoriei pn la gsirea lui Nechifor Lipan. Munteanca merge la autoritile din Piatra pentru a raporta absena soului, opr indu-se n drum, la mnstire, pentru a se ruga Sfintei Ana. n cele din urm, Vitoria, decide s-l caute pe Nechifor mpreun cu Gheorghi i, n acest sens face cteva pregtiri: o trimite pe Minodora la mnstirea Vratecului, la clugaria Melania, sora mamei Vitoriei i i d lui Gheorghi un baltag, iar gospodria o las n grija argatului Mitrea. Primul popas pe care l fac cei doi este la hanul lui Donea de la Bicaz. Prefcndu-se c l caut pe Lipan pentru nite bani, afl c soul ei nu a mai fost vzut pe acolo din toamn. Ei opresc apoi la Clugreni, la casa negustorului David. Vitoria se mprietenete cu soia acestuia. Continundu -i drumul, Vitoria ajunge la Frcaa, unde nnopteaz la potcovarul Pricop i soia sa, Dochia. Fierarul le spune c a potcovit calul lui Nechifor i c acesta a plecat la drum pe vreme de sear. Tot aici sunt martorii arestrii a doi farsori Spiru Gheorghiu si Iancu Nicolae. Ajuni la Borca, Vitoria i Gheorghi dau de un botez. Respectnd tradiia, ofer lehuzei o cpn de zahr, iar copilului bani pentru somn linitit. La Cruci dau de o nunt, unde Vitoria reuete s se comporte astfel nct nimeni nu ghicete ce e n sufletul muntencei, petrecnd alturi de nuntai. Aici i d ea seama de ordinea premo nitorie: dup un botez i o nunt, urmeaz nmormntarea. La Vatra Dornei, un brbat i face avansuri Vitoriei, iar aceasta i poruncete lui Gheorghi s-l pleasc, vorbe care genereaz plecarea acestuia, remarcnd caracterul amarnic al acestei muieri. Vitoria afl de la un slujba, c n noiembrie Nechifor cumprase trei sute de oi. Munteanca afl de la Sabasa, de la un crmar c pe acolo trecuse Nechifor, nsoit de nc doi ciobani. Trecnd peste muntele Stnioara, afl c la Suha de la hanul lui Iorgu Vasiliu despre trecerea turmei de oi, dar nsoit doar de doi ciobani; fapt confirmat de soia sa. Tot aici acesta afl i numele celor doi Calistrat Bogza si Ilie Cuui i faptul c locuiesc n satul Doi Meri. Vitoria discut cu cei doi ciobani, aflnd de la ei c i-au pltit bine lui Nechifor Lipan la Crucea Talienilor. Revenii la Sabasa,

Vitoria i fiul ei l gsesc pe cinele lui Lipan, Lupu, ntr -o gospodarie, i dup plata unei sume, l iau cu ei. Mergnd ntre Suha i Sabasa, Lupu, familiar cu locurile, localizeaz ntr-o rp rmiele lui Nechifor Lipan. Vitoria i nmormnteaz apoi cretinete soul, iar prefectul Balmez desfoar o anchet. Punctul culminant este atins odat cu praznicul de pomenire a lui Lipan, la care particip inclusiv Bogza i Cuui. Cu o intuiie ieit din comun i pretextnd c mortul i -a comunicat totul, Vitoria reconstituie scena morii soului ei, ca i cum ar fi fost de faa, determinndu -i pe cei doi s mrturiseasc. Deoarece ncearc s scape, Gheorghi l lovete cu baltagul n frunte pe Bogza, iar acesta i recunoate crima. Deznodmntul surprinde pe Vitoria fcndu-i planuri de viitor. Rezolvnd enigma i ndeplinindu -i datoria fa de mort, munteanca se gndete la pomenirea de 9 zile, de 40 de zile, la aducerea Minodorei pentru a vedea mormntul tatlui su.

Personajele caracteristice romanului tradiional sunt tipul nevestei credincioase Vitoria, tipul fetei de mritat-Minodora, tipul flcului-Gheorghi. Personaj exponenial, Vitoria Lipan reprezint experiena milenar a unei lumi de pstori. In complexitatea sa, personajul este privit din numeroase unghiuri, care ofera tot atatea perspective prin intermediul carora eroina dobandeste profunzime. Ca sotie, ca mama, ca detectiv si ca munteanca sunt numai cateva din ipostazele Vitoriei Lipan, prin care i se probeaza insa varate calitati si trasaturi: iubirea, devotamentul, autoritatea, inteligente, intuitia, caracterul puternic etc. Roman al unui suflet de munteanca (Perpessicius), Baltagul contruieste un personaj feminim de o forta impresionanta. Vitoria Lipan reuneste tate valorile fundamentale, imuabile de la inceputul lumii. Traseul ei urmeaza pas cu pas drumul lui Nechifor si o conduce la descoperirea criminalilor, intr-un demers care justifica eticheta de Hamlet feminin, pe care i-a asociat-o G.Calinescu. Pedepsirea lui Calistrat Bogza si a lui Ilie Cutui finalizeaza un mandat justitiar al eroinei. Dupa ce datoria este implinita si randuiala este facuta, se poate reintra in ordinea lumii: Vitoria si fiul ei pleaca spre Magura Tarcaului, pentru a lua lucrurile de unde le-au lasat. Personajele traiesc sub zodia bucuriei de a fi gasit sensul randuielii, iar numele lor sustine aceasta idee: Vitoria cea biruitoare in fata greutatilor vietii, Nechifor purtatorul de victorie, invingator in fata mortii prin infaptuirea marii treceri, Gheorghita (botezat dupa sfantul care a ucis balaurul) si Minodora al carei nume inseamna dar al zeitei Selena, protectoare a iubirii). Vitoria Lipan un se reprezinta doar pe sine si pe familia ei, ci o intreaga lume cuprinsa de melancola apusului. Din punctul de vedere al perosnajului secundar, Gheorghi, Baltagul este un roman iniiatic, Plecarea de acas reprezint desprirea acestuia de copilrie, cronotop ntlnit i la Creang, pentru c drumul, participarea la evenimentele decisive -botez, nunt-, veghea tatlui su n rp i lovirea lui Bogza s reprezinte adevrate evenimente ale iniierii pentru flcu. Folosirea personajului absent este un element de modernitate. Personalitatea lui Nechifor Lipan este o prezen vie n inima Vitoriei, n amintirea hangiilor, n contiina criminalilor. Tiparul este auctorial, perspectiva heterodiegetic, focalizarea este intern, iar viziunea este avec. Faptul c, autorul este omniscient i nu corespunde niciunui personaj, indic tiparul auctorial. Naraiunea este dominant simultan, deoarece majoritatea evenimentelor sunt prezentate la timpul prezent. Naratorul autorului Baltagul este heteordiegetic relateaz la persoana a III-a, omniscient, relatnd n poziie extradiegetic tie tot despre personaje i aciune. Dei n majoritatea diegezei este auctorial tie mai mult dect personajele, i extradiegetic, detaat nu se

amestec n enunarea unor preri personale n raport cu faptele prezentate, e n afara aciunii, exist totui cteva mici abateri de la obiectivitate, cum ar fi caracterizarea direct fcut Vitoriei : avea o frumusee neobinuit, ochii ei luceau. Naratorul extradiegetic ns, urmrete progresul aciunii fiind plasat n spatele Vitoriei i rareori a lui Gheorghi, dnd o not de suspans i sporind veridicitatea textului. Diegeza din "Baltagul" este localizat temporal la sfritul secolului al XIX-lea i nceputul secolului al XX-lea i nfieaz o societate patriarhal, arhaic, surprins pe o anume treapt a evoluiei ei i anume cea a confruntrii cu presiunea formelor evaluate. E un adevrat epos al micrii populare romneti prin timp, obiceiuri, instituii i credine. Sadoveanu evoc o lume veche, cu rnduieli bazate pe legea nescris a tradiiei izvort dintr-o obinuin de via, care se pierde n vreme. Spaiul romanului e mioritic, localizarea cuprinde aezri din partea dinspre munte a Moldovei. Greutatea vieii oamenilor din aceast zon este sugerat prin legenda inserat n incipitul romanului: "suntem cu oile i cu asinii, suim poteci oable i coborm prpstii. Aa ostenim zi i noapte, tcem i dau zvon numai tlngile. Iar aezrile nevestelor i pruncilor ne sunt la locuri strmte ntre stnci i piatr. Asupra noastr fulger, trznete i bat puhoaie."