Sunteți pe pagina 1din 20

Sistemul fiscal din SLOVACIA

Fiscalitate comparat i tehnici de optimizare fiscal

Bucuresti 2012

Slovacia a devenit stat independent n ianuarie 1993, dup separarea Cehoslovaciei. Anul aderrii la UE este 2004 i face parte din zona euro din 2009, avnd o populaie de 5,4 mil

Situat chiar n centrul Europei, ara este traversat, ca i vecinii si, de Dunre. Lanul carpatic urc pn n jumtatea nordic a rii i include Munii Tatra, cu cel mai nalt vrf, Gerlachovsky (2655m), una dintre destinaiile turistice preferate pentru schi. inuturile mai joase din lunca Dunrii au soluri fertile, favorabile cultivrii grului, ovzului, cartofilor, sfeclei de

zahr, fructelor, tutunului i strugurilor.

Preedintele, ales pentru un mandat de cinci ani prin vot popular direct, are puteri limitate. Cei 150 de membri ai parlamentului unicameral sunt alei o dat la patru ani. Populaia este n proporie de 86% slovac, iar cea mai important minoritate este cea maghiar. Vrfurile dealurilor mai pstreaz nc ruine ale fortificaiilor care stau mrturie unei lungi istorii de invazii pe care le-a suportat aceast ar. Bratislava, oraul n care se ncoronau n trecut regii Ungariei, are un bogat patrimoniu arhitectural medieval i baroc.

Gradul de dezvoltare al unei economii este determinat ntr-o proporie nsemnat de structura sistemului fiscal, de modul n care acesta i exercit funciile i asigur colectarea resurselor necesare statului. Un randament fiscal ridicat, pe fondul acceptabilitii prevederilor fiscale reprezint condiii ideale ale oricrui sistem fiscal. n acest context, este evident faptul c majoritatea sistemelor fiscale au suportat modificri importante, sub impactul aciunii unui sistem complex de factori. Creterea nevoii de resurse la nivelul diferitelor state s-a reflectat n ncercri de identificare a raportului ce permite att asigurarea fondurilor necesare ct i dezvoltarea economic i social a acestora. Cuantificarea presiunii fiscale la nivelul state membre ale UE evideniaz o palet larg de rate ale fiscalitii. Perioada crizei economice a condus la creterea deficitelor bugetare, astf el nct n anul 2011, 24 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene sunt supuse procedurii de Deficit excesiv (EDP) i au primit recomandri de la Consiliu s ia msuri efective de corectare a ponderii deficitului n PIB sub 3%, termenele variind de la ar la ar (ntre 2011 i 2015). Din perspectiva sustenabilitii fiscale, Slovacia a fost poziionat n categoria rilor cu risc ridicat alturi de Cehia, Irlanda, Spania, Grecia,Cipru, Letonia, Lituania, Malta, Olanda, Slovenia, Romnia i Marea Britanie Evoluiile macroeconomice recente arat c ponderea veniturilor n PIB este n crestere din nou dup o scdere considerabil n 2008 i 2009. Acest lucru se datoreaz reorientrii politicii fiscale de la msuri de stimulare temporar, n perioada crizei economice, ctre politici fiscale mai neutre sau chiar orientate ctre consolidare. n general, politica fiscal n UE a fost una contracionist n anul 2010, cu toate c au existat i msuri fiscale expansioniste n unele state membre UE care au avut ca scop atenuarea efectelor negative ale crizei. Avnd n vedere necesitatea de a consolida finanele publice, msurile fiscale adoptate pnn prezent n 2011 s-au axat, n aproape toate statele membre, pe creterea veniturilor fiscale. Tendina de cretere a taxelor n 2011 a fost nsoitn unele state membre i de reforme ale sistemului de impozitare. S-a realizat astfel reorientarea creterii veniturilor fiscale care au la

baztaxele distorsionare (ex. impozitul pe profit i impozitul pe venit) ctre taxe mai puin distorsionare (impozitul pe consum i n general impozitele indirecte).

In anul 2010 in vederea accelerarii procesului de consolidare fiscal s-a precedat la o crestere a impozitului pe venit si de asemenea prin largirea bazei de impozitare. De asemenea a fost momentul in care s-a modificat si TVA-ul si accizele, sub forma cresterii ratelor. Dei n ultimul deceniu s-a ncercat s se pun accent pe impozitarea veniturilor indirecte, acest trend a fost inversat o data cu nevoia urgent de consolidare fiscal n mai mult de jum tate din statele membre UE. Schimbarea trendului de impozitare a profitului i venitului ctre alte surse, n principal ctre consum, a continuat i n perioada n care criza economic a izbucnit cu toate c, aceast tendin a fost mai putin clar n reformele taxrii din 2010 i 2011 avnd n vedere cimpozitul pe venit a crescut recent n mai multe ri. Concluziile Raportului privind sustenabilitatea (Sustainability Report, 2009), care a avut la baz evaluarea cheltuielilor legate de mbtrnirea populaiei n perioada 2008-2060 arat c sistemele publice de pensii din Uniunea European n perspectiva urmtoarelor decade devin din ce n ce mai nesustenabile, iar impactul bugetar al mbtrnirii populaiei depind semnificativ costul actualei crize financiare i economice. Indicatorii gap-ului de sustenabilitate calculai la acel moment indicau pentru Romnia necesitatea de a i mbunti n mod durabil soldul bugetar primar pentru a asigura sustenabilitatea fiscal. Practic, n contextul unui proces accelerat de mbtrnire a populaiei, pentru a reduce gap-ul de sustenabilitate este necesar diminuarea deficitului bugetar structural concomitent cu crearea de spatiu fiscal pentru cheltuieli publice de investiii. De asemenea, este necesar o combinaie de politici de cretere a veniturilor i reducere a cheltuielilor bugetare concomitent cu reformarea sistemului de pensii, asisten social i sntate pentru a decelera rata de cretere a cheltuielilor legate de mbtrnirea populaiei. Provocare pentru politica fiscal este de a realiza consolidarea fiscal ntr-un mod care susine recuperarea fragil i protejeaz de cheltuirea in domeniile care sunt importante pentru a reporni pe o traiectorie de cretere ridicata i tendina de a subevalua o revenire a nivelul de trai. n timp ce recentele legi fiscale stabilite au mbuntit semnificativ cadrul fiscal, o ntarire viitoare n disciplina fiscal pe termen mediu va fi necesar pentru a evita politica fiscal

prociclic. Creterea eficienei de colectare a taxelor, reformarea structurii de impozitare spre impozite mai puin deformate i de a face mai mult din fondurile UE disponibile vor juca, de asemenea, un rol util ntr-o cretere consolidare fiscal cretere prietenoas. n cele din urm, mai sunt multe de fcut pentru a asigura o prioritizare adecvat a cheltuielilor i o utilizare eficient a veniturilor publice. n special, intensificarea monitorizrii analitice, evaluarea i capacitatea de estimare cheltuielilor ministeriale ar trebui s contribuie la reducerea cheltuielilor inutile.

Revenirea finanelor publice pe o traiectorie sustenabil.


La 45% din PIB n 2011, datoria public a Slovaciei a fost nc semnificativ mai mic dect media OECD. Cu toate acestea, a fost pe o traiectorie ascendent abrupt ncepnd din 2008, n cretere cu 15 puncte procentuale n patru ani, ca rezultat al deficitelor care, la vrf n 2009 a ajuns la 8% din PIB (figura 1). Slovacia a fcut obiectul procedurii de deficit excesiv din 2009, n baza cruia aceasta a acceptat s reduc deficitul la 2,9% pn n 2013. n timp ce 2011 a vzut un progres semnificativ n vederea atingerii acestui obiectiv, atingerea obiectivului bugetar pentru 2013 ntrun mod care reduce permanent deficitului bugetar la un nivel sustenabil va necesita msuri suplimentare de consolidare semnificative.

Fig. 1: Datoria publica i deficitul (n procente din PIB)

Uniformizare fiscala necesit capaciti de mprumut pentru cheltuieli temporare. Plecnd de la premisa c ratele de impozitare trebuie s fie uniforme, datoria ar trebui s fie utilizate pentru a finana cheltuieli temporare, cum ar fi cheltuielile de investiii ciclic sau neobinuite. Acest lucru impune ca goverments menin o capacitate de a mprumuta pentru contraciclice scopuri.n msura n care economia slovac este mai vulnerabil la ocurile ciclice, datoria ar trebui s fie mai mica, dar s permit totodata fluctuaii mai mari.

Realizarea unei cai durabile si usoare de cretere a cheltuielilor


ntrirea procesului de planificare pe termen mediu. O cretere brusc a cheltuielilor publice, ca pondere n PIB a fost cauza principala a deficitului bugetar structural, care a aprut odat cu aceast criz, dei deteriorarea structural ntre 2004 i 2008, corespunde reducerilor fiscale posibil excesive ntre 2003 i 2006 (Fig. 2 ).

Fig.2: Cheltuielile i veniturile bugetului general

Fig. 3: Cheltuielile i veniturile bugetului general

Corectarea att a veniturilor, ct i a metodelor de cheltuire au, astfel, necesare pentru a fi parte a procesului de consolidare pn n prezent.Ambele majorri de taxe i reduceri ale cheltuielilor pot deteriora creterii. Reducerea cheltuielilor publice n continuare de la nivelul su sczut n prezent, prezint dou provocri principale. Primul este de a mbunti cadrul de planificare a bugetului, astfel nct s se asigure o modalitate aleasa pe termen mediu poate fi meninut; al doilea este de a preveni plafoanele de cheltuieli s se deformeze, prin mai eficienta prioritizare a cheltuielilor publice, in special pentru a maximiza potenialul de cretere consolidarea.

SPECIFICUL SUSTENABILITII FISCALE N SLOVACIA


Slovacia nu pare s se confrunte cu un riscul unui presiuni fiscale pe termen scurt. Cu toate acestea, exist unele indicii c partea fiscal a economiei prezint riscuri poteniale. ara prezint un risc mediu de sustenabilitate pe termen mediu i cu risc ridicat ntr-o perspectiv pe termen lung. Datoria guvernului (43,3% din PIB n 2011 i fiind ateptat s creasc pn la 55,9% n 2014) este mai jos de 60% din PIB, pragul din tratat.

Riscurile ar fi mai mari n cazul n care structura primar a echilibru va reveni mai mult la valorile negative observate n trecut, cum ar fi media pentru perioada1998-2012. Accentul ar trebui s fie, prin urmare, hotrt s pun n aplicare n continuare sustenabilitatea msurilor de stimulare, care evit potenialele riscuri pentru durabilitatea in timp de la intensificarea pe termen scurt. ntr-adevr, raportul privind mbtrnirea populaiei din 2012 arat o creterea semnificativ n totalul legat de vrsta cheltuielilor publice intre anii 2010-60 (7,5 pp. din PIB, fa de o medie UE de 2,9 puncte procentuale din PIB). n special, n perioada menionat anterior cheltuielile publice cu pensiile se estimeaz s creasc cu 5.2 puncte procentuale din PIB (fa de o medie UE de 1,4 pp.), n timp ce asistena medical i cheltuielile pe termen lung de ingrijire sunt proiectate s creasc cu 2,5 puncte procentuale (fa de o medie a Uniunii Europene de 2,0 pp.). Slovacia trebuie s pun n aplicare pe termen lung meninerea politici de cretere, echivalent cu o mbuntirea permanent de 6,9 puncte procentuale din PIB n soldului structural primar pentru a nchide decalajul fiscal.

Fig.4: Ponderea veniturilor totale n PIB 2010 Criza economic i financiar pune finanelor publice n condiii de stres.

Acest efort este mult peste media imbunatatirii necesare pentru UE ca ntreg (2,6 pp.), reflectnd cea mai puin favorabil component, mbtrnire-cost i mai ru, poziia bugetar iniial. Sub o ipotez a politicii de schimbare, datoria ar crete de la 55,9% din PIB n 201 4 la 61,9% n 2020, precum i la 91,6% n 2030. Eforturile ar trebui s prin urmare s se fac pentru a se asigura c ponderea datoriei este aezat pe o traiectorie descendent pe termen lung.

Niveluri ale veniturilor fiscale n 2007


Dup cum arat n urmtorul grafic, nivelul veniturilor fiscale n ceea ce privete PIB cel mai ridicat a fost n Danemarca i Suedia (49,5% i respectiv 48,9%, n 2007), n timp ce noile state membre ale UE, a fost n general mai sczut, cea mai mic pondere fiind regsit n Slovacia, cu 29,7% (aproape cu 20 de puncte procentuale din PIB mai puine dect Danemarca, n 2007). Cea mai notabil excepie este Irlanda, cu niveluri relativ sczute de impozitare venituri care ajung la 32,5% din PIB (al cincilea cel mai mic n raportul statelor membre).(Fig.5)

Fig.5: Nivelul veniturilor fiscale n 2007

mbuntirea colectrii taxelor


Indicatorul ne sugereaz c nu este eficient din perspectiva costului modul de colectare al taxelor. Costul rate de colectare, compar costurile administrative anuale cu totalul veniturilor colectate, este cel mai mare din OECD asa cum putem observa mai jos.
3 CHE 2.5 2 1.5 1 0.5 0 Costurile de administrare fiscal SVN ITA LUX FRA CZE BEL PRT POL SVK

Fig.6: Eficiena colectrii taxelor pe anul 2012

Structura fiscalittii din acesta tar prezinta numeroase similitudini cu ultimele tri analizate: pe primul loc in procurarea resurselor totale din ultimii ani se claseaza impozitele indirecte (38,6%), acestea sunt urmate indeaproape de contributiile la asigurari sociale care detin 35,2% din total, iar impozitele directe marcheaza doar o valoare redusa de circa 26%. In anul 2005 Slovacia era una din tarile cu cea mai mica sarcina fiscala totala alaturi de Lituania, Letonia si Malta, trecand printr-o diminuare constanta si substantiala a raportului impozite/produsul intern brut de la 41,5% in 1995 pana la 29,4% in 2005. Aceasta reducere provine in mod egal din scaderea impozitor directe, dar si din cele indirecte. Raportul impozite directe/PIB a marcat in perioada 1995-2005 urmatoarea evolutie: anul 1995: 10,6%, anul 1997: 10,1%, anul 1999: 9,1%, anul 2001: 7,4%, anul 2003: 7,2%, anul 2005: 8,4%. Aceasta tendinta de reducere a impozitelor indirecte este rezultatul masurilor de reforma fiscala intreprinse in acesti ani. Astfel, in perioada 1995 -2005, principalele modificari

au fost operate in domeniul impozitarii venitului personal. In 2001, numarul transelor valorice a veniturilor impozibile au fost reduse de la 7 la 5. Cota maxima a fost redusa de la 42% la 38% in 2003, iar cea minima de la 14% la 10%. Intre 1993 si 2002 majoritatea reducerilor fiscale au fost dublate. Din 2001 au fost introduse cote de impunere si reduceri fiscale speciale pentru antreprenorii agricoli, forestieri si pentru cei din industria apei. In plus a fost silit un tip specific de impozitare pentru intreprinderile mici si mijlocii, cu o cota speciala de impozitare (de la 2% la 2.75% din venitul brut), precum si reduceri fiscale speciale. Intreprinzatorii particulari pot decide sa fie impozitati conform acestui sistem daca venitul lor total din anul anterior a fost mai mic de 2.000.000 coroane slovace. Pentru a stimula investitiile intreprinzatorilor particulari a fost infiintata impozitarea cu o cota maxima de 25% (aceeasi cota ca si pentru societatii) in cazul investitiilor din venit pentru active corporale sau necorporale fixe. Diminuarea veniturilor din impozite directe in relatie cu produsul intern brut este legata in principal de impozitul pe venitul personal. Cota statutara pentru impozitul pentru societati in Republica Slovaca a fost redusa de la 40% in 1999 la 29% in 2000 si la 25% in 2002, In anul 2002 au fost marite limitele maxime ale deprecierii activelor materiale (in special rnasini). Cele mai semnificative modificari ale deprecierii au intrat in vigoare in 1 ianuarie 2003. Aceste modificari au scurtat perioada de timp de depreciere a activelor materiale si ar trebui sa conduca la o descrestere a bazei fiscale si a sarcinii fiscale ale antreprenorilor si ale companiilor. In plus, a fost introdusa o schema de creditare fiscala pentru investitori. Impozitele indirecte inregistreaza si ele o evolutie descrescatoare de-a lungul ultimilor ani. Studiind valorile determinate prin raportarea impozitelor indirecte la PIB, observam ca maximul perioadei 1995-2005 este in anul 1995: 14,6%, iar minimul in anul 2003: 10,4%, o crestere usoara se inregistreaza pentru anii 2004 si 2004: valori peste 12%. Pe primul loc intre impozitele indirecte este si in Slovacia taxa pe valoarea adaugata care marcheaza procente in PIB de 7-8% in ultimii ani. Taxa pe valoare adaugata a fost introdusa prin reforma sistemului fiscal la 1 ianuarie 1993, si impreuna cu accizele a inlocuit impozitul anterior pe cifra de afaceri si impozitul pe import. Amendamentele la legea TVA-ului au avut drept scop in principal obtinerea armonizarii sistemului TVA-ului din Slovacia cu legislatia UE, in particular pentru a include uneie bunuri si

servicii sub incidenta cotei de impozitare corespunzatoare in conformitate cu Directiva a V-a a Consiliului Europei (unele alimente si bauturi). In plus au fost facute modificari pentru a se supune regulilor de aplicare a impozitelor asupra serviciilor financiare si de asigurari, impozitarea transportului international special de persoane cu microbuzul, precum si pentru reglementarea locului tranzactiilor impozabile pentru furnizarea de servicii si pentru impozitarea platitorului de impozite dupa initierea precedurilor de falimentare. Armonizarea accizelor slovace la directivele comunitare a insemnat un lung proces de modificari legislative. Legile de baza au fost conturate in 1993 pe bazele directivelor UE corespunzatoare, cand au fost create toate cele cinci legi referitoare la accize (aplicate anumitor bunuri selectate si anume: vin, bere, tutun si produse din tutun, alcool etilic si uleiuri minerale si lubrifianti), Slovacia si-a luat angajamentul sa alinieze legislatia referitoare la accize in mod treptat cu legislatia Uniunii Europene. In continuare urmeaza o scurta prezentare reformele fiscale de data recenta care au determinat forma actuala a sistemului fiscal slovac:In domeniul impozitarii directe a venitului, reforma fiscala este centrata pe implementarea impozitului forfetar. In conformitate cu principiul impozitarii tuturor veniturilor persoanelor fizice si juridice in mod egal, a fost aplicat de la 1 ianuarie 2004 doar o cota procentuala lineara de 19%. Aceasta a condus la creterea productivitatii muncii att pe termen scurt, cat si pe termen lung, intrucat a ncurajat eforturi mai mari de munca n orice moment, cat si o mai mare investitie in capitalul uman.In mod efectiv de la 1 ianuarie 2004, cota de impozitare a profitului se reduce la 19% (inainte era de 25%). n acelasi timp, noul sistem fiscal urmeaza principiile impozitarii venitului din investitii si din castiguri de capital doar o singura data cand este transferat de la nivel persoanelor juridice ia cel al persoenlor fizice. Astfel, impozitarea dividendelor a fost eliminata, venitul din investitii fiind impozitat o singura data, la nivelul profirului sociezatilor. O cota redus de 14% este perceput in cazul societatilor agricole, daca cel putin 50% din cifra de afaceri provine de la aceste societati. Societatile care au ca salariati persoane cu handicap in proportie de cei putin 50% beneficiaza de cota redusa de 18%. Societatile pe actiuni datoreaza

un impozit forfetar anual minim de 24.000 coroane. Legea impozitarii venitului simplifica de asemenea in mod radical atat impozitarea venitului individual, cat si a celui corporational. Pentru a obtine cel mai mare grad posibil de transparenta fiscala si pentru a minimiza distorsiunile economice, noua lege fiscala elimina in mod virtual toate exceptiile, scutirile si regimurile speciale. Cu incepere de la 1 ianuarie 2004, Slovacia a introdus o cota unica de impozitare de 19% pentru toate categoriile de venituri. Aceasta cota unica a inlocuit un sistem de impozitare progresiv, cu cinci paliere de impozitare cuprinse intre 10 si 38%. De asemenea, au fost eliminate diversele cote speciale de impunere pentru anumite categorii de venituri. Rezultatul imediat al introducerii impozitului forfetar direct relativ scazut ar fi un volum mai mic de impozite directe colectate.Venitul pierdut este astfel compensat de o crestere a veniturilor fiscale indirecte generata de o rata fiscala indirecta mai mare introdusa ca parte a reformei. Cresterea accizelor pentru produsele din tutun a armonizat legea fiscala slovaca cu regulile Uniunii Europene mult mai devreme decat se astepta in Tratalul de aderare a Slovaciei la Uniunea Europeana. O data cu noua lege a accizelor pentru spirtoase conditii mai stricte au fost aplicate pentru producatorii de bauturi spirtoase si pentru depozitele fiscale, lucru care ar trebui sa previna evaziunea fiscala si s impulsioneze colectarea impozitelor. In plus, impozitul pe transferul de proprietati imobiliare, impozitul pe cadouri si pe mosteniri au fost eliminate ca parte a reformei fiscale. Datorita eliminarii impozitului pentru cadouri, acestea nu mai sunt recunoscute drept cheltuieli deductibile fiscal. Impozitul pe transferul imobiliar a fost eliminat la 1 ianuarie 2005. Scopul noii legi referitoare la impozitul pe proprietatea imobiliara este de a crea o baza legala pentru o impozitare transparenta a proprietatii imobiliare bazata pe principiul evaluarii de piata. Slovacia prezinta o fiscalitate redusa, valoarea indicatorului presiunii fiscale globale (35%) fiind situata sub media Comunitatii Europene: 40,6%. Impozitele directe in PIB sunt unele din cele mai reduse din intreaga Comunitate Europeana (doar 8,7%), impozitul pe venitul personal fiind de altfel extrem de scazut (doar 4% pentru intervalul 1995-2005), dar impozitul

suportat de persoanele juridice din Slovacia este situat peste media comunitara (3,5% fata de 3,0%). Impozitele indirecte totale prin raportare la PIB sunt aproape aliniate la media EU25 (13,2% fata de 14,2%), pe parti componente principale insa depasesc cu putin valorile medii: T cu 7,8% (fata de 7,4%) si accizele cu 3,2% (fata de 3,1%).

COTE: TVA; Impozit pe venit; Impozit pe profit.


TVA-ul standard in Slovacia este de 20%. De asemenea exista si o cota redusa a acetui impozit in valoare de 10% aplicabil pentru medicamente si carti. TVA-ul se precepe atat pentru bunurile si serviciile consumate in slovacia cat si pentru cele importate. In cele mai multe cazuri, exporturile nu se supun taxarii TVA. Asemeni serviciilor financiare bancare, asigurari,educatie si inchirieri,altele decat cele noi, nu se supun aplicarii TVA. Platitorii taxei,cei ai caror venituri depasesc 49.790 in cel putin un an sunt oblibati sa se inregistreze pentru plata TVA catre institutiile autorizate. Entitatile din strainatate care plaseaza comenzi online in Slovacia sunt obligate sa se inregistreze la autoritatea competent in cazul in care valoarea toatala a bunurilor transportate catre Slovacia depaseste suma de 35.000 Euro intr-un an calendaristic. Perioada pentru care se calculeaza TVA-ul pltibil este de o ptrime dintr-un an, asta n cazul n care pltitorul are o cifr de afaceri mai mic dect 331.939,19 Euro. Daca CA depaeste aceasta summa,perioada de calcul a TVA-ului este o luna calendaristic. Declaratia pentru TVA ar trebui s fie depus iar taxa ar trebui s fie pltit de ctre data de 25 a urmtoarei perioadei de raportare.

Fig.7: Cotele impozitrii la nivel european Majoritatea statelor membre UE au facut modificri substaniale n ceea ce privete impozitul pe venit n 2010 i 2011. Unele dintre ele au sczut nivelul cotelor de taxare (BG, DK, FI, GE), n timp ce majoritatea l-au crescut, dei n proproii diferite (AT, CZ, CZ, etc.). n 2010 i 2011 majoritatea statelor membre au decis s creasc cota standard de TVA. n ceea ce

privete contributiile de asigurri sociales-a preferat extinderea bazei de impozitare, dei state precum Irlanda i Letonia au decis creterea cotelor. La polul opus se afl Bulgaria i Polonia care au decis reducerea cotelor de impozitare pentru a putea salva locuri de munc. In 2012 rata individuala a impozitului pe venit a ramas la 19%. Scutiri se acorda contribuabililor cu anumite tipuri de venituri. Impozitul pe profit standard in 2012 este stabilit la 19%.

Impozitul pe venit al unei persoane in 2012 O persoana in Slovacia este responsabila pentru impozitul pe venit sau ca angajat si pe venitul ca persoana care desfasoara activitati independente. In cazul in care o persoana care se supune testului a unui rezident permanent al Slovaciei, impozitul va fi calculat pe venitul sau total. Un rezident strain ce este angajat in Slovacia plateste impozit numai pe venitul sau din surse slovace. Pentru a fi considerat un rezident slovac ar trebui sa fie obtinut permis de sedere permanenta sa fi locuit cel putin 183 de zile pe parcursul unui an calendaristic fiscal. Un angajator este obligat sa deduca imediat in fiecare luna suma taxelor si asigurarilor sociale, datorate de un lucrator salariat. O persoana care desfasoara activitati independente este obligata sa faca plati anticipate trimestriale privind impozitul pe venit, cu conditia ca ultimul lui impozit datorat sa fi fost mai mare de 1659.7 euro iar platile lunare privind imp.pe venit cu conditia ca taxa sa datorata din anul fiscal precedent sa fi fost cel putin 16596.96 euro. Platile in avans la impozitul pe venit vor fi compensate prin depunerea unui raport anual. In cazul unei noi afaceri, platile in avans se calculeaza conform estimarilor administratorilor afacerii. Anumite plati sunt deduse din venitul impozabil asa cum este detaliat mai jos. Pierderile provenite din diverse activitati ale persoanelor fizice pot fi compensate impotriva celuilalt cu toate acestea nici unul dintre ele nu a putut compensa venitul ocuparii fortei de munca.

Impozitarea companiilor:
Companiile slovace sunt impozitate conform profitului global obtinut. Companiile straine ce isi desfasoara activitate in Slovacia sunt impozitate numai pentru profitul obtinut in Slovacia Veniturile obtinute in Slovacia sunt cumulate si taxate ca si cum ar fi fost obtinute individual. O pierdere de capital din vanzarea unui bun in cele mai multe cazuri poate genera o compensare fata de cota standard. Anul fiscal in Slovacia coincide cu anul calendaristic si se termina la 31 decembrie.

Deducerea taxelor la sursa:


In Slovacia un angajator este obligat sa faca reducerea taxelor la sursa pentru angajatii proprii si sa retina contributiile sociale. Contributiile sociale: Pentru angajat: contributia angajatorului este de aproximativ 35.2% dim salariu. Contributia angajatului era de aproximativ 13.4%. O persoana fizica autorizata isi plateste singura contributiile sociale si de sanatare. Asigurarile cuprind contributii pentru pensie, somaj, boala si accidente de munca.

Taxele in Slovacia trebuiesc deduse la sursa astfel: Dividendele 0% Dobanzile rata standard de deducere la sursa este de 19% Patente si drepturi de autor 19%

Scutiri aplicate impozitului pe profit


Unele tipuri de venitui sunt scutite de impozit dupa cum urmeaza:

Castigul in urma vanzarii unui imobil privat ce a fost detinut in proprietate cel putin 5 ani,daca nu a fost folosit in scopul obtinerii de profit. Castiguri obtinute in urma vanzarii unor bunuri tangibil care nu au fost folosite in scopul obtinerii de profit. Castiguri obtinute in urma vanzarii unei masini ce a fost detinuta cel putin un an Deduceri pentru cheltuieli de calatorie suportate de angajator pana la o anumita limita Deduceri pentru folosirea automobilului in scop propriu sau a unor utilaje la munca furnizate de catre angajator, pana la o anumita limita. Controale si concedii medicale oferite de catre angajator pana la o anumita limita.

Reduceri ale taxelor in Slovacia


Un individ, inclusiv nerezidentii, sunt indreptatiti la o deducere personala, atunci cand se calculeaza taxele in valoare de 3 559.27 Euro, atunci cand venitul anual este mai mic decat limita impusa de lege. Aceasta deducere persoanala este oarecum aplicabila doar pentru veniturile active (impozitul pe venit) si nu pentru veniturile passive cum ar fi dividendele obtinute in urma vanzarii actiunilor. O persoana rezidenta este indreptatita sa beneficieze de o reducere aditionala pentru sot/sotie si alte reduceri pentru fiecare copil in parte. Acestea sunt totusi aplicabile de asemenea pentru veniturile active si nu pentru cele pasive.

Impozit pe mosteniri si donatii in Slovacia Din 1.1.2004 aceste taxe nu mai sunt percepute pe teritoriul Slovaciei. Impozite locale in Slovacia Municipalitatile locale din Slovacia impun taxe specifice.

Taxe pe proprietati imobiliare:


Aceste taxe impuse bazei anuale de impozitate se aplica, terenurilor, apartamentelor si cladirilor.

Taxa pentru terenuri anual este de 0.25% din taxa de baza. Taxa pentru cladiri este determinata anual de catre fiecare municipalitate individual. Baza de taxare este reprezentata de suprafata cladirii in metri patrati.

Accizele:
Se aplica pentru: Alcool Vin Bere Produse cu tutun Electricitate, carbuni si gaze natural Produse petroliere