Sunteți pe pagina 1din 16

1.

ARGUMENT Devenit unul dintre principalele mijloace de transport datorita avantajelor sale evidente, automobilul impune in mod continuu ridicarea performantelor de economicitate, durabilitate si fiabilitate. Realizarea acestor probleme conditioneaza urmatoarele cerinte pe care automobilul trebuie sa le satisfaca: -dezvoltarea unor puteri cat mai ridicate la gabarite reduse si greutati minime in conditiile unui cost redus si asigurarii economicitatii in exploatare; -siguranta in functionare; -durabilitate si fiabilitate cat mai ridicate; -posibilitatea tipizarii elementelor componente de servire comoda si sigura . In prezent, pentru a micsora timpul de scoatere din functiune a automobilelor, prin aducerea lor din locurile sau zonele unde acestea sunt exploatate la statiile de diagnosticare, au fost realizate puncte mobile de diagnosticare, instalandu-se aparatura necesara pe sasiuri speciale. Desi se aplica sistemul preventiv planificat de verificare si intretinere tehnica, in procesul de exploatare apar numeroase defectiuni ce trebuie rezolvate pe parcurs, cu sculele si aparatura existenta la bordul automobilului. Cel care trebuie sa depisteze defectiunea este conducatorul auto si, cel mult, mecanicul auto aflat in apropiere. De aici rezulta obligatia pentru conducatorii auto, amatori sau profesionisti, dar mai ales pentru mecanicii auto de a poseda cunostinte temeinice de constructie, diagnosticare, intretinere si reparare a automobilelor. De cunostintele si experienta lor depind usurinta sau greutatea descoperirii defectiunii, stabilirea cauzelor care au determinat-o, si mai ales, remedierea acesteia. Proiectul cu tema Transmisia longitudinala cardanicaevidentiaza principiul de functionare al acestui tip de transmisie. Lucrarea prezinta aspectele principale ale functionarii transmisiei longitudinale(cardanica) si evidentiaza caracteristici functionale diferentiate pentru fiecare categorie de transmisie. Realizarea proiectului Transmisia longitudinala cardanica atinge o serie de competente tehnice generale dar si competente specifice. Unitatile de competenta care se regasesc in lucrare sunt: 1. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei 2. Lucrul in echipa 3. Utilizarea si interpretarea documentatiei tehnologice. . Exploateaza baze de date. . Prezinta informatii incluznd text, numere si imagini. . Comunica prin Internet. . Identifica sarcinile si resursele necesare pentru atingerea obiectivelor.
1

. si asuma rolurile care i revin n echipa. . Colaboreaza cu membrii echipei pentru ndeplinirea sarcinilor. . Interpreteaza informatii nscrise n desenele de ansamblu . Interpreteaza desene speciale . Aplica informatiile din documentatia tehnica n activitatea practica

2.CONTINUTUL PROPRIU-ZIS 2.1 COMPUNEREA GENERALA A AUTOMOBILELOR Principalele prti componente ale unui autoturism sunt motorul, sasiul si caroseria. Motorul este alctuit din mecanismul motor si instalatii auxiliare. Mecanismul motor este format din organe (piese) fixe si organe mobile. Organele fixe principale ale motoarelor cu ardere intern sunt compuse din colectorul de admisie si colectorul de evacuare chiulas, blocul cilindrilor, carterul si bratele motorului. Din grupa organelor mobile fac parte arborele cotit si volantul, bielele si pistoanele cu bolturi si segmenti. Instalatiile auxiliare ale motorului sunt: . instalatia de alimentare; . mecanismul de distributie; . instalatia de aprindere; . instalatia de rcire; . sistemul de pornire; . aparatura pentru controlul functionrii. Sasiul este compus din: . grupul organelor de transmitere a momentului motor la rotile motoare; . sistemele de conducere; . organele de sustinere; . propulsia . instalatiile auxiliare. Rolul transmisiei este de a trasmite, de a modifica si de a distribui momentul motor la rotile autovehiculului. Ambreiajul are rolul de a realiza cuplarea progresiv si decuplarea motorului de restul transmisiei n momentul pornirii, precum si n timpul mersului, la schimbarea treptelor cutiei de viteze. Rolul cutiei de viteze este de a modifica forta de tractiune n functie de valoarea rezistentei la naintare. Transmisia longitudinala (cardanica) serveste la transmiterea momentului motor de la cutia de viteze la transmisia principala. Transmisia longitudinala (cardanica) are axele geometrice ale arborilor asezati sub un unghi variabil datorita oscilatiilor suspensiei. Transmisia principala transmite momentul motor de la transmisia cardanica, sistemul n plan longitudinal al automobilului, la diferential si arborii planetari situati ntr-un plan transversal; transmisia principala mareste, n acelasi timp, momentul motor. Mecanismul de directie serveste la schimbarea directiei de mers a automobilului, prin schimbarea planului rotilor de directie n raport cu planul longitudinal al automobilului.
3

Reducerea vitezei (sau chiar oprirea) automobilului se realizeaza cu ajutorul sistemului de frnare, dupa dorinta conducatorului. De asemenea, cu ajutorul sistemului de franare se realizeaza si imobilizarea autovehiculului n timpul stationarii sau parcarii pe un plan orizontal, panta sau rampa. Instalatiile auxiliare ale automobilului servesc la asigurarea confortului sigurantei circulatiei si a cotrolului exploatarii. Orice autovehicul care prin constructie atinge o viteza mai mare de 10 km/h trebuie sa fie dotate cu un dispozitiv de avertizare sonora.
2.2 TRANSMISIA AUTOMOBILELOR

Transmisia are rolul de a transmite momentul motor la roile motoare ale automobilului. Transmisia autovehiculului este alctuit din: ambreiaj; cutie de viteze (schimbtor de viteze); transmisia cardanic; transmisia principal; diferenial; arbori planetari; transmisia final. Ambreiajul face parte din transmisia automobilului si este intercalat ntre motor si cutia de viteze, n scopul decuplrii temporare si cuplrii progresive a motorului cu transmisia. Ambreiajul este format din dou plci: . una montat pe arborele motor; . una montat pe axul cutiei de viteze. Cu ajutorul pedalei de ambreiaj se realizeaz cuplarea sau decuplarea motorului de transmisie. Decuplarea si cuplarea motorului de transmisie sunt necesare la pornirea de pe loc a automobilului si n timpul mersului pentru schimbarea trep telor cutiei de viteze. Dup principiul de functionare ambreiajele sunt: . mecanice . hidrodinamice . combinate si electromagnetice. Dup tipul mecanismului de actionare ambreiajele sunt: cu actionare mecanic sau hidraulic. Automobilele sunt echipate cu cutie de vitez pentru a modifica forta de tractiune, n functie de variatia rezistentelor la naintare. Transmisia cardanic are rolul de a transmite momentul motor, fr s-l modifice, de la cutia de viteze la transmisia principal.

Transmisia principal, ntlnit si sub denumirea de angrenaj principal are rolul de a multiplica si transmite momentul motor de la arborele longitudinal la diferential. Diferentialul este mecanismul care permite ca rotile motoare ale aceleiasi punti s se roteasc cu viteze unghiulare diferite, dnd astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului n viraje s parcurg spatii diferite. 2.3.TRANSMISIA LONGITUDINAL (CARDANIC) 2.3.1.DESTINAIA I PARTILE COMPONENTE ALE TRANSMISIEI LONGITUDINALE Transmisia longitudinal are rolul de a transmite momentul motor, fr s-1 modifice, de la cutia de viteze la transmisia principal n cazul automobilelor organizate dup soluia clasic, precum i de la reductorul-distribuitor la punile motoare, i ntre puni, n cazul automobilelor cu mai multe puni motoare.

Fig.3.1.1 Necesitatea transmisiei longitudinale rezult din faptul c transmiterea momentului motor se face ntre doi arbori care au axele nclinate sub un anumit unghi.

Fig.3.1.2 Mrimea distanei dintre subansamblurile legate de cei doi arbori depinde, pe de o parte, de ncrctura automobilului i rigiditatea suspensiei, iar pe de alt parte, de denivelrile drumului care conduce la oscilaia prii suspendate.

Fig.3.1.3 Prtile componente ale transmisiei longitudinale sunt prezentate n figura 3.1.3. Cutia de viteze 5 este montat pe cadrul 6, iar transmisia principal mpreun cu puntea motoare este legat de cadru prin intermediul arcurilor 7. In acelasi timp, axa geometric a arborelui secundar 4 al cutiei de viteze este asezat sub un anumit unghi n raport cu axa geometric a arborelui 8 al transmisiei principale, unghi care variaz n timpul deplasrii automobilului, deoarece variaz distanta dintre cei doi arbori n functie de sarcina util, rigiditatea suspensiei si denivelrile drumului. Pentru a transmite momentul motor de la arborele 4 la arborele , care au axele geometrice dispuse sub un unghi variabil y, se foloseste transmisia longitudinal compus din articulatiile cardanice 1 si 2, arborele longitudinal 3 si cuplajul de compensare axial 9. Transmisia longitudinal este compus din: articulatii cardanice, arbori longitudinali, cuplaje ele compensare axiala si paliere intermediare.

Fig.3.1.4 Transmisia longitudinal cu dou articulatii montate la capetele arborelui longitudinal (fig. 3.1.4, a) se utilizeaz la automobilele 4 x 2 cu ampatament mai redus. La automobilele cu ampatament mare, pentru a mri rigiditatea arborelui longitudinal si pentru a se micsora tendinta de vibrare, transmisia longitudinal este prevzut cu un arbore principal si unul intermediar (fig. 3.1.4, b). Cuplajul de compensare axial 4 permite ca distanta dintre cele dou articulatii cardanice s varieze. In figura 3.1.4, c sc reprezint transmisia longitudinal utilizat la auto-mobilele 4x4. Articulatiile cardanice. Din punct de vedere constructiv, articulatiile cardanice se mpart n articulatii cardanice rigide si articulatii cardanice elastice; articulatii cardanice deschise si articulatii cardanice nchise. In functie de viteza unghiular obinut la arborele condus, articulatiile cardanice pot fi: . asincrone (cu vitez unghiular variabil) . sincrone (cu vitez unghiular constant). La automobile, cele mai rspndite sunt articulatiile cardanice rigide, asincrone de tip deschis.

Fig.3.1.5 Articulatia cardanic rigid, asincron, de tip deschis. n figura 3.1.5 sunt reprezentate elementele componente ale articulatiei cardanice rigide asincrone, de tip deschis. Ea este compus din furcile 2 si 11 si crucea 12. Furca 2 este prevzut cu flansa 7 cu ajutorul creia se asambleaz, prin suruburi, de arborele secundar al cutiei de viteze. Furca 11 este prevzut cu butucul 10 care, fiind canelat, permite culisarea arborelui longitudinal n scopul mririi sau micsorrii distantei dintre cele dou articulatii datorit oscilatiilor cadrului automobilului fat de puntea motoare. Gresorul 9 serveste la ungerea canelurilor. Pentru reducerea pierderilor prin frecare, ntre orificiile furcilor si fusurile crucii se monteaz bucsele de otel 6, prevzute cu rulmenti cu role ace 5, care se sprijin pe garnitura de etansare 4. Crucea se fixeaz n bratele furcilor cu capacele 8, prinse cu suruburile 14 si asigurate cu plcile 7. Ungerea rulmentilor cu ace role se face de la gresorul 13. Pentru ca unsoarea s nu depseasc presiunea maxim, crucea cardanic este prevzut cu supapa de sigurant 3. La acest tip de articulatie cardanic la o vitez unghiular constant a arborelui conductor se obtine o vitez unghiular variabil pentru arborele condus. Variatia vitezei unghiulare a arborelui longitudinal este un dezavantaj care se nltur prin folosirea a dou articulatii cardanice avnd furcile 7 si 3 (fig. 3.1.6) de pe arborele longitudinal 2 montate n acelasi plan, iar unghiurile y, si y2 dintre arbori egale (y, = y2).

Fig.3.1.6 Articulatii cardanice elastice. n constructia automobilelor, articulatiile cardanice elastice se ntlnesc, n special, la transmiterea miscrii de la motor la cutia de viteze sau ntre cutia de viteze si reductorul-distribuitor pentru a compensa neexactitatea montajului acestor agregate si dezaxarea axelor. Arborii longitudinali. Arborii longitudinali sunt organe ale transmisiei longitudinale care fac legtura ntre dou articulatii cardanice, avnd rolul de a transmite la distant momentul motor.Arborii longitudinali sunt formati din partea central (arborele propriu-zis) si piesele de legtur dintre partea central si articulatiile cardanice. Partea central are forma tubular, fiind confecionat, din evi speciale din oel, trase sau sudate.

Fig.3.1.7 In figura 3.1.7 este reprezentat constructia arborelui longitudinal, compus din partea central 4, confectionat dintr-un tub de otel, prevzut la captul dinspre cutia de viteze cu un arbore canelat 8, iar la captul dinspre puntea motoare cu furca 6. Montarea furcii 2 pe arborele 8, prin intermediul canelurilor. este necesar pentru a permite variatia distantei dintre crucile cardanice 5 datorit

variatiei sgetii suspensiei. Aceast mbinare poart denumirea de cuplaj de compensare axial. Dup fabricare, arborele longitudinal mpreun cu articulatiile cardanice sunt supuse echilibrrii dinamice. Arborele se echilibreaz cu adaosuri de metal sub forma plcutelor 9. Dup terminarea echilibrrii se noteaz pe butucul furcii alunectoare 2 si pe arborele canelat 8, cte un reper pentru montare, deoarece montarea furcii 2 n alt pozitie ar putea conduce la dezechilibrarea arborelui longitudinal. 2.3.2.MATERIALELE UTILIZATE N CONSTRUCTIA TRANSMISIEI CARDANICE Prtile componente ale arborelui longitudinal se execut din diferite materiale n functie de solicitrile la care sunt supuse. Portiunea canelat se execut din oteluri de mbuntire slab aliate (40 C 10,OLC 50 S). Partea tubular a arborelui se execut din teava tras cu continut redus de carbon. Crucile articulatiei cardanice se execut din oteluri aliate de cementare. Cementarea se face pe o adncime de 0,7-1,5 mm. Apoi, se supun clirii n ulei si revenirii. Duritatea obinut trebuie s fie 56-65 HRC. Furcile articulaiei cardanice se execut din oteluri carbon de mbunttire (OLC 45) sau din oteluri de mbunttire slab aliate. Dup clire si revenire, duritatea obinut trebuie s fie 197-300 HB. Bucsa rulmentului cu role-ace, n general, se execut din otel RUL 3, supus la clire si revenire.

2.3.3 .NTRETINEREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE Intretinerea transmisiei longitudinale cuprinde urmtoarele lucrri: strngerea suruburilor flanselor de fixare cu arborele secundar al cutiei de viteze si arborele pinionului de atac; ungerea articulatiilor cardanice si mbinrii canelate (dac se utilizeaz unsoare cu adaos de MoS2 gresarea se face la 5 000 km, iar dac se utilizeaz unsoare universal fr adaos de MoS2, gresarea se face sptmnal sau la cel mult 2 500 km); verificarea fixrii arborelui intermediar; controlul vizual al arborelui longitudinal pentru a sesiza eventualele deformri.

10

Fig.3.3.1

Fig.3.3.2 2.3.4.DEFECTE N EXPLOATARE ALE TRANSMISIEI LONGITUDINALE Defectele care apar n exploatarea transmisiei longitudinale pot fi: dezechilibrarea arborilor longitudinali; ruperea arborilor longitudinali; deformarea sau ruperea crucilor articulatiilor cardanice; slbirea sau ruperea suportului intermediar; deteriorarea rulmentului suportului intermediar.

11

Fig.3.4.1 Dezechilibrarea arborilor longitudinali. Defectul se manifest prin vibratii pe timpul deplasrii automobilului. Defectul se datoreste: dezlipirii plcutelor de echilibrare; deformrii arborelui prin lovire; uzurii pronuntate a crucilor cardanice; existentei unui joc prea mare ntre canelurile arborelui si butucul furcii culisante; deformrii flanselor de prindere; uzurii rulmentilor de la arborele secundar al cutiei de viteze sau de la pinionul de atac al transmisiei principale. In cazul n care vibratia nu este puternic, se continu deplasarea automobilului cu viteza redus pn la atelierul de reparatie, unde se verific n amnunt cauzele dezechilibrului. Ruperea arborelui longitudinal sau a crucilor cardanice. Datorit acestor defecte, automobilul nu poate porni sau, dac se gseste n miscare, se poate rsturna, dac ruperea are loc la partea dinspre cutia de viteze. Defectele se datoresc: manevrrilor necorespunztoare ale ambreiajului (bruscrii ambreiajului); uzurilor articulatiilor cardanice si cedarii materialului. La aparitia defectului, care este nsotit de un zgomot puternic, se opreste imediat automobilul, dup care se demonteaz arborele longitudinal rupt si se remorcheaz automobilul pn la atelierul de reparatie. Ruperea sau slbirea suportului intermediar. Defectul se datoreste desfacerii sau ruperii suruburilor de prindere. Initial, defectul se manifest printr-un zgomot puternic dup care automobilul ncepe s vibreze. Inlturarea defectului const n strngerea suruburilor. n cazul n care s-au rupt umerii suportului, automobilul trebuie remorcat pn la atelierul de reparatie. Pentru aceasta, se demonteaz ntregul suport si arborele respectiv.

12

Fig.3.4.2 2.3.5.REPARAREA TRANSMISIEI LONGITUDINALE Crucea articulaiei cardanice poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: suprafaa de lucru a fusurilor uzat se recondiioneaz prin metalizare cu pulberi sau cromare, urmate de rectificare la cota nominal; fusurile uzate frontal se recondiioneaz prin rectificare i folosirea unei aibe compensatoare.

Fig.3.5.1

13

Furca cu butuc poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: . ncovoierea butucului se nltur prin ndreptarea la o pres de 10 000 daN; . locasurile pentru rulmenti cu role-ac uzate se reconditioneaz prin alezare la cote de reparatie: . filetul pentru gresor uzat se reconditioneaz prin ncrcarea cu sudur, gurire si refiletare la cota nominal; . canelurile uzate n grosime se reconditioneaz prin brosarea canelurilor la cota de reparatie; . suprafata de centrare a canelurilor uzat (uzura n nltime a canelurilor) se reconditioneaz prin utilizarea unui arbore cardanic canelat majorat.

Fig.3.5.2 Furca cu flan poate prezenta urmtoarele defecte care se nltur dup cum urmeaz: - gaura de prindere a flansei uzate se reconditioneaza prin incarcarea cu sudura si gaurire la cota nominala; - locasurile pentru rulmenti cu role-ace uzate se reconditioneaza prin alezarea locasurilor rulmentilor la cota de reparatie. Portiunea canelata a arborelui longitudinal poate prezenta urmatoarele defecte care se inlatura dupa cum urmeaza: - canelurile uzate in lungime se reconditioneaza prin brosarea canelurii arborelui la cota de reparatie; -suprafata de centrare a canelurilor uzate (uzura in inaltime a canelurilor) se reconditioneaza prin inlocuirea portiunii canelate a arborelui longitudinal cu una la cota majorata. Inelul exterior al rulmentului cu role-ace. Defectul inelului consta in uzarea suprafetei de contact cu orificiul furcii articulatiei cardanice; se inlatura prin cromare si rectificare la cota de reparatie.

14

3. BIBLIOGRAFIE 1. M. Stratulat, V. Vlasie, Automobilul pe nelesul tuturor, Editura tehnic, Bucureti, 1991 2. Corneliu Mondiru, Automobile Dacia, diagnosticare, ntreinere, reparare, Editura Tehnic, Bucureti, 1998 3. Gh. Fril, M. Fril, t. Samoil, Automobile, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2003 4. Marian Pavelescu, Simona Pavelescu, Alina Melnic, Lucian Todera, Tehnologii n mecanica motoarelor, Manual pentru coala de arte i meserii, Editura Didactic i Pedagogic, Bucureti, 2006 5. http://www.wikipedia.org 6. Cataloage tehnice.Prospecte. Internet

15

4. ANEXE

ARTICULATIE CARDANICA

16