Sunteți pe pagina 1din 25

Liceul Teoretic ``Horia Hulubei``

PROIECT PENTRU OBINEREA ATESTRII PROFESIONALE N INFORMATIC

Profesor coordonator: Mironescu Loreta

Elev.Broasca Alin Constantin Clasa a-XII-a A

Mai, 2013

Motivul alegerii temei


Astronomia este tiina care studiaz legile ce guverneaz cosmosul, adic corpurile cereti i evenimentele ce au loc dincolo de atmosfera terestr cum ar fi: stelele, planetele cometele galaxiile sau radiaiile cosmice de fond. La fel, studiaz forma i formarea universului. Este una dintre cele mai vechi tiine datnd nc din perioada Greciei Antice. n secolul al VII-lea n Anglia astronomii se foloseau de poziia stelelor n navigaie Am ales prezentarea astronomiei printr-o pagina web in care am studiat cele mai importante notiuni legate de aceasta deoarece mi se pare un domeniu foarte interesant.

Cuprins

1. Introducere.....................................................................5 . 2. Generalitati despre limbajul HTML...............................6 3. Cerinte hardware si software..13 4. Structura si continutul proiectului..13 5. Bibliografie.. 24

Introducere
Lucrarea de fata are ca tema Astronomia . Sunt prezentate detalii despre astronomia ca stiinta ,despre univers ,sistemul solar , istoria astrologiei , cat si corpuri cosmice.

Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin programare direct in cod sursa (scrierea liniilor de comanda). Meniul principal a fost realizat insa in Flash, pentru care s-a folosit in principal programul de editare Macromedia Flash 8.
5

Generalitati despre limbajul HTML


Pana in anul 1990 accesarea informatiilor de pe INTERNET era foarte dificila si reteaua nu era folosita decat de un numar restrans de persoane, in general oameni de stiinta. Fizicianul Tim Berners-Lee a devenit celebru deoarece a inventat linkurile hypertext.Aceasta idee a dus la dezvoltarea unui limbaj simplu care s-a impus pe piata mondiala.Acest limbaj a fost numit Hypertext Markup Language, prescurtat, HTML. Dar ce este de fapt limbajul HTML ? HTML-ul este un set de conventii pentru marcarea portiunilor de document astfel incat fiecare portiune sa apara cu format distinct atunci cand documentul este accesat de un program de analiza sintactica (parser). HTML este limbajul de marcare ce stabileste aspectul documentelor WWW, iar prin intermediul browserelor se poate vedea documentul gata formatat. HTML este de fapt un subset al standardului SGML (Standard Generalized Markup Language) si include capacitati care permit autorilor sa insereze hiperlegaturi care afiseaza alte documente HTML cand se executa clic pe ele. Notiunea de hypertext inseamna text pastrat in format electronic cu link-uri intre pagini. Pana in 1993, in jur de 100 de calculatoare erau echipate pentru a gazdui pagini HTML;aceste pagini interconectate au fost denumite < WORLD WIDE WEB> Nu mult dupa aceea au inceput sa fie scrise primele browsere Web cu ajutorul carora puteau fi vizualizate pagini web care contineau text si imagini. In functie de versiunea HTML folosita, paginile WEB sunt grupate in trei generatii: - paginile din prima generatie, care foloseau versiunea 1.0, in care se edita text si 1-2 imagini.

- paginile din a doua generatie, proiectate cu HTML 2.0, care puteau contine si un fundal, permiteau aranjarea datelor in tabele si posibilitatea de a comanda un produs prin intermediul Internetului. - paginile din a treia generatie care pot contine culori diferite, secvente animate, sunete, etc. In prezent a aparut a patra versiune a limbajului HTML. Documentele HTML sunt exclusiv de tip text (ASCII); ele pot fi editate direct, prin comenzi specifice sistemului de operare folosit. In WINDOWS, se poate utiliza NOTEPAD,WORDPAD sau orice alt editor de texte. Vizualizarea acestor documente se face cu ajutorul unor aplicatii speciale, numite BROWSER-e, care nu depind de tipul sistemului de calcul folosit, ceea ce permite independenta fisierelor de tip HTML fata de platforma de lucru. Pentru descrierea documentelor WEB se utilizeaza anumite etichete (tag-uri) specifice pentru fiecare element descris; acestea stabilesc structura si aspectul documentului final. Tag-urile sunt recunoscute de browser-e care stabilesc apoi modul de formatare a documentului. Pentru delimitarea (separarea ) tag-urilor se folosesc delimitatorii < si > care incadreaza fiecare eticheta. Forma generala: <tag> pentru a marca inceputul unui tag si </tag> pentru a marca sfarsitul unui tag. In HTML nu se face distinctie intre majuscule si minuscule; Unele elemente HTML admit atribute care specifica informatii suplimentare despre continutul elementului. Atributele elementului se precizeaza in cadrul etichetei de inceput si se aplica doar elementului curent. Ex. Daca se doreste includerea unei imagini in document, se va specifica drept atribut adresa fisierului care contine imaginea si eventual alte informatii despre felul in care se va face includerea. Avantajul major al unui browser este acela ca poate suporta si alte limbaje, ca Java sau Basic, ce completeaza utilitatea limbajului HTML.
Macromedia Dreamweaver este o unealt destinat creatorilor de pagini web. Dreamweaver a fost creat de Macromedia (acum Adobe Systems) i momentan a ajuns la versiunea 9. Primele versiuni ale produsului serveau doar ca simple editoare HTML de tipul WYSIWYG dar n versiunile recente au fost implementate funcii de editare avansate i support pentru alte tehnologii web cum ar fi CSS, JavaScript etc. 7

Dreamweaver s-a bucurat de un larg succes nc de la sfritul anilor '90 i momentan deine aproximativ 80% din piaa editoarelor HTML. Produsul poate fi rulat pe variate platforme software: Mac, Windows, dar suport n acelai timp i platforme UNIX cu ajutorul unor emulatoare software, cum ar fi Wine. Ca orice alt editor WYSIWYG, Dreamweaver poate ascunde detaliile de implementare a paginilor HTML, fcnd astfel posibil crearea cu uurin a paginilor web de ctre utilizatorii neexperimentai. Unii creatori de pagini web critic aceste tipuri de editoare deoarece produc pagini de dimensiuni mult mai mari dect ar fi necesar, ceea ce conduce la o funcionare neperformant a browserelor web. Aceast afirmaie este n mare parte adevarat deoarece paginile web produse folosesc design-ul pe baz de tabel. n plus, produsul a mai fost criticat n trecut i pentru producerea de coduri care adesea nu erau conform standardelor W3C, dar acest aspect a fost mult mbuntit n versiunile recente. Cu toate acestea, Macromedia a crescut suportul pentru tehnologia CSS precum i alte modaliti de design fr a fi necesar folosirea design-ului pe baz de tabel. Dreamweaver permite folosirea majoritii browserelor instalate pe calculatorul utilizatorului, pentru a previzualiza website-ul creat. De asemenea conine i cteva utilitare pentru administrarea site-urilor, cum ar fi cele pentru a gsi i modifica un paragraf sau o linie de cod, n ntregul web site, pe baza oricror parametri specificai de ctre utilizator. Cu ajutorul panourilor de stare se poate crea cod JavaScript fr a avea cunotine de programare. Odat cu apariia versiunii MX, Macromedia a ncorporat utilitare de generare dinamic a coninutului. De asemenea este oferit suport pentru conectarea la baze de date (cum ar fi MySQL i Microsoft Access) pentru a filtra i afia coninutul folosind script-uri de genul PHP, ColdFusion, Active Server Pages (ASP) i ASP.NET, fr a avea nevoie de o prealabil experien n programare. Un aspect foarte ludat al Dreamweaver-ului l reprezint arhitectura sa extensibil. Extensiile, aa cum sunt ele cunoscute, sunt mici programe, pe care orice dezvoltator le poate scrie (de obicei n HTML i JavaScript) i pe care oricine le poate descarca i instala, acestea aducnd un spor de performan i funcionalitate mbuntit programului. Exist o comunitate de dezvoltatori care produc aceste 8

extensii i le public (att comercial ct i gratuit) pentru probleme de dezvoltare web, de la simple efecte rollover pn la soluii complete de vnzare online.

pentru dezvoltarea obiectelor-aplet de tip Flash disponibile n cadrul unor pagini WEB. Prin intermediul obiectelor flash, vei putea crete dinamismul unei pagini precum i facilita interaciunea cu utilizatorul. Iniial dezvoltat de Macromedia, aplicaia Flash a fost preluat de ctre Adobe odat cu achiziionarea companiei sus amintite.

Macromedia Flash sau mai pe scurt Flash este o aplicaie utilizat

Avantajele folosirii Flash-ului pe web:


Elemente grafice vectoriale: dimensiuni mici i scalabil: Pentru a memora imaginile un calculator poate recurge la dou metode: prima este reinerea pixel cu pixel a imaginii, cea de-a doua este memorarea unor puncte critice cu ajutorul crora imaginea poate fi 9

refcut. Astfel pentru a afia un cerc, acesta poate fi memorat ntr-o imagine de tip raster (cum ar fi formatul BitMap sau Jpeg) dac avem un cerc cu o raz destul de mare vor fi memorai nu numai pixelii de pe circumferina cercului ci i cei din interiorul acestuia sau care sunt n jurul su. Spre deosebire, n cadrul formatelor vectoriale (SVG Scalable Vector Graphics, SWF - ShockWave Flash) sunt reinute doar centrul i raza cercului, calculatorul gsind imediat metoda de afiare a tuturor punctelor ce vor alctui cercul. Este evident faptul c dimensiunea unui fiier n format rasterizat (jpg, bmp, gif) este mai mare dect cea a unui fiier n format vectorial (din cauza numrului de informaii ce vor fi reinute). Atunci cnd mrim o imagine de tip vectorial nu facem dect s redesenm o parte a sa, calculatorul putnd reda cercul cu aceeai claritate se cunoate forma geometric reprezentat i mrirea imaginii nu reprezint dect trasarea (la scar) a fostei imagini vectoriale. Atunci cnd mrim o imagine de tip raster calculatorul nu cunoate despre ce este vorba i operaia va consta doar n suprademensionarea pixelilor (un pixel al cercului va fi afiat n mai multe puncte de pe ecran). Independena de platform (browser/sistem de operare): Imaginile vectoriale, dei mai utile, necesit o aplicaie care s genereze imaginea (pentru formatul SVG de exemplu exist Adobe SVG Player iar pentru SWF avem Playerul de Flash). Independena de platform apare din cauz c acest program ce tie s afieze imaginile a fost construit pentru o gam larg de hardware i sisteme de operare: Astfel dac vom vizualiza obiectul Flash n Windows se va folosi automat Playerul de Flash versiunea Windows, dac utilizm un telefon mobil (SmartPhone), se va folosi playerul disponibil pentru telefoane (Flash Player Lite 1.0), sau dac vom folosi MacOS exist un player separat (evident toate playerele vor afia aceeai imagine final). Animaii de lung durat uor de realizat: animaiile sunt punctul forte al Flash-ului, interfaa aplicaiei d posibilitatea de a sincroniza (n funcie de timp) diversele obiecte, poziii sau forme ale acestora. Flash-ul nu numai c realizeaz aceast sincronizare, dar poate i interpola poziia (sau forma) unui obiect pentru a uura munca utilizatorului.

10

Se pot aduga interfeei elemente multimedia: n interiorul obiectelor Flash putei importa i manipula (nainte, inapoi, salt la un anumit moment) MP3-uri sau AVI-uri. Nu necesit cunotine de HTML, XHTML: n cazul n care v hotri s realizai un ntreg site n Flash, aplicaia v poate furniza odat cu obiectul flash i codul HTML necesar n acest fel tot ce mai trebuie fcut este doar publicarea sitului pe un server WEB.

Editoare puternice i lucrul facil: (Macromedia) Flash este un editor puternic care d posibilitatea de atari de comportamente diverselor obiecte fie folosind interfaa de desenare grafic fie prin ataarea de scripturi obiectelor. Uurina mbinrii elementelor grafice cu scriptul: ataarea codurilor ActionScript obiectelor din flash se realizeaz prin selectarea obiectului i introducerea codului asociat obiectului ntr-o fereastr special. Transferabil ca flux de date: pentru ca un film Flash s ruleze pe maina clientului nu este necesar s fie ncrcat n ntregime playerul va afia doar ct va putea din film ateptnd (eventual) ncrcarea n continuare. Din acest motiv se pot realiza scripturi speciale care ataate obiectelor Flash pot furniza informaii privitoare la procentul de fiier care a fost ncrcat.

Dezavantaje ale utilizrii Flash-ului:


Printre dezavantajele folosirii obiectelor flash n paginile web amintim: Depinde de player: dei acesta vine instalat pe o suit de browsere (i n cazul n care nu este preinstalat instalarea este destul de rapid dimensiunea Playerului Flash este destul de mic i descrcarea acestuia n contextul reelelor actuale 11

este rapid), totui exist cazuri n care obiectele Flash ajung pe maini ce nu au instalat aplicaia necesar interpretrii obiectelor Flash, ajungndu-se n imposibilitatea folosirii fiierelor (Pentru a rula aplicaiile Flash pe aceste calculatoare trebuie exportat obiectul Flash ca un executabil). Mare amator de resurse: deoarece trebuie s reconstruiasc de fiecare dat elementele grafice, Playerul Flash (precum i aplicaia de dezvoltare) este mare consumator de memorie i procesor (n cazul graficii raster este clar unde trebuiau afiai pixelii ce formeaz cercul n cadrul graficii vectoriale trebuie ca poziiile pixelilor s fie recalculate). Motoarele de cutare nu pot indexa textul: Flashul lucreaz cu mai multe tipuri de texte, majoritatea dintre acestea (textul static) nu poate fi indexat de motoarele de cutare deoarece obiectul Flash este tratat ca element grafic/obiect i roboii de cutare nu au cunotinele necesare disecrii obiectelor Flash i extragerii textului intern. Uurina utilizrii l face sa fie folosit n cele mai absurde moduri (de exemplu, flash-urile - sperietoare). Pentru aceste tipuri de Flash-uri, fcute de obicei de nceptori, n limba englez exist un termen special: "flashturbation". Tehnologie liceniat: fiind o aplicaie dezvoltat de o serie de programatori (pltii pentru a dezvolta Flashul), instrumentul de dezvoltare cost cel puin 600[necesit citare]. Totui specificaiile formatului obiectului Flash sunt disponibile i din acest motiv au aprut (i nc apar) destule instrumente care s utilizeze acest format n scopuri mai mult sau mai puin productive sau legale. Dintre acestea amintim: Swift3D, Swish, ImperatorFLA, ActionScript Obfuscator.

12

Cerinte hardware si software


Fiind realizat in HTML, functionarea corecta depinde de foarte putini factori la nivel hardware. Configuratia minima necesara : procesor la 133MHz min. 32 MB RAM (de preferat cel putin 64 MB) o placa vide care sa suporte mai mult de 256 de culori (optional pentru o afisare corecta a detaliilor) Este necesara o versiune a browser-ului care sa permita recunoasterea tuturor comenzilor ( testul a fost facut cu Internet Explorer 6.0 ), si de asemenea este obligatoriu un flash player, sau un patch pentru flash. Conditii de testare: proiectul a fost facut si testat pe un PC AMD Athlon 1700MHz, la 256 MB DDRAM, sistem de operare MS Windows Xp.
13

Structura si continutul proiectului


Aplicatia a fost realizata in cea mai mare parte in limbajul HTML, prin programare direct in cod sursa. Scrierea liniilor de comanda s-a facut cu Macromedia Dreamweaver, vizualizarea codului putandu-se face cu orice editor text (MS Word, Notepad s.a.). Structural, pagina principala (acasa.html) este reprezentata de meniul in flash,din care se poate alege una din cele 5 optiuni. In primul rand sub tabel (tabl) este prezentat meniul realizat in html si CSS(Cascading Style Sheet) , din care poti alege : Acasa , Unversul , Sistemul Solar , Istoria astrologiei , Contact.

14

Meniul principal a fost realizat in Flash, pentru care s-a folosit in principal programul de editare Macromedia Flash8. Maniul principal se gaseste pe pagina acasa.html. Acesta cuprinde urmatoarele capitole:

1. Acasa - acasa.html. 2. Universul - universul.html. 3. Sistemul solar - solar.html. 4. Istoria astrologiei - istorie.html. 5. Contact - contact.html.

15

Codul sursa al paginii universul.html : <html> <head> <title>Atestat Astronomie - Universul</title> <link rel=stylesheet type="text/css" href="style.css"> </head> <body bottommargin="0" leftmargin="0" marginheight="0" marginwidth="0" rightmargin="0" topmargin="0" bgcolor="black" background="stars.jpg" link="#5580FF" text="#FFFFFF"> <br><br> <div align="center"> <embed src="meniu.swf" width="500" height="150"></embed> </div> <div align="center"> <hr size="1" width="800" color="#FFFFFF"> <a href="acasa.html"><img src="poze/back.gif" border="0"></a><br><br> <font size="3" face="Times New Roman, Times, serif" color="#FFFFFF"> <table border="1" align="center" width="650" bordercolor="#FFFFFF"> <tr><td><br><br> <div align="center"> <marquee behavior="alternate" direction="left" width="300"> <font size="5" face="Times New Roman, Times, serif" color="#00FF00">Universul </font> <br><br> </marquee><br><br> <embed src="filme/1.avi" width="400" height="360" autostart="false"></embed><br><br>
16

</div>

<font size="4" face="Times New Roman, Times, serif" color="#FFFFFF">Dimensiunile Universului</font> Majoritatea astronomilor cred ca Universul are o istorie. Potrivit cunostintelor de care dispunem astazi, teoria Big Bang este cea care ne ofera explicatiile cele mai satisfacatoare n privinta originii si evolutiei Universului. Se pare ca totul a nceput acum aproape 15 miliarde de ani. Universul era atunci nespus de cald si dens si nu continea dect energie. Deodata, o explozie devastatoare, Big Bang, a zguduit acest cuptor si a declansat miscarea sa de expansiune. De atunci, Universul nu a ncetat sa se dilate si sa se raceasca. La nceputul exploziei totul nu era dect o infinitate de particule care se agitau n toate directiile cu o viteza aproape de cea a luminii. <br><br> <div align="center"> <a href="poze/universe2.jpg"><img src="poze/universe2.jpg" width="250" border="0"></a><br><br> </div> <br><br> n mai putin de un sfert de ora, reactiile de fuziune nucleara au permis formarea de nuclee atomice usoare, precum cele de hidrogen si heliu. Acestor prime minute de mare agitatie le urmeaza o perioada lunga de liniste, marcata de formarea primilor atomi. Continund sa se dilate si sa se raceasca, Universul ramne opac timp ndelungat. Abia la capatul a 300 000 sau 400 000 de ani, temperatura scade sub 3 000 de grade, astfel nct lumina sa se poata propaga liber. Mai trec nca multe sute de milioane de ani nainte de a se forma primele galaxii, din mici cocoloase de materie gazoasa.
17

Mecanismul exact al formarii ramne nca nvaluit n mister. Astronomii au elaborat teoria Big Bang pornind de la analiza luminii emise de galaxii. <br><br> n istorie, observatorii amatori, studiind cerul ca hobby, au jucat un rol deosebit n descoperirea unor fenomene astronomice, astronomia fiind una din putinele stiinte n care amatorii nca mai joaca un rol important, n special la descoperirea si monitorizarea fenomenelor tranzitorii, doar ca acestia au acces limitat la uneltele performante ale astronomilor profesionisti. Este suficient un binoclu pentru a putea vedea obiectele ceresti ca planetele din sistemul nostru solar, cometele sau satelitii, dar si cteva roiuri stelare, nebuloase si galaxii mai stralucitoare. Prin telescoape se pot observa nebuloase- nori de gaz din galaxia noastra, roiuri stelare - aglomerari de stele si galaxii. Se mai pot vedea ploi de meteori, petele solare, grupuri de planete (conjunctii), luna. Multi astronomi amatori fotografiaza cu succes corpurile ceresti din sistemul solar sau din galaxie. <br><br> <font size="4" face="Times New Roman, Times, serif" color="#FFFFFF">Date probabile</font><br><br> <ul type="circle"> <li>Diametru vizibil 96 (+/- 4) 109Ani-lumina </li> <li>Vrsta 13,77109 ani </li> <li>Numar de galaxii 100 mrd. </li> <li>Numar de fotoni* 1078 </li> <li>Unde gravitationale </li> <li>Lumina vizibila </li> </ul> <br><br> <a href="poze/universe1.jpg"><img src="poze/universe1.jpg" width="250" border="0" align="right"></a><br><br> <font size="4" face="Times New Roman, Times, serif" color="#FFFFFF">Stelele</font><br><br>
18

Asemenea fiintelor, stelele se nasc, se dezvolta, se transforma si sfrsesc prin a muri. Dar evolutia lor se desfasoara pe o perioada foarte ndelungata: milioane sau chiar miliarde de ani. La prima vedere, stelele par toate la fel. Cu toate acestea, sunt foarte diferite. Pentru a le schita portretul, astronomii le studiaza lumina prin diverse metode: astfel, ei fac lumina sa vorbeasca. <br><br> <b>Stralucirea stelelor</b> Stelele ne apar pe cer mai mult sau mai putin stralucitoare. Stralucirea lor depinde de cantitatea de lumina pe care o emit, dar si de distanta. Magnitudinea este exprimata printr-un numar. Cu ct o stea este mai stralucitoare, cu att numarul care exprima magnitudinea este mai mic. O stea care are o unitate de magnitudine mai putin dect alta este de doua ori si jumatate mai stralucitoare. Stelele cele mai putin stralucitoare care pot fi vazute cu ochiul liber au magnitudinea 6. Cu binoclul, percepem pna la magnitudinea 9. Cu ajutorul celor mai puternice telescoape de astazi, sunt reperati astri cu magnitudinea 26, de o suta de milioane de ori mai putin stralucitori dect cei mai slabi care pot fi vazuti cu ochiul liber. Pentru a compara luminozitatea stelelor, respectiv cantitatea de lumina pe care o emit n spatiu, astronomii au definit o magnitudine absoluta, indiferent de distanta. <br><br>

<b>Culoarea si temperatura</b> Stelele nu au toate aceeasi culoare: dintre cele mai stralucitoare, Sirius este alba, Vega albastrie, Aldebaran si Antares rosiatice Culoarea depinde de caldura mai mica sau mai mare de la suprafata lor. Cnd ncalzim o bara de fier, aceasta trece prin diverse culori, pe masura ce temperatura sa creste: rosiatica la nceput, devine apoi portocalie, galbena si alba. La fel, culoarea stelelor ne arata temperatura de la suprafata lor: o stea alba este mai calda dect una rosie si mai putin calda dect una albastra. Stelele cele mai calde sunt albastre: temperatura lor la suprafata depaseste uneori 30 000sC. Studierea luminii unei stele nu ne ofera informatii numai despre temperatura acesteia, ci si despre compozitia sa chimica, miscarile sale, etc. Tot ceea ce stim
19

despre stele se datoreaza luminii acestora. Informatiile sunt continute n aspectul stelelor, obtinut prin descompunerea luminii lor si a diferitelor sale culori. <br><br> <div align="center"> <a href="poze/universe.jpg"><img src="poze/universe.jpg" width="250" border="0"></a><br><br> </div> <b>Distanta pna la stele</b> Daca urmarim o stea suficient de apropiata de Pamnt la un interval de sase luni, adica n doua perioade cnd Pamntul se afla n pozitii opuse pe orbita, nu o vedem pe cer exact n acelasi loc. Cunoscnd diametrul orbitei terestre (300 de milioane km), putem calcula unghiul sub care steaua pare ca s-a deplasat pe cer. Distanta stelei fata de Pamnt se obtine pornind de la valoarea jumatatii acestui unghi. Aceasta metoda nu poate fi aplicata dect n cazul celor mai apropiate stele (cteva mii). Pentru celelalte, unghiurile ce trebuie masurate sunt prea mici. Distanta care la separa de Pamnt nu poate fi evaluata dect prin metode indirecte. Stelele, chiar si cele mai apropiate, se afla att de departe, nct distanta lor este greu de exprimat n km. Se prefera folosirea unei unitati mult mai mari: anul lumina. Aceasta este distanta parcursa de lumina ntr-un an, n vid. Lumina este tot ce poate fi mai rapid. Ea parcurge n vid aproximativ 300 000 de km/s. Steaua cea mai apropiata se alfa la o distanta de peste 4 ani-lumina. Aceasta stea, numita Proxima, este situata n constelatia Centaur. Foarte adesea, lumina unei stele care ajunge la noi a fost emisa cu sute sau mii de ani n urma! <br><br>

<font size="4" face="Times New Roman, Times, serif" color="#FFFFFF">Galaxiile</font><br><br> n 1924, cu ajutorul telescopului mare al observatorului de pe muntele Wilson, din California, cu o deschidere de 2,54 m, Edwin Hubble a pus n evidenta niste stele deosebite n ceea ce se numea atunci nebuloasa Andromeda. Ceea ce multi astronomi credeau ca nu este dect un imens nor de gaze s-a dovedit astfel a fi o aglomerare uriasa de stele si de materie interstelara: o galaxie. Ulterior, au fost
20

identificate multe alte galaxii. Astazi se cunosc zeci de milioane. Galaxiile apropiate unele de altele se atrag cu suficienta forta pentru a se deforma. Exista chiar galaxii legate prin punti de materie. <br><br> <div align="center"> <a href="poze/andromeda.jpg"><img src="poze/andromeda.jpg" width="250" border="0"></a><br><br> </div> Dar galaxia noastra nu este unica. Galaxiile sunt clasificate n trei categorii mari, n functie de forma lor: spirale, eliptice si neregulate. n jur de 80% sunt galaxii spirale, 15% eliptice si numai 3% neregulate. 2% dintre galaxii nu se ncadreaza n nici una dintre categoriile precedente. Galaxiile spirale sunt numite normale, daca bratele lor pornesc direct din nucleul central, sau barate, daca pornesc din extremitatile unei bare. <br><br> Din 1963, astornomii au identificat niste obiecte care pareau a fi nucleul foarte luminos al unor galaxii active ndepartate. Cum semanau cu niste stele, iar primele care au fost descoperite emiteau numeroase unde radio, ele au fost numite quasari. Acest nume este o abreviere a expresiei englezesti quasi stellar astronomical radiosources, ceea ce nseamna radiosurse astronomice cvasistelare. Astronomii au cautat motivul pentru care quasarii emit atta energie. Ei cred ca acestia au n centrul lor o gaura neagra cu o masa de 100 de milioane de ori mai mare dect cea a Soarelui. <br><br> Rareori galaxiile sunt izolate n spatiu. Ele formeaza grupuri: roiuri, superroiuri si chiar hiperroiuri. Pentru a conoaste structura Universului, este foarte important sa studiem raspndirea lor n spatiu pe distante foarte mari. <br><br> <div align="center"> <a href="poze/andromeda2.jpg"><img src="poze/andromeda2.jpg" width="250" border="0"></a><br><br> </div> <b>Piticele albe</b>
21

Stelele cele mai usoare, a caror masa nu o depaseste dect de 1,4 ori pe cea a Soarelui, devin n primul rnd foarte instabile: stralucirea lor variaza n mod neregulat. Ele si proiecteaza n spatiu nvelisurile exterioare. Acestea formeaza n jurul stelei o sfera de gaze n expansiune, o nebuloasa planetara. Cnd heliul din mijlocul stelei se transforma n carbon, steaua se contracta din nou, dar nu mai devine suficient de calda pentru a declansa noi reactii nucleare. Ea devine o pitica alba: o stea mica, de marimea Pamntului, dar de o densitate extrem de mare. Aceasta stea se raceste, stralucirea sa scade ncetul cu ncetul, pna moare. Nu mai ramne dect o pitica neagra, prea rece ca sa mai straluceasca. <br><br> <b>Supernovele</b> Stelele cele mai masive produc elemente chimice mai grele, cum este fierul. Ele cresc si devin supragigante, a caror raza poate fi de 1000 de ori mai mare dect cea a Soarelui. Interiorul lor este format dintr-o succesiune de straturi din ce n ce mai putin calde si mai putin dense spre exterior, compuse din diferite gaze. Brusc, ele exploadeaza si materia lor se mprastie n spatiu. Este un adevarat joc de artificii cosmic. n mod violent, steaua devine de 10 miliarde de ori mai luminoasa dect Soarele. Acest fenomen se numeste supernova, pentru ca totul se petrece ca si cum pe cer ar fi aparut o noua stea foarte stralucitoare. Dupa explozie, nu mai ramne dect miezul stelei: n functie de masa pe care o are, acesta devine fie o stea de neutroni, fie o gaura neagra. <br><br> <b>Stelele de neutroni</b> O supragiganta nu este distrusa complet de explozie. Aceasta i dezveleste doar miezul, care este format din fier. El sufera o compresie fantastica si se reduce la nceput la dimensiunea unei mici sfere cu un diametru de numai aproximativ 20 de km, cntarind pna la 500 de milioane de tone pe centimetru cub. Pentru a transforma Pamntul ntr-un astru cu o densitate asemanatoare, ar trebui, fara a-i modifica masa, sa l reducem la o sfera cu un diametru de 30 de metri. n ceea ce a mai ramas din stea, materia devine att de comprimata, nct atomii sunt striviti. Astfel se explica de ce acest reziduu a fost numit stea de neutroni. Stelele de neutroni sunt att de mici si att de putin luminoase, nct pot trece neobservate. Cu toate acestea, astronomii au identificat cteva, pulsarii, fiindca acestia emit radiatii care ajung pna la noi sub forma unor impulsuri periodice. <br><br> <div align="center">
22

<a href="poze/black.bmp"><img src="poze/black.bmp" width="250" border="0"></a><br><br> </div> <b>Gaurile negre</b> Daca miezul unei stele care a explodat este suficient de greu, el se transforma ntr-un obiect chiar mai ciudat dect o stea de neutroni: o gaura neagra, cu un diametru de numai ctiva km, dar de o densitate nemaipomenita. Acest obiect are o asemenea forta de atractie, nct nghite tot ceea ce trece prea aproape de el! Forta sa este att de mare, nct nimic nu i poate scapa. O gaura neagra retine chiar propria sa lumina, de unde si numele pe care l poarta. Ea este invizibila, dar astronomii o pot totusi detecta din cauza perturbatiilor pe care le provoaca n jurul sau. <br><br> <div align="center"> <a href="poze/black2.bmp"><img src="poze/black2.bmp" width="250" border="0"></a><br><br> </div> <br><br>

</td></tr> </table> </font> <hr color="#FFFFFF" size="1" width="800"> </div> <div align="center"> <a href="acasa.html">| Acasa |</a> <a href="universul.html">| Universul |</a> <a href="solar.html">| Sistemul Solar |</a> <a href="istorie.html">| Istoria astrologiei |</a>
23

<a href="contact.html">| Contact |</a> </div> </body> </html>

Bibliografie :

http://ro.wikipedia.org/wiki/Adobe_Flash http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomie http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_solar http://ro.wikipedia.org/wiki/Portal:Astronomie http://ro.wikipedia.org/wiki/Univers http://ro.wikipedia.org/wiki/Telescop_spa%C5%A3ial http://ro.wikipedia.org/wiki/Telescop_optic http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomia_%C3%AEn_antichitate http://ro.wikipedia.org/wiki/Astronomia_Newtonian%C4%83

Lewis, Tom; (2002), "HTML for the web", 2002 Ed. OceanPress.
24

25