Sunteți pe pagina 1din 6

NGRIJIREA BONTULUI DUP AMPUTARE

Amputaia se refer la ablaia unui membru sau unui segment de membru, de obicei, a unui bra/mna sau picior. Amputarea poate surveni in urma unui traumatism (amputare traumatic) sau a unei intervenii chirurgicale. Amputarea n chiurgia vascular se practic rareori, la nivelul braelor; n schimb, chirurgii vasculari amputeaz frecvent degete de la maini sau picioare. Tehnica este una din cele mai vechi proceduri chirurgicale. Uneori, este posibil nlocuirea membrelor amputate cu proteze specifice. Cauze Cauzele amputarii pot include urmtoarele situaii: boli - cum ar fi afeciuni ale vaselor de snge (boal vascular periferica), diabet zaharat, probleme de coagulare (cheaguri de snge) sau osteomielita. traumatisme - 75% dintre amputarile extremitilor superioare sunt rezultatul unor traumatisme. chirurgie - pentru eliminarea tumorilor de oase i muschi. Majoritatea amputarilor de membre inferioare se realizeaza deoarece arterele de la picioare sunt blocate din cauza rigidizarii lor (ateroscleroza). ntrucat diabetul poate provoca rigidizarea arterelor, aproximativ 30-40% din amputaii se efectueaz la acesti bolnavi. Pacientii care sufera de aceasta boala pot suferi de complicatii ale diabetului: picior diabetic sau ulceratii cutanate la nivelul piciorului. Aproximativ 7% dintre bolnavi vor manifesta o ulceratie activa sau vindecata, de obicei recurenta. Dintre acestia, la aproximativ 5-15% se va impune amputarea membrului afectat, in special la barbatii in varsta, care fumeaza. Cand rigidizarea arterelor devine atat de severa incat se dezvolta gangrena si durerea devine constanta si severa, amputarea este singura optiune terapeutica; in caz contrar, infectia se va extinde iar viata pacientului va fi pusa in pericol. Uneori

pentru a se evita amputarea se realizeaza un bypass coronarian. Totusi, nu toti pacientii indeplinesc conditiile potrivite pentru acest tip de interventie. Mai putin frecvent, accidentele grave pot determina pierderea sau dezvoltarea unei tumori sau cancer la nivelul unui membru. Aceasta situatie apare mai ales la pacientii tineri. n majoritatea cazurilor, amputatia previne agravarea afeciunii i crete sansele deplasrii, in cazul unei amputatii la nivelul piciorului. In aceasta situatie, se recomanda ca amputarea sa fie realizata sub genunchi deoarece cresc sansele locomotiei in urma protezarii. Amputatia realizata mai sus de genunchi este recomandata daca pacientul prezinta tulburari ale circulatiei sanguine periferice iar amputatia sub genunchi nu se vindeca corespunzator. Ciotul ramas in urma amputatiei este vulnerabil la infectii, temperatura scazuta etc. si din aceasta cauza trebuie ingrijit cu atentie pe tot parcursul vietii. Operatia de amputare majora dureaza aproximativ 90 de minute, iar la sfarsit in ciot vor fi inserate tuburi mici de plastic prin care va avea loc drenajul exceselor de lichide care se acumuleaza la nivelul ranilor. Acestea sunt de obicei eliminate in primele 48 de ore. Complicatii Complicatii generale - infectii toracice, angina pectorala, infarct miocardic si accident vascular cerebral. Deoarece mobilitatea este limitata dupa amputare se pot dezvolta si escare. Complicatii locale - infectii locale, la niveul bontului. Pentru a se reduce riscul de infectie se vor administra antibiotice. Uneori, vindecarea bontului se realizeaza cu dificultate, fie din cauza infectiei, fie din cauza problemelor de circulatie. In situatii exceptionale, medicii pot recurge la o noua interventie chirurgicala la nivelul bontului sau pentru indepartarea unei suprafete mai mari a membrului. Tot in cazuri exceptionale, la nivelul genunchiului sau soldului pot aparea contractii involuntare, care, de regula, sunt imposibil de corectat si care nu permit utilizarea

unei proteze. Pentru prevenirea acestor contractii, pacientul trebuie sa urmeze sedinte de fizioterapie, la scurt timp dupa realizarea operatiei.

ngrijirea bontului
n timpul fazei postoperatorii de vindecare a plgii, tratamentul se concentreaz pe ngrijirea rnii i modelarea atent a bontului. Rnile trebuie verificate zilnic, n special pentru a se evita infecia sau coagularea sngelui. Pentru combaterea edemului - acumularea de lichid ntre esut i straturile de celule - i pentru a obine o form ideal a bontului, se aplic terapia de compresie prin bandajare. Pacienii trebuie s nvee s i ngrijeasc zilnic membrul rezidual: lavaj zilnic (baie, du) cu ap cald; s tergearg uor cu micri circulare, pentru a facilita circulaia sangvin; protejarea pielii mpotriva deshidratrii folosind zilnic o crem puternic hidratant (Stomic sau Stomiplus de la OrtoProfil); exerciii fizice pentru stabilizarea i ntrirea musculaturii membrului rezidual; gimnastic BRGER cu ndrumarea kinetoterapeutului; Limitarea mobilitii articulare ngreuneaz sau poate chiar mpiedic purtarea protezei. Pentru a accelera formarea bontului este important purtarea bandajului compresiv ct mai mult timp, cu mici pauze n care lse pielea s respire (o dat sau de mai multe ori pe zi n funcie de circumstane). Bandajai bontul ntotdeauna cu fa curat pentru a preveni infeciile ! Se evit strangularea membrului rezidual, pentru c acest lucru poate duce la unele complicaii foarte grave. Unele persoane au durere sau jen cnd se bandajeaz, mai ales la nceput; acest lucru este normal.

nainte de aplicarea feei, din poziia culcat, se ridic membrul rezidual deasupra nivelului inimii i se menine timp de 3-5 minute. Astfel facilitm scderea n volum a bontului. Bandajul se aplic n form de X de la captul bontului n sus (de la distal spre proximal. Sfaturi utile: Cu ct se bandajeaz mai corect bontul, cu att mai repede va deveni protezabil. Pentru a da o form optim bontului trebuie s se aplice o presiune ferm, constant i uniform asupra bontului, att ziua ct i noaptea, cu excepia situaiilor cum ar fi splarea acestuia sau inspectarea sa. Va lua cteva sptmni de bandajare pentru a v pregti bontul pentru protezare. Trebuie sa ne asigurm c bandajul elastic este neted, fr cute sau bride acestea pot crete local presiunea asupra bontului, determinnd o maturare inegal a bontului sau chiar leziuni ale pielii. Dac faa elastic alunec sau nu este aplicat corect de prima dat, trebuie desfcut i aplicat din nou. Dac apare durerea sau o senzaie neplcut (de ex. amoreal) datorit aplicrii feei trebuie desfcut i aplicat din nou. Medicul care a operat va coordona procesul de recuperare mai ales ct timp pacientul este internat n spital; Asistentul medical va ajuta la bandajarea i ngrijirea bontului n perioada de spitalizare. Psihologul trebuie contactat pentru a discuta despre problemele legate de pierderea membrului inferior; Kinetoterapeutul va ajuta la rectigarea i meninerea forei musculare, mobilitatea articular, att nainte ct i dup protezare; Tehnicianul ortoped dup vindecarea bontului va executa proteza (este indicat contactarea tehnicianului din timp, pentru a obine informaii legate de posibilitile procesului de protezare).

Echipa de reabilitare
Nu ntindei complet faa elastic, deoarece aceasta va distruge firele elastice. Utilizarea unei fei elastice care nu se ntinde este duntoare. Bontul se bandajeaz n opt i UN circular; bandajarea circular duneaz fluxului sangvin i afecteaz bontul. Scopul bandajrii este s formeze un bont conic; pentru aceasta, trebuie aplicat mai mult presiune la vrful bontului i mai puin presiune la baza acestuia. Dac amputaia este la nivelul gambei, bontul se bandajeaz n aa fel nct s permit mobilitatea genunchiului. Faa elastic trebuie schimbat la fiecare 4-6 ore, sau chiar mai des dac se desface. Este de preferat s nu se meninein bandajul mai mult de 12 ore fr a-l schimba. De dou sau de trei ori pe zi,se maseaz bontul timp de 10 minute, nainte de a-l bandaja din nou. Prevenirea redorilor este foarte important. Redoare nseamn nepenirea unei articulaii, astfel nct nu este posibil efectuarea uneia sau alteia dintre micrile normale pn la capt. Dup amputaie, musculatura de la nivelul segmentului de membru restant i din vecintatea acestuia se scurteaz. Aceasta tinde s plaseze articulaia ntr-o poziie flectat. Dac rmne aa mai mult timp, va fi dificil de ndreptat, sau chiar se poate bloca de tot. Redoarea articular i contractura muscular au ca rezultat o protezare dificil, sau o pot chiar mpiedica. Kinetoterapeutul va nva pacientul exerciiile pentru dezvoltarea musculaturii braelor pentru deplasarea cu fotoliul rulant, transferul de pe scaun pe pat, folosirea crjelor, dezvoltarea musculaturii membrului inferior sntos pentru mers. Dup rectigarea forei musculare, cnd se va reui meninerea poziiei de ortostatism, se va renuna la folosirea fotoliului rulant.