PRELEVAREA DE ORGANE SI TESUTURI

Preliminarii Existenta persoanei fizice estew conditionata de exstenta corpului uman si a vietii umane. Acestea sunt componentele biologice ale persoanei. Corpul uman este compus din organe, tesuturi , sange. Trebuie sa distingem intre corpul uman considerat ca un ansamblu de organe, pe de o parte, si, pe de alta parte, elementele ( organe, tesuturi) si produsele corpului uman ( sange etc,) in functie de progresele stiintei acestea din urma pot fi detasate de corp si pot dobandi caracterul de lucruri care insa nu pot face obiectul unui drept patrimonial. Acestea, chiar deprinse, nu devin bunuri patrimoniale. Ele chiar separate de corp cer un respect comparabil cu cel datorat corpului uman ele poarta amprenta umanitatii lor. Nu trebuie uitat insa ca corpul uman este mai mult decat suma elementelor care il compun. Alaturi de corpul uman, cealalta componenta esentiala a persoanei este viata. Corpul uman neanimat nu etse o persoana atunci cand viata a parasit-o, o persoana a incetat sa mai fie o persoana. Chiar impregnat de personalitatea celui care a fost, un cadavru este totusi un lucru. Statutul civil al corpului uman este reglementat prin Legea 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, indeosebi prin titlul VI ,, Efectuarea prelevarii si transplantului de organe, tesuturi si celule de origine umana in scop terapeutic 1. Acest statut este complex. Complexitatea sa deriva din aceea ca el nu se multumeste, ca in abordarea clasica, sa protejeze corpul uman in intregul, ci protectia merge pana la detaliu. Corpul uman este descompus in elementele sale, adica organe, tesuturi si celule pe care de asemenea le ocroteste. Faptul determinant al interventiei legiuitorului este posibilitatea tot mai mare de transfer in interesul sanatatii unei fiinte umane de organe, tesuturi, celule ale corpului altei fiinte umane, vii sau moarte2. Daca corpului uman i se aplica principiul nepatrimonialitatii, acelasi principiu opereaza si pentru lementele sale chiar separate de corp ( organe, tesuturi si celule). Astfel, legea statueaza ca prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule umane se va face in scop umanitar, are un carcater altruist sin u constituie obiectul unor alte acte si fapte juridice in scopul obtinerii unui folos material sau de alta natura. Protectia corpului uman prin Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii Orice atingere a corpului uman este o atingere a persoanei. Protectia persoanei depinde deci de protectia patrimoniala a corpului uman. Principiul inviolabilitatii persoanei, si deci a corpului uman, a existat din cele mai vechi timpuri. Principiul inviolabilitatii este fundamental deoarece niciun individ nu poate fi constrans sa suporte o atingere adusa corpului sau, chiar cand ea se justifica prin interesul legitim al altui individ. Cele trei principii in material prelevarii de tesuturi si organe sunt: - Fiecare individ are dreptul la respectul corpului sau; - Corpul uman este inviolabil; - Corpul uman si elementele sale nu pot face obiectul unui drept patrimonial.
1

Anterior era in vigoare Legea nr. 2/1998 privind prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane, modificata prin Legea nr. 39/2003 2 Evenimentul Zilei, nr. 2903 din 4 ianuarie 2002, pag. 14

Prelevarea de organe si tesuturi de la o persoana in viata Alaturi de principiul inviolabilitatii si intagibilitatii corpului uman functioneaza si regula majora potrivit careia in orice interventie medicala ceea se salveaza trebuie sa fie mai important decat ceea ce se pierde3. Prin prelevare, in sensul legii, se intelege recoltarea de organe si/sau tesuturi umane sanatoase morphologic si functional, cu exceptia autotransplantului de celule stern cand celulele sunt recoltatevde la pacient, in vederea realizarii unui transplant. De alta parte, prin transplant se are in vedere acea activitatea medicala prin care, in scop therapeutic, in organismul unui pacient este implantat un organ, tesut sau celula. De regula, aceste componente dovedite a fi sanatoase inlocuiesc structuri similare compromise. Tesuturile pot fi utilizate imediat pentru transplant sau pot fi procesate sau depozitate in bancile de tesuturi, acreditate sau agreate de Agentia Nationala de Transplant. Transplantul de tesuturi si celule se efectueaza numai din aceste banci. Asupra unei persoane in viata , prelevarea nu este posibila decat de la o persoana majora ( cu capacitate de exercitiu deplina) si cu consimtamantul scris, liber, prealabil si expres. Per a contrario, asadar, daca consimtamantul nu a fost scris, a fost dat ulterior prelevarii sau a fost viciat, prelevarea va fi ilicita; aceasta fapta constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea intre 5 si 7 ani. Consimtamantul poate fi revocat pana in ultimul moment. Pentru a-l preveni pe donator de gravitatea operatiei, legea cere ca consimtamantul sa fie dat numai dup ace in prealabil donatorul a fost informat de medic, asistentul social sau persoanele cu pregatire de specialitate asupra eventualelor riscuri si consecinte pe plan fizic, psihic, familial si professional rezultate din faptul prelevarii. Suntem in prezenta unui consimtamant special care, daca nu va fi precedat de aceasta informare, el nu va fi valabil. Tot prealabil si obligatoriu este controlul clinic si de laborator al donatorului. De alta parte, prelevarea nu va putea fi privita ca licita decat in vedereaunei grefe care are un interes therapeutic pentru primitor. Asadar, prelevarea de tesuturi si organe nu se poate efectua decat in scop terapeutic. Singura cauza legitima isi gaseste justificarea intr-un scop nobil, acela de a ajuta o alta fiinta umana. Este vorba de un serviciu civic pentru ca de cele mai multe ori donatia de organe sau tesuturi vizeaza supravietuirea primitorului. O alta conditie pentru ca prelevarea sa fie licita este aceea ca ea san u puna in pericol viata donatorului. In orice caz, donatia nu poate avea ca obiect organe vitale sau unice; acest lucru nu este prevazut in lege, dar se intelege de la sine. Prelevarea de organe unice se va putea face numai de la cadavre. De alta parte, legea interzice prelevarea si transplantul de tesuturi si organe umane de la potentiali donatori minori, precum si de la persoanele lipsite de discernamant 4. Deci, legea exclude total prelevarile de tesuturi si organe de la o persoana minora sau de la un debil mintal. In acest sens, legea statueaza expres ca se interzice prelevarea de organe, tesuturi si celule de la persoane fara capacitatea de exercitiu. Testarea capacitataii de exercitiu precum si stabilirea motivatiei donarii se vor face de comisia de avizare printr-un examen psihologic si/sau psihiatric atat donatoprului, cat si primitorului. Legea asigura respectarea principiilor protectiei corpului uman deoarece incrimineaza determinarea cu rea- credinta sau constrangerea ( de natura fizica sau morala) unei perosane sa doneaza organe si/sau tesuturi, indiferent sub ce forma5, pedeapsa fiind inchisoarea de la 3 la 10 ani (art. 172 alin. 2); sau constituie infractiune pedepsindu-se cu inchisoarea de la 3 la 5
3 4

A. T. Moldovan, Tratat de drept medical, Ed. All Beck, Bucuresti, 2002, pag. 24 Ovidiu Ungureanu, Cornelia Munteanu Reflectii privind incapacitatile de drept civil, in Pandectele romane nr. 1/2006, pag. 167-171 5 E. Tanislav, M. Oprisan, Infractiuni la regimul prelevarii transplantului de organe, tesuturi si celule de origine umana in scop terapeutic, in Revista Dreptul nr. 4/2007, pag. 58

ani fapta persoanei de a dona organe si/sau tesuturi in scopul obtinerii unor foloase materiale sau de alta natura pentru sine/altul ( art. 157 alin. 1). Prelevarea de organe si tesuturi de la o persoana decedata Legiuitorul considera ca dincolo de moarte corpul uman neinsufletit poate suporta mai multe amputari. Dupa constatarea mortii se permite sa se efectueze prelevari de tesuturi si/sau organe, celule asupra cadavrului unei persoane care a consimtit personal la un asemenea demers ( in timpul vietii) sau in absenta unui asemenea consimtamant, a acordului rudelor ( consimtamantul familial). Desigur, in astel de situatii asupra corpului neinsufeltit nu exista riscuri. Prelevarea de la o persoana decedata se face numai dup ace cel putin unul dintre membrii majori ai familiei sau ai rudelor ( in ordine : sot, parinte, copil, frate ori sora) si-au dat conoana asimtamantul in scris. In absenta acestora consimtamantul va fi luat de la persutorizata in mod legal s ail reprezinte pe defunct. Asadar, familia poate sa refuse darea consimtamantului, si acest lucru are loc destul de frecvent, nu neaparat dintr-o lipsa de spirit civic, cat mai degraba dintr-un respect religios pentru cadavru. Daca persoana decedata a exprimat in scris in timpul vietii c nu doreste sa doneze tesuturi si organe umane cand nu va mai fi, aceasta operatiune nu va putea fi efectuata chiar daca familia, rudele ori persoana autorizata ar consimti. Puterea omului asupra corpului sau se intinde si asupra timpului cand nu va mai fi. Este un drept natural de a dispune de ramasitele pamantesti6. Corpul uman neinsufletit este intr-un fel o prelungire a personalitatii celui care a fost. Evident, daca persoana decedata a exprimat in scris in timpul vietii dorinta de a dona organe umane sau tesuturi nu va mai fi necesar consimtamantul familiei, rudelor ori persoanelor autorizate in mod legal. Acest consimtamant trebuie dat printr-un act notarial de consimtamant sau prin inscrierea in Registrul national al donatorilor de organe, tesuturi si celule. Pentru cazul revenirii asupra hotararii luate in aceste forme este nevoie ca actul scris de revenire sa fie semnat si de doi martoiri. De la principiul inviolabilitatii corpului uman chiar si dupa moarte exista o singura exceptie cand nu este necesara autorizatia prealabila; aceasta este autopsia cadavru7lui cand prelevarea se face in scopul descoperirii cauzleor decesului. Prelevarea de tesutiri si organe nu se poate fectua daca prin actul prelevarii se compormite o autopsie medico-legala acarea afost solicitata in conditiile legii; ignorarea acestei prevederi constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoarea de la 1 la 3 ani. Legea interzice divulgarea oricarei informatii privind identitatea donatorului cadavru, precum si a primitorului;exceptie cazul in care familia donatorului, respective primitorului sunt de acord, precum si cazurile in care declararea identitatii este obligatorie prin lege7. In ce priveste constatarea mortii , actuala reglementare statueaza ca momentul mortii este cel in care survine moartea cerebrala. Totodata, legea stabileste ca repartitia organelor si tesuturilor prelevate la nivel national se face de Agentia Nationala de Transplant, in functie de regulile stabilite de aceasta privind alocarea acestora in cadrul sistemului de transplant din Romania. In cazul in care pe teritoriul national nu exista niciun primitor compatibil cu elementele disponibile, acestea pot fi allocate in reteaua internationala de transplant; aceasta se va face numai pe baza nei autorizatii speciale emise de Agentia Nationala de Transplant, in caz contrar fapta constituind infractiune ( pedeapsa cu inchisoarea de la 3 la 10 ani).
6 7

Uniunea Juristilor din Romania, Revista Dreptul, Ed. C.H. Beck, anul 18, seria a 3-a, nr. 5/2007, pag. 23 C. Nutu, Prelevarea si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umana, in Revista de drept penal, nr. 4/2006, pag. 92-93

Elemente de drept comparat referitoare la infractiunile din domeniul prelevarii ilegale de organe si tesuturi umane Reglementarea detaliata in Codul penal al fiecarei tari a infractiunilor din sfera prelevarii si transplantului de organe, tesuturi si celul;e umane de la persoane vii sau decedate se impune cu necessitate, avand in vedere pericolul social al acestor infractiuni si importanta valorilor sociale ocrotite8. Codul penal al Germsaniei face o singura trimitere la infractiunea de traffic de organe privind inmfractiunile savarsite in afar tarii de catre cetateni germani, reglementand detaliat aceste infractiuni in Legea transplantului9.. Codul penal al Albaniei prevede o singura infractiune referitoare la prelevarea si transpolantul illegal de organe, la art. 89, potrivit caruia comercializarea de organe umane, precum si prelevarea sau transplantul illegal se pedepsesc cu inchisoarea de la 10 la 20 de ani. La fel, Codul penal al Republicii Malta dedica un singur articol infractiunilor din domeniul asa-numitului traffic de organe, in care prevede simplu si fara a reglementa forme aggravate ale infractiunii ca exploatarea unei persoane adulte in scopul prelevarii de organe se pedepseste cu inchisoarea de la 4 la 12 ani. O reglementare mai ampla, dar tot in cadrul unui singur artricol exista in codul penal al Ungariei. Acesta incrimineaza faptele de prelevare si tranmsplant in schimbul unor castiguri materiale, pe care le pedepseste cu inchisoarea de pana la 3 ani, in cazul infrcatiunii in forma simpla,si cu inchisoarea de pana la 4 ani, si , respectiv, pana la 8 ani, in formele agravate. In Franta, o tara recunoscuta pentru o remarcabila opera legislative de codificare, domeniul prelevarii si al transplantului illegal de organe, tesutirsi si celule este reglementat in Codul sanatatii publice, ale carui norme sunt corroborate, in cazul faptelor ce constituie infractiuni, cu normele codului penal. Acesta din urma, prevede infractiuniele in domeniul eticii biomedicalem, incriminand in special , fapte precum prelevarea de organe, tesuturi si celule de origine umana, inclusive celule hematopoetice, fara consimtamantul persoanei de la care acestea sunt prelevate, si prelevarea in schimbul unor foloase materioale, pe care le sanctuioneaza cu pedeaspa inchisoarii de cel putin 2 ani, in anumite cazuri, alternative cu pedeapsa amnezii. O alta lege penala ce aloca o sectiune distincta comercializarii de organe si tesuturi umane este Codul penal al Turciei, care reglementeaza detaliat infractiuni din sfera prelevarii si comerccializarii de organe si tesuturi, atat de la persoane vii, cat si de la persoane decedate, in forma simpla si in forme aggravate, pe care le pedepseste cu pedeapsa inchisorii ce variaza in functie de circumstantele in care au fost savarsite , de la 1 la 15 ani. O importanta deosebita o acorda infractiunilor din sfera prelevarii si al transplantului illegal de organe, tesutirsi si celule Codul penal al Federatiei Ruse. Acesta incrimineaza prelecvarea si transplantul illegal atat ca infractiuen distincat, cat si ca circumstanta agravantra. Astfel, infractiunea de prelevare de organe si tesuturi umane in scopul transplantului este pedepsita cu pedeapsa inchidoarii cu o durata de pana la 4 ani si interzicerea unor drepturi, in forma simpla, si cu pedeapsa inchisorii de la 2 la 5 asni si interzicerea unor drepturi in forma agravata.

8 9

Uniunea Juristilor din Romania, Revista Dreptul, Ed. Lex Expert, nr. 10/2010, pag. 37 Legea privind sacrificarea, prelevcarea si transplantul de oergane adioptata la 5 noiembrie 1997

In acelasi timp, codurile penale ale unor tari cum ar fi Norvegia si Suedia nu fac nicio referirte la fapte precum cele de prelevare si transplant de organe, tesuturi si celule de origine umana, acestea fiind reglementate in cadrul unor legi speciale.